SCHIZOFRENIA.

RO

in drum spre o viata normala

Diagnosticul nu este un capat de drum. Este inceputul unui nou mod
de viata, in care alaturi de medic, de familie si de alti oameni cu
experiente similare trebuie sa lupti pentru a recapata ceea ce boala ti-a
instrainat: o viata familiala, un rol activ in societate,
o identitate.
Cu cat esti mai informat despre ce o sa fie diferit in viata ta si ce este de
facut, cu atat sansele tale de recuperare vor fi mai bune. Acestea sunt
etapele si pasii dupa care trebuie sa se ghideze atat bolnavul cat si
familia sa atunci cand se confrunta cu schizofrenia:
1. semne si simptome
timpurii
2. primul episod
3. diagnosticarea cat
mai rapida
4. inceperea rapida a
tratamentului
5. crearea si educarea
unei retele de suport
(familial si social)
6. perioada de
remisiune
7. continuarea
tratamentului
8. reducerea
recaderilor
9. reintegrarea sociala
(studii, loc de munca,
hobby-uri)
10. impartasirea
experientelor si
sentimentelor

Un proiect

11. atitudinea pozitiva

si mentinerea calmului
12.un stil de viata
sanatos

CE ESTE SCHIZOFRENIA?
Schizofrenia este o boala care afecteaza modul in care o persoana gandeste, simte si actioneaza.
Cand o persoana se afla intr-un episod acut, aceasta nu poate face diferenta intre
real si imaginar si de aceea are nevoie de sprijinul constant al medicului si al familiei.Cele mai comune
simptome ale schizofreniei sunt halucinatiile, ideile delirante si dezorganizarea gandirii si a
comportamentului

APROXIMATIV 1% DIN
POPULATIE TRAIESTE
CU SCHIZOFRENIE

BOALA APARE IN
GENERAL INTRE
15 SI 35 DE ANI

BOALA EVOLUEAZA
MAI REPEDE
IN CAZUL BARBATILOR

Nu exista un medicament sau o metoda prin care se poate vindeca total schizofrenia.
Variantele actuale de tratament reusesc sa tina sub control boala si sa ofere pacientilor o viata mai usoara.
Schizofrenia este o boala cronica, care incepe lent si necesita tratament de lunga durata

Subtipuri de schizofrenie
Schizofrenia paranoida
Cel mai frecvent subtip de schizofrenie.
Simptomele predominante sunt halucinatiile si ideile delirante.
Functionarea persoanei este mai putin afectata.

Schizofrenia nediferentiata
Poate avea simptome psihotice numeroase
Nu prezinta simptome predominante de
un anumit fel.

Schizofrenia catatonica

Schizofrenia reziduala

Adoptarea unor pozitii ale corpului inadecvate, bizare sau

mentinerea unor pozitii rigide impotriva eforturilor de mobilizare.
Persoana este agitata (activitate motorie crescuta
aparent fara scop)
Scaderea marcata a reactivitatii si reducerea miscarilor
Poate refuza sa vorbeasca sau poate repeta anumite cuvinte.

Poate reprezenta un stadiu in evolutia bolii

Absenta simptomelor pozitive (halucinatiile si
ideile delirante)
Prezenta unor simptome negative
(tocire afectiva, lipsa initiativei,
saracirea limbajului, izolare)

Schizofrenia dezorganizata
Debut precoce, intre 15-25 de ani.
Vorbirea si comportamentul sunt dezorganizate.
Sunt prezente: aplatizarea si inadecvarea afectiva, tendinta de izolare
Functionare socio-profesionala scazuta

PRIMELE SEMNE
Desi schizofrenia poate aparea brusc exista niste prime indicii care pot orienta catre medicul psihiatru.

IZOLARE
SOCIALA

NEGLIJREA IGIENEI
SI ASPECTULUI
FIZIC

INTERES CRESCUT
PENTRU OCULT
SI RELIGIE

IMPLICARE
EMOTIONALA
SCAZUTA

SCADEREA
PERFORMANTELOR
PROFESIONALE

IRITABILITATE SI
ANXIETATE

TULBURARI DE
ATENTIE

TULBURARI
ALE SOMNULUI

Ce inseamna o diagnosticare corecta?

