ANGHEL STANCIU

IRINA

LU

GU

Conf. Univ. Dr..Ing.

Prof. Univ. Dr. Ing.

FIZICA ,I MECANICA pAMANTURILOR

CUVANT iNAINTE
Prof. Univ. Dr. In9. lacint MANOLIU
Presedlntele Societatii Romana de Geotehnica i Fundatll

Bucure,ti, 2006

Copyright 2006 Fundatia Ecologica Green

Toate drepturile asupra editiei rezervate F. E. G .
..
Aares: F. E. G.
Str. Cuza Voda, nr. 1
Jai, Romania
cod 700123

www.feg.ro

REFERENTI ,TIINTIFICI
Prof.
Prof.
Prof.
Prof.
Prof.
Conf.
Conf.

Univ. Dr. Ing. Paullca RAILEANU

Univ. Dr. Ing. Nlcolae BOTI
Univ. Dr. Ing. Vasile MU~AT
Univ. Dr. Ing. Vasile GRECU
Univ. Dr. Ing. Nicolae BO U
Univ. Dr. Ing. Ana NICUT
"
Univ. Dr. Ing. Dorel pLATICA

Redactor:

cap. 4,7 i 10
cap. 1 ~i2
cap.S
cap. 6
cap. 9
cap. 5
cap. 3

Prof. univ. dr. Simion Cloata

Tehnoredactor:

Drd. ing. Oana Colt

Dorina Stan

Coperta:

Arh. Rodica Buliga

Editor:
S.C. Editura TEHNICA S.A.
Str. Olari, nr. 23
Bucurestl, Romania
cod 024056

www.tehnica.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniel
STANCIU, ANGHEL
Fundalii flzlca ~imecanica pamanturllor / Anghel Stanciu,
Irina Lungu. - Bucuresti : Edttura Tehnlca, 2006
2 vol.
Bibliogr.
ISBN (10)973-31-2291-2;
ISBN (13)978-973-31-2291-3
Vol. 1. -2006. - Bibliogr. - ISBN (10) 973-31-2292-0; ISBN (13)
978-973-31-2292-0

I. Lungu, Irina
624.15

Cuviint inainte
De un "cuviint inainte' beneficiazd adesea volumele de debut
ale unor poeti, prozatori sau dramaturgi tineri, doritori . (. .a girul
cuiva care sdfaca parte dintr-o generatie mai vdrstnicd.
Volumul de fala nu apartine literaturii beletristice. Autorii lui au
depiisit de mult momentul debutului. Pozitia ~iprestigiul /J(J C'Q,,e l-au
dobdndit
in lumea academicafac de prisos orice recor ""11 '1I'e .
...
Inainte de a asterne aceste ran du ri, anl riiscolit
btioteca
lucrarilor de specialitate, in speranta cd, doar-doar, \-oi gdsi un
"cuvdnt inainte ", dar n-am gas it.
Este drept cd nici lucrari de Jactura si anvergura aceleia pe care
ne-o oferd colegii de la Iasi, PI"O! univ. dr. ing. Anghel C!f(111Ciu ~i
conf. univ. dr. ing. Irina Lungu, nu am intdlnit. Un "cuviin. inainte'
s-ar justifica, asadar, oricum, prin caracterul de exceptie al lucriirii.
Urmdrind capitolele traditionale ale unui curs de Geotrhnica, de
fa modul de formare a pamdnturilor la calculul terenulut de [undare,
autorii au transformat cele 10 capitole in adevarate mon ograjii,
fiecare dintre acestea putdnd reclama, prin C0111inut si volum, statutul
unei lucrari de sine-stdtdtoare.
De regula, la asemenea intreprinderi se incumetd cole i ~'elargi.
Cu ala! mai n1are este meritul celor dol autori care, iaui. all indrdznit
si au reusit sa ducd la bun sfdrsit un proiect atdt de ambitios.
Este 0 lucrare - unicat pentru literatura de specialitntv din tara
noastrd, un frumos dar pe care Scoala de La Iasi ilface comunitdtii
geotehnice din Romdnia.
i

Prof: univ. dr. ing. Iaciut

/~NOLI U
Presedintele Societiuii Rot Ine
de Geotehnicii i Fundatii

Radu Voinea afirma candva: "Concluzia la care am

ajuns in urma activiuitii in invdtdmdnt si in afara sferei invatamdntului, este
aeeea cd eele mai multe solutii tehnice necorespunzdtoare S-a'LI datorat nu
lipsei de date si de rezultate stiiruifice existente in diferite surse de
documentare, ei un or greseli de giindlre $tiin(ijicii si tehnico-inginereascd" .
"
In acelasi context putem integra si constatarile Profesorului Pecic:
"Metodele curente folosite actualmente pentru calculul capacitatii portante,
of tasdrilor SQU al eoeficientului de siguranta al unui taluz nu constituie
altceva decdt punerea de acord a principiilor Mecanicii piimtinturilor cu
experienta practicii. Dacd metodele de fncercare a pdmdnturilor sau
teoriile nu conduc la rezultate concordante cu experienta si observatiile de
pe teren, ele l1U sunt adoptate U1 practica generald. De fapt toate aceste
metode SUI'll valabile si ....se justified numai in mdsura in ca7"e au fost
verificate de experienta. 11'lacest sens, procedeele curente ale Mecanicii
piimiintului flU sunt deciit mijloace de interpolare intre diferitele situatii
inidlnite anterior de alii ingineri, in scopul solutionarii propriilor noastre
probleme, in mdsura in care ele se incadreazd in experienta trecutului'
Aceste doua constatari ale celor doi distinsi dascali, ccrcetatori
stiintifici si practicieni renumiti, ne-au determinat sa Intreprindem nrezentul
derners de real izare a acestei Iucrari "Fundatii - Fizica si snecanica
piimiinturilor' pentru a contribui si 110i la procesul dificil de jo rm are ,
dezvoltare, consolidare si disipare a unei gdndiri stiintificc ~i ()/'lnicoingineresti, 10 Ingineria geotehnicii, absolut necesara tuturor mginerilor
constructori indiferent de specializarea aleasa,
Formarea gandirii, dezvoltarea, consolidarea si disiparea acesteia,
constituie adevarata tinta a invatamantului
de constructii, atunci cand viitorul
,
inginer se afla pe bancile facultatilor de profil, dar si mai important dupa
Academicianul

absolvirea acesteia, cand inginerul

se confrunta direct Cll problernele
concrete In proiectarea, executarea sau reabilitarea constructi ilor.
Experienta
noastra dobandita la catedra, dar si In calitate de
proiectanti, de experti si verificatori de proiecte pentru exigenta Af, ne-a

VII 1

FUNDA1~II1- FIZICA $J M,ECANI 'A PAMA'Nl'URJlJOI~

intarit convingerea ca afirmatiile sau constatari le celor doi renumi]i

specialisti sunt inca de deplina actualitate.
Ca urrnare, in elaborarea prezentci lucrari arn plecat de la aceste
constatari, dar si de la urmatoarele adevaruri de necontestat:
orice constructie terestra indiferent de importanta, dimensiunile
~iirnpunatoarea
arhitectura
a acesteia, are drept suport
pamdntul;
trainicia constructiei ~jneaparitia defectelor arhitecturale sau in
termeni stiintifici siguranta in exploatare a acesteia 'in orice
conditii
, de solicitare sau de schirnbare de mediu este dictate de
trdinicia temeliei constructiei, adica de rezistenta si stabilitatea
ansambluJul,fundatie - teren defundare;
alcdtuirea si caracteristicile fizico - mecanice ale materialelor
de constructie sunt dictate de om prin tehnicile ~i
tehnologiile de
incercare si fabricatie, pe cand alcdtuirea si proprietatile fizico rnecanice ale parnantului, ca material de constructie si respectiv
ca teren de fundare, sunt dictate de DUMNEZEU ~j pot f
uti lizate eficient, numai printr-o gdndire inginereascd adecvata,
bazata pe cunoastere, de catre 0111.
"
In contextul celor prezentate ne-am insusit cele trei conditii esentiale
rnentionate de Profesorul Peck pentru realizarea lucrarilor din parnant, in
pamant, ca si a funda ti j lor:
cunoasterea antecedentelor terenului;
stapdnirea principiilor Mecanicii pamanturi lor / Geotehnicii;
insusirea unor clemente practice de geologie;
~j am incercat sa le transpunem
ill structurarea
lucrari i ca ~iIn conceptia
celor 10 capitoJe:
Elemente privind modul de formare al rocilor (l 8 pag., L3 fig"
3 tabele);
Alcdtuirea si caracterizarea pdmdruurilor (2 J 0 pag., 128 fig"
46 tabele);
Notiuni de hidrogeologie si elemente de hidraulicd subterand
(86 pag., 45 fig" 8 tabele);
,
Compresibilitatea pdmdnturilor (15 J pag., 81 fig" ] 9 tabele);
Starea de tensiune din masivele de pamdnt (103 pag., 67 fig.,
18 tabele);
Tasarea constructiilor (230 pag. 74 fig., 37 tabele);
Rezistenta la forfecare a pdrndnturilor (16] pag., 88 fig.,
17 tabele);

J:>I~EFA1'A

IX

Stabilitatea taluzurilor si versantilor (265 pag., 124 fig.,

35 tabele);
"
/mpingerea activo si pasivd a pdmdnturilor (J 35 pag., 56 fig.,
) 1 tabele);
Calculul terenului defundare (226 pag., 69 fig., 55 tell" 'e).

A rezultat astfel

lucrare utila studentilor si inginerilor constructori,

bazata pe 0 vasta documentare (peste 250 titluri bibliografice, sta 1darde si
normative 'in vigoare), pe studiile ~icercetarile
intreprinsc d reuumiti
cercetatori din tal"a si strainatate, incluzand, de regula numai accle rezultate
validate de experienta practice. S-a insistat, 111 elaborarea capit rlelor, pe
0

prezentarea ipotezelor care au stat Ja baza modelelor teoretice spre a se sti

exact in ce conditii sunt aplicabile relatiile de calcul deduse ~icare sunt
limitele fiecarei metode In pal-teo
Mentionarea bibliografiei in text, poate In exces, a avut 111 intentia
noastra un dubJu scop:
recunoasterea meritclor autorilor citati simultan cu onferirea
unei veridicitdti sporite a ipotezelor, metodeJor ~I ehnicilor
prezentate, consecinta a acceptarii acestora de carr ~at lnai
multi autori 'in lucrarile JOl';
conferirea unui "caracter deschis " lucrarii prin oferirea posibiJitatii inginerilor si/sau cercetatorilor ~j studentilor sa rnearga
direct la sursa pentru a putea sa-si extinda baza inforrnationala
pentru unele subiecte tratate ~icare Ii intereseaza direct in

activitatea practica.
Prezenta a 745 de figuri, incJuse in lucrare, si a 249 de tabele se
justified prin dorinta noastra de a fi, p de
parte, foarte explici]i ill
"vizualizarea"
fenomenelor
fizico-mecanice,
In detalierea
conceptelor
stiintifice, dar, pe de alta parte, si de a oferi cititorilor acesteia un
"instrument' de lucru in analiza ~i,rezolvarea cazurilor practice en cat'e se
Intalnesc tn activitatea 101' cotidiana,
Mentionarea 111 lucrare, ca ~iJa bibliografie, a Ul10r lungi liste de
stasuri, normative, ghiduri, instructiuni si recornandari, cu evolutia acestora
in timp, ,., ville sa intregeasca caracterul profund aplicativ al acestei I- nti.
In continutul si dimensiunea acestui prim volurn am avut in vedere
IJO. ibilitatea de a fi utilizatd practic de cdtre toti inginerii constructori,
indiferent de specializarea absolvita:
Constructii civile, industriale 0$; agricole;
Cai ferate. drumuri si poduri;
A,.. menajdri si constructii 11 idrotehnice;
Imbundtdtirifunciare
si dezvoltare rurala.

FUNDAlJl

I - FIZICA $1 M "CANICA pANIAN~rU){II.. f't

Convinsi ca, 'in pofida volumului relativ mare de notiuni si

cunostinte prezen tate, exista tnca 0 serie de lipsuri si chiar unele scapari
inevitabile, vorn fi recunoscatori tuturor celor care VOl' avea amabilitatea de
a ne sernnala constatarile si observatiile lor pe adresa Facultatii de
Constructii lasi, a Editurii TEHNICE sau a Fundatiei F.E.G.
Suntem pro fund recunoscatori
Profesorului
lacint Ma1101il)
Presedintele
Societatii Rornane de Geotehnica
~i Fundatii, pentru
amabilitatea de a prezenta lucrarea specialistilor geotehnicieni si inginerilor
constructori printr-un distins "Cuvdnt inainte".
Multumim colegi lor nostri - prof univ. dr. il1g. Paulica Raileanu,
prof univ. dr. ing. Nicolae Boti, prof univ. dr. il'lg. Vasile Musat, prof univ.
dr. ing. Vasile Grecu, prof univ. dr. ing. Nicolae Botu, conf univ. dr. ing.
Ana Nicutd, conf univ: dr. ing. Dorel Platica - dill Catedra de Cai de
Comunicatii si Fundatii dill cadrul Facultatii de onstructii Iasi, pentru
sprijinul acordat prin recenzia stiintifica a capitolelor si pentru pertinentele
observatii facute in redactarea acestora.
Aceleasi multumiri Ie aducem colaboratorilor nostri - prof univ. dr.
Simion Cioata, Dorina Stan, Gheorghe Constantin-Anin si Monica Istrate "
din cadrul ornisiei de lnvatamant, Sti inta Tineret si Sport a Camerei
Deputatilor pentru incurajarile si sprijinul acordat la redactarea textului si
realizarea desenelor.
Un gand deosebit de apreciere, ~imultumire totodata, Il aducem
drd. ing. Oana Donciu-Colt pentru cornpetenta si pasiunea depusa in tehnoredactarea computerizata a intregii lucrari, ca si distinsei arh. Rodica Buliga
pentru conceperea copertei.
Nu ill ultirnul rand aducem aleseJe noastre sentirn nte de gratitudine
parteneri lor nostri de viata prof gr. J Virginia Stanciu ~i
ing. Ovidiu Lungu
pentru intelegerea manifestata in a ne "tolera' oarece "neimplicare' in
problemele curente ale familiilor noastre, timp de aproape patru ani necesari
elaborarii prezentei lucrari.

lasi, I5 august 2006

rtns

Lista principalelor simboluri .............................................. ,' ......~ ."... XIX

CAPITOLUL 1: Elemente privind modul de formare a

_.It......... ...,....,......

1.1. Aspecte genera Ie .....................................................................

1.2. Rocile magmatice
1.3. Roelle sedimen ta re
1.3. I. Roci Ie detritice sau clastice
1.3.1.1. Roci reziduale (SOll!I)
1.3.2. Rocjle sedimentare de precipitatie
1.3.3. Roci sedirnentare biogene sau organogene...................................

1.4. Rocile metamorflce

~. .
,
.

pimanturJ

]5

I!

15

19

20
24

pimallturilor

lructura si textura pamanturi lor

." '"
'1or
A . .,tructura pamantun
B. Textura pamanturilor
2.2.1.1. Factori ce determina structura pamanturilor
2.2.1.1.1. Marimea ~i
forma particulelor parnantului
2.2.1.1.1.1.
.lasi ficarea parnanturilor
2.2.1 . 1.1.2. Parnanturi Cli comportament special
,
a)
Pamanturile rnarnoase
b)
Parndnturi Ie macroporice
c)
Parnanturile sensibile la umezire (P.S.U.)
d)
Pamanturile susceptibile la Iichefiere
e)
PafnanturiJe cu urnflari ~jcontractii mari
f)
Pamanturile gelive
g)
Pi\tl13tlturi Cli continut de materii organice
11)
P~ll1,dllturi eluviale ~
i)
PaJnar,turi saraturate
j)
P iiIIIa ntur j de IIIn p Iu tu ra
k)
Amcstecurile de rlalllaJll

II
14

generale ..........................................................

2. J .1. Elernente de stratigrafie

2. l . l . l. Anornal ii stratigrafice

2.2. Alcatuirea

................................................................................

CAPITOLUL 2: Alcituirea si caracterizarea

2.I.Considerapi

~,J

1
4
6

2.2.1.

.,

26

...27
. .27
36
19

'"

.
I

39
46
66
66
67
69
72
81
82
84
87
90
9I
92

xu

F'UNDATIII-

FJZICA

SI

MECANICi\ r)AMANTURILOR

2.2.1.1.2. lndicii de structura ai pamanturi lor

2.2.1. J .3. Cornpozitia chimico-mineralogica
a particulelor solide
2.2.1.1.4. Alcatuirea $i proprietatile fazei lichide $i gazoase
a)
Faza lichida
b)
F aza gazoasa
2.2.1.1.5. lnteractiunea dintre faza solida, lichida $i gazoasa
a)
Dirnensiunea si forma particulelor
b)
Cornpozitia rnineralogica
c)
Conditiile de mediu
d)
Natura cationilor
2.2.l.2. Proprietatile pamantului ill raport cu apa
2.2.1.2. I. Tensiunea superficiala $i ascensiunea capi lara a apei in parnant
a.
Tensiunea
superficiala
,.
b.
lnaltirnea capilara
c.
Presiunea' capi lara
2.2.1.2.2. Suctiunea apei din porii pamantului
a.
Definirea suctiunii $i a potentialul i de umiditate
b.
Relatia dintre suctiune $i presiunea apei din pori
2.2.1.2.3. Plasticitatea ~i
consistcnta parnanturilor
argiloase
2.2.1.2.4. Variatiile de volum ale pamanturilor
2.2.1.2.4.1. Consideratii generale
2.2. J .2.4.2. lpoteze privind contractia si umflarea parnanturilor
a)
Ipoteza presiunii capilare
b)
Ipoteza atractiei electrornoleculare
2.2.) .2.4.3. Factorii de care depind variatiile de volurn ale P.U.C.M
a)
Factoru 1cl irnatic
b)
Conditiile hidrogeologice
c)
Vegetatia
,
d)
Variatia urniditatii terenului, In perioada de executie ~i
ill tirnpul
..". constructiet
. .
exp 1oataru
2.2.1.2.44.
aractcrizarca P.lf. .M.
.
,
2.2.1.2.4.5. Estimarea distributiei de echilibru a umiditatii sub constructii
a)
Cazu 1apei subterane la mica adanci me 6,O() m)
b)
Cazul cand nu exista apa subterana la mica adancime
2.2.1.2.5. Sensibilitatea la inghet a pamanturilor

95
105
119
119
124
124
132
135
135
)38
144
145
145
150
154
162
162
170
173
190
190
192
192
194
197
197
J 98
199
..200

20 I
21 0
210
214
218

CAPITOLUL 3: Notiuni de hidrogeologie ~i elemente de hidraulica

subterana
.
3.1 ..Notluni de hldrogeologie
3.J . I. Stu diu I ape i sub te ra 11e

3.2. Elemente de hidraulica subterana

3.2.1. Definirea notiunilor generale ale hidraulicii subterane
3.2.1.1. Ecuatia de continuitate
3 .2. 1.2. Le gea IlJ i Darcy
3.2.1.2.1. Factorii de care depinde coeficientul de penneabilitate
3.2.1.2.2. Dorncniul de valabilitate a legii lui Darcy

229
239

242
244
246
25 I
258
267

CUPRINS

------------------------------------------------------------~3.2.1.3. Ecuatia lui Laplace. Spectrul hidrodinamic

272
3.2.1.3.1. Cazul pamanturilor anizotrope
.
276
J.2. I .3.2. Uti I izarea analogiei electrice pentru deterrn inarea spect rul i
hidrodinamic
:
278
3.2.2. Utilizarea spectrului hidrodinarnic pentru calculul pararnet . ~ , .t ~ ~!i 281
3.2.3. Deterrninarea experirnentala a coeficientului de permeabilira ~
284
a) Determinarea permeabilitatii in laborator
284
Metocla penneametrului cu gradient constant cu sau tara, uct i I.'
......
284
Metoda permearnetrului cu gradient variabil.............................
'" ..... 287
'"
lncercarea de cornpresiune - consol idare, III edometru
(ST'AS 8942/1-89)......................
..
.. ... 288
b) Determinarea permeabilitatii prin lncercari in situ
. .
289
3.2.4. Actiunea hidrodinamica a apei. Gradient hidraulic critic
.
.
293
3.2.4.1. Antrenarea hidrodinarnica si dimensionarea
filtrelor inver ..,\. .............. 299
I

CAPITOLU L 4: Compresibllltatea
4.1. Consideratii

pamallturiJor

generale

315

4.1.1. Ecuatiile de baza aJe rnecanicii parnanturilor

4.1.1.1. Ecuatiile
constitutive ale materialelor
,

4.2. Studiul compresibllltatll

pamanturtlor

31 R
326

331

4.2.1. Aspecte specifice ale compresibilitatii

pamanturilor
"
4.2.2. Studiul compresibilitatii
parnanturilor prin incercari de laboraor
4.2.2. I. irlcercarea edometrica
4.2.2.1.] . Pararnetrii curbei de compresiune - porozitate
4.2.2.1.2. Determinarea presiunii de preconsolidare ~i
corectarea curbei de
cornpresiune - porozitate......................................................
.
.
4.2.2.2. Incercarca monoaxiala
4.2.2.3. "Incercarea triaxiala
4.2.3. Coeficientul presiunii laterale
4.2.4. xprirnarea modulului d deforrnatie liniara In functie de stan a c.,~ iala de
A

tellsiulli..............................................................................................

4.2.5. Studiul cornpresibilitatii

pamanturilor prin incercari in situ
,"
4.2.5.1. Dcterm inarea parametri lor compresibi Iitati i pamanturilor pri 11
incercari pe teren cu placa
4.2.5.2. Determinarea coeficientului de pat
4.2.5.3. Incercarea presiornetrica (PMT)
"
4.2.5.4. lncercarea penetrornetrica
4.2.5.5. Detcrminarea cornpresibilitatii
pamanturilor prin metode gcofizice
(seismice)
4.2.6. Cornpresibilitatea parnanturilor sensibile la umezire ....................................
4.2.7. Compresibilitatea
parnanturilor in regim dinarnic (seismic)

CAPITOLUL

332
338

339
342
36l
370
376
381
386
392
393
402
410
418
431
434
440

5: Starea de tensiune din masivele de pamant

5.1. onsideratii geuerale

5.2. Stares de tensiune in semlspatiu

466
470

XIV

FUNDATll

T)AMANTURILOR

J - PIZICA $1 MECANICA

a. Forta concentrata actionand la suprafata sernispatiului

b. Sernispatiul actionat de mai multe forte concentrate
c. Semispatiu actionat de 0 forta orizontala pe planul de separatie
d. FortA concentrate actionand normal pe sau paralel cu planul de
separatie, la 0 adancime h fata de acesta
e. Semispatiu actionat de forte distribuite pe planul de separatie
5.2.1. Metoda punctelor de colt pentru deterrninarea tensiunii verticale
5.2.2. Determ inarea tensiuni i verticale din actiun i un iforrn d istribu ite dupa
suprafete de forma oarecare

470
477
477
478
480
490
493

5.3. Stares de tensiune ill semiplan

a. Serniplan
b. Serniplan
c. Semiplan
d. Semiplan
e. Serniplan

incarcat
solicitat
solicitat
actionat
actionat
orizontala plasata
f. Semiplan actionat
g. Serniplan actionat
h. Semiplan actionat
i.Semiplan actionat
j.SemipJan actionat
k. Serniplan actionat
5.3.1. Calculul ~i
distributia

497

cu 0 forla concentrata
498
de 0 for~a tangentiala pe contur
503
de 0 forta concentrata de directie oarecare pe contur 504
de un moment concentrat
505
de 0 forta concentrata norrnala pe planul de scparatie sau
la adfincirnea (d)
506
de 0 [orta verticals partial distribuita
508
de 0 sarcina triunghiulara verticals
515
de 0 sarcina orizontala partial distribuita
518
de 0 sarcina orizontala triunghiulara
521
de 0 sarcina verticals trapezoidala lilnitala
525
de alte tipuri de actiuni
526
tensiunilor din terasamente, diguri, baraje
531

5.4. Solutil aproximative pentru caiculul tensiunii verticale

5.5. Influenta anizotropiei ~i neomogenitatii asupra distrlbutiei tensiunllor

536
537

5.5.1. Starea de tensiune in sistemu I stratificat

540

5.6. Stares de tensiune de origine gravitationala

550

5.6.1. Definirca starii primate de tensiune, de natura gravitationala

5.7. Partlcularltati
5.7.]. Parametrii

55I

ale starii de tensiune din masiveJe de palllant

556

presiunii fluidului dill pori

562

CAPITOLUL 6: Tasarea constructiilor

,
6.1. Conslderatii generate
6.2. Estimarea tasArii imediate (instantanee)

569
579

6.2.1. Estimarea tasari i instantanee a parnanturi lor necoezive

580
6.2.2. Estimarea tasarii imediate (elastice) sau a tasarii totale, in cazul
pamanturi Jor coezive, pe baza extrapolari i rezul tatelor teoriei elasticitati i 593
6.2.2.1. Calculul tasarii rnasivelor ornogene ~i
izotrope
594
6.2.2.2. Estimarea tasarii imediate sub actiunea unei sarcini excentrice
61 0
6.2.2.3. Estimarea deplasarilor orizontaJe instantanee si a roti ri 101' funda]i ilor
de forna oarecare ..
61 8
6.2.3. Aplicabilitatea relatiilor de caleul a tasarii instantanee stabilite pe baza
. . e Iasticitaui
.......
620
teonei
6.2.4. Calculul tasarii totale sau irnediate In cazul pamanturilor coczive stratificate .... 627
6.2.4.1. Metoda Egorov
627
IO

IO

IO

IO

IO

IO

IO

IO

IO

IO

IO

IO

10

IO

IO

IO

IO

IO

xv

UPRINS
6.2.4.2. Metoda lnsurnarii tasarii straturilor

lncercarii

6.3. Estimarea

(utilizarea

re iltatelor

triaxiale)

639

tasirii din consolidarea

6.3.1. Evolutia

elernentare

ill

primara

timp a tasarii dill consolidarea

644

prirnara la terenuri!- (J~ f- vlare

omogene
654
6.3.1.1. Teoria liniara a consolidarii monodimensionale
. ., .. 656
6.3.1.2. OIl olidarca parnanturilor sub incarcare variabila
669
6.3.1.3. Tcoria ncliniara a consolidarii morl0dimensionale.....................
.
673
6.3.1.4. Tipuri de distributii ale presiunii de consolidare
... '"
677
6.3.2. Evolutia in timp a tasarii din consolidarea prirnara la terenui ilt'
';ltl ..680
6.3.3. Studiul consolidarii cu luarca in considerare ~i
a efectului leganu i .
structurale
..
689
6.3.4. Detenninarea
coeficientului de consolidare pe baza incercarii cdometrice .... 692
6.3.5. Problema plana si spatiala a teoriei consol idari j
.. 70 I
6.3.6. Estimarea deformatiilor
parnanturilor prin umflare.........................
.
71 G

~'1.

6.4. Estirnarea

tasarti totale..................................................................

6.4.1. Metoda insurnarii tasarii straturilor elementare

6.4.2. Metoda stratu lui echivalent
6.4.3. alculul simplificat
al tasarii straturilor omogene

.
Iini
grosI111e
In.lta.,;

722
723
73 I

.
cornprcsi'

. (I

....... 736

6.5. Estimarea tasarilor fundatillor rezemate pe pamanturt necoezive la

actiuni selsmice
6.6. Calculul tasarii dill consolidarea secundara
6.7. Deforrnatiile pamanturilor sensibile la umezire (P.S.U.)
.
6.8. Deformatiile pamallturiJor cu urnflar i ~i
contractii mari
.
6.9. Estimarea tasarilor terenurilor de fundare constituite din pall ~, ;"ri
saraturate san umpluturi
,
pt."
6.10. Tasari admisiblle sau tolerabile

740
749
753
770
781
785

CAPlrrOLUL 7: Rezistenta la forfecare a pamanturilor

7.1. Consideratit generate, notiuni si definitii
7.2. Criteriul de cedare plastica M ohr-Cou lorn b

*~

7.2.1. Criteriul de cedare Mohr- oulornb in formulare analities

7.2.1.1. CriteriuJ de plasticitate Mohr-Coulomb
exprimat prin unghiul de
deviere Ina,xim.........................................................................................

7.3. Determinarea

in laborator

a rezistentei la forfecare a pamalltl.rilo,

818

R22

..... 826

"

7.3. I. J neerearea de forfecare (taiere)...................

.
..
7.3.1.1. Incercarea de forfecare directs
.
7.3. J .1 . I. Rezistenta la forfecare a pamanturi lor necoezive
,
7.3.1 .1.2. Rezistenta la forfecare a parnanturi lor coezive
7.3.1.1.2.1. Factori de eare depinde rezistenta la forfecare a p~lll:ll'({f- 'JC)"

argiloase (paramotrii l lvorslev)

"
7.3.2. ...lncercarea de Iorfecare Sill1IJ1a
7.3.3. Incercarca de Iorfecare prin torsiune

,.

799
811

826
827
830
836
.

846
863
R66

XVJ

fUNDAT1Il-

FIZ1CA st MECI\NICA Pi\MANTUR1LOR

7.3.4. Determinarea rezistentei La forfccare prin compresiune

867
7.3.4.1. Deterrninarea rezistentei la lorfecare prin incercarea triaxiala (axial
sirnetrica)
R68
7.3.4.1.1. Drumul de efort
886
7.3.4.1.1.1. Criteriul de cedare plastica Mohr-Coulomb in reprezentarile (s.t);
(p;q)

9() t

7.3.4.1.2. Criteriul de cedare 3111- lay (C.S.M.)

906
7.3.4.2. Determinarea rezisteutei la forfecare prin alte tipuri de incercari triaxialc
920
7.3.4.2.2.
.. Sinteza a criteriilor de cedare plastica cu aplicabilitate la parnanturi .923
7.3.4.3. Incercarea monoaxiala
924
7.3.4.4. Deterrninarea rezistentei la forfecare prin inccrcari pe teren
934
7.3.4.5. lnfluenta anizotropiei ~i a vitezei de incarcare asupra rezistentei
la forfecare

944
946

7.4. Parametril rezistentei la forfecare in regirn dinamic

7.5. Selectarea parametrilor rezistentei la forfecare

953

CAPITOLUL 8: Stabilitatea taluzurilor ~i

versantilor
8.1. Consideratii generale

960

8.1.1. Definirea si clasificarea principalelor tipuri de alunecari

8.1.2. Cauze ~i
actiuni care determine alunecarile de teren

964
978

8.2. Estimarea stabilitatii taluzurilor ~i

versantilor

995

8.2.1. Consideratii generale

8.2. L.I. Modalitati de definite a coeficientului de siguranta al taluzurilor
8.2.2. Metocle de estimare a stabilitati: taluzurilor si versantilor
8.2.2.l. Metode care considera ech iIibru Iii IIIita
8.2.2.1.1. Metoda taluzurilor infinite
8.2.2.1.2. Metoda Culmann
8.2.2.1.3. Ruperea progresiva a versantilor plani
8.2.2.1.4. Metoda blocurilor
8.2.2.1.5. Metoda Fellenius
8.2.2.1.6. Metoda Bishop
8.2.2.1.7. Metoda Nonvei Iler
8.2.2.1.8. Metoda Janbu
8.2.2.1.9. Metoda cercului de frictiune (Taylor)
8.2.3. Estimarea stabilitatii taluzurilor ~if1arldsea Ina de anizotropia si
neornogenitatea parnantului

-:

995
1005
1()23
1024
t 028
1040
1044
1055
1066
1077
1089
1099
t 117
t 134
J 140

8.2.4. Analiza probabilistica a stabilitatii taluzurilor

8.2.5. Particularitati privind analiza stabilitatii taluzurilor amplasate pe
terenuri compresibile
1145
8.2.6. Particularitati privind analiza stabilitatii taluzurilor SlJpUSe actiunii apei de
infiltratie si actiunii seismicc
t 162
8.2.6.1. Efectul apei de infiltratie asupra stabilitati] taluzurilor
t 162
8.2.6.2. Efectul actiunii seismice asupra stabilitatii taluzurilor
, 175

CUPRJNS

8.3. Analiza stabilitatil

echilibru limita
8.3.1.
8.3.2.
8.3.3.
8.3.4.

~i
versantilor

taluzurilor

XVIL

in baza ecuatiilor de
1182

Taluzuri de egala stabilitate

Precizari privind starea initiala de tensiune din masivele de pa111A, ~
Metoda tensiunilor conjugate
Unele aspecte privi nd uti I izarca M. E.F. in ana 1iza stabi lita~j i tal ,.., ; lor
~i
versantilor
,

8.4. Considerarea efectu lui spatial a I alu necarilor

8.5. Principii de prevenire, combatere ~i
stabilizare
de teren

CAPITOLUL
9.1.

onsideratii

"-

9: Implngerea

1204

1211
ale alunecarilor
.,.. .

1215

"

1226
1230
1234

activit ~i
pasiva a pamanturilor

genera Ie

9.l. J . Illlpillgerea pamanturilor

"
9.1.2. lrnpingerea parnantului

1 183
1193
1198

stare de rel)aos
~................
ill conditii speciale.....................................
.
ill

9.2. Teoria Coulomb

1244

9.2.1. Inlpillgerea activa - solutio analitica

1244
9.2.2. ,..Rezistenta pasiva - solutie analities
.
1254
9.2.3. Irnpingerea pamanturilor - solutii grafice
1258
9.2.3.1. Metoda Poncelet
1258
9.2.3.2. Metoda Culrnann
1261
9.2.4. Efectul suprasarcinii asupra lrnpingerii pamantului
1265
9.2.5. Efectul actiunii seismice asupra impingerii parnanturilor
1267
9.2.6. Distributia impingerilor aclive.........................................................
.
1272
9.2.7. Calculul lmpingerii active si pasive a parnanturilor coezive
cadrul
ipotezelor Coulomb
,
1282
9.2.8. Teoria generalizata Coulomb-Stanciu
.. .. . 1288
9.2.8.1. Procedeul grafic generalizat Culrnann-Stanciu
.. .
1297
9.3. Calculul impingerii pamfintulul In baza anallzei ill tensiuni t('I~lr
1323

',1

9.4. Teoria RANKJNE

1327

9.4.1. Cazul terenului cu suprafata Inclinata

9.5. Calculul rezistentei pasivc a pamanturilor

grafo-analitice

. .

1334

prin metode
,............. 1338
J 339
1345

9.5. J. Metoda spiralei logaritmice

9.5.2. Metoda cercului de frictiune
,

9.6.

alculul Implngerf active ~ipasive a pamanturtlor utilizfind

,r
plasticitatii....................................................................................
.
1349
9.7. Precizari privind utilizarea rezultatelor metodelor de calcul ~l
A...
..., "t uri1"
t are ........................................ o,cu I'353
lmplngerll pamall
or In prolec

CAPITOLUL

10: Calculul terenului de fundare

J ().I. Cousideratii generale

10.2. Calculul tercnului de Iundare pe baza preslunllor

conventlonale

1361
1375

FUNDA l~II
J - FIZICA $1 MECANLCA I)AMANTURILOR

XVllI

10.3. Calculul terenulul de fundare Ia starea llmita de deformatie ."

10.3.1. Teoria Puzirevski - Ghersevanov
10.3.2. Teoria Puzirevski - Ghersevanov

- Frohlich
- Frohlich - Stancill

1391
1394
1403

10.4. Calculul terenulul de fundare la starea limlta de capacitate portanta 1412

10.4.1. Calculul capacitatii portante si a presiunii critice a terenului de fundare
10.4.1.1. Metode bazate pe teoria plasticitatii (Sokolovski)
10.4.l.2. Calculul presiunii critice de refulare laterala pentru suprafete plane
de cedare
10.4. t .3. Calculul presiunii critice de refulare laterala pentru suprafete
cornpuse de cedare
1. 0.4. 1.3. 1. Metoda Prandtl .,
10.4. J .3.2. Metod a Te rza ghi
10.4.1.3.3. Metoda Berezantev
10.4.1.3.4. Metoda Meyerhof
,
1 0.4. I .3.5. Metoda B. I I arisen (V esi c A I.). '"
10.4.1.4. Particularitati specifice calculului terenului de fundare pentru
constructii hidrotehnice
10.4.1.4.1. Calculul capacitatii portante pentru constructii hidrotehnice
10.4.1.5 Calculul capacitati i portante pentru lundatii aflate in conditii speciale
10.4.1 .5. J Fundatie cu ta lpa lnclinata actionata de 0 fo'rta normala 9i centrica
10.4.1.5.2. Fundatii plasate pe taluz
10.4.1.5.3. Capacitatea portanta pentru terenuri de Iundare stratificate
10.4.2. Efectut apei subterane asupra capacitatii portante
10.4.3. Efectul actiunii seismice asupra capacitatii portante
'0.4.4. Estimarea capacitatii portante in baza incercarii de tip SP1' sau CPT
10.4.5. Calculul capacitatii portante a terenului de fundare dupa norrnele
4

'l"

1t

romanesti
10.4.6. Relatia generals de calcul a presiunii critice recornandata

1423
1428
144()
1442
1445
J 452
1459
1462
1466

1471
1488
1503
1503
1506
1513
1518
1521
1529
1533
1542

10.5. Calculul capacitatii portante a terenului de fundare la smulgere

1561

10.5.1. Precizari privind utilizarea practica a relatiilor de calcul a capacitatii

portante la srnulgere

1584

Anexa A: Conversia unitatilor

de Inasura
,

J 587

Anexa B: Di mensiunile ochiu rilor si telor .............................................

1588

lB&ilJli()~Jrafie......................................................
158~
Contents

16()5

Sornmaire

1613

Lista prin 'i

s
A
A'
ag
a;
B
B'
ZJ

Cc

C;
CD
CU
C,
Cp
C,

C;
C;
c
c

c'
Gil

Cct,

Ca

Cv

D
Dr

Pr
dIU

d.,

a; d"l
E
E

Ed
Ed

E11
EI (Ie)
e

aria talpii fundatiei

aria redusa a talplifundatiei
acceleratia orizontala a terenului pentru proiect. (~
coeficient de compresibilitate
ldtimea tdlpii fundatiei
ldtimea redusa a talpiifundatiei
latimea tdlpii fundatiei
indice de compresiune
coeficient de curburii
incercare consolidate drenatd
incercare consolidatd nedrenata
capacitatea de indesare
criteriu de plasticitate
indice de reeompresiune
coeficient de umflare fa inghet
contractie volumicd
compactitatea

coeziune
coeziune efectivd (CD)
coeziune aparentd (UU)
Coeziune aparentd (C U)
adeziunea pamdntului Laun material
coeficient de consolidare
diametrul fundatiilor circulare
densitate relativa
addncimea de fundare
diametru efectiv
factori de addncime
1120dul de elasticitate
modul de deformatie liniard
modul de deformatie liniara dinamic
modul de deformatie liniard in conditii drenate
modul de deformatie liniara in conditii nedrenate
indice de expans iune
indicele /701";101'

, lor
luri

xx

FUNDATII 1- FIZICA ~l MECANICA pAMAN'1~URJ1,OR

entax
em/If

eB

eL

e., e.y
Fs
F~I
/(/.1-)

.ht
G
G

Gd
g

H
H
H

Hc:r
he
K

Ko

x,
Kp

K.~
1(-;

k
I

1,,12, 13
I
fA

1(

leu
ID(Dr)

i.;
1,7'1)
Ip
I,.
lu(TMl)
1',/2,13

indicele initial al porilor

indicele porilor in stare de indesare maxima
indicele pori/or in stare de indesare minima
excentricitatea dupii directia B
excentricitatea dupa directia L
excentricitatile fortei dupa axele .x si ))
coeficient de sigurantd (factor de stabilitate)
forta hidrodinamicii
frecare de contact talpa - rocd (pant-ant)
forta hidrodinamica specified
modul de forfecare
greutate proprie
modul deforfecare dinamic
acceleratia gravitationala
grosimea stratului de pdmdnt
inaltimea taluzului
incarcarea orizontald la nivelul tdlpiifundatiei
iniiltimea criticd a taluzului
inaltimea capilard
modul de deformatie volumica
coeficientul presiunii pdmdntului
coeficientul presiunii in stare de repaos
coejicientul impingerii active a pamdntului
coeficientul impingerii pasive a pdmdntului
coeficient de pat (coeficient de tasare)
coeficient seismic
coeficient de permeabilitate
coeficientul de permeabilitate intrinsec
moment de inertie
Invariantii stdrii de tensiune
factorul de influenta pentru calculul tasdrii instantanee
indice de activitate
indice de consistenta
indice de contractie - umjlare
grad de fndesare
,
tasarea suplimeniara prin umezire sub sarcina geologica
tasarea suplimentara p,-ill umezire din incdrcarea fundaiiei
indice de plasticitate
indice de rigiditate
indice de umezeald (Thorntwaite)
indice de plasticitate
grad de infoiere
~

LISTA PRINCIPALELOR

SIMBOLURI

------------------------------------------------------------,

le) lq, ly
,

19r.

',nl}

J (.llv)
.i (j~V)
L
L'
M

M
m

factori de inclinare
gradient hidraulic (pantd hidraulica a curentului)
tasarea specified suplimentara prin umezire din greutate IJ/"'11/'ie
tasarea specified suplimentara prin umezire din incdrcarca
fundatiei
forta de antrenare hidrodinamicd
forta de antrenare hidrodinamica specified
lungimea tdlpii fundatiei
lungimea redusd a tdlpii fundatiei
momentul incovoietor
modul de deformatie edometric
gradul de mobilizare a rezistentei la forfecare
coeficient de compresibilitate volumica
incarcarea normald pe talpa
rezistenta la penetrare dinamicd (standard)
penetrarea dinamicd corespunzdtoare la 60% din energia de
penetrare

(NI)60

: u;

Ny
NI, N2, N3
n

OCR (RSC)
P
p

P n fJo

r,,
PO, PO
PUCM

PSU

r;
P74
Pad.

IJc (o.)
!Jconv.

Per
Per
pF

P,le,
Pace.

P,}I,

pu
Q
Q

XXI

penetrarea dinamica corectatd In raport de sarcina geologica

coeficieruii de capacitate portantd
coeficientii presiunii plastice
porozitatea pdmdntului
t'Q/JO,"t de supraconsolidare
unda longitudinald (unda primard, unda de compresiunc)
impingerea piimdntului
impingerea act iva a pamdntului
impingerea pasivii a pamdntului
impingerea in stare de repaos a piimdntului
pdmdnturi cu umfldri s i contractii mari

pdmdnturi sen.')ibile La umezire

capacitatea portanta a unei fundatii (a terenului de fundare)
fractiunea cu particule mal mici decal 0,074 mm
presiunea admisibila
rezistenta la compresiunecu deformatie laterald libera
presiunea conventionala de calcul a terenului defundarc
.
. . ""

pres tunea cnuca

presiunea de contact talpa fundatie - pdmdnt

in dice sorbtional
presiunea efectiva neta pe terenul defundare
presiunea acceptabilii pe terenul defundare
presiunea plastica a terenului de fundare
pres iunea de umjlare
incdrcarea de calcul asupra terenului de fundare
debitul de infiltratie

F'UNDA '''111- FIZICA $] M.ECANrCA pAMAN'rUR]LOl~

XXII

Q.\.
q
qu.n,clX

R
R
Rsm.r
Rpc

S
S,.

S,
S

Sc
Si
Ss

s.; S q' S "I

s; (e,,)
T

Tv
t

tgB

U
UJ"

V"

UU
u

V
v
v

W(G)
w

Zw

a
B

forta de smulgere afundatiei

suprasareina de calcul ce actioneazd Lanivelul tiilpii fundatiei
cdldura de umezire
capacitatea portantd de calcul a terenului de fundare
raza hidraul lea
capacitatea portanta la smulgere a terenului defundare
rezis tenia Lapenetrare pe con
raza tdlpii fundatiei circulate
unda transversala (unda secundara, undo de forfecare)
grad de umiditate
sensitivitatea pdmdntului
tasarea totala
tasarea din consolidarea primara
tasarea instantanee
tasarea din consolidarea secundara
factori dependenii de forma talpii fundatiei
rezistenta fa forfecare nedrenatii
incarcarea in planul tdlpii fundatiei
factor de limp af consoliddrii
limp
vdrsta pdmdntului ca rocii sedimentara
Inc!inarea funda tie;
grad de consolidare
umflarea liberd
coeficient de neuniformitate
incercare neconsolidata nedrenata
pres iunea apei din pori
incarcarea verticald asupra terenului de fundare
volumul specific
viteza aparentii de infiltratie
componentele vitezei reale de infiltratie dupa axele triedrului de
referinta
greutate proprie
umiditate
,
umiditate optima
limita de contractie
limita inferioard de plasticitate
limita superioard de plasticitate
addncimea de la suprafata terenului
addncimea apei subterane
factor de compresiune
unghi de taluz natural

LlSTA PRINCJPALELOR

y
Y.\
Y.\'lJI

y'

Yd
YIV
I:ls

E:e

cp (s.)
CSO
"

c,)2

e., ey, e,

,-

'1
71

e
r,,{",
Ay
11 (I)
V

v
Vd
~

I)
I)...
,
0'
0"

0' I'
O'()CI (0'",)
0'), z (Oz.o)

(0" zO)
ax, oz, O'z

0" >' z

T
If

tP
tP"
'

SIMBOLURI

XXIII

greutatea VO/UI11iCQ a pamdntului

greutatea volumicd a scheletului
greutatea volumica a pamdntului 111 stare saturatii
greutatea volumicd a piimdntului in stare submei
greutatea volumica a pdmdntului In stare uscaui
greutatea specified a apei
deplasdri sau deformatii posibile ale constructiiltasiirilor terenului de fundare
depla ..sari sau deformatii admise ale constructi i /11, .
presiuni active
unghi de frecare zid - pdmdnt
deformatia elastica
deformatia plasticd (remanentii)
deformatia ..specified axialii corespunzatoare /a rt, /
tasare specified la presiunea P
2
tasare specified la 2 daN/cm
deformatiile speciflce pe directia axelor triedrului de ,e(priI7(a
potentialul electrocinetic (Zeta)
vdscozitatea dinamicd a ape;
coeficient de vdscozitate a pdmdntului
1111ghide deviere
coeficierui de forma ai talpii fundal lei
coeficient defrecare
coeficientul de deformatie laterala (coeficientul ill. P t )/Z)
vascozitatea cinematica a apet
vdscozitatea dinamicd a apei
raportul de amortizare
densitatea pamdntului
densitatea apei
tensiunea normald totala
tensiunea normala efectivd
presiunea de preconsolidare
tensiunea octoedricii
presiunea geologica (sarcina geologica)
presiunea geologica efectivii
tensiunile pe directia axelor triedrului de refern.i.i
tensiunea tangeruiala
rezistenta la forfecare a pamdnturilor
unghi defrecare interioard
A'

W'

unghi de frecare interioard aparent (UU)

uI1g11idefrecare interioard efectivd (CD)

unghi de frecare interioard aparent (Cll)

Elemente privind
modul de ormare a rocilor
1.1. Aspecte generate
ca planeta, aloe forma unui elipsoid de rotatie, deci
usor turtita la cei doi poli, eu raza medie de cca. 6370 km
forme i s-a dat numele de "geoid". Facand 0 sectiune
interna a pamantului (fig. 1. I.) ar fi urmatoarea [164]:
litosfera
(SCO(lrt'1 I eoaja),
partea
superficia In
f!l{ .J)lLlui
terestru in grosime de c.
60 km;
invelisul i mantaua (mantia),
zona situata pana la adancirnea de
cca. 2900 km;
o
nucleul Pamant
..' eu raza
de 3470 km, se subdivide in nueleul interior (cu raza (1,- r 3 70 Ian)
si nucleul exterior (eu ~-s. 'S ime de
2100 kin).
Aceasta structura interns a
Parnantului, nu a putut fi cercetata
direct decat pana la adancirnea de
Figura 1.1. Structura internd a Pamdntului
eca. t 1 km, adancime ,. m j lata de
tehnologiile actuale de forare.
Peste aceasta adancime, inforrnati ile referitoare la struct ura Pamantului s-au obtinut In mod indirect, 111 principal pe baza prospcctiunilor

Parnantul,
sirnilara unei sfere
(fig.Ll.); acestei
ipotetica, structura

FUNDATlJ 1- FIZIC/\ $[ MECAN1C/\ PAMANTURILOR

seismice, deci a variatiilor vitezelor undelor seismice longitudinale (primare

- P) si transversale (secundare - S) cu adancirnea (fig. 1.2.).
Fiecare
zona
dill structura interna a
V[l~EZA
Parnantului se individualizeaza prin pro4 6 8 to 12 14 v (km/s)
o ,,
prietati
fizico-rnecanice
deosebite,
deter\
400
\.
ruinate de presiunile ~iternperaturile dife637
I',,
,,
M
,,
rite,
existente
In
fiecare
zona
(tabelul
l.I.).
A
,
\

1274

N
T
/\

S
I

!,.,

191 ,

Astfel, litosfera euprinde In partea

sa superficiala (Sial), roci eonstituite in
principal din Si si AI, eu 0 densitate
medie de cca. 2,7 g/crrr' si se earaeterizeaza prin rigiditate si anizotropie accentuate.

2548

.".I

'\
-<

3185

.~ 3822

4459

E
X

~
~

'r

<

~)

R.

8
en

"""

I
N

u
c
u

) 'r

5733

6370

Invelisul ..sau mantaua, este con-

L
E

5{)96

'"

R.

stituit din straturi concentrice alcatuite din

magma in stare vascoasa, ale carer pt"Oprietati fiziee se modi fica tn functie de
distanta fata de centrul Pamantului si eu
o densitate crescatoare eu adancimea.

Magma este

11 (kin)

Figura 1.2. Varicula vitezei undelor

seismice C1J addncimea

amestec eterogen
de substante minerale si gaze, continand
potential toate elementele chimice care,
prin asociere, formeaza minerale si roci
Ul1

[68].

Tabel 1./. Variatia proprietatilorfizice ale rocilor din zonele Pdmdntului

Adancimea (km)
Densitatea (g/crrr')

Presiunea (x 1000)
dal-l/cm"

'ernperatura (oC)

4()0

2,7
0

-83
+58

2900

2920,

3,6

1200
4,7

5,7

132,5

489,3

1386,3

1600

1800

2000

6370

9,7

5000
11 ,8

1386,3

3180,4

3577,9

2000

2300

12,2

25()()3000

Roelle sunt asociatii naturale de minerale care se gasesc intr-un

anurnit raport ~icat'e ocupa suprafete intinse In scoarta Pamantului [127].
Rocile formate dintr-un singur mineraJ sunt denumite monominerale, ca de
exernplu: sarea, calcarul, petrolul, etc.

1. ELEMENTE PRlVIND MODUL DE FORMAf{E A ROCJLOR

Mineralele SUD,t substante anorganice, formate pe cale naturala, care

au 0 cornpozitie chimica definita ~jsunt solide, cristalizate o: .ogen f84].
Originea rnagmei, pe baza careia s-au format rocile din scoarta
terestra (Iitosfera), este inca 0 problema controversata,
Totusi, pe langa ideea existentei ei apriorice in interioru t . ~. "fintuJui
(magma de origine juvenila), coexista ~iipoteza formarii magr-ei dill roci
preexistente atlate in partea superioara a invelisului Pamantului St.t11 actiunea
ternperaturilor inalte, determinata de caldura rezultata din descon-nunerea
radioactiva a substantelor din straturiJe mai profunde ale SCl)~ e' fo8],
[ 183].
t

',I,

~ . Roci
#.J---------I,~~grna,uc;c

Itacire
Gaze

~J

~~

- 4,5 rniliarde

de ani

~~

t'0.

~l..

7..-;

'0 ~cz
~Cl1/:~1Q.
P}' ~~'().. ~

7~ ~(~

o~.

