Sunteți pe pagina 1din 5

REGIMURILE POLITICE

Principiul separatiei puterilor in stat


 Ideea separatiei puterilor , competentelor in stat a fost sustinuta de-a lungul istoriei de
Aristotel, de John Locke si de alti ganditori, fiind fundamentata de Ch. Montesquieu
in 1748 in “L’Esprit des lois” (Despre spiritul legilor)

Principiul separatiei puterilor in stat la Aristotel


 “In orice stat sunt trei parti, de care legiuitorul se va ocupa, daca e intelept, sa le
randuiasca cat mai bine, avand in vedere, mai inainte de orice, interesele fiecaruia.
Aceste trei parti, o data bine organizate, statul intreg este, in mod necesar, bine
organizat el insusi (…). Cea dintai dintre aceste parti este adunarea generala care
delibereaza cu privire la afacerile publice; a doua este corpul magistratilor (inaltilor
functionari), caruia trebuie sa I se hotarasca natura, atributiile si modul de numire; a
treia este corpul judecatoresc.”

Principiul separatiei puterilor in stat la Jean Bodin si John Locke


 J. Bodin atrage atentia asupra pericolului de a se intruni, in mainile aceluiasi titular,
puterea legiuitoare si cea judecatoreasca.
 “pentru fragilitatea umana, tendinta de a pune mana pe putere ar fi prea mare daca
aceleasi persoane care au puterea de a face legile ar avea, de asemenea, in mainile lor
si puterea de a le executa; (…) este, prin urmare, necesar ca totdeauna sa fie in
activitate o putere care sa vegheze la executarea legilor care au fost facute si care
trebuie sa ramana in vigoare. Si astfel, puterea legislativa si puterea executiva ajung
adesea sa fie separate.” (J. Locke)

Conceptia lui Montesquieu - 1


 Montesquieu considera ca libertatea politica a indivizilor poate fi protejata cel mai
bine in acel sistem in care puterile sunt separate si pot sa se limiteze reciproc.
 In opinia ganditorului francez, pentru ca cetatenii sa se bucure de libertate politica
trebuie ca guvernamantul sa fie astfel organizat incat un cetatean sa nu se teama de alt
cetatean.
 Montesquiei remarca: “Experienta de totdeauna ne invata insa ca orice om care detine
o putere este inclinat sa abuzeze de ea” si ca el merge pana acolo unde gaseste limite.

Conceptia lui Montesquieu -2


Exista in fiecare stat trei feluri de puteri:
 puterea legislativa,
 puterea executiva si
 puterea judecatoresca
“Totul ar fi pierdut daca acelasi om ar exercita aceste trei puteri”, pe cea de a face legi, pe
cea de a aduce la indeplinire hotararile obstesti si pe cea de a judeca infractiunile sau
litigiile dintre particulari.
Totusi, cele trei puteri trebuie sa colaboreze, in interesul colectivitatii etatice: “elles (les
pouvoirs) sont forcees d’aller de concert”.

1
Exigentele principiului separatiei puterilor in stat
 Existenta a trei organe separate care sa exercite, cu titlu principal, fiecare o anume
putere, competenta: legislativa, executiva sau jurisdictionala
 Aceste trei organe trebuie sa se controleze reciproc
 Cele trei puteri trebuie sa colaboreze in vederea bunei guvernari

Aplicarea principiului separatiei puterilor in stat


 Initial, principiul separatiei puterilor in stat a fost folosit pentru reducerea autoritatii
monarhului.
 Ulterior, principiul a fost utilizat in “competitia” dintre legislativ si executiv, fiecare
detinand o pozitie privilegiata intr-o epoca sau alta.
 Puterea judecatoreasca a fost deseori ignorata in aceasta “lupta” motivat de caracterul
ei difuz.

Limitele principiului separatiei puterilor in stat


 Teoria lui Montesquieu a fost criticata de-a lungul timpului cu argumente variate:
 Intr-un stat exista mai mult de trei puteri, ca functiile statului sunt multiple si
realizate de un numar mai mare de organe care se controleaza si colaboreaza intre
ele;
 Acelasi organ (autoritate) exercita doua-teri functii. Spre exemplu, parlamentul
are functia legislativa, dar si atributii executive; guvernul este organ executiv, dar
indeplineste si o functie legislativa etc.;
 Astazi lupta principala nu se mai poarta intre parlament si guvern, ci intre partidul
de la putere si cel din opozitie.

Regimurile politice
 Regimul politic defineste forma de putere etatica anvizajata concomitent sub aspectul
scopurilor pe care si le propune si al modului in care ester exercitata.
 Regimul politic defineste modul de organizare si exercitare a puterii politice apreciate
dintr-o dubla perspectiva:1) Realizarea principiului separatiei puterilor in stat si 2)
natura raporturilor dintre puterea etatica si cetateni, participarea acestora la luarea
celor mai importante decizii la nivel central si local.

Cateva precizari privind regimurile politice


 Problema regimului politic este subsecventa celei privind separatia puterilor in stat,
 Principiul separatiei puterilor in stat nu este nici unicul, nici cel mai important
element definitoriu al regimului politic.
 Principiul separatiei puterilor in stat trebuie anvizajat din perspectiva principiului
suveranitatii poporului
 Separatia puterilor in stat trebuie privita in stransa legatura cu principiul realizarii
puterii poporului prin reprezentanti.
 Puterea de stat este o enitate ce are anumite competente care trebuie repartizate unor
autoritati astfel incat sa se realizeze cat mai deplin puterea poporului.