Interviu cu medicul

Teste de diagnosticare (scale medicale specifice)

Interviu cu familia si apropiatii

Durata simptomelor

Examinare fizica

Evolutia simptomelor + raspunsul la tratament

Nu exista o analiza de laborator specifica pentru schizofrenie. Medicul psihiatru poate pune diagnosticul
doar observand anumite simptome clinice.
La primul episod este indicata o examinare imagistica cerebrala (computer tomograf sau RMN)

Primul episod psihotic

Informatii generale
Orice modificare neobisnuita a gandirii si comportamentului unei persoane poate reprezinta
un motiv de ingrijorare. Atunci cand o persoana de varsta relativ tanara, devine mai izolata,
mai putin comunicativa, dezvolta un comportament bizar si greu de inteles de cei din jur, este
recomandat sa se ceara ajutorul medicului.

Daca aceste modificari sunt insotite de tulburari in gandire (credinte bizare si greu de
explicat, convingerea ca ar putea fi urmarit, persecutat, ca cineva i-ar putea fura
gandurile sau ca i-ar putea controla gandurile sau corpul etc) sau de tulburari ale
perceptiei (poate auzi sunete sau voci, poate vedea, mirosi, simti gusturi neobisnuite
sau simti chiar pe piele diverse lucruri, fara sa poata identifica sursele), este indicat un
consult psihiatric, aceste manifestari facand parte din tabloul unui episod psihotic.

Primul consult psihiatric sau prima internare intr-un serviciu de psihiatie poate fi un
eveniment stresant. Primul episod psihotic este o perioada foarte dificila pentru pacient
si pentru apropiatii acestuia.
Odata cu internarea pe o sectie de psihiatrie vin si o serie de alte probleme si intrebari:
Oare ma mai vindec?! Cat timp trebuie sa iau tratamentul? Daca afla vecinii, prietenii?
Oare o sa pot sa imi intemeiez o familie?
Toate aceste intrebari, precum si multe altele, sunt firesti si trebuie discutate in primul
rand cu medicul psihiatru.

Persoanele care sufera de o afectiune psihiatrica trebuie sa beneficieze de cat mai multe
informatii despre boala lor. Cum se manifesta aceasta? Ce tratament trebuie urmat si
pentru cat timp? Care sunt sansele de ameliorare sau vindecare etc? Cu cat este mai
bine informat, cu atat sansa ca acesta sa isi accepte boala si sa urmeze un tratament
adecvat, este mai mare.

Important
La primul episod psihotic, medicul curant va recomanda o serie de analize si investigatii
necesare pentru stabilirea corecta a diagnosticului si va initia tratamentul specific
acestui tip de afectiune.
Atat pacientul, cat si familia sa, trebuie sa stie ca tratamentul psihiatric nu actioneaza
imediat si ca pot trece cateva zile sau chiar saptamani pana cand incep sa se amelioreze
simptomele bolii. Pacientul va fi externat atunci cand se obtine o ameliorarea
simptomelor. O evolutie favorabila a bolii depinde in primul rand de continuarea
tratamentului exact asa cum a fost prescris de medic.

Inceperea tratamentului corect cat mai rapid dupa primele simptome

Pacientul poate deveni mai retras din punct de vedere social, poate percepe sau interpreta gresit anumite evenimente din viata sa, poate incepe sa fie preocupat de lucruri
abstarcte, filozofice, fara un scop anume, poate deveni mai iritabil, mai nervos, si cu o
igiena personala mai precara, aceste fiind doar cateva dintre primele semne de boala,
inainte ca episodul psihotic sa se instaleze cu toate semnele si simptomele specifice:

Idei delirante- pareri sau convingeri de neclintit, neobisnuite, bizare, de care persoana
respectiva este convinsa si care persista, in ciuda argumentelor logice din partea celor
din jur

Halucinatii- persoana aude, vede, simte pe piele, miroase sau simte gustul unor lucruri
care nu exista in realitate si pe care doar ea le percepe; cel mai des intalnite sunt
halucinatiile auditive.

Comportrament bizar, ciudat, care reprezinta o schimbare majora in comportamentul

obisnuit, cel mai adesea observat de persoanele apropiate.