~J
0........
~
'r
0,..

~~~

Alterare daloritfi factorilor exogeni, transport, deplll1e~

Consolidare ~i
cimentare

A . Rocif
t':fu
fi
_~t,etaillor .!r-..
o,l.

Factori endogeni (ternperatura ~i

presiune)

FigUI4Q J. 3.

Ciclu petrogenetic

De asemenea, in ceea ce priveste starea de agregare a rnateriei din

cuprinsul nucleului (miezul) Pamantului, parerile sunt irnpartite, in sensu!
ca unii autori 11 considera solid, iar altii, bazandu-se pe nepropagarea
undelor seismice transversale - de forfecare (8) fig.I.2. In zona nucleului,
sustin ca el at" f un Iichid vascos (magma) putemic comprinmt f'-l()I.

IlUNDA'Til

J -

FIZICA

Sl MECANJ

'A rAMANTUI~ILOR

Cu toate aceste incertitudini, adrnitandu-se cele doua ipoteze privitoare la originea magmei, se poate considera ca rocile existente in scoarta
Parnantului (litosfera) au luat nastere ca urmare a diferitelor procese
exogene (externe) sau endogene (interne), si se pot incadra intr-un ciclu
petrogenetic (fig. 1.3.), avand ca punct de plecare initial magma, rezultand
astfel trei mari categorii de I~ocj:
rocile rnagmatice sau eruptive;
rocile sedimentare;
roci Ie metarnorfice.

1.2. Rocile magmatice

Rocile magmatice, sau eruptive, au luat nastere prin cristalizarea
magmei.,..
Ln functie de locul unde a avut loc procesul de cristalizare se disting
(fig.l.4.), [68], [127], [183], [2]:
roci intrusive Lf)QU plutonice, atunci cand magma s-a consolidat in
interiorul Pamantului (granit, granodiorit, diorit, sienit, gabrou, porfir, etc.);
roci efuzive sau vulcan ice, provenite prin cristalizarea magrnei
ajunse la suprafata (lava), (riolit, dacit, andezit, bazalt, etc.).

ROCI EFUZIVE
curgere de lava

~ ..._......
,, . .
...
.....
fiz a
... "

foil

"'1:'
lot

"'
,

...
.f

+
ROCI PLU1~ONICE

+
+

Iof

+
+
,

Figura 1.4. Diverse modaliuiti de cristalizare a magmei

Rocile plutonice se pot divide in roci abisale, ce s-au format la

adancimi mari (de exemplu batolitele - depozite de foci plutonice) ~iroc;
hipoabisale, formate La adancimi mai mici, in vecinatatea batolitelor, prin
patrunderea si cristalizarea
magmei In fisurile ~icrapaturile rocilor
preexistente sau la lirnita de separatie a stratificatici (fig.I.4.).

L.ELEMENTE I)I~IVIND MODUL DE FORMARE A RO(:ILOR

- _._--- 5

Au aparut astfel filoanele, mase intrusive tubu ~fe. i'~

rrnate prin
umplerea si consolidarea magmei in crapaturile aparute 1!1 f()t;iJ
sedimen tare sau eruptive preexistente, ap ofize Ie , ce au forma t '1' f': deget, si
lacolitele, formate prin intruziune magmei in straturile J" ," 'It
dimentare
pe care, datorita presiunii exercitata de magma, Ie curbeazii.
Procesul de cristalizare a magmei este influentat til
meratura,
presiune si timp, factori care determina, in principal, strucu n a rocilor
eruptive, Atunci cand eristalizarea se desfasoara Intr-o maniera continua
(Ienta) in timp, magma se transforma integral in minerale binc cristalizate
(fenocristale I), iar rocile rezultate SU11t denumite holocris'e t.. rcomplet
cristalizate) ~iSUl1t caracterizate printr-o structura grauntoasa ~Jlg.l,5.a.)
In care cristalele
rnineralelor
componente
sunt la fel U0 ;lr'7.Vc)ltate
(ex. granitele),
s

':

cu.

a) grauntoasil
(ORA.N1T)

b) porfirica
(MICRO-GRAN IT)

c) rnicrolitica
(O/\ZAL1'_OI IVl NA)

Figura 1.5. Structura rocilor eruptive

Atunci cand magma patrunde in crapaturile aflar-' i

icile preexistente, procesul de cristalizare se desfasoara in doi timpi,
Astfel, In prima faza, apar In masa magmei cateva min .rale cristalizate (fenocristale), dupa care magma patrunde In crapaturi ~j ~"lb efectu 1
scaderii bruste a temperaturii si presiunii, cauzate de contact
cu rocile
inconjuratoare,
va cristaliza mai rapid, dand nastere la microcristale ce
inglobeaza In masa lor fenocristalele, rezultand astfel 0 structura porfirica
(fig.Lfi.b.), specifica rocilor filoniene, apofizelor si lacolitelor ( v, granitporfir).
Atunci cand magma, ce confine In masa sa deja unele Ieuocristale, se
indreapta spre suprafata Pamantului prin conurile vulcanice, ar loe un
pl'oces de cristalizare ce determina, din cauza timpului relat;
~tt,} .. cristale
I

Dupa marirnea tor cristalele se clasi fica as tfe I: fenocrista

0,00 I mrn; cri ptocrista Ie :5 (),OOI 111m(1 u),
I

le 2: 5 mrn ; III icrocrivt alc f mrn -

FUNDA1"IJ J - FlZICA $1 MECAN1CA r>AMANTURlLOIt

rnai mici denurnite microlite, iar datorita scaderii bruste de temperatura si

presiune la momentul iesirii la suprafata globuJui, lava se transforma intr-o
masa vitroasa, incluzand 10 ea fenocristalele si microlitele, dand nastere Ia 0
structura microlitica (fig.l.5.c.) specifica rocilor efuzive sau vulcanice (ex.
bazaltul).... .
In functie de continutul rnineralelor componente si de structura 1.01',
rocile magmatice se identifica si se clasifica conform eelor prezentate in
tabelul 1.2.
Tabel 1. 2. Clasificarea simplificata a rocilor magmatice
Compoz

Roci cu cuart

rninera-

logica

Feldspati
potasici

dominanti

Placioclazi
dorninanti

dominanti

Structura

Acizi

Grano-

Granit

diorit

f()CI

1)1poabisale

-f-

Grano-

Micro

grarut

Diorit

Micro

Micro

Micr

sienit

diorit

gabrou

(M)

Roci
v u lean ice
(V) sticle

Itiolit

Dacit

Trachyt

Feldspa-

toizi

smgun

Andezit Baza t

Fonolit

Nici
feldspati

OIC!
feldspatoizi

F.oizi

Jjolit
Sienir
Essexit
Gabrou
MissouNefelinic Theral it
ril

Sienit

grabou

(P)

Bazici

F.oizi

(G)
Roci
plutonice

Roci fara cuart

Feldspati+
Feldspati singuri
Feldspatoizi
Plagioclazi
F .potas
Placior
Feldspatl
dominan i
oclaz
potasici
Plagiocl

Amfibolit
Piroxenit
Peridotit

Tefrit Nefel j 11 it
Bazanit Leucitit

Pechstein, Obsidian, Tachilit

G - grauntoasa; P - porfirica;

M - microlitica;

V - vitroa

1.3. Rocile sedimentare

Rocile sedimentare SU11t depozitele rezultate, fie din rocile 111agmatice [,1 urma unui proces de dezagregare fizicd, transport, depunere,
alterare chimicd, fie prin precipitarea chimica a unor substante ajlate in
solutii apoase sau/si rezultatul activitatii organismelor vii (plante, animates.
Deci, in functie de modul cum. au luat nastere roci Ie sedirnentare pot fi:
roci sedirnentare detritice sau cJastice;
foci sedimentare de precipitatie;
roci sedirnentare biogene sau organogene.

J. ELEMEN"fE PRIVIND MODUL DE FORMARE A ROClr-tOR

1.3.1. Rocile detritice sau clastice

Principalii factori carora li se datoreaza aparitia rocilor detritice sunt:

erOZlunea;
transpo rtu I;
sedimentarea / depunerea.
Daca rocile care au luat nastere prin procesuJ de dezagregare i / sau
alterare raman pe locul de formare sau sunt transportate la nuca distanta,

prin actiunea gravitatiei, acestea sunt denumite foci reziduaJe (solul, luturile
de coasta, etc.).
APA I)E Pl,OAfE

DETALJULA
.

. .'.
..

.
. .

_...
0

.!.

"

.
.
'

-_..

...

f.

++~+f
f

a)

.,
0

'r....:...:,.._

,,0":-

....

It '. .

~~

..

.... ...

. _..

.,

...

',.

..
'.

.-

,
0

.....

ZONA
ALTERA'rA
z(_)NA FRJ\( JJ\1F:N'rABILA
Sf ALTE1~/\BJLA

...JA

I
I

1'
l

ROCA
NEALTE,I{A"f't\

b)

Figura 1.6. Modul de !OI"111Q,'e a rocilor detritice

Pentru a intelege acest proces sa consideram masivul de roca

eruptiva dill fig. I .6., asupra caruia se exercita actiunile aerului atrnosferic, a
apei din precipitatii ~,ia vietii vegetate si anirnale.
Astfel, roca eruptiva este supusa insolatiei si variatiei de temperatura
si, datorita coeficientilor de dilatare si contractie diferiti ai rnineralelor
cornponente, se produce 0 microfragmentare a rocii, caracterizata printr-o
retea de fisuri. In aceste fisuri se condenseaza vaporii de apa dill aer sau
patrunde apa rneteorica (fig. J .6.h.).
Apa condensata sau din precipitatii Oll este chimic 1'111 a si exercita
asupra rocii 0 actjune de alterare chimica prin hidratarea, dizolvarea si
oxidarea diferitelor substante ce intra in cornpozitia rnineralogica a rocii,
creand In suprafata 0 zona alterata, In continua expansi uue I ..danci me
(fig.I.6.a,b). Totodata, are loc 0 separare mecanica a elen.ei I) nurnite
insolubile ca: Si, At, Fe, etc., de cele solubile ca: Na, Ca, K, etc., care sunt
depuse 111 adancirnc.

FUNDA'TII I - FLZICA $1 M<ECA.NICA PAMAN'rUR1LO({

Acest proces de alterare este coutinuu 111 timp si el poate fi aceentuat

de aparitia unor microorganisrne
si plante, ce rnaresc gradul de fragmentare
prin intermediul radacinilor si modi fica cornpozitia chimico-rnineralogica
a
zonei alterate, prin dizolvari sub actiunea bacteri ilor nitri fiante [127]. Roca
noua ce ia astfel nastere din roea preexistenta si ramane lao locul de forrnare,
poarta denurnirea de toea reziduala (de ex. SOILll).
"
In cazul 'in care apa ingheata In crapaturile rocii preexistente, ea
exercita presiuni ce pot determina prabusirea
anumitor parti din roca
(fig.l.6.a), care se dezagrega si se sorteaza pe dirnensiuni pe povarnisul
invecinat, determinand acumulari de fragrnente de roci ell dimensiuni mari
si mijlocii ca grohotisuri, bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri. Dezagregarea
fizica poate fi determinate si de descarcarile electrice (trasnetele), ce ating
de regula varfurile muntilor.
Procesul de dezagregare fizica produs confera rocilor 0 noua calitate,
~i
anume Ie face permeabiJe la apa si aer si, prin urmare procesuJ de alterare
chirnica, ce urrneaza intotdeauna dezagregarii fizice, se intensifica, rnareste
gradul de fragmentare, rezultand particule de dimensiuni reduse ~idetermina
modificari 111 natura mineralogica a rocilor, modificari care, 'in totalitatea 101',

constituie diageneza rocilor sedimentare.

Procesele de diageneza sunt: hidratarea
ox idarea, concrctionarea,
consolidarea, dolornitizarea, si licifierea, incarbunarea si bitumizarea, [46],
[96], [127], [23]].
Se ajunge astfel ca prin procesele de diageneza mineralele primare,
ca feldspatii si micele ce intra ill componenta rocilor eruptive (tabelul 1_2.),

sa

se transforme

in minerale secundare, denumite minerale argiloase, si

determine si 0 acumulare a acidului silicic si a hidroxizilor de

totodata sa
fier ~jaluminiu SLIb forma coloidala,
Produsele dezagregarii fizice, in cazul in care nu dau nastere rocilor
sedimentare reziduale, sunt transportate departe de locul de forrnare, agentii
de transport fiind - in afara de gravitatie - apa, vantul si ghetarii.
Apa care actioneaza asupra acestora, fie sub forma de torenti, fie sub
forma de rauri, si in functie de viteza curentului, al'e ca si ceilalti agenti
(vantul si ghetarii) 0 tripla actiune [127], [94J, (fig.L'I.):
actiune de transport a materialelor, rezultate din dezagregare, pe
fundul vailor pentru elernentele mari, 111 suspensie pentru elementele fine,
sau 10 solutie pentru elernentele dizol vate:
o: actiune de eroziune, fie mecanica, fie chirnica, asupra rocilor
intalnite in cale si respectiv asupra fragmentelor de roci transportate (tesirea

colturilor,

rotunjirea sau chiar sfararnarea

lor);

I. r1LEMENTE PRIV1ND MODUL DE _FORMARE A socn

nR

~RQZl:UNE

Figu "(1 I. 7. A cI iun ile

apei si aerului asupra

rocilor

DEPUNFJRE
dimensiunile
0,1

0,2

1,0

0,4

particulclor (rnm)

2,0

actiune de depunere (sedimentare) si sortare, pe parcursul

In functie de viteza agentului purtator si de dirnensiunile

traseului,

particulelor,
"111

raport de marimea particuJelor si tipul agentului de transport,

rocile detritice mobile (necimentate), cu particule care se pot deplasa intre
ele, respectiv consolidate, cu particule "legate" se pot clasifica onform
tabelului 1.3.
Tabel 1.3. Clasificarea rocilor detritice sau clastice in rapor de mdrimea particulelor si
agentul de transport

Marirnea
grail II lelor

Psefite
>2mln
Psarnite

A gentul de trans oort

Aer
mobile consolidate
grohotis

brecie

arenit,

nisip
de
),02< t/J <Zmm

arcoza'"'

dune

Pelite
rjJ < 0,02 mm

praf

loess

Gheata
ADa
conso lidate mobile consolidate
mobile
bolovanis,
morene,
prundis, conglomerate argile Cll
ti It it
oietri:
blocuri
-

nisipuri de
'"
rau,
nisipuri de
mare
mal,
namol

.
gresu,
calcare
"

depozite glaciare

argile, marne

Efectul acestei triple actiuni ale apei si vantului este prezentata in

Efectul acestei triple actiuni a apei si a vantului este prezentata in figura 1.8.
Se observa corelatia intre viteza agentului
purtator ~i dimcnsiunca

FUNDATII J - FIZlCA $1 MECANICA pAMANTURlLOR

10

particule1or, rezultand 0 SOl-tare a acestora pe directia agentului purtator si

respectiv ordinea sedimentelor depuse: nisip, praf, at-gila (fig.lB.a); respectiv nisip, loess nisipos, loess (fig.J .8.b).
curg~re
apa
depozite de sedimente

zona erodata de

profilul
original

'Ie

rafuri

profilul la s-.mr~itul
procesului de eroziune

"?"

... ...... -. ""'" . .....- - - ._- acurnulare -~

de apa

a, efectul actiunii apei

vant
zona erodata de vfint

depozite sedimentare

loessuri
.,

loessuri

profilul original a I terem

profilul terenului dupa

procesul de eroziune

b. efectul actiunii vdntului

Figura '.8, Modificarea profilului terenului sub efectul actiunii ape; si a vdntului

"

In si tuatia III care agentul purtator 'i~ipierde capacitatea de transport

(scaderea vitezei curentului de apa sau a vantului) sau dispare (topirea
ghetii), fragmentele solide se depun in straturi succesive, luand nastere un
proces de sedimentare, urmare logica a celorlalti doi factori: eroziune si
transport,
Dupa locul in care s-a produs sedimentarea si dUJJ8 agentul purtator,
sedimentele se clasifica astfell214.l, [45], [197], [95], [76], (fig,I.9.):

J. ELEMENTE PRIVlND MODUL DE FORMARE A ROClJ ..OR

1I

sedirnente (depozite) eluviale provenite din dezagregarea rocilor

preexistente si care se gasesc deasupra rocilor dill care au luat nastere
(ex.: lateritele, bauxitele);
sed imente deluviale si coluviale, rezul tate din transportarea rocilor
eJuviale, gravitational sau de catre apa pe pante (sedimente de viale),
obtinandu-se un sediment Cll grosime crescatoare spre baza versuntului
(sedirnente coluviale);
C

sed. aluvionarc
(fluviaJe)

sed. eluviale

RAu

sed. lacustre

sed. deluviale

LAC

Figura 1. 9. Clasificarea sedimentelor dupd locul de depunere si agentul purtdtor

sedirnente aluvionare (tluviale), rezultate di n , p" ocesul de sedimentare 1.1 albia raurilor, deltelor sau III zonele inundabile (nisipuri aluviale,
argile nisipoase sau prafoase, argile);
sedimente glaciare, ce provin din actiunea de dezagregare,
transport si depunere a ghetarilor (argile si argile prafoase glaciare, 111()J'ene);
sedimente (depozite) lacustre, rezultate din sedimentarea particulelor In ape statatoare, lacuri, lagune, etc.;
sedimente eoliene, ce au luat nastere din depunerea particulelor
transportate de V311t (ex.: dunele, loess uri Ie).

1.3.1.1. Roci reziduale (solul)

Solul este 0 roca detritica rez idua ld, provenitd din rocile eruptive
metamorfice ,fJQU sedimentare, printr-un intens proces de soliii. '(1'
Prin solificare se intelege [76], [197] procesu I cont i, t '. de transforrnare a unei zone superficiale din scoarta terestra, sub actiun "d Iactorilor
climatici, a vegetatiei ~j a vietuitoarelor.
Drept urmare, solul este roca sedirnentara cea mai raspandita la
suprafata scoartei, lntalnindu-se practic pe orice roca pree j~fcnta fie sedimentara, fie cruptiva sau metarnorfica,

FUNDATII 1- FIZJCA ~J MECANICA PAMANTURILOr~

12
,..

In functie de tipul rocii pe care s-a format (roca mama) si de

intensitatea procesului de solificare, soluri1e pot avea grosirni variabile
(0,50 - 2,00 m). Sernnul distinctiv al soluri 101' il reprezinta fertilitatea lor,
adica capacitatea de a satisface, intr-o anurnita rnasura, plantele in eeea ce
priveste nevoile acestora in factori terestri de viata [197].
Solurile [76] sunt un arnestec complex de minerale argiJoase eu
calcar si/sau nisip, continand resturi organice de origine vegetala si anirnala,
aflate in diferite stadii de alterare fizico - chimica, de la abia alterate (libere)
pana la produsul final al procesului de alterare (humusu I). Ele sunt supuse
continuu unui proces de podzolire, prin hidroliza (.2.2.I.l.4.), sub actiunea
apei de ploaie, cand sunt spalate de anumiti cornpusi organo-rninerali
care
sunt transportati ~i
depusi in adancirne,
Solurile sunt alcatuite dill orizonturi individualizate prin caracteristicile 10f, notate cu simboluri: A, B, C, D (fig.l.lO.). Aceste orizonturi se
01
pot subdivide 'in suborizonturi, notate cu indice
numeric (A I A2, ..... , B3), [76]} [94] in functie de
modificarile majore 111 compozitia orizonturilor.
Totalitatea
orizonturilor
formeaza profilul
solului (fig. ) .10.), care in suprafata prezinta 0 zona
S
(01) constituita din vegetatie ~imateriale organice
e
e...
nedescompuse, urrnata de 0 a doua zona (02) intaN
1
rita
si
constituita
111
principal
dill
rnaterii
organice
e
...
descompuse. Sub aceste zone incep orizonturile
o
solului, cu proprietatile:

V)

a
profilului solului, se caracterizeaza printr-o porozitate si permeabilitate mai mare decat la celelalte
orizonturi, marunt structurat si avand in general
culori inchise (negru). Ca urrnare a intenselor
procese de solificare, in orizontul A s-a acumulat
humus (un complex de materii organice in diferite
stadii de descompunere si sinteza) iar ca urmare a

levigarii intense acesta prezinta un continut mai

Figura J. J n. Profilul
sarac de minerale argiloase, fier, aluminiu, in raport
solului
cu orizonturiJe subiacente.
Suborizontul AI, contine cel mai mare procent de substante organice
(humus) din cadrul orizontului A ~itotodata este sediul celei mai intense
activitati biologice. Suborizontul A3 asigura tranzitia catre orizontul B.

I
I

Orizontul A, situat la partca supcrioara

J. ELEMEN1'E PR IVlND MODUL DE FORMARE A ROCILOR

13

Orizontul B, relativ compact si mai putin permeabil decat orizontul

A, prezinta culori mai intense (cafeniu-roscat),
este bogat in minerale
argiloase - fier si aluminiu - ce-i confera un potential de umflare-contractie
mare. Grosimea lui este variabila, In functie de tipul solului (ex. balan,
cemoziom, brun-roscat de padure, podzol, saraturi, etc.), iar in unele cazuri
putand chiar J ipsi.
Orizontul C ail at, dupa caz, sub orizontul B sau A, prezinta un
grad de solificare l'nai scazut, fapt ce face ca In cuprinsul sau sa se gaseasca
material slab alterat din roea mama. EI este bogat in carbonat de calciu, ca
urmare a depunerii carbonatului levigat din. orizonturile superioare. Este mai
albicios, Cll concretii calcaroase si lipsit de potential de contractie-urnflare.
J

Orizontul D ll constituie roca marna, nealterata, pe care ~i cJin care

s-a format solul.
Tipurile principale de soluri prezentate in figura 2.63. se mai pot
grupa ~i
dupa componentii principali [76] astfel:
soluri nisipoase, eu peste 80% fractiunea nisip;
soluri argiloase, care au In compozitie fractiunea argila arnestecata cu
nisip fill In proportie de peste 500/0;
soluri lutoase, care contin 20-50% argila iar restul nisip, cu fragmente
dill roca marna a solului;
soluri calcaroase, cu UJl procent de palla Ja 5% C:lIC81' si restul lut
(praf) si argi la;
soluri marnoase, cu un procent de 5-200/0 calcar si restul '. :la;
soluri humoase, cu un continut de circa 10% humus si I~!,I 'lj(~t" si
argi la.
Solul, si principa.leJe lui insusiri, constituie obiectul . studiu al
Pedologiei, sau stiinta solului; cu toate acestea, 0 serie de lucrari ingineresti
ca drumuri, piste de aviatie, diguri, canale de irigatie, etc., u ' .caza ca
material de constructie solul din orizonturile inferioare, sau i~i
all sediul In
diverse orizonturi ale solului.
Din acest punct de vedere [76] orizontul A, arn,,~t si foarte
penneabil, nu este adrnis a fi folosit Ja lucrarile de tcrasamente, De
asemenea, permeabilitatea
diferita a orizonturilor solulni poate determina
cantonarea ~icirculatia apei ill orizontul A, pe suprafata relati- i-npermeabila a orizontului B si prin aceasta, innoroierea taluzurilor, ri hl-: irilor
sau canalelor de irigatii (fig.l.ll.),
aparitia unor ebulrncute sau inundarea
subsolurilor neizolate [197].

FUNDATIII

14

- FIZJCA $1 MECANI

A pAMA.NrrURILOR

.............._

......... ........

...... _ .......

Figura 1.11. Efectul

apei de infiltratie
asupra taluzurilor

..... .... .....

--

ebulrnent

....,,

,,

"r'~:il~'1

<(;'...

-_..

til

~.~
') ~,i' l
,'1/0.
,

J ,

Concretiunile eaJcaroase, sub forma de carbonat de ca.1ciu, care se

gasesc de regula in orizontul C, la contactuf cu apa ce contine C02 tree in
bicarbonat de ealciu, care, fiind solubil, deterrnina 0 consistenta redusa a
parnantului, aproape de limita de curgere provocand pierderea stabilitatii
taluzurilor (fig. 1.11. vezi si .8.1.1.).
Cunoasterea pozitiei ~igrosimii orizontului B, orizont cu Ul'
potential de umflare-contractie
mare, face posibila amplasarea talpii
fundatiilor sub acest orizont si elirninarea, in acest mod, a efectelor
procesului de umflare-contractie asupra constructiilor.
Uneori, cresterea fertilitatii soJului este si 0 sarcina a eonstructorului,
in vederea realizarii protectiei taluzurilor impotriva eroziunii sau a
cornbaterii alunecarilor de suprafata si a ravinarilor,

1.3.2. Rocile sedimentare de precipitatie

Rocile sedimentare de precipitatie all rezultat din precipitarea unor
substante chimice aflate in disolutie in apele lacurilor, marilor ~i
oceanelor.
"
III functie de mediul in care all luat nastere, pot fi [76], 1127], [111]:
roci de precipitatie marina (ghipsul, sarea gerna, siJvina, calcarele
biolitiee), formate in apeLe marilor si oceanelor;
foci de precipitatie continentale (travertinul, tuful calcaros, creta
lacustra), ce au luat nastere in apeJe lacuri lor sau la varsarea raurilor in
mare.
"
In general, aceste roci prin rezistcntele mecanice 1118,-j tJe care Ie all,
constituie terenuri bune de fundare; totusi sunt situatii cand existenta Utlor

J. ELEMENTE

PRJVIND MODUL DE FO'RMARE A. ROCLLOR

l5

goJuri sau caverne In masa lor, create prin actiunea de dizolvare

determina tasari irnportante ale constructiilor amplasate deasuj '(1.

a apei,

1.3.3. Roci sedirnentare biogene sau organogene

Aceste roci sunt rezultatul acurnularilor de schelete mincralizate salt
materii organice in urma activitatii organisrnelor (plante si anima : J.
Prin prisma cornportamentului
lor 1a foe, rocile sedirnentare biogene
sau organogene se impart In [76], [J 27], [1 J 1]:
rocile acaustobiolite, care nu ard, in care se includ:

rocile calcaroase;
1 0cjIe silicioase:
- rocile fosfatice;
roci caustobiolite, care ard, ce includ:
- carbunii (turba, lignitul, carbunii bruni huila, si antracitul);
- bitumenele (solide - asfaltuJ, azocherita; lichide petrolul, titeiul; gazoase - metanul).
4

Roeile calcaroase (caJcarul compact, calcarul litografic, calcarul

recifal, calcarul organogen detritic) sunt utilizate In principal ca materiale de
constructie sau la fabricarea varului sau cimentului. Atunci cand In astfel de
roci se executa constructi i (canale, etc.) sau se fundeaza constructii, trebuie
luata 'in considerare dizolvabilitatea
lor sporita in prezenta apelor ce contin
acizi ~ipo ibilitatea existentei unor caveme sau goluri carstice in zona
am p lasamentu lui.
Roeile silicioase (diatomite) sunt in principal rezultatul acurnularii
cochiliilor algelor silicioase (diatomce), fiind utilizate la fabricarea caramizilor refractare.
Rocilefosfatice

sunt reprezentate

de fosforite ~i
guano.

1.4. Rocile metamorfice

Rocile rnetamorfice au rezultat din rocile preexistente (roci eruptive
si sedimentare) prin metamorfism. Prin metamorfism se intelege ansamblul
proceselor de adaptare mincralogica si structurala a rocilor la conditii fizice
(presiune ~itemperatura,
factori endogeni) sau chimice (Iluide chirnice)

FUNDA'flll-

16

s: MECANICA

FIZICA

pAMAN'TtJRtL()[~

diferite de cele 'in care s-au format rocile respective si 'ill afara zonelor de
alterare si cimentare (ST AS 7731-67).
"
In functie de factori i cu rol predom i11a,11t in procesu 1 de
rnetarnorfism, se disting [J 27], [68]:
Metamorfismul dinamic (rnecanic), ce consta in deforrnarea
roeilor, lara a determina schimbari chimice apreciabile, sub actiunea
miscaril or scoartei,
Metamorfismul termic, ce se produce atunci cand rocile preexistente sunt supuse unei cresteri importante a temperaturii (de exernplu,
contactu] roci lor sedimentare cu lava vulcanica, ce provoaca 0 fuziune
partiala si ]e transforrna, pe 0 mica grosime, 10 roci cu aspect de corn si 0
structura foarte fina, rezultand roci corneene),
'
Metamorfismul de contact, care se produce ill aureola corpuri (01"
plutonice intrusive (fig. I. 12.), deterrninat de prezeuta unui bazin magmatic
si care la randul Sal] poate fi [127]:
ROCI
SEDIMENTARE

ROCI
MJ~TAMORJ;I:CE

'J.".

i.

~rl>'

is'

d'

'/..

:.J~"~~ (;-

,,> f.....'V:

r.
i

1
II
IN

6
0"1-

YS ..
~

JJ..

,,/.

'l1+
1 11

I7.f } '.It
L

CIt,z
y}.
/.,z1

+
-1-

ii

+ + +
+
+
+ + +
+
+ +
-t- +
+

+
I
"of

-1-

+
+
+ +

+ 'I)"

.1-

+
I-

"'I

,,-

9iA-0 '\.
("'1~ . "\\.
(0. <) ~
.~

pr~

+ ~ ~

- metamorfism

,~,~

_L

Figura 1.12. Metamorfism

de contact

(1~

'I-

."\

+ --r. ~ \

ROC J
+
E[{UPTIVE
+

~,

-to
I

-I-

.~
"

+,~ .Y\~
\.,,'

'

terrnic (formeaza aureola de

contact populata cu sisturi micacee ~i
sisturi noduloase);
- rnetarnorfisrn
de contact de injectie, prin patrunderea
magrnei sub presiune pe sistuozitatea sau pe fisurile rocilor
din jurul rocilor intrusive;
.
- metamorfism de contact pneumatolitic, produs sub actiunea
fluidelor fierbinti (In general gaze) de origine magmatica,
determinand aparitia unor roci de contact speciale, cu
concretiuni de rninerale rnetalifere,
Metamorfismul hidrotermal, care se produce sub influenta solutii lor hidrotermale, rezultand filoanele metalifere din cadrul zacamintelor de

rru nereun.
\

de contact

;-

I, ELEMENTE PRlV'IND MOJ)UL DE POJtMARE A ROC1LO'~

17

Metamorfismul regional (regional sau geosinclinal) se produce

sub influenta combinata a cresterii de temperatura, a presiunii litostatice ~i
a tensiun.ilor tangentiale, acesti factori variind 111 limite foarte largi
(ST AS 773 1-67). El deterrnina prin amploare, cele mai importante modificari ale rocilor preexistente, extinzandu-si efectele asupra unui mare volum
de foci, In principal sedirnentare.
Astfel, rocile sedimentare s-au acumulat in fosele marine (geosinclinale) existente la marginea placilor continentale, unde su- . unui
metamorfism mai mult sau mai putin intens ~j a. unor fenornenc
de cutare
,.
foarte puternice, au contribuit la nasterea lanturilor de rnunti. ,,1 (''lc~ie de
adancimea la care se gaseau, intensitatea factorilor principah ae metamorfism (temperatura, presiunea litostatica ~itangentiala) a determinat
modificari in compozitia si structura rocilor preexistente, care corespund la
trei grade de intensitate a metamorfismului regional (epizonal, mezozonal si
catazonal) materializate in trei zone pe adancime In scoarta Pamantului:
epizona, mezozona si catazona.
P

Epizona se extinde pana la 0 adancime de 10-15 km ~ise

o
caracterizeaza prin ternperaturi de 400-550 C, presiune litostatica SC'fiZlltrt si
stress (tensiuni tangentiale), foarte puternice, rezultand foci cu 0 ~i,' -ozitate
mecanica, foarte pronuntata, fig.l.13.a (sisturi sericitoase, sisturi cloritoase
~j talcoase, porfire cuartifere, sistu ri serpentinice, calcare crist- linc, _tc.).
-- -- -----

b)

a)

Figura 1./3. Tipuri de sistuozitate

Mezozona corespunde unei adancimi de 15-20 km si se caracterizeaza prin temperatura rnijlocie 550-650()C, presiune litostatica mijlocie,
stress puternic, ce deterrnina 0 recristalizare mai accentuata decat in
epizona, rezultand roci cu 0 structure cristalofiliana (alternanta a straturilor
succesive de mica si cuart), Principalele tipuri de foci, ca rezultat al
rnetamorfismului
rnezozonal, sunt: micasisturile,
amfibolitele cuartifere,
marmura, etc.
Catazona se caracterizeaza
prin temperatura
ridicata, peste
60()()C, presiune litostatica ridicata, corespunzand unei adancimc de peste

FUNfJA'fll1 - FIZJCA ~I MECANICA

l8

pAMAN1'URILOR

20 km si stress slab (STAS 7731-67). Structura sistoasa a rocilor rezultate in

urma metamorfismului
catazonal este slaba sall inexistenta, ca urmare a
topirii complete a rociJor, rezultand in zonele rnai adanci ale catazonei
fenomenul de granitizare, Ca urrnare, rocile specifice aeestui tip de
rnetarnorfism sunt gnaisul, rnicasistul, eclogituJ, etc., alcatuite in principal
din straturi mai mult sau mai putin evidente de feldspat, cuar] si mica.
La nivelul inferior al catazonei, foci Ie lncep sa se topeasca datorita
ternperaturilor ridicate, diferentiat, in functie de mineralele cornponente.

Acest proces de topire diferentiata a rocilor, in zonele ceJe mai

profunde ale scoartei, poarta nurnele de anatexie, el generand magrne noi, de
obicei granitice.
Se inchide astfel, ciclul petrogenetic prezentat in fig.l.3.
,..
In ceea ce priveste utilizarea lor, roci Ie metarnorfice sunt utilizate ca
materiale de constructie, In special pentru placari interioare si exterioare,
scari, pardoseli, mozaic, etc. La fundarea constructiilor pe astfel de roci
trebuie avuta in vedere sistuozitatea lor deoarece se pot produce lunecari
prin deplasari, dupa planul de sistuozitate, inclinat rata de orizontala .

Alciituirea si caracterizarea

pamdnturilor
2.1. Consideratii generate
Dintre

toate rocile existente, Geotehnica

fizico-mecanice
si cornportamentul

abordeaza

doar studiu I
sub sarcini al rocilor

proprietatilor
sedimentare detritice sau clastice, de dimensiuni mijlocii sau red use.
Aceasta alegere preferentiala este determinata de urmatoarele
motivatii [197]:
rocile sedirnentare detritice constituie, ca raspandire ~jvelum,
principalele tipuri de roci utilizate ca material de constructic, pen
realizarea lucrarilor de terasamente (ramblee, diguri, baraje etc.) sau
lnite ca
suport al constructi ilor;
proprietatile fizico-rnecanice ale acestor roci, sunt variate, ceea
ee permite stabilirea unor reguli generale privitoare la comportamee 1 lor
1a dimensionarea fundati ilor ~i
a Iucrarilor de terasamente;
datorita maruntirii avansate, sunt permeabi Ie la apa ~jaer, fapt ce
influenteaza In mod hotarator comportarnentul lor In prezenta apei,
Pentru a include intr-un singur cuvant toate aceste roci ce formeaza
obiectul de studiu al geotehnicii, s-a introdus notiunea de "pdmdnt".
Prin pdmdnt se intelege [75], [197], roca sedimenta ''"ii' detritica,
alcdtultd din fragmente solide necimentate, de dimensiuni variabile, eel
Inuit egale CQ mdrime cu dimensiunile bobului de nisip (2,00 mms.
"
In procesul de Iormare a rocilor sedirnentare prin erozi me, transport
si sedirnentare 111 apele raurilor, lacurilor sau rnarilor, particulelc S-~tUdepus
ill straturi
sau lamine (unitati sedirnentare cu grosime Illief)', eel mull

20

rUNDATl1 J - J:OIZ1CA SI MECANI 'A J)AMANTURILOR

J ,00 em, din cadrul straturilor), de aceea aceste roci se mai J1UIlleSC ~,iroci
stratificate.
Prin strat se intelege 0 unitate de sedimentare, adica 'Ull velum de
material acumulat in conditii fizice esential uniforme [I]. lndividualizarea
straturi 10[" se face pe baza compozitiei, structuri i interne sau a caracterelor
texturale, ce permite stabilirea Iimitelor superioara si inferioara (adica a
suprafetelor de stratificatie) ale stratului. Reconstituirea ordinii ill timp si
spatiu, in care s-au format roci Ie sedimentare
in decursul perioadelor
geologice, precum si individual izarea corecta a suprafetelor de stratificatie,
constituie obiectul stratigrafiei [68], [127], [183],

2.1.1. Elemente de stratigrafle

Stratigrafia, pe baza studiilor asupra forrnatiunilor sedimentare ce
constituie adevarate "arhive' a evenirnentelor
geologice ce au determinat
formarea lor, l~i propune un dublu scop [68]:
studiul succesiunii straturilor de sedirnente 'in tirnp, stabilind
ordinea normals de depunere si respectiv indicarea unei cronologii relative a
aparitiei lor, ce constituie "calendarul" evenimentelor geologice
si care
poarta numele de scara stratigrafica (tabel 2,1.);
studiul dispozitiei generale a di feritelor straturi in spatiu, in
vederea reconstituirii geografiei suprafetei
terestre 111 di ferite epoci
geologice tpaleogeografiat ..
"
III vederea atingerii acestor scopuri, rationameutul
stratigrafic se
fundarnenteaza pe urmatoarele principii:
a. Principiul suprapunerii, sau principiul stratigrafic propriu-zis, care
se enunta astfeJ [68], [127]: "fntr-o succesiune pe verticala a straturilor
sedimentare (care s-au depus orizontal sub forma de sediment, intr-un bazin
marin sau lacustru), toate straturile mai recente (de deasupra) Ie acoperd
pe cele mai vechi (de dedesubt]". In baza acestui princi pi u se stabi leste
varsta relativa a unui strat, 111 raport cu straturile care-l incadreaza. Aparent,
aeest principiu pare a fi contrazis de sedirnentele aluvionare (fig.2.t.) la care
terasele mai vechi (1) sunt rnai la suprafata (cota C1 < C2) decat sedirnentele
mai recente (2); un foraj insa In axul vaii, restabileste ordinea normala de
sedimentare (tl>t2)'
A

b. Principiul continuitiitii, cu urmatorul enun] [68J: c'u1fr-o regiune

CaiI11.a, neperturbatd de l11i$cOI 'j tectonice, til], strat orizontal cunoscut
1

2. ALCA'rUII~EA $1 CARACTERIZAREA PAMAN1'URlLOR

21

rdmdne identic cu el insusi sau evolueazd intr-a manierd prosrresiva, toate

"
elementele sale fiind de aceeasi vdrstd". In baza acestui pnnc.jm: se pot
stabili corelatii la rnari distante, dar in acelasi timp, In unele cazuri ul,.lcarea
principiului este dificila, datorita unor discontinuitati
produse de patura
vegetala, extinderea culturi 10f, urbanizare, de unele fenomene tectonice, etc.
sedii \1 '1'
'--(\1, \ ; ;ir

rau

terasa

aluvionara

>t(6)

it

Figura 2. J. Formarea teraselor aluvionare

Pentru eliminarea unor astfel de situatii incerte se face apel la

caracterele litogice: natura straturilor, cornpozitia chimico-mineralogica,
structura ~itextura, cornpactitate, porozilate si caracterele paleontologice
(fosilele continute, ce all trait in perioada de formare a straturi lor) sau
intr-un cuvant, la faciesul stratului. Deci, prin facies geologic se intelege
(ST AS 7751,-67), ansarnblul de caractere litologice ~ipaleonto'
specifice unei formatiuni geologice, determinate de relati ile fizico-gco
flee si
geologice ale regiunii de denudare (dezagregare + alterate + eroz.une +
transport) ~i
de sedimentare.
f

M0,0 tmartre

,..

... ...... '"'"

"

GIPS

...
'"
...

'" ...
'" ...

.. .. ...
...

,.

..

...

Raul Marne

'"

'",.. ...
,..

....

.....
...
-

........ ... ..

""

'"

... "

'"

...

...

... "

_j

_i

_L

Figura 2.2. Profilul

stratigrafic al viiii
rdului Mal tu:

I
I

1
I

"

..... " ,. .. ..... '"'" ...

" ...

..

.... '",.

A _

".

________________
1...

" ...

...

CAL.CAR

,..

",

Champigny

---------------------,
,

'T

= ..."':\

_I

,,----~

--

_I

1
I

_I

1
I

1
1

Astfel, in baza acestui principiu suntem tenta]i sa afirrnarn ca cele

dOUR straturi (I), c) care marginesc vaJea raului Malone (fig.2.2.) trchuic sa fie

FUNDATll 1- FIZICA ~I MECANICA F)A.MAN1'URlJ..IOR

22

identice si totusi slratul (b) este un gips, iar stratul (c) un calcar, In conditiile
lTI care stratul de dedesubt (a) si de deasupra (d) i~i
pastreaza identitatea si
continuitatea pe cele doua maluri. Explicatia acestei abateri de la principiul
continuitatii consta In faciesurile diferite ale ceJor doua sedimente (b, c).
Astfel, gipsul de Montmartre (b) s-a format intr-un rnediu de sedimentare
lagunar (marin), pe cand calcarul de Champigny (c) s-a format intr-un
mediu lacustru (lac); desi in aceeasi perioada, la acelasi nivel de sedimentare
dar ca rezultat a doua faciesuri diferite.
"
In sfarsit,
apal~
Forajul A
Forajul B
81tuati, i cand llJl strat
- - '" .
.....
.....
-......
....
-_
lipseste
intr-un
foraj
(A)
-'"-_ ...- . --..... ---- ..-__..__......- -- - -,..--. .... - _,. .-.- - ---__ ... ---_
----_
....--. ... ....,.
.-...
_
,
-._"
--*"
..
_
......
_..
-.....
_"
(fig.Z.L),
desi
el
a
fost
)
-- ._
....--.......
-..
-.
..
...___,
---.. ---. ..o.. .(,1)
~,,'
." - ....,
,-"
o.....
interceptat III forajul (B);
... -..
...
........
-.. _ .... ..,-....'..'~
-...-.---_
,..,
. .
_ _"..
""""_t"
. _ '"
..,.
III aceasta situatie
stratul
,
~
..,.
....
-..
0.
_
....._
..
'-...
- ... , .. ...-,~_. -.f. -...._ -- ... '. ....._.........-'-~- -.. _'" ......... .
(b) este denumit strat len..... ticular, ial- profilul stratigrafic prezinta 0 lacuna
stratigrafica ce poate fi
lacuna de sedi rnentare
sa,u lacuna de eroziune;
distinctia
intre cele doua
,
Figura 2. ~1.Strat lenticular (b) 0$; lacuna stratigraficd
este dificil de facut til
practica,
c. Principiul paleontologic (principiul identitatii paleontologice).
Cele doua principi i, definite anterior pe consideratii geometrice, nu sunt
suficiente pentru a preciza varsta unui sediment.
Astfel, admitand [127] ca "orice fenornen geologic petrecut sub ochii
nostri si observat actualmente III natura s-a petrecut si 111 timpurile
indepartate ale Pamantului, in aceleasi condi ~ii
~isub j 111pU lsul acelorasi
cauze", (dupa unii, principiul actualismuluii rezulta ca sedimente ce
prezinta aceleasi caracteristici litologice, datorita acelorasi conditii de
formare, pot avea varste diferite.
,
Precizarea varstei, se poate face ill astfel de cazuri aplicand
principiul identitatii paleontologice care se enunta astfel: "doud straturi sou
formatiuni cu acelasi continut paleontologic sunt de aceeasi vdrsta".
Continutul paleontologic a] straturilor consta in fosi le. Fosilele reprezinta
urmele florei si faunei care s-au succedat in cursul timpului geologic si au
evoluat In conform itate cu legi Ie de evolutie ale speci ilor, IJl forrnatiuni Ie

..

..

...

.....

-,

.....

...

-"'''''

....-..

......

.... ......__

_.

-,..

...

,.

...

..

_",

...

'-,'

....;...,_,~~

.-.._,

_0#

'.

..

..

...

.._

..

_4

."

..

--...

.. -_

_,.

...... _._.

,...

....

_.'

,.-....

...

_",

--

".
o

....".

.....

..

'..

........
..

"

'"

"

sedirnentare.

."

_...

.'

..

"

...,

..'

e,

., ....

....
,..I

-'"

_,.- '0

,..

.. -

"
~

--,..

...

2. ALCA."UIREA

Sf CARACTERfZAREA

~)AMANTURILOR

23

rabel 2. J. Scara stratigraficd

MIL

DE PERIOADA
ANI

ERA

EPOCA

Aluviu
(holocen)

CUATERNAM

Actual
paleocen

(ncozoica
superioara)

Neocen

Delta Dunarii
Limanul Marii Ncgre

ornul preistoric

Call1Pia Rotnana

marnutul
ursul
hiena de
cavern!

Dobrogea

(neozoica
inferioara)

Subcarpatilor dill

25

Paleogen

ca)

Moldova de Nord
l>atlU in Oltenia

rnaimute
copitate

Paleocen

rnoluste
marnifere

Carpatii Orientali,
Meridionali, Bazinul
Transi Ivaniei,

plante

Dobrogea

65

Carpati i Orientali,

Cretacic

Jurasic

Maim Doger
Lias

Triasic

Meridionali, Banal,
Munui Apuseni,
dis par repti Ie Ie 1--__ I)_o_b;;;_;.r...;;.0..wR.
__
lea
-I
,
man
Carpatii Orientali,
Meridionali, Banat,
Muntii Apuseni,
Dobrogea
reptile
Banat, Muntii

141

SECUNf)ARA

sau
MEZOZOICA

195

Bazinul
Transilvaniei,
Podisul Moldovei,
Oobrogea

uumul iti

Oligocen
Eocen

-~

antropoide ~j

"ortonian
Helve ian
Burdigalian
Acvitanian

Miocen

ROMANIA

Zona de dea 1 a

Sarlna iall

TERTJARA

( 11U In III iti

Actuate

omul istoric
(neoJitic)

Levalltin
Dacian
Pont jan
Meo ian

Pliocen

iN

FAUNA

Preglacial

F.

SERIA

Postglacial
Glacial

Diluviu
(pleistocen)

RASPANOIR

dinozauri

Apuseni. Carpatii

(,rjt,tl(ctlj, l)obro~ea

marnifere

225 ~--------~--------~-------4--~~~~~
pcsti ganoizi
Banal, Muntii
280 t--_P_er_Il:_'
i_a_"-I
arnfibii si
Apuscni
Carboni fer
repti Ie mari
345
dispar
Devonian
Banat, Dobrogea
placodermii,
395 Silurian
Dobrogea
trilobitii
4401-----~
apar pesti,
O()' ' (lgea
Ordoviciall
placodermi
$~j
s(t
f" 1'7. i) ------l
500
apar trilobiti i
Cambrian
Nu ~\!cunoaste

PRIMAAA
sau
P ALEOZOICA

I--~:

570

PRECAMBRfAN

primele

A I gonki all

sall

orgamsrne

PROTEROZOIC'
L-

terestrc
~

__

_L

_L

FUNDATll J - FIZICA $1MECANICA PAMANrUR1LO({

24

Astfel, fiecare strat este caracterizat prin fosilele unei specii sau ale
unui grup de specii ce all trait 111 perioada de formare a stratului, iar varsta
fosilelor ar consti tui si varsta stratu lu i, f xand astfel cronologia formatiunilor sedirnentare in "calendarul' geologic numit scard stratigrafica
(tabelul 2.1.).
La randul lor, fosilele se pot grupa Ill:
. fosile stratigrafice care permit fixarca varstei stratului, ele avand 0
durata de viata limitata si nu se regasesc nici In formatiunile de deasupra si
nici in cele de dedesubtul stratului sau forrnatiunii sedirnentare considerate:
fosile de facies' ce apartin unui grup de animale sau vegetate ce se
regasesc in straturi de varste diferite, ele intalnindu-se I.J1 toate formatiun ile
sedimentare cu acelasi facies,

2.1.1.1. Anornalii stratigrafice

Pe tirnpul procesului de sedimentare sau dupa terminarea lui pot
interveni 0 serie de fenomene (eroziune, transgresii ~jregresii marine, cutari
etc.) ce deterrnina schirnbarea ordinii generale a depunerilor, schimbare
reflectata in coloana stratigrafica prin anornali ile stratigrafice.
Anomaliile stratigrafice se pot gru pa in:
a. contacte anormale de foci;
b. discordante stratigrafice;
c. lacune de sedirnentare.

erOZlU11C

folie

;"'
. .

CD

-----

,
~

Figura 2.4. Contacte anormale si suprapuneri de straturi

Contactele anormale de roci sunt datorate anumitor dislocatii ale

straturilor (falii, cute etc.) cauzate in principal de fenomene tectonice ce fac
Q.

2, ALCATUJR.EA $1 CAl{AC'fERIZAREA

PAMAN'rUI{lLOI{

25

ca, straturi departate ca origine sa se gaseasca la acelasi nivel (fig.2.4.a)

straturile mai vechi (a) sa Ie incalcce 'pe cele noi (b, c) (fig.2.4.b).

sau

b. Discordantele stratigrafice sunt cauzate fie de eroziune, fie de

regresiunea (retragerea) si transgresiunea
(revenirea) marii, combinate sau
nu

fenornenul de cutare.
Astfel, in cazul unei discordante de eroziune (discordanta simpla),
etapele de formare sunt (fig.2.S.):
- depunerea stratului (a);
- eroziunea superficiala
a suprafetelor
stratului (a) ~1 forrnarea
suprafetei de discontinuitate (discordanta);
- aplatizarea prin sedimentare, a neregularitatilor
suprafetei stratului
(a) si depunerea stratului (b).
Cli

SEDIMI3NTARC

El~OZlUNB

SEDIMENTARE@

suprafa~e ~~C..2nlinujtate
(d iscorda n la)

I I I I I' I I I I 1
-----.------ca
-----------)---- - ---- - ---- - ---- - ..~,
a
-- -_ ~- - ~- --.......
_-

0 _----

-- - -- - --- -- -- ---_...,__,...

..........

."

-",--.....__

__"...

,_,.

'"

rIIIIIIIll
"

(b)
-

- - -...---- --__,... -- - _- -- - __,,_. --- ----......-

_".

- --

--

----

(3)
Figura 2,5, Etapele deformare ale discordantei de eroziune
....

cazul transgresiunilor
si regresiunilor marine apar
-turi de
sedimente caracteristice
(/, 2, 3), corespunzatoare
diferitelor stadii de
evolutie ale transgresiilor ~iregresi ilor, ce se pot suprapune uncle peste
altele (fig.2.6.).
Jl1

CD
(2)

o
-+----=

CD

-1-------"-<7

(2)

CD,:"",,_,...,.__...._______,.~

~)
CD
..
-------------- ----

"

(A )
"

:=' ~~()OA
c:,r;:'0
r
~
c;:. ....
~'it ..It .

0" ...~., 0

,....t;)

,. .."..e
t'l _ fit
t;) ~

a) discordanta trallsgresiva
pe vertical a @

regr~va
pe verticala 0)

b) discordan~

-------- --- .

--

Figura 2,6, Discordante transgresive ~iregresive

Discordantele

de cutare (fig.2.7.)

cutare a scoartei, cal si fenomenului

de forrnare sunt (fig.2. 7 .):

se datoreaza alal efectului de

de eroziune ~j sedimr-ntare, iar ctapele

FUNDATII

26

r - FIZI'CA~] MECANI

forrnarea depozitului

'A pAMANTUI~ILOR

de sedimente;

cutarea scoartei datorita tensiunilor:

erodarea supra fetei superficiale;
depunerea de noi sedimente.
1

CD

SEI)IMBN'rARE

(3)

0)

EI{OI)ARI~

SEDI M I-JN'rAR I~

Figura 2,7, Formarea dlscordantei de cutare (unghiulare)

Aceste cateva exemple de anomali i stratigrafice aLl fost date III

vederea exemplificarii proceselor de Iorrnare a stratificatiei ~iprin aceasta a
elimina ideea uneori gresita ca abaterile intalnite 111 forajele de studiu
executate s-ar datora numai unor greseli ale executantilor. Ca urmare, orice
profit stratigrafic trebuie privit si interpretat prin prisma eventualelor
fenomene ce i-au determinat geneza si prin risma mediului in care a luat
nastere.

2.2. Alcatuirea pamanturilor

Pamanturile, asa cum au fost definite in paragraful anterior, sunt
sisterne disperse, trifazice (fig.2.8.a), In care mcdiul de dispcrsiune 11
reprezinta aerul si apa iar dispersoidul il constituie particulele de diferite
dimensiuni (~ 2 mm).
Afn

APA

>

--

AER OCLUS
POR (GOL)

--

-I'#.

o
o
~
\

~
Q

(/)

O...___ ~
100

a) ectiune printr-o probd de pdmdn!

\-loo\

AER

_~1 00
0

b)Faze cotnponente si reprezentarea lor ternarii

Figura 2.8, Pii111on1L11- si..stern trifazic

Deci, ccle trei faze cornponente ale unui

11ull1allt

sunt (fig.2,8.l)):

2. AL ATUIREA

Jaza salida,
scheletul pamantului;
. [aza lichida,
(golurile dintre particule
faza gazoasa,

Sl CARACTEJ{IZAREA

constituita

IJAMAN'I'URILOR

din particulele

27

ce forrneaza

solide

constituita dill apa cuprinsa In pori i pamfintului

sau dintre Ianturile de particule);
constituita din aerul si gazele din porii pamantului.

Raportul dintre cele trei faze componente este dictat de modul de

aranjare relativa a particulelor intre ele sau a lanturilor de particule, deci, de
structura pdmdntului, conferita de conditiile de geneza si de actin-it Ie la care
pamantul a fost supus In decursul existentei lui. Totalitatea caracterelor care
se datoreaza neuniformitatii de alcatuire a pamantului, respectiv asezarii
relative ~idistributiei partilor sale cornponente In spatiu SLiD.t definite prin
textura pdmdntului, care reprezinta, deci, modul de aranjare In ansamblu a
elementelor cornponente ale pamantului sau altfe] SPllS, neomogenitatea lui
In stratificatie [4], [75].

2.2.1. Structura ~i
textura pamanturilor
A. Structura pamdnturilor este determinata de urmatorii factori r45], l75],
[95]:
marirnea si forma particulelor solide:
cornpozitia chirnico-mineralogica
a particulelor solide;
interactiunea dintre faza solida, lichida ~i
gazoasa.
AstfeJ, daca consideram doua particule (A, B) aflate intr-un mediu de
dispersiune (apa), asupra lor se exercita urrnatoarele tipuri (1 ('()'-te (ftg.2,9.),
[89J:

ce tind
- forteJe
sa determine
sed imen tare a particulelor;
- fortele arhimedice
FA; F B direct proportionale
cu volumul
particulelor, ce se opun sedimentarii acestora;
- fortele de atractie dintre particule (Van der Waals - F
- fortele electrostatice
de respingere (Coulomb - F r); rezultatul
existentei unor sarcini eJectrice necompensate la suprafata particulelor,
"
] 11 Iunctie de marirnea particulelor,
deci de gradul 101" de dezagregare
fizica si alterare chimica ~j de continutul rnediului de dispersiune, depinde
atat influenta factorilor rnentionati anterior asupra procesului de sedimentare
cat ~iintcnsitatea fortelor ce concurs )a desfasurarea accstui proces.
oJ

-+

(1 )"

rUNDArrl1 I - FIZICA $1 MECANl ,A PAMAN'rURILOR

.28

I()-_:-

,,
,,
,,
,

--

FA = VA' i;

For e de alrac ie
(Van der Waals)
For~(lrezultanta_
-8

distanta x (10 ern)

...."
",

,
'.

a) fortele ce se exercita asupra

particulelor

,",..

"

_- ........
....

----..
..... ... -..... -"

.----- ----

F<> .a electrostatica de res ingere

(COUlOt11b)

8
b) variatia forte/or infunctie de distanta dintre
particule

Rezultanta fortelor de atractie si respingere este prezentata

111

figura

2.9.b. Se observa ca pentru 0 distanta ,Xi < Xo predornina fortele de atractie

ceea ce determina 0 alipire (aglomerare) a particulelor In floculi (Iulgi) si
deci sedirnentarea impreuna a particulelor, rezultand un precipitat. Pentru
distanta Xi > Xo predornina fortele de respiugere si particulele sedirnenteaza
independent sub actiunea greutatii proprii.
"
In consecinta in Iunctie de raportul existent intre aeeste forte
(determinat de factorii rnentionati anterior), rezulta urmatoarele tipuri de
structuri [4], [95], [183], [197]:
a. structura grauntoasa (granulara);
b. structura In fagure;
c. structura in fulgi (floculara);
d. structura mixta.
a. Structura grauntoasd este caracteristica parnanturilor eu particu Ie
rclativ rnari (0,05- 2,00 mm), rezuJtate In principal ca urmare a dezagregarii
fizice ~icare au sedimentat particula cu particula sub actiunea gravitatiei,
celelalte forte fi ind neglijabiJe. Etapele formarii unei astfel de structuri sunt
prezentate in fig.2.1 o.
Astfel, 0 particula (A), sub actiunea rezultantei fortei gravitationale
si arhimedice, sedimenteaza peste particula (B), Cum rezultanta fortelor
atractie - respingere, inclusiv frecarea dintre cele doua particule, 11Ll poate

2. ALCA'T'UJREA ~1 CARA 1'fERIZAREA PAMAN1'lJRILOR

29

echilibra forta gravitationala, particula (A) se rostogoleste, rezernandu-se

pe
particulele deja, sedimentate.
Rezulta ill acest
mod 0 structura rigida
afanata, la cat'e deforrnatiile sub actiuni statice SUf1t reduse, iar disiparea
actiunii In rnasa de parnant se face prin contactele intergranur.n c
Actiuni Ie dinamice IJ1Sa., pot deterrnina forte inertiale ce lnving
Iortele de frecare intergranulare si prin aceasta 0 rearanjare a particul 101',
Illsoiita de tasari relativ importante, rezultand In f naJ 0 structure 4.ranulara
indesata.

1-------I-

1----"

--

--

--I

---1-------1

,-

-11-

------------ ... .[~~

- - _~. ~@_, -

---

-11-

-t

._

--I
~

--",,~

-11-

Figura 2.10. Etapele formdrii structurii grauntoasii

Rezulta ca In cadrul structurii grauntoase "legatura' dintre parti -le

este de natura rnecanica, datorata presiuni i intergranulare si, ill consecinta,
frecarii interne dinlre particule. "In stare uscata, pamantul CU 0 astfel de
structura, lasat tiber, curge neexistand forte de atractie (coeziune) intre
particule.
a urmare, aceasta structura este sp ifica asa numitelor
parnanturi necoezive sau pulverulente.
"
111 consecinta
structura grauntoasa este specifica nisipurilor
si
pietrisurilor si, totodata, prezinta 0 permeabi litate mare, iar caracteristicile
sale fizico-rnecanice sunt putin influentate de prezenta apei.
lJ. Structura in fagure este specifics particulelor cu dirnensiuni mai
reduse (~ 0,005 7- 0,05 In111) cu forme plate, solzoasc sau aciculare, care
sedimenteaza individual sub actiunea gravitatiei,
Datorita IJ1Sa greutatii 101' mai reduse, fortele de atractie d intre
particuJe irnpiedica rostogolirea acestora unele peste altele ~iprin aceasta,
determina apari]ia lanturilor
de particule, care includ lntre ele al)a ~i
totodata confera structurii un aspect de fagure (fig.2.11.). D formabilitatea
structurii estc relativ 111aJ'esub actiunea sarcinilor statice iar I) .rmeabilitatea
redusa.
te cea rnai sensibi la structura la inghet - dezghe].
--I

FUNDATII

30

1- FIZJ 'A ~I MECANI "'A PAMANrrURILQ,R

----

--

--

l- t
-

--

r=

t=

- -

Figura 2. II. Etapele IOI"711G'jl~ii structurii infagure

c. Structura in .fulgi tfloculardi este specifica particulelor fine si foarte

fine 0,005 mrn) , care, datorita dimensiunilor
reduse fae ea Iortele
gravitationale sa 11U poata deterrnina sedimentarea particulelor ce se gasesc
In suspensie In mediul de sedimentare. Fortele determinantc sunt eelc de
respingere, de natura electrostatica (fig.2.9.b).

Micsorarea acestor forte sau micsorarea

distantei intre particule,
prin cresterea concentratiei
solutiei (prin evaporarea apei), face sa
predomine fortele de atractie (fig.2,9.b), si astfel particulele se asociaza intre
ele dand nastere floculelor (microagregatelor,
fig.2. L2.) care avand 0
greutate sporita, sedimenteaza sub actiunea gravitatiei.
Aeest fenornen
poarta nuruele de coagulare .'iQU jloculare, iar structura rezu Itala este de tip
flocular.

-I

1--

-------1-------

---,
..,_ "

..

--- -

....

1'-,-

,-t

---

Figura 2.12. Etapele formarii structurii infulgi sau floculare

estc

Dupa unii autori [42 J [89] [11 11, [160]~ [2 1] structura Iloculara
specifica parnanturilor
sedimentate in bazine cu apa Sat'ala, ce

2. ALCATUIREA $1 CARACTERIZAREA pAMANTURJLOR

31

favorizeaza asocierea particulelor prin contacte fete - muchii (fig.2.13.a), ca

urmare a bipolarizarii particulelor, fetele fiind incarcate negativ iar muchiile

pozi tiv.
"

]n bazinele cu apa dulce, fortele de respingere ar fi predorninante si

particulele s-ar depune pe fund individual (fenomen denumit peptizare), prin
aranjare fa~a- fata, determinand 0 structura de tip dispers (fig.Z. 11.b). SUl1t
de asernenea posibile structuri floculare de tip muchie-rnuchie (fig.Zl Lc.)

sau structura floculara agregata, cu contacte fata-muchie si muchie-mucbie

(fig.2.13.d),

[L60].
Rezulta, prin aceste rnodalita]i de alipire (aglutinare) a particulelor, 0
structura foarte deforrnabila, la care disiparea actiunilor ill masa ei nu se
mai face prin contact intergranular, ci prin invelisurile de ar -= din jurul
particulelor (fig.2.14.) sau. dill interiorul lanturilor de particule.

I
'1

,
~
L '''~!
;,"

>

..
~
~ ~ - ...- '1( -,

a) structura flocularii prin contacte

fete - muchii

;.~ '""1

".J

1
L '''I~i:-:"j~1i-

_j
,

... "'1 ~

f ~

.-1

.
.

1--..
..:...",. ,..,:q

!J.

..,

..

('t:";:;' ~'l,'",J
....

~~

.rr

'1

-)

,<

:1

b) structura dispersd prin contacte

fete - fete

-.

a) structuraflocularii
muchii - muchii

b) structura floculard - agregatd

jete - muchii si muchii - 11'ZI('/1ii

Figura 2.1,1. Reprezentarea schematicd a structurilor floculare si disperse.

Deformabilitatea structurii este 7nsa dependenta si de posibilitatilc de

elirninare a apei dill interiorul floculelor, astfel incat deformatirte se produc
un timp indelungat de la incarcarea structurii.
In cazuL actiunilor dinamice (rnalaxare,
vibrarc etc.) exista
"-

posibilitatea

distrugerii

legaturilor

structurale

ale sedimcntului

proaspat

FUNDA l~IJ I - FIZICJ\, SI MECANI

32

A pAMAN'l~URfLOR

format (gel) si trecerea lui dill 110U. intr-un lichid vascos (sol), cu scaderea
corespunzatoare a rezistentei la forfecare 1"n ~ t v (fig,2.14,b).

Aceasta proprietate reversibila a unor pamanturi, de a trece din gel ill

sol, III urma unor agitatii mecanice si respectiv dill sol 111 gel, IaJ'a uici 0
modificare de volurn sau umiditate, poarta numele de tixotropie [75], [160],
Aceasta proprietate este utilizata la reaJizarea suspensiilor autointaritoarc
folosite 111 ingineria geotehnica [13].
Din cele prezentate rezulta ca stabilitatea si rezistenta structurilor
floculare este data de legaturile care se stabilesc intre particule, adica de
fortele de atractie numite generic coeziune. Ca urrnare, aceste structuri sunt
asociate pamanturilor coezive, respectiv argilelor.

rtlicroagregate
'tf
j

nCL

S()L

Ue
'[n 1------,

NETULBURAT
----_..
_.:.:."
-:,:;--;;.;-----------,
-..--

~~~

~.

<.

apa adsorbita

N f2 '[

SOL

....

"'1' ...

Vll3r~AT

.. - -_.-

~ ~

_---~

...

!
'--_-

-~_..----- ----

'n 111p ...

Figura 2.14. a) Transmiterea actiunilor; 11) Comportare tixotropicd

d. Structura mixta. Structuri Ie prezentate sunt intrucatva idealizate,

deoarece in medi ul de sedimentare (apa raur: lor, lacu ri 101' sau medi til mari n)
nu se gasesc particule nurnai de 0 anurnita dimensiune, ci coexista toale
dimensiunile de particule, inclusiv cele coloidale 0,00 I lTI 111) , predominand de regula 0 anurnita categorie de dirnensiuni, ceea ce face ca 111 pro-

cesul de sedimentare sa se rnani feste cu intensitati, 'di ferite fenornenele

specifice fiecarui tip de structura in parte. Rezulta ill final 0 structura rnixta
(fig.2.15.), [215], [75], avand predominant caracterul uneia sau alteia dintre
structurile specificate anterior.
o astfel de structura este constituita (fig,2,15.) din nisip, care creeaza
structura propriu-zisa, ~i
argila, respectiv argila coloidala 0,25Il), care in
prezenta apei determine o lubrefiere a contactelor intergranulare ~iprin
aceasta 0 importanta reducere a capacita]i i portante.

2. ALCATUII~EA

PAMANTUI~ILOR

33

particula de argi la

I ,
2

$1 CARAC'fERIZAREA

~") particule coloidale

slab Indesate

'b
particule coloidale
,
puternic lndesate

'1'3.1

Figura 2./5. Structure mixui a unei QI15ile marine (dtlpa Casagrande)

de cele prezentate, i1 reprezinta

sedirnentele eoliene (loessurile) rezultate prin depunerea particulelor reduse,
purtate de vant, in zone de stepa cu nivel de precipitatii redus, ce deterrnina
Un tip de structura

deosebit

forte de frecare relativ rnari la contactele intergranulare, 111 raport cu cele

gravitationale si prin aceasta 0 structura sub-indesata, caracterizata prin
existenta unor macropori, vizibili ell ochiul liber (fig.2.16.). De as menea, la
conlactele
intergranulare,
prin precipitarea
substantelor
coloidale
si
cristalizarea unor substante iau nastere forte de legatura intergranulare, ce
rigidizeaza structura si-i confera rezistente rnecanice apreciabiJe.
Gel de silice

ParticlIla
de nisip

:, ARR

"

,
I

Legaturi crista line

'

.."

'.I

Macropor

,"

I
I

r'

,,

,,

"It

1\r.R

AFoR

,,'"

-,

"'_-'

,
I

(CaC03, saruri cristalizate)

;
I

..........

:\ AER
,

..