2
Interpretarea principiului separatiei puterilor in stat si “clasificarea” regimurilor
politice
 In functie de modul in care a fost interpretat principiul ( punandu-se accentul pe
controlul recipoc sau pe colaborarea dintre puteri), de modul in care s-au conturat
raporturile dintre cele trei categorii de organe si in functie de raporturile dintre stat si
cetatean s-au creat mai multe regimuri politice.

Regim politic / sistem politic


 Olivier Duhamel distinge intre “regim politic” si “sistem politic”
 “numim regim politic ansamblul regulilor constitutionale” relative la organizarea si
functionarea puterilor statului. Ex.: regim prezidential, regim parlamentar, regim
semiprezidential
 “numim sistem, exercitiul puterii asa cum rezulta acesta din practica institutionala
dominanta”. Ex.:sistem guvernamentalist, sistem prezidentialist, sistem parlamentarist

Clasificarea regimurilor politice 1


 Regimuri politice -democratice si
-nedemocratice (totalitare, autoritare)

 Regimuri politice –clasice (reprezentative):


regim parlamentar,
regim prezidential,
regim de adunare,
regim directorial,
regim mixt si
- alte regimuri

Clasificarea regimurilor politice 2


 Clasificarea regimurilor politice dupa Ch. Debbasch:
- Regimuri politice in care se realizeaza o confuzie a puterilor in profitul legislativului
sau a executivului:
- regimul de adunare
- regimul socialist (marxist)
- Regimuri politice in care se realizeaza separatia puterilor in stat:
- regimul prezidential
- regimul parlamentar
- regimul mixt

Regimul prezidential. Trasaturi fundamentale


 Executivul este monist (presedintele este si seful statului si seful guvernului)
 Principiul separatiei puterilor a fost, initial, riguros aplicat.
 Nu exista raspundere solidara a guvernului in fata parlamentului si nici dizolvarea
parlamentului
 Instanta suprema constituie o adevarata putere in stat

Evolutia regimului prezidential

3
 La inceput, separatia puterilor in stat s-a manifestat strict
 Intr-o etapa ulterioara s-a pus accentul pe colaborarea puterilor realizata atat
prin
- mijloace juridice
- mijloace politice.

Regimul parlamentar. Trasaturi fundamentale


Caracteristici
 Executivul este bicefal, condus de seful statului si primul ministru
 Actele sefului de stat trebuie contrasemnate de un membru al guvernului
 Guvernul raspunde politic in fata parlamentului
 Seful de stat poate dizolva parlamentul
 Guvernul colaboreaza cu parlamentul
 Parlamentul este singurul organ ales de popor

Regimul parlamentar. Forme


 Regim parlamentar - dualist
- monist
 Regim parlamentar - monarhic
- republican
 Regim parlamentar - bipartid (dominat de doua partide puternice, cu
guvernamant stabil)
- pluripartid (cu mai multe partide parlamentare, cu guvernamant
instabil, minoritar sau de coalitie)
 Regim parlamentar - rationalizat
- nerationalizat

Regimul mixt. Trasaturi fundamentale


 Este numit regim semi-parlamentar sau regim semi-prezidential
 Trasaturile regimurilor parlamentare se impletesc cu cele ale regimurilor
prezidentiale
 Executivul este bicefal
 Guvernul raspunde politic in fata parlamentului
 Seful de stat poate dizolva parlamentul
 Guvernul colaboreaza cu parlamentul
 Parlamentul si presedintele sunt alesi de popor

Regimul de adunare. Trasaturi fundamentale


 Este un regim al confuziei puterilor in profitul legislativului
 Puterea este exercitata de popor prin organele sale alese, in principal prin intermediul
parlamentului, executivul aparand ca un simplu organ de executie al deciziilor
deliberate si adoptate de adunari.
 Membrii executivului, organ colectiv, sunt alesi si revocati de adunare
 Legislativul poate anula deciziile executivului

4
Regimul politic Marxist. Trasaturi fundamentale
 Caracterul “de clasa” al statului
 Subordonarea din treapta in treapta a organelor statului pana la organele de varf, ale
puterii de stat (M.A.N.)
 Introduce o categorie aparte de organe – Procuratura
 Aparitia unor organe mixte, neprevazute de constitutie
 Rolul conducator al Partidului Comunist, ca partid unic (renuntarea la pluralismul
politic)
 Discrepanta dintre normativitate si realitate
 Nationalizarea mijloacelor de productie. Introducerea unui regim juridic pentru
proprietatea de stat fata de proprietatea particulara.
 Lipsa unui adevarat control al constitutionalitatii
 Ipocrizia normativa: “suveranitatea poporului” etc.

Aplicarea principiului separatiei puterilr in stat in tara noastra


 Din momentul formarii statului nostru si pana in 1948 organizarea constitutionala
a Romaniei s-a realizat potrivit principiului lui Montesquieu.
 Principiul separatiei puterilor in stat a fost reinstaurat dupa adoptarea Constitutiei
Romaniei din 1991, cand aplicarea sa reiesea din interpretarea textelor
constitutionale,
 Principiul separatiei puterilor in stat a fost explicit prevazut odata cu revizuirea
Constitutiei din 2003.