Persoana respectiva considera ca nu este nimic in neregula cu ea si, in consecinta,

refuza de multe ori ajutorul familiei si mai ales ajutorul specializat din partea medicului
psihiatru.

Important
Cu cat familia si bolnavul sau chiar medicul de familie recunosc din timp oricare dintre
aceste manifestari, care pot reprezenta debutul unui episod psihotic acut, iar pacientul
vine la consultul psihiatric, cu atat se poate initia mai repede tratamentul adecvat,
dupa diagnosticarea corecta.

Accelerarea remisiunii prin interventia farmacologica si psiho-sociala

Tratamentul primului episod psihotic acut este in mare parte unul medicamentos. Dupa
ce medicul psihiatru va evalua simptomele prezente si va stabili diagnosticul, acesta va
recomanda unul sau mai multe medicamente specifice acestui tip de afectiune. Medicul
va explica posibilitatea aparitiei anumitor efecte secundare, in special la inceputul
tratamentului, acestea fiind de cele mai multe ori trecatoare.
Initierea tratamentului, odata ce acesta a fost prescris de catre medicul psihiatru nu
trebuie amanata!
Tratamentul trebuie urmat in dozele recomandate de medic, pe toata durata
recomandata.
Tratamentul nu se intrerupe brusc fara acordul specialistului.

Important
Cu cat tratamentul este inceput mai rapid, cu atat sansele de recuperare la tratament
vor fi mai mari.

Reducerea riscului de aparitie a efectelore secundare si ameliorarea

functionarii sociale si profesionale

Ca regula generala este important ca tratamentul sa fie urmat exact asa cum a fost
prescris de catre medicul psihiatru. Medicul va explica posibilitatea aparitiei anumitor
efecte secundare, care nu sunt insa obligatorii, si care de cele mai multe ori sunt
trecatoare.

Daca efectele secundare sunt greu de tolerat, trebuie anuntat medicul curant cat mai
repede, astfel incat acesta sa poata adapta tratamenul in functie de raspunsul
pacientului la tratament.
Pacientul nu trebuie sa modifice singur schema de tratament sau sa intrerupa brusc
medicatia prescrisa de medicul psihiatru, intrucat pot aparea efecte nedorite.
Dupa initierea tratamentului, odata ce persoana in cauza incepe sa se simta mai bine,
este recomandat ca aceasta sa isi reia stilul de viata pe care il avea inainte de a se
imbolnavi, sa evite izolarea si sa incerce sa interactioneze cat mai mult cu familia si
apropiatii.
Este recomandat ca pacientul sa-si reia activitatea profesionala in masura in care si-a
recapatat increderea in fortele proprii. Toate acestea pot contribui la remisiune dupa un
episod psihotic acut.

Prevenirea recaderilor si a rezistentei la tratament

Odata ce tratamentul initiat in spital incepe sa isi faca efectul si se obtine ameliorarea
principalelor simptome ale bolii, pacientul va fi externat si va primi o serie de
recomandari pentru acasa.

Tratamentul

recomandat

trebuie

respectat

intocmai,

nu

trebuie

modificate

medicamentele sau dozele prescrise de medicul psihiatru. Orice modificare a shemei de

tratament va fi facuta de catre medic, de comun acord cu pacientul.

Este extrem de important ca tratamentul sa fie urmat pe toata durata recomandata,

chiar daca simptomele se amelioreaza sau chiar dispar.

Nu trebuie uitat ca orice intrerupere brusca a medicamentelor poate duce la reaparitia

manifestarilor bolii, iar organismul poate raspunde mai greu la reluarea tratamentului
medicamentos.
Este important ca pacientul sa mearga la control la medicul psihiatru si sa nu se amane
vizitele medicale, specialistul va evalua buna functionare a tratamentului, impreuna cu
pacientul.
Medicul de familie are si el un rol important in monitorizarea evolutiei bolii,acesta
cunoscand tot istoricul medical, personal si familial. Se recomanda sa se apeleze la
medicul de familie ori de cate ori exista intrebari, nelamuriri sau atunci cand acesta
solicita pacientul sa se prezinte la un control. Medicul de familie are un rol important in
identificarea din timp a primelor semne de boala si in luarea primelor decizii medicale,
cum ar fi recomandarea unui control la medicul psihiatru.
Familia joaca un rol important in ingrijirea si sustinerea unei persoane care a trecut
printr-un episod psihotic acut. Dupa externarea de la psihiatrie, familia este cea care va
putea sa observe imediat pe de o parte ameliorarea simptomelor sub tratament, iar pe
de alta parte orice reaparitie a acestora sau modificare in starea si comportamentul
pacientului, putand astfel da un semnal de alarma si sfatuindu-l sa mearga cat mai
repede la control.