"

'.I

.- '

,"

-,
\I

:, AHR'r ,
,, ,
'-

Apa

Figura 2./6. Structura loessurilor

"111

eazul inundarii, aceasta structure se prabuseste fie sub actiunea

greutati] proprii fie sub actiunea sareinilor exterioare ca urmai ,1 slabirii,
I

FUNDA'rlr [- FlZICA Sl MECANf(;A PAMAN1'URILO(~

34

prin urnezire, a gelului de siliciu sau prin dizolvarea sarurilor cristalizate si

In special a concretiunilor calcaroase (papusi de calcar) de la eontaetele

intergranulare, prabusire Ins()!ita de expulzarea aerului din rnacropori.

Acestea fae, ca 0 proba de loess uscat introdusa in apa sa se dezagrege Intrun timp foarte scurt.
Din cele prezentate, rezulta, 111 sinteza, ca rezistenta si stabilitatea
structurilor pamanturilor este asigurata de doua eategorii de forte:
forte de frecare ce se dezvolta la contactele intergranulare, definite
prin notiunea de frecare interna;
forte de atractie, de naturi diferite, considerate izotrope In masa
structurii ~i
defini te prin terrnenul de coeziune;
forte de legatura conferite de cimentatiile intergranulare, ca
urmare a precipitarii sau cristal izari i diferi telor saruri aflate In disolutie III
apa, definite prin terrnenul de coeziune de cimentatie sal,' coeziune
stl"UCtU1,.,Q lao
In functie de raportul existent intre aceste categorii de forte,
structurile pamanturilor si respectiv pamanturile se pot grupa in:
pdmdnturi necoezive, la care stabilitatea si rezistenta structurii este
conferita de frecarea interns, coeziunea fiind practic inexistenta (ex.
nisipuri, pietrisuri);
pdmdnturi coezive, la care stabilitatea 9i rezistenta structurii este
asigurata in principal de coeziune (toate categoriile d,e pamanturi, CLl
exceptia celor necoezive).
Modificarea valorilor acestor forte Intr-un sens sau altul, prin diferite
rnij loace (incarcari ~idescarcari repetate, vi brati i, variatia continutului de
apa etc.), determina schirnbari mai mult sau 111ai putin importaute ale
rezistentei si stabilitatii structurii, sau chiar 0 rearanjare a particulelor,
diferita de cea conferita prin geneza pamantului, rezultand astfel 0 deranjare
sau tulburare a, structurii naturale. Pentru a caracteriza cantitativ,
susceptibilitatea unei anumite structuri sau pamant la tulburare s-a definit
(fig.z.TZ), [160], [183] sensibilitatea unui pamant S, = t, / T" Linde:
A

rezistenta la forfecarc a pamantului nederanjat in aparatul

monoaxial;
r, - rezistenta la for fee are a pamantului deranjat III aparatul
t, -

1110110axiai.
"

In acelasi seop, in Sl'AS 3950-81 se defineste sensitivitatea

unui pamant ca fiind raportul 111tI"erezistenta

laterala

libera

a unei

probe

de pamant

(S,)

la cornpresiune cu deformare
netulburat si rezistenta la

2. A l,(:ATUIREA $1 CARAC'I'E,RIZAl{EA pA.MANTURI,LOR

cornpresiune,
in aceleasi conditii, pe
tara modificarea umiditati i si porozitatii

35

-------

tulburat,

proba din acelasi pamant

(fig.2. J 7.).

166
138

..

---.-.

O"mflx

105

J J0

11

70

amax

83

S, = 1,05

55
28

35

10

15

20

25

- .-

(Jmox

S fo/,J]
1

=3 , I

,.-

-.

.
.-

)0

_.

!lIlX

15

[%]

25

20

42

35
28

35

21
14
7

......
.
-.
-.

_.--.-

__.

---f.--f.---f

10

15

B (0/0 I

-I- -

-I

20

25

28
21
14
7

...

t;,..~:}
t .
I

"

o
-,

._.-

. I

.......

10

15

_._._
2()

E r'Xl].

--~

25

--structura naturala (n)

- . - . - . - structura tulburata (t)
Figura 2.17. Sensitivitatea pdmdnturilor
'"

In functie de valoarea sensitivitatii, parnanturile se clasifica astfel,

[20], [160]:
- nesensitive
8,=1
- putin sensitive (cu sensitivitate mica)
1 < S, < 2
- cu sensitivitate medie
2 < Sf < 4
- sensitive
4 < S, < 8
- cu sensitivitate mal-e
8 < S, < 16
- cu sensitivitate [oarte mare
S, > 16
Din examinarea curbelor compresiune - tasare, stabilite printr-o
incercare rnonoaxiala (fig.2.t7.) rezulta influenta mare pe care 0 are aSllprC}
cornportarii pamanturilor, tulburarea structurii naturale a acestora. In
1'\

parnanturile cu structura naturala (netulburata) prezinta rezistente

mai mari decat parnanturile a carer structura a. fost deranjata si prin urmare
este indicat ca in practica sa se evite deranjarea structurii naturale [4].

general

FUNDATLI I - FJZl A $1 MECANI

36

'/\ PAMANTURILOR

B. Textura pamdnturilor [45], [J 57], [183], ca totalitate a neuniformitatilor

structurii, este generata de tipul mediului de sedimentare (fluvial lacustru,
deltaic, marin) de periodicitatea debitului solid determinat de alternanta
primavara - vara - iarna, Pl"CClIJTI ~iposibila variatie a presiunilor litologice,
ca marime ~i
directie, pe timpul procesului de formare a rocilor.
Drept consecinta directa a acestor factori se vor intalui [75]:
texturi afanate sau necoezive la nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri,
ca
depuneri aluvionare dill conurile de dejectie si din albiile raurilor;
texturi stratificate ca alternante de straturi subtiri de argila ~j nisip
sau argi loase si malease;
textura compacta proprie rocilor sedimentare coezive de tipul
argi lelor.
Textura afanata sau necoeziva poate fi:
textura omogena, caracteristica pamanturilor necoezive ell particule
avand aproxirnativ aceleasi dirnensiuni (ex. nisipurile eoliene), Iig.Z. J 8.a;
textura porfirica, caracterizata prin existenta in masa parnantului
necoeziv eu particule fine, a Ull01~ particul
cu dimensiuni rnari sau foarte
mari (fig.2.18. b).

"

.. _~---:-r--:.~'
.-:.
-:-:.
:.~.
::..
-:;.
.
'0'
.
.
'..
'..
.....
.
... ..... ...
..
D
."
'.
~~O
-0
.
.. ".,,'.'
..
..
... ". .."'.... . .... .
.: 'Q.'
,::.
. . . "(J'. :.0:". ..... "
. ".
.. .,,...0
.. . . .. . ..... . . . .. . C)
~

"

r'IIo.

v.

'.

."

'.

_.10

a) omogena

'.'

'..,

.A.-.. ..

.'

..

<)

ft-

--(...

"

.....

".

":-,--.
O . - ..

......

."
I

.'

0.

.'

'.

,:,(,.

'.

.
o~

.
~.

. ~.
.
.

......

-""
.' tV

'...

.c"..

- . "'0

ft
111(

..'

t '.

'.

.'

'.,

....

b) porfirica

Figura 2" J 8. Texttll"a pamdnturilor necoezive

Textura omogena este 111ai afanata" rnai perrneabila si ITIai putin

compactabila decal textura porfirica care, datorita prezentei particulelor
rnici, au spatiile dintre particulele mai 111aJ"jurnplute si drept urrnare prezinta
o deforrnabilitate
rnai mica la sarcini statice ~j dinarnice si prezinta
rezistell1e la forfecare JTIai mario
In cazul pamanturilor coezive se disting texturi cornpacte (omogene)
si texturi stratificate (fig.2. t 9.):
textura omogend, (COL11 pacta) , specifica argilelor marine tie
adancirne (fig.2.19.a);

textura stratificatd
lenticulara, sistoasa.

sau

microstratificatd

poate

fi lain inara,

2. ALCATUIREA $1CAI~ACTERIZAREA PAMANTURILOR

37

Texturo laminard se individualizeaza printr-o succesiune de lamine

dill parnant coeziv intercalate intr-o rnasa de pamant necoeziv (fig.2.19.b),
sau 0 alternanta de larnine, din pamant coeziv si necoeziv. Accasta texture
speci fica depozitelor aluvionare, lagunare sau f1uvio-glaciare este rezultatul
ritmicitatii procesului de sedirnentare ce a avut Loc In bazinele inchise, iu
care debusau rauri sau III luncile inundabile,
Astfel, in perioadele pJoioase, cand viteza curentului apei crcstea,
erau transportate si sedimentate particulele de nisip jar III perioadele de
seceta au sedimentat particulele de praf sau argila,

a) ornogena

b) laminara

c) lenticulara

Figura 2. J 9. Textura pamdnturilor coezive

Textura lenticulard, constituita din lamine de parnant necoeziv intr-o

..nasa de parnant coeziv, este specifica depunerilor de delta sau glaciare
"
(fig.2.19.c). III unele cazuri grosimea laminelor de parnant necoeziv (nisip
fill) este atat de mica, incat acestea pot trece ncobservate; introdus 111sa ttl
apa, pamantul coeziv, prin umflare, se separa ca filele unei carti.
Cunoasterea texturi i unui sediment permite efectuarea unor aprecieri
cal itati ve asu pra unor proprietati ale lu i.
Astfel, 0 textura stratificata va avea un caracter anizotrop, In sensul
ca anumite proprietati fizico-rnecanice
(permeabilitate,
compresibilitate,
rezistenta la forfecare etc.) VOI~ varia in functie de directi si, in particular,
valorile de pe directia verticala vor diferi de cele de pc orizontala. De
asemenea, ex istenta larninelor nisipoase in parnanturile coezive poate
constitu i mij locu I de patrundere a apei In aceste parnanturi puti II permeabi Ie
~isa determine 'in unele cazuri alunecarea LIIIOl' versanti, prin inrautatirca
caracteristicilor
fizico-rnecanice
ale parnantului
coeziv (argila) prin
saponificare.
Astfel, la structura laminara, prezenta larninelor de argila face ca
permeabilitatea pe directie verticala sa fie practic neglijabila, fata de cea de
pe directia orizontala, iar prin saponificarea argilei de catre apa care
patrunde prin nisip rezistenta la forfecare pe directie oriz ntala sa fie rnult

FUNI)ATII I - FJZICA $1 MECANICA I)AMANTURILOl~

38

"

rnai mica decat pe directia verticala. In mod similar, Ja textura lenticulara, 0

rnasa de argila, care aparent este imperrneabila, va prezenta 0 permeabilitate
relativ mare pe orizontala, dill cauza prezentei laminelor de nisip, dar si
rezistente la forfecare reduse ca urmare a saponificarii argilei de catre apa

din laminele de nisip.

Un tip deosebit de textura 11 reprezinta unele paman turi coezive
(argile structurate sau argile fisurate glornerulare) ce au 0 coeziune
anizotropa, a carei valoare poate f nula pe unele directii,
Din aceasta cauza, parnantul se prezinta ca un conglornerat de
agregate sau glornerule (rnacrostructura)
[5], [75], [163], 1.197], [199],
separate In unele cazuri prin microfisuri, ce individualizeaza
in rnasa
pamantului fragrnente pol iedrice (cu fete smaltuite cu coloizi), ce se
intrepatrund (1ig.2.20.a). Umezite puternic, aceste fete ale particulelor,
constituie zonele de slaba rezistenta la forfecare si care prin unire deterrnina
aparitia suprafetelor de alunecare sub fundati j sau III taluzuri .
...,

gJofllerule

=)

a) textura intactd

apa

pelicultl de apa

=>

I)) decomprimare / contractie

c) innoroirea giomerulclor

Figura 2.20. Macrostructura unorpdmdnturi coezive

Ca urrnare, decopertarea unor astfel de pamanturi, prin taierea unor

taluzuri pentru debleuri sau canale, 'face posibila descarcarea si deschiderea
prin destindere, a contactului dintre glomerule
simultan sau nu eu
manifestarea fenornenului de contractie, desprinderea i prabusirea unor
fragrnente si prin acestea extinderea retelei de rnicrofisuri, fisuri ~i
crapaturi

( fig.2.20. b).
PJ-i n aceste f suri patrunde apa dill precipi tati j ce detcrrn i11a innoroi rea
suprafetei
glornerulelor
('fig.2.20.c) si drept consecinta rnicsorarea
rezisteutei
ill /

la forfecare,

cauza frecventa a alunecarilor

sau cu astfeJ de pamanturi,

taluzurilor executate

2. ALCATUIREA $1 CARACTERJZAREA PAMAN'rURlLOR

39

2.2.1.1. Factori ce deterrnina structura pamanturilor

Din cele prezentate an teri 0. rezulta ca principalii factori ce au rol
determinant In constituirea structurii pamantului sunt [45], [95], l7C"], [l63]
a) marirnea ~i
forma part.iculelor solide;
b) cornpozitia chirnico - mineralogica a particulelor sol ide;
c) forma ~i
starea fizica a fazei lichide si gazoase;
d) interactiunea dintre faza solids, lichida si gazoasa
"
In cele ce urmeaza se va detalia ~i
analiza influenta acestor factori.
4

2.2.1.1.1. Marimea ~i
forma particulelor pamfintului
Particulele solide ale pamantului, constituie asa numitul "schelet' al
structurii parnantului, care preia incarcarile exterioare transrnise de constructii sau de propria greutate a maselor de parnant. Structura pamantului
este dictata, ill principal, de marimea ~iforma particulelor, expresie
cal itativa a intensitatii proceselor de dezagregare fizica, transport, depunere
~i al terare c 11 imica.
I VIZIBILJ1 C:U OCIIIUL LIBER
111m

-4---~--~---+---r--~--~--+---r-----7
-6
-5
-4
-3
-2
-I
1
10

rmcrom

10

to

10

10

10

10

-I11--4--+1---+-1 --t---t--+--t--t--t----3
-2
-I
I

AngSlrolui

10

10

to

10

I ,

12

13

LO

I()

I()

ULTRA
IMJCI{()S('O~

' 4

LO

10
t 5

10

10

M I~'J'()DJ~DE
V1ZUA LIZARI:: SI
Dr..rERM 1NARE A
OIMEN lUNILOR
PA RT(C'lJl,EfJOR

"1

10

It)
' 1

10

1 R

10

",USCAI~E I Sl>ALARE UMEO,!.

+-

L{AZH

2
1()

, I)

,.

SEDIMENTARE

14 MICROSCOP ~I
~EN1~R[FUGAR~

14

MI "'ROSCOP
ELnC'rf~ONIC

""

Figura 2.21. Domeniul de variatie al dimensiunilor particulelor solide si metode de

vizualizare si mdsurare

Domeniul de variatie al dirnensiunilor

particulelor solide, componente a structurii parnanturi lor se intinde de la dimensiunile particulelor
vizibile cu ochiul liber pana la particule vizibile numai cu microscopul
electronic (fig.2.21.).

40

FUNfJ.ATll 1- FIZlCA Sl MECANICA

pi\MAN1UI~Jt.;O({

~ise sorteaza, sub

forma de repartitie procentuala, particulele dintr-o proba de parnant, dupa
marimea acestora se numeste analiza granulometricd.
Grupa de fragrnente solide, exprirnata 1.11 unitati de masa sau
procentual din masa totala a probei uscate, avand dimensiunile cuprinse in
intervale de dimensiuni determinate (intre doua limite date), poarta numele
de.fracliune granulara (granulometricds.
MetodeJe de efectuare a analizei granulornetrice
se di ferentiaza 111
functie de dimensiunile fractiuni i granulornetrice predorninante. Astfel, In
STAS 19 L3/5-85 se prevad urrnatoarele procedee de efectuare a analizei
granulometrice (fig.2.22.):
Procedeul tehnic prin care se individualizeaza

.
~"

""

,
ft

/
L1A1T! PltlMAR(!

C/\ l.CtJ1J

'~ --

PR ELlJ('RAR
(iltAFI 'J..

r:

Figura 2.22. Schematizarea metodelor de analiza granulometricd

metoda cernerii prin ciururi, pentru pamanturi ell granule mai mari de
2,00Inm;
metoda cerneri i pe site, pentru pamanturi Cll granule intre 2,00 si 0,()8
-;-0,05 (0,063) rnrn;
metoda sedirnentarii eu areometrul sau metoda sedimentarii CU, pipeta
pentru pamanturi cu granule mai mici ca 0,08 -7- 0,05 (0,063) min;
metoda combinate
(cernere si sed imenta re), pentru parnanturile
polidisperse cu plaje intinse ale granulatiei,

2. ALCATUJREA $1 CARACTERJZAREA PAMANTUI~ILOR

41

"-

In urma efectuarii analizei granulometrice, prin una sau alta di.n

metodele recomandate, se obtin fractiuni granulometrice, deci cantitati de
material (n'l,) exprirnate (%) din masa totala uscata (In) a probei, ce au

particule cu dirnensiuni (di) cuprinse intre doua Limite dat id, -: .i, < d2).
Aceste date servesc la reprezentarea grafica a disuibutiei J)~crCJltuale
pe fractiuni granulometrice a particulelor,
reprezentare
ce se face pe 0
diagrams semi-logaritmica (fig.2.23.) printr-o:
curba de granulozitate (curba statistica integrala de tip Galton);
histogramd (diagrams de tip Gauss);
poligon sau curba de frecventa.
Scara logaritmica este reprezentata
de logaritrnul in baza IOdin
diametrul particulei (rnasurat 'in mm) sau de logaritmul in baza 2, rezultand
unitati e iphiy= -log-d [I].
%

ARGILA

PRAF

nn

fiino s

NISIP
-. mediu

I
I

RO~

AOLOvANI$

-:

100

90

P1ETRl$

mare

Z
70

[illB

I~
v

Cc

VI

50

(d30)2

dlo . d60

II'
~

II

40

Un -

,.A

[iQ]
1n/Yo- -----

~--1--

~"

20 ~

[!QJ.

--

---'91
\i

~
~

*'<

0,001

.'

,:.,.. ~

~-,

,.

@Ul
lo 0,01
0,005

.... ,

dI~d

0, I d(50

10

0,05

diO

'"

d60

100 mm (log d)

FigU1-(} 2.23. Reprezentarea grafica a analizei granulometrice

Curba de granulozitate (A) sau curba granulometrica

este
reprezentarea uzuala a cornpozitiei granulornetrice, ce se traseaza pe un
formular tip (fig.2.23.) si care are in abscisa diametrul particulelor sol ide, la
scara logaritmica, ce au diametrul mai rnic decat dimensiunea data, si in
ordonata masa acestora, exprimata in procente dill masa totala a probei
uscate. Din curba granulornetrica se obtin cele trei fractiuni granulornetrice
(AO/o (argila), P% (praf) si N% (nisip), pe baza carora se identifies si se
c lasi fica panlall turi le.

42

F'UNDATII J -l~IZlCA $1 MECANl

1\ r)AMAN1~UltILOR

Astfel, fractiunea argila coniine particule lnai mici de 0,005 mm

(5jJ), fractiunea praf are particule cuprinse intre 0,005 si 0,05 rnrn, iar
fractiunea nisip cuprinde particule cu dirnensiunile intre 0,05 si 2,00 ITIm
(fig.2023.) .
Histograma (B) este 0 diagrama In trepte (fig.2.23.), construita prin
reprezentare
in abscisa a limitelor de dirnensiuni ale fractiunilor
granulornetrice (d" dz) iar in ordonata, masa particulelor (In;) exprimata la
sum din masa probei uscate (m) si care au dimensiuni mai mici decat doua
limite date (d} < d, < d2). Ordonata maxima a histograrnei este III dreptul
fractiunii predominante .
Poligonul de frecventa (C) este 0 linie franta (fig.2.23.) construita
in mod similar ca histograrna, cu micsorarea lnsa a intervalului id, - d2),
pana la valori ce permit transformarea liniei frante lntr-o curba continua,
'"
numita curbd de frecventa [1]. In prima aproxi rnatie, curba de frecventa se
poate asimila eu poligonul de frecventa construit prin unirea mijloacelor
treptelor histogramei (fig.2.23.). Ordonata maxima a curbei de frecventa
este in dreptu1 dimensiuni i predorninante a particulelor solide.

Un alt factor ce influenteaza structura parnantului il reprezinta forma

porticulelor. Forma granuJelor are sernnificatii
genetice si constituie
expresia vizibila a naturii rocilor din care au provenit, prin dezagregare
fizica si a modificarilor suferite de particule In tirnpul transportului (forme
primare) ~i
respectiv a schimbarilor suferite dupa sedimentare ca urmare a
actiuni i factorilor fizici (presiune, temperatura, deformari mecanice) sall
chimici (dizol vari selective), rezul tand formele derivate.
Exprimarea cantitativa a formei e bazeaza pe o serie de indici
definiti, fie pe baza dimensiunilor reale (lungime -A, latirne -B, grosime -C),
in cazul rocilor necoezive, fie pe baza celor aparente in cazul celor coezive
(fig.2.24.a ).
Astfel, pentru caracterizarea numcrica a forrnei se intrebuinteaza
urmatorii indici [I], [89], [94]:
- indicele de sfericitate (Sp) ce apreciaza masura in care forma unei
particule se apropie de cea a unei sfere ~i
se calculeaza cu una din relati iIe:

sau

S,')11e(:/.{I-FoLx= 3

-A-.-B-

- coeficientul volumetric, ce exprima raportul dintre volumul particulei

(V) ~i
volumul unei sfere ce include particula:

2. AL ATUJREA $1 CARACTERJZAREA

PAMANTURLLOR

43

-factorulformei

(F) definit ca raport intre

1,0

(C/ B )/(B/ A).

DISC GROS

DISC

..

0,8

067

a) dirncnsiunile unei particule

A>8>C
.

.
..
..

..
".
. . ....

I
I

rLANAltA
(I'IP DISCOIDAL)

://{zOME'TRICA

~------------------~---------.
DISC I:!LIP1~IC
ELTPSOID
/ CILINDRU __
I

0,6

>

,,

Sf-ERA

I
I
I
I
I
I

CO

0,4
PLANARA
(TIP LAMELAR)
/'
LAMELA
2
LAMEI ..A /,
GROASA

,,

PRISMATICA

I
I
~

~I

AC

I
I
/

!O 67
0,2

0,6

0,4

0,8

1,0

C/B
b) categori i morfornetrice

Figura 2.24. Forrnele particulelor

"

functie de valorile rapoartelor ce definesc faetorul formei, Zingg, a

stabilit 4 categorii (sau clase) rnorfometrice, considerate a deriva din cub
(sau sfera), prin variatia treptata a unei dimensiuni (fig.2.24.b) [J]:
clasa izornctrica (eu tipul sferic)
- BIA>O,67 si CIB>O,67 ;
clasa prisrnatica (eu tipul cilindric) - BIA<O,67 si CIB>O,67 ;
clasa planara (cu tipul lamelar)
- BIA<O,67 si CJ/LJ "0,67 ;
clasa planara (cu tipul discoidal)
- BIA>0,67 ~i CIB<0,67 .
III

Avand in vedere forma neregulata a particuleJor solide (fig.2.25.), se

pune problema definirii notiunii de dimensiune a partieulelor, marirne ce
intervine in construirea reprezentarilor grafice prezentate anterior.
Analizand principiile pe care se fundarnenteaza
metodele de
efectuare a analizei granulometrice
(fig.2.22.) rezulta ca diarnetrele
determinate nu reprezinta dimensiuni reale, ci diametre ) .hivalente
(fig.2.25.) corespunzatoare laturii millime a ochiului sitei prin care trece
particula sau marimea diametrului unei sfere de aceeasi rnasa, care, la
sedirnentarea in apa, cade eu aceeasi viteza (conform legii JUl Stokes) ca si
particula reala (diametrul hidraulic) [89], [157], [214]. Din conditia egalitatii

(fUNDATJI J - FLZICA ~l MECANICA PAMANTURlLOR

44

volumului real al particulei

echivalent rezulta:

(V) cu volumul

de

unei sfere

6V

de diarnetru

(2.1.a)

=3--

1!

Figura 2.25. Diametrul

echivalent al particulelor

Acceptand principiul echivalentei particulei reale eu 0 sfera de masa

echivalenta, pe principiul sedirnentari i eu aceeasi viteza, se poate stabili
numdrul de particule
(n) existente
intr-o fractiune de rnasa (m),
considerandu-se ca au un diametru echivalent mediu (de), rezulta:

6mg
111 g = 6 . de . n . Ys=> n = --d-3 1!

1C'

e .

."i

sau In'g=l=>n==---3
1C' d e r

,Ii

(2.I.b)

Pe baza numarului de particule stabilit pentru fiecare fractiune In

parte (n;) se poate reprezenta poligonul frecventelor absolute sau relative
(ni/N) a dimensiunilor particulelor (fig.2.26.) ~i
respeetiv calcula diametrele
medii ale probei sub forma de [89]:
medie aritmeticd;
N

"L.J, n .. d.,
d = -=-;=-=-'1 --

(2.2.a)

Ln

;=1

medie geometricd;

(2.2.b)

medie armonica

fn;

1=,.1
dh

Ln

.:

;=1
J

d,

1=1

unde:

11; -

numarul de particule cu diarnetrul d.;

N - nurnarul total de particule din proba.

(2.2.e)

2, AL 'ATUIREA

SJ CARACTERIZA.JtEA PAMAN1'URILOR
t\
I

30

"

i '
I
I
I

:I
I, ,! I

:4

,I

II .!
I

,
I

...

/.
,

42,5

I
:

37,5 32,5

V1
/

-:,

I
I

J,
\0

t-.-

i,

I c-rl V \0

! 000 \0"

N .......
-

I IIcu IIeo~
!

'"0 '"0 "t'::J

It

\ I

Considerand unul
din cele patru diametre
calculate (d d dg, d,,)
se poate defini factorul
de volum (('I, sau de
suprafata (at') al rnasei
de pamant 11r;,. ielatiile:
a; == l':\ / d respectiv
af == '; / d 2, U nde Vr
reprezinta volumul particulelor solide, jar S
suprafata
lor laterala,
respectiv al-ia specifica
(_2.2.1,1.5)
1t11

!
I

45

: r
I

27,5 22,5 17,5 12,5

OJ

r-,
7,5

<,

2,5

Diarnetrul particulelor d[Jl]

Figura 2.26, Poligonulfrecventelor relative necumulate

ale dimensiunilor particulelor

Se creeaza astfel posibilitatea abordarii probabilistice (prin utilizarea

aparatului statisticii rnaternatice) a procesului stocastic (Ie sedimentare a
particulelor si respectiv de geneza a parnanturilor, in sensul definirii
lcgitatilor de geneza ~icornportare a structurilor pamanturilor sub actiu: ~a
diferitilor factori fizici sau mecanici, in sensul celor precizate ill l' J,
Din punct de vedere al aplicabilitatilor
practice imediate, marimea si
forma particulelor ilustrate grafic, in principal sub forma curbelor gran-: 1metrice serveste la identificarea si clasificarea parnanturi lor.
De asernenea, prin intermediul coeficientului de neuniformitate
(coeficientullui Hazell) definit de relatia:
U = d60
n
d

~2.3.)

lO

"

In care:

dirnensiunea granulei corespunzatoare continutului de 60% pe

curba de granulometrie a pamantului (fig.2.23.), in mrn;
dlo - dimeusiunea granulei corespunzatoare continutului de 10% pe
curba de granulozitate a pamantului,
numita si diarnetru
efectiv, in InlTI,
Parnanturile se pot imparti III urmatoarele eategorii (STAS 1243-88):
pamanturi cu granulozitate foarte uniformd
U; 5 5
pamanturi cu granulozitatc uniformd
5 < U" ~ 15
parnanturi eu granulozitate neuniformd
Un > 15
Cu cat pamanturile au 0 granulornetrie
mai ncuniforma, cu atilt
capacitatea lor de cornpactarc creste, prin urnplerca spatiilor dintre
d60

FUN DATI I 1- FIZJCA $1 MECANICA pAMANTURILO.R

46

"

particulele rnari cu particule mici. In acest sens se considera ca un nisip eu

U; < 4-5 ~i respectiv un pietris eu Un' > 4 constituie Ull bun material pentru
real izarea terasamentelor [28]. J 11 unele tari [J 9] se defineste, pe baza
curbelor de granulozitate, eoeficientul de curbura utilizat la 0 clasificare a
parnanturilor granulare, prin relatia:
"

(d30)2

(2.4.)

dlo . d60

unde:
d30 -

dimensiunea granulei corespunzatoare

eurba de granulozitate a parnanturilor

ca un pamant bun pentru constructia

aiba C, = 1-;-3 .

continutului

de 30% pe
(fig.2.23.). Se apreciaza
terasamentelor trebuie sa

2.2.1.1.1.1. Clasificarea pamanturilor

Acceptandu-se ideea dependeutei determinante a cornportarii fizicomecanice a pamanturilor de dirnensiunile particulelor, cornpozitia granulornetrica a pamanturilor a fost structurata pe trei fractiuni granulometrice, ce
ar prezenta trasaturi si comportamente specifice, ce Ie individualizeaza intre
ele. Astfel, cele trei fractiuni cvasiunanim acceptate sunt [89], [94], [98],
[ J 97], [214] (fig.2.27.):

Fractiunea nisip (N) este constituita dill particule solide ce au

diametrul cuprins intre 0,05 mm ~i
2,00 rnm (STAS 1243 - 88).
Culoarea particulelor variaza [214] de la alb pana la galben inchis si
uneori de la culoarea bruna si pana la culoarea neagra, in functie de prezenta
"
unor amestecuri. In stare curata uscata sau saturate, este foarte perrneabila,
prezinta 0 ascensiune capilara redusa, ce creste odata eu rnicsorarea particulelor, si flu poseda coeziune. Nu este sensibila Ia inghet-dezghet si nu prezinta umflari sau contractii. Forma granulelor este rorunjita sau colturoasa
(nisipuri de munte) iar suprafata poate fi neteda sau zgrumturoasa .
Fractiunea praf (P) este constituita din particule fine aproximativ
sferice, cu dimensiunile cuprinse intre 0,005 min ~i0,05 mrn.
Fractiunea praf prezinta 0 perrneabilitate mica, 0 ascensiune capilara
semnificativa si un potential de umflare-contractie mic sau chiar fiLII. Este
fractiunea cea mai sensibila ]a inghet-dezghe]. lntrodusa )'11 apa, fractiunea

2. ALCATUIREA $1 CARACTER,IZAREA PAMANTURILOI{

praf se desfaee relativ

relativ miei.
0,00,2

0,006

.... ,."',1{ ,~ ~" ,,' I----"--P-RA-'-'

.'~j',e'J
.
','1'"\,

'.

'..'

"

..

;.'

".!"

in partieulele componente, datorita coeziunii

U~Ol'

0,02
--J-

0,06

__

" .','-.,
: -

' .'"".

\, , '.'

":'

0,6

0,2

"

-,"

". I

...

.~.'
0_',:.""',".,,'

0,002

0,02

. .:'.-

"

~',

,"-".".~

!';.

',"";

,',

.,

,.'

1,'"

~. -1'''-

#~.

....
',.

0[

II>,
.

:!.

...

-~

'"

',

- ... ,
...

I'J

'
"_
.!.. ...

"
: ..... _~'_ .. 1."

>

",

..

I'

~ "

PRAF

..,;~"
I",.
;\. "' ... I"

"

;.

"

' -; :.

....'. ... J

l'

"J'"

'

._,

. ~.,"
...

.~,

1"

....

"'_~'

'i'".'

'",

I',

'.

:;.,

..,.

.'Jj

"

_,

,':'
,~,:,

t'

...

'-.:.,

'1

",_'

It.,

...

.)~

',', ,

f ..
'

~,,,.J~':

'

"

;Jt

- .

,~.
v "

....... .

'

PltAF

._,-----

~,'

',"

..

-"f'

:.

..

, ...

"'.
....

-.'/

1.,;.

'.1- ~-l"

, ' _

i!.:

..

-'''''''-

h. _'_'-.

J
~',3J!'.--\'

A.S.T.M.
B.S.l.
M.l.T.
U.S.C.S.

A.A.S.H.O.
U.S.D.A.

.:

2,00 mm
>

PIETRrs

"

AASHO
(HRB)

'

STAS l243/88
SNIP

,_

'"

2,00 mm
PIE1'JUS

0,42

'_"..

0,02

0,05

WI

mare

'.

N FAINOS

"

"

'.

.,
...

I'

.t.~~'_ .

-. ~

,. (

PRAF

_f
4.!~~.:.~

~_

'1~_.

'

t''''''

.-

. ... ':." l:"

....

"J

'.

..
1 ...

'.

~'...

..

I
'.

J---PlE-'r-Rl-$--

.,

...... ~.

TERZAOHI
} 926

"

2,OOo,n1

~;.-.'

"

uses
,_

2,00 rom

0,5
f

l~~"';'

'I

mare

i""
"" " ..
!
. ' ~ . .'
,

j'

0,5

PRAF

po

fin rnediu

_1'

.".,

~" .. ~:.-

'''''~:''_..I.~..:".

;.,

0,1 0,2

mare

","

,,:-.1

.1 ,~! ,"J.:,..

'

,.'.; ...\.,

"'.;.'

'";.J,t.

mare

~ 1;. ~'~;"

"

WEN'fORTH

4J761nln

2,00
mediu

'....~f.:.'

l';"

.,:-(.7"',':
., "I" l: :"'Tt-.:.~."
"

\ .,j

',

----~----+---~--

,"'-/" ...

.'
,:

o.s

~~'i'.;;
::.._'.,:

O,()06

"':tt'i ~... x~ .,

~ ...

_,...~t
'f-::-~.

I---P-IE-T-R-JS---

PitA ...

0,002
if#":I.'I'

.. t':;';'
.

ASTM
19

UDDBN

.1,

fin

.
-'.,.

PIE1'RI$

.
:"':~'

0,25 0,5

'~<'
__ "

0,002

"'~'-"'-'''~

"

.' , '

,-.

,I. 1 ,

FIN

...I!.

.'

1-------

marc
rnediu
, ,
,,
.
, I' , , .. .,. , ..
,
.. . .. - _ , --.
;
._-, - -- ..
,

,,.\
-".

"

....

;1; .......

.L!..i ;..

fin

: :i.-:~'4.

..:.t, "~

~l

'

_.

fin
,,"

'.

I ' "1 : ..
. '

..

'.

0,074

-;,;:,!;."I..~
~ , \ ., 'i-"_
f
, jr,"o.

,,/j~
."":l ....
'..
'"
.' ,;,.
~, ~.
.... ~.'"

i I '.....
,1"," .',t.'.,.'
"
1;,'

,.

0,25
,

.'
e,.

'-

'1\":'

~.,

:'~'
~,

... .

" .'..
..
_.,..
... c .... "r'

0,004
:"I'~'"
, ~'

r.

.:

..~~" ~.P"
.... ',:

0,05

.,

"

~'1".

'.)

,".'

,.

'_

"

:e

ATTE,RBERG
1905

2,00 mm

.'

I, ' '

..
-. , ,
"), ~

I"

. .
. ','"

0,005
,

r------

0,075

....':;.t,: ...

.~

2,00 mrn

'..

...
' .'
, .

0,002

+)

..

"

PRAF

-:..;.

DIN 4022/55

2,()0 mm

,. ....

" ..:-.

SS'I MJT

mare

";-.! .. ".
I) \

,',

PIETRI~

'.

.\ I
I)to'

";

0,075

"'I~'I'
' ..
.'...,'
..

:....:"1.

.~

--'J"

I'

1':."

"

~
'J'~

.,.",:
..,:,0' .....
,~..1 \I I)

"(

..

"

PRAF

- 'O"

'_,':"", ",'....

1" i

0,2

0,005
,

..',~.:,),., >"

fin
.

2,001nn1

fin
mediu
mare
..~... ".,.I~~ ,.....
'.\.. _~~.. "'--p-tE-'rRl-~._-

,
.
~'.

47

',O'

'

,.'

.' ...:.;:I._ .._ r ;

...

.;,t.
... ..

i_,

',.'A'

.'

I ..

.!....
:- ...

:.. " .... ~- ,,',.,.1':

~
.,.,

...

'':j,'.'~~',:,,:.::,
. '

,.1"~1'\..
IIII,I.'~'':"''"
j

I" '" .

,,~,~""
..

.,..

.'1

",:. :_\.'
:",:,.0:;

.:i.~;'~'.k'
1..

USDA
PIETRI~

- American Society for Testing Materials

- British Standard Institution
- Massachusetts Institute of Technology
- Unified Soil Classification System
- American Association of State Highway Officials
- United States Department of Agriculture

Figura 2.27. Limitele de separare afractiunilor granulometrice

Fractiunea argild (A) este constituita din particule de forma

aciculara, plata si solzoasa, eu dimensiunea mai mica decat 0,005 rnm,
Fractiunea argila, este practic impermeabila, prezinta 0 viteza a,
ascensiunii capilare foarte redusa si un potential de urnflare - contractie

FUNDA'flll

48

- FIZ)C:A S1 MECANJCA pAMAN11UI~JLOI~

mare sau foarte mare, Introdusa in apa, rezulta 0 masa Iipicioasa plastica, jar
particulele cornponente se separa relati v greu, datori ta coeziunii rid icate,
Inexistenta unor criterii ferrne de individualizare a celor trei fractiuni
granulare, precum ~isensibilitatea tehnicilor de efectuare a analizei
granulornetrice la diferiti factori, face ca dirnensiunile limita ale fractiunilor
granulare, prezentate dupa ST AS L243-88, sa aiba un anumit grad de
conventionalism si relativism, fapt confirrnat de diferitele valori adrnise
pentru fiecare ~ara III parte, sau chiar pe cuprinsu I aceleiasi tari (S. U.A.)
fig.2.27.
De regula, pentru separarea fractiuni i praf de fractiunea nisip se ia
drept criteriu limita dirnensiunea cea mai mica a particulelor solide care mai
pot fi inca separate prin cernere (0,055- 0,075 mm) sau dimensiunea cea rnai
mare a particulelor ce poate f stabilita, 'fal-a erori prea mari, prin
sedirnentare (0,05 - 0,06 rnrn). Bazandu-se pe aceasta idee, unii autori [95]
recomanda ca Jimita de separatie dintre fractiunile praf si argila sa se
considere dirnensiunea de 0,06 InJU.
Limita de separatie dintre argila si praf ridica de asernenea unele
problerne, In sensul ca acceptand drept criterii de separatie compozitia
chirnica, forma lamelara a particulelor precum si fenornenul de umflarecontractie, specific acestei fractiuni, dimensiunea limita se situeaza 111 jurul
valorii de 0,002 mm. Cum tnsa trasarea curbei granulometrice pentru zona
diametrelor din vecinatatea valorii de 0,002 J11n1 este susceptibila la erori, 111
cazul determinarilor curente de laborator, s-a adrnis In unele normc si tari
(fig.2.27.) ridicarea acestei limite palla la valoarea de 0,005 rom.
Proprietati Ie fizice enuntate in sinteza pentru fiecare fractiune In
parte nu pot caracteriza integral proprietatile parnanturilor naturale ce contin
"
III proportii
di ferite cele trei fractiuni granulornetrice, In functie de
preponderenta uneia sau alteia dintre cele trei fractiuni granulornetrice,
pamanturile au cornportari fizico-mecanice relativ stabi Ie pentru anumite
limite de variatie cantitativa a fractiunilor fapt ce permite gruparea si
clasificarea lor pe categorii de pamanturi.
Astfel, ST AS l243 - 88 grupeaza pamanturi le in doua mari
categori j I :
~.
.
pamanturz necoezive;
v"
.
.
pamanturi coezive,
111 functie de existenta
fortei superficiale
de atractie (coeziune) intre
particulele sol ide.

2. ALCATUII~EA $1. CARACTEJtIZAI~EA pAMAN"fURlLOR

49

Pamdnturile necoezive se clasifica dupa granulozitate, In functie de

predorninatia anurnitor fractiuni granulare, conform tabelului 2.2.
1'abel 2.2. Clasificarea pdmdnturilor necoezive

Denurnirea parnantului

necoeziv

Marimea fractiunii predorninante

(peste 500/0), mrn

NIS1P FIN

peste 0,05 la 111ax. 0,25

NISIP M1JLOC1U

peste 0,25 la max. 0,50

NlSlP MARE

peste 0,50 la max. 2,0

P[ETRJ~ M1C

peste 2,0 la max. 20

PIE"rRl~MARE

peste 20 la

111ax.

70

...,

BOLOVANI~

peste 70 la max. 200

BIJOCURf

peste 200

Pamdnturile coezive se clasifica in functie de plasticitate (vezi

.2.2.] .2.3.) si granulozitate, pe baza unci reprezentari ternare a cornpozitiei
"
granulornetrice, (tate III fig.2.28. 111 cazul 'in care apar neconcordante intre
valorile indicelui de plasticitate (Ip) si continutul de fractiuni granul are,
clasificarea parnantului se va face in functie de valoarea lp si continutul de
Iractiuni granulare cel rnai apropiat de eel indicat In diagrama (STAS 124388).
Ca si In cazul fractiunilor granulare si clasificarea pamanturilor, in
baza diagramelor lernare, este supusa conventionalismului,
fapt ce face ca
aceasta sa difere de la norma ]a 'norma sau de la 0 tara Ja alta [I], [98] [102].
"III fig.2.29. se prezinta spre exemplificare, diagrarna ternara pentru
clasificarea pamanturilor, dupa U.S. Bureau of Soils, utilizata In special de
departarnentul agriculturii din S.U.A.
Concluzionand,
identificarea si clasificarea parnanturilor necoezive
~icoezive se face pe baza prevederilor ST AS 1243-88 ~ipe baza
deterrninarii in laborator a granulozitatii (ST AS t 913/5-85).
Pentru identificarea prelirninara, pe teren, a pamanturilor necoezive,
respectiv coezive se pot folosi criteriile prezentate 'in tabelul 2.3. (STAS
1243-88).

Cul.orile pamanturilor indicate in tabelul 2.3. se pot inscrie intr-un

triunghi al culorilor (fig.2.30.) conceput de Zaharov si Bezruk [75] si care
are trei culori de baza, induse de principalele substante prezente in pamant:

50

FUNDATIII-

FIZICA $1MECANlCA pAMANTURILOR

80

90
100

10

20

30

40

50

60

,... PRAF

70

80

90 100

,...

(0,05 ... 0,005mm)

*Arglli prAfo8si flislpoasi

Figura 2.28. Diagrama fer/lara (STAS 1243-88)

100

~~90

70

100

10

20

30

-~,...

40

50

PRAF

60

70

80

90 100

(0,05 ... O,OOSmm)

Figura 2.29. Clasificarea piimdnturilor dl,IIJCl [J.,). Bureau of Soils

sr CARAC1'ERIZAREA

2. ALCATUJREA

PAMANTURILOR

51

neagra, care indica prezenta humusului

sau a oxizilor si
hidroxizi lor de mangan;
ruginie - galbena, ce atesta existenta cornpusilor ferici (hidroxizi
si sesquioxizi hidratati de fief;
alba, data de silice hidratata si hidroxidul de aJuminiu, saruri
solubile (cloruri, sulfati) sau carbonat si su [fat de calciu.
Negru (humos)

I
I
I
I

Castaniu

Cenusiu
Inchis

o
Brun-inchis

inchis-ciocclatiu

I
I

I
I
I

Figura

I
I

Castaniu
Castan iu ~

".

deschis

".

Cenusiu
.....

".

11

".

.....

..........

".

".
".
".

".
".
".

".
".
".

./

".

Brurl-deschis

.....

-,

Cenusiu
. deschls
.....

.....

.....

.....

.....

.....

I
I

".

Ruginiu
(oxizi de fief)

Ruginiu galbui
(orange)

Oalbui

Galbui
deschis

.....

.....

.....

.....

.....

-10.

TI"it 11gI1iu/
I

culorilor La
....
.
P(I mantu ri

.....

Silicati silice,C03Ct\
(oxizi ele At)

Celelalte nuante din triunghiul culorilor exprima proporuile in care

se gasesc constituentii minerali si organici ee definesc culori Ie de baza din

varfuri le triunghi ulu i.

Dintre acesti constituenti, humusul poate fi considerat " opseaua'
principala a pamanturilor, fiind "responsabil' de gama culorilor inchise ale
pamanturilor (negru, brun, brun-roscat, brun-galbui), Prezenta poate fi pusa
in evidenta prin capatarea unor cuJori deschise pentru probele de pamant, in
cazul 11.1 care acestea sunt incalzite (humusul ca substanta ol't~allica se
descornpune la cald fiind astfel inlaturat).
Este de remarcat faptul ca humusul, care patrunde to adancirne sub
fa I'ma de coloizi, prin rnigratia apei, induce parnanturilor culori lnchise,
ch iar i11call ti tati, mici,

FUNDATIII

52

- rlZICA $1 MECANICA pAMANTURJLOR

._(ro

IU

IU

._<ro

IU

IU

t:-

<ro

(~"

._ou
en

._

.a
J""
~------~---I-----~----~-----~--_'---------+------+----~-----+-----+------+-~
+-I

Q)

.::

0..

._

Q)

........

...0

:8;>

CY)

Q)

._

s::l

IU

._
.~
._
~

...0

ft

Fd
o,
(8

~o g
(cd . _
U

_
.-._
:>
........
.
..0
(l)

Q)

._.~ 'N
~

,.0

._._
._

en

Q)

'a

........

;>-

,.0
N

._

<1J
........

...0
r-c

;:>

;>

C/.)

._._
c

0..
C/.)

et

00

en
o
........

'6b

en
~

K\S

._._ ._.9
cd

0..

CI)

en

.....-

.....-4

__

2. ALCATUIREA $1 CARAC1'ERIZARRA pAMAN'fURlLOR

53

,_,~
~

.&
Cl.4

,_oo ._o
o
til

en

::l

::l
.-

._oo
en

_a

CI)

o
~

..0
~

-B
'-o
::l
~

.
_
._
.._"""'
._
.._
.~
.~
<1.)

<1.)

<1.)

;::l

..0

..0
N
;>

..0
-i

.8

.S

;>

.S

:>

<1.)

.,.c

+oJ.

<1.)

,.c

:8

.~ >
>
.8

._._

...0

.~

f'Y')

CIl

en
<1.)

V)
......-4

.-

8
Z

)~

00

1)

"'d

l':'UNDATlll-

54

FIZrCA SJ MBCANlCA I>AMANTUltlLOR

Prezenta acestuia determina 0 inrautatire a proprietatilor parnantului

prin cresterea plasticitatii, a potentialului de umflare - contractie, a umiditatii, a compresibilitatii si scaderea rezistentei la forfecare a pamantului,
Concluzionand, se poate aprecia ca la pamanturi culoarea reprezinta

o proprietate

importanta

deoareee:

este principalul indice al operatorilor de teren In indicarea suprafetelor de strati Iicatie, in deterrninarea preliminara a straturilor ~i
respectiv a profilului litologic;
ofera indicatii asupra principalilor

constituenti minerali si organici

ai pamantului.
De remarcat ca rnodificarea nuantei eu lorii unui parnant nu 111seamna, in mod automat, sehimbarea de strat. Este posibi 1 ca straturi eu
aceeasi cornpozitie granulometrica sa aiba culori diferite datorita prezentei

unor cantitati, relativ mici, de humus, hidroxizi de fier, etc.

De asemenea, apa la umiditati de pana la 30% inchide nuanta
culorilor, tara sa diferentieze prin aceasta alt strat.
Pentru lucrarile de terasamente (ST AS 75 82-9l) unde parnanturile sunt privite prin prisma proprietatilor lor constructive, sub aspectul
portantei lor, acestea se clasifica pe baza indicelui de grupd (cu valori
intregi prin rotunjire intre 0 si 20), definit de M. Steel ca fiind [68], [98],
[222], [46]:
I G = 0,2 . a + 0,005 . a . C + 0,0 I . b . d

(2.5.)

unde:

este procentul de material care trece

prin sita eu diametrul ochiului de 0,074 mm, (cu conditia ca
P74 sa nu depaseasca
75%), rezultat din curba granulometrica, si sa fie sub 35%;

= P74 -

b=

P74 -

35%, In care

P74

150/0, (eu conditia

P74

sa 11U depaseasca 55%);

WL sa nu depaseasca 60%),

40%, (cu conditia ca

care WL(%) este lirnita superioara
.2.2.l.2.3).

WL -

de pJasticitate

111

(vezi

d = lp - 10%, (cu conditia ca Ip sa nu depaseasca 30%), in care

lp este indicele de plasticitate.

2. AL Al'UIREA

Sf CARACTERIZAREA PAMAN1'UJ~ILOR

55

Coeficien]i lor Q, b, c, d, numere intregi prin rotunjire, li se va atribui

valoarea zero daca, conform forrnulelor, rezulta valori negative, iar valorile
maxime vor fi limitate la valorile: a,/laX = h"1OX= 40, Cn1OX= dmax= 20, daca din
ca1cul rezulta valori rnai mari decat limitele impuse sau se depasesc
conditiile din paranteze.
Valori ale indicelui de grupa, pentru principalele tipuri de parnanturi
utilizate la realizarea terasamentelor, pentru cai de comunicatii sunt date in
tabelul 2.4. [98].
TabeI2.4. Valor; orientative ale indicelui de grupd Ie pentru pdmdnturi

Denumirea pamanturi lor

Pietrisuri si nisipuri, tara

oarticule active ar ziloase

Fractiunea
P74 0,074)

lndicele de
p1asticitate

t, (0/0)

max. 35

Lirnita de
curgere

Indicele
de grupa

Yo)

Ie

< 10
-

WL

0-:.-4

Idem, eu particule argiloase

max. 35

>
- 11

Prafuri, argi Ie nisipoase

min. 36

<10
-

<40
-

4~8

Prafuri argiloase

min, 36

>
41
-

8 -:.-12

Argile prafoase

min. 36

<10
>
- 11

<40
-

12-:.- J6

Argile, argile grase

min. 36

>
-JI

>
- 41

16 -:.-20

"

In raport de valoarea lui IG' in general se considera llr''l1nt< area

impartire a parnanturi lor, privind caJ itatea acestora pentru constructia
terasamentelor [28].

1G=O-)

pamanturi bune;

1c=2-4

pamanturi acceptabile;

1G=5-9

pamanturi rele;

1G = 10-20 pamanturi foarte rele.

Pe baza indicelui de grupa, adoptat de Administratia

Drumurilor
Publice (S.U.A.) s-a intocmit clasificarea A.A.S.H.T.O.
(American Association of State Highway Transportation Officials, anterior Bureau of Public
Roads) a pamanturilor utilizate ca material de constructii pentru terasamente
(tabelul 2.5.).

56

FUNDATII

V)
,

J - flZICA $1 ME 'ANICA I'AMANTURILOR

\0
I

l"I

I'

-v..-

__.

\0

._

I'

v 0
.......N
I

e
00

l"I

N
I

<C

V)

~ .S
8 8

\0
I

N
I

N
I

.....

tho
V)

o
..-

'60

J-----4-------+-----~
I

V)

....::s

.g

. ~

._

4J

-0
v _

0..

-...

.-....

0..

V)

'I')

~
o

V)

C"\

AI

en

.-._

0..

en

'Z

-
cd

._

._

t'O

8
~
CI)

Q)

00

- J---4---------------4----------~--~
8 S S
-
V)

V)

N -

cd
I
I

o
V)

V)

V)

N-

"0

-v
Q)

:.a

.s

Q.)

V'\
I

-
I

v
Q)

0-

.0

::s
en

2. ALCATUIREA SI CARAC1'ERIZAREA

pAMANTURlLOR

57

Romania parnanturile uti Iizate pentru constructia terasamentelor

sunt grupate in cinci grupe, conform tabelului 2.4.a. 0 apreciere asupra
calitatii acestora, la executia terasamentelor pentru cai de comunicatii este,
orientativ, prezentata in tabelu12.6.b (STAS 2914-83).
111

Tabel 2.6.a. Clasificarea piimdnturilor conform STAS J 243 - 88

Cornpozi tia granulornetrica

~~

I.

o ~ Tipul de
CJz

~ (~ parnant

Clasificarea pamantului
conform ST AS 1243-88

<>
U)~

Indice de

plasticitate

Pt'af

Nisip
. %

(/,)%)

Argila
%

<10

Cu sau tara fractiuni mal

mici de 0,5 rom

0/0

p..

-::....
Ul
o

Pietris cu nisip

10 + 20

Cu fractiuni
0,5

0-30

P3
-::
r-,

P4

Nisip prafos, Nisip argilos

Praf nisipos; Praf argilos-

r.Ll

nisipos; Praf; Praf argi los

Argila prafoasa; Argila

nisipoasa; Argila prafoasa-

20

0+25

rYl'li

mici de

Ill' '1

0-5()

35-100

0-30

35 - 1,00

0-50

30 - 100

o - 7()

0-70

Ps

> 15

nisipoasa; Argi la

Un alt sistern de clasificare stabilit de Casagrande [6R J bazat pe

criterii complexe vizuale si empirice [89], [98] este Si..stemul de Clasificare
unificatd a pdmdnturilor (U.S.C.S. - Unified Soil Classification System)
utilizat de organizatiile "Bureau of Reclamation" si "Corpul T .. nic' din
S.U.A.,
prezentat in tabeluI2.7.
Acest sistem de cJasifica.re cuprinde 15 tipuri de pamanturi, notate eu
sirnboluri grupate astfel:
grupa Jiltai de parnanturi, cu particule cu diametrul mai mare de
0,074 mm In proportie de peste 50% (P74 > 50%):
G - pietrisurile (gravel);
S - nisipurile (sand);

r..J

Bureau of Reclamation: Earth Manual, Denver (J 950; 1960), Colorado

FUNDATJI I - FIZICA SI MECANJCA PAMANTURILOR

58

Calitatea de material
pentru terasamente

Umtlarea libera, UL 0/0

o..q-

VI

Indice de plasticitate,
Jp pentru fractiunea

sub 0,5 mm
Coeficient de
neuniforrnitate, u,

)8
;::s

d)

~~

:~~

p..

8 d<O,250lm
~

V)

VI

V)

V)

VI

1\

VI

..qV

Ny

o
..q-

/\1

.~ <8 .S~--------------------~---------o---------~-----o------.----~------o------~

~ ~a~
~

d:=;jo

d<O,05 mrn

NAI

~~ ~.9 d~----------+-------------r---------------+---------------~
d~
(~
\0
\0
d<O,005 mm
v
V
AI

's ~
~ 8~

Sirnbol

.s:

..0

<lJ"

a
s

.&~
en
...-c

:::3

. d

en

Co' ~
o
V)

O......

Q)

.;:=j
...-c
U

0
0...~

...-c

::;j ......
C)

......p.
......Vl

PA.MA.NTURILOR

2. ALCA:rUll~IEA $1 CARACTERlZAREA

59

Calitatea de material
pentru terasarnente

Umflarea libera, UL %

o
~

Indice de plasticitate,
Ip pentru fractiunea

sub 0,5 mm

o
eV

o
t/\

o
~

VI

I"!

., -1

.~\:
(")

.,....
~

.~
Q)

CJ

.. .-

o
~

I- ~

---

S
o
~

._

co

II,

;:.>

--,.

'MI .~) ~ ~
@ I -~

%OS '"

,1---1--+-:-+--i'\.~::1
'\:t1

"00 .. '

~Q
N

i
~

51

_.

" Olat!)I1",d .p .DIPII,

Simbol

o
~

;::s

u
Q)

......
~

o
Cl

FUNDA'rlll

60

- L:l'IZlCA$1 MECAN]CA pAMANTURlLOR

grupa a doua de parnanturi, avand particule rnai mici de 0,074 rnm

in proportie mai mare de 50% (P74 > 50(Yo):
M - prafurile (silt);
C - argilele (clay);

o-

pamauturi Ie eu continut
(organic silt and clay);

mare de substante

P, - turba ~j soluri cu substante

organice

(peat), care se
deosebesc de cele de mai sus prin culoare, 111il'OS, structura ~i
incluziuni organice.
Exists ~jpamanturi cu caracteristici comune celor doua grupe si care
se noteaza eu sirnbolurile acestora.
Fiecarui tip din aceste pamanturi, identificate Cli simbolurile de mai
SL1S, Ii se asociaza cate un sufix care indica principalele caracteristici de stal-e
ale acestora:
bine alcatuita

W - eu granulornetrie

unei granulornetrii

neuniforme,

organice

(well - graded), In sensul

care se preteaza la 0 buna

compactare;

p - cu granulornetrie

uniforma (poorly graded);

M (F) - eu continut de particule avand dimensiunea

fractiunii

praf (M) sau exces de particule title (F - excess of fines);

L - cu plasticitate redusa (low plasticity H - cu plasticitate mare (high plasticity -

WL
}11[.,

< 50%)'
> 50%);

Clasificarea relativ cal itativa U.S.C.S. prezentata in tabelul 2.7.a este

insotita si de criteriile de identificare ca litati ve, bazate pe incercari Ie de
laborator prezentate in tabelul 2.7 .b.
clasificare similara, bazata pe aceleasi principii, este ~1clasificarea
L.C.P.C. din Franta (Laboratoire Central du Ponts et Chaussees), [68].
Posibilitatea de utilizarea a pamanturilor din clasificarea U.S.C_S, in
constructii ~iaprecierea calitatii acestora, pe 0 scara de la J - J 4, este
prezentata III tabeJu12.7.c, [68], [98] .

2. AL ATUIREA ~I CARACTERIZAREA

PAMANTURILOR

61

._::s

~1
~

~ '5

'"0

._

u
r:/)

o
Pietrisuri pure (parte
fi na. redusa sau
inex istenta)
C"-I

._c

01)

.....

Pietrisuri eu parte Nisipuri pure (parte

fill! (ill cantitate
f na redusa sau
semni ficativa)

inexistenta)

Nisipuri cu parte
fina (in cantitate

sernnificativa)

Pentru clasificare pe criteriul vizual, se poate considera dimensiunea de referinta

5 In In
Pietrisuri
N isipuri
Mai Inuit de jumatate din fractiunea de
Mai mult de jumatate (lin fractiunea
pietris este rnai mare de 4,75 rnrn
grosiera este mai mica decat 4,75 mm

Q)
~

Particula cea mai mica, vizibila cu ochiul liber corespunde sitei cu ochiul de
0,075 mm
-~----------------------------~----------------------------------~
Parnanturi cu particu Ie mari
Mai mult de jumatate din material este mai mare decal 0,075 mrn

FUNDATII

62

I - FJZICA $1 M'ECANI A PAMANTURILOR

.led

.;;;

r::::

u
Q

o
Prafuri ~i
argile
N

o
'Prafuri si argile

Limita superioara de plasticitate rnai mica de Limita superioara de plasticitate

500/0
mai mare de 50%

~~------------------------~----------------~.~
Particula cea mai mica, vizibila cu ochiul liber corespunde sitei

... ~

g .~

'g- ~
~ .~

u u
ell

ochiul de

0,075 mm
Parnanturi Cli particule rnici
Mai mult de jumatate din material este 1118i rnic decst (),075 rnrn

~8

j .g
tl..