Important
Cu cat pacientul respecta tratamentul prescris de medicul psihiatru, dozele si perioada
de timp recomandate, cu atat sansele de ameliorare a simptomelor pot fi mai mari si
riscul reaparitiei acestora pot fi mai mici. Pacientul trebuie sa mearga regulat la control,
atat la medicul de familie, dar mai ales la medicul psihiatru. Familia are un rol important
in monitorizarea zi de zi atat a tratamentului, cat si a evolutiei pacientului aflat la primul
episod psihotic.

SIMPTOME
Simptomele reprezinta felul in care boala se manifesta. Ele sunt impartite in
simptome pozitive si simptome negative.

SIMPTOME POZITIVE
HALUCINATII
IDEI DELIRANTE
GANDIRE DEZORGANIZATA
COMPORTAMENT DEZORGANIZAT

SIMPTOME NEGATIVE
IZOLARE SOCIALA
LIPSA IMPLICARII EMOTIONALE
LIPSA MOTIVATIEI
LIPSA PLACERII
SARACIREA LIMBAJULUI
DIFICULTATEA DE A INCEPE/TERMINA O ACTIVITATE

Important
Halucinatiile sunt modificari de ale perceptiei, care pot fi uneori vatamatoare
pentru propria persoana cat si pentru cei din jur. Halucinatiile pot fi responsabile
pentru episoadele de violenta, tentativele de suicid si alte actiuni imprevizibile.

Ideile delirante sunt convigeri false la care pacientul nu renunta in

ciuda dovezilor celor din jur. Ele pot fi mai departe clasificate in
functie de tipul lor:

Idei de persecutie: persoana se simte amenintata, persecutata,

urmarita

Idei de referinta: persoana crede ca anumite gesturi, comentarii,

cantece auzite sau vazute la televizor/radio ii sunt adresate

Idei de grandoare: persoana crede ca are puteri speciale, ca este un

geniu sau o persoana faimoasa ori foarte bogata

Idei religioase: persoana crede ca are o relatie speciala cu Dumnezeu,

ca are anumite puteri sau chiar crede ca este Dumnezeu/Isus etc

Idei somatice: persoana crede ca anumite organe ii lipsesc sau i-au

fost
schimbate sau ca are anumite corpuri straine in organism
Idei de influenta: persoana crede ca gandurile si actiunile ii sunt
controlate sau au fost sustrase de catre o forta

10

EVOLUTIE
Depistarea timpurie a schizofreniei si initierea rapida a tratamentului au o importanta deosebita in evolutia favorabila a bolii.

Factori pentru evolutie favorabila a bolii:

Sexul feminin
Varsta inaintata la debutul bolii
Lipsa cazurilor de schizofrenie in familie
Suport bun din partea familiei si societatii
Episoade scurte si mai putin frecvente
Pacientii cu schizofrenie paranoida raspund mai bine la tratamentul
antipsihotic

Viata dupa diagnostic

Recuperarea presupune ca in ciuda limitarilor impuse de
afectiunea psihica, sa poata duce o viata satisfacatoare si sa poata
contribui la viata familiala, sociala. Speranta joaca un rol important
in recuperarea oricarui individ.
Drumul spre recuperare este un proces gradual, cu multe etape si
obiective realiste. Odata ce simptomele s-au diminuat trebuie sa
inceapa reintergrarea sociala, recastigarea autoritatii si a
autonomiei.
Cu cat te implici mai mult in activitati sociale si iti asumi mai multe
responsabilitati cu atat recuperarea va fi si mai eficienta.
11

Ajuta-i pe altii prin experientele tale cu schizofrenia!

Implicandu-te intr-un program de ajutorare a altor pacienti cu
schizofrenie poti face o mare diferenta in viata lor cat si a ta.
Pacientii vor raspunde mult mai bine la sfaturile si experientele tale
iar responsabilitatile pe care ti le asumi si activitatea sociala te vor
ajuta sa iti mentii calitatea vietii..

Mentine o stare de bine!

Fii puternic!
Totul tine de atitudine. Trebuie sa iti cultivi optimismul, sa privesti
cu speranta spre viitor si sa inveti sa te bucuri de micile progrese si
reusite. Numai asa poti spera la o viata mai buna.
Recunoaste si sa accepta faptul ca ai o problema de sanatate!
Doreste o schimbare!
Concentreaza-te pe calitati si nu pe slabiciuni!
Priveste inainte! Nu te bloca in trecut!
Bucura-te de progresele mici! Nu astepta rezultate mari si rapide!
Ordoneaza-ti prioritatile!
Cultiva-ti optimismul!
12

Recuperarea nu inseamna pe cont propriu.

Sprjinul familiei, al apropiatilor sau al comunitatii trebuie sa

fie constante in viata ta. Trebuie sa sti ca nu esti singur si ca ai alaturi
oameni care vor sa te ajute si pe care ii poti ajuta si tu la randul tau.

IZOLAREA
SOCIALA

SITUATIILE
STRESANTE

DROGURILE
SI ALCOOLUL

Aici poti sa ceri ajutor:

Bucuresti:
Centrul Trepte (http://www.spital-obregia.ro/laboratoare-centrul-trepte.php)
Fundatia Estuar (http://www.estuar.org/)

Timisoara
Laboratorul de sanatate mintala Timisoara
Adresa: str. I Vacarescu nr 21-23
Tel. 0256/493850
E-mail: csm1tm@yahoo.com

13

TRATAMENT
TRATAMENT
Tratamentul schizofreniei este un proces care se intinde de cele
mai multe ori pe toata durata vietii. Tratamentul este individualizat, in functie de fiecare pacient.Pacientul trebuie sa participe
activ in alegerea planului terapeutic. Sprijinul familiei pe parcursul
intregului proces este foarte important.

O relatie buna cu medicul este esentiala

in drumul spre recuperare!
Obiectivele unui tratament corect
Scaderea frecventei si severitatii simptomelor
Mentinerea remisunii
Prevenirea aparitiei episoadelor psihotice acute
Imbunatatirea calitatii vietii si a capacitatii de functionare

Tratamentul primului episod psihotic

i Trateaza-te din timp pentru o viata mai usoara!
Cu cat incepi tratamentul mai repede, cu atat boala poate fi
controlata mai usor
Dupa un prim episod, tratamentul trebuie continuat cel putin
un an de la remisiunea completa a simptomatologiei psihotice,
sub indrumarea permanenta a medicului.
14

Evaluarea inaintea tratamentului

Orice decizie de a incepe un tratament trebuie sa vina dupa o
i
evaluare
amanuntita a medicului. Pentru a putea fi mai usor de
tolerat si administrat, tratamentul este optimizat pentru fiecare
pacient in parte.

Tipuri de tratament
Exista doua mari grupe mari de medicamente folosite in
tratamentul schizofreniei: antipsihoticele tipice si antipsihoticele
atipice (sau de generatia a doua).

Spre deosebire de medicatia clasica, injectiile depot se fac la

intervale mai mari de timp, substanta activa eliberandu-se
treptat. Avantajul: pacientul este mai compliant si nu uita
sa-si adminestreze medicamentatia.

Spitalizarea
i
Decizia de a interna pacientul DEPINDE DE PREZENTA
UNOR SIMPTOME care pot pune in pericol viata pacientului si a
celor din jurul sau. Pentru cazurile in care pacientii refuza
spitalizarea cand aceasta este necesara, se aplica Legea Sanatatii
Mintale 487/2002.
15

Tratamentul de intretinere
Mergi la medic macar o data pe luna si discuta evolutia bolii.
Schizofrenia poate necesita tratament pe tot parcursul vietii.
Continua tratamentul cel mai bun pentru tine,
sub supravegherea atenta a medicului.