2, ALCA1'U1REA~] CARACTERJZAREA

PAMANTURILOR

63

Tabel 2,7, b. Clasificarea pdmdnturilor in U.S.C,S. pe baza incercdrilor de laborator

Simbol

Criterii de elasificare

pa

~--~------~==~==~~~----------~~----=--=--~----~--~
- ]
v
(d )2
<3
GW
gl"U

Q)

d,o

<~

'

.g ~

~~.g Nu se Intalnesc toate gradatiile eerute pentru OW OP

,~~
~
5
'S '~~ ~t~~~~]
1--------------------~--P-e-s-te--ll-'ll-1.a--"-A-'-'-c-u--+-----~
~

(ij,... ~
0..

til-- '

(l)

'B~~
~13~
~
~
S
0 N
.~ '"3 ~
._,

0.. '~
~

._,

)t':S ..0

,~,

'-H

<lJ

r-

~ 8 .~ ~ ~ ~
.~ 0 ...E ~ o ~ i 0r..
<1)Cj~enen

t--

U >__;
6 1 <__ Cc_< 3

....
U....
~ Nu se lntainesc toate gradatiile
t

g ~

p;

~~

d d ~
0 ~ 'r;;. Limitele Atterberg sub
'-' ~ 1-_I_in_i_a_'_'A_'_' _sa_u_lp_'<_4_-1

~r'\

:S)~
~ '.E ~"~ ~
~

--t5 ]
C1)

en ~

5b

~ GM

4 < [p < 7 sunt toate

cazurile
eu
earacteristlcjt-----t
0
E o Lirnitele Atterberg peste
cornune eelor doua
GC
,~
linia "A" sau Ip > 7
grupe GM-GC

\r)

Limitele Atterberg sub

linia "A" sau 1P __< 4 --I

SW

-+__ ' ---4

SP
~----------------~--------------_4-----~
eerute pentru SW

Peste linia "A" cu

4 < Ip < 7 sunt toate

\r)
cazurile eu caraeteristici
~
Limitele Atterberg peste
eomune eelor doua
~
(~l.ioia
"A" sau lp > 7
grupe GM-OC

"

SM

sc

A se vedea .2.2.1.2.3.

prefix
S - nisip
M - pna r
C - nrsili!
o - prof ~i81'gilliorganicii

sufix
C - Oll liant nrgil()8
I - cu compresibiliate medie
J J - cu compresibilitate marc
L - cu cornpresibiiitete mic5

r - fln

Diagrama de variatie a plasticitatii cu limita de curgere si clasificarea

piimanturilor dupd Casagi Q1-1de

ML
CL
OL

rv1H
CH

OH
Pt

64

FUNDA1'li

r - FIZ1CA ~J MECANICA pAMAN'r'UI~JLOR

o
........

Coeficient de pat
,daN Icnl2

e
e

,
..qo

Q)

.tj

C.B.R.

00

~f')

Stratul superior

r')

'T
o

\0

........,

.~ ~ ~ Posibila
::1 ~S-'"':"
B (s:l 1mposibi

........

00

~ r---~r-~--~------~-------r------+------+------4-------+-----~~----~
~ ~ :a la
....

~:~

Q)

.~

~ft

Epuisment

.......

neimportallt

Epuisment

~ .~__
~
~<:u

~ ~

Q)

~ ~ 0

..9
't:

__

im_lp~IO_t_ta_I_)t__ ~

Ramblee la

C1)

(".1

\0

-r

'"

,.......

~
I

canale
Rezistenta la

\f')

*00

eroziune

~r-----r-P-r-u-sl-n-e--la-t-e-ra-J-e~---,.......----r---N---+----,--+----,--4---+----+---.--~I
~
.8
0 .~
~
Cd

('f')

M iez

.-I

If)

~ ~r-----------~----~----~----~~--~~----+-----~-

i1
~

t!l E5

!:

Sectiune
t_

ornogena

)~

Lucrabilitatea ca
material de construe ie

t:l..
t:::::s

Cornpresibilitatea dupa
compactare si saturare
o

Q)

.....

u p

X
Q)

Q)
.......

~~

b1) ......

s:l -,

Q)

ci .""""\

,P (/)

p. """"\
-.-.

r-------tt-------t---t--t----t--t---f----I

S
Rezistenta la taiere dupa
v
~
._
o
..t::.

leO

compactare si saturare

~ ~

'cO

.D

.~)~

:;

..o.D

~:.8
v)~
o,
C1)

CI)

(1)

__,.

)~
::s

)~

.D

.D

:j

~r-------------------~------~------'~-----+------4-------~-----~------~
.c:
Q)

0..

o
~
~

Permeabilitatea
compactare

Simbol grupa

dupa

2. A LCAllJ I REA $1 CARACTERIZAREA PAMANTURILOR

Coeficient de pat
(daN/cm2

,.-..

('(')

00

VI

...

("(')

V)

....-.

C.B.R.

..__4

''r-'

VI

._

.""b

I-!

Stratul sU_Q_erior

~-0

VI

VI

......

.~ ~]" Posibila
I.Q
:::
r:::J
.E q gp 1-----tI----t-----;----;-----t----+----t---1----t
B (~ I mposibi
{-0
0\
.('l
::J ::J ~
la
__'.-....-c

.c

VI

VI

'~ft

....-.,

65

8"

V)

VI

VI

00

_.

((')

..__4

.~ gr--+~--~----+_~----,_--~----4---_r--+_--,_~
...... c:: :;:::~
Epu isment
o
,
00

Q)

.IleiJll.Q_ortant
r-------~------~-----+-------~------~------r-----~----~-----,r--_,

4-l-

...'->

0.

--

~.

.~

0\

~~---t-

~
v

Epuisrnent

Q)

:a...'

5.

Q.)

Q)

'0

0\

t-

0\

u~

M'iez

Sectiune oruogena

Lucrabilitatea

~
I

~ ur----------------;I----4--------+-------~------r_----_+----~~=__+----~

co

S
I

~~l)~~----er-o~z-i-u-n-e---~---~--_4r_--_+----4_--_,--..--4-~----,
,
,
:a Q.) B Prisme laterale

~~

'0

('(')

00

0\

('(')

'0

V)

00

0\

.s

,d:, . ~

ca

~..9

material de construe ie

.~

~ Compresibi litatea dupa

-0

)~),tS

.s

cG

cG

la taiere dupa .~
compactare ~jsaturare ]

1 8

'
,
t

S
S

-0

~E

r--

.~

~ ~

'2, . Rezistenta

cG 1il ~.~

.~

8
~
S
"8]
]
)ml---------------------~=-~~~_--~I------_4--~~-+~~~~-=~---=~~-.~....-.
...

t:l

'~.

~ .~
......

~
~

00

im~~-o-r-m-n-t----+---_+------,_------+_----_+-----~----t----~r_--~

.
.
.
.
,
00
Rarnblee la canale
\0
V)

t-

V)

;;::

Permcabilitatea dupa
cornpactare

::5 :-;::::

V)

__.

:-::=

:.0

:::::.0

5
~.S

&

's .
Q.)
~

It) Daca este pietris

...) Loessuri primare

Q.)

d)

c,

0..

p.. ~
.....

~
~

.S ~.S
~

.,....

FUNDATIII-

66

FIZICA $1 MBCANICA PAMAN'rUl~ILOR

2.2.1.1.1.2. Pamduturi co comportament special

Exista parnanturi care, desi din punct de vedere granulornetric se
incadreaza in diagrama ternara, au proprietati specifice ce deterrnina
necesitatea unor clasificari distincte de eele prezentate anterior, Din aceasta
categorie fae parte urmatoarele parnanturi (STAS 1243 - 88 si S.N,I,P.
2,02.01-83), [105], [190]:

a) marnoase;
b)
c)
d)
e)

maeroporice;
sensibile la umezire;
susceptibi le la lichefiere;
cu umflari si contractii mari;
f) gelive (sensibile )a inghet);
g) cu continut de materii organice (slab: rnaluri, narnoluri sau
ridicat: pamanturi turboase, turbe);

h) eluviale;
i) saraturate;
j) de umplutura;
k) amestecuri le de pamanturi.
a)

Pdmdnturile marnoase

Parnanturile

rnarnoase sunt pamanturi argiloase

cu un continut de
,..
carbonat de calciu (CaCa J) mai mare de 5%. In functie de continutul de
CaCO), pamanturile marnoase se clasifica conform tabelului 2,8. Acestea
sunt considerate terenuri bune de fundare, rezistenta ~jstabilitatea Jor creste
pe masura ce continutul este mai bogat in CaCO .
Tabel 2.8. Clasificarea pdmdnturilor marnoase

% Argilil
100

N umele oamantului
Argila

95

Argila marnoasa

20

80

Mama argi loasa

35

66

Marna

66

35

Marna calcaroasa

75

25

% CaC03

100

Com portament
Plastic
Mai mult sau mai
putin rigid

Rigid

Calcar

2. ALCATUIREA ~LCARACTERIZAREA pAMANTURJLOR

b)

67

Pdmdnturile macroporice

Parnanturile rnacroporice sunt parnanturile care prezinta pori mari

(macropori), vizibili cu ochiul Iiber. Tipurile cele Inai raspandite sunt
loessul ~j pamanturile loessoide. Loessul (STAS 1243-88) este un pamant
nestratificat
criptostratificat,
sau slab stratificat, 111 general de culoare
galbuie - deschisa, uneori rnai inchisa (ruginie) sau cenusiu - galbuie, cu
porozitate mare 40%- 60%, datorita unor pori vizibili (macropori) precum si
datorita unor canale si canalicule vertieale.
Loessul are In cornpozitia granulornetrica, aproximativ 25% nisip
fin, peste 60% praf ~irestul argi la; contine dese concretiuni de calcar,
3
prezinta 0 greutate volurnica mica, 12 - 16 kNlm se dezagrega rapid In apa
(un cub eu latura de 1,00 em In max 30''), prezinta tasare mare sub sarcina.
Repartitia pe teritoriul Romaniei a, pamanturilor macroporice este
data 111 figura 2.3 J
Parnanturi Ie Ioessoide sunt asemanatoare loessului, diferind in
special prin granulozitate; exista astfel ar-gile, prafuri ~ichiar nisipuri
loessoide.
Tabel 2.9.0 Clasificarea pdmdnturilor macroporice
ontinut de material (%) pe diarnetre ale particulelor
,.
,
unrm

Tipuri litologice
Major
';1(

\Cl

1\

a
~e
en

0-

~ o~

,
.......

Functie de fractiunea

oredominanta

- nlslpoase
sub 0,0 I tum < 400/0
- praloase sub 0,0 I rnrn
<30%
- argi loase sub 0,01 mm
30-40%

> 0,25 0,25 - 0,1

0-15

0,1 - 0,05

0,05 - 0,0 I

< 0,0 t

15 - 25

35 -45

<40

0-10

<J5

>45

<40

0- 15

<J5

> 45

<40

o...

Q.)

\j

,0
0.......

.- 0
~\Cl

~ V

<~ ~

~o~

P-.O

- nls'pllfl ~l Jl1S1pliri

argiloase loessoide
- prafuri nisipoase
loessoide
- prafuri argiloase
loessoide
- argi Ie prafoase
loessoide

Dupa compozitia
clasifica in conforrnitate
depozitelor loessoide

>5

25 - 55

10 - 50

10 - 50

< 30

<5

<30

35 - 55

35 -55

< 30

0-5

40 - 10

40-60

40-60

< 50

0-1

0-10

25 - 50

25 - 50

> 50

granulornetrica,
pamanturile
eu tabelul 2_9.a (P7-2000),

macroporice se
iar clasificarea

dupa plasticitate este prezentata in tabelul 2.9.b.

68

o
0:o~
d(/)

O::wd

._

g
p

-o
C

:.Jo-gJ
(/)--'Z(/)
~

:J U
00)

0::<<( ~

oo~fX
..J--'o~
0::-t-cz

'-

CO

:0

a.c('Q

2~

txet:
w::>z

(!) '~

:::J

' :)

0
.2 2'

<.!>

'~

I-

I
o OVA

~,
~
(/)0..
g:
<!.

(/)

4-

-40::

#'

'~o
L_

E?

_[

0
0

tn
.-

:J

:J

ClJ

00.--.

-... -

...

2. ALCATUIREA $1 CARACTERIZAREA

Tabe/2.9.b.

69

Clasificarea depozitelor loessoide dupd plasticitate

Natura parnantului

de particule
argiloase in 010

Continutul

lndicele de plasticitate

1 < t, < 7
7 < If] < 17
In> 17

Prafoase - nisi poase

Prafoase - argi loase
Argiloase

c)

"
r>AMANTURrLOR

3 - 10
10-30
>30

Piimdnturile sensibile fa umezire (P.S. U.)

Parnanturile sensibi le la umezire sunt pamanturile care, sub actiunea

incarcarilor transmise de fundatie, sau numai sub greutate proprie, se taseaza
"
suplimentar odata cu cresterea urniditatii. In aceasta categorie se includ
loessurile ~ipamanturile loessoide (STAS.] 243 - 88 ~inorrnativ P7-2000)
pentru cat'e este indeplinit eel putin unul din urmatoarele criterii:
Criteriul J: ifT,3> 2 crn/m = 2%,
unde i este indicele tasarii specifice suplirnentare prin urnezire
sub pres iLl Ilea de 300 kPa (3 daN/cm2 ) determinata prin metoda
celor doua curbe (.6.7 .);
Criteriul 11 : la lncarcarile
placa, ST AS 8942/3 - 90, (ClJ
suprafata minima de 5000 em ) rezulta:
l113

1]=

s.

1>5

~l

L")=

.S'; - S'1 ~

3 em

S"

In care:
s, - tasarea terenului inundat la presiunea de 300 kPa*

"

tasarea terenului In conditii de umiditate naturala, la

presiunea de 300 kl'a;
Criteriul Ill: gradul de umiditate S, ~ 0,80 iar indiceJe r dat de
relatia:
1== eL - e
l+e
"In care:
e - indicele pori 10" la uu pamant cu structure ~jurniditate naturat'i;
S'7 -

eL = w ' Y
YI'V . I ()O

indicele porilor corespunzator

curgere (WL%) a pamantului;

sa fie inferior valorilor din tabelul 2.10.,

-------------------------------~ I kPa = I kN/Il12 = 0 ,0 I daN/cl112

urniditatii

fa ,I',"

.... ta
(.(

tie
.

FUNDATIJ I - FtzlCA ~I MECANICA pAMANTURlLOR

70

Tabel 2.1 (J.a.Valorile indicelui (/) pentru caracterizarea sensibilitatii P.S. U.

lndicele de
O,O/SIpSO,JO
plasticitate /]/))
Indicele I
0,1

O,14s

0, 1SIp SO, 14

t, sO,22
0,24

0,17

Ip > 0,22
0,30

o privire

generala asupra criteriilor pentru identificarea P.S.U. este

data In tabeLul2.10.b. [37].
'"
In functie de posibilitatea
aparitiei tasarilor suplimentare
sub
greutate prop.rie, terenurile de fundare constituite din P.S. U se pot grupa
astfel (STAS 1243-88):
gnl.pa A, cuprinzand
terenurile de fun dare la care tasarile
sup')irnentare din umezire se pot produce numai In limi tele zonei de
deformatie a fundatiilor, fiind provocate de incarcarile fundatiilor sau de alte
Tncarcari exterioare; nu se produc tasari din greutatea proprie (J'_~lg) sau
acestea nu depasesc 5 em;
grupa B, cuprinzand terenurile de fundare fa care sunt posibile
tasari sub greutatea lor proprie (T,,",.g > 5 cln) In caz de urnezire, pe lallga
tasarile suplimentare care all loc in partea superioara a stratului, sub
fundatii, in limitele zonei de deformatii a acestora.
Orientativ, impartirea pe grupe se poate face (STAS 1243-88), [57],
[63], [185] pe baza grosimii stratului de P.S. U, astfeI:
pentru grosirni ale stratului (/1) mai rnici decat 5 m, parnantul se
considera din grupa A;
pentru grosirni ale stratului 5~ h ~ 10 11'1, paman turile se considera
apartinand:
gru1Jei A, daca l~,g< 20 em, dupa [63], [170] si 10 em dupa [57],
grupei B, daca I,~g > 20 em; unde: l/~Jg' reprezinta

tasarea

calculata sub actiunea greutatii proprii a stratului, prin umezire;

pentru grosimi h > 10m, pamanturi le se considera ca apartinand
grupeiB.
.
Gravitatea problernelor datorate procesului de prabusire a structurii
P.S.U. prin inrnuiere este aproxirnata prin prism a potentialului de prabusire
(Cp) definit de Jennigs si Knight (1975) ell relatia [38]:

== 6.&% == e, - e2
p

unde:

l+e o

100

(2.6.)

2. ALCATUIREA $1CARACTERIZAREA PAMANTURILOR

7J

Tabel 2.10. b.Criterii pentru identificarea P.S. U.

Cercetator

Denisov

1951

Priklonski

1952

Clevenger

1958

Gibbs

1961

Normativ
de
proiectare
sovietic

Criterii

AllUI

Coeficient de subsidenta:
K = indicele porilor Lalimita superioara de plasticilate
indicele porilor in stare naturala
K = 0,5 ...0,75 - foarte sensibil
K = 1,00 - praf lipsit de sensibilitate la umezire
K = 1,5...2,0 - parnanturi insensibile
.
K _ umiditatea ifl stare naturala - um.iditatea limite; inferioare
D indicele de plasticitate
Ko <
parnanturi foarte sensibile
KD> 0,5 - parnanturi insensibile
Ko> 1,0 - parnanturi cu potential de umflare
Daca greutatea volurnica in stare uscata este mai mica decat
12,56 kN/n,3, tasarea va f mare.
Daca greutatea volurnica ill stare uscata este mai mare de
14, J 3 kN/n,3, tasare va fi mica.
lndicele de prabusire
umiditatea de saturatie
R=
acesta are reprezentare gra fica.
umiditatea la limita superioara

.L = eo - e ,unde eo = indicele porilor in stare naturala;

I + eo
1962 e., = indicele porilor la limita supcrioara de plasticitate.
Pentru grad de saturatie natural < 600/0, daca L > -I, pa Ill' ntul este
sensibi I la umezire.
Kl =

Feda

Benites

Handy

Wo -

S,

WP ,
Ip

unde

Wo

= umiditatea

ill

stare naturala; S; = gradul

1964 de saturatie in stare naturala; l-1'p = limita inferioara; lp = indice de

plasticitate.
Pentru S,. < J 00%, daca KL >0,85 pamantul este sensibil la umezire.
o lncercare de dispersie ill care 2 g de pamant sunt lasate a cada in
J968 12 rnl apa distilata iar proba este masurata ca tirnp care disperseaza;
s-au obtinut timpi de dispersie de 20-30 s pentl'u pamantlJri din Arizona,
Loess de Iowa cu continut de argila 0,002 mm):
.
< 16% - probabilitate foarte mare de P.S.U.
1973 16 240/0 - probabilitate mare de P.S.U.
24 32% - <50% probabilitate de P.S.U.
> 320/0 - de obicei lara probabilitate de P.S.U .

Lutenegger, A.J. and Saber R.T. (198R) - "Determination

of Collapse Potential ()r Soils"
Geotechnical Testing Journal, American Society for Testing and Materials, vol.l l , No.3. 1"1)
173-J7R.

72

J:UNDATIJ 1- FIZJCA $1 MECANICA

pAMANTURLLOR

eo- indicele porilor corespunzator starii naturale;

tl& - tasarea specifica suplimentara la urnezire sub presiunea de
2 dal-l/crn", inregistrata dupa 24 ore de la inundare, prin metoda unei
singure curbe;
el - indiceJe porilor inregistrat inainte de inundarea probei sub
presiunea de 2 dalv/cm'';
e2 - indicele pori lor inregistrat la 24 ore dupa inundare.
"
III baza vaJorii potentialului
de prabusire (C'7)' Clemence si Finbarr
(1981), [38], [*] apreciaza gradul de periculozitate
prin aparitia unor
deforrnatii I deplasari care pot pune in pericol rezistenta si stabilitatea
constructiilor, prin avarierea acestora III conditii de inrnuiere, astfel:
C p = 0 + 1% - n u apar avari i;
,

C p = J + 5% - avarii moderate;
C p = 5 + 10% - avarii: ,

Cp = 10 + 20% - avari i severe;

CI' >20%
d)

- avarii foarte severe.

Pdmdnturile susceptibile fa lichefiere

Pamanturile susceptibi Ie la lichefiere sunt acele pamanturi care,

submersate ~isupuse unor actiuni dinamice (seisme, explozii, etc.), lsi pierd
capacitatea de a suporta sarcini, ca urrnare a cresterii presiunii apei dill pori,
ce are drept consecinta anularea frecarii dintre granulele parnantului, si prin
urrnare scaderea brusca a rezistentei la Iorfecare, chiar eu transforrnarea
acestuia intr-o masa fluida.
Sunt susceptibile la lichefiere (STAS 1243-88):
- nisipurile
uniforme,
in special nisipurile
fine avand diarnetrul
corespunzator fractiunii de 5()%, d50= 0,075- 0,20111111;
- nisipurile avand gradul de indesare JD= 50 ... 70%;
- nisipurile saturate sau chiar ceJe aflate deasupra nivelului
apei
subterane, daca zona inferioara se poate lichefia;
- nisipuri Ie la care penetrarea dinarnica prezinta R,J < 3() lovituril 30 em;
-riisipurile care au permeabilitatea mica.

[.] CLemence, S. P. and Finbarr, A.O. (1981) - "Design

onsiderations fbr Collapsible
Soils" Journal of the Geotechnical Engineering
Division, American Society of
ivil
Engineers vol.l 07, No.GT3 pp 305-317.

2. ALCATUIREA ~I CAJ~ACTE,RIZAI~EA PAMAN"'fURILOR

Dupa S'I' AS 1243-88

~j Normativ

criterii de apreciere

a susceptibilitatii
respectiv parnanturile

granulornetrica,
in dorneniile specificate in tabelul 2.11.

73

unul dintre primeJe

II constituie compozitia

P125-84

la lichefiere
a carer curba se situeaza in intregime

Tabel 2. /1. Criterii granulometrice privind susceptibilitatea la lichefiere a pamdnturilor

Parnanturi
lichefiabile
0,25 - 2,00
> 0,005
<10
< 50
< 10

Diarnetrul caracteristic sau fractiune

granu lometrica
diametrul mi ilociu dso (mm
diametrul efectiv dlo (mrn'
fraetiunea argila t A %'
frae iunea pietri: mic (% ~J
frae iunea pietris mare eu d > 10 mrn %'

Paman turi usor

Iichefiabile
0,075 -- 0..
5
> 0,025
0
< 10
0

Lichefierea

este privita ca fiind fenomenul ce se manifesta intr-un

pamant necoeziv sau semicoeziv ('fig.2.38.) saturat prin pierderea capacitatii
de a prelua sarcini ~ieste pus 1[1 evidenta prin scaderea ternporara, partials
sau totala a rczistentei sale la forfecare, din cauza cresteri i presiunii apei din
pori in timpul unei solicitari monoton crescatoare sau ciclice.
a tcrenului

, ---, ~

,
,
"

~,

..

.'

----~---~
A A" ",
: '
V V
.
.'. ..
. .
.

, ,

"

.I=r'\.- - - - ---

'

--

- - --

- _.

"

. .

'
,
.'

, ,

,
,

. ..

'

Deforrnatii orizontale

Deformatii verticale

~-,-----------------------------------

Figura 2.32. Manife t07'; caracteristice ale terenurilor nisipoase cu SUPI'O/(.7(a practic
orizontalii co urmare afenomenului de lichefiere

cu aluviuni nisipoase si nivel a]

apei subterane aproape de suprafata, avand sau nu un strat de acoperire
subtire din pamant coeziv, astfel incat pot deveni susceptibile la lichefiere si

Luncile raurilor sunt arnplasamente

ln consecinta pot aparea forme

prezentate schematic in fig, 2.32.

caracteristice

de

manifestare

[146],

FUNDA I'll 1- FLZlCA ~l MllCANI

74

'A PAMAN'ruRILOR

De multe ori, lichefierea terenului de fundare din depozite aluvionare

11 isipoase a condus la degradarea ireversibila a terasamentelor de pamant ramblee. Apar astfel di ferite aspecte ale degradarii rambJeelor dill parnant
coeziv fundate pe parnanturi cu potential de J ichefiere, in functie de rnodul
in care efectul principal este de aparitie, fie a tasarii suprafetei (fig. 2.33.a)
sau prin deplasari orizontale care tind sa produca largirea bazei rambleului
(fig. 2.33.b), [105].
Aceste deplasari orizontale se pot justifica prin dezvoltarea unei
solicitari statice di ferite sub diverse pat-ti ale rambleului,
cu tensiuni
tangentiale initiale mari ~itensiuni ciclice suplirnentare mici, sub parti Ie
inferioare ale taluzuri 101" (in special in zona mediana), care intarzie
J ichefierea in aceste zone. Aparitia unor fisuri longitudinale, ce apar
preponderent, se justifies prin starea neuni forma de tensiuni induse, ce
deterrnina deplasari orizontale 111 planul sectiunii transversale a rarnbleului
atunci cand se reduce rezistenta la forfecare a terenului de fundare.
Prezenta unui strat acoperitor de parnan! coeziv 10 succesiunea
I itologica a terenului de fundare preponderent nisipos, susceptibil la
I icbefiere, nu impiedica degradarea corpului terasarnentului. Acest strat este
fragmentat de actiunea combinata a incarcarii verticale a rarnbleului, eu
reducerea rezistentei la forfecare, in multiple puncte in zona subiacenta
acestuia.
longitudinal

----------_-----_. __ -_

RambJeu de
..,...l""'nt coezrv

Strat de

Nisip lichefiabil

a) degradarea rambleelor de pamdnt coeziv

IJri17aparitia fisurilor longitudinale ca
urmare a tasdrii inegale a terenului

Lichefieri

I)) degradarea rambleelor de pdmdnt coeziv

ca urmare a deplasdrilor orizontale

Figura 2. 33, Degraddri ale rambleelorfundate

pe pdmdnturi lichefiabile

Un fenomen de lichefiere foarte spectaculos dar deslul de rar intalnit

s-a produs in tirnpul cutrernurului din Vrancea (1977), 'ill lunca Dunarii, In
apropierea orasului Giurgiu, respectiv au avut loc prabusiri pe suprafete de
zeci de rnetri si pereti practic verticali, datorita curgerii nisipului dill stratul
aluvionar (ca urrnare a lichefieri i) ill Iisuri sau goluri carstice din roca de

2. ALCA1'UIREA SI CARACTERTZAREA PAMANTURlLOR

75

baza calcaroasa. Mecanismul considerat responsabil in initierea prabusirilor

este prezentat ca schema probabila III fig. 2.34, [105], [146].
Astfel, s-a considerat ca a avut loc 0 crestere rapida a presiunii apei
din pori din stratuI de nisip ca efect direct a cutremurului
rezultand 0
lichefiere partials, iar la oscilatiile continue a presiunii apei s-a realizat 0
decolmatare a canalelor de trecere intre acviferul superior si acviferul
inferior, corespunzator goluri 101" carstice, urmata de curgerea nisipului in

fisuri .
Faptul ca nivelul liber al apei a coborat in cateva ore dupa prabusirea
terenului dill suprafata este considerat 0 dovada ca mecanismul de producere
a licbefierii a fost intuit corect, In timp ce la cateva zile apa a revenit treptat
la vechiul nivel.
S-au raportat si aite fenornene asemanatoare celui prezentat anterior,
III alte locati i, dar in conditii litologice comparabi Ie, ill unele cazuri sub
efectul seismului, in a]te cazuri, ca urmare a exploziilor miniere.
['J siuuuia pre:;upll.~iifn

a) sltuatia tnointe
de cutremur

timpul ctnremut ului

N:f

N.T.

NT.

1/

;:::
j.C;tnll
comd,,::
~
,; ~ ;...

..

.,

..

. .

.,

Nisip cu Indesare medie

": '"

..:

L......
~

::::iIaIa:~

(.

-..

..
o

. ..

..

..

"-.-

Strnt eoezlv
,

c) situatia imediat
dllPf1 curremur

:.

.---.... -.....,.

.~
~.

t,

'.

"c

..,

-.'.

Figura 2.34. Etapele producerii prabusirilor prin lichefierea unui strat ,It

..

.. .

I" .

\.

::.

'\.'

. ..

Nisip Bllnnt

. . ....
._

111.\ip

.'

saturat

Riscul declansarii fenomenului de lichefiere este sernnificativ in

cazul rambleelor de drurnuri si cai ferate, atunci cand acestea sunt alcatuite
din materiale necoezive si sunt saturate sau partial saturate in conditiile
aparitiei vibratiilor din trafic sau in timpul cutremurelor.
Situatiile de
saturare a rambleelor pentru cai de comunicare terestre pot aparea in conditii
de baltire, dill precipitatii atmosferice, cand apa subterana estc la s l4'1 fata
sau cand rambleul este creat pe un versant cu apa subterana Ja suprafata
(fig. 2.35.).

FUNDA TIll - FIZICA ~IMECAN I 1\ PAMA.NTURILOR

76

reziduurilor
de
-------_ " - .......
a)
.... ..
tipul cenusilor de termocentrala
ca materiale granulare constitu....
....
....
tive
ale
rambleelor
este
freevent
....
....
lntalnita.
Pentru aeestea sunt
raportate
degradari
in tim put
-- .... _ ..
cutrernurelor ee au surven it dupa
--- .. ~~---- ..... -- .. _
,-,
b)
--- ..",
....,,.- ... -...._
.... ..
un regim mare de precipitatii pe
arnplasament,
ca urrnare a sea....
derii rezistentei la forfecare, eeea
ee induce pierderi de stabilitate,
fisuri longitudinale
la coronament, burdusiri sau chiar distrugerea lor cornpleta.
Astfel in urma cutremurului Tokachioki, 1968, s-au lnregistrat
peste
0
rnie
de
sectoare
de
....
drum degradate, In formele prezentate
schematic
in
Jig.
2.36.,
Figura 2,35. Situatii de ..saturare partiald a
[J 46].
rambleelor dill material necoeziv la cdi de
comunicatii terestre
Pamanturile eu un poten[ia! mare Ja lichefiere III timpuI
actiunilor monoton crescatoare sau eicliee sunt considerate a fi nisipurile
fine ~jcele prafoase.
Fractiunile granulometrice de praf si argila indue 0 plastieitate si 0
rezistenta structurala de tip coeziv, care dezvolta capabilitati de a se opune
lichefierii, chiar daca cresterile de presiune ale apei din pori pot determina
deforrnatii semnificative.
Fractiunea nisip pe de alta parte, are 0 permeabilitate suficient de
mare pentru a asigura 0 disipare rapida a presiunii apei din pori, chiar in
timpul actiunii dinamice (eventual seismiee).
Pe baza indicati j lor mention ate in. fisele forajelor efectuate in
numeroase studii de amplasament se poate mentiona urmatoarea clasificare,
din punct de vedere a potentialului de lichefiere:
pamanturi eu potential mare de liehefiere sunt considerate a fi: nisip,
nisip fin, nisip mediu, nisip prafos, nisip cu intercalatii de argila, nisip care
contine fragmente de sisturi, nisip eu intercalatii de pietris;
pamanturi eu potential redus de Iichefiere sunt considerate: parnant
vegetaJ, umplutura de suprafata, argila, praf, parnant organic, pietris.
Folosirea

,---.,
~

-;

"--.

2. ALCA1'UJREA SJ CARAC'r'ERlZA_r~EA PAM,,\NTURI

OR

77

a)

r---------~
\

b)

1)

c)

g)

,-.-------d)

b)

1/

r---------~
\

\\

Figura 2,36 Forme de degradare a rambleelor din materiale necoezive lichefiabile

Fenomenul lichefieri i este actualmente considerat prin doua aspecte

d iIeri te 11 U111 ite:
lichefierea propriu-zisa, definita ca fiind fenomenul de reducere
majora a rezistentei la forfecare, datorita unei solicitari moncton crescatoare
sau ciclice, asirnilata prin curgerea pamantului ca un lichid - caractc. izeaza
un pamant necoeziv afanat si saturat;
lichefierea ciclica este privita ca un fenomen de cedare progresiva
ill conditiile unci solicitari ciclice, la volum constant; deformatia jillal~ este
rezultatul insumarii deforrnatiilor produse pe durata unui ciclu de Inca+are.
Acest fenornen caracterizeaza nisipurile saturate, la orice grad de indesare,
Cli rnentiunea
ca, in cazut unui nisip afanat, deformatia poate li nelimitata,
fenornenul devenind similar lichefierii propriu-zise.
Diferenta lntre cele doua tipuri de lichefieri se poate explica pe baza
UI1Cl reprezentari schematice, rezultata ca urmare a Ullor incercari ncdrenate
pe nisipuri complet saturate si redata tn fig. 2.37.
Elementul principal al reprezentarii Il constituie linia stat ii rationare,
considerata ca fi ind locu 1 geometric a1 punctelor corespunzatoa r stari lor ill
care parnantul poate curge la volum constant, sub tensiunea print ipala
minima, 0'3' ~1 tensiunea tangentiala, 1: constante. Fiecarui punct de pe
curba Ii corespunde 0 stare a parnantului necoeziv pentru care variatia de
velum este nula cand sc produce forfecarea 111 conditii nedrenatc.

FUNDATII I - F'[ZICA ~I MECANJCA PAMAN1'URILOR

78

Lichefierea propriu-zisa este privita ca rezultat al cedarii In conditii

nedrenate a unui nisip de tip contractil, saturat, reprezentat In diagrama de
star-e printr-un punct situat deasupra liniei starii stationare - C.
Lichefierea este astfel reprezentata prin traseul parcurs din starea C
In starea A - A fiind un punet de pe linia starii stationare caruia Ii
corespunde starea de curgere sub volum constant ~i
tensiunea (T3' constants
,..

In tirnpul eurgerii in conditii nedrenate,

(a3f').

cea corespunzatoare

starea parnantului

rarnane

punctului A din diagrama de stare.

liehefiere
ciclica
eu velum

constant
liehefiere
propriu-zisa

Figura 2.37.
Diagrama de stare
la 'lisipuri

c
pamantun
~

..

contractile
(afanate)

I
I
I
I
I
I
I
I
I

(J3f

10

-"
.
parnantun
dilatative
(indesate)

I
I

I
I
I
I

I
I
I
I
I
I

tensiune principala

....

G3c

Lichefierea (mobil itatea) ciclica este reprezentata prin traseu 1 pe care

il urmeaza starea unui pamant dilatativ, pornind din punctul 0 (fig. 2.37).

Astfel, aplicand parnantului 0 incarcare eu crestere monotona ("statica") in

conditii nedrenate, punctu] se poate deplasa putin spre stanga, dat apoi, pe
masura cresterii incarcarii, se va misca orizontal spre linia stari] stationare.
Aplicand aceluiasi pamant in starea desernnata 111 punctul D, 0 incarcare
ciclica, traseul este pe orizontala, spre stanga, putand ajunge 'in B periodic;
deformatiile produse 111 momentele cand tensiunea efectiva devine zero se
acurnuleaza; se considers ca s-a produs lichefierea ciclica in mornentul in
care deformatii le specifice au atins 10% (CLIO marja de eroare de 5%).
Lichefierea, rezultand intr-un nisip m iscator (borchis sau chisai), este
desemnata de punctele de pe ordonata unde tensiunea efectiva este zero '"
situate deasupra punctului Q. [11 aceasta stare nisipul are anulata complet

2. ALCA~rU1REA SI CARACTERIZAREA

PAMAN~I'UltILOR

rara

79

fenomene de contractanta sau dilatanta, iar

granulele din care este constituit i~i
pierd temporar contactul intre ele.
Prin diagrarna de stare asociata nisipurilor
se pot semnala
urmatoarele:
un nisip ce are starea initiala, desernnata printr-un punet situat
deasupra punctului Q, va avea 0 rezistenta nula dupa lichefiere; dirnpotriva,
daca punctul ce caracterizeaza starea initiala are ordonata sub ordonata
punctului Q rezistenta dupa lichefiere va fi mica dar nenula;
lichefierea nisipurilor caracterizate initial prin stari ce corespund
punctelor situate deasupra liniei starii stationare poate sa se produca nurnai
la incarcari verticale suficient de mari;
lichefierea nisipurilor caracterizate initial prin stari ce corespund
unor puncte situate mai la dreapta fata de linia starii stationare, indu ~
deforrnatii acumulate mai mari;
Proiectarea unei constructii pe un teren susceptibil la lichefiere
trebuie sa confere 0 siguranta 'in exploatare iar 0 metoda de predictie asupra
comportarii 1a lichefiere trebuie sa porneasca de la conditiile
de
amplasament si tipul constructiei, solicitarea fiind considerata atat din
gruparea fundamentala de actiuni cat ~i
dill cea specials.
Cuantificarea factorului de siguranta la alunecare, 'in cazul masivelor
de pamant - terasamente pentru cai de comunicatie si versanti devine foarte
complicata, datorita numerosilor factori care influenteaza fenomenul de
lichefiere si de care se poate tine seama prin modelul si metoda de ca.lcul,
respectiv de care nu exista posibilitatea de a se tine seama. In calculele de
stabiJitate pe baza echilibrului lirnita, coeficientul de siguranta este definit
ca fiind raportul dintre rezi tenta la forfecare medie disponibila si cea care
se mobilizeaza in lungul supra fetei de cedare.
"
In ipoteza in care ar interveni lichefierea, coeficientul de siguranta la
alunecare ar trebui privit ca raport fie al amplitudinilor
tensiunilor ciclice
(sau at unei deformatii inregistrate la incarcare ciclica) 11 t'l t'0rator ~i
amplitudinea celor induse de un cutremur, fie ca raport al unei delormatii
specifice medii admise (lirnita) si cea probabila (prin calcul) in lungul
suprafetei de cedare considerate;
aceasta abordare IllSB., pre upune 0
modificare a rnodelului si in consecinta a rnetodei de calcul de aplicat, 1n
predicti iIe asupra comportari i masivelor de pamant - taJuzuri ~i
versanti.
o sinteza a criterii lor de estimare a posibiJ italiJol- de Iichefiere
stabilite pe cale empirica sau a unor determinari in Iaborator / in situ, este
data in figura 2.38. dupil studiile cercetatorilor de la fostul ICH Bucuresti
[1461, NOl'111ati v P 125-84.

rezistenta

la forfecare,

"-

FUNDATIIl-

80

FIZ1CA $1 MECANICA

ARGILA

PRAF

Plil

fij)

pAMAN"rURrLOR

NIS P
Ii, -

PIETRI~

mare

..

BOLOVX"'I~
,

noo
90 1---+-+-++i+J+f--+-+-H
HotH-__"'-I-H

80~~~~+H~~~~H'~~HH~.~~/"~~~~~-~-+4~I~
70
i
V ~

.:'

".$;- ~'

~1---~+H~-+!4+H#~t~~+~~~~~~~hV~~
50

c)rl,8, ,

.-t+Hrt+l---;t
,..t-+-,II-t+tttt----t-t-t-t-I-I-I-H

40~~~~/~~~~~~~~HH~~~V-~~*~~~4+~1

I) CRJ'fERIUL
GRANULOMETRIC

,''':9

30

A;

IA'

..~;'

JI

20r-~r+i+r~r~-,w/~'~H-(-++/IH+f#r--~~~.~~r~~tH
lO~~:~~~i#h~/-~++~+~+*~rHl.~+--~-H+Ir--+-~-4~~

0 ,0050,01

0,001

o ,050,1

100

10

pAMANTUL
NU SE LJCHEFLAZA
DEASU PRA N IVIll-~lJ I~.t::!.!
rll~~r---i--.J
ArEl
~

2) CRITERIUL Sl'ARJI
DE UMIDLTATE

SUD NIYYI,ULAPEJ

PF.NETftAl~EA DfNAM1CA Sl'ANI)ARD

5 10 , 5 20 2~ 3.0

......

I
e
-;;;

3) CRJTERIUL

~.,'''/p

~ J 5 . -

wm

~ en

0,6

_.... -.

I,

~o-........
__.

,I,

0.7

0,8

-e

..
0.9

J n = ___:.:.ntU=--_

en."" - e",in
tN l~nREN ORJZONTAL
LA AOANC'JME

4) POZrrlA
IN ST,RAT

MAl M1CA
DE l51TI

MAl MARE
DE 15'111 o-i----

__
--------__J

ORC)SIMI3A STR.AlULUI on PAMAN'r 1_IC~IEF'''n'',

5) CON DY'J'II DE

DRENARE
CON1'UI{

PH

nHU mare de 3 rn sau

ambcle limite impermeabile

mai n,ic~ de J 111

si eel putin linn dintre
lim ito eu drenarc liberf

c::

pAMANTUL SE POATE LICJ-IEfIA

tcd I'...

~ ;;. 4
1: .z:;;
0

NV SE PI~ODt)C
DEGRADARI

O-tS(.) 4t-

~ ~
...
2 3'
0

._

~,a2

nu sunt afectate de prczenta unui

0. 0 I
cd ~
DIJGRAOARI
FUNDATlll,E strat lichefiabil ill terenul de fundare rUNDA I'll . v i=,,- . I , , , 11/1~
DE SUPRAFATA. dace. accsta cste acoperit cu tin strat
I"r~('IL01'1
0 ,0,20,40,6.0,8 1,0
. J f bil d
I
. 3'
grosimea straturilor
J
ne lC te ra 1 e ce putm
In grosime
ne I'JCh e fira bil1 e (h)/t tsa pt'10 t U 1ut. <I>

2. ALCATUIREA

$1 CARACTERJZJ\REA PAMAN']~URILOR

81

Aprecierea potentialului
de lichefiere a unui pamant necoeziv
continut intr-o anumita succesiune litologica pe amplasarnentul unei viitoare
constructii se poate realiza folosind mai muJte metode de calcul, [146]:
l. metode deterministe:
a.

ernpirice - bazate fie pe explozii simulate / experimentale sau

alte surse de solicitari ciclice artificiaJe, fie bazatc pe
observatii rezultate in timpul producerii cutremurelor;
b. semiempirice - fie cu tensiuni ciclice controlate (tensiune
irnpusa - deforrnatie rnasurata), fie cu deforrnatii specifice
ciclice controlate (deformatie impusa - tensiune controlata);
c. analitice, prin metoda tensiunilor efective;
2. metode probabiliste: de rise, stocastice, statistice.
"

Intrucat nurnai constructiile

amplasate pe terenuri Iichefiabile, cand

terenul neincarcat se lichefiaza, pot fi afectate de producerea acestui
fenornen (incarcarea terenului prin constructie avand efect stabilizator),
cercetarile au fast indreptate spre stucliul potentialului
de lichefiere a
arnplasamentelor neconstruite,
Pe baza cunoasterii fenomenului de lichefiere a parnanturilor, se pot
realiza interventii, 111 sensul prevenirii sau Iimitarii efectelor Iichefieri i
asupra constructiilor, dintre care enurneram:
corectarea curbei granulometrice pamantului cu potential de lichefiere
(amestecuri de parnant);
cresterea gradului de indesare prin metode specifice compar rii de
suprafata;
scoaterea terenului dill starea de saturatie;
cresterea tensiunii verticale (prin suprasarcini ClI rarnblee de pamant
sau prin coborarea apei subterane);
irnbunatatirea conditiilor de drenare in terenul initial;
rnarirea coeziunii pamantului, ca 0 cornponenta a rezistentei Ja
forfecare (prin injectari),
Metodele de imbunatatire a terenului natural sunt costisitoare, dat
Iiind volumul de parnant ce trebuie stabilizat, fata de limita construrtie. eu 0
banda de latime egala cu grosimea stratului J ichefiabi 1.
e)

Pamdnturile cu umfldri si contractii mari

Pamanturile eu umflari ~icontractii rnari (P.U.C.M.) (STAS 1243-88

si Codul NE 000) -96 sunt pamanturile argiloase mai mult sau mai putin
active care prezinta proprietatea de a-~j modifica sensibil volumul, atunci
cand variaza

urniditatea

lor",

FUNDA'rlll

82

- FIZJCA

...

sr MECANICA

"

PAMANTURILOR

Raspandirea aeestor tipuri de pamanturi pe teritoriul Rornaniei este

prezentata in figura 2.39. In functie de procentul de argila eu diametrul mai
mic de O,002Inm (A21-1), indicele de plasticitate (I,)), indicele de activitate
(IA= Ip / A 21-1) , criteriul de plasticitate (Cp), umflarea libera CUL), limita de
contractie (ws), contractia volumica (Cv), caldura maxima de umezire
(ql;tnlax), umiditatea corespunzatoare suctiunii la 15 bari (WJ5) si presiunea de
umflare (P,,), se deosebesc trei categorii de parnanturi conform tabelului
2. '12., STAS 1243-88 si NE 0001-96 (vezi si .2.2. 1.2.4.4).
"-

Tabel 2. J 2. Clasificarea pdmdnturilor

C~IJ,umflari

c. 0/0

.~

;>
(.)

~
~

::t
C"\,

<~

u~

~
0
~

"""'--t~

~'"

;:s

111a}~i
N

+-'

u.

'p

si contractii

-I-)

..0

..0

'"3

(1)

f-1

6--

bL)

~
~

'Cf(
..,..

"'d

:::

Foarte
> 30
active

> 1,25

> 35

Active 18-35 25-35 1,()O-l ,25

Putin

active

J 5-25 20-30 0,75-1,00

f)

c,
I,}> c,
1,;>

J,,>

c,

> l40

< 10 > 10() > 35

> 37

> 18 >4

100-140 14-10 75-100 25-35 25-37 13-18 1-4

70-100

16-14 55-75

15-25 12-25 10-13 5-1

Pamdnturile gelive

Pamanturile gelive (sensibile la inghet) sunt

urma fenomenelor de inghet - dezghet l~j modifica
proprietatile lor (vezi .2.2.1 .2.5.).
Dupa gradul de sensibilitate la Inghet, stabiJit
p lasticitate lp si a alcatuirii granulornetrice, parnanturile
tabelului 2.13 (STAS J 243-88).

parnanturile care In
esential structura si
pe baza indicelui de
se clasifica conform

Tabel 2./3. Clasificarea pamdnturilor gelive dupd plasticitate si granulometrie

Grupa de
sensibilitate
la inghet

Categoria pamantu lui

iNecoezi ve, cu liant

Sensibile

argilos
Argi la si argila grasa

Foarte
sensibile

Coezive

Ip

~ 10
> 35
10- 35

Granulozita te
DiametruJ
Procente dill masa
aarticulelor
uscata a probei
sub 0,002
max. 6
sub
0,2
max. 20
sub
0, J
max. 40
max, 6
sub 0,002
sub
0,2
tnax.20
SLIb 0, t
ITlax.40

2. ALCATUIREA $1 CARACTERIZAREA

pAMANTURJLOR

------

83

FUNDA'fll

84

st MECANLCA

J - FIZICA

PAMA.N'rUrULOR

Pentru lucrarile de terasamente, pamanturile sunt caracterizate pe

baza criteriilor granulornetrice (ST AS 1709-90), tabel 2,] 3, precum i a
dorneniilor granulornetricc indicate in tig.2.40. (ST AS 7582-81).
PRAI""

AR01LA

-fin

fiii'llos

100

90

.. ,
S ~

.NISI])

- nlcdru

PIETRlS

mare

~~~
1.

I ~

SENSlBJLE

80

70

60

'j,

50

40

..,.k;(
,

0,001

0,005

'ri

'

,:;'~

I"

1.:1

7
.

17

.1

.~

1)1

SENSl131LE

PRACTIC lNS.ENSLBILE

.~

,',

.,

10

..;

I,

II
If

20

/'/

SENSIBJLB

V
J

)0

"

L .,

II
'I

/
~~~

.Yv
/
~

0,0 I

0,05

0, I

10

20n"11

Figura 2,40. Clasificarea pdmdnturilor gelive pentru lucriirile de terasamente

g)

Pdmdnturi cu continut de materii organice

Pamanturile cu continut de materii organice sunt pamanturi de

formatie relativ recenta (cateva mii de ani) care contin materii organice; dill
aceasta categorie fac parte: mdlurile, ndmolurile, pdmdnturile turboase ~i
turba.
Mdlurile sunt pamanturi cu Ul1 continut de materii organice (ST AS
l243-88, STAS 7107/1 - 76) sub 5%. Sunt depozite aluvionare coutinand in
general mai mult de 90% elemente inferioare dimensiuni i de 0,20 mm
alcatuite din particule argiloase foarte fine (corespunzatoare
starii
coloidale), afanate, putin consolidate, prezentand In general limite de
curgere WL = 60 - 120% indice de plasticitate Ip = 30 - 80%, urniditatea
naturals fiind apropiata de limita de curgere.
.
N dmolurile Still t pamanturi asernanatoare mal u riIor, eu U 11 conti nut
de materii organiee Intre 5-10% putand contine resturi de plante earbonizate.
Pamdnturile turboase sunt parnanturi eu un continut de materii
organice intre 10 - 60%, formate ill urrna descompunerii incomplete a
resturilor vegetale intr-un mediu saturat cu apa, dar neoxigenat.
Turba este un parnant eu un continut de matcrii organice de peste
60%, forrnat 111tr-LI,n rnediu similar pamanturilor turboase, reprezinta 0

2. ALci\rUlREA

SI ARACTERlZAREA

pAMANTURJLOR

85

ingramadire de resturi vegetale eu un grad de descornpunere variabil, de

culoare bruna - neagra, cu 0 structura fibroasa, in eantitate irnportanta de
substante minerale (nisip, argile, calcar), putand retitle cantitati imp rtante
de apa: 400 - 1000 % (si chiar mai Inuit).
"
In mod esential, aceste parnanturi se caracterizeaza prin faptul au 0
cornpresibilitate mare si foarte mare si prezinta 0 rezistenta la forfecare
foarte redusa,
ambele
proprietati
fiind puternic
anizotrope
[190],
S.N.l.P.2.02.01-83, Procesul de consolidare decurge foarte lent si neomogen,
iar permeabilitatea
prezinta de asemenea 0 variabilitate si anizotropie
accentuata. Malurile, prin consistenta
lor redusa ~i natura chunicomineralogica
a particulelor
se mai caracterizeaza
printr-o proprietate
reversibila numita tixotropie (trecerea din gel ill sol, in urma unor agitatii
mecanice) si proprietati reologice foarte pronuntate (curgere lenta),
Prezenta rnateriei organice induce 0 denurnire speciala pamannu it()l~
care le contin - pamanturi turboase, continutul fiind diferentiat cantitativ pe
categorii: 'in cantitate mai mare de 3% la pamanturi nisipoase si rnai mari de
5% la parnanturi argiloase. Prezenta acestor parnanturi turboase poate fi
semnalata sub forma unui strat continuu sau sub forma de Lentile (fig. ') ~I).

....
'v
V

".

v ...
v

'"

v v
V

'/

"". v
v

Y
V

v v
-.."

'V'

"v

.~ v "'~'"

V '"

"

-s >

~
...
"

__,Vv

Vy

V
'Y.

,,~ v

'V.....

...,.
V

...
" ...,.MALvv
"

V
4-"';

vvv

v"

"'"vv

v '''v
v

v v
v

'"

Figura 2.41 Pozitia pdmdntului turbos, continuu sau sub forma de lentile, in raport cu
fundatia

Caracterizarea materiei organice prezenta 111 parnant se rea Iizeaza 111

functie de conti nu tul procentual fata de scheletul rnineral ~iele gradu I de

86

FUNDATU 1- f:rZICA ~I MECANICA pAMANTUR1LOJ~

"

descornpunere al acesteia. In functie de continutul procentual, variatia se

,.,
inregistreaza intre 3% si 40% la nisipuri si intre 5% palla la 40% la argi le. J n
ceea ce priveste gradul de descornpunere,
vaJuarea cantitativa presupune
impunerea unui coeficient de reducere asupra presiunilor acceptabile ale
terenului de fundare, in acest sens considerandu-se ca daca acesta este 111ai
mic de 30%, presiunile conventionale ca presiuni acceptabile pot fi aplicate
1a valoarea lor intreaga, tat'a a le afecta cu un coeficient de reducere (.l 0.).
"
Incercarile de laborator pentru studiul cornpresibilitati i acestor
parnanturi vor tine cont de proeesele reologice care au Joe sub sarcina iar
modulii de deforrnatie se vor stabili pe intervale mici de presiuui, pentru a
putea efectua Ull caleul de tasare corespunzator conditii lor de cornportare
"
speciala a acestor pamanturi, In urma studiilor efectuate, s-a propus ca la 0
diferenta a caracteristicilor de rezistenta si deforrnabilitate determinate pe
directie verticala si orizontala mai mica de 40%, se poate neglija anizotropia.
Succesiunea litologica de pe ampJasamentul in care este prezent un
mal este considerata importanta, 111 sensul III care un strat de mal cuprins
intre doua straturi de pamant avand proprietati fizico-rnecanice superioare
are 0 comportare mai buna decat acelasi strat aflat la suprafata terenului.
De asemeni si la aceste pamanturi cu comportament special, calculul
terenului de fundare se va face la cele doua stari lirnita: de deforrnatii ~ide
capacitate portanta, Urmatoarele aspecte au importanta deosebita la calcul:
viteza de aplicare a incarcarii pe teren;
fortele hidrodinamice
ale apei care pot aparea prin apt icarea
"
"""
" ..
mcarcarn;
variatia tensiunilor efective prin dinarnica fenomenul de consolidare;
anizotropia
proprietatilor mecanice.
,.,
In cazul in care nu sunt indeplinite restrictiile de verificare a
terenului de fundare se pot adopta solutii tehnice referitoare la (S.N.I.P.
2.02,01-83), [190], [l05]:
imbunatatirca
terenului
de fundare in vederea reducerii
~i
uniformizarii deformatiilor;
conformarea structurii pentru a se pulea adapta la interactiunea
ell
terenul de fundare;
asigurarea functionarii lara defectiun i a retelelor tehnico-edil itare.
Pentru a reduce deformatiile terenuJui de fundare in tirnpul de
exploatare a constructiei se pot adopta solutii tehnice ce cuprind:
alegerea adancirnii de fundare astfeJ incat sa se asigure depasirea
integrala sau partiala a stratului necorespunzator;

2. AL "ATUIREA $1 CJ\RACTERlZAI~EA

PAM'AN1-'URILOR

reaJizarea de perne de balast I nisip, ca inlocuire

stratului

necorespunzator

fuudarii directe, cu rnateriale

87

totala sau partiala a

eu perrneabilitate

mare;

rnasuri de accelerare a fenomenului de consolidare (eoloane drenante

de nisip sau balast, transei drenante, saltele drenante, coborarea nivelului
apei subterane) urmate de compactari de suprafata.
11)

Pdmdnturi eluviale

Pamanturile eluviale se gasesc 111 scoarta de alterare a globului

terestru si apartin categoriei rocilor reziduale, in mare parte UrJ11311d traseul
de formare al unor roci sedirnentare de tip detritic. Depozitele sedimentare
reziduale au pastrat dill rocile preexistente din care s-au format structura si
textura acestora si de asernenea si caracterul lor de zacarnant,
Intensitatea proceselor fizico-chirnice de Iormare a parnanturilor
eluviale scade cu adancimea fata de suprafata terenului (untie actiunea
"
atrnosferei, hidrosferei si biosferei este de intensitate maxima). In consecinta
fragmentarea roci J01~preexistente este cea mai pronuntata la suprafata, iar In
adancime fragmentele rezultate apar sub forma de blocuri separate prin
spatii I fisuri goale sau umplute cu granule fine,
"
In succesiune litologica, primele se intalnesc rocile argiJoase,
considerate produse ale unui proces de alterare indelungat, dupa care
urmeaza depozite nisipoase-argiloase,
care corespund alterarii intermediare,
si apoi urmeaza nisipuri argiloase. La adancimi mai mari se intalnesc
nisipuri, pe urrna pietrisuri, dupa care urrneaza fragrnente mai mario Zona
fisurata a rocilor tancoase se considera ca reprezinta stadiuJ initial al

eroziunu.
"

In ceea ce priveste caracterizarea lor, prin prisma unor posibile

arnplasamente
pentru constructii
ingineresti,
se pot enumera cateva
particularitati, ce le confera un caracter specific, pentru incadrarea lor in
categoria de pamanturi eu comportament
special (S.N.I.P, 2.02.0] -83),
[ 190], [105]:
proprietati Ie mecanice - rezistenta fa forfecare si cornpresibi Ii tatea lor
prezinta un grad mare de neuniformitate atat in plan orizontal cat ~i
ill plan
vertical; tara a fi luate masuri speciale de protectie, aceste foci pot suferi
degradari semnificative cand sunt rnentinute ill sapaturi deschise;
nisipurile argiloase eluviale si cele prafoase, daca devin saturate cu
apa pot trece 1Jl stare curgatoare, 'in tirnpul executarii unei sapaturi. iar

FUNDATIJ 1- FJZICA

88

Sf MECANICA PAMANTURJLOR

nisipurile prafoase pot mall ifesta caracteristici de prabusire atunci cand

indicele porilor e > 0,6 iar gradul de saturatie S,. < 0,7;
unele pamanturi eluviale argi loase pot sa prezinte variati j de volurn, In
special fenomene de urnflare, la umezi rea lor 'in prezenta deseuri lor
industriale chimice;
aspecte de degradare a pcreti lor sapaturii pot aparea ~i cand foci Ie
parentale sunt rnagmatice ~imetamorfice, pamanturile rezultate fiind tie
natura prafoasa ~iargi loasa insuficient de stabile la actiunea apei si
variatiilor de temperatura.
Pentru identificarea si caracterizarea parnanturilor
eluviale, sunt
necesare a f cunoscute urmatoarele aspecte:
natura, structura si textura rocii parentale;
elemente privind fisuratia indusa;
suprafetele de alunecare;
date privind incluziunile - forma cantitatea si calitatca fragmentelor
marl mai rezistente sau lentilelor din materiale slabe.
"In profilul stratigrafic 111 catoe sunt cuprinse si pamanturi
eluviale,
gradul de alterare poate fi diferit, Pe arnplasarnente afectate de fenomene
tectonice importante pot aparea anornalii stratigraficc; Intt-L1D foraj se pot
intalni straturi mai alterate ce acopera straturi cu un grad de alterare mai
redus, ceea ce contravine primului principiu al strati graf ei - principiul
o

suprapuneru.

La lucrarile de prospectiuni,
fata de deterrninarile obisnuite
pamanturilor, pentru zona ill care se gasesc fragrnente mari, dispersate sau
sub forma de bJocuri joantive, este necesar sa se stabileasca si rezistenta
acestora la eroziune, A tfel pe probe netulburate recoltate sub forma de
rnonoliti sunt necesare a fj identificate prin determiuari de laborator:
gradul de maruntire a rnaterialului respectiv;
greutatea volumica III stare naturala;
porozi tale a si ind icele poriJor;
rezistenta la cornpresiune din incercarea de compresiune rnonoaxiala;
proprietatile
ce Ie dezvolta 111 raport cu apa.
.
,..
lncercarile in situ din categoria celor geofizice sunt recomandate
parnanturilor eluviale ce contin fragmente puternic alterate ~ifisurate. La
rocile stancoase, cuartul fiind considerat mineralul ceJ rnai stabil la
fenomenele de eroziune, stabilirea compozitiei mineralogice este foarte
importanta In evaluarea proprietatilor fizico-rnecan ice.
Terenul de fundare alcatuit din pamantur] eluviale se calculeaza la
"
starea limita de deformatie si Ja starea limita de capacitate portanta. In lipsa

2.ALCATUIREA

Sf CAl'tJ\Cl~ERIZAREAPAMANTUI~I OR

89

UnOI" date rezultate din lncercari de laborator sau ill situ, privind proprietatile
fizico-rnecanicc ale acestor parnanturi eluviale, din cuprinsul terenului de
fundare, penlru un calcul preliminar se pot folosi tabele ce cuprind valori ale
presiunilor conventionale (tabeLele 10.1 O.a si 10.1 O.b).
o consecinta directa a mentinerii unor excavatii un timp mai
Indclungat sub influenta factori lor atmosferici accentueaza alterarea
"
pamanturilor eJuviale, proces ce este denumit alterare suplimentara. ln acest
sens, a fost intocmita 0 clasificare a parnanturilor eluviale 1n rll'i('tie de un
indicator numit coeficient de erodabilitate Kwk, (S.N.T,P. 2.02.0J -~3l It 90],
[105J, clasificare ce se refera la pamanturile alcatuite din fragrnente mari
supuse eroziunii naturale, considerat insa un proces dinamic, f,l continua
desfasurare - tabelul 2.14.
Tabel Ll d. Clasificarea pdmdnturilor

Caracterizarea parnantului alcatuit dill fragmente

mari, in fune ie de erodabilitate:
neerodabi le
putin erodabile
puternic erodabi Ie

eluviale

Coeficientul

de erodabilitatc
rta._

o < Kwk:S

0,5

0,5 <K ..vk:SO,7S

0,75 < K""k < ,

In mod direct, compresibilitatea

neuniforma a acestor pamanturi
eluvia Ie se manifests prin dezvoltarea unor tasari puternic 11 'forme,
periculoase pentru constructii, fiind as tfe J necesara adoptarea unui s ..t de
masuri care sa asigure 0 uniformizare a tasarilor induse si anume:
realizarea unor pernc de materiale granulare nealterabile, care sa pr ia
majoritar presiunilc transmise de talpa fundatiei, terenului din zona
activa;
indepartarca
din zona superioara a terenuri lor compresibile,
a
incluziunilor stancoase puternic erodabile;
indepartarea din zona superioara a stratificatiei, a fragmentelor mari
alterate si plombarea
golurilor
create cu rnateriale
granulare
neerodabi Ie compactate;
IJl perioada real izari i excavati ilor trebu ie luate rnasuri care sa reduca
influenta agentilor atmosferici aSUPJ"a pamanturilor eluviale implicate si
care sa asigure executarea neintrerupta a acestor lucrari;
de asemenca, ultimul strat de sapatura va f indepartru inainte de
realizarea fundatiei, pe 0 adancirne variind intre 0 J 0 ITI ~i(),_,()
m, III
functie de natura tercnului
Iiind rnai mare la pamanrurile
eluviale
argi lease;

90

FUNDA

TJ 1 I - F'lZlCA

$1 MECANlCA

f' AMAN1'UR1LOR

se recornanda ca III cazul interceptarii ttl stratificatie a unor straturi

carbunoase,
situate la nivelul cotei de fundare,
indepartarea
fragmentelor necorespunzatoare
sa fie efectuata pe eel putin 0,8 m
adancime,

i)

Pdmdnturi sardturate

Pamanturile saraturate prezinta un cornportament special in cadrul

terenului de fundare, ce se caracterizeaza prin:
aparitia unei tasari suplirnentare, nurnita tasare sufozionara In cazul
unei urneziri de lunga durata, ca urmare a scaderii compresibilitatii
si
rezistentei la forfecare;

unele fenornene

de variatie a VOlU111l11tJi, In special fenomene de

umflare inregistrate Ia argi lele saraturate, III cazul cresterii umiditati i;
0 actiune agresiva asupra elementelor de infrastructura eu care vin 111
contact, ea urrnare a solutiilor ce iau nastere in aceste pamanturi, III prezenta
apei subterane.
In cadrul cercetarilor geotehnice realizate pe teren ~i
)J1 Iaborator,
pentru identifiearea si caracterizarea
unor astfel de parnanturi
trebuie
precizate urrnatoarele aspecte (S.N.I.P. 2.02.01-83), [190], [105] :
elemente de stratigrafie
indicand prezenta stratul ui de parnant
saraturat prin grosime, particularitati litologice, extinderea aeestuia in plan
ori zontal ~i
vertical;
cornpozitia chirnica a apelor de suprafata si subterane, cat si caracterul
rniscarii 101 (gravitational, capilar, osmotic), irnportanta fiind de asemenea si
o prognoza asupra variatiei nivelului apei subterane 111 cazul exploatarii
viitoarelor constructii sau a urnezirii de Iunga durata a terenului de fundare;
eJemente geornetrice privind Z011a de pamant saraturat, insotite de
aprecierea gradului de dispersie a sarurilor ~1a solubilitatii lor, 0 evaluare a
capacitatii de schimb ionic a fazei solide a pamantului, In raport cu cationii
de schimb;
caracteristici fizico-rnecanice ale pamantului care a devenit saraturat,
cat si efectul levigarii sarurilor asupra aeestuia;
0 prognoza asupra potentialelor procese de saraturare sau desaraturare
ca urmare a influentei conditiilor clirnatice ~igeomorfologice precum ~j
efectul factorului antropic pe amplasament.
Calculul terenului de fundare alcatuit din pamanturi saraturate se
face la starea limita de deformatii i 1a starea limita de capacitate portanta.
Starea de deforrnatie 11CUIli forma Jl1 terenul de fundarc ce cuprinde Ull

2. ALCArrUIREA ~I CARAC'fERIZAI{'EA PAMANTURILOl~

91

pamant saraturat, ca urmare a neornogenitatilor

de textura de
amplasament se poate preveni prin:
masuri de evitare a urnezirii terenului de fundare;
fundarea intr-un strat de pamant nesaraturat subiacent;
procedee mecanice sau/si chirnice de irnbunatatire a terenului

fundare;
conformarea
structurala
a constructiei
pentru
deformatiile neuniforme din terenul de fundare.
j)

adaptare

pe

de
la

Pdmdnturi de umpluturd

Ca urmare a unor depuneri aluvionare neconsolidate, recente, sub

influenta majora a. factorului antropic s-au format parnanturile de urnplutura,
o alta categorie de pamanturi speciale lntr-o succesiune litologica potentiala
"
a terenului de fundare la 0 constructie noua, In general, ace -., ~ se
caracterizeaza printr-o mare neornogenitate de textura, ceea ce induce
compresibilitate neuniforma, relevanta fiind posibilitatea autoindesarii sub
greutate proprie, in special in cazul unor actiuni dinamice (S.N.I.P, 2.02,0]83), [190], [105]. 0 influenta semnificativa asupra comportarii
u estor
pamanturi sub sarcina 0 au ~ivariatia conditiilor hidrogeologice,
a
descornpuneri i incluziunilor organice prezente, atunci cand depasesc valori
de 3% la parnanturile nisipoase si 5% la cele argiloase. Asocierea
pamanturilor argiloase ClI materiale granulare artificiale de tipul zgurilor de
terrnocentrala poate rezulta In aparitia uno! fenomene de umflare.
Prill modul de formare particular
si aspectele specifice ale
comportamentului acestor parnanturi, la descrierea si prospectarca terenului
ce Ie contine trebuie avut in vedere urmatoarele:
structura si textura acestor pamanturi;
modul in care a luat nastere respectiva zona de umplutura;
natura chimico-rnineralogica
a particulelor solide dill care este
realizata umplutura,
Terenul de fundare alcatuit din parnanturi de umplutura se calculeaza
fa starea limits de deforrnatii ~i
starea limita de capacitate portanta (~.1n.).
Adoptarea unei solutii de fundare la constructiile inair !'~
sti,
arnplasate pe terenuri ce contin parnanturi de umplutura se poate reah za in
urrnatoarele conditii:
folosirea terenului de umplutura in caLitate de teren natural pentru
constructii usoare, atunci cand:

92

FUNIJATIJ I - FIZI A SI MECANI, -'A PAMANTURlLOR

- umplutura este rezultatul aplicarii unei metode specializate si

are obtinut un grad de indesare corespunzator fundarii directe;
- umplutura este de tip halda din parnanturi nisipoase, deseuri
de productie, pietrisuri, piatra sparta, zguri granulate;
- umplutura este fermata din aeumuJarea de materiale depozitate
in vrac ~ise Ioloseste numai la constructii provizorii (pe
durata a 10" .15 ani), proiectarea acestora fiind bazata pe
evolutia tasarilor.
luare unor rnasuri constructive pentru reducerea cornprcsibilitatii
straturilor de pamant de urnplutura din terenul de fundare;
- compactarea
terenuJui de fundare de suprafata sau de
adancirne rara adaos de material, 111 functie de loealizarea si
extinderea pe verticals a urnpluturii;
- compactarea terenului de fundare cu adaos de material, prin
realizarea unor peme de nisip, pietris, la umpluturi in halde
necompactate suficient, avand S, > 0,7 , la acurnulari de
materiale depozitate in vrac, 'in prezenta a mai mult de 5%
materii organice - gradul de compactare a parnantului din
perna recornandandu-se a fi de eel putin 95%;
alegerea unei solutii de fundare In adancirne, care sa strabata
straturile cu pamant de umplutura.

k)

Amestecurile de pdmdnt

Amestecurile de parnant sunt parnanturi eu granulometrie realizata

pc cafe artificiala, prin malaxarea a doua sau mai multe pamanturi etl
granulozitate cunoscuta, In vederea irnbunatatini
proprietatilor
fizicomecanrce.
Astfel, lin pietris sau nisip amestecat 111 di ferite proportii eu llfl liant
(praf + argila) va da nastere unui parnant (A) rnai putin permeabil, tar dintrun parnant eu fractiuni fine (argila + praf) degresat eu nisip va rezulta un
parnant negeliv sau ell potential de umflare - contractie mult mai redus,
dec at al pamantului din care a provenit (Tabelul 2.15.a). Astfel de
amestecuri sunt utilizate in principal la realizarea urnpluturilor sau la
constructia terasamentelor,
digurilor, barajelor si platforrnelor cailor de
cornunicatii (Tabel 2,15.b).
Problema realizarii amestecurilor de parnanturi se poate pune sub
doua aspecte [95], [99], [112], [157]:

2. ALCATUIREA

$1 CARACTERlZAJ~EA PAMANTURJLOR

93

a) realizarea unui parnant cu granulozita.te necunoscuta

prin
amestecarea ill diferite proportii (In% + n%) a doua parnanturi (A), (B)
eu granulozitate data si stabilirea fractiunilor componente (A%; POlo;
N%);

date doua pamanturi (A), (8) prin curbele lor

granulometrice sa se determine eurba granulornetrica a arne teeului
rezultat prin combinarea 111 proportia I:n (A / B) a celor doua pamanturi.
Pentru rezolvarea
primei probleme
se utilizeaza
de regula
reprezentarea ternara a pamanturilor, Astfel, fiind date parnanturile (A) si
(B), fig.2.42. se cere sa se individualizeze pe dia.grama ternara pamantul (C)
rezultat prin amestecarea a (l'n%) din (A) cu (n%), din (B), deci C= (m %).A_
+ (n %)B.
b) fiind

100

p...:.::.:.;II

80

~~.:

l.e-'!!!.!"'i'.~_"l!.J!""""'--!lI'

"-~_--*""--.K 30

1)1SIPC'~~~
..!U' !ll'JI.J~!..!!.:

__0

20

[A 0/01

90
1OO'-----+~-'t--_I'__----1f-----f'--+---+--_; ""----+-_~ 0

10

[j:>%l

20

30

40

----..

50

60

PRAF

70

80

90 100

...

(0,05 ... 0,005mm)

'.Arglla prAfoasa nlsipoasa

Figura 2.42. Stabilirea compozitiei amestecului pe baza diagramei ternare

Pentru aceasta se unesc printr-o dreapta, punctele corespunzatoare pe

diagrarna ternara eelor doua pamanturi (A), (B) si se imparte in Ith de parti
egale. Punctul (C) de pe segmentul AB , ce imparte aeest segment 'in
A
C
I
raportu
==

/1%

deterrni
.....,
,este eterrninat practic pnn masurarea

CB m%
din PU11Ctui B si (11%) diviziuni

din punctul A (fig.2.42.).

1"

till',

0)

rziuru

FUNDA TIl 1- FIZICA $1 MECANICA

94

pAMANTURILOR

curbei
granulometrice a pamantului (C ) rezultat
parnanturi
(A), (8) date prin curbele
lor
se deterrnina, pentru fiecare diametru (d,.) ill parte,
in procente, ce contine particule mai rnici decat
cu urrnatoarea relatie:

Pentru trasarea
din amestecul
a doua
granulometrice (fig.2.43.)
masa de pam ant (n1i)
diametrul considerat (di)

+ rna

111 A

me ( % ) ==

.n
I

l+n

unde: (1: n) reprezinta proportia arnestecului exprimat in unitati de masa (Ia

o parte din A n parti din pamantul B); InA; (%), InBi (%), functiunile
corespunzatoare diametrului considerat.
"
In cazul in care amestecul este realizat din trei pamanturi (A ,B, C) in
proportia l tn.m, se traseaza curba pamantului
(D) ce ar rezulta dill
amestecarea primelor doua parnanturi in proportia (1 :11), ca In cazul anterior,
iar apoi se traseaza curba granulometrica
a parnantului cautat (E), prin
realizarea amestecuJui dintre pamantul (D) si pamantul (C) in proportie J .m,
utilizand procedeul aplicat pentru doua parnanturi.
%

- _tin..... - -NISII)
mediu

PRAF

AR(ilLA

..
~.
,~

100
90

,~'

80

A'
J

70

,
l4

,.
,

I'

C' l

~4

,,"

50

00
00

II

40

-e ~

"
,
,

30

,,'
,

10

,"

,"

0
0,00 I

Io-P

,,
4 ,

111Ai~I

~~

Lt,'n'Ci -=

,,"

o ,005 o.o:

2mBi

I -I 2

~./

l4

~
~

~~

20

I'

n==2

LI

A
V

v,'~'
,
,
,
,

B'

Ir'

60

;rr

l4

BOLovAN r~

PIETRIS

111Arc

0,05 0,1

12%

mOi =

I I

1O

10Omrn

Figura 2.43. Stabilirea curbei granulometrice a amestecului de pdmdnturi

In tabelele 2.15.a si b. se prezinta [95] proportiile optirne de nisip si

liant (praf + argila) si respectiv pietris - nisip - liant cat'e pot fi utilizate
pentru realizarea

unor amestecuri

de pamanturi.

2. ALCATUlREA $1 CARACTERIZAR.BA PAMANTUl~ILOR

95

Tahel 2.15.0 Proportiile oplime de nisip si lion I (prof + argila) pentru reaJizarea unui
amestec de pdmdnt utilizabil pentru umpluturi

Fractiun i granu lornetrice

Con inut in procente fa

Nisip

1- 2 mm

Liant
praf + argila

0,6 - 1 rnm
0,09 - 0,6 I.TInl
0,002 - 0,09 rom
< 0,002 rnrn

Arnestec A 'mare'
0+ 30
6+ 50
12~ 63
8 + 35
3~8

a de

)reutatea totala

Amestec B. (fill'

0+20
30 + 75
15 +- 44
- 6 + 10

Tabel 2. J j.b Proportiile optime de pietris + nisip + liant (prof + argila) ale unui amestec
de pamdnt utilizabil pentru drumurile de pdmdnt

Con inut in procente fa a de greutatea ''',tala

Stratul superior at
Stratul in ferior al
limbracamintii drumului imbracamin ii drumului

Fractiuni granulornetrice

Pietris

18 - 35 mm
5 - 8 rnm

2 - 5 rom
Nisi D
Liant
~oraf + argila

0,09 - 2 mrn
0,002 - 0 09

InlTI

32 +45
5 + 35
19 +42
8 + 16

13 + 20
15 + 37
0+ 30
19 +- 42
8 + 16

2.2.1.1.2. Indicii de structura ai pamanturtlor

Proprietatile fizico-mecanice ale pamanturilor sunt dependente de
structura lor si implicit de interactiunea
Iazelor componente. Cum
expJicitarea cantitativa a fenomenelor de interactiune, in procc t..1.ormarii si
caracterizarii structurii pamanturilor
nu este tOSa realizata, structura
pamanturilor este reliefata cantitativ, mai Inuit sau mai putin fidel, printr-o
serie de indici simpli (marimi fizice), ce exprima de obicei raporturile in
care se regasesc in pamant fazele componente (solid - lichid - gaz) fig.2.44,
atat in ceea ce priveste volumul (Vs, Vw, Va) ocupat de acestea cat si
greutatea (G.." G"v, Go).
Prin urrnare, daca se considera 0 proba de pamant constituita din
particule ~iapa, respectiv aerul constante In, pori (Fig.2.44.a) atunci prin
idealizare, separarea ipotetica a fazelor (solida + lichida + gazoasa) JO
Ita:
volumul total al probei V va fi surna volumului le solid Vs,
VOlllIDUl apei Vw ~i
volumul aerului (gazului) Va, rezultand:
(2.7.a)

FUNDATIJ 1- FJZICA $1 MECANJCA pAMANTURJLOR

96

unde:

= V~I'+ Va

~1

(2.7 .b)

reprezinta volumul porilor sau VOIUlllUI golurilor dinlre

particulele scheletului solid al pamantului.
greutatea totala a probei va fi surna greutatii partii solide (a
particulelor) Gs si respectiv a greutatii apei din porii pamantului
Gw (greutatea aerului din pori fiind neglijata Ga=O):
G=G.v+G .,
(2.7.c)
Pe baza acestor precizari, marirnile fizice care exprima sub 0 forma
sau alta raportul intre partile constituente ale unei probe de pamant ~iin
consecinta, caracterizeaza structura acestora se lmpart in marimi .fizice
fundamentale, care se obtin prin determinari de laborator, asupra unei
cantitati de parnant (proba) sau in situ si mdrimi derivate, care rezulta prin
prelucrarea rnatematica a.marimilor fundamentale.
Astfel, pot fi considerate ca rnarirni fundamentale ale structurii
parnanturilor, urmatorii indici (STAS 3950- 81), fig.2.44.:

r----------

"

" I

Va
V

-f-f-=--,.........".r-r.----=-......--..rrt'

V v.'

--G8=0

Ow
G

pori

----

'

Figura 2.44. Definirea miirlmilor fundamentale

greutatea volumica a pdmdntului (y), adica raportuJ dintre

greutatea unei probe de pamant umed G si volumul V al acesteia
(inclusiv golurile), (STAS 1913-75 si STAS J'913/3- 76), deci:

y=G/V

(2.7.d)

umiditatea pdmdntului (w= wafer), definita ca raportul lntre masa

apei M; continuta in porii unei probe de pamant si masa
particulelor solide M din aceasta cantitate, (ST AS 1913/1- 82),
deci:

2. ALCATUIREA SI CARACTERlZAREA

M
w% =

I~

100

sau

w% =

97

pAMANTURlLOR

w.

I00

(2.7.e)

Ms
Gs
greutatea volumica a scheletului (Yf), reprezentand raportul dintre
greutatea particulelor continute (Os) intr-o cantitate de parnant si
volumul propriu (Vs) al acestor particule (tara goluri), (ST AS
1913/2-76), rezulta

r, = c,/ ~

(2.7.f)

Valorile orientative ale greutatii volumice a scheletului si a densitatii

scheletului, pentru unele categorii de pamanturi, ill functie de fractiuuea
granulornetrica predominanta sunt date in tabelu12.16. (STAS 1917-71).
Tabel 2.16. Valori orientative ale greutatii volumice si densitdtii scheletului

Pamanturi

Ys
kNln1,3

P1>
g/cmJ

'Nisi purl, nisipuri prafoase ~i

nisi puri argiloase
Prafuri, orafuri nisipoase >i prafuri argiloase

26,0
26,2
26,7

2,65
2,67
2,7.

Ar ule, argile nisi poase si argile orafoase

Pe baza marimilor fundarnentale (determinate conform rnetodologiilor precizate in standardele indicate intre paranteze) se pot calcula
urmatoarele rnarirni sau indici derivati ai structurii pamanturilor (fig.2.45.):

0
0

.....

d
o

-0
0
~

d,

.....
~ __

____.I _00__

......

V=V s +v p =1

a) probd cu volumul total unitar

L'
l 00
~---.___--w
V=V s +V p =1 +e

blproba cu volumul de solid unitar

Figura 2. 45. Definirea mdrimilor derivate pe baza mdrimilor fundamentale

porozitatea pdmdnturilor (n), definita ca. raportul dintre volumul

porilor (Vp), dintr-o proba de pamant ~i
volumul aparent (volurnul
total al parnantului inclusiv golurile) V al acelei cantitati, deci:

98

'"

...

FUNDATtl 1- FIZICA SI MECANICA PAMANTURILOI~

11%

(2.8.a)

= (V,) / V) 100

indicele porilor (e), reprezinta raportul dintre volumul porilor Vp,

dintr-o cantitate de parnant si volurnul particulelor solide Vf) diu
acea cantitate de pamant, si rezulta:
e = Vp / ~f
(2.8.b)
volumul specific ea reprezentand volumul unei probe de pamant al
carui volum al scheletului solid este unitar:
compactitatea
volumul totaJ:

v = l+e
(c) este raportul

(2.8.c)
dintre volumul

scheletului

= V.r / V = 1 /(1 + e) = 1/ v

si

(2.8.d)

greutatea volumicd a pdmdntului 111 stare saturatd (Ysal / YSJ"),

definita ca raport dintre greutatea probei saturate (IJOI1ii fiind in
intregime plini eu apa) si volumul acesteia (inclusiv golurile):
Y.IJ01 = V,) . Vol / G
(2. 8.e)

volumicd a pamdntului in stare uscatd (Yd - dry)

reprezinta raportul dintre greutatea probei in stare uscata si
volumul acesteia:

greutatea

(2.8.)
greutatea volumicd in stare submersata (y,), definita ca [aport
dintre greutatea probei In stare submersata (sub apa) si volumul
acesteia (inclusiv golurile):

y' = G" -

v.. . YI1'

(2.8.g)

V
gradul de umiditate (Sr, water-saturation ratio), este definit ca
raportul dintre volumul apei continute 'in porii probei de pamant si
volurnul total al pori lor din acea proba, dat de relatia:
-_
~v
.
S
__
e~v. V __e~v
respectrv
(2.8.11)
S
r
V
r
e.V
e
unde elV' V este volumul apei continut intr-o proba de pamant
avand volumul porilor ega) ell e- TI , iar V - volumul

total aJ

probei.
Pentru
determinarea
relatiilor
de legatura intre marimile
fundamentale si marimile derivate sa considerarn volumele elementare de
pamant din fig.2.45., la care s-au separat printr-un rnijloc oarecare, fazele
componente.

PAMANTURJLOR

2. ALCA1'UIREA $1 CARACTERlZAREA

99

Astfel, In baza definitiilor precedente, pentru volumul unitar al

probelor din fig.2.45.a. se obtin expresiile porozitatii ('1), a indicelui porilor
(e) si a relati ilor de legatura dintre acestea:

e=

Vp . J 00
V

=> n -= Vp -I 00 si respectiv

V
s

=V-

= 1- n%

100

n/lOO

e = _..;._-J- n

100
11.

e=-~-

(2.9.)

lOO-n
Totodata, ill cazul in care pamantul
volumicd in stare uscata rezulta (fig.2.45.a):

_ Gs _
Yd - V -

"

In baza relatiei
parnantului ea fiind:
n% = Ys

. Ys

2.10.

Yd .100

=> Yd

este useat, atunci greutatea

1- n% .
100

-=

se poate deterrnina
e -= Ys

~jrespectiv

r.

(2.10. )

Ys
valoarea

porozitatii

(2.11.)

Yd

Y'I

Porozitatea parnantului se poate exprima si in functie de indicele

porilor prin urmatoarea relatie (fig.2.45.b):

Ile

11 l+e

l+e

Greutatea volumica a pdmdntului (greutatea unitatii de volum) va fi

(fig.2.45.a):

r= V

=.v

y + V .r
s

w=V'y+V'y
s
S

n%

HI

)1\1

= 1- 100

~i
tinand seama de definitia umiditatii rezulta:
G
Vy
w%
H-'% = .". 100 ~ w = ~v
100 => V . Y =
. V.. r.
Gs
V .
." w
1
00
.~
S
S
Y
111.

rezulta

ea greutatea

volumicii are expresia:

n%
w%

Y=

Cum lnsa

. 1+ .

100

100'

.y

'~I

w%
= (1 - n) . Y .-s

100

(2.13.)

1- n% . Y s = Yd relatia (2.8.) a greutatii volumice poate

100

f pusa sub forma:

1-

'r+V.y 101'

FUNDATll1

100

- FIZlCA ~I MECANICA [>AMANrrURJLOR

si deci greutatea volumicd in stare uscatd va avea expresia:

(2.14.)

Yd=l+W%
100
"
In cazul in care intregul volum aJ porilor este ocupat de apa
(~II= Vp) - situatia parnanturilor saturate - atunci greutatea unitati] de VOlU01,
respectiv greutatea volumicd in stare saturata, va f (fig.2.45.a):
~ . Ys + Vp . r w
Y -;

r sal -

YSOI

= v".. r, + lip' r;

n
n
i-'r
+
.y
100
s
100

(2.15.)
tV

Cand parnantul se afla sub apa, atunci asupra unui volum elernentar
se exercita forta arhimedica, orientata de jos in SllS si egala cu greutatea
volumului de lichid dezlocuit, ca urmare expresia greutatii volumice in stare
submersata va rezulta:
(2.16.)
Gradul de umiditate, conform definitiei
S, = e\cv/ e ~i
tinand seama de definitia umiditatii,
w%

Vw . Y w .100
~~ . Ys
e =
w

=>

w%

este egal eu (fig.2.45.b):

= 11 ew
] .

w%y

.100

=>

Ys
(2.17.a)

100 Y\cV

si deci expresia gradului de saturatie va fi:

w%y
S =
s
r
100. e. Y
"

(2.17.b)

\V

In functie de valoarea gradului de umiditate, pamanturile se clasifica

conform tabeJului 2.17., dat in STAS ] 243-88, pentru pamanturi coezive ~i
necoezive. j n unele lucrari [157], [183] val ori le gradul u i de um idi tate su 11t
diferentiate pentru pamanturile necoezive (tabelul 2.17.) III raport cu valorile
corespunzatoare pamanturilor coezive.

2. ALCATUIl~EA

st CARAC~rERIZAREA PAMANTURILOR

101

Tabel 2.17. Clasificarea pdmdnturilor dupd gradul de umiditate (S )

Natura pamantului

Caracterizarea

pamantului
Uscat
Umed
Foarte umed
Practic saturat

ST AS 1243-88
Sr < 0,40
0,40 ~ s, < 0,80
0,80 s s, ~0,90
s. 0,90

Caracterizarea pamantului
empirice conform tabelului 2.18.

._.

NeCOe71\1 -19........1~
o < s, S!) -5()
0,50 < S, S: O,{')
0,80 < s, < 1,OU
S, = 1,00

poate fi facuta ~ipe baza de criterii

Tabel 2.18, Caracterizarea pdmdntului dupd umiditdti pe criterii emp,r ,

~-----------~---------------------------------~--------------------------Umiditatca
Pamanturi necoezive

Pamantun argiloase

Jalnal1tului
~~------~~--====~~========~~~~~~====~~==~=--~~~
La sirnpla vedere nu pare umed.
La palpare 11U se sirnt/
umiditate.
La strangerea In PUlll11 si dupa
deschiderea lui se sfara:ma
Se rupe foarte greu.
Uscat
Pentru sfararnare n ~l.~~
..
rr
imediat.
folosirea ciocanulu I.
Prin frecare scoate oraf,
La strangerea in pumn
La strangerea in numn,
urniditatea S( 'It
;11
umiditatea se simte prin
senzatia de Ieee.
senzatia de rece.
La
scuturarea
'in
palma
se
Culoarea
este
mai
111Cltl A
Pu u n urncd
sfararna in bulgfu'a~e.
A proa De nu se li peste.
---I
Hartia de Iiltru pe care se pune parnantul ralnal.~
uscata sau se umezeste numai dupa catva timp.

r-----------4--------------------------------------~--------------------------.--~
La strangerea in pumn se simte

sirnte urnezeala.

urnezeala.

J se poate da
Umed

La strangerea In pumn ~e

forma, care la
des:facerea pumnului se
mentine un timp destul de
indelungat.
0

Se lipeste usor; nu se
farami teaza.
,
Picaturile de apa se absorb
lent in interiorul ur- ~~J.-..---1

Hartia de filtru pe care se pune pamantul se

repede si se forrneaza 0 pata.

Ul11

~~~~

---

Saturat

La scuturare in palma se intinde

ca 0 lipie",

Picaturile de apa se itlll 1,t.'11 f1C

suprafata probei <\i (tJi'fl se
absorb in interior.
_

Metoda folosita ~i
'in practice americana.

-- ...
--4

___ -J

FUNDA1'111 - FIZJCA $] M,ECANICA

102

pAMA.NTURILOR

Indicii precizati mai sus sunt utilizati at at Ja calculul diverselor

actiuni, pe care pam an turi le Ie deterrnina asupra elementelor de constructie,
cal ~j la aprecierea cali ta'ti i ~j proprietati lor constructive sau ca suport al
constructiilor. Valori orientative ale principalilor indici de structura ai
pamantului sunt prezentate in tabelul 2.19. [89].
TobeI2.19. Valori orientative ale principalilor indici de structure pentru unele pdmdnturi

Porozitate
n%

Starea
Tip pamant
pamantului

Pietris

Afanat
~

Indesat
N isip mare,
Afanat
"
nisip rnediu
Indesat
Nisip fin
Afanat
uniform
Indesat
Praf rnare
Afanat
e
lndesat
Praf
Plastic moale
Plastic
COllS . ._ vartos
Plastic tare
Argila
Plastic moale
Plastic
cons. - vartos
Plastic tare
Argila
Plastic moaJe
grasa
Plastic
cons. - vartos
Plastic tare
OISl DOS

38
)8
40
25
45
33
45
35
45

- 42
- 25
- 45
- 32
- 4,8
- 36
- 55
- 40
- 50

lndicele

porilor
e
0,61
0,22
0,67
0,33
0,82
0,49
0,82
0,54

0,72
0,33
0,82
0,47
0,82
0,56
1,22
0,67
0,82 - 1,00

Greutatea volumica, kN/m

submeruscata naturala saturata

sata
14 19 13 17 14 17 ]3 16 13 -

17 18 - 20
21 20-23
15 16 - 19
18 18 - 21
15 16 - 19
18 J 8 - 21
15 15 - 19
17 ] 7 - 21
15 16 -20

19 - 2l
21 - 24
18 - ) 9
20 -21
18 - 19
20 - 21
18 - 19
20 - 2J
18 - 20

9 - 11
11 - 14
8-9
1
11

8-9
10- I 1
8-9
10- IJ
8 - 1()

35 - 4()

0,54 - 0,67 16 - 17

17 - 21

2() -

21

10- I I

30 - 35
50 - 55

0,43 - 0,49 18 - J 9
1,00 - 1,22 13 - 14

18 - 19
15 - 18

J8 - 22
18 - 20

11 - 12
8 - 10

35 - 45

0,54 - 0,82 15 - 18

17 - 2l

19 - 21

9 - 11

30 - 35
60 - 70

0,43 - 0,54 18 -19

] ,50 - 2,30 9 - 15

18 -22
21- 22 11 - 12
12 - 18 14 - 18 4-8

40 - 45

0,67 - 1,22 15 - J 8

15 -20

17 - 21

7- J I

30 - 40

0,43 - 0,67 18 - 20

17 -22

19 - 23

9 - 13

,,;

"

Astfel, In functie de valoarea

porozitatii,

exprimata

prin indicele

pori lor, se poate aprecia starea fizica a pamanturilor necoezive in raport cu

starile extreme, starea de afdnare si respcctiv indesare maxima (ST AS
13006-9]), fig.2.46. Daca se asimileaza particulele de nisip cu sfere de
diametre egale, valoarea porozitatii este dependenta de modul de aranjare
reciproca a sferelor, aranjare caracterizata prin unghiul a (ftg.2.46.).
Pentru a == 90 (fig.2.46.a) se obtine starea de afanare maxima, iar
pentru a == 60 se obtine starea de indesare maxima (fig.2.46.c). Valoarea
porozitatii, 111 functie de unghiul de aranjare (a) este data ele rclatia lui

S) ichter [89]:

SJ CARACTERIZAREA PAMANTURIL() .

2. ALCATUlREA

103

1l

(2.18.)

n = 1- -:----:---;===========

6 . (I - cos a)..J 1 + 2 . cos a

aJ carui grafic este prezentat III figura 2.46.d. Rezulta ca in cazul a~imilarii
particulelor de nisip cu sfere de acelasi diarnetru, startle ext r~I11e sunt
caracterizate prin urmatorii indici:

pentru starea de afanare maxima (aranjare cubica),

nnlRX = 47,6%
si
emax ~ 0,91

pentru starea de indesare maxima (aranjare hexagonala),

= 25,9%

nn1ax

e111aX == 0,35

si

.._

a........

n%

,
.'

to'

'

.'

j'

....

.'

'

..

.'

I.

......

'.

t.,..

,.,

t.

.....

-."

..:

....

---I.. ,
...

.'
.' .. ..
.. .' ..'
. .,....... .

. .'....,
..

"

.','

..
.

.
,
..' I.'
. . . ......'.

Io.

'.

..

.'

. .. .'.....' ..... .''

j.

"

..

.... ...,

t"
,

.,

...

.. ..

'..

..

..'.' .
'

'.~

....

20

.
I

"

.. .
"

I ..

b) lndcsare medic

= 1.-

25,9

",t

6(' -C()SCX [(I I ) t.!f

IIi

.'

..

() 0

0<1,)<1

8) aflinarc nlaxinla

_11

Jt

'.

<,

10

<,

30

......
~

. ......
"

".". ,.' , ....

<,

40 --

,,

'.

J.

47,6

. . . .
.. .--.. . ~
.
0

I
1

f., . ..' ..'.. .. . .

'. . " .

I'

..

.,

r-----------,
,I
,,

---------. ..

.. .. '
.. .....

a.,nin = 60

,-----------1 ,
,
,

6.h

90

80

d)

c) Indesare nlllxi,na.

60
11 =

({ex)

Figura 2.46. Starea de indesare si afdnare a pdmdnturilor nee cezive

Practic, indiferent de granulozitate ~j sfericitate, pentru nixinurile

curate se obtin valori cuprinse lntre [42]:
n"lllX = 0,50
sau
e,nax = 1,00
si
n'llin = 0,30
sa.u e
= 0,43
Cum porozitatea absoluta nu indica starea in care se g5sc~te
parnantul intre cele doua stari extreme (fig.2.46.b), si nici calitatea lui ca
teren de fundare, s-a definit gradul de indesare (/ D) sau densitatea r Itlfivii
(Dr), prin relatia:
1Tl

r
d.lnax . (r d - r d.nlin )
=---....;;__---_.:.....

rd (r

d.1118X

(2.19.)

r-;: )

"III care:

indicele porilor parnantului

volurnica in stare uscata (Yd);

111

starea natural

a,

cu grcuratca

FUNDA1~11J -

104

nzrc

~I MECANICA pAMAN'"rURILOR

e'ha~'- indicele porilor pamantului in starea de afanare maxima avand

greutatea volurnica (Yd.lllill);
emin - indicele poriJor pam all tu lui 111 starea de indesare maxima cu
greutatea volumica (Yd.lllax).
Gradul de indesare (densitatea relativa) se poate exprima si in functie
de porozitatea maxima (n,naJC) ~j porozitatea minima (nnlil1)' exprirnate 111
procente, prin relatia:
(2.20.)

rezultata din relatia (2.19.) prin inlocuirea indicilor pori lor,

in functie de porozitate (relatia 2.9.).

Cli

expresia

(01"

"

In functie de gradul de Indesare /,), nisipurile se clasifica (ST AS

,...
1243-88) conform tabelului 2.20. In general, se considera [108] ca fundarea
pe nisipuri cu JD ~ 0,50 se poate face tara 0 compactare suplirnentara iar un
material bun pentru realizarea terasarnentelor trebuie
Tabel 2.20.a. Clasificarea nisipurilor

Starea de indesare a nisipuri

dl1,IJQ

sa aiba

ID

0,67 [28].

gradul de Inde..sare relativd (It))

ID

Observatii

:::;0,33
0,34 ... 0,66
(),67 ... 1,00

Teren slab
Teren bun
Teren foarte bun

[0]"

Afanata
Cu lndesare medie
Ind
. esata
V

clasificare
lucrarea [65].

mai amanuntita

este data in tabelul

2.20.b.

dupa

Tabel 2.20. b. Caracterizarea nisipurilor dupa gradul de indesare relativd (/ D)

Starea de indesare a nisipurilor

F oarte afanata
Afanata
Cu indesare medie
Indesata
Foarte indesata
~

ID (%)
0-15
15 - 35
35 - 70
70 - 85
85 - 100

Pentru a aprecia disponibilitatea de tasare a nisipurilor, In special la

actiuni dinamice (vibratii) s-a definit capacitatea de indesare (C;) prin

relatia:

2. ALCATUrREA

$1 CARAC'TERIZAREA pAMANTURlLf R

c. =

ernax -

105

e,nin

(2.21.)

e,nil1

in functie de care pamanturile

tabelul 2.21.

necoezi ve se clasifica

in conforrnitate

cu

Tabel 2.21. Clasificarea nisipurilor dupa capacitatea de indesare ( C{)

Capacitatea de Indesare

C'
I

Mica
Mi ilocie

< 0,4
0,4, .. 0,6
> 0,6

Mare

Cu cat capacitatea de indesare este mai mare, cu atat si variatiile de

volum sunt mai mari ~irespectiv tasarile constructiilor. Se apr-via: n f?~] ca
un bun material pentru executia terasamentelor are C, ~ 0,4 ,
"

In ceea ce priveste parnanturile argiloase, porozitatea lor v rif17.a in

limite mult mai largi (30- 60%) (tabelul Zi l v.) aceasta datorita structurii Ior
'in fulgi, putand atinge In unele cazuri chiar 90% In cazul bentonitei 11' ,

2.2.1.1.3. Compozltia cbimlco-mlneraloglca

a particuJelor solide

Rocile,
mineralele
~Ii respectiv substantele
sunt COil Ll)u~i ai
eJementelor chimice. Prin element chimic se intelege [144] totalitatea
atomilor ale carer nuclee au acelasi nurnar atomic Z, deci acelasi numar de
sarcini pozitive,
orbite
elcctrolU

12
nuclcu

Sodiu (Na)

Magneziu (Mg)

Aluminiu (AI)

Figura 2,47, Modelul structurii atomilor

U1107

Siliciu (Si)

elemente

A to 111 ii, ultirnele unitati discrete ale materiei cu identitate chimica,

sunt constituiti
dupa modelul
macrocosmosului
(mod Itl!
planetar
Rutherford - 1911), dintr-un nucleu in care sunt concentrate
!" t'j ni le
electrice pozitive si electroni (purtatorii sarcinilor electrice negative). cc se

106

.FUNDA1']ll-

FLZJCA $1 MECANICA pAMANTURILOR

rotesc pe orbite circulare ill jurul nucleului, asemenea planetelor III jurul
Soarelui (fig.2.47.).
La randul lui nucleul este constituit din P'''OtOl1i, particule cu sarcini
eJectrice pozitive si neutroni, neutri din punct de vedere electric. Numarul
de protoni din nucleu este egal cu. nurnarul de electroni de pe orbite si este
notat cu z - numdr de ordine [J 44] sau numar atomic. Marimea nucleelor, in
11
care este concentrata intreaga masa a atornului este de eca. J 0- n1m iar
7
rnarimea atomului este de cca. 10- '111n == J A (Angstrom).
Modelul expus a fost suceesiv imbunatatit de Bohr (1913) si
Sommerfeld (1916), rezultand ca orbitele circulare sau. eliptice SUJlt cazuri
particulare de rniscare a electronilor, care III miscarea lor in jurul nucleelor
dau nastere unui llor electronic, In care exista probabilitatea ca la un
mornent dat electronul sa se afle la 0 anumita distants de nucleu, stabilita pe
baza ecuatiei lui Schrodinger (1926), rezultand In final modelul atomic al
mecanicii ondulatorii, 111ai riguros si mai apropiat de realitate [J 07]. ClI
toate acestea, modelele planetare (Rutherford, Bohr, Sommerfeld) permit
interpretarea sugestiva a diferitelor fenomene ce au loc la periferia atomilor.
Astfel, proprietatile chimice ale elementelor sunt dictate de numarul
protonilor din nueleu si de nurnarul electronilor de pe cea mai periferica
orbita, numiti si electroni de valenta. Configuratia stabila, pentru un invelis
electronic presupune existenta a opt electroni pe orbita (octet) ~i
prin urrnare
atornii cauta sa-si stabileasca aceasta configuratie printr-o serie de legaturi
c u alti atomi.
Astfel, s-a constatat ca atomii ce au pe ultima orbita 1, 2 sau _1
electroni, l~i realizeaza configuratia stabila de octet prin pierderea acestor
electroni si transformarea lor in ioni pozitivi (cationii, iar cei ce poseda 5, 6
~i 7 electroni pe ultima orbita, all tendinta de a capata electroni
transformandu-se ill ioni negativi ianioniv.
sarcinile ionilor

-----+
-

-'*

. Na

"

CI
d

Figura 2.48. Legatura ionicii

Astfel, sodiul cedeaza cu usurinta electronul sau de valenta,

devenind cation, clorului care-I accepta devenind 011i()n, iar datorita atractiei

2. ALCATUlREA $1 CAltA lERIZAR.EA PAMANTURlLOR

2

reciproce F = (e' 'e-)/ d , conferita de sarcinile electrice

(e ~, e) forrneaza molecula de clorura de sodiu (fig.2.48.).

107
----__;",,__

de sernn contrar

Aceasta legatura

dintre atomi, ce se realizeaza prin transferul unuia

sau mai multor electroni de valenta, de la un atom care cedeaza usor
electroni la un atom care accepta usor electroni se numeste legdturd tonica
sau de electrovalenta [89], [209] .
Alt tip de legatura este legatura covalentd, fermata prin punerea in
cornun a unuia sau mai rnultor perechi de electroni intre atomii care
interactioneaza (fig.2.49.) [17], ca ill cazul atornilor de Cl ce dau nastere
molecu lei de clor.
atorni izolati

molecula de clor

mole. ula de HCl

-- ,_-- - "
[,b-~ 0 ~
+

<; -.I

.....c:>
+

--_/

a) nepolara

Cl

b) polara

Figura 2.49. Legatura covalenta

Legdtura covalenta poatefi:

coordinativd, cand se stabileste intre un atom donor (care
cedeaza electroni neparticipanti la covalenta) si un atom acceptor Cf! deficit
de electroni [209];
polara, cand sc stabileste intre doi atorni diferiti, in care
perechea de electroni de legatura nu este situata sirnetric in raport cu cei doi
atomi legati, ci se deplaseaza intr-o InaSUI-aoarecare spre unul dintre acestia
(celelalte legaturi covalente sunt nepolare) [18], 11101ecula rezultata devenind
un dipol electric (fig.2.49.b)
este specifica metalelor in stare sol ida sau
lichida si se caracterizeaza prin transferul permanent de electroni intre ionii
pozitivi si atomii din nodurile retelei (fig.2.50.). Coeziunea metalului este
data de norul electronic care circula "liber' In campul ionil
pozitivi, ,
"
In afara acestor legaturi, ce se realizeaza intre atomi, sunt si legaturi
ce se dezvolta intre molecule, mai slabe in intensitate, datorate urmatoarelor
tipuri de forte:

Legatura

metalled

FUNDATIL [- FIZICA $1 MECANICA

J08

~----~----~----~
I

I',
,

~ toT -~

I',

.."

'

I'

'

_.. _L~

~
-J- - - ~,

~I'

',~It

I',

I~

tTIi.\

- --~

I',
/

....,

I'

(2.22.)

@"---~-~---~.---~~ :
I

I lit
,./

~,/_~,

~r-

1/"
,!.('

-'

-r--

'./..,.

Forte
masice
(Newtonienei,
calculate cu relatia:

I'~
I"

.1 ~

,~
tG;\_

I"

~--_'-'flf-"
I
I

I',

I'/

"f'

pA.MANTURILOR

~J

./.

I---~
'/

unde:

mi,

1112

masele celor doua

sau particu le care se
-

molecule
atrag;
d - distan ta dintre ccntrele de

1//

N
~
~
~----w----~----~

Figura 2.50. Legaturi metalice

greutate
ale
particulelor,

moleculelor

sau

Fortele Van der Waals se exercita intre rnoleculele corpurilor cu naturi

diferite. Astfel, in functie de cauzele ce Ie genereaza, Iortele Vall der Waals

pot fi [27], [209]:

- forte de dispersie sau London,'
- forte de orientare sau Keesom;
- forte de inductie sau polarizare

ale lui Debye.

predominante 'in cazu I moleculelor nepolare se

datoreaza fluctuatiilor instantanee aJe straturilor de electroni, ce deterrnina
transformarea, pentru scurt timp, a moleculelor nepolare in dipoli de sens
contrar si prin aceasta atractia 101". Energia potentiala a moleculelor nepolare
va fi data de urmatoarea expresie:
B
A
E,) == 12 - 6
(2.23.)
Fortele de dispersie,

'"

I'"

unde:
A, B SLUlt constante iar r, distanta dintre molecule a atomilor cei mai
apropiati;
12
6
Blr
si Alr - potentialul
fortelor electrostatice de respingere
respectiv de atractie, In functie de sernnul sarcinilor electrice.
Fortele de orientare sunt predorninante intre moleeulele polare
(dipoli) ~iele apar prin orientarea dipolilor, ce deterrnina asocieri aJe
moleculelor de tip liniar, antiparalel sau triunghiular (fig.2.5l.). lntensitatea
acestor forte, numite uneori si forte coulombiene, este data de relatia:
e+ . e"

F=--2

(2.24.)

d
u nde: e -1-) e' sunt sarcinile electrice ale acelor molecule sau particule, iar d,
d istanta dintre ele. Ele pot f de atractie sau respingere, In functie de sernnul

2. ALCATUJREA $1 CARACTERJZAREA

109

pAMAN1"URILOR

sarcinilor electrice (e:1: de atractie cand semnele

de respingere daca sernnele sunt aceleasi.

sunt contrare

9i respectiv

molecule polare

.t-

~~~~e~r,e~~~~e~
b) antiparalel

a) liniar

c) triunghiular

Figura 2.51. Asocieri moleculare prin forte de orientare

Fortele de inductie, SUIlt forte ce apar ca urmare a polarizarii

moleculelor
nepolare, fenornen datorat carnpului electric pe care-l indue
rnoleculele polare.
Contributia celor trei cauze, respectiv a intensitatii fortelor pe care Ie
genereaza in rezultanta lor, forta Van der Waals, este urrnatoarea [89]:
forte de orientat-e 77%,
forte de dispersie 19%,
torte de inductie 4%.
Dupa unii autori [144], intensitatea rezultantei fortelor de tip Van delWaals este data de relatia:
F = m, 'm2
d6

unde

m I) In2

(2.25.)

reprezinta masa celor doua molecu Ie iar d, distanta dintre ele.

Toate legaturile ce se stabilesc intre molecule sau particule ca

urmare a actiunii acestor forte, independent sau combinat, sunt denurnite
legaturi Van der Waals.
Legdtura de hidrogen sau puntea de hidrogen este 0 legatura
intermoleculara de natura electrostatica, care se stabileste intre atomii
puternic electronegativi
ai moleculelor,
prin intermediul unt';
"1 de
hidrogen [144], [209]. Pentru intelegerea
legaturii
de hidrogen sa
considerarn atomul de hidrogen si oxigen reprezentati
schematic in
fig.2.52.a,
ce prezinta un electron 9i respectiv sase electroni pe ultima orbita.
,.
In vederea completarii Iorrnatiei stabile de octet, atomu l de oxigen lsi

FU'NDATIJ 1- FlZICA Sl M,E ANICA pAMANTURILOR

I 10

asociaza doi atomi de hidrogen (fig.2.52.b) stabilindu-se intre ei 0 legatura

covalenta polara, dand nastere moleculei de apa, bipolara din punct de
vedere eJectric.
Datorita acestui caracter bipolar al moleculei, desi In ansamblu este
electric neutra, lntre atomii de oxigen dintr-o molecula, electronegativi, si
atornii de hidrogen din alte molecule, electropozitivi, se stabileste 0 atractie
electrostatica, ce deterrnina legaturi Intre molecule, numite legdturi de
hidrogen (fig.2.52.c).

a)

J-I

--

o
+

.,

proton
electron

Figura 2.52. Legiitura de

hidrogen in cazul apei

b)

+
..

Legaturile de hidrogen sunt mai slabe decat legaturile ionice sau

covalente, dar rnai puternice decat legaturile Van der Waals.
o comparatie relativa a intensitatii fortelor ce caracterizeaza toate
aceste tipuri de legaturi, luand ca baza intensitatea fortelor Van der Waals
indica urmatoarea ordine [8~]:
.
. . --.
----.-.

forte Van der Waals Cli illtens itatea'

legaturi de hidrogen
legaturi ionice si covalente

1 fa 10;

lOla 20;

40 fa 400.
Rezumand cele prezentate rezulta ca atornii elernentelor naturale,
prin legaturile chirnice prezentate, deterrnina aparitia molecule/or, care la
randul lor printr-o serie de legaturi determind substante si minerale, care
prin asociere au dat nastere II'OC ilo I", Deci unitatea fundarnentala constituents
a roci lor sed imentare este mineralul.

2, ALCATUIREA $1 CARA "r'EI~rZl\REA pAMANTURfLOR

111

Nurnarul mineralelor descoperite 111 natura este foarte mare, jar

gruparea lor pe specii difera ILl functie de clasi ficarea adoptata; totusi, in
mornentul de fata se poate aprecia ea nurnarul lor este de cca. 2500 de
minerale, numar ce creste continuu cu cca. 40 minerale anual, Din punctul
de vedere al inginerului constructor insa, nu intereseaza In principal numarul
mineralelor identificabile, ci contributia lor la cornpozitia "r")(ll'~eiterestre ~i
implicit a rocilor sedimentare.
Astfel, se considera [85] ca gradul de
partieipare al diferitelor cJase de minerale in compozitia scoart "j lerestre
este urrnatoarea:
silicati 81% din catOe55% feldspati si / 1% silice;
oxizi - hidroxizi (oxizi ~ihidroxizi de fier, aluminiu, mangan,
titan etc.) J 4%;
carbonati ( carbonatul de calciu, dolornit etc.) 0,7%:
fosfati (brushit, farrnacolit etc.) 0,7%;
halogenuri (sarea gerna, fluorina, clorocalcit etc.) 0,5%;
sulfuri si sulfati (baritina, mercalit etc.) 0,3- 0,4%;
elemente native (hidrogen, oxigen, fier, aur argint, cupru, plumb,
platina, diarnant, arsen, sulfete.) eca. 0,1%.
Analizandu-se
compozitia mineralogica
a rocilor sedimentare
s-a
observat 0 stransa dependenta Intre dimensiunile particulelor componente si
cornpozitia mineralogica, Astfel, s-a constatat ca particul lc 1)1
ite prin
dezagregarea
fizica
a roeilor
preexistente
(eruptive,
sedimentare,
metamorfice) au aceeasi compozitie rnineralogica ca a rocilor din care au
provenit mineralele constituente, fiind denumite ~i
minerale P";' o "(',Cu cat
rezistentele mecanice si stabilitatea chirnica ale rnineralelor prirnare au fo t
rnai reduse, agentii externi au deterrninat 0 fragmentare pronuntata, care
cuplata eu 0 alterare chimicd mai mult sau mai putin intensa a determinat
aparitia particulelor eu dimensiuni mal reduse, ell forme plate sau aciculare,
alcatuite din minerale secundare. Pe baza studiilor efectuatc,
unpozitia
chimico -unineralogica a particulelor solide din pamant ar fi [197], l231]:
v

particule alcatuite predominant

din cuart, caracterizate
prin
forme rotunjite si dimensiuni intre 0,2- 2,n1m ~i
care constituie

fractiunea nisip;
din asocierea naturala a mineralelor de tipul
feldspatilor, micelor si carbonatilor, cu dirnensiuni cup rinse intre
0,002 mm si 0,2 111m ~i
care alcatuiesc.fractiunea pra!;
particule constituite
din minerale secundare,
rezultate prin
alterarea chirnica a rnincralelor
prirnare, ln special ,1 silicatilor,
particule constituite

F1JNDATJI [- FIZICA $1 MECANICA PAMANTURlLOR

112

caracterizate

prin forme plate si aciculare si dirnensiuni mai mici

de OJ002 mm ~i
care se regasesc in fractiunea

argild.

Din cele prezentate, rezulta ca majoritatea rnineralelor constituente a

"
particulelor ce alcatuiesc rocile sedimentare, fac parte din clasa silicatilor, In
aceasta clasa intra un nurnar mare de rninerale, desi numarul elementelor
constituente este relativ mic, si rezulta 0 mal-e variabil itate a compusilor,
caracterizati printr-o structura cornplexa.
Analizandu-se cu ajutorul razelor X, structura silicatilor s-a constatat
[84], [231] ca la baza structurii 10." st. grupa tetraedricd [Si04] 4-, fig.2.53.a,
2
In care ionul de siliciu [S;4+], este Inconjurat de patru ioni de oxigen [0 -],
situati in colturile unui tetraedru si grupa octaedricd cu ioni de aluminiu,
magneziu, fier etc. (fig,.2.53.b), situati in centrul unui octaedru si inconjurati
de sase ioni de hidroxil, ele comportandu-se ca macroioni,

o oxigen

2-

to ]

cationi ~e aluminiu

rnagneziu, fler, etc,

4+

siliciu [Si ]

hidroxil (OH)

(1) tetraedru de siliciu

b) octaedru de AI, Mg, Fe, etc,

Figura 2.53. Elementele structurale ale silicatilor

'"

In functie de rnodalitatile de asociere a rnacroionilor,

deci a
tetraedrelor si octaedrelor ~ide nurnarul lor in unitatea de baza, prin
valentele disponibile rezulta 0 mare varietate de silicati grupati 1rl [7Sj, [84],
[144], [23 J]" (tig.2.54.):

~~'-~.'.--'~ezoslllcatl,~silicatj'cll'grupari tetiaearlceiiolate de:~l(j;;--~-~----'-._

sorosilicati,

silicati

C'LI

grupari

de

doua

tetraedre

de Si04

(fig.2.S4.a);

ciclosilicati,

silicati

cu grupari inelare de 3, 4 si 6 tetraedre

(fig.2.54.b);

ionosilicati, silicati formati din lanturi infinite simple sau duble de

tetraedre, legati prin ioni cornuni de oxigen (fig.2.54.c,d);

2. A LCA'rUl

REA $1 CARACTERIZAREA

PAMAN'I~UJtll,OR
~

1 13

filosilicati, silicati ClI structuri infinite de tetraedre de Si04 legati

prin intermediul a, trei ioni de oxigen cuplati sau nu cu octaedre
(fig.2.54.e)
tectosilicati, silicati cu retele tridimensionale continui de tetraedre
(AI; Si04) , prin intermediul a patru ioni cornuni de oxigen
(fig.2.54. f).

b) ciclosi Iica] i
f .. -

~.}f5A ..1

c) ionosilicati dill lon\uri simple

Figurel 2.54.

Structura silicatilor

d) ionosilicati

ell

lanturi duble

f) tectosil icati

Dupa modul de aranjare a tetraedrelor si octaedrelor In cadrul

macroionilor si respectiv III retea se deosebesc urmatoarele tipuri de retele
[144] :
reteaua amorfd, unde tetraedrele se interconecteaza sub unghiuri
diferite ca vaLoare, ral'a a se observa 0 repetitie ciclica (ex. silice
coloidala si silice hidratata);
reteaua cristalirui, la care unghiurile dintre tetraedre respectiv
aranjarea
lor.. este regulata, repetabila
_~
.~_ ...... _ ....._..~octaedre
_ .,......,..~_.. ~... sunt._.......identice,
_ _4-.#_. _ iar
_
. .,__ ....._.... ... ........
Ia perioade egale;
reteaua sticloasa sau vitroasa, caracteristica
sticlelor
se
.
.
caractenzeaza prIll existenta Ullor grupari de tetraedre asezate
neregulat.
Din toate aceste grupe de rninerale intereseaza 111 primul rand
f losi licatii ~i
tectosilicatii cu retele cristaline, ce se regasesc in majoritatea
parti cule lor l-oci lor sedirnentare [23,1].
~

FlZICA $1 MECANICA PAMANTURJLOR

F'UNDATlll-

114

de siliciu tSi04]4-,
bazei tetraedrului,
rezultand 0 retea plana infinita, asernanatoare
unei retele hexagonale
(fig.2.54.e). Prezenta valentelor disponibile ale ionului de oxigen face ca
3
3
2
retelele tetraedrice sa se lege intre ele prin cationi de AI +, Mg +, Fe +, care
apar in coordonarea
octaedrica
(fig.2. 53 .b), determinand
mineralele
argiloase ca montmorillonitul.
caolinitul, illitul, mica, etc. (fig.2.55.,
fig.2.56.). Legatura intre doua straturi de tetraedre se face de regula, fie prin
gruparea AI(OH)3 numita hidrargilit, fie prin gruparea Mg(OIi)2 nurnita
brucit, dupa natura ionului din centrul octaedrului. Neutralizarea sarcinilor

Filosilicatii sunt rezultatul asocierii tetraedrelor

prin interrnediul a cate tJ'ei ioni de oxigen (lin planul

electrice negative,

corespunzatoare

valentelor

active ate ionului [Si205]:-,

se face printr-o pierdere partiala de hidrox ili (OJ-[)-, a caror pozitie este
ocupata de oxigenii activi [84], rezultand pachete de tetraedre si octaedre
care din punct de vedere electric sunt neutre, legatura dintre pachete fiind de
ti pul Van der Waals sau a legaturilor de hidrogen .

Figura 2.55. Structura

caolinitului

I
I
I

/
I

,
'I.

,
'I.,

,,

oxigen
"

siliciu

_. -

alurniniu

-_ ..

hidrogen
.

"

- -- - - ..in cadrul

In functie de nurnarul structurilor de tetraedre ,~ioctaedre

pachetelor, filosilicatii sunt subimpartiti In [46], [84], [231]:
filosilicati cu pachetul constituit dill doua straturi unul tetraedric
si unul octaedric, totalizand 0 grosime de cca. 7,oA numiti de "tip
caolinitic ' (fig.2.SS.);
filosilicati cu pachetul constituit dintr-un strat octaedric prins intre
doua straturi tetraedrice si a carui grosime este de eca. loA numiti
de "tipul micelor", ca in cazul montmorillonitului
(fig.2.S6.);

2. ALCATUIREA

SI CAI~CTERlZAREA

PAMAN'rURILOR

1 15

filosilicati eu pachetul constituit dintr-un pachet de tipul mica Ia

care se adauga un strat liber de octaedre, rezultand un pachet de
"tipul cloritelor" [130], [231], ca In cazul illitului.
Existenta acestor structuri stratificate confera mineralelor forme plate
~iaciculare si totodata, datorita intensitatii reduse a fortelor de :.~g1tll,ra
dintre pachete, 0 rezistenta mecanica redusa 'in planul pachetelor ce 'face ca
la solicitari relativ reduse, mineralele sa se separe in foite, adica sf cliveze.
Filosilicatii, freevent intalniti in st.ructura argiJelor SUIlt caolinitul,
rnontmorillonitul si illitul .