Rezistenta la tratament
Cel putin o treime din pacientii cu schizofrenie nu raspund la
tratamentul antipsihotic. In astfel de cazuri se recomanda, ca sub
observatia medicului, sa se introduca clozapina in tratament.
In literatura exista mentionate cazuri de schizofrenie cu episod unic
sau care au ajuns la remisiune completa si fara recaderi.Din pacate
acestea constituie exceptii.
Pentru managementul optim al bolii este foarte important ca intre
medic, pacient si familia sa sa existe o alianta terapeutica pozitiva.

De ce sunt importante interventiile?

Ele sunt cele prin care atat pacientul cat si familia acestuia inteleg
importanta urmarii tratamentului.
Riscul de recadere este de 4 ori mai mare pentru un pacient care nu
urmeaza corect tratamentul medicamentos fata de un pacient care
urmeaza tratamentul asa cum a fost prescris.
Intervenia psihosocial crete eficiena tratamentului medicamentos
i invers.
Pana la trei sferturi dintre persoanele care intrerup medicatia dupa
un prim episod vor suferi recaderi in primul an si doar jumatate dintre
persoanele care iau medicatia prezinta acest risc.
16

12

Tipuri de interventii psihosociale

Antrenarea abilitatilor sociale
La pacientii cu schizofrenie simptomele negative sunt cele care
impiedica pacientul sa functioneze in societate ca un membru activ.
Cele mai comune simptome sunt lipsa contactului vizual, saracia
expresiilor faciale, lipsa spontaneitatii in conversatie, lipsa
capacitatii de apreciere corecta a expresiilor celorlalti. Metoda isi
propune sa imbunatateasca functionarea sociala a pacientilor prin
invatarea comportamentelor necesare in societate, pierdute ca
urmare a bolii.
Reabilitare vocationala
Schizofrenia ca diagnostic nu inseamna ca pacientul nu poate fi un
membru activ si productiv al societatii. Pacientii pot munci avand
chiar abilitati deosebite in anumite domenii, iar acest lucru este
esential pentru reintegrarea lor sociala si o buna recuperare.

Terapia de grup
Terapiile de grup isi propun imbunatatirea metodelor de adaptare.
Ele pot fi mijloace importante de monitorizare a pacientilor privind
reaparitia simptomelor premergatoare unui nou episod. Terapiile de
grup sunt eficiente in reducerea izolarii sociale si ameliorarea
contactului cu realitarea.

17

Interventii familiale
Familia intelege cel mai bine gravitatea afectiunii pacientului atunci
cand acesta intra intr-o faza acuta. Este important ca familia sa
inteleaga necesitatea unui tratament adecvat. Negarea existentei
unei tulburari psihice si incercarea de a cauta o alta explicatie
pentru aparitia acesteia sunt in detrimentul pacientului.

Psihoterapiile de orientare cognitive- comportamentala

Incearca sa modifice experientele si simptomele psihotice sau
efectul exercitat de acestea asupra gandirii, sentimentelor si
comportamentului pacientului, astfel incat acestea sa fie
acceptabile pentru pacient. Nu se incearca, de exemplu,
contrazicerea ideii delirante ci acceptarea ei si inglobarea ei in
sistemul de valori acceptate de societate. Este o metoda
complementara tratamentului medicamentos.

18

FAMILIE

Pe langa impactul asupra bolnavului, schizofrenia afecteaza

semnificativ familia si apropiatii acestuia. Ei sunt cei care intra
constant in contact cu bolnavul si simptomele bolii si resimti un
mare stres emotional

Lumea persoanelor cu schizofrenie

Experiente (trairi) neobisnuite

Asa cum persoanele normale percep lumea dintr-o anumita
perspectiva, persoanele cu schizofrenie au propria lor perspectiva
asupra lumii. Perceptia persoanelor cu schizofrenie este de obicei
foarte diferita de realitatea celorlalti oameni din jurul lor. Traind
intr-o lume care pare distorsionata, in permanenta schimbare si
lipsindu-le niste puncte de sprijin ale realitatii, pe care noi toti le
folosim, o persoana cu schizofrenie se poate simti confuza si
anxioasa. O astfel de persoana poate parea distanta, detasata de
lumea din jur sau preocupata de altceva. Aceasta poate sta
nemiscata si eventual fara sa vorbeasca, timp de ore intregi. Sau
poate sa fie intr-o permanenta miscare, agitatie, neliniste. Astfel, o
persoana cu schizofrenie, poate prezenta comportamente complet
diferite in momente diferite de timp.

19

Halucinatiile
Lumea persoanelor cu schizofrenie poate fi plina de halucinatii. Pot
experimenta senzatii care in realitate nu exista. Acestia pot auzi voci
care le spun sa faca anumite lucruri, pot vedea oameni sau lucruri
care nu exista sau simti ca ceva le atinge corpul. Unele dintre aceste
halucinatii pot fi inspaimantatoare. Cele mai frecvente tipuri de
halucinatii in schizofrenie sunt cele auditive. Vocile pe care le aud
pot sa comenteze activitatile persoanei, pot intra in conversatie cu
ea sau ii pot da comenzi.
Ideile delirante
Sunt credinte personale false, la care persoana nu renunta, in ciuda
argumentelor contradictorii si care nu fac parte din credintele
culturale ale persoanei. Acestea sunt simptome frecvent intalnite in
schizofrenie si pot lua, de exemplu, forma unor teme de persecutie
sau grandoare. Cateodata, ideile delirante au un aspect bizar de
exemplu, persoanele cu schizofrenie pot crede ca un vecin le
controleaza actiunile prin intermediul undelor magnetice sau ca
anumite persoane de la televizor le adreseaza in mod direct anumite
mesaje sau ca le difuzeaza propriile mesaje prin televizor. Ideile
delirante de persecutie sunt frecvente in schizofrenia paranoida si
reprezinta idei false si irationale persoana crede ca este agresata,
inselata, otravita sau au loc actiuni conspirative impotriva sa.
Gandire dezorganizata
Gandirea persoanelor cu schizofrenie este adesea afectata. De cele
mai multe ori acestia nu pot gandi corect, au senzatia ca anumite
ganduri vin si pleaca rapid, ca nu se pot concentra asupra unui
singur lucru pentru o perioada mai mare de timp si ca sunt foarte
usor distrase de alte lucruri.
20

Persoanele cu schizofrenie nu pot diferentia intre ceea ce este

relevant si ceea ce nu este relevant intr-o anumita situatie. Nu pot
sa-si ordoneze gandurile si ideile intr-o succesiune logica, ele
devenind astfel dezorganizate si fragmentate, iar rezultatul consta
in trecerea haotica de la o idee la alta.
Modificarile emotionale
Persoanele cu schizofrenie prezinta ceea ce se numeste afect
inadecvat. Acest lucru se refera la exprimarea unei emotii care nu
este in concordanta cu gandirea si discursul persoanei. De exemplu,
o persoana care sufera de schizofrenie poate spune ca este
persecutata de demoni si apoi incepe sa rada.
Persoanele cu schizofrenie prezinta adesea un afect plat sau
tocit. Acesti termeni se refera la o reducere a expresivitatii
emotionale, adica folosesc un ton al vocii monoton sau expresii
faciale reduse.
Unele persoane cu simptome de schizofrenie prezinta si manifestari
maniacale (expansive, euforice) sau depresive.

Modificarile emotionale
In anumite momente, indivizii normali se pot simti sau pot gandi si
reactiona in moduri care amintesc de simptomele unei persoane cu
schizofrenie. Adesea pot simti ca nu gandesc limpede, clar. Pot
deveni foarte anxiosi atunci cand trebuie sa vorbeasca in fata altor
persoane (se simt confuzi, nu-si pot aduna gandurile, uita ceea ce
vroiau sa spuna).
21

Asa cum o persoana normala poate face in mod ocazional lucruri

neobisnuite, in acelasi mod multe persoane cu schizofrenie adesea
gandesc, se poarta si simt intr-un mod perfect normal. Daca nu este
intr-o perioada de dezorganizare extrema a bolii, persoana cu
schizofrenie are un sens al realitatii, de exemplu, stie ca majoritatea
oamenilor mananca de trei ori pe zi si dorm noaptea. A fi total rupt
de realitate nu inseamna ca persoana traieste cu totul in alta lume.
De cele mai multe ori, doar anumite aspecte nu au o baza reala.
Atunci cand persoana cu schizofrenie aude o voce pe care ceilalti nu
o aud, este o distorsionare a realitatii, dar este o distorsionare doar
a unei parti a realitatii. Astfel, persoana cu schizofrenie poate fi
absolut normala in cea mai mare parte a timpului.