Caolinitul (OH)8'AI4Si40 lo4H20) s-a format prin alteraree '( r ilor

eruptive bogate in aluminosilicati, prin actiunea apei tncarcata eu CO2 ce a
indepartat alcali ile si elementele ferornagneziene, rezultand 0 rmbogatire in
alumina, ce impreuna cu Si02 au 'format caolinitul; in unele cazuri, a ~t(la
fost erodat si redepus departe de locul de formare, in lacuri si mari
determinand depozitele de sedimente argiloase, Ca structura, canlini'u] este
format din pachete suprapuse din tetraedre de siliciu si octaedre de alurniniu
(fig.2.55.) cu reprezentarea schematics din fig.2.57.b.
Datorita modului de dispunere a tetraedrelor si oetaedrelor IJl cadrul
pachetelor de eaolinit, pe fetele lor se gasesc radicali diferiti (02-) $1 (Of[)
ce face posibila aparitia unor legaturi de hidrogen intre pachete si care
confera caolinitului 0 anumita rigiditate a retelei sale cristaline tn raport cu
apa ~i
deci un potential. de umflare - contractie redus, iar introdus 111 apa nu
se disperseaza in particulele componente.
,

Montmorillonitul,
((OH)4AI4Si802onH20),
cu reprezentarea
schematics din fig.2.S7.c), s-a format prin alterarea rocilor eruptive bazice
intr-un mediu alcalin, el putand f intalnit si In alcatuirea unor varietati de
soluri din tara noastra (Slanic, Campia Turzii, Simeria, Valea Chiuarului
etc. ).
Structura montmorillonitului
consta In doua straturi de tetraedre de
.__siliciucintercnnectate.Intr-un .sistern hexagQQa!_(fig,_Z.54.e), ee cuprind intre
eJe un strat de octaedre de aluminiu (fig.2.56.).
Straturi Ie de tetraedre sunt orientate cu varfurile spre stratul
octaedric, eu care se interconecteaza prin intermediul oxigenilor activi, ce
substituie 0 parte din gruparile hidroxil (OFt). Datorita existentei pe
planurile de separatie dintre pachetele tristrat, a acelorasi radicali (0-)
fig.z.Sti., fortele de legatura SUl1t de tipul Van der Waals, cele mai s1abe
forte ce se manifesta Ja nivel interparticular.

rUNDA1'11 J - FIZlCA $1 MECANlCA

J 16

Spre deosebire
de
pachetuJ de caolinit, pachetul
de moutrnorillonit
11U este
electric neutru, el avand 0
sarcina electronegati va necompensata de cca. 0,2_) -+- 0,66,
datorita diferitelor su bsti tuiri
3
de ioni in special a AI- + eu
Mg2+, cu valente diferite din
tetraedrele ~ioctaedrele straturilor din pachete [130].

,
,
I

,"
.
,

\0
00

'f

-- ---

PAMAN1~URILOR

Existenta
sarcioilor
electronegative
neeompensate
si a slabelor forte de legatura
dintre pachete, face ca montFigura 2.56. Structura montmorillonitului
rnorillonitul sa adsoarba 10 spatiul dintre pachete molecule de apa ~i
ioni hidratati, in special cationii Na +,
2
K, Ca +, de aeeea distanta dintre pachete variaza intre 8,6A (uscat) si 19,6A
(saturat). Deci el este un mineral eu 0 retea cristalina extensibila, ce prezinta
variatii mari de volum la variatiile de umiditate si respeetiv, poate dezvolta
presiuni de urnflare importante .

~,

Si

lamela de tetraedru
de siliciu

~.
.

o<C
larnela de octaedru

"Y"Y
~--"
- 'V'. 'Y'" """"'",

C""J

r-.~
__._

de AI, Mg, Fe, etc.

- --_.
- _ __,.

a) reprezentarea schematica

b) caolinit

c) montrnorillonit

d) ill it

a ullitatilor de baza ale silicatilor

Figura 2.57. Reprezentarea schematicd a unor filosilicati

Desi prin adsorbtia apei ~i

a cationilor hidratati, structura pachetuJui
de montmorillonit nu se modifica, proprietatile lui fizico-mecanice sunt
d iferite If) functie de natura cationilor adsorbi ti, fa pt ce a determinat separarea montmorillonitului
In montmorillonit - Na si rnontmorillonit - Ca.

2. ALCATUIREA $1 CARACTERlZAREA

pAMANTURILOR

117

Introdus ill apa, el se disperseaza relativ usor rezultand particule fine, ClI
forma plata, solzoasa sau aciculara.
Forma aciculara este pusa [130] pe seama unei stari de tensiune
interioara ce ar apare la substituirea ioni lor de alurniniu prin ioni de
magneziu sau de fier, ale carer dimensiuni sunt mai mari. Montmorillonit-rl
este un component principal at unor argile. Argila ce contine peste 75%
montrnorillonit se nurneste bentonita, utilizata la sustinerea peretilor sapaturi lor si forajelor .
Illitul, OJ-/)4 '/(J"(A 14Fe4Mg4)'(Sis-JJ AlY)'02(J) un mineral cu t ~l'uctuloa
tristrat (fig.2.57.d), asemanatoare montrnorillonitului,
s-a format ca rezu)tat
al alterarii rocilor eruptive, pe seama micelor sau altor minerale asemanatoare, intr-un mediu bogat 111 apa,
Deosebirea fata de montmori llonit consta in substitui rea unor ion i Je
4
Si + cu ioni de A /:J+ in reteaua tetraedrica [cca. 1/6] ce detern, ina 0 Lilt: :.1 ca I'e
electronegativa a pachetului, care atrage astfel ioni de K, In spatiul dintre
ele rezultand 0 legatura mai puternica intre pachete.
Ca raspandire, illitul se intalneste 'in rocile sedimentare argiloase ~i

in bentonita, alaturi de montrnorillonit

si caolinit. Proprietatile sale fizicomecanice, precurn si cornportarnentul
In raport Cli apa, il situeaza intre
caolinit si montmorillonit [112], [118] .
Tectosilicatii sunt si Iicati cu 0 structura tridirnensionala,
rezu ltata
prin conectarea in spatiu a tetraedrelor de siliciu si aluminiu, rezultand
structuri hexagonale (fig.2.S4. f). Dill aceasta categorie, mineralele cu larga
raspandire In structura rocilor sedimentare (cca. 10%) sunt feh \ .patii si
mineralele cuartoase [84], [J 30] .
Feldspatii, minerale cornponente ale fractiunilor praf si argila sunt
si licati cu 0 structura spatiala de tetraedre de siliciu ~ialuminiu In care
cca.1/2 pana la 1/4 din atomii de siliciu au fost substituiti cu atorni de
aluminiu, rezultand inele de cate 4 tetraedre de siliciu [Si04]4- si alurniniu
[A IO.if] 5- (fig.2.58), interconectate prin oxigenii dill noduri. Structura
2
feldspatilor se diferentiaza In tunctte de natura ionilor (Na+, Ca +, Ie- etc.)
ce <.1CUpa golurile din retea, rezultand feldspati soclici (fig.2.58.) calcosodici,
potasici, plagiocLazi etc. Legarea acestor cationi se face prin intcrmediul
valentei libere a tetraedrului
de alurniniu [A 104]5- fiecarui tetracdru
corespunzandu-i 0 valenta libera, ce deterrnina 0 incarcare electronegativa a
retelei, care astfel adsoarbe ~i
fixeaza cationii 'in golurile retelei.
Prezenta acestor cationi In retea individualizeaza si directia celor mai
slabe legaturi ale retelei, directie dupa care se produce clivajul acestor
minerale ~i
dislocari ale retelei sub actiunea agentilor fizico-chirnici.

FUNDATIII-

I IH

FIZICA $J MECANICA pAMANTURILOR

- l~ A

Introdusi In apa, feldspati i

cedeaza ClI usurinta cationi din
golurile retelei cristaline, In prinI
cipal ioni de sodiu (Na +) si calciu
(Ca':+) care prin hidroliza rnigreaza
I
...
In apa.
S-a constatat de asemenea,
-I .
posibilitatea inlocuirii unor ioni din
retea prin alti ioni aflati In disolutie
(schimb ionic), ce determina si modificari In cadrul retelei
cristaline.
,
.
Astfel,
inlocuirea
unor
I
ioni monovalenti cu ioni bivalenti
45+
determina
micsorarea
retelei
si
[Si0-t]
[AI0-tJ
Na
invers, inlocuirea unor ioni bivalenti
prin
ioni
monovalenti
determina
Figura 2,58. Sf/'LlcILII'afeldspatilor
cresterea dimensiunilor retelei.
Cercetarile efectuate [130] au ararat ca printr-un intens proces de
alterate prin hidratare, odata cu patrunderea apei In retea si hidroliza (In
prezenta solutiilor bogate In 0] si CO2) are loc trecerea feldspatilor In unii
filosilicati (minerale argiloase).
Cuartul (dioxidul de siliciu), constituie mineralul predominant al
fractiunii de nisip, fiind un tectosilicat cu retea spatiala hexagonala de
tetraedre (fig.2.59.b), legati intre ei prin varfuri, punti de oxigen (fig.2.59.a) .
~-

- ----

, -----

---

IJo'

,
I

J,

.e:

...

5,17 A

/
.

./

/1
~,

~ I~--1/
I

a cuart

~ cuart
b)

a)

Figura 1,59, Structura cuartului

Fiecare varf fiind comun altor patru tetraedre identice [Si04]4-,

rezulta pentru fiecare atom de siliciu, doi atomi de oxigen si prin aceasta 0

2. ALCATUIREA

$1 CARAC'TERIZAREA

r.AMANTURILOR

I I9

structura cu to ate valentele . atisfacute, stabila chimic. lara clivaj. dura si

rezistenta la cornpresiune.
Diferentele de sirnetrie ce apar III reicaua crisialina deterrnina
existenta a doua tipuri de cuart (fig.2.59.a)
nurnite a-cuart !3-Cl/CII",
Structura spatial a poroasa ~i neutra electric face ca densitatea cuartului sa fie
de 2,65 g/cm' mai mica decat a rnineralelor argiloase. Ca raspandire,
cuartul se gaseste in majoritatea
rocilor dill tara noastra ca sisturile
cristaline, granite, gresii si In rocile sedirnentare
(nisipul de Kliva dill
Carpatii Orientali, nisipul de la Aghires ~i
de la Glodna Romans etc.).

2.2.1.1.4. Alcatuirea

~i
proprietatlle

fazei lichide si gazoase

a) Faza lichida

Faza lichida din pamant este constituita din apa, Apa, desi este un
lichid obisnuit poseda proprietati speeifice deosebite, conferite de propria ei
structura,
ce influenteaza
proprietatile
fizico-chimice
si mecanice ale
corpurilor cu care vine in contact [5], [4], [3] [75] [130].
Astfel, structura moleculei de apa rezultata In urma asocierii printr-o
legatura covalenta polara, a doi atomi de hidrogen si unul de oxigen
(fig.2.52.) este 0 molecula dipolara, adica posed a doi poli eu sarcini
electrice de sens opus (fig.2.60.), ce face ca atunci cand vine in contact cu
un corp electrizat, dipolul sa se orienteze cu polul de sens contrar catre acel
corp. Unghiul legaturilor (valentelor) oxigenului eu atornii de hidrogen este
de 105 iar distanta dintre acestia este de 0 99 A, [75],
H

105

/..---.......

+
.>

Figura 2.60. SC/7en1a dipolului de apa

Structura masei de apa este dependenta

de temperatura
acesteia,
obisnuit intre 5 si 20C, Astfel, la temperaturi scazute moleculele de apa se
asociaza intre ele, tetraedric, prin intermediul
legaturilor de hidrogen
deterrninand 0 structura cristalina afanata (fig.z.o L) care este gheata.

Sf MECANIC:A PAMANTURILOR

FUNDATII I - FrZI A

120

lcgatur! de hidrogen
,

~---------- ------------~~~

0\

__
~l ~l

,i
,

.
#~~-1--------------------,
'

~i

.>

~-,---------------------,

: I

It'

:I

.'"

, ..

I"

,"
...- ....
--------------~

I
.y ~

,-

b)

~lf
-

I
t

..-...------- ...
-------:---

',t

, "A_

t,'"

:
t

#1

rA.
,'W""-

a)

J;Jp

A..~.~# II'
dill,

,~,~.--------.---.----------~

,
- .. ----

,,: &nl
,

j:
I

It,

iI'

'~-- ..I---J--------.------.
'

I,

'

~'

'~-----------------------~"
t

Figura 2.61. Structura apei inghetate

Odata cu cresterea ternperaturii, legaturile de hidrogen se desfac

(15% la OC; 500/0 la 40C) iar aproape de punctul de fierbere al apei sunt
complet desfacute, facand posibila miscarea dezordonata a acestora [75],
Temperatura apei ill pamant, care este si temperatura rocii magazin,
poate fi aproxirnata cu relatia [75]:
T = 1'0' H -h
g
....

In

(2.26.)

care:

To - temperatura medie anuala a aerului 111C;

g - treapta geotermica la 33 111;
h - adancimea stratului de temperatura

constanta,
De La 0 anurnita adancime (cca. 25 - 30 m) temperatura apei este
constants si deci si structura acesteia.
Aceste Iegaturi de hidrogen precum si polaritatea rnoleculelor de
apa, cuplate cu existenta in apa a diferitelor gaze (cca. 30% oxigen, 60%
azot si J 0% dioxid de carbon ce se regasesc in apa de ploaie) fac ca apa sa
exercite 0 puternica actiune de dizolvare, hidratare, hidrolizd si oxidare a
diferitelor substante si rninerale ce intra in cornponenta parnanturilor,
determinand fenomene ce influenteaza decisiv comportamentul
acestora
[75].
Actiunea de dizolvare a apei se manifesta 'in functie de tipul retelei
mineralelor componente a particulelor solide, astfel:
"
- In cazul retelelor ionice, in care ioni i sau macroionii (existenti in
cazul filosilicatilor) sunt dispusi ordonat, 1ntr-o anumita succesiune in
nodurile retelei (fig.2.62.a), dipolii de apa sunt atrasi si se orienteaza eu polii

PAMANrrURli. ,It

2. ALCATUU~EA SI CARACTER1ZAREA

121

----------------------~--------------------------------------

de semn contrar spre ionii de la suprafata solidului (fig.2.62. ,,(jetcrminand

prin aceasta 0 micsorare a sarcinii electrice necornpe sate a I011U'lui,
fenomen insotit de degajare de caldura.
.
Micsorandu-se sarcina electrica a ionilor, intensitat a f
lor ce-i
leaga in reteaua ionica scade si face posibila invingerea Jor e catre energia
cinetica a ionilor si prin aceasta ruperea retelei si trecerea JOI" in solutio, sub
forma de ioni inconjurati de un roi de dipoli de apa, ce-i con
seaza
sarcina electrica, adica de ioni hidratati (fig.2.62.c).
cationi

iJ

..

,=9
~

~
a) retca ionica

b) solvalarea solidului

c) ioni hidratati

Figura 2.62. Dizolvarea solidelor

C1J

retea ionicii

Ca urmare, particula solida (fragment din reteaua cristalina). Tanlane

eu un deficit de sarcini electrice pozitive sau negative, devenind in suprafata
electronegativd respectiv electropozitiva, intensificandu-se astfe
scesul
de dizolvare pana la saturarea solutiei.
,..
- III

cazul solidelor cu retele moleculare (fig.2.63.a), ell molecule

dipol in care fortele de legatura dintre molecule sunt forte Van der "asls de
orientare, dipolii de apa se asociaza tnoleculelor periferice ale ~ Iidului ~i
prin cornpensarea Ull01' sarcini clectrice ale rnoleculei dipol, slabesc
legaturile din retea, izoland apoi moleculele hidratate pe C re Ie tree in
solutie, (fig.2.63.b) disociindu-le
pe une]e din ele in ioni hidratati
"
(fig.2.63.c). In acest mod, 111 solutie se afla atal molecule hi
3.t si

ioni hidratati,
,

(+

(+

-.

- t
+l-

'_ ~+

t ,,-f:..

-x.+

r" ~.

-;-

+ -

-)

t)

-)

- +

~+ ,-

a) rcteu moleculara

tutti hidratati
! !

;:..

+)

b) molecule hidratata

c) loni hidratati

Figura 2.63. Dizolvarea solidelor

CI-l

retea molecular-a

eu retea moleculard nepolara (fig.2.64.), cu legaturi

moleculare covalentc sau Van de,' Waals de dispersie J1U pot fi tfi./t,l\cllc de
Solidele

FUNDATIII-

122

FIZICA ~I MECANlCA pAMAN~rUJtILOR

apa, deoarece intre dipolii de apa si moleculele retelei 11U se pot stabili forte
de atractie electrostatice care sa compenseze energia retelei si prin aceasta
sa declanseze procesul de solvatare. Totusi, 11'1 unele cazuri pot fi izolate un
nurnar mic de molecule din retea, datorita polarizarii prin inductie a unor
molecule din straturile periferice ale retelei (fig,2,64.),
catiorti hidrata i

>

c+ -)

anioni hidrata i
+

Figura 2.64. Retea moleculard nepolard

Hidratarea este procesul prin care, ionii substantei (sau solidului)

de dizolvat atrag si leaga, prin forte eJectrostatice, in retea dipoJi de apa
dand nastere hidratilor. Hidratii cu structura cristalina til care rnoleculele de
apa se prezinta ca unitati independente sunt denumiti cristalohidrati (ex.
Cael2.6H20, MgS04.7H20 etc.). Apa din retea este denurnita apa de
cristalizare, ce se pierde prin incalzire Ja diferite ternperaturi,
Spre ilustrarea procesuJui se considera pachetul de foite al
montmorillonitului
sodic (fig.2.65.), care datorita valentelor Jibere pe
interfete, atrage si leaga molecule de apa dill aerul umed, marindu-se
distanta dintre foite de fa 9,8 Ii la 12,5 A. Aceasta apa pe care 0 proba de
parnant uscat 0 atrage dill aer (vapori de apa) si 0 fixeaza (condenseaza) pe
suprafetele particulelor mai este denumita si apa de higroscopicitate.

aer uscat

aer urned

inundate

Figura 2. 6~5.Hidratarea montmorilloniiulul sodic

Aceasta apa este constituita din primele straturi de molecule atrase

direct de particulele tie pamant, din vaporii de apa care circula prin porii
acestuia,

2, ALCATUIREA

$1 CARACTERLZAREA PAMANTURILOR

123

Apa higroscopica
poate conferi pamanturilor
0 umiditate
de
higroscopicitate maxima de cca. [75]:

1% pentru nisipuri;
7% pentru prafuri;
17% pentru. argile.
Aceasta apa nu poate fi eliminata decat prin uscare in etuva la
lOSoC.
Introdus in apa pentru dizolvarea ionului de sodiu electron ,/.itiv,
montmorillonitul adsoarbe dipoli de apa, care patrunzand il~
C'I)( [iul
diutre
foite deterrnina cresterea distantei de la 2,5A la J 7 - 4().1 ('7l1ltand
montmorillonitu 1 sodie hidratat. Pe masura ce distantele
(1' 11 r ,-~ uule
,
(foitele) montmorillonitului
cresc, fortele de atractie scad si un ~l(.. foite
inconjurate de un invelis de apa pot treee In solutie.

Hidroliza este 0 reactie chimica dintre ionii unei sari (substante cu

molecule formate dill resturi acide si resturi bazice, spre exemplu Na'~ + Cr)
~i
ionii apei. Prin hidroliza, ill functie de tipul sarii (neutra, a ";(Ifl sau bazica)
[J 44] rezulta un acid si 0 bazd, ale carer molecule, mai mult sau rnai putin
disociate in ioni, determine caracterul acid sau bazic al solutiei.
Spre exemplu, carbonatul de sodiu Na2C03, disociind ~ ioni de Na +
2
~i
C03 - reactioneaza eu ionii apei (if, OH), determinand prin hidroliza,
2 Na + CO~- )+ 2 H+ + OH-)= 2 Na~ + OH-)+ r-f2e03
1

aparitia unei baze tari disociate si a unui acid slab.

Oxidarea si reducerea sunt doua fenomene cuplate, caracterizate

prin pierderea (oxidarea) sau captarea (reducerea) de c ~(~)1';i catre
atorni sau ioni si trecerea lor in ioni respectiv In atorni neutri. r c .te p cese
se desfasoara in prezenta unor substante care capteaza elect! oni (oxidantul)
sau a unei substante care cedeaza electroni (reducatorul), cele n13i ~;~llt lite
sunt O2; H2S04 ca oxidanti si C; CO ca reducatori [144].
Toate a.ceste procese sunt favorizate si de faptul ca apa ell care rocile
vin 111 contact nu este chimic pura (apa pura contine 11, 12rx,; I idrogen si
88, 8(~% oxi gen) ci are 0 cornpozi tie chimica dependents de ori g" I a ei,
as tfe I [27]:
apa de ploaie, desi eea mai curata, contine gaze ca : (')2, N2,
CO2, H2S, NJ-!3, etc.;
24
apele de suprafata curgatoare contin cationi de Ca , A~f?;2+. Na +
2
etc, ~i
anioni de Cl , S04 -, C032~ etc.;
t

FUNDAT1J

124

r-

FLZfCA $1 MECANICA rAMANTURILOR

de infiltratii contin 0 serie de componenti

solubili ai rocilor, ele fiind puternic mineralizate;
apele oceanelor si marilor C011tin cca. 3,5% saruri (dintre care
2
2,7% clorura de sodiu) si ioni de Mg2+, K", S04 - etc,
apele

subterane

b) Faza gazoa ..ya

Faza gazoasa [75] consta 10 gazele cuprinse in interspatiile dintre

particule si este constituita, to principal din vapori de apa, 70 - 800/0 azot,
J 0 - 20% oxigen, 0,1 - 100/0 dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, etc, Aerul
din pamant se deoscbeste de cel din atmosfera, prin continutul de 2-200 de
ori mai mare In CO2, Pe masura ce creste adancimea, continutul de oxigen
se reduce si eel de CO2 creste. Gazele existente in pori pot comunica cu
atmosfera, 'in cazul porilor deschisi cornpozitia, presiunea si temperatura lor
fi ind determinata de variatiile atmosferice din zona cea ITIai apropiata.
1n cazul porilor inchisi, care nu comunica eu atmosfera, gazelc
cuprinse in pori contribuie la delimitarea suprafetelor libere de apa existente
'in pori (rneniscuri)
si aparitia tensiunilor
superficiale,
a meniscurilor
capi lare si prin aceasta influenteaza
perrneabilitatea
si deformabilitatea
parnanturilor,
conferindu-le
0 anurnita
elasticitate,
'in special pentru
"-

incercarile
de
scurta
durata.
,..
lntre cele doua faze, 1ichida si gazoasa exista 'in perrnanenta un
echil ibru apa-vapori, deterrninat de energia cinetica a dipolilor de apa, in
functie de concentratia vaporilor de apa din faza gazoasa (Cw) [197]"
Atunci cand numarul de molecule trecute 11] stare de vapori este egal
cu numaru 1 de molecule de apa, trecute prin condensate, 111 faza lichida,
gazul se considera saturat, cu concentratia
C,v,.'iot, Se defineste
astfel

umiditatea relativa a aerului din porii pamantului prin raportul celor doua
concentratii (/J..,,, := C~V / Cw,.rQI sau a presiunilor vapori lor corespunzatoare
celor doua stadii, nesaturat (Pv) si saturat (j.Jp,,\lll) [3], [197],

2.2.1.1.5. Interactiunea dintre faza solida, lichida ~i

gazoasa
"

Intre cele trei faze constituente ale pamantului, so Iida, lichida si

gazoasd, fiecare Cll structura si proprietatile
ei specifice,
exista 0
perrnanenta interactiune localizata, in principal, in zona de contact a fazelor,
unde apare 0 zona de discontinuitate (intre fazele de contact), cu 0 grosime
de cca. 2,10-

19

Cl11

[144], [231], ce dctcrrnina

898

numitele

fenomene de

2. ALCATUlREA

$1 CAI{AC1'ERIZA[{EA pJ\MANTlJRlLOR

tensiunea superficiald;
Iiofobia; electrocapilaritatea.
suprafata:

adsorbtia;

schimbul

125

lioftlia-

ionic;

ELEC1-.ROLIT

MACROJONJ

+~-.

,.',

oq', .,'"

.
I

.:t \,

":t-

"

\"
0

'

.;-0
.

It~,_

('J 1/

.. ""...

"~,
p-..
'-'

. ,'

,~

=o. ,i

cationi
hidratati

'_

.,.
. .6

..

:z;

.r
"

-;::

'.

00, ,:

x:

I:~
\
-

...;_
t 1111IIIII1

.' -.C,?,

'

.s,.

...,. . =

0
0
, ,

'.

,r"

lSi04]
3+

[Al]

lOHJ

4Na

1I[I_n11l1.n,
nor ionic de
..(rtl}J +
+ ,,~
.. t::?_:..

cal ion. (+)

dipoli de apa deforma]i

FigLIJ"a 2. 66. Particuld argiloasd (caolinit - macroion)

si

1101"//

ionic

Explicatia acestor fenornene trebuie cantata In existenta 1.11101' sarcini

electrice necompensate la suprafata particulelor solide, fragrnente de retele
cristaline si ill caracterul specific al dipolilor de apa. Astfel, 0 particula de
argila (fig.2.66.) constituita dintr-un ansamblu de straturi (foite) poseda
sarcini electrice negative necompensate
pe suprafetele paral Ie cu
stratificatia si sarcinile electrice pozitive (prin fragmentai J rctelei in
dreptul cationului de At), pe muchiile si la colturile pachetului de foitc
(fig.2.13.).
Aceste sarcini sunt datorate fie structurii proprii a r~ll:il'\llei (vezi
structura rnonunorillonitului),
fie prin actiunea de dizolvare ~ihidiutarc a
I

FUNDATJl J - FIZlCA $1 MECANICA

J26

pAMANTURILOR

apei care, izoland si hidratand ioni (de regula Na, Ca, K etc.) din reteaua
cristalina a mineralelor componente
(fig.2.62.), deterrnina aparitia sau
cresterea sarcinii electrice necompensate. De asemenea, ionii dislocati din
retea sunt puternic hidratati (inconjura]i de un roi de dipoli de apa orientati)
si trecuti ln solutio.
Ca urmare, in vecinatatea particulelor ia nastere un camp de forte, In
principal de natura electrostatics,
ce exercita 0 forta de atractie asupra
cationilor din solutie si asupra dipolilor de apa, determinand 0 migrare a
acestora spre pereteJe particulei, in vederea neutralizarii
potentialului
electronegativ al acesteia. Rezulta astfel un nor ionic (fig.2.66.) constituit III
principal din cationi ce inconjoara particula si un roi de molecule de apa
(dipoli) orientate dupa liniile de forta ale carnpului electrostatic.
Datorita dirnensiunilor, tabel 2,22., [231], cationii atrasi de peretele
particulei nu se pot apropia la 0 distanta (b) mai mica decat cea permisa de
propria lor dimensiune (fig.z.S?.).
TabeI2.22. Razele unor ioni hidratati (R) lJ1 A'

ion de
raza (R)

Na+

Li+

K+

7 ,3-10 5,6-7,9 3,8-5,9

NH+

54,

Rbi

Ca+

3,6-5,) 3,6-5,0

Mg2+

Ca2+

Ba2+

10,8

9,6

88
,

Cei lalti cationi si dipoli de apa, in tendinta lor de a se apropia de

peretele particulei sunt rnentinuti la distante variabile de perete, de catre
cationi si dipoli atrasi anterior,
2R

cationi

perete

articula

planul
extrernei

apropien

Figura 2.67. Localizarea planului extremei apropieri

Rezulta astfeI in jurul particulei (fig.2,68.) straturi succesive de ioni

si dipoli de apa care impreuna cu peretele particuJei constituie un adevarat
"condensator",
eu distanta intre "arrnaturi" (8), care determine aparitia
micelelor [75], [95], [231], conform teoriei stratului dublu difuz a lui
Mitchell (l976), [231],

2, ALCATUIREA

$1 CARA "fERIZAREA pAMANTURILOR

127

----------------------~~-------------------------------------com lex de
adsorbtie

J'

- - . -.
'::.!f.

...L

-~:
.~

....

r.....

(\.t

+
.

+
~

","nten~ialul1uj

.~

Nernst
:-.,...
-

4'

...

~
'.

- -

-II

lectrodinarnic)

a)

- + -

T'
.4

I';

_-

b)

noier tialul electric

Juru

potentialul zeta (l;)

(electrocinetic)

partJculei

distanta

articula
stratlll lui Stern
TstratliJ oe contraionl
planul de separatie --I

I
:

solu ie

,--!stratlll lui Gquy'~Jla

, . (stratu 1 difuz)

c.......
OOJ
,

~~--~--------

ro~_rl

c)
distanta

Figura 2,68, Structura complexului Gle adsorbtie din jurul particulei (teoria stratulm dub!",
difuz)
"

Intre aceste arrnaturi ia nastere 0 diferenta de potential, nurnita

potential electrodinarnic sau potentialul lui Nernst, depinzand ca vak ire de
natura rnineralogica a part.iculei, de valenta ionilor, de concentratia solutiei
si de temperatura.
Pe rnasura ce distanta fata de particula creste, cationii atrasi
rnicsoreaza din ce in ce mai mutt intensitatea carnpului electrostatic
(fig.2.68.b), ajungandu-se ca 1a 0 anumita distants ei sa posede 0 anurnita
mobilitate (datorita intensitatii din ce 10 ce mai mici a fortelor de legatura)
In raport cu cei din imediata apropiere a particulei. Ca urmare, Stern (1924)
(fig.2.68.a) considera ca in jurul particulei electronegative se form aza un
strat dublu de ioni constituit dintr-o parte fixa (stratul Stem), continand ionii
cei mai apropiati (contraionii) ~i0 alta difuza (stratul Gouy), continand
restut ionilor si dipolilor de apa, separate lntre ele de planul cxtrernei
apropieri situat la distanta (c5) [88] [J26], (fig.2.68.). Potentinlul electric,
corespunzator
planului
extremei
apropieri
este
denumit
potential

FUNlJATlll-

128

FJZICA $J MECANI

A T>AMANTURILOR

electrocinetic sau potential zeta (l;) ~i

are un rol important in fenorncnele de
suprafata datorita mobilitatii stratului difuz, care poate fi pus 111 miscare
odata cu solutia [126]. Se constata de asemenea 0 scadere a concentratiei de
cationi, simultan cu 0 crestere a concentratiei
de anioni, pe masura ce
distants de particula creste (fig.2.68.c).
Valori aJe potentialului electrocinetic pentru 0 argila sunt prezentate
ill. tabelul 2.23.
Natura ionilor din
stratu I difuz
Poten ialul ~ ImV

Li

Na

Ca

Ba

74,9

69,0

68,0

30,5

22,5

rabe/2.23.

Valori ale
potentialului C 111 raport
de natura ionilor dill
stratul difuz

Se poate observa scadcrea potentialului

t, pe masura cresterii
valentelor ionilor din stratul difuz deoarece particula va fi totdeauna
incorporata de un nurnar mai mic de ioni trivalenti, decat bivalenti sau
monovalenti, Deci grosirnea tratului difuz, respectiv grosimea cornplexului
de adsorbtie, scade pe masura cresterii valentei ion ilor adsorbi ti si creste cu
gradul de hidratare at ionilor [95].
Aceasta proprietate a particulelor mineraJe a parnantului, de a atrage
~ifixa pe suprafata 101' laterala substante lichide sau gazoase, poarta nurnele
de adsorbtie [75], [J 97]. Adsorbtia, intr-un sens mai larg, este definita ca
fiind fenornenul de concentrare a unei substante la suprafata interfazica l89].
Corpul pe suprafata caruia se produce adsorbtia se nurneste adsorbant jar
substanta adsorbita constituie adsorbatul . Stratul de contraioni impreuna C'L1
stratul difuz constituie complexul de adsorbtie al particulei. Cantitativ,
ad orbtia este evidentiata prin intermediul coeficientului de adsorbtie definit
as tfe I [I 26] :
(2.27.)
unde:

numarul de moli de solvat dintr-o prisrna, eu baza de arie S12

2
[em ), situata pe suprafata de separatie lichid-lichid, cu inaltimea
al-bitrara (h);
n,- numarul de moli dintr-o prisma identica dill interiorul solutiei.
n12-

Pentru adsorbant solid - cazul pamanturilor - cantitatea de adsorbat

se raporteaza nu Ja unitatea de suprafata, ci la unitatea de masa (1112) a
solidului, rezultand a'>a 'Asp unde A"i/J este aria specifics (Asp= SI2/n12).

2, AJ-iCATUIREA

SI

I\RACTERIZAREA

J29

pAMAN1'lJRILOR

"

In functie de natura fo rte 101" de interactiune ee determina complexul

de adsorbtie, se distinge [89], [101]:
adsorbtia fizica sau fizisorbtia, ee sUi la baza forman i
eomplexului de adsorbtie din parnanturi, in care fortele de
interactiune Ie putern grupa aproxirnativ ea fiind forte Van der
Waals;
adsorbtia chimica sau chemosorbtia determinata de legaturile
de valenta ce se stabilesc intre suprafata particulei si moleculele adsorbite.

in interiorul retelei cristaline a solidului, fenornenul purtand numele de ab..sorbtie (12(11. In mod
obisnuit cornplexul de adsorbtie aJ particulelor argiloase cunrindc ioni de
r
(Cal"), (Mg++), (Na+), (K ), (Li+), (if), (NH4~"), etc. [95], [:0 J ~idip' ~ide
Uneori moleculele

adsorbite

pot patrunde

""
apa.

"

In timp ce cationii dill eomplexul de adsorbtie atrasi de perctcle

particulei sunt incarcati pozitiv si deterrnina saturarea campului el =trostatic, dipoli i de apa, neutri dill punct de vedere electric (desi nu contribuie
la saturarea carnpului electrostatic), se orienteaza dupa liniile de forta ale
carnpului, deplasandu-se totodata spre peretele particulei. Dupa CUI11 se stie,
moleculele de apa, nesupuse unui camp de forte exterioare, sunt lntr-o
continua rniscare

dezordonata

(browniana)

cu

viteza

depcndcnta

de

temperatura.
Existenta carnpului electrostatic, deterrnina prin echilibrarea partiala
sau totala a fortelor ce cauzeaza agitatia terrnica a moleculelor de apa, 0

reducere

treptata palla la anulare a arnplitudinii

miscarii brownicnc, pc
masura apropierii Jor de peretele particulei,
Rezulta astfel, 111 imediata vecinatate a particulei (cca. (),005 J1.), un
strat de moleeu Ie de apa (fig.2.69 .a,c) eu pozitie fixa (ell miscai e browniana
anulata), numita apa strdns legatd sau solidificaui ce prezinta proprietatile
unui solid (densitate mare si rezistenta la forfecare de cca. 2 d. 1 'If;':11') [4],
[197]. Potentialul campului electric, corespunzator peretelui particulei, ce se
exercita asupra dipolilor de apa, determinand anularea miscarii browniene,
dependente de temperatura este denumit potential termodinamic.
Pe masura departarii de peretele particulei, potentialul t~J odinamic
seade (fig.2.69.b) ~idipolii de apa incep sa oscileze (fig.2.69.~) in jurul
pozitici de echilibru, cu 0 arnplitudine din ce in ee rnai marc, rIererminand
scaderea densitatii si a vascozitatii, palla l~i reiau rniscarea bic wniana ce
caracterizeaza apa liberd (fig.2.69.c).
,

st

FUNDA~rIJ I - FLZICA

130

ME(:ANICA

pAMANTURJLOR

tnolecule de apa (dipoli)

orientate spre
peretelc particulci

- -

a)

particula

mrneral~

.1

10 000 dabl/cm

0,05

.....

'~

~GRAVITA'rLONALA

PELICULARA

::l
..,

--

I
!
I,

~l

icon

G)

S
o

;::s

lex de

adsorbtic

(13

b)

,,
,,

I')('csiul\e osmolica
,,

'p.

c::
G)

......

0..

tuU_W_UUlLLw.u.wulPu"u"u..uUUll.U.IUl tnLloQ.vn

h~A mhD

dis t8 n l'!.._~+

pRrticulil
AP;" LIBERA

AI'A 1.F.OA'ri\
< 0.0005 n1111
mi cares rnolcculelor de a

"'=

c)
,

Figura 2,69. Interactiunea electromoleculard intre suprafata particulelor minerale si apa

Potentialul corespunzator limitei de separatie lntre dipolii ficsi ca

pozitie si cei ce prezinta uncle oscilatii in jurul pozitiei de echilibru este
denumit potential cinetic (fig.2.69.b), Stratul de apd mdrginit de conturul
apei strdns legate si al apei libere (fig.2.69.a) poartd numele de apa slab
legato sau peliculara [75], [95], [J 97],
Ansamblul apei strans legate si al apei slab legate in grosime de cca.
0,25 -f{),50j.1 constituie apa adsorbitd (fig.2.69.). Aceasta apa nu poate fi
eliminata din parnant decat prin crearea unui camp de forte exterior, fie de
natura electrostatica,
fie de natura terrnica, care sa invinga campul
e lectrostatic al particu lei; drenarea gray itationala nu este eficienta,

2. ALCA.TUIREA $1 ARA .rrERIZAREA PAMANTURILOR

131

"

tendinta lor de a se apropia de peretele particulei, sub actiunea

fortelor de atractie, cationii si dipoJii de apa exercita asup '(1 pcrctelui ~i
respeetiv asupra lor lnsisi 0 presiune numita presiune osmotica (fig.2.69.b),
Cll valori foarte mari (cca. 10000 daN/em2) pe peretele particulei, valori ce
seade rapid eu distanta de particula. Dupa unii autori [4], [75], [95], [197]
existenta aeestor presiuni ar explica formarea apei solidificate.
111

RESPINGERE

,,
\

\
"
"

\
\

"

(2) solutio \'" "r..

(L) solutie
... '
\ c~
d'l
....
concentrate \\. '" 7->/~ 1 uata

",, ,,~~
...
"~n.
" ...
,

"'"

-~--...

' -, -;

......

....

o
p..

"~t

_-

ecllitibnl'
- - - .
tlxotrOI IC
...- ~t;.\\C?

;'
.
..
'/ ... .;.,rv

~
~

ffi

0(1(' .\0

.....
(l}' ..............
_
..' 2 ..... 10'
'iooo .. __--

10

a)

.. o.fl"l]

A
distants

$..eG\'(OS

contact
rnecanic
I
I

"

"

"

"

groapa de potential

@;@

Ci~

~~
~

ATRAC1'IE

b)

c)

Figura 2.7(). Variatia energiei potentiate

Din cele prezentate rezulta ca particulele a carer compo=-tie si

structura mineralogica favorizeaza aparitia unei sarcini electro: ~<ltive fa
suprafata, lor se inconjoara eu un complex de adsorbtie (fig 7() }~ fapt ee
face ca ele sa eapete 0 structura de micela, intre ele manifestfindu-se forte
Van der.... Waals .
In functie de concentratia solutiei si distants intre ele, rczultanta
Iortelor de interactiune, de atractie si respingere, impune 0 pozitie de
echilibru a partieulelor, caracterizata printr-o valoare minima a
"tgiej
potentiale (fig.2. 70.b). Pentru intelegerea fenomenului sa considerarn un
rnodel mecanic de forma "gropii de potential' [4] (fig.2.70.c) si sa asimilarn
particulele eu bile. Cele dOU3 bile sunt ttl echilibru la baza gr ipi i de
potential, deplasandu-le din aceasta pozitie, ele tind sa-si oeupe 1)('/ilia de la
baza gropii de potential caracterizata printr-o valoare minima a energiei
potentiate, dependenta de intensitatea fortelor de interactiune.

FUNDA'~'lll-

132

FIZlCA $l MECANJCA

pAMAN'T'URIL ..OR

Analizand alura curbei de potential din figura 2.70.b, se observa ca

ea prezinta doua minime, sau doua gropi de potential, si anurne [223],

[231] :
A - un minimum mai mare, adancimea gropii de potential mai mare,
ce corespunde unor legaturi rezistente (contact mecanic) intre particule
pentru distante inter-particulare
rnai mici de 3A, corespunzatoare
unui
echilibru stabil, corespunzand legaturilor de hidrogen si hidroxil. Co 11trar
parerii clasice, in depozitele argiloase supuse la solicitari, majoritatea
contactelor intre particule sunt de acest tip (mineral-mineral),
[23 J ].

B - un minimum mai mic, adancimea gropii de potential Inai mica,

ce corespunde UIIUi echilibru 111ai degraba metastabil, numit echilibru
tixotropic, cand a mica crestere a lucrului mecanic induce posibilitatea
aparitiei unor deforrnatii rnari, urmata tie 0 rearanjare a particulelor (fig.
2_14.).
C - 0 bariera de potential, plasata intre cele doua "gropi", care
controleaza fenornenele de floculare si clispersie din solutie, prin reducerea
stratului difuz si cresterea flocularii, In soluti i concentrate, sau particulele se
distanteaza (peptizare); pentru solutii diluate particulele tree dill pozitia
stabila A in C.
Prin actiunea unor sarcini exterioare sau prin modificarea campului
electrostatic, eu diferite mijloace, se poate produce colapsul (111 trepatru nderea) stratului dublu electric si modifica echilibrul structurii parnantului, ce
tinde spre 0 noua pozitie de echilibru, corespunzatoare energiei potentiale
globale rninirne a sistemului (curbele dill puncte - fig.2. 70.b) sau favorizeaza
(zona A ~C) fenornene de eroziune interna la baraje dill parnant.
Grosimea stratului dub1u electric pt"ecurn ~i
intensitatea fenomenelor
de interfata, ce conditioneaza structura si co In portamen ttl I parnanturilor, in
general si In special a,1 pamanturilor ell particule fine, este III functie de
urrnatorii factori:

a)
b)
c)
d)

dimensiunile si forma particulelor;

compozitia mineralogicd;
.
conduiile de mediu (concentratia elcctrolitica, lJH),'
natura cationilor adsorbiti.

a) Dimensiunea si

!O'''',1Q

particulelor, dupa cum s-a prezentat,

deterrninata de compozitia mineralogica

chirnica. Cu cat rnineralele constituente

particu le cu dimensiuni

rnai mici [4].

este
.
si intensitatea proceselor de alterare
sunt 111aiputin dure, eu atat rezulta

2. ALCATUlREA

$1 C,ARAC1'ERIZAtEA PAMAN1~U'J~ILO[{

<l
~

II

133

Cum sediul fenomenelor de interfata ll

constituie suprafata particulelor, intensitatea
lor,
exprimata si prin coefieientul de arl btie a',
intr-un V01UlTI sau masa
de pamant da 5 este conditionata
de suprafata
laterala a tuiuror particulelor din VOlUITlUJ sau
. .....
masa respecti va.
P e ntru a cara. \1 za
cantitativ aceasta ,~rafata, s-au definit urmatorii
in die i [4], [144]:
""I

Figura 2.7/. Dependenta arie specified grad de

dispersie

gradul de dispersie, !1 == l/d, unde (d) reprezinta

particulelor
frecventa);

(corespunzator

medianei

histograrnei

diametrul
sau curbei de

aria isuprafatar specified, reprezentand raportul dintre suprafata

particulelor (A) si volumul (V) sau rnasa lor (M) (Asp == AIV sau A.~,p==
A/M).
Cei doi pararnetri nu sunt independenti, ei putandu-se exprima unul It1
raport cu celalalt, printr-o expresie de tipul: Asp:=: K!1 (fig.2.71.). Astfel,
pentru a particula de fOl"1118, cubica 1 sferica C'U latura 1 diametrul (d), se
obtine:
,
particula cubica:
2
3
A = 6 d si V = d

As(} == 6 d 1(}3 == 61 d ~

AI~/)

== K .!1

unde K==6;
(2.28 a)

particula sferica:
2
3
A == Jr . d si V == 1[ . d 16

(2.28.b)
Coeficientul (K), numit ~i
constanta de forma creste ~iodata eu eJ
aria specifica, pe masura ee particulele se aplatizeaza, deci pe masu it ce
gradul de dispersie creste si diarnetrul se micsoreaza (fig.2. 71., tabc til 2.24.)"

l89].

FUNDAt-I'LI 1- FIZICA SI MECAN[CA PAMANTURILOR

134

Tabel 2.24. Dimen ..siunile particulelor mineralelor argiloase si aria specified

Mineral

Raportul
dimensiun ilor

1A

Dirnensi UJli A
0
7
= 1Ot m = IO' mm

Aria
speci fica in
2

lungime

grosirne

m /gram

Caolinit

lOx lOx I

1000-2000

100-1000

JO

lilit

20 x 20 x 1

1000-5000

50-500

80

100 x 100 x ]

1000-5000

10-50

80

Montmorillonit

Spre exemplu, pentru 0 particula paralel ipipedica avand aceeasi baza

cu particula cubica dar inaltimea variabila, aria specifica respectiv
sisterne
moleculare
(solutii)

Ii

10 7

10 --_ ........_. ... I

I

,-.....
.....
I

sisteme
u ltrarnicroeterogene
(coloizi)

(,

10

u
,.--

- ..- .... --- ..

, .. -~--..-

I
,
1

I'

10

j.

"

,
i
I
- ----.t ---- ----- _... -~._----.1~~------.... -. -..
'i'
1,
I
I
r
1
R

-7

10

10

-6

10

-4

Jn

10

-3

r---

sisterne

macrocterogene

-2
J ()

functie

de

valoarea gradului de
dispersie, sistemele disperse, deci si parnanturile se pot asirnila la

,:

1-1

] 11

II

-.--

"

i
10

sisteme
m icroetero gene
(pseudocoloizi)

constanta K, creste de
la valoarea 6~ (pt. cub)
la 24 ~ pentru 0 grosime de 1/1 Od si 204~
pentru 0 grosime de
1/ J ODd (fig.2. 72.).

d [ern]

Figura 2,72. Clasificarea sistemelor disperse infunctie de

gradul de dispersie

clasificari date )'11 figura 2.72. Privind prin

prisrna fractiunilor granulare se coustata ca

spre deosebire de nisip,
unde aria specifica este

2
de cca. 12-500 cn1 /g, la mineralele argiloase (tabelul 2.24.) [89] aria
specifica este de ordinul metrilor patrati (10-80 m2/g), de aiei si diferenta
foarle mare intre JTIOdtl1 101- de interactiune
cu apa. Pentru
marirea suprafetei
,
,
'
speeifiee se recurge in cadrul tehnologiilor de stabilizare a pamanturilor
[130] la macinarea 101', deei la fragmentarea retelelor cristaline 1Jl vederea
sporirii activitatii lor.
Aria specifica a, unui pamant ell 0 anum ita cornpozitie granulometrica, exprimata prin histograrna eu pal ierele Pi% ~j diametrul mediu
drill == (di_1 -r d, ) /2 se poate exprima,
considerand particulele echivalente eu

o sfera, eu relatia [99]:

2. ALCATUJREA SI CARAC"ERJZAREA PAMAN1'URILOR

A~

=="~

11; .

Ai

135

29
)
(2. .a

n; . V;

unde n, - reprezinta numarul de particule care intra In alcatuirea pamantului

ell un procent pi din greutatea totala Gr;
n. =
'V

pG
i

(2.29.b)

Ys

Ca urmare, suprafata specifica pentru proba de greutate totala G, si

eu fractiunile (Pi) de diarnetru mediu d, va fi aproxirnata prin relatia 2,29.a,
capata forma, cu luarea in considerare a relatiei (2.28.b):

G, . '"
Pi'
Ai
L.J
== Ys
~
.zs. .

r,
Deoarece

SLlma

fractiunilor

".
L..J
_

jJi

At

6 '"
Pi
L..J
=
ell

Pi

L Pi == 100 .

b) Compozitia mineralogicd determina 111 principa I valoarea

potentialului electrodinamic ~i
respecti v electrocinetic, prin existenta sau nu
a unor sarcini electrice necompensate iu reteaua cristalina, ge, icrate .Ie tipul
tie structura specifics mineralelor componente ale particulelor.
Astfel, tectosilicatii, respectiv cuartul, mineral preponderent '111
fractiunea nisip, nu poseda sarcini electrice necompensate, spre deosebire de
mineralele argiloase (filosilicati) ce posed a astfel de sarcini pe anumite
directii, ce initiaza declansarea fenornenelor de interfata.
Ca urrnare, la fractiunea
nisip fenornenele de interfata, sunt de slaba
,intensitate 111 raport cu intensitatea lor la fractiunea argila, llJf l rolul
preponderent revine raportu lui in care se gas esc In masa argi lei cele trei
minerale principale,
montmorillonit
- illit - caolinit, cu un potential
electrodinarnic descrescator de la montmorillonit
la caolinit, variabil si in
raport de ionii atrasi in complexul de adsorbtie (tabelul 2.24.).
t

c) Conditiile de mediu sunt deterrninante in initierea ~idesfasurarea

Ienomenelor de interfata, prezentand
prin posibilitatea
practica de
modificare a lor, prin diferite mijloace, 0 importanta deosebita in sensul
modificarii controlate a proprietatilor
pamanturilor
eu caracteristici
constructive slabe sau dificile.
Reflectarea cantitativa a conditiilor de rnediu asupra fenomenelor de
interfata se poate face ell ajutorul indicelui de aciditate (jJH) ~i
saliniiatii.

FUNDA1~IJ1- FIZICt\ ~I MECANICA PAMAN'rURILOI~

136

Indicele de aciditate (11H) este dejinit ca logaritm in baza zece, cu

..semn schimbat, al concentratici ionilor de hidroniu (HI-) dintr-o solutie [3].
Avand in vedere ca acizii se desfac in ioni de hidroniu (if) si anioni de Cl,
21
2
S04 - etc. iar sarurile disociaza in cationi metalici ur . Na r, K, Mg2+, Ca ,
3
A 1 "'-, Fe 3-1- etc.) ~iapoi in ioni de hidroniu si oxidril (OH), indicele de
aciditate (pJ-/) indica raportul in care se gasesc ionii de hidroniu (respectiv
sarcinile pozi tive), in raport cu ioni i de oxidri 1 (sarci 11 iIe negati ve) in apa din
porii parnantului i prin aceasta reactia parnantului.
pH
12

JO

P - sarcina < 0 permanents

imcntara,
obtinuta pentru pl l ere 'calor

A - sarcina ()

~IJI)1

13 - sarcina > O ce apare

pentru ~)Hdcscrcscator

10

()

5
N~1GA'r(VA

Astfel, In apa curata (caracterizata ca fiind chimic neutra) se afla un

gram_de io~i de
iu (I-() la .1 ~7 litri (dm ') de ~r.a;deci U~l Ii tru de a~a
curata contme 10 ioru de hidroni u tar pl I =-log( 10 )= 7. Daca concentratia
ionilor de hidroniu este mal mare, numarul litrilor de apa ce contin J gramioni de hidrogen este 111a; mic (/()6, /(15 ... ) si deci IJ/-I.< 7 (PH= 6~ 5; 4 ..) iar
pamantul se considers ca poseda () reactie acidd.
Dimpotriva, daca solutia este mai saraca in ioni de hidroniu, numarul
litrilor de apa ce contin lill gram - ioni de hidroniu este mai mare (lO''?,
9
10 , ... ) si pH > 7 V)H = 8; 9; 10...), iar reactia solutiei respectiv a
pamantului este alcalina [4], [89].

~t~ro~

2. ALCA'r'UIREA ~J CARACTERIZAREA

PAMAN'rUl,{fLOR

137

'"

In functie de valoarea pH-ului apei din porii parnantului si deci de

reactia pamantului, acida, neutra, alcalina, sarcina electrica a particulelor
poate fi pozitiva sau negativa (fig.2.73.).
Astfel, particulele parnanturilor
cu reactie acida devin electropozitive pe rnasura ce pH-ul scade, iar inversarea de sernn se produce odata
eu scaderea ]JH-uilli, sub valoarea pH-ullli izoelectric corespunzatoare
unei
sarcini nule si deci pe masura ce aciditatea creste (fig.2.73.). Cresterea
pfl-ului, deci a alcalinitatii determina 0 incarcare electronegative suplimentara a particulelor.
Rezulta ca prin influentarea sarcinii electrice, plf-ul dcterrnina direct
procesul de interactiune solid-lichid (parnant-apa) iar rnodificarea lui atrage
~imodificari ale cornportamentului
fizico-rnecanic al parnsntului,
cum se
IlltampJa in cazul stabilizarii lor prin silicatizare sau electrosilicatizare
[9],
[ 130].
N Eu~rRALll~A'r'E