22
22

CE ESTE SCHIZOFRENIA?
Schizofrenia este o boala care afecteaza modul in care o persoana gandeste, simte si actioneaza.
De aceea cand se afla intr-un episod acut, persoanele cu schizofrenie nu pot face diferenta intre real si imaginar
si au nevoie de sprijinul constant al medicului si al familiei. Cele mai comune simptome ale schizofreniei sunt
halucinatiile, ideile delirante si dificultatile de organizare mentala.

APROXIMATIV 1% DIN
POPULATIE TRAIESTE
CU SCHIZOFRENIE

BOALA APARE IN
GENERAL INTRE

BOALA EVOLUEAZA
MAI REPEDE

15 SI 35 DE ANI

IN CAZUL BARBATILOR

Spre deosebire de medicatia clasica, injectiile depot se fac la intervale mai mari de timp,
substanta activa eliberandu-se treptat. Avantajele sunt importante:
pacientii sunt mai complianti si nu uita sa-si adminestreze medicamentatia.

SIMPTOME
POZITIVE

NEGATIVE

HALUCINATII
IDEI DELIRANTE

IZOLARE SOCIALA
LIPSA IMPLICARII EMOTIONALE

GANDIRE DEZORGANIZATA
COMPORTAMENT DEZORGANIZAT

LIPSA MOTIVATIEI
LIPSA PLACERII
SARACIREA LIMBAJULUI
DIFICULTATEA DE A INCEPE/

SUBTIPURI DE SCHIZOFRENIE

TERMINA O ACTIVITATE

EVOLUTIA BOLII
PRIMELE SEMNE

TULBURARI
ALE SOMNULUI

IZOLARE
SOCIALA

IMPLICARE
EMOTIONALA
SCAZUTA

DROGURILE
SI ALCOOLUL

SCADEREA
PERFORMANTELOR
PROFESIONALE

IZOLAREA
SOCIALA

SITUATIILE
STRESANTE

AICI POTI SA CERI AJUTOR

NEGLIJREA IGIENEI
SI ASPECTULUI
FIZIC

INTERES CRESCUT
PENTRU OCULT
SI RELIGIE

ANTIPSIHOTICELE

IRITABILITATE SI
ANXIETATE

TULBURARI DE
ATENTIE

Bucuresti:
Centrul Trepte (http://www.spital-obregia.ro/laboratoare-centrul-trepte.php)
Fundatia Estuar (http://www.estuar.org/)

Timisoara
Laboratorul de sanatate mintala Timisoara
Adresa: str. I Vacarescu nr 21-23
Tel. 0256/493850
E-mail: csm1tm@yahoo.com

Diagnosticul nu este un capat de drum. Este inceputul unui nou mod

de viata, in care alaturi de medic, de familie si de alti oameni cu
experiente similare trebuie sa lupti pentru a recapata ceea ce boala ti-a
instrainat: o viata familiala, un rol activ in societate,
o identitate.
Cu cat esti mai informat despre ce o sa fie diferit in viata ta si ce este de
facut, cu atat sansele tale vor fi mai bune pentru recuperare. Acestea
sunt etapele si pasii dupa care trebuie sa se ghideze atat bolnavul cat si
familia atunci cand se confrunta cu schizofrenia:

1. primele semne si
simptome timpurii
2. episodul de debut
3. diagnosticarea
rapida de catre medic
4. inceperea cat mai
rapida a tratamentului
5. crearea si educarea
unei retele de suport
(familial si social)
6. perioada de
remisiune
7. continuarea
tratamentului
8. reducerea
recaderilor
9. reintegrarea sociala
(studii, loc de munca,
hobby-uri)
10. impartasirea
experientelor si
sentimentelor
11. mentinerea unei
conditii fizice bune

Un proiect

12. atitudinea pozitiva

si mentinerea calmului