--

-----~--------~grI?ITATE_j -~--....--_
ALCALINtJ_A_l'_E

~--~----~--~----~--~----~~----exeesivii Lputcrni puternlca moderata slabii

slaba mod puternica
f.ptlterni

~~~~~~.f~~~~h~I~~--~~~.
h-+M'~~~
.
,
i:ll,

1,'1':';'

12

volumul V de npu
cnre.c;pun'llitor a fgrilm
ioni de hidroniu ('>1')

concell~r~ti~i9_~iJor..
(-., Ilitrll
A(jRESIVITA1'E

--

lO"

10
1
102

10 l

1
10"

acida

L
11

If)")

10

1!i

alcalinil

1()"
P

Figura 2.74. Clasificarea so/uri/or dupa valoarea pli-uliu

PH-ul apei din porii pamantului determina DU numai comportamentul fizico-mecanic al pamantului dar ~i
intensitatea procesului de coroziune all betonuJui ~i
armaturilor din fundatii, precum ~i
rodnicia solurilor.
Aceasta, nu este favorizata nici de 0 aciditate mare ~i
nici de 0 alcalinitate
mare, cele mai rodnice soluri fiind cele cu reactie aproape neutra. Clasificarea solurilor 111 raport de aciditatea acestora este prezentata in lig.,'. ~7J . [4].

f'UNDATIJ 1- FIZICA ~IMECANICA PAMANTURILOR

l38

Salinitatea apei din pori influenteaza

0,1
1,0
SAL,INrrATE

10
0/00(sc, log)

100 roo

msip cuartos
+ argila + cuart

de asemenea fenornenele de
interfata, prin modificarea valorii potentialului electrodinamic sau a potentialul ui cinetic (potenti al zeta) [223].
"
ITl figura
2.75. se prezinta
influenta salinitatii asupra potentialului
electric a doua sedimente: nisip cuartos
si argila + cuart. Din examinarea graficelor din fig. 2.75. rezulta [223]:
pentru 0 sal initate inferioara
vaJorii de 2%0, particu lele sunt incarcate cu sarci na electrica negativa;
pentru valori intre 2 si 6%(),
apare 0 zona de tranzitie delimitata de
un domen iu izoelectric (Vfz==O), pentru
care flocularea este maxima;

de la valoarea

Figura 2,75. Influenta salinitdtii asupra

potentialului electrocinetic (IIfJ

salinitatii

de

cca. 6%(), sarcinile sedimentelor naturale (cuart + argila), devin pozitive si

variaza liniar in functie de salinitate.

d) Natura cationilor din solutie deterrnina prin valenta Jor, grosimea

stratului dublu electric ~i
respectiv grosimea invelisului de apa adsorbita,
particula
""..-.---.----i=-------,

,,,"

. Na.

4'

....

In.merala
.... ...

:,

,@ ..
I
(

,
\' ...~....(1)~._
--::;,.......

cationi

limita apei
adsor lie

Figura 2.76, Variatia grosimii invelisului de apd adsorbita

ClJ.

valentele cationilor adsorbiti

AstfeL [4], [95], [183], cu cat valenta ionilor este mai mare, cu atat
nurnarul cationilor ce satureaza campul electrostatic este mai rnic si deci
grosirnea complexului de adsorbtie este mai mica (fig.2,76.) si invers, eu cat
val enta ionilor este mai mica, CLI atat 11urn aru I ioni 101" (rcspectiv a ionilor

2. ALCA.TUIREA $1 CARAC1"ERIZAREA pAMAN']'lJR1LOR

139

hidratati) ce compenseaza sarcina electronegativa a particulei est (' mai mare

si deci grosimea apei adsorbite si a cornplexului de adsorbtie este mai mare
(fig.2.76.). Ca urrnare, rezulta ca in functie de tipul ionilor din compicxul de
adsorbtie, grosimea stratului argilos, la aceeasi cantitate de substanta solida,
variaza, fiind rnai mare pentru argilele cu complex sodic fata de cele ell
complex calcic sau de aluminiu.
In general, sensul de descrestere a grosimii invelisului
f~ 'lJ)a
adsorbita si respectiv al potentialului
de umflare-contractie
se poate
reprezenta prin urrnatorul sir [93], [95], [89], [l30], [183]:
"-

u: >Nl1

>Ca -+ >Ba+ - >Mg++ u=: >Fe++>K>F

1

>JviJ4'-

Cum complexul de adsorbtie a1 particulelor este inconjurat de apa

din pori, apa cal"e contine 'in disolutie saruri, acizi, baze sau fragmente solido
de silice coloidala, hidroxizi de fier si alurniniu, lntre stratul di fuz de ioni si
apa inconjuratoare are loc un schimb de ioni, in sensul ca ioni: Jill solutie
tree 111 complexul de adsorbtie si invers, palla la echilibrarea sisternului.

Fenomenul de inlocuire Q ionilor fixati pe suprafata adsorbantului,

prin forte electrostatice cu alti ioni din solutie poarta numele de schimb
ionic, iar proprietatea particulelor so/ide ale ptimdntului ce . -rmit
schimbul ionic .se numeste capacitate de schimb ionic (C. F ,--.) (4. J, [95],
[129], [130], [126], [197].
Capacitatea de schimb ionic se exprima 111 miliechivalenti (111 . ..., 6,1/00
g) la 100 g de pamant uscat, adica in miligrame de cationi corespunzatori la
100 g de pamant uscat, impartit la greutatea echivalenta a bazei (masa
atomica raportata la valenta) [4].
Schimbul ionic si respeetiv capacitatea de schimb ionic (C.E. C,) nu
trebuiesc confundate eu reactii Ie, desi prezinta unele analogi i [197],
deoarece In cadrul lor, nu are loc modificarea compozitiei mineralogi- e a
particulei, ci numai modificarea naturii ionilor adsorbiti din stratul d ifuz.
Astfel, 0 argila eu un complex hidrogenetic (fig.2.77.a) poate pierde
ionii de hidrogen prin inlocuirea lor cu cationi i unei baze, in mod analog
reactiei dintre un acid si 0 baza.
De asemenea, cationii din eomplexul de adsorbtie a1 particulei pot fi
inlocuiti (fig.2. 77.b)' de cationii rezultati prin disociere electrolitica a unei
sari din apa libera din pori i pamantului,
Aceste schirnbari ale naturii ionilor dill cornplexul de adsorbtie 81111t
lnsotite de modificari ale grosimii peliculei de apa adsorbita si prin aceasta,
de modificari aJe Ul10rproprietati fizico-rnecanice ale pamantului.

FUNDAl')) J - FIZlCA ~I MECANICA pAMANTURILOJ~

140

____

a)

nC'OH

b)

c)

'l.

11 CA2

::;=~

pJ-I < 7

C) cationi

- -

,/
,~

A) anioni

Figura 2. 77. Mecanismul schimbului ionic

De exernplu, 0 argila cu complex sodic, datorita monovalentei

iOI1Ului cle sodiu, grosirnea cornplexului de adsorbtie fiind mare, spatiul
aferent apei libere este relativ .redus (fig.2. 78.a) si deci perrneabilitatea va fi
redusa iar compresibilitatea, prin grosirnea mare a complexuJui de adsorbtie,
sub actiuni exterioare va fi relativ mare. Prin tratarea parnantului cu
2r
complex sodic Cli 0 solutie ce contine ioni de C a - bivalenti (nurnarul lor
necesar saturarii campului electrostatic, va fi mai mic) ei vor schirnba ionii
de sodiu in mod echivalent, rezultand 0 argila cu complex calcic (fig.2.78.b).
Aceasta determina 0 rnicsorare a grosimii complexului de adsorbtie
si 0 marire a proportiei de apa libera (fig.2. 78.b), ceea ce face sa. creasca
permeabiJitatea si sa scada cornpresibilitatea. Totodata, drept consecinta a
intensitatii mai rnari a potentialului electric a argilei cu complex sodic fata
de valoarea corespunzatoare celei cu complex calcic, la acelasi continut de
apa, argila eu complex sadie prezinta 0 coeziune mai mare decat cea eu
complex calcic [4].
Sunt situatii insa (fig.2.76.), cand peretele particulelor este incarcat
cu sarcini pozitive si deci complexul de adsorbtie cuprinde anioni in loc de
cationi (fig.2.77.c). Si in acest caz, (feci a unui mediu acid
(jJ/i<T) ,
T

2. ALCATUJREA SI 'ARACTERIZAREA

PAMAN1'UJ~ILOR

141

anionic (fig.2.77.c), caracterizat prin capacitatea de

mica decat C.E, C., corespunzatoare
illitului si
dar dubla pentru caolinit [130].

functioneaza schimbul
schimb anionic mai

montrnorillonitului,

libera

,~

r'.!

particula

-,
-:

~ .;"
f

o1inerala

r--"

1.. f
i
"

'
1

, ,-

.'~_
~.
. \, J.

I,

cot ' '"X de

-: adsorb~le

.1' ,.,.j~
"

,1) complex sodic

b) complex calcic

Figura 2.78. Structura pdmdntului cu complexe de adsorbtie diferite

~icantitativa a
intensitatii interactiunii fazelor iar C,E.C. masura acestei intensitati, ca Iiind
dependenta de natura mineralogica a particulelor si suprafata 101' specifics
(tabelul 2.25.). Sau, altfel spus, C,E, C. (capacite d'echange des cations)
reprezintd deficitul de sarcina electrostatica, exprimat prin cationi atrasi la
suprafata particulelor, pentru atingerea electroneutralitatii [223].
Deci schimbul

ionic reprezinta

expresia

calitativa

Tabel 2.25. Capacitatea de schimb cationic a mineralelor argiloase si suprafata specified

externd si totala a acestora

C.E.C (meg/l Oug)

Mineral

a preciere
slaba
medie

Caolinit
IIIit
Clorit
MOil

trnorillonit

medie
foarte mare

valoare
10-15
20-40
10-40
80-l00

Suprafata (med.)
2
n1 /gexterna B.B.T.
1. 0-30
70-140
50-150
_.
80

specif ~~
totala
10-30
70-14()
5()- 150
IO()-800

Din analiza datelor din tabeJul 2.25. rezulta 0 corespondents

directa
lntre capacitatea
de schirnb (C.E,C.) si suprafata
specified
cxterna
(deterrninata prin metoda B.E.T. [3], [126], [223], [231 ])., respectiv totala si
faptul ca dintre mineralele argiloase, montmorillonitul
are 0 C.E.C. foarte
mare

111

raport cu illitul

si caolinitul,

142

FUNDATll 1- r:IZI A ~l ME('~ANICA PA.MAN1'URllJOR

Deci, pe masura rnicsorarii particulelor,

activitatea de suprafata
creste ~jprin urmare si potentialul electrodinarnic se mareste, fapt indicat de
valoarea lui, capacitatea de schirnb cationic (C.E, C.) (tabelul 2.25,).
Structural, aceasta se traduce prin numarul mare de legaturi rupte si
necompensate
in masa parnantului
ce deterrnina
cresterea activitatii
suprafetei rnuchiilor [130].
Astfel, la montrnorillonit
se apreciaza ca ponderea suprafetei
colturilor ~imuchiilor, rezultate prin fragmentarea retelei, 111 sarcina
electrostatica totala este de cca. 20%, jar restul de 80% s-ar datora valentelor
necompensate pe suprafetele foitelor, prin substituirea in cadrul pachetelor
tetraedrice a siliciului cu aluminiu si a alurniniului
cu rnagneziu 'ill straturile
octaedrice.
La caolinit insa, a carui structure nu poseda sarcini electrice
necompensate,
sarcinile electropozitive
sunt cauzate 'in principal de
fragmentarea retelei mineralului ~ideci localizate In zona colturilor si
much i i 10J',
Capacitatea de schimb cationic este 111,S8 selectiva, 'in sensul ca In
reactiile de dublu schimb se rnanifesta 0 anumita ordine preferentiala,
indicata de valenta cationi lor, Astfel, sc considera ca cu cat valenta
cationului din solutie este mai mare cu atat puterea sa de inlocuire a
cationului din cornplexul de adsorbtie este mai 111a,'e. Sunt lilsa situatii cand
ionii cu valenta mai mica inlocuiesc ioni i cu valenta mai mare, ca de
exemplu ionii de sodiu, rezultati dill disocierea oxalatului de sodiu, care
inlocuiesc ionii de calciu bivalenti dill cornplexul de adsorbtie.
Aceasta ordine preferentiala s-ar explica prin hidratarea rnai slaba a
ionilor cu valente ridicate si prin exisrenta unei grosimi mai mici de apa
adsorbita, ionii s-ar gasi astfel mai aproape de peretele electronegativ si deci
supusi unei interactiuni particula-cation
111ai puternica ce face de regula
"
imposibila inlocuirea de cationii eu valente rnai mici. In general se adrnite
urrnatoarea ordine de schimb [4], [J 30]:
+ C 2 I-A A'. 24K
1AT '1L
.+
H > a > LVJg >
> LVa > l

Cunoasterea
mecanismului
schimbului cationic si a legilor ce-I
guverneaza [197] perrnite interventi i extcrioare asupra masei de pamant,
pentru imbunatatirea calitatii fizico-mecanice,
jato in cazul solurilor, pentru
irnbunatatirea
rodniciei 101'.
,
.
Astfel, se poate interveni 111 vederea micsorarii hidrofilitatii
parnanturilor,
micsorarii
potentialului de contractie-umflare, reduceri i
,

143

permeabil itdtii (pri n marirea 111vel isulu i de apa adsorb ita) sau cresteri i
rezistentelor mecanice [130 J.
lnterventiile se pot face si pe cale chirnica, prin tratcrca I arnantului
cu solutii chimice, de regula bidroxid de sodiu, calciu sau potasiu, deci
furnizarea in acest mod a cationilor necesari schimbului ionic sau prin
modificarea campului electric aJ particulelor, prin actiunea unor factori
externi ca actiunea unui camp electric, magnetic sau prin interverif i nsupra
potentialului terrnodinarnic eu ajutorul unui camp termic exterior.
De exernplu, supunand
un pamant actiunii unui camp electric
exterior, prin interrnediul a doi electrozi (fi,g.2.79.), se constatii migrarea
cationilor hidratati incarcati pozitiv catre catod - incarcnt ncgativ, iar
particulele incarcate negativ, prin lipsa sarcinilor cornpensatoare n cationilor,
se deplaseaza spre anod - incarcat pozitiv.

-.-----------

-- .-

---

--

- -

-s'

- -.
. -_ .....

---..
.

,,..

_, ,
,

-: ,
-,,

,.t- -

-- .,

.--..._

-\

'"

ca n1_P
electric

---

-.

.
.:

--

.:.._
_.

?II'"' ~
~

- .._....

- -

. _

- - --

~J'iflljta COlll I~xulllj de adsorbti~

- - - -

.~.-

, -=-'
-

--

cationi hidrata,\i

Figura 2,79. Efectul unui camp electric asupra complexului de adsorbtie al particulelor

Fenomenul de migrare a cationilor hidratati spre catod poarta

numele de electroosmozd, iar migrarea particulelor spre anod se numeste
electroforeza. Totodata aloe toe si disocierea electrolitica a apei L deterrnina
acurnularea de ioni de hidroniu la catod si ioni de oxidril la anod.
Ca urrnare, prin trecerea curentului electric prin palll[\flt rezulta 0
imbunatatire
a caracteristicilor
fizico-rnecanice
prin
'I '( trodrenare
(deplasarea
apei spre catod de unde este evacuata),
electroindesare
(rnicsorarea invclisului de apa adsorbita) si intdrire electrochiniicd (d::lf()rita
111'ocesel()r de cimentare ~i
de schirnbare a complexului de adsorblic) 19J.

FUNDATII

144

r - PIZICA

$1 MECANI

A PAMAN1"URILOR

Spre deosebire de campul electric ce actioneaza aSLIJ11a cationilor si

particulei electronegative, campul termic actioneaza asupra energiei cinetice
a moleculelor de ara marind sau micsorand viteza miscarii browniene.
Astfel, daca temlirnita maxima a
peratura creste (T, > T2)
apei adsorbi te (T 2 < T I)
I11tr-0 anurnita
zona,
"
.....
~: - - - -:_ - -.!. - - - - ~ /
energia termica deter2 \,
'
rnina cresterea energiei
\ -J--..,.cinetice
a
moleculelor
,I
de apa si prin unnare
~H20,,'
" ....
.....
rnoleculele
din zona
::::-----..,-r-----t-III = h2
peri ferica a apei adsorla r1 = 1'2 bite scapa din carnpul
de forte al particulei (1)
,,
,
'- ,
~1 1111gJ eaZa spre zona
.....
....
...
--- ----------eu temperatura mar sealimila ape; adsorbite
-zuta in vederea realila temperaturi egale T 2= T 1
..., ..
.. .
.
zaru grosirnu maxime a
,.........

.......,'

1<

.;t

.... ,/,

\~

o-...:.;

""

.....

Figura 208(Jo Efectul unui cdtnp termic

adsorbite

tr, TlJ asupra

..,

a pei adsorbi te din j urul

particulei (h2 > hi), Coal particulei (2), pentru tempeape;

respunzatoare potentialului
termodinarnic
ratura TJ > T2 (fig.2.80.).
"
In cazul in care temperatura scade intr-o anumita zona, mobilitatea
ionilor si a dipolilor de apa se micsoreaza, carnpul fortelor de atractie al
particulei se extinde, deterrninand cresterea iuvelisului de apa adsorbita pe
seama apei atrasa din zoneJe invccinate, cu ternperaturi
mai ridicate,
determinand reducerea permeabilitatii, cresterea coeziunii si a capacitatii de
urnflare a pamantu lui [4].
Acest proces de migrare a apei adsorbite sub actiunea gradientilor
de temperatura poarta numele de termOO~'J110Zao
o

2.2.1.2. Proprletatile pamantulul in raport cu apa

Existenta fenornenelor de interactiune solid - lichid - gaz indue
parnanturilor un cornportament diferit de a altor materiale in raport cu apa,
conferit de existenta UI10'I~proprietati speei flee ca:
tensiunea supcrficiala ~ia ccnsiunea capilara a apei in pamant;

145

2, ALCATUll~EA $1 CARACTERIZAREA PAMANTURILOR

plaslicitatea si consistenta parnantului;

variatiile de velum determinate de variatiile
sensibiJitalea la inghet-dezghet a acestora,

2.2.1.2.1. Tensiunea superflciala

pamant

~iascensiunea

de umiditate;

capilara a apei

ill

Q,

Tensiunea superficiala

Punand pe suprafata
apei un corp Cll 0 greutate redusa (G),
(tJg.2.81.a)? se constata 0 deformare a suprafetei apei iar corpul se mentine
la suprafata, fiind in echilibru static sub actiunea greutatii proprii G si a
fortelor Ts, tangente la suprafata deforrnata a apei (fig,2.81.a), ca ~iCUlTI
suprafata lichidului ar 11 0 membrana elastica ce se deforrneaza sub actiunea
"'" ..
..
.
greutati 1 propru a acestu ia.
Put

piciitllra de a it

picatura _ge apa

(J g'=

sticla

.,..-

It

..

arafinii

---

/--

- - - - -

'rs

- - - -

oj tensiunea superficialii

FOI-ta perimetrala

b) liofil/hidrofil

Ts care echilibreaza

c) liofob/hidrofob

greutatea

G este tensiunea

superficiala.
Prin
urmare, tensiuneo superficiala este definita ca fiind forta
perimetrala, exercitatd tangential la inter/ala Q doua [aze, pe unitatea de
Iltngime (fig.2,81.a),
Punand apoi 0 picatura de apa pe un COJ~psol id (sf' cla sau parafina,
fig.z.S: .b,c) se constata ca picatura de apa se intinde pe suprafata sticlei,
luand forma unei calote sferice (fig.z.S'lb)
si respectiv forma unei sfere
'"
turtite pe suprafata parafinei (fig.z.B.l.c). In primul caz se Spline ca apa
umecteaza suprafata sticlei iar in al doilea caz 11U,
Corpurile umectate de catre Ul1 lichid / apa sunt denumite liofile
lhidrofile, iar cele ce 11USUIlt umectate de catre un lichid / apa SU11t denurnite
liofobe / hidrofobe.
onturul suprafetei de contact dintre picatura de lichid

FUNDA~rll 1- FJZICA SI MECANI 'A pAMANTUJ{lLOR

146

si corpul solid poarta nurnele de perimetru de umectare

iar

unghi de

co ntact, de umezire sau de racord [l26].

De-a lungul perimetrului de umectare, in fiecare punct, fa interfata
eeJor trei faze, solid, lichid, gaz se considera ca se exercita urrnatoarele
tensiuni superjiciale sau interfazice [126] (fig,2.81.b,c):
a gl - tensi unea superficiala d intre gaz si lichid;

asg - tensiunea superficiala dintre solid si gaz;

dintre solid si lichid;

care iau nastere ca urmare a fenornenelor de adsorbtie la interfete,
Explicatia uzuala a existentei tensiunilor superficiale (dupa Laplace)
se bazeaza pe fortele de interactiune, Van der Waals dintre molecule. Astfel,
o rnolecula In interiorul lichidului (fig,2.81.a) se gaseste in interactiune eu
toate moleculele aflate in sfera sa de actiune. Cum asupra ei se exerci ta
fortele de atractie a celor (11) molecule ee 0 inconjoara, ega) distribuite in
spatiu rezultanta lor (ri) este egala cu zero, 0 molecula insa, aflata la
suprafata de separatie a fazeJor (fig.2.81.a), este supusa actiunii fortelor de
atractie a 1112 molecule de Iichid si, respectiv, a n,12 molecule de gaz. Cum
intensitatea fortelor Van der Waals, exercitate de moleculele Iichidului
asupra moleculei considerate, este mai mare decat a fortelor corespunzatoare
exercitate
de moleculele
gazului, rezultanta fortelor de interactiune
interfazica ('i -:;:.
0) este diferita de zero si orientate spre interiorul lichidului,

as/

tensiunea superficiala

la astfel nastere 0 pelicula superficiala, eu 0 grosirne aproxirnativ egala cu

dublul razei (R) de actiune a rnoleculelor care exercita 0 presiune interioara
asupra rnoleculelor din interior si tinde sa micsoreze
uprafata libera a

lichidului, inghesuind rnoleculele stratului superficial unele in allele. Dill

aceasta cauza stratul superficial se cornporta ca 0 membrana elastica
tensionatd (fig.2.81.a) [126].
Ca urrnare, un lichid ce 11U sufera actiuni exterioare ar Linde sa
capete forma sferica, specifica picaturilor, COloma ce poseda cea mai mica
suprafata, 'in cornparatie ell alte forme ce delirniteaza acelasi
volum
144.
.
In, momentul (t) 111 care picatura de apa vine In contact CU 0 suprafata
hidrofoba, sub actiunea rezultantei tensiunilor superficiale F, (fig.2.8t.),
picatura tinde sa se intinda pe suprafata solidului palla ]a echilibrarea Iortei
de frecare Rf (t), echi Iibru descris de ecuatia de proiectie pe di rectia
suprafetei soliduJui [3], [J 26].
Ecuatia de echilibru, exprimata prin proiectia tuturor Iortelor pe
orizonta la este:
~

2. ALCATUIREA

$1 CARAC'fERIZAREA

PAMANTURLLOR

147

(2.30.)
In care:

"

F, (t) - rezultanta fortelor de interfata (tensiunilor

superficiaJe) la
rnomentul (r), care tinde sa intinda picatura de apa pana la
situatia de echilibru, FI{tf) - Rf{lJ) = 0,'
unghiul de contact sau unghiul de umezire la timpul t, egal la

B'JI (t)-

timpul (If) final, pentru pozitia de echilibru, cu B,,;

RI(t) - forta de frecare, dintre apa si materialul suport, la rnomentul t

ce se opune tendintei de raspandire (intindere) a picaturii si
care deterrnina 0 incetinire a procesului
umezire,
fenornen numit histerezis de umezire.
La echilibru, ecuatia (2.30.), avand In vedere ca Rjeste neglii t"~la111
cazul apei, devine:
_ (5/s - asg
cos ()
(2.310a)
I~ ~

II

di ferenta

(50

= a/s

asg

) ,

--__.:::;:_

mascara lucrul mecanic de umectare a unitatii de

suprafata ~i
se numeste tensiune de adeziune sau adeziune.
(2.31.b)
Tensiunea de adeziune [L26], fig.2.82.b, se poate deterrnina din
relatia (2.3 J .b.) (ecuatia lui LapJace), 111 functie de tensiunea SUJ)Ct ficiala a

Iichidului ag,- sau mai simplu Ts- si unghiul de umezire B" , rezulta:
aa == -

T.'i . cos Bu

(2.31.c)

Daca apa este pusa intr-un vas, tig.2.82.a, atunci la contactul ClI
peretii vasului, sub actiunea cornponentei verticaJe a tensiuni i superficiale
(1~ = T, .cos B apa invinge adeziunea si tinde sa ude peretele, ridicandu-se
II

pana

),

la inaltirnea /1 'c', iar sub actiunea legaturilor intermoleculare orientate

spre interior, pelicula superficiala
se curbeaza spre capete, It , cci lHtatea
peretilor, dcterminand aparitia unor meniscuri concave.
La 0 anurnita distanta de perete, moleculele stratului superficial se
gasesc numai sub actiunea fortelor interrnoleculare si suprafata apei deville
plana. Daca vasu! are forma unui tub, cu diametrul suficient de 111ic (2-3
rnrn), ceJe doua meniscuri concave se unesc si deterrnina 0 suprafata Iibera
cu 0 curbura continua iar tubul poarta denumirea de tub capilar sau cap; lar
(fig.2.82.a b).

r - FIZICA,

FUNDA'Tll

148

SI MECANICA

< 2-31Tl 1
tub cnpilar

~--I

Tv"

()

,--------

.....
, "!-'l;'uI"-__,...._-_

'.'.

'I

I~

-_ -_ -'I

.!
1he

.,

'

menlsc-

"
l

l_

6u

--

-~.--~
Pe = Pi

. Ts

:'I-:--=-

T,

Pe

__- ~~.

:_:'-:--=--f
-

"

..r:l

or 0

1-,
1
._~-

Pe

ext

Tv

J>AMAN')'URILOR

~.'

',_

,
,.,.,1

......

- .
}

jJ

a) inaltimea capi lara he

b) adeziunea

O"a

c) similitudinea cu
membrana elastica

Figura 2,82, Ascensiunea capilarii

Daca asimilam

meniscul

capilar

din fig.2.82.b,

ell 0

membrana

fixata perimetral pe peretii tubului, atata tirnp cat pe

ambeJe sale fete se exercita aceeasi presiune (jJe) forma sa rarnane plana,
Pentru a-i conferi insa forma de caleta sferica, sirnilara cu forma meniscului
(fig.2.82.c) este neeesar ca presiunea sub membrana sa scada In raport cu
cea. exterioara eu 0 anumita valoare !1u .
Prin curbarea membranei sub deficitul de presiune I1p == Su , pe
elastica (fig.2.82.c)

perirnetrul ei apar fortele de legatura tub - membrana (solid - lichid) pe

perimelrul prinderii, care joaca rolul tensiunii superficiale a rneniscului real
(fig.2.83.).
Din aceasta analogie rezulta ca sub meniscurile concave, specifice
apei ~i
corpurilor hidrofile, exista LIn deficit de presiune (l1u ) 10 interiorul
apei in raport eu presiunea exterioara rneniscului,
egala cu presiunea
atmosferica pe=jJatJ'1'

Pentru determinarea valorii acestui deficit de presiune (117-1), numit

si suctiune, sa reconsideram analogia ell membrana elastica ~i
sa-i analizarn
echilibrul static printr-o ecuatie de proiectie pe verticals (fig.2.83.).
Actiunile care se exercita asupra membranei, eu deformata sub
forma de caleta sferica, dill f gura 2.83. sunt:
.
fortele de legatura T.'), care se exercita tangential suprafetei deforrnate

a mernbranei, la nivelul prinderii tub - membrana, cu cornponentele

sale (Tv - verticala si To - orizontala);
presiunea !1p, sau deficitul de presiune In raport cu presiunea
atmosferica

1111, == Pe

Pi' actionand

pe directie radiala,

2. ALCATUIREA

SI CARACTBRlZAREA

pAMANTURILOR

149

To
-------------~-----------------.--------------~----~
,
:
I

,-_ ..
,

_ ...

J).=p
,
at -Au

/).p=~u

Figura 2.8,1. Echilibrul static al meniscului asimilat

C1J 0

membrana elastica

Sub aceste actiuni, ecuatia de echilibru static aJ tuturor fortelor,

exprirnate prin proiectia acestora pe verticals rezulta:
2 . 1[. () r..I cos

cum,
dA = 2 .1[.

e .T
II.~

(fj . sin a )'1j . da

.

2 . 1[ . r.I . cos ()II,Ii . T = 8tl

2T . COS

()

2 . T,\' . cos

II

0u

= ~u

. r;I

. f[ . r.

90-8"
0

I
- cos 2a
2
COS

flu = 2

= Au . r.I .

(2.32.a)

..

SIll

2a .d a

=>

90-8I,

2Bu + 1
2

r. . 2 cos

'i

~u.dA .cos a = 0

in relatia (2.32.a.), se obtine:

si introducand

.cos Bu -

90-11

B.
1 + cos 20u

(2.32.b)

Ca urrnare, prin sirnilitudine, expresia deficitului de presiune

interiorul apei de sub un menisc (asimilat ell 0 caleta sferica) rezulta:
AU
Ll

= 2 t,

in

2 33 .a )

(.

'1
care constituie 0 forma particulara
[ 197]:

(PI = P2 = tj)

a ecuatici

Lapl ue [3],

FUNDA1'lI 1- FIZI 'A $1 MECAN CA pAMANTURILOR

150

tlu = Ts . -+PI P2

(2.33. b)

unde

T.~- reprezinta tensiunea superficiala a apei (tabel 2.26.), [46];

PI si P2 sunt razele de curbura principale ale meniscului nesferic si
(1Ipl+ llp2) curbura mijlocie (fig.2.84.).
Tobel2.26. Valoarea tensiunii
superficiale 0 apei in comparatie cu
tensiunea superficialii a altar lichide la

,
I

I
I

2(J'C

Tensiunea
,

..
'I

.,

.'
t,'

::t

. ,;'n'

"... \ '111
"
{.
..
, . ..
. '. \
,

.'

"

Lichid

l's

-I
'-

Apa
Mercur
- "III aer
- "111 vacuum
Carbon tetraclorid
Alcool, etil

Ulei

superficiala
N/cm
72,8 ' 10s

514 ,6 . J 0.5
486 8 . )0.5
5
26,8 . J 0.
22 ,3 . 10.5
36,6 . 10-5
)

Figura 2.84. Tensiunea superficialo pentru

suprafete nesferice

Din examinarea relatiei (2.33.b) se constata ca valoarea deficitului

de presiune din interiorul apei situata sub menisc concav, III irnediata sa
vecinatate, este invers proportionala eu raza tubului capilar, respeetiv direct
proportional eu suma curburilor meniscului.
,A

b. Inaltimea capilard
Acest deficit de presiune Su , aceasta sorbtie, rezultat aJ fenornenelor
de interfata, mentine rneniscul eurbat si totodata determina ridicarea apei
prin tubul capilar din pozitia (1) In pozitia (2), fig.2.82.a, la 0 lllaltime
echivalenta (inaltirnea capilara l'Ie), deasupra nivelului apei din vas.
Deterrninarea valorii Inal~ill1ii capilare he se face dill corelatia eu
forta ascensionala data de sorbtia !':lu sa fie egalata de greutatea coloanei de
apa din tubul [3].
Ca urmare rezulta:

2. ALCATlJIIlEA $1 CARAC1'EIUZAREA PAMANrrURILOR

=> h
'c

==

l1u . cos 0"

r . 4g

. ( P IV - P v )

] 51

(2.34.)

unde:

Bu - unghiul de umezire;
r - raza tubului capilar tr=rrcos Oi);
g - acceleratia gravitationala;
pw - densitatea apei;
pv - densitatea vaporilor de apa,
Cum densitatea vaporilor de apa situati deasupra meniscului este ca
valoare mult mai mica decat densitatea apei (pvPw) ~ise poate 11 glija, iar
Su este data de expresia 2.33.a., expresia 2.34. a inaltimii capilare capata
forma:

hc = 2

r:.cos Btl
r

r;

(2 . 35 .a)

Daca inlocuim In relatia (2.35.a) tensiunea superficiala a apei

2
T.'i~7,5 10-4 N / em si greutatea volumetrica a apei r ; ~ 10- N / em' , atunci
se obtine
h = 0,15 cos Btl
c

(2.35.b)

iar pentru tuburile din sticla si apa curata ((),/~) rezulta

he (cm)

= 0,15
r

(2.35.c)

Aplicarea relatiilor de calcul, prezentate ~j stabilite pentru apa ~i

tuburi capilare de sectiune constanta, l1U pot fi extinse la pamanturi, Tar"a
anumite precizari, care deriva din particularitatile
capilarelor conferite de
structura specifica si respectiv de porozitatea acestora.
Astfel, porii pamanturilor cu dimensiuni variabile formeaza un
adevarat angrenaj capiLar, distribuit spatial in masa pamantului (fig.2.8S.a)
care poate include in volumul sau bule de gaz, Iimitate de men iscurile
capilare, fapt ce face ca relatiile de calcul ale inaltimi i capitare, prezentate
rnai sus,,. sa aiba Ull caracter orientativ,
In general, se considera ca in cazul pamanturilor necoeziv
xista 0
anumita concordanta in privinta ordinului de marirne al Inal~imli capilare
fumizat de relatiile d,e' caleul teoretice ~idatele experimentale,
ln- ceea ce
priveste 111sa parnanturile coezive, ai carer pori au dimensiuni de ordinul
micronilnr (0Jor ~ (),2'dpal'ficulii) relatiile teoretice indica inaltill1i capilare de
ordinul z cilor de metri, ill totals discordanta cu determinarile expci imentale

FUNDA'l'lll-

l52

P(Z.ICA ~I MECANICA PAMAN'I'URlLOR

(he ~ 2-3nl), fapt cauzat printre altele de prezenta apei adsorbite

particulelor, ce obtureaza porii de dimensiuni capi1are (fig. 2.85.a).
~r-

,
f"'(1

2r2

1>'1

:....-...i2
"j -~

rI

'_

--"
':--ar"
-r
--.- --"
"~.

r-,

..- ..I-_ --,..

-- -- -

..c

('
,

1-.

-"-I
__;

('I

..d

2r2

-Jl~L.-_
/

-- -- -- -- - -- -_- - -- - -- - - -- -- -- -- - - - - - - - - - - ----- _._ - ----- - a) angrenajul capilar din pamdnturi

,

" .r

..d

2rl

-~rI-

,,_-- -

--

I-

..., =:
f1... -- ...,

N.A.S.

1-.

- '"

jurul

_'

-r_

""

~__- '"_

~-~
- --~

ill

'"_

-~,
~-:..--- --

.-

I-

-~-

I-

f-

--

-- -- --

1-- -

,_

-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- - -- -- - - - - - - - - - - - - - - ....- ------_._--- - - - - - - f-

.-

b) inaltimea capilarii in capilarele Jamin

Figura 2,85. Particularitatile ascensiunii capilare In pamdnturi

Dupa dimensiuni le pori lor, acestia pot ti, [80]:

pori supracapilari ( 2 0,508 111m), fa care se manifesta fenorneuul

de

capilaritate, apa deplasandu-se sub influenta carnpului gravitational;

pori capilari (0,0002 s s 0,508 117117), In care ci rculatia apei in
pamant are lac sub actiunea deficitului
de presiune indus de
rneniscurile capilare, apa ridicandu-se la inaitilllea (he');
pori subcapilari ( s 0,00002 mm Y, la care apa este retinuta in
complexul de adsorbtie at particulei (.2.2.1.1.5.) ~irnanifestarea
fenornenului de capi laritate ar f practic blocata,
Ca urmare a, acestor discordante, in practica se utili zeaza relati i
empirice de calcul (tip Terzaghi si Peck) a inaltimii capitare, de urmatorul
tip [55], [160], [1 83] :
.
C

/1.{'

=-e- dlo

(2.36.)

unde:

c - coeficient empiric care variaza intre 10 si 40 mrrr";

e - indicele porilor;
d,()- diarnetrul eficace (efectiv) al pamantului
exprirnat
,

ItllTIl11.

2. ALCATUlI~EJ\ $J 'ARACTERIZA1~EA pAMANTURILOR

153

Orientativ,
inaltimile
Tabel 2.27. Valorile inaltimii capilare
capilarelor pentru cateva
ti puri de parnanturi, SUIlt
Natura pamantului
he (em)
date in tabelul 2.27. In
laborator
se deterrnina
Nisip mare
5-10
Nisin rniilociu
10-30
conform metodologiei din
30-60
Nisi p fin
ST AS 1: . \/8-82.
Praf
60-100
Neresularii t 'a
de
AI gila prafoasa
120-160
traseu, forma S i di rnenArgila
~400
siuni a golu: ii ~l capilare
din masa
pamanturilor,
face ca III cazul lor sa distingem doua inaltimi capilare, In functie de sensul
avansarii frontului de umezire.
Astfel, daca se considera
tubul capilar cu sectiune variabila
(fig.2.85.b) se constata ca el prezinta doua inaltimi capilare h, < h z, III
functie de modul cum s-a produs ascensiunea capilara, corespunzatoare
celor doua raze ale tubului r, > r2. Daca tubul a fost cufundat complet In apa
~j apoi ridicat, iualtirnea
capilara (/12 > hi) va corespunde razei minirne
(r2 < r,), iar daca se introduce numai la capatul inferior al tubului in apa,
aceasta se va ridica la iualtimea h} < hz corespunzatoare
razei maxime
(r) > 1~2)(fig.2.85.b). Acest fenomen, ce poarta numele de histerezis capi lar,
perrnite explicarea existentei in pamanturi a lrei orizonturi de apa capilara,
Astfel, daca sc .onsi,
.
..
..
. . . . . . .. .'.
.
.....
dera masivul de pamant
dill fig.2.86., la care ni . .
. ..
...
.. ....
.
.. . . . .
lui hidrostatic a variat de
.... . ...
NI-J
. .'.... . ...
..
'l

_
~

j_.

..

". '

'.

".

"

..

la NH I la NH2, atunci prin

retragerea

spre
nivelul NIl2, In mod similar
ca
in
cazul
capilarelor
NH,
T
Jamin (fig.2.85.l1) Vtl,()ritil
- - .. - .... - - .-. - -,.~..-:----,--- - - -.7
- . - - - - - "_- - - ...._..
~.i
fenomenului de hist ...:L18
- - - .' capilar,
meniscurile
fie
Figura 2.86. Zonele de apd capilard din pdmdnt
raman la nivelul respectiv
tie se ("UP in dreptu I porilor mai mari rezultand astfel apa capi lara de contact
sau apa capi lara suspeudata.
Ca urrnare, in pamanturi, deasupra nivelului hidrostatic,
se disling
unnatoarele trei zone de apa capilara (ftg.2.86.), [75] [J 97]:
,

_;'

._

apei

FUNDA1'II 1- FJZICA $1 MECANICA pAMAN~r'URrLOR

154

zona de saturare capilard (fig.2.86.a), delimitata de linia continua

a rneniscurilor si de nivelul hidrostatic, se caracterizeaza prin existenta
continua a coloanelor capilare ce umplu cornplet golurile dintre particule.
Illaltimea acestei zone este dependenta de fluctuatiile nivelului bidrostatic;
zona de saturare partiald capilard (fig,2.86.b), situata deasupra
zonei de saturare, prezinta 0 inaltime dependenta de nivelul hidrostatic. Pe
aceasta zona, coloanele de apa capilara pot fi continui sau intrerupte (apa
capilara suspendata), delimitata de coloane sau bule de aer sau gaz ce sunt
sau nu, in contact cu atmosfera. Ca urrnare, in aceasta zona, gradul de
saturatie este variabi I si in general se constata 0 scadere a lui verticala, pe
masura departarii de nivelul hidrostatic;
zona de apd capilard de contact (fig.2.86.c), cuprinde apa capilara
localizata In jurul contactelor dintre particule. Cum ea este situata 111
vecinatatea suprafetei terenului, apa capi lara provine III principal din
infiltratiile apei de precipitatie, condensari ale vaporilor de apa din goluri, la
variatii de temperatura si in mai mica masura prin scaderea nivelului
hidrostatic. Goluri1e capilare in aceasta zona sunt de regula continui ~iin
majoritate III contact cu atmosfera.

c. Presiunea capilara
Revenind Ja analogia meniscului cu membrana elastica, se constata
ca prin curbarea ~iintinderea ei sub actiunea deficitului de presiune ~tl ,
peretele exercita asupra membranei 0 actiune perimetrala T, (fig.2.83.) si la
randul sau membrana supune peretele unei reactiuni egale si de sens contrar
(- Ts) care prin cornponenta orizontala (r()) tinde sa apropie pereti i tubu lui
capilar iar componenta verticala (Tv) deterrnina cornprimarea peretilor
tubului capilar.
VaJoarea acestei actiuni, pe unitatea de lungirne rezulta:
(2.37.a)
sau

111

deci:

functie de deficitul de presiune (Lltl):

Tv = ~L(' . fj . cos Bu / 2
.

(2.37.b)
(2.37.c)

si pentru P,

= 0 rezulta:
(2.37.cl)

2. ALCA'rUJREA

SI CARACTERIZAREA

PAMAN"I"'URILOI~

155

A irniland structura pamantului, in sectiune, cu 0 schema voit

simplificata,
constituita
dintr-o succesiune
de "pori capilari' verticali
(fig,2.87,a) la nivelul meniscurilor,
cornponcntele
verticale al tensiunilor
superficiale ale rneniscurilor
(Tv), vor exercita 0 compresiune
asupra
scheletului solid al parnantului, care se deforrneaza in mod similar ca sub
actiunea unei lncarcari exterioare, rezultand tasari ale constructiilor fundate
pe acestea [112].
Rezultanta fortelor de compresiune, pe unitatea de suprafatii, egald
C1J forta ascensionald a meniscurilor, se numeste presiune capilard [l97],
deci:
(J"k

= Su = he .

(2.3~.)

Astfel spus [2 J 4], presiunea capi lara, in cazul unui parnant 11, indesat,
catOenu are coeziune, va fi egala cu produsul dintre greutatea volumi a a
apei (Yu,) ~idistanta de fa suprafata meniscurilor la nivel-il lpei subterane

(he ).
Pal

Pal

~u-

..d

1Tv

...-

--

...

d)

b)

Figura 2.87. Presiunea capilarii si presiunea hidrostaticd in coloana de apd capilarii

Determinarea presiunii capilare la 0 anumita com Z, respectiv a

presiunii hidrostatice, se face din proiectia pe verticala a fortelor care se
exercita asupra coloanei de apa, de lnaltime (hc- z) (fig.2.87.c), deci [75]:
2'1['r,T

(11

-1[.r

-z).y

IV

-1-1[r

'/),.tl

=0

T = he . r", . r
v
2

inlocuind

se obtine:
2

' 1[ .

r .'11c

r ~v' r 2

r' (h r - Z ) . 1r . r 2 + 1[ "]"2 'uU z = 0

A

IV

FUNDAT[11- FIZICA ~l MECANICA PA.MAN1URfLOR

156

de unde:

(2.39,a)
cazul in care pe suprafata apei libere ~i a meniscului se exercita
presiunea atmosferica (fig,2.87.d), ecuatia de proiectie pe verticala a fortelor
care actioneaza asupra volumului de apa considerat (fig.2.87.c) devine:
111

2nrT

-nr

.(h c -z).y

~v -p

01

1[r

+!:lu

z .1[.y2

=0

de unde rezulta valoarea presiunii hidrostatice:

(2.39.b)
a carui grafic este prezentat in figura 2.87.d, b.
Din exam.inarea graficelor de variatie (fig.2.87.b,d) a presiunii
hidrostatice in coloana de apa capilara, pentru cele doua situatii (lara si cu
presiune atmosferica), se constata ca ea variaza liniar de la valoarea zero, la
nivelul panzei freatice, la valoarea (-'(lvhe), la nivelul meniscurilor, respectiv
de la valoarea Palla valoarea pal- YwZ.
Ca urmare, daca z > zO, III apa capilara vor aparea tensiuni de
intindere, jar in scheletul solid, tensiuni de cornpresiune de valoarc egala cu.
cele de intindere (fig.2.87.d).
Daca z < Zo ln apa vor rezulta solicitari de compresiune (conform
legii hidrostatice), scheletul solid f ind supus fa eforturi de intindere (forta
"
ascensionala arhirnedica). In lipsa presi unii atrnosferice, apa capi lara pe
toata inaltirnea capilara va fi supusa tensiunilor de intindere iar scheletul la
compresiune (fig.2.87.b).
CLIOl presiunea
capilara s-a considerat distribuita la unitatea de
suprafata a capilarului, presiunea care incarca scheletul solid (Pk) va fi:
P, . As -:= (jk . Ag => P -:= e a, -:= e- Su,
(2.40.)
"

In ideea ca (Jk ar reprezenta presiunea distribuita pe unitatea de

suprafata constituita din goluri (A g) si plinuri (As), presiunea care ar indesa
scheletul Inineral va f [183]:
.
P k As

-:=

a k . 1 =>

P k (I - n) = o k

=>

Pk

= (I

+ e). a k

(2.4 1 .a)

Sau tinand seama ca in zona de saturare partials capilara (fig.So.),

coloanele apei capi lare nu sunt continui, rezulta:
PIe

= a r .hc . (1 + e)
II'

(2.41 .b)

2. ALCATUIREA

unde a este un coeficient

PAMA.N'-'URlLOR

~ICARACTERIZAREA

empiric dependent

157

de gradul de saturare capilara

[94].
"

In baza celor prezentate

se desprind

urmatoarele

concluzii

practice

[214]:
pentru zona de saturare capilara (fig.2.86.) a unui parnant necoeziv,
presiunea capilara (Ph) trebuie considerata la nivelul respectiv, ca fiind
o sarcina exterioara continua, uniform repartizata;
presiunea / tensiunea efectiva (0-' = 0- - u) la 0 anurnita cota (z S he)'
fig. 2.78.b, d, va fi suma a trei presiuni:

(j=

+
\.

presiunea dill
actiunea exterioard

ell

preslunea

sarcina gel) lo,ICli

C(1/cIJlala

Phv
copilard

~y')

pentru fundatiile directe de suprafata, la care talpa se plaseaza sub

niveJul liniei de saturare capilara, dar deasupra nivelului apei subterane,
presiunea capilara (Pk)'
data de relatiile (2.41.) se va considera,
aserneni sarcinii geologice de la nivelul talpii

continuu distribuita da la
Valori orientative

-00

la

O-yz

= r'

.Df'

uniform ~i

+00 .

ale presiunii

capilare

sunt prezentate

10 tabelul

2.28. [20].
Tabel2.28. Valori orientative ale inii/limii si presiunii capilare
,..

Tipul de parnant
pietris mic

mare
nisi D 111i ilociu
OISlD

nisi D fin
praf
ar;;ila

Ascensiunea capilara
paralele, situate la distanta
(fig.2.88.a). Este cazul apei
de contact dintre particule
cornplet cu apa.

Inaltirnea capilara
(rom)

Presiunea capilara

< lOO
100 -:- 150
150 -7- 300
300 + 1000
1000 + 10000
> 10000

< 1,0
1 + I ,5
1,5 + 3,0
3,0+ JO,O
10,0 + 100,0
> 100,0

(kN/m2)

apare nu numai in tuburi, dar si lntre doua placi

mica, sau care fac un anurnit unghi intre ele
capi lare de contact, ce ia nastere In jurul zonei
(fig.2. 78.b), atunci cand pori i nu sunt umpluti

FUNDATIJ 1- FJZICA $1 MECANICA

158
L..

r-

._._.

_ .;,-. __

.... _ ...

'$
I

i!

-__
-..
meolsc

..... -._-

/'

1/

AI)A

~,

.. -.

i-

..

.......
__

.'

11111,' P

reactiunt . actiuru

lacl de
sticla

AER

pAMAN'rURILOJ~

Ts ~

CD
Tsl

(l

1---'-1>"~,

-r-l'

h,.

Au .

ex.

c)

b)

a)

Figura 2.88. Apa capilard de contact

apa capilara de contact, prin tensiunile superficiale ale

meniscurilor, induce presiuni capilare apreciabile, datorita raze lor rnici ale
meniscurilor, ce tind sa preseze granulele unele III altele (fig.2.88.c; 2.89,),
determinand 0 anumita legatura intre granule, similara ca actiune unor 'forte
de atractie, ceea ce a determinat introducerea notiunii de coeziune aparentd,
ce caracterizeaza acest fenomen.
Coeziunea aparenta se manifesta atata timp cat exista meniscuri
capilare In masa de pamant ~j dispare odata ell disparitia meniscurilor de
contact, prin uscarea parnantului sau saturarea lui (umplerea tuturor porilor
cu apa), Spre exemplu, daca se considera [89] doua granule de nisip de
forma sferica (fig.2.88.b) si meniscurile corespunzatoare apei lie contact
(fig.2.88.c), cu razele principale de curbura (x) si (z/2), deficitul de presiune
Aceasta

(ca diferenta a presiunilor celor doua rneniscuri) din interiorul apei capiJare,
in vecinatatea suprafetei particulelor in contact cu a,pa capi lara va fi dat de
legea lui Laplace (relatia 2.33.b)
flu == T,..

1
z

--

dar conform teoremei lui Pitagora generalizata

rezulta:
,

~irespectiv:

2r,
flu == T .
I
.'I

x2

1
_ _::
x

2r,T
I
x

,5

(2.42.)

2. AL Arl"lJIREA $1 CARAC1~ERIZAREA pAMANTURll ...OR

159

a urrnare, rezultanta (P), a deficitului de presiune, care deterrnina

prin sorbtie apropierea particulelor ~ia componentelor
verticale (Tv) a
meniscului de-a lungul cercurilor de raza (x) (fig.2.88.e) se poate aproxima
eu relatia [89]:
P = f[ . X

6u + 2 . f[ . x . Tv ~ i I a lim itil

= 2f[ 'I .

(x

-4

0)

se ob till e:

I:.

(2.43.a)

Cu ajutorul relatiei (2.43.a) se poate determina ordinul de marirne al

coeziunii aparente, in functie de dimensiunile particulelor. Astfel daca se
considera partieule sferice eu diarnetrul d = 0, I mm, numarul puncte)or de
2
4
contact (n) la 0 suprafata de 1 em' este 1 em /O,OI =10 , iar presiunea
capilara, respeetiv eoeziunea aparenta conferita de apa capilara de contact
(la 20C), va ti [89]:

(2.43.b)
"

In exeruplul

aparenta,

dat coeziunea

conform

relatiei

2.43.b,

va

rezulta:
Ca

iar

it)

(j'k

= 10 2

7l"

0, 05cm . 72,8.10-

l- em

cazul unor particule

,em

= 229

(2 43 )

. _.C

d=O, 1)J.li, rezulta

eu dirnensiunea
(j'k

N / em = 2 29 N /

N / em'

Haines [238J, pe baza schernei din fjg.2.89. a stabilit urmatoarea

expresie a fortei totale de atractie dintre doua particule sferice, confcri ta de
tensi unile superficiale ale meniscu lui:

p=

2 f[r,T
0

B
l+tg-

(2.44.)

2
unde:

T'i rI -

tensiunea superficiala;
raza particulelor;

unghiului

de contact.
Cum forma particulelor reale este diferita de cea sferica, in speciaJ
pentru grade rnari de dispersie Nichols [238] a dat urrnatoarca rclatic pcntru
{}- cornplementul

sr MECANlCA

FUNDATII 1- FIZICA

160

forta totala d,e atractie (coeziune

fractiunii argila:
.p=

unde:
...,.

pAMAN1~URJLOR

dintre particule)

4,c'7r'r,
1

aplicabi ia particuJelor

-T.

(2.45.)

d
. .

..""

constanta emplflca;
d - marimea spatiului dintre particule.

C- 0

40~--~----~---~--~

r--.
~

';;'~ 20 I
._

_,-I----+----I~~~t--~_i

.....

...

apa

Figura 2.89. Coeziunea aparenta

1()
5
15
urniditatea (w%)

20

'"

Figura 2.90. Infoierea nisipului

Prin urrnare rezulta valori importante ale coeziunii aparente, ce face

ca nisipurile (parnanturi necoezive), la valori ale umiditatii de cca. 5- 6%, sa
prezinte rezistente Ja intindere ~iforfecare sporite si chiar sa se mentina in
taluz vertical pe cca. 50 Cf11 ~itotodata sa prezinte 0 infoiere caracterizata
printr-o porozitate maxima (fig.2.90.) [89], [183]. Expresia cantitativa a
infoierii este gradul de infoiere, definit ca fiind raportul dintre densitatea
p dmdntului U1 stare naturald (p) $i densitatea volumicd a pdmdntului dupa
sapare (Pg), deci [157]:
(2.46.a)
i=p/pg
,

Gradul de infoiere este uti lizat la calcuJul volumelor de pamant

rezultate din sap aturi, ce sporesc prin afanarea pamantului sapat cu cca.
(i -1)J 00. Uzual, se considera urrnatoarele sporuri procentuale fata de
volurnul natural sapat [157]:
30- 35%
pentru terenuri foarte coezive
25- 3()%
pentru terenuri de coeziune mijlocie
15- 25%.
pentru terenuri slab coezive si necoezive

161

2. ALCATUIREA ~I CARACTERIZAREA PAMANTURlLOR

Gradul de lnfoiere sau coeficientul

defini si prin relatia:

i%

v
-v:
= sap in..

de infoiere [28], [J 02] se poate

1 00

(2.46.b)

V;n.
uncle:

~Ol)

volumul parnantului rezultat prin sapatura;

V;n. - volumul

initial al pamantului (al gropii sapate).

Valorile coeficientul

de infoiere sunt date in tabelul 2.29. Cunoscand

se poate determina volumul rezultat prin executia

coeficientul de infoiere
sapaturi i (~('P ):

v
Sal)

v,. 1+ i%
0
100

(2.47.)

Uzual in foierea constatata la lucrarile de terasamente aduce un spor

de volum prin sapare de cca. 10-15% la pamanturile nisipoase si de cca. 2030% la cele argiloase (tabel 2.29.), [102].
TabeI2.29.

Valori orientative ale infoierii piimdntulni prin sapare

Tipul pamantului

Pamanturi nisi poase

Nisi puri argiloase
Ar )ile nisi ooase
Ar ~ile COIn pacte
Roci masive moi
Roci masive tari

...

lnfoierea initiala (%)

"
Infoierea

rernanenta (%:

15

20

25
30

5
7
15
25

40

50

La recompactarea pamantului rezultat din sapatura si care s-a infoiat

se constata obtinerea unui grad de compactare mai mic decat eel pe care l-a
avut in stare naturala, diferenta definindu-se prin asa numit infoiere
rernanenta [102], (tabel 2.29.).
Avand In vedere factorii de care depinde, coeziunea aparenta este
sensibila la actiunile care influenteaza tensiunea superficiala sau raza de
curbura a meniscurilor ca: temperatura, umiditate, ea putand fi de asemenea
distrusa, In cazul unor actiuni mecanice de tipul socurilor sau vibratiilor,
cand la 0 umiditate relativ mare, poate avea loc cedarea brusca a masei de
nisi p (Iichefierea nisi puri lor) [3].

FUNDATIII -

162

nz:

A ~I MECANICA

...

PAMAN1--lJRILOR

2.2.1.2.2. Suctiunea apei din porii pamantului

a. Definirea ..suctiunii ~ia poteruialului de umiditate

Apa din porii parnantului, aflata deasupra nivelului hidrostatic (apa

adsorbita, apa capilara) se gaseste intr-un echilibru relativ sub influenta unui
camp de forte, generate de proeesul interactiunii solid-lichid-gaz,
a caror
masura a intensitatii lor este suctiunea [5], [4], [3] [75], [197], [242].
Suctiunea este definitd (ST AS 3950-81) cafiind deficitul de presiune
in raport cu presiunea atmosfericd, care apare in apa din porii materialelor
hidrofile nesaturate (porii sunt partial urnpluti eu apa).
Astfel., daca se introduce In pamant un tub umplut cu apa, conectat la
capatul superior la un manometru eu mercur ~i
prevazut la capatul inferior
cu 0 capsula (fig.2.91.)
micromanometru
dop -

ape

--

-"

CIJ

.' .,J.
I

--

:-

tub

~:W~WI#.::
,

mcrcur

mcrcur

~~"~r.~

1-

--

1 1-

,,

particliia

-........
,

- ...
--

CRpsulil
- - - ..

..

rmcroporoasa

apa

adso:_'-'r

nr

poroasa

care nu permite

patrun-

derea aerului (tensiornetru), [242],

...,
..
.
se constata treptat apantra unet
denivelari lntre nivelurile mercurului dill cele doua ramuri ale
manornetrului,
fapt care indica ULl
deficit de presiune (0 suctiune) a
apei din interiorul tubului 'in raport
cu presiunea atmosferica,
ee se
stabilizeaza
In rnornentul In care
intensitatea
Iortelor de suctiune
este echi librata de denivelarea
manometruJui (h).
Suctiunea care corespunde

maxirne, a manornetruJ ui eu mereur (p == 13,59 g / em' ),

este data de relatia (ST AS 9180denivelarii

Figura 2.91. Tensiometru in situ

73):
.5"c
,.,

1[1

(cm.H20 )==13,59 x (h - ho)' [cm.Hg]

(2.48.)

care:

h - denivelarea inregistrata
metrului In em,
/10 - den ivelarea i[1 iti a1a.

intre cele doua ramuri ale mano-

2. ALCA1'UIREA

st

CARACTERIZAREA pAMANTURfLOR

163

Suctiunea poate fi interpretata [42], nu numai ca deficit de presiune

dar si ca efort de trac]i une, ce se exercita asupra apei ~1prin urmare se poate
masura 111 Nzcm", bari sau centimetri coloana echivalenta de apa (h).
Avand 10 vedere ca ordinul de marime al suctiunii poate atinge sute
de mii de centimetri, Schofield a introdus prin sirnilitudine cu scara de
aciditate jJH a lui Sorensen, indiceJe sorbtional pF sau potentialul de
umiditate, exprirnat ca logaritmul in baza zece din inaltimea coloanei de apa
echivalenta. Deci pF= logjch; unde simbolul "p" arata caracterul sau
logaritmic iar simbolul "F (Free energy) indica faptul ca suctiunea poate fi
exprimata ca rniscare a energiei libere pe principii termodinamice [4], [3],
[75], [242].
Cum logloO = -00, se considera in mod conventional
pentru
pamanturi Ie nesaturate, 0 suctiune initiala minima corespunzatoare unei
coloane echivalente de apa h = 1,0 em si deci pF == [oglo 1 = O.
Existenta suctiuni i in pamanturile nesaturate, ca manifestare a
fenomenelor de interfata, poate f explicata ttl urrnatorul mod [75], [197]
(fig.2.92.):
,,

[.. -""
, - . ,- 1.--- -- , - ,
f

... _

,.. _r_- '.....__

!

....______

_\

t_;
--1-

- '- -

I _ -

,--- .:
, -

1_1-

-,,r -- ,-,,-- -.- I - ,_ - '...

,

_- -- ;rl_ -.
,,
~

,
1 ,
i_ -,"1:,I ..

--

;.- ....

invelis de

ta

menlSC

a) parnanturi

0.4...., ...

necoezive

b) parnanturi coezive

Figura 2.92. Mecanismul suctiunii

,

"

1n cazul pdmdnturilor necoezive, fenornenele de interfata determina

aparitia men iscurilor capilare, ce indue in masa apei pe care 0 margin esc un
deficit de presiune (L1u), care determina sorbtia apei din tensiometru si prin
aceasta denivelarea
manometruJui
(fig.2.92.a),
ce se stabili7ec17n
in
rnornentul echilibrarii campului de forte ce se exercita asupra apei capitare.

FUNDATIJ 1- FIZ1CA Sl MECANJCA PAMAN"rURJLOR

164

Ca urm are , pentru aceste pamanturi

suctiunea este egala
ascensionala a meniscurilor capilare, deci , Sue = -Lite == -( - rhc).
"

ell

forta
,

In cazul pamdnturilor coezive, cu grad de dispersiune ridicat,

fenomenele de interfata determina existenta in jurul partieulelor a
complexului de adsorbtie, respectiv a apei adsorbite, cu grosime dictata de
valoarea potentialului
terrnodinamic
al particulelor.
Daca grosimea
Invelisului de apa adsorb ita din jurul particulelor nu asigura saturarea
potentialului termodinamic, atunci campul de torte nesaturat tinde sa-si
asigure grosirnea maxima de apa adsorbita, prin exercitarea unei sorbtii
asupra apei libere din tensiometru (tig.2. 92.b), pana la atingerea grosimii
corespunzatoare a invelisului de apa adsorbita,
Pentru situatiile curente, suctiunea este cauzata in general, intr-o
proportie mai mica sau mai mare, de arnbele fenornene prezentate anterior,
la care se adauga presiunea osrnotica, in functie de dirnensiunile particulelor
si compozitia chirnico-mineralogica
a acestora si respectiv a apei. Se
obisnuieste sa se separe [4], [3], [242], in functie de cauza, suctiunea totala
'in cele doua componente principale ale sale si anume (STAS 9180- 73):
suctiunea matriceald (h,ll), adica deficitul de presiune datorat
exclusiv fortelor de interactiune dintre faza solida si apa pura;
suctiunea osmotica (hs), adica deficitul de presiune ce apare intr-o
solutie nesaturata prin raport cu apa pura de care ar fi separata printr-o
membrana semiperrneabila, si in consecinta suctiunea totala va fi suma celor
doua; h == hm + h.;
Suctiunea matriceala poate atinge valori de cateva mii de kPa, dar in
probJemele ingineresti intereseaza intensitati de maximum 1000-1500 kPa
( J 0-15 dabl/cm''). Suctiunea osmotica poate atinge intensitati de palla la
1000 kPa in zonele aride sau semiaride, unde continutul de saruri solubile
poate depasi 20/0 din masa uscata a pamantului [231].
"
In general insa, intensitatea suctiunii este dependenta de aceiasi
factori care conditioneaza intensitatea fenomenelor de interfata prezentati In
paragraful anterior (natura si alcatuirea scheletului solid, starea tel-mica ~i
electrica, salinitate, continutul
de apa etc.). Pentru acelasi parnant,
dependents de continutul de apa este dictata de raza rneniscurilor capilare si
grosimea invelisului de apa adsorbita, Astfel, eu cat continutul de apa este
mai mic, deei parnantul mai uscat, razele meniscurilor capiJare rezulta mai
mici si deficitul de presiune Llu rnai mare respectiv grosimi ale invelisurilor
de apa adsorbite mai. mici si intensitatea campului de forte nesaturate mai
mare, determinand astfel migrarea apei capilare ~j adsorbite prin parnant, in
vederea regasirii starii de echilibru, rnornentan perturbate.

2. ALCATUI.REA ~I CARACTERIZAREA PAMANTUR[LOR

165

Astfel, daca se considera tubul capilar cu sectiune variabila din

figura 2.93.a, in interiorul apei capilare, in irnediata vecinatate
a
meniscurilor vor apare deficitele de presiuni AUJ= 2T.~/r, ~iLJI12==2'T,r;/r2,
(relatia 2.33.) ce reprezinta suctiunile capilare aferente celor doua meniseuri
(Sue', S'I('2).
icula

a.pa
~I

..-1-

ape.

inveJi de ~l~
adsorbita

a)

b)

Figura 2.93. Circulatia apei capilare si peliculare in pdmdnt

Cum 1'"', > r2 , suctiunile vor rezulta 5iu(:/ < Suc2 si deci rezultantele ee VOl"
solicita eeJe doua meniscuri (fig.2. 93.) vor fi: P, ( == Jr . r ,2. SlIC/) > P2 ( ==
1
1[ r2 ...fit((.2)
si deci apa capilara se va deplasa din zona cu suctiuni mai mici
spre zona ClI suctiuni mai mari (.(jucl < ~5lIC2) sau din zonele eu umiduati mai
tnari spre zonele eu umiditati rnai mici, In mod similar, daca doua particule
cu grosimi diferite ale invelisului de apa adsorbita vin in contact (fig ......93.b),
apa se va depJasa din Z011a eu suctiuni mai scazute spre zona ClI suctiuni mai
ridicate, palla la egalizarea grosimilor de apa adsorbita, 111 concluzie, daca se
neglijeaza influenta carnpului gravitational, atunci campul fortelor de
suctiune determina migrarea apei capilaro-peliculare
prin pamant, eu 0
viteza ce se supune unei legi, analoge legii lui Darcy [75], [J41], [197]:
A

"-

v = k . r w . Lis ucJ-2
CI}
M
J1
1-2

(2.49.)

unde:

Llsucl-2

cresterea

suctiunii

intre 2 punete

dill pamant

distanta flL'_2;

kcp- coeficientul
Ji- coeficientul

de permeabi Iitate capi laro-pel iculara;

de vascozitate

dinarnica al apei.

situate

]a

FUNDA'l'll J - FIZICA

L66

sr MECANJCA

PAM;\Nl'URJLOR

Deterrninarea cantitativa a suctiunii se face printr-o serie de metode

descrise in amanunt in lucrarile [3], [4], [231] si III STAS 9180-73.
In principiu metodele, respectiv aparatele clasice (ftg_2094.a,b)
pentru determinarea suctiunii, 111 speta, a capacitatii de retinere a apei la
diferite suctiuni, fig.2.95., ca metodologie indicata in ST AS 9180-73 se

bazeaza pe ideea supunerii probelor de pamant unei sorbtii I suctiuni induse

de 0 anurnita valoare (PF ~1033 cm coloana de apa = 1 atrn = 0,98 bar =
0,97 dabl/crrr' ~ 100 kPa Ja 25C), asteptarea unui anumit timp prestabilit
(bazat pe incercari anterioare), pana Larealizarea unui echilibru Intre sorbtia
indusa probei de pamant ~ifortele de legatura care rnentin apa adsorbita in
proba. La acel moment se determine, pri n rnetodologia clas ica, umidi tatea
probei (Wi) si se obtine astfel un punet (i) al curbei (fig.2.95.) prin
coordonatele sale (Wi, pFi =lgsuCi)'

I
-Pat

coborfire

nivel
bi ureta -f.:4 nrpc:

vaoulnarc

scala

a) cu plnen ele suctiune

c) psihornetru

b) cu placa sau membrana de presiune

l=proba: 2- piatrd poroasd; 3- membrana de celulozd: 4- manometru; .5- cap ceramic;

6- COI'P de teflon; 7- CQ111.erO de mdsura; 8- termocuplu; 9- traductor de temperatura
Figura 2,94, Schemele de principiu a aparatelor pentru determinarea suctiunii

Principial, exercitarea sorbtiei I suctiunii asupra probei se poate face

prin crearea unei subpresiuni eu vacuum sau coborarea nivelului apei in
biureta (fig.2.94.a) si rnentinerea constanta a acesteia pe perioada timpului
de echilibru prestabilit. Aceasta rnetodologie este aplicabila parnanturilor
2
care indue suctiuni pana la 80 kPa (0,8 bari ~ I daN/cfl1 ).

2. ALCATUIREA

~JCARACTERIZAREA

rAMANTURILOR

l67

Pentru suctiuni de intensitate mare, de pana la 200 kPa, se folosesc

aparatele cu placa sau membrana de presiune [3], [231], ST AS 9 J 80-73,
(fig.2.94.b) la care apa nu rnai este sorbita din proba, printr-un deficit de
presiune in raport cu presiunea atmosferica, ci este expulzata din proba prin
crearea unei suprapresiuni, deasupra probei, mentinuta constants pana la
realizarea echilibrului cand (pentru acea suctiune ~iproba) incercarea se
considers finalizata si se obtine un punct curent al curbei (i) de coordonate
(~/i' jJF'i).

7
POSIBrLITAn

DE DRENARE

w%
6

---,I
~~

,7

."

4
3,6
...

ETt) V A

AERARG

~11IllllmlrllllIll v no ETA I.A

....... _ .

..7. 9
25
t..

pFj

corespundc
';--:-a 15 it n
miner de ofilirc

4,2

VACUMAJ{E

.
_J~ .... _

. ~ ....

- .- - -

1,

,,

."

- - -

I. ::. J I

(,RAVrTA l~IONAL"

E':':' ;~,;,l_i]

ELECTROOSMozA

!,

: APA LEGATA

A LJOERA

,
I

W15

Wol33 - Wcp

Wof

10

J5

wI

20

w%
25

Figura 2.95. Relatia suctiune - umiditate si posibilitatile de drenare

"

In ultima perioada au aparut psihornetrele (fig.2.94.c), bazate pe

efectul Peltier care mascara indirect suctiunea apei din porii parnantului
prin interrnediul
presiunii de echilibru a vaporilor de apa din porii

parnantului.

[231]

[.].

[It] Ed i I T. 13, Moran S. E., Toha F.X. (198)) - !\ merican Society for Test i ng and Materials,
I

pecial Technical Publications 740, pp I 14-129

168

FUNDA'flll-

F>rZlCA $1 ME ANICA pAMANTURILOR

Drept rezultat al incercarilor de laborator 11 constituie curbele

suctiune - umiditate (fig.2.95.), ce caracterizeaza capacitatea pamantului,
avand 0 anurnita umiditate w, de a reline sau ceda apa continuta In pori daca
asupra acestuia se exercita 0 anumita sorbtie sau suctiune de intensitate pF.
Ele se diferentiaza 'in procesul de useare (drenare) fata de cel de umezire
(irigare), incluzand intre ele 0 bucla histerezis cu atat mai mare cu cat
parnantul este mai compact si gama de variatie a urniditatii, in cursul
procesuJ ui ciclic, este mai inti nsa [3].
Cunoscand, pentru un pamant curbele de suctiune - umiditate se pot
stabili domeniile de eficacitate a diferitelor rnodalitati de drenare, In functie
de capacitatea de retinere a apei de catre pamant si de suctiunile create de
fiecare sistem de drenare in parte si respectiv estima gradul de saturatie ce sar atinge prin sistemul de drenare ales (fig.2.95.).
Astfel [5] (fig.2.95.):
drenarea sirnpla gravitationala, ee ar determina coborarea nivelului apei,
cu 300-400 CI11 at' induce suctiuni echivalente unui [JFS 2,5;
filtrele aciculare vacumate, introduc suctiuni caracterizate prin pFS 2,9

(0,8 bart);
drenarea electroosmotica,

'in functie de valoarea gradientului

electric,
induce suctiuni electroosrnotice de pana la 3 bari (la un gradient de
D,5 Vlcln) deci Ll0 pF :; 3 5'
vegetatia prin absorbtia apei de catre radacini induce 0 suctiune, in
conditii norrnale, de cea. /-2 bari (pF<3-3,5) ce poate ajunge in
perioadele secetoase pana la 15 bari.
1

Umiditatea corespunzatoare unei suctiuni de 15 bari (pF==4,2)este

denumita [5], [3], [42], umiditatea de ofilire permanentd (wof), adica
umiditatea solului sub care plantele lncep sa se ofileasca, rara a-si putea
reface ulterior turgenta (presiunea sevei din celule), chiar puse Intr-o
atmosfera saturata cu vapori de apa. Punctul corespunzator de pe curba de
retinere a apei (fig.2.95.) este definit ca punct de ofilire.

Umiditatea corespunzatoare suctiunii de 113 bari (JJF == 2,5) este

definitd co fiind capacitatea de cdmp (wo,3J=WCan7{') adica umiditatea
corespunzatoare cantitatii max ime de apa strans si slab legata dill pamant.
Depasirea acestei urniditati prin irigare ar deterrnina la un moment dat
stagnarea si baltirea apei la suprafata solului.
Cele doua umiditati, caracteristice servesc stabilirii mornentului de
declansare a irigatiei ~irespectiv de oprire a acesteia, pentru fiecare tip de
sol.

2. ALCATULREA $1 CARACTERIZAREA

PAMANTURILOR

169

umiditatii W/5 ar corespunde

de apa strans legata si unei mici cantitati de

Apa din parnant

corespunzatoare

grosimii rnaxime a invelisului

apa slab legate [3] [4].
Elirninarea acestei ape se poate face prin inducerea unei suctiuni mai
mari de pF = 4,2, lueru posibil prin uscarea parnantului ell proeedee termice
sau prin utilizarea unor drenuri de aerare, singura solutie economic
admisibila in argile, ce indue suctiuni de eca. 30 bari (PF =4J2- 4,7).
Pe baza celor prezentate, rezulta ca executia drenurilor gravitationale
ill pamanturile
argiloase eu un mare procent de apa adsorbita caracterizate
printr-o intensitate a suctiunii peste valorile induse de drenuri 'lU poate
deterrnina scoaterea apei din campul de forte a particulelor si deci drenarea
10f.

Ca urmare, orice sistem de drenare trebuie conceput si aplicat in

functie de intensitatea fortelor de retinere a apei legate, exp nate cantitativ
prin valoarea suctiunii ~icapacitatea sistemelor de drenare de a crea un
camp sorbtionar cu 0 intensitate mai mare decat capacitatea de retinere a
apei de catre pamantul supus drenarii.
1

orbitele

Cfipolilor

t11l1

dL= h dw
....

~.
...

.......

....

.. ~...t.-:'-.,..3
---;;----

. ...

..

.. .. .. ..

...

..

..

."

.. .. ..
.......

'."."

'..
..

..

...

'.

..

..

"

..

.......

'..

.. ..
......

"..

. ...

..

'..

..

...."

..

.
..

.. ..
..........

.. ..
"..'....

t"

.. .

..

..
..

.. I
........

...

'..

10

.. .. ..
'.."
..

0..
...

dl = h dw

.. ...
........
..

..

..

w
W2

WI

t-~ _w_-.04~

a)

d~

b)

Figura 2.96. Lucru ..specific de drenare

Astfel, daca am considera dipolii de apa plasati pe "orbite' permise

sau stationare (fig,2.96.a) (asemenea electronilor din jurul atornilor) ill juruI
particulelor, caracterizate prin aceeasi intensitate a suctiunii (fig.2.96,a),
deplasarea lor de pe 0 orbita pe alta este insotita de absorbtie de energie
cand dipolul se deplaseaza pe 0 "orbita' inferioara (1), mai apropiata de
particula, pe una superioara (2,3), mai departata de particula.
"
[11 cazuJ 111 care dipolul s-ar deplasa de pe 0 orbita supcrioara pe una
inferioara ar avca Joe 0 ernisie de energie.

l70

Daca energia absorbita de dipol este su ficient de mare el poate f

indepartat cornplet din sfera tie atractic a particulei si in mod similar si
succesiv toti dipol ii de apa aflati pe "orbitele' cu suctiuni mai mici decat a
carnpului exterior drenat.
Aceasta deplasare a apei de pe 0 "orbita' pe alta sau in afara sferei
de atractie, necesita consumul unei energii (masura a miscarii) si deci a unui
lucru rnecanic care sa deplaseze apa dintr-o pozitie 10 alta, care raportat la
unitatea de greutate a materialului uscat, constituie lucru specific de drenare
[4], ce corespunde benzilor hasurate din ftg.2.96.

(2.50.a)
Cand prin drenare se reduce umiditatea pamantului de la umiditatea
la umiditatea W2 (fig.2.96.b), trebuie consumat un lucru mecanic specific
de drenare corespunzator ariei BB' CC " egal ell:

w,

L=

1"'-'2

1\',

GIL =

\t

II',

/1, . d

,l

(2,50.b)

,..

J n cazul cand se urmareste desfasurarea procesu lui de drenare In

tirnp este necesara introduccrea notiunii de putere specified de drenare,
definita [4] ca derivata lucrului mccanic specific in raport cu timpul:

p = dL
(2.51.)
dt
lntroducerea
acestor notiuni
creeaza bazele tratarii
unitare a
proceseJor de filtratie a apei prin pamant pe baze energetice [J], [4].
"
In concluzie, cunoasterea capacitatii de retinere a apei de catre
pamanturi la diferite suctiuni perrnite solutionarea unor problerne tehnice ca:
estimarea tasarilor sau umflarilor ea urrnare a variatiilor de velum, drenarea
si irigarea terenurilor si respectiv proiectarea imbracaminti lor rutiere ~ide
aerodrornuri.

b. Relatia dintre suctiune $i presiunea apei din pori

Suctiunea, ca expresie cantitativa a interactiunii dintre faza solida ~i
faza lichida a pamanturilor, a fost definite ca deficitul de presiune at apei
din porii pamantului situat deasupra nivelului apei subterane, in raport eLL
presiunea atmosfericd, cauzatd fie de meniscurile capilare, 111 cazu I
pamanturilor necoezive sau eu structura rigida (nisipuri), fie de adsorbtia

exercitata
fig.2.9G,

de particulele

eu grad mare de dispersiune

asupra apei (argile),

17 J

2. ALCATUll~EA $1CARACTEI~LZAREApAMANTURILOR

Ca urrnare, rationamentul pentru stabilirea relatiei dintre suctiune si

presiunea apei din pori se bazeaza j)e analiza celor doua tipuri extreme de
parnanturi [3], [88]:

parnant
Cll
structura
practie
incornpresibila
(nisipuri,
pietrisuri);
pamanturi cu structura deformabila (argila grasa saturata).
Astfel, in cazul pamanturilor praetie incompre ..sibile suctiunea este
determinata in principal de efeetul rneniscurilor
capilare si conform
definitiei, suctiunea (SZIC) este egala In valoarea absoluta eu presiunea apei
din pori (flll - sporul de presiune In raport cu presiunea atrnosferica), deci:

(2.52.a)

-S'JC

Daca se ia ca linie de referinta nivelul apei subterane ~iresnecriv

originea presiunii apei din POI"j (sporul de presiune in raport eu presiunea
atrnosferica), fig.2.97., rezulta, tinand searna si de definitia suctiunii (deficit
de presiune in raport de presiunea atrnosferica), ca arnbele au aceeasi
origine, dar sensuri contrare.

I
I

I
I

I
I
I

N.II.

"

---1-.

~~~

'_

>

rcsumea a CI
dill POTt pentru
pamanturi cornpresibile

I
I

Figura 2.97. Schema pentru stabilirea relatiei din/toe suctiune

presiunea apei din IJOt-i

,..

Incarcarea

unor astfel de pamanturi cu 0 presiune exterioara nu

deterrnina rnodificari ale presiunii apei dill pori, datorita nedeformabilitatii
scheletului solid.
In cazul argilelor grase saturate, particulele solide sunt inconjurate
de 0 pelicula de apa adsorbita
contactul dintre ele frlcalldu-se prin
intermed iuI aces tor pelicu Ie (fig.Z. 93 .b) s i deci 0 presi une su pIi menta ra (j))
A

FUNDAlIl I - FIZJCA $1 MECAN.ICA PA.MAN1URILOR

172

transmisa pamantului este preluata automat de apa peliculara, Ca unnare,

daca neglijam efeetuJ greutatii proprii a pamantului ~iadrnitem ca initial si
pentru aceste parnanturi presiunea apei din pori deasupra nivelului apei
subterane este fl.u = -suc' in cazul aplicarii unei suprasarcini (P) ea devine:
(2.52.b)

!J.u = =S IIC + P

Expresiile (2.52.a) si (2.52.b) prezinta de altfel 0 identitate

structural a perfecta ell relatiile (2.39.) si (2.41.), ale presiunii hidrostatice
din interiorul coloanei de apa capilara, pentru z = he si Pal = ]J .
Pentru pamanturile ell 0 structura ~istare intermediara celor doua
tipuri extreme analizate, presiunea suplimentara Cll care se incarca pamantul
este preluata la un moment dat atat de apa din porii pamantului cat i de
scheletul solid, prin contactele intergranulare.
Daca se noteaza ell a- p, partea din, presiunea totala (P) preluata de
catre apa, atunci relatia generala dintre suctiune si presiunea apei din pori
(prin inlocuirea lui p, cu a pIll relatia 2.52.b), intr-un punet oarecare (i)
devine:
AU I

Ll

'In
"

= -s uCI +ap

(2.S2.c)

care:

== 0, pentru pamanturile practic incompresibile;

== 1, pentru argile grase saturate;

0 < a < 1, pentru restuL pamanturilor, inclusiv argile grase
nesaturate
"
In cazul cand presiunea apei se exprima In 1na1ti'me coloana de apa,
relatia (2.52.c) devine:

0.

(2.52.d)
Coeficientul
0., numit
si factor de cornpresiune
sau factor' de
compresibilitate [3] este ega! Cli panta curbei de contractie
(vezi
2.2.1.2.4.5.). Cunoasterea relatiei dintre suctiune si presiunea apei din pori
face posibila determinarea umiditatii de echilibru In parnanturile aflate sub
constructii sau sub imbracamintile
drurnurilor si aeroporturilor
(vezi
2.2.1.2.4.5).

2. ALCA1"'UIREA $[ CARACTERlZAREA

pAMANTURrLOR

2.2.1.2.3. Plasticitatea ~i
consistenta pamanturllor

173

argiloase

Din analiza efectuata asupra structurii parnanturilor si a Iactorilor ce

o deterrnina, a reiesit ca particulele solide sunt inconjurate de un complex de
adsorbtie a carui grosirne poate fi neglijabila, 10 raport cu dimensiunile
particulelor (cazul pamanturilor necoezive) sau este cornparabila cu dimensiunea particulelor (cazul parnanturilor coezive), influentand determ inant
structura si proprietatile fizico-mecanice ale acestor pamanturi,
Astfel, existenta unui camp de forte de atractie de natura Van de
Waals in jurul particulelor determina caracterul hidrofil al patYlanturilof,
care atrag si fixeaza moleculele dipoJ ale apei si respectiv cationii hidratati,
rezultand, "punti de legatura' intre particule (fig.2.98,) ce rigidizeaza structura parnanturilor cu particuJe fine (parnanturi argiloase),
la astfel nastere, prin atractia reciprocd din spari! interparticular, a
acelorasi cationi hidratati si dipoli de apa de catre doua particule, adevarate
punti de legatura care confera pamanturilor alaturi de meniscurile capilare 0
fortd de coeziune variabila ca intensitate in functie de grosimea complexului
de adsorbtie si implicit de cantitatea de apa din parnant, respectiv de
umid itatea JOI",
Forta de coeziune, perceputa ca 0 fOI18. de atractie interparticulara de
natura electrornoleculara, ca rezultanta a fortelor de atractie si respingere
(fig.2.70.) poate fi consolidata prin aportul meniscurilor capilare (fig.2.89.)
dar ~jprin coloizi organici si minerali care joaca un rol de liant, respectiv de
ghips, carbonat de calciu, silice, etc., care rigidizeaza structura prin precipitare, depunere sau cimentare la contactele intergranulare,
"
In acest mod, structura unui pamant argilos (fig.2.13.) isi datoreaza
rigiditatea, rezistenta si stabilitatea in principal unei cocziuni cat poate fi
[75], [197]:
coeziune hidrocoloidala cauzata de interactiunea particulelor
la nivelului cornplexului de adsorbtie (coeziunea electrornoleculara)
si
tensiunilor meniscuriJor capilare (coeziunea capilara);
0 coeziune structurala,
sau de cimentatie, datorata Iiantilor ce
apar in cadrul procesului de diageneza [75], [231], prin imbatranirea coJoidala, fenomen de silicifiere, ferizare, calcifiere, etc.
"III cazul probelor remaniate si ornogenizate coeziunea este distrusa,
refacandu-se dupa un tirnp de "odihna" nurnai cea hidrocoloidala, in timp ce
coeziunea structurala nu mai poate fi refacuta.
"
In cazul 'in care parnantul este uscat, particulele se gas esc fie Ja 0
anumita distanta, conditionata de "pozitia' de echilibru a fortelor de atractie
0

174

FUNDATlll

- FlZ1CA $1 MECANI '/\ pAMANTUI{ILOR

- respingere interparticulare, fie reazema unele pe altele in functie de

rezultanta dintre fortele masice, sarcinile exterioare si cele Van der Waals,
respectiv de geneza lor. Rezulta astfel 0 structure rigida, asemanatoare unui
"castel de carti' (fig,2.99.), cu cea mai mica distanta intre particule si prin
urmare caracterizata prin valoarea maxima a coeziunii.
cOlion
IdrUl:Ili
,

I ,

PARTICULA

Dr.

AROILA

pon
/ - - particule
.

, AtOlLA

I! ~ -

dipol de npU

Figura 2,98, Coeziunea particulelor

hidratate

Figura 2,99. Schematizarea structurii argilei

corespunzdtoare stiirii so/ide

Ca urrnare, parnantul uscat se cornporta ca un corp solid, prezinta 0

anu mita elasticitate, rezistente mecanice relativ mari ~iculori deschise
"datorita aerului dill pori. In caz de umezire, apa forrneaza ill jurul
particu lelor 0 pel icula de apa adsorbi ta a carei grosi me creste pe rnasura

dezvoltarii procesului de umezire.

Prezenta peliculelor de apa adsorbita determine disparitia contactelor
directe dintre particule, rapt ce face ca structura sa devina usor deforrnabi la
pe masura cresterii grosimii invelisului de apa adsorbita, ee ar juea si rolul
de Jubrifiant. Ca urmare, parnantul se deformeaza plastic adica lsi modifica
forma sub actiunea solicitarilor exterioare, !at'a ltlSa a-si modi fica volumul $i
Tal'a a apare discontinuitati In (nasa lui (fal'a a se fisura sau a se rupe).
Daca cantitatea de apa din parnant creste, peste cantitatea necesara
asigurarii grosimii invelisului de apa adsorbita pentru toate particulele,
atu nci excesul de apa aflat numai sub actiunea campului gravitational face
ca Intre particule sa nu se mai manifeste forte de atractie (datorita distantelor
ce depasesc raza lor de actiune) si prin urmare parnantul sa se cornporte ca
lin lichid vascos ce curge sub propria sa greutate sau sa ia forma vasului In
car-e este pus.
Aceasta proprietate a unor TJaI11011.tl11"i coezive (argiloase) sau
semicoezive (prafoase), aflate intre anumite limite de umiditate, \lVI) - lIt', de

2. AL 'Arl'UIREA!>1 CJ\RA 'T RlZAREA pAMANTURILOR

L 75

a se deforma ireversibil sub actiunea fortelor exterioare, faf'a variatii ale

volumului si jara aparitia Ul1,Or discontinuitdti in masa 101" poarta 11u111ele de
plasticitate CST AS 3950-8 J).
Plasticitatea este deci 0 proprietate intrinsecd a acestor tipuri de
pamanturi, ea nu este influentata de umiditatea de zdcdmdnt a pamantului ~i
respectiv de starea sa fizica. Parnanturile care poseda aceasta proprietate
sunt denumite pdmdnturi plastice (argile, prafuri) iar cele ce nu au aceasta
proprietate sunt denumite pdmdnturi neplastice (nisipuri).
Rezulta ca in functie de variatia umiditatii, parnanturile plastice pot
avea stdrifizice diferite, concretizate 10 proprietati Iizico-mecanice specifice
unor domenii de variatie a umiditatii dupa cum urrneaza, (fig.2. J OO.a), [75],
Starea solido, corespunzatoare unui parnant uscat, caracterizata
printr-un cornportarnent
rnecanic asociat
corpurilor
solide, prezentfind
deforrnatii sub sarcini, inclusiv reveniri elastice irnportante, pana la un nivel
a,l incarcarii. Umiditatea ar corespunde umiditatii de higroscopicitate. Pana
la 0 anumita lirnita de crestere a umiditatii (ws) pamantul nu-si schirnba
culoarea si nici nu prezinta variatii (cresteri) ale volumului. Umiditatea pana
la cat'e nu se mal produc variatii de volurn (umflari sau contractii) este
dcfinita ca lirnita de contractie (ws), fig.2.1 OO.a.
Starea semisolida, corespunzatoare pamantului care ar avea 0
urniditate ce ar insuma urniditatea de higroscopicitate ~ipe cea aferenta apei
legata (fig.2.69,), induce 0 anurnita mobilitate a particulelor unele 111 raport
Cli altele si prin aceasta existenta
uuor deforrnatii remanente plastice dupa
incetarea actiunii. Apar schirnbari usoare de inchidere a culorii pamantului
ca ~icresteri liniare ale volumului. La 0 anumita valoare a umiditatii (wp)
revenirile elaslice dupa descarcare dispar cornplet defiuind astfel inceputul
starii plastice a parnantului.
Stare a plasticd, cand pamantul
prezinta
numai deforrnatii
plastice sub sarcini, Tal-a variatii de volum, probele putand fi modelate /
Iramantate Tara sa apara discontinuitati
rnaterializate in fisuri sau crapaturi,
Culorile probelor au nuante inchise, specifice
parnantului
umed iar
urniditatea ar corespunde
dorneniului de variatie de la apa strans legata
gravitationala (fig.2.69.); (ieci apei slab legate si apei capili. c (It, contact.
Pe rnasura cresterii urniditatii deci ~i a grosimii invelisului de apa
ad orbita, mobilitatea particulelor creste, consistenta scade si efectul de
pana at acesteia dcterrnina cresterea practic liniara a volumului probei de
parnan! (fig.2.1 OO.a), Umiditatea maxima care limiteazd starea plasticd (WL)
este definita drept limita superioara de plasticitate sau limita de curgere,
separand starea plastics de stares de curgere, Umiditaten mi11j'110 CQIt'e

FUNDATlll-

176

FIZICA

sr MECANICA

pAMANTURILOR

._

..c

e0..
Curba de uolf1are
schematizata
~

....

4)

.....

~ ~E
._
~

.s ._g

__~

- -------11----------

: ~

"'O'~

V{W=O)
I

.I .
: I Stare plast ios

,.

,I
1
1

re Stare

semi
soli

v,

V(W=Wj)
p(w=O

-l

,.

,~t'''i'11>'

............

Vp(W=Wj)

.FT

~(

"

Wp

V=Vs+Vp(W)

1... __

1 =WL-w

.....!;
1" \.

1 '"." .

wi

WL

WI\I

.. 14

I,x

a) stareafizicd a pdmdnturilor in raport de umiditate

D

indicelui de consistenta

IC=(wr4-w)/lp

1,00

------- ---------0,75
0,50

-.---_

._--------

0,25
Solid

----------------~-+~~
Semi
solid

IC <0

b) consistenta piimdnturilor argiloase ( Scara Atterberg)

Figura 2.100. Definirea starilor jizice si a parametrilor plasticitdtii piimdnturilor

2. ALCATUIREA

sr CARACTERIZAREA

pA.MANTURILOR

177

limiteazd starea plasticd (wp) este definitd ca limita inferioara de

plasticitate sau limita de frarnantare, separand starea sernisolida de starea
plastica,
Stare a de eurgere corespunde unei umiditati care depaseste
umiditatea aferenta apei peliculare astfel incat particulele inconjurate de apa
adsorbita (micelele), Fig.2.70., se pot deplasa usor unele in raport cu altele
conferind parnantului caracteristieile UI1Ui lichid prin a lua, intr-un tirnp
relativ scurt, forma vasului in care ar fi pus.
Starea de curgere, pentru anumite argile (argile bentoniticc) se
suprapune cu starea tixotropica [75], [38], (fig.2.14.). Comportamentul
tixotropic este limitat dupa Akermann [75] de limita de solidificare
tixotropicd (wst = 30 - 60% sau chiar > 100%) si se manifests pe un

dorneniu definit de indicele de tixotropie ([,:( = \I~r(- wIJ), fig.2.96.a.

Sintetizand, starea plastica a pamanturilor se intinde pe un interval
de variatie a urniditatilor limitat de doua umiditati extreme denurnite limite
de plasticitate (limitele lui Albert Atterberg-1911,
[61 ]), definite astfe1
(ST AS 3950-81), fig.2.1 00. a si b:
limita inferioara de plasticitate (\I1/p - plastic limit) ..sau limita lie
frdmdntare, re..spectiv umiditatea care corespunde trecerii pdmdnt+lni din
stare tare in stare plasticd;
limita superioard de plasticitate (WL - liquid limit) sau limita de
curgere, adica urniditatea care corespunde treeerii parnantului din stare
plastica In stare curgatoare.
lntervalu1 de variatie a umiditatii (fig.2.1 00.) pentru care pamanturile
se comports plastic poarta numele de indice de plasticitate (Ip - plasticity
index). Ca urmare, indiceJe de plasticitate este dat de relatia:

Ip = WI.. "
J 11

WI)

(2.53.)

cazul utilizarii cupei Casagrande, aceasta se umple 2/3 eu pasta

de parnant (fig.2.1 0 lb) ~j se traseaza cu ajutoruJ unei spatule, un san] cu
la:timea la baza de 2 mm. PI'iI1 caderea cupei de la 0 inal ti me de 10 mm, cu 0
frecventa de 120 ciideri/minut, santul se inchide treptat (fig. ~ 10 l.b) pana
cand zona inchisa mascara 12 mm, moment In care incercarea se opreste.
Se defineste ca fiind limita superioara de plasticitate (WL), umiditatea
probei ornogenizate, la care santul se inchide pe 0 lungime de J 2 mm la 25
de caderi ale cupei. Detenninarea efectiva se face prin interpolate grafica
figura 2.1 02., intre doua incercari paralele (1 2), ce determina ill sistemul de
coordonatc (log n, 0, w) 0 dreapta.

I;UNDATII 1- FIZICA $1 MECANICA PAMAN'rURILOR

178

1o---:4_0~_

proba

,. j\l__

r--~,~ -

I,

In

,,
,, ,

.. .'

o.l:

"

Tl,;-..

,...,/""

..._-<,

l)~:~/
/:..r:

1~1.

00

"I
I

-Ilii 2' " llii~

_,...",

1111 -

1111 III
...

1111 ~

1111 ~~- I

\ij I~

1111

spatula

!:! g III
-.: 1111 ~

==

1111 :g
1111 g I

-- -

1111 I
1111 _

'-......

---JJ-Il~"''''''

-II~
.....

dupa lncercare

inainte de incercare

b)
,

a-a

probu

-~r_

..
..... .........

...

8
_.

....

--

c) COIJul

a) Cupa Casagrande

lui Vasiliev

Figura 2. 101. Aparatura pentru determinarea Iimitei superioare de plasticitate

Lambe (1951) a stabilit

superioare de plasticitate:

urrnatoarea

relatie

de calcul

a limitei

0.' 2 ,

50

11

(2,54. )

25
~

_'.:_I______ ~

-+-----t

-I

W2

--------~--!-

I
I

LInde:

,1 este

-,

-~
I
I
I

___J ___

I
I
I
I

~----~

A 1""I
I
I
I

numarul de caderi

ale cupei;
W, umiditatea
corespunzatoare numarului de caderi,
,.

cazul utilizarii conu

n2:
I',:
IIIi lui Vas iiie v (fi g. 2. 10 I .), C u
10
10
20 25 30 40 50
100
unghiul
la varf de 30 si
numar de caderi, log n
greutatea de 76 g, lirnita superioara
de plasticitate
este
Figura 2. J 02. Determinarea lui l'\11.,
definita ca fiind umiditatea
corespunzatoare
pastei omogenizate
pentru C3)'e conul patrunde sub
propria-i greutate 10 mm ill pasta.
I
I
I

111

2.

ALCATUJREA

$1 CAl{ACTE.IUZAREA

PAMI\NTURILOR

179

Determinarea limitei inferioare de plasticitate (wp) se poate face de

asemenea, prin doua metode (ST AS 1913-86): metoda cilindrilor de pamant
si metoda mediilor adsorbante. Metoda cilindrilor de parnant (fig.2.t 03.)
consta in realizarea unor cilindri dill pamantul omogenizat, prin ruLare, pe 0
sugativa asezata pe 0 placa de sticla.
Daca ei lindri i reaciliTldru
lizati,
eu
lungimea
de
eea.
de parnant
~~O-50
mm,
fisureaza
'in
.
w>w p
SlJgatJVa
rnornentul atingerii diametrului de 3-4 mm, se eonsidera ca parnantul are 0
_j 1.umiditate
corespunzatoare
< 3-4mm
placa de sticla
limitei inferioare de plas3-4tnm
tieitate sau limitei de framantare (wp).
Metoda mediilor adsorb ante (Lebedev), [98],
consta In principiu 111 eliFigura 2.1 ()3. Determinarea limitei de framdntare
rninarea excesului de apa
peste eel corespunzator
limitei de frarnantare, prin supunerea lJOOr probe de
pamant rernaniat (disc eu = 50 mm, h = 2 111m, limitat de hartie de filtru)
2
unei presiuni standard de 63,5 daN/cm tirnp de 30 secunde (ST AS 1913/4-86).
Daca discul asezat orizontal pe 0 sticla de ceas crapa la apasarea cu
mana, tirnpul de presare a fost suficient si umiditatea probei reprezinta
valoarea lui wp.
o alta procedure pentru determinarea limitelor superioara si inferioara (lt11L; wp), asernanatoare eu metoda conului lui Vasiliev, este metoda
penetrdrii cu con [38].
Aceasta metoda utilizata ln unele tari din Eurona si Asia [38],
fig.2.104.a,
utilizeaza doua eonuri cu 0 masa MI == 80 g ~irespeetiv
M2 == 240 g ~iun unghi la varf de 30. Pentru determinarea limitei inferioare
(l/\)I.) se utilizeaza conu I de rnasa M I care este lasat sa patrunda liber sub
propria greutate 111 proba de pamant remaniat, ell dimensiuni le prezentate in
figura, timp de 5 secuncle. Urniditatea probei de pamant care corespunde
unei penetrari a conului de 20 rnm este definite ca limita de curgere (WL),
fig. 2. I 04. b.
Pentru deterrninarea practica a limitei de curgere se fae mai multe
incercan eli probe de urniditati diferite, ea $i In cazul cupei Casagrande si se
.,;

L80

FIZICA $1 MECANICA PAMAN1'URILOR

rUNDATIIl-

traseaza dreapta (w - adancirne de penetrare)

sernilogaritmica (fig.2. J 04.b) ~ise extrage
lirnita de curgere (WL = 59%). Pentru lirnita
doua conuri de mase diferite trasandu-se,
punzatoare si determinand limita inferioara
relatia [38]:

prin punete, intr-o reprezentare

pentru 0 penetrare de 20 min
nferioara (w))) se utilizeaza eele
in mod similar dreptele coresde pLasticitate (fig.2.1 04.b) cu

(2.55.)

)=w,-4,2.i1w
log.; M2 / MI
~

W==WL-

unde Aw se deterrnina pe cale grafica, ca distanta pe verticala, Intre dreptele

aferente incercarilor CU, ceJe doua conuri de rnasa M, si M2.

70
r--.

l/f

65

.....__

wL=59%

"'13"
:.a
Q)

60 !if
55

aproximare 1iniara

.~ 50

~u

45
proba

40

C1

35

35 mm

40 rnm

~w=tO%

coo 80g

vi-

~/
con 240g

I~

20
10
lOO
adancirnea de patrundere a conului (mnl)- log h

..
a) schema de principiu a
aparatului de penetrare Ctl con

b) determinarea

\II)/~

si "')f pe baza rezultatelor penetrarii

Figura 2,104, Determinarea limitei de cl"rge/~eprin metoda penetriirii cu con

Pentru parnanturile Cll plasticitate redusa (Jp < '5%) $i eu fractiunea

P74 l=:::: 5-120/0, unde limitele de plasticitate
ntt se pot deterrnina cu suficienta
exactitate, laboratorul rutier din CaJifornia [68], [28] a pus fa punct 0
incercare de rnasurare a elernentelor fine (argiloase) dintr-o masa de nisip.
Principiul acestei metode [22], [68] consta 'in agitarea energies a
unei probe de pamant uscat pusa intr-un mediu floculant (clorura de calciu
anhidra + glicerina + Iorrnaldehida si apii distilata). OUIJa 0 agitare puternica

2. ALCATU1REA $1 CARACTEI{ IZARI2A

pAMA N'rtJ I{II..JOR

18t

~i
un repaos de 20 minute rezulta 0 coagulare a particulelor argiloase care se
separa astfel de particulele de nisip, ce sedimenteaza la baza cilindrului
(fig.2. I05.).
Indicele ce defineste raportul intre fractiunea de nisip si elementele
fine este echivalentul de nisip (EN) definit [22], [28] ca raportul dintre

volumul partilor silicioase sedimentate (nisip) si volumul total al materialului spa/at sifloculat, exprimat in procente, conform relatiei:

EN%= H2 .100
HI

(2.56.)

"

In raport de valoarea echivalentului de nisip, pamanturile pot fi:

EN S 20
plastice;
20 < EN s 30
cu plasticitate mijlocie;
EN > 30
neplastice
Echivalentul
de
..
"
msip, incercare com-

plernemara
;t'd icelu i
-- de
p
.:
r;tici
tate,
poate
fi
-i~Ollpcntru d_eterDlinarc~
-utilizat
si
pentru
stu-inaltiluii H2
:-:0_
lichid
diul
materialelor
des,,
:-:-:
incolor
.- -"
,
,, , I',
tinate
constructiei dru"
. .
:. ' rusip
," .lfloculat
murilor,
respectiv
a
..1
agregatelor din betoa.
nele de ciment si dill

rnixturile bituminoase
.
.. .
.. ',. n IS I P

(un agregat bun tre. .

...
..
buie
sa
aiba
EN
>85%).
.,
De asernenea, cu
ajutorul echivalentului
Figura 2.105. Determinarea echivalentului de nisip
de nisip, se defincste
coeficientul de activitate [68] ca fiind raportul intre procentajul de filer
(elemente fine) de referinta (tabelul 2.30) si procentajul de filer al nisipului
studiat, pentru aceeasi valoare a echivalentului de nisip. Deci coeficientul de
activitate este definit prin relatia:
-

,-

,"

, ,

I.

'.

"

, '

('I

"

.'

"
'.

CA = pl"ocentul de file1 af materialulLli de referil'lta pel1.tl'"UEN = a

procentul de filer al nisipului ..studiat avand EN = a

FUNDA1~Jll-FIZI(:A ~I MECANICA

182

PAMANTURILOR

Tabel2.30. Procentajul defiler al curbei de referinui, afilerului constituit din elemente

calcaroase in rapor de echivalentul de nisip
~

100 95 90 85

8()

75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 7~5 5 2,5 ()

'-'
0.;

t;3

2 3,5 5

6 75 8

10 12 13 16 19 24 30 38 55 60 70 80 I ()O

"

In functie de valoarea coeficientului tie activi.tate rezulta [68]:

intre doua agregate care au aceeasi valoare EN este indicat sa se
utilizeze eel care poseda valoarea CA 111aiputin ridicata:
daca CA este mai mic decal J, atunci filerul continut III agregatul
studiat al'e 0 influenta mai mica asupra lui EN decat filerul de calcar' de

referin

ta;

daca CA este ridicat (4 la 5) cste cert ca filerul dill agregatuJ

studiat este argiles.
o alta incercare complementara indicelui de plasticitate si
echivalentului de nisip, utilizata pentru caracterizarea parnanturilor ca
material de constructii pentru terasamente, 0 reprezinta incercarea Cl,1
albastru de metilen [*], Nonnativ SR 667 - 200 I.
Valoarea de albastru de metilen (VA), sau indicele de albastru de
metilen (Ion,) reprezinta [28] cantitatea de albastru de rnetilen adsorbita pe
suprafata specifica totala (interna ~iexterna), tabel. 2.25., a particulelor de
parnant.
ell cat cantitatea adsorbi ta de al bastru de rnetilen va fi mai mare cu
atat continutul in argila a) pamantului va fi mai lTIare si activitatea acestuia
In raport cu apa mai ridicata,
Valori caracteristice ale indicelui de albastru de metilen (I ) sunt
0111

prezentate 111 tabelul 2.31.

In raport de valoarea indicelui de albastru de metilen se defineste
indicele de nocivitate [28] al parnantului, din punctul de vedere aJ utilizarii
acestuia ca rn.aterial de constructii pentru terasamente, ca fiind:
"-

N% = 100. 1

",

(2.57.)

A2

[.] Schaffner M, - "Introduction

de la valeur de bleu de methylene d'un sol dans la
cl assi fication des sols de la Recommanda tion pour Ie terrassernents routier", Bull. De
Liaison L, ,P. "Ilr. 183/1989

2. ALCArru) [{E/\ $1 ARAC"'ERIZAREA

A2 este fractiunea,
diamctrului de 0,002 mm,
unde

din

curba

pAMAN'rUI{ILOr{

granulometrica,

183

corespunzatoare

TabeI2.31, Valori caracteristice ale indicelui de albastru de metilen si

sensibilitatea Laapd a pdmdnturilor

VA / 1(1'"

Caracterizarea

Observatii

pamantului

deoarece
Pamant insensibil exista practic un parnant insensibil la apa.
Criteriul
trebuie
eompletat
eu
la apa
granulometric: fractiunea sub 80 /J. s J 2%
conventionala,

Caracterizare

< 0,1

Sensibilitatea

0,2
I ,5
2,5

6,0
8,0

nu poate
cri teri u I

la apa apare eu siguranta

Lirnita dintre pamanturi Ie nisipoase-prafoase si cele nisipoaseargiloase

Lirnita dintre pamanturile prafoase cu plasticitate

plasticitate medie
Lirnita dintre pamanturile
Lirnita dintre parnanturile

redusa

~j cele

--

prafoase si cele argiloase

argi loase

~jeele

cu

foarte at g ioase
-

Dupa valoarea indicelui de nocivitate, pamanturile pot f lasificate

in raport eu activitatea lor in prezenta apei astfel:

N ~ I inactive, tara fractiunea argila;

I < N ~ 3 inactive, cu millet-ale argiloase;
3 < N ~ 5 putin active eu 0-10% montmorillonit;
5 < N ~ 8 activitate
medie, parnanturi
normale eu 10-50%

montmorillonit;
8 < N ~ 18 activitate
male, pamanturi
rnontmori lloni t;

N > I 8 foarte
acti ve
si
foarte

nocive

eu

50-90%

noci ve

cu

90-100

montmori IJonit.
Din cele prezentate, rezulta caraeterul conventional si simplist al
definirii si deterrninarii limitelor de plasticitate, respectiv EN si lair' care
reprezinta totusi parametrii

cantitativi

ai fenomenelor

de interactiune

solid-

lichid.
Trebuie, de asemenea, avut in vedere faptu] ca aceste limite se
deterrnina pe probe tulburate, la care coeziunea de cirnentatie si respectiv
slructura a lost distrusa si prin urmare, atunci cand un parnant cu structura

FUNDArrlJ I - FIZICA

184

st MECJ\NICA pAMANTU[tlLOR

naturala (netulburata) are 0 umiditate corespunzatoare limitei superioare de

plasticitate, aceasta prezinta 0 consistenta ce nu are nimic de a face cu cea a
unui lichid vascos.
Cu toate acestea insa, limitele lui Atterberg, stabilite pentru
caracterizarea argilelor Decesare realizarii produselor cerarnice, all cunoscut
o larga raspandire in caracterizarea
pamanturilor
ca teren de fundare,
plasticitatea, impreuna cu compozitia granulornetrica, fiind un criteriu de
identificare a pamanturilor.
Astfel, in functie de valoarea indicelui de
pJasticitate parnanturile se clasifica (STAS 1243-88), conform tabelului 2,32.
Tabel 2.32. Clasificarea pdmdnturilor dupd indicele de plasticitate

Starea de plasticitate
Neplastice

Cu
CU
Cu
Cu

olasticitate redusa
plasticitate mi ilocie
plasticitate mare
plasticitate foarte mare

I
0
~10
11... 20
21 ... 35
> 35

Empiric, starea de plasticitate

prezentate in tabeluJ 2.33. [98].

Denumirea oamantului
Nisi J
Nisi D prafos praf nisi JOS
Praf, oraf argilos, nisi p argilos
Argi La, argila orafoasa, argila nisi ooasa
Argila grasa
poate f aproximata

pe baza celor

Tabel 2.33. Evaluarea stdrii de plasticitate a pdmdnturilor pe criterii empirice

Nr.crt.

Grad de plasticitate
globala

Posibifitate
Aparenta la pipai l

de
framantare a
cilindra: ilor

Neplastic

Aspru

N u se poate executa

2
3
4

Usor plastic

Plasticitate redusa

As pru - neted
Aspru spre neted
Neted

Plasticitate ridicata

Stralucitor

Plasticitate foarte
ridicata

Foarte stralucitor,
ca ceara

Dificil de executat
Mai putin dificil
U: or de executat
Foarte usor de
executat
Foarte usor de
executat

Plasticitate

medie

Diametrul

mmtm a
cilindra ilor

Nu se poate
executa
61nm

3,5 min

2 nlITl
1 Inm
0,5 mm

Limitele de plasticitate si respectiv indicele de plasticitate, ca

pararnetri ai interactiuni i sol id-lichid, depind de suprafata
speci fica a
,..
pamantului deci de diarnetrul particulelor parnantului. III fig.2.106. se
prezinta variatia lor In functie de continutul de particule argiJoase.
Dill analiza graficelor dill ftg.2. t 06, rezulta:

st

2. ALCATUIREA

'ARAC"fERlZAREA

pAMANTURJLOlt

185

limita superioara de plasticitate (limita de eurgere) creste relativ

repede odata eu cresterea continutului de partieule argiloase;
valorile limitei superioare de plasticitate determinate prin metoda
cupei Casagrande se situeaza deasupra celor corespunzatoare metodei
conului lui Vasiliev;
limita i,' fcrioara de plaslO()%
ticitate (limita de framantare)
variaza in mai mica masura eu
continutul de particule argiloase;
80
/'-

~v.

,.

",-

,.

. - ....

:_p.

~v

20

'"

-r-

'""
....P-

./

...

vaJorile indieelui de plastici tate, crese in mod corespunzator cu cresterea Iimitei

superioare de plasticitate,
in
functie de continutul de argila.
Avand 111 vedere dependenta parametrilor plasticitatii
In functie de continutul in particuJe argiloase (x %) s-a cautat
ca prin utilizarea regresiilor

"
"

--

~9

metoda cupei Casagrande

_.
()

--

--

20

metoda conului Vasiliev

I

40

60

1_

80
continutul de particule argiloasc %

JO()%

polinomiale
sa se determine
expresiile matematice pentru
Figura 2.106. Variatia parametrilor plasticitatii in
limitele
de
plasticitate
si
indifunctie de continutul de argild
cele de plasticitate.
A tfel, s-au dedu [15] ecuati i de urmatorul tip pcutru argilele de
varsta duciana sau levantina:

Wp=

WL==

0,09 + 0,32 - 0,18 . x

0,09 +1,6 'x-0,9'x

!p,= I 28 . X

(2.58.)

72 . x
,

ecuatii care cuplate eu unele Incercari de stabilire a unor corelatii intre unele
proprietati mecanice (J, c, E) si parametrii plasticitatii ar putca constitui
calea de exprimare directs, pe tipuri de pamanturi, a caracteristici 101' mecanice in functie de compozitia granulornetrica.
Casagrande [38], [42] [89], analizand pentru unele parnanturi
corelatia dintre indicele de plastieitate si limita de curgere a obtinut 0
expresie de urrnatorul tip: I p = a- l;\lL - fJ , a. si B fiind constante ce depind

"

FUNDA~fll I - FIZICA $1 'M[~CANICA l'AMJ\Nl'URILOI~

."

186

de compozitia mineralogica; 0. variaza de la 0,70 la 0,80; iar B de la 13 la 20.

Ecuatia I,} = /("JI1/l.) reprezinta 0 dreapta (dreapta 111i Cas agran de) 111
sisternul de coordonate 0, WL, 1,) (flg.Z.I 07.) ~j pe baza ei s-a fundarnentat
sistemul de clasificare a pamanturilor dupa Casagrande (vezi .2.2.1.1.1.1.).
Totusi, daca avern in vedere valorile a. si B, rezulta ca dreapta lui
Casagrande nu este unica pentru toate pamanturile, ea situandu-se mai sus
sau mai jos de linia ttA " (fig.2.107.) si linia "U" deci caracterizarea
parnanturilor numai pe baza unei singure limite (WL) nu este exacts [42].
60
_p.
.,.

50

...-4

--

LEGEND"

variatiilc de velum scad

p,'nlllnluri os 'hlcnCfI

-.0

;ln~

lIscalli crestc, pcnneabilitatca $i

CO~llts,enta $i rczistcuta in

40

lirnirc

Wl

ell _

prefix
~

egale

S - nisip
M - praf

Vl
~

0.

cu

'"d

cu
-_

30

-,'

(.)

"'0

~I-f-"

-1 --1--

I-f-

(l)

C - argila
O - praf ~j ttrgilii ()rg,Clllicii

20

sufix
C - CII liant argiles
I cu cornpresibilialc mcdie
II - cu cornpresibiliratc mare
r ,- cu comprcsibilitatc rnicii

.S

10
-1--

.-

--

_.__

35

50

lirnita de curgcrc,

60

70

80

F - fin

---._-

9() I ()(}CYo

wL

Figura 2.107. Diagrama de variatie a plasticitatii cu limita de curgere si clasificarea

pamdntu ri 101" dupa Casagrande
"
111

afara continutului
de argila, limitele de plasticitate
sunt
dependente si de compozitia mineralogica a fractiunii argila, precum si de
natura cationilor dill complexul de adsorbtie (tabeJuJ 2.34.) [23l]. Din
exarninarea datelor [I O] din tabelul 2.34. se desprind urrnatoarele observatii:
valorile cele rnai rnari ale urniditatilor limits sunt obtinute pentru
montmorillonit ~i
scad considerabil pentru illit si caolinit;
sensul de crestere a limitelor de plasticitate esle invers Iirnitei de
contractie (ws);
pentru acelasi material, cationii adsorbiti de cornplexul de
adsorbtie au 0 mare influenta
asupra urniditatilor
lirnita III cazul
montmorillonitului
si 0 influenta relativ redusa In cazuJ caolinitului;
pozitia ionilor de sodiu (Na) in cornplexul de adsorbtie determina
In cazul montrnorillonitului
0 crestere considerabila
a grosimii lnvelisului de
apa adsorbita, ce determina variatii ale indicilor de plasticitat
de la 1-) O~

187

2. AL...ci\rUJJ~ EA $1 CAr{ACTEI~IZARL~APAMANTlJR1LOR

in tirnp ce limita superioara de plasticitate este puternic influentata

de tipul cationilor
dill cornplexul
de adsorbtie
(pentru
illit ~i
montrnorillonit),
limita inferioara de plasticitate este putin influentata.
Tabel 2,34. Umiditatile limitd ale principalelor minerale argiloase

M ineralul

Cationi

ws%

w%
p

54
98

+oJ
......

Na

9,8

K
Ca

9,3
)0,5
14,7
]0,3

......-4

=-a
0
S
+-'

C
0

-.~
-4-l
-1
..--!

Mg
Fe

Fe
Na

15,4
17,5

K
Ca
Mg

16,8

14,7
l5,3

[Ie

Fe
+-'

]
0
cd

<..)

Na

26,8

K
Ca
Mg

(7e

24,5
28,7
29,2

Fe

81

60
75
73
53
60
45
46
49
46
32
29
27
31
37
35

l-V'J

IP 0/0

710
660
510
410
290
140
120
120
100
95
LJ 0

79
53
49
38

54
59
56

I~

656
562
429
3:50

215
67
67
60
55
49
6I
33
21

20 -

I1
23
-

22
21

cele prezentate a rezultat C3, in functie de umiditatea

pamantului, rigiditatea
structurilor (determinate
in principal de valoarea
coeziunii) este direct proportionala cu grosimea invelisului de apa adsorbita
rezultand trei stari fizice caracteristice: solida - semisolids - plastica-lichida
Din

(fig.2.IOO.b),

proprietatile
mecanice sunt dictate de rigiditatea structurii
parnanturilor (cu cat Ull pamant al'e 0 umiditate mai redusa, structura sa este
111airigida si indicii mccanici au valori 111ai ridicate) este nccesar a se
preciza starea sa fizica (de consistenta) 111 raport CU umiditatile lirnita ill 1110d
similar ca starea de indesare la pamanturile necoezive.
Astfel, pentru a deterrnina cantitativ pozitia unui parnant pe axa
umiditatilor
(fig.2.1 OO,b) si a stabili starea de consistenta,
s-a definit
indicele de consistenta (Ie), respectiv de lichiditate (I" == 1 - Ie) prin relatia:
CUIll

FUNDATlll-

188

FI.ZICA $1 MECANI

1 =
c

WL

unde

-w

W -11)

t.

A PAMANTURILOR

(2.59.)

este umiditatea de zacarnant (naturala) a pamantului,

Conform relatiei 2.59. valorile extreme ale indicelui de consistenta,
taieturile dreptei indicelui de consistenta (fig.Zr l OO.b) sunt:
Ie =0 pentru W= wL
W

Ie

= 1 pen tru

}1J

"

In consecinta, starile fizice ale pamantului

in "aport
indicelui de consistenta vor fi:
starea lichida sau curgdtoare Ie <0,0.

l,O < J c < 0,0

starea plasticii

starea semisolida

de valorile

J ~ Ic

starea solida

(11\)/, - ~\" ) /

( 111,~- ws)

I"

Jr

t, S WL / II)

Avand In vedere variatia mare a starii de consistenta in cuprinsul

zonei plastice, aceasta a fost divizata in patru (fig.2.1 OO.b) rezultand
urrnatoarele stari caracteristice, In functie de indicele de consistenta si
respectiv de lichiditate (STAS 1243-88), tabeJ 2.35.
Tabel 2.35. Starea fizicii a pdmdnturilor argiloase in raport de consistenta

Caracterizare parnant
Curgatoare

lndice de lichiditate

Indice de consistenta,

i, < 0
Ie s 0,25

0,75 < I,.. < 1,0

Plastic rnoale

0,25 < t, ~ 0,50

0,50 < i, ~0,75

Plastic consistenta

0,50 < i. S 0,75

25 < I

Plastic curgatoare

Plastic vartoasa
Tare

IL

0,75 < Ie < 1,0

i, ~1,0

1,0

I. ~

0,50

11.-~ 0,25

IL ~

Starea de consistenta reala, nu este intru totul reliefata de valoarea

indicelui de consistenta deoarece lirnitele de plasticitate pe baza carora se
deterrnina Ie sunt stabilite pe probe omogenizate, remaniate, ill care au fost
distruse legaturile interparticulare, asigurate de 0 cimentare insensibila la
umezire (carbonat de calciu, siJice coloidala etc.). Prin urmare, se poate
aprecia ca starea de consistenta reala 11U este intotdeauna
direct

2. ALCATUfREA $1 CARACTER1ZAltEA pAMANTURILOR

189

proportionala cu umiditatea iar indicele de plasticitate si de consistenta nu

caracterizeaza intocmai proprietati Ie parnantului in stare naturala.
In consecinta Terzaghi si Peck [75] [89] [98], evalueaza starea de
consistenta reala a pamanturilor argiloase in baza rezistentei la compresiune
monoaxiala (.4.2.2.2.), indicand totodata si presiunile nete pentru fundatii
patrate respectiv continui (tabel 2.36.).
Tabel 2.36. Starea de consistenta a pamdnturilor argiloase si presiunea cruica In raport
de rezistenta fa compresiune monoaxiald a pdmdruurilor

Rezistenta, la

compresrune

rnonoaxiala
'daN/cln2
< 0,25
0,25 - 0,50
0,50 - 1,0
1,0 - 2,0
2,0 -4,0
> 4,0

Presi unea critics

'daN/cm

re pamant

Consistenta
Consistenta dupa
dupa Terzaghi
STAS 1243-88
~i
Pec'k
fundati i patrate fundatii continui
plastic cur gator
plastic moaJe
plastic consistent
plastic vartos
tare
tare

foarte moal e
moale
mediu
rigid
foarte ri ~id
tare

s 0,92

<
- 071
,
0,71 - 1,42
1,42 - 2,85
2,85 - 5,7
5,7-11,4
>
- t I ,4

0,92 - 1,85
, R~ - 3,7
37--14
,
,
7,4-14,8
>
- 148
,

Cu toate aceslea, indicii de plasticitate si de consistenta au 0

importanta hotaratoare in clasificarea si stabilirea presiunilor conventionale
(presiune pe baza careia se pot stabili dimensiuni Ie in plan ale fundatiilor),
ale pamanturi lor ca tel-en de fundare.
Astfel, In prima aproxirnatie se considera [95] ca parnanturile cu
Ic<O,5 nu pot fi folosite ca terenuri de fundare, lara a fi 'imbunatatite, iar la
fundarea pe pamanturi cu t, 0,75 SUIlt de asteptat tasari apreciabile sub
sarcina. Atunci cand pamantul se uti lizeaza ca material de constructie a
terasamentelor este indicat [l57], [28] ca lp ~ J O ... 15%, iar In cazul
straturilor de 'forma I p < 6. lndicele de consistenta sa fie L, ~ 0,75 -1,00
(pentru Ie < 0,75 pamantul se lipeste de cupa / bella utilajului, iar la valori

I,< 0,5 executia mecanizata nu este posibila).

Din punctul de vedere at posibilitatilor de cornpactare. pamanturile

pot f apreciate In raport de valoarea indicelui de consistenta astfel [28]:
0,00 < 1(' S 0,5 compactarea 011 este posibila;
0,50 < Ie S 0,75 compactare foarte dificila;
0,75 < Ie S 1,00 compactare

posibila dar ineficienta

comportarnent

(poate apare un

de tip perna de cauciuc;

FUNDATll

190

1- FJZICA $1 MECANICA pAMAN~rURILOR

J ,00 < I, s I, 10 compactare eficace;

1,10 < Ie

1,30 compactare

JJl

domeniu optim;

Ie > ] ,30 pamantul este prea uscat si necesita un consurn mai

ridicat al energiei de compactare.
Domeniul optim de compactare Cll l , == 1,] -+ 1,3 presupune aducerea
parnantului la urniditatea optima de compactare, tabel 2.37., [1 16],
J
corespunzatoare unui lucru mecanic de compactare L == 0,6 J / cnl (Proctor
normal) si 2,7 J/c1n3 (proctor modificat), ST AS 1913/13-83 (M).

rabeI2.37. Valori orientative ale umiditdtii optime de compactare a pdmdnturilor pentru

"i:Proctor" normal si modificat

Denumirea pamantului conform

STAS 1243
At"gj la grasa

Argila
Argila orafoasa
AI ~ila nisi poasa
Argila orafoasa nisi ooasa
Praf ar ;ilos
Praf ar ulos nisi pos
Praf
Praf nisi pos
Nisip argilos
Nisi P prafos
Nisip
Pietri:
Balast

Urniditatea
Proctor 110rn1a1
fL=0,6 J/CI11
20-25
16 - 23
l6 -22
14- 20
l6 - 18
14 - J 8
12 - 16
J3 - 16
It - 16
13 - J 6
11 - 14
8 - It
4-8
2-6

0 otima

%
P,'OCtOI' rnodificat
WOPI

3
L=2,7 J/cln ,)
15 - 20
12 - 18
12 - 17
10 - 16
12 - 14
10 -]4
9 - 12
10- 12
8 - 12
10 - 13

,)

8 - It

6-8
3-6
2-5

2.2.1.2.4. Variatiile de volum ale pamanturilor

2.2.1.2.4.1. Consideratii generale

Cresterea sau scaderea grosimii invelisului de apa adsorbita este

tnso~ita de 0 extensie sau contractie a structurii pamanturilor, prin
modificarea distantei dintre particu Ie, fapt ce determine to unele cazuri,
variatii irnportante de volum Ja variatii de umiditate. Acest lucru rezulta de
fapt si din analiza datelor dill tabelul 2.33. Astfel, daca se are 111 vedere

2. ALCATUIR A$lCARACTEI~JZARAPAMAN1~URII.(

191

montrnorillonitul sodic, acesta prezinta 0 lirnita de curg- "e de 7/0% si

admitand ca gradul de saturatie este ega! cu 1,0, rezulta (1 1.2.20.) ca
indicele porilor la limita de curgere el .. = Ys . wL / r w = 7,' r, / Y ra~a de
\1'

ep = 0,54 . Y.,. / YI-V'

corespunzator

limitei de framantare;

deci

crcsic

indicelui pori lor de cca. 13 ori crestere ce antreneaza e ';1". nt o modi ficare
importanta a volumului pamantului.
Aceste pdmdnturi care fa variatii

de umiditate r'\"ezi~~fii variatii

importante de volum SUll1 denumite pdmdnturi contractu . {)'PiII ive .f)GU
active, ori pdmdnturi cu umfliiri si contractii mari (P' r C ~I;. (STAS
1913/12-88 ~i
Cod N.E. 0001-96). Variatiile de volum In crcluri
-cesive,
contractie-umflare, provoaca discontinuitati 111 rnasa pamanrur .) (,11 zona
superficiala, pana la adancimi de cca. 2-2,5 m) sub forma li,: Iisuri si
crapaturi (tig.2.10S.) care se accentueaza in perioadeJe secctoase ~ie inchid
111 perioadele

ploioase.
-..1 OOm
retea fisuri

- ....

_.,...--

- - I

'-

.....

",
\

,,

o
V')

...

o
o

I
I

,,
,
,,.--..',

II

\
\

,,

I
I

"

.....

.... ....

...

---

.., " "

Figura 2,108. Macro ~imicro-reteaua de fisurare a pdmdnturilor argiloase active

Acestea Iragrnenteaza (nasa de argila In bucati mai mici - glornerule

sau bulgari sau mai mari denumite generic bolovani, conferindu r i acesteia 0
macropermeabilitate
care intensifica procesele de fisurare in plan si in
adancirne, fapt ce face ca aceste argile sa tnai fie cunoscute ~isub nurnele de
argile fisurate [75]. 0 caracteristica particulara a acestor argi le, In raport cu
cele cornpacte 0 reprezinta desfacerea relativ rapids In apa, f'I' ~.~ rticule
elementare ci in glomerule (fig.2.20.)
Cum aceste variatii de volum nu se produc III mod uni form ill plan si
in adancime respectiv pe perimetrul constructiei, ci au 0 inteusitate mai
pronuntata pe laturile insorite, rnai ales acolo unde all stagnat apele din

FUNDATfl1 - F1ZICA ~I MECANICA pAMANTURILOR

192

precipitatii atmosferice, constructiile sunt supuse unor actiuni suplimentare

cauzate de presiunile de umflare si/sau cedarile de reazern (tasari din
contracti i) ce deterrnina in unele cazuri fisurarea constructiilor
~ichiar
compromiterea functionalitatii si respectiv a stabilitatii,
Analizand originea geologica a P. [I. C. M, s-a stabi Iit ca ele se pot
incadra in urrnatoarele tipuri :
formatiuni de zona temperatd (de la sfarsitul tertiarului si
inceputul cuaternarului), constituite din depozite glaciaJe, lacustre si marine
vechi, de natura marno-calcaroasa, decalcifiate prin spalare si imbogatite in
coloizi;
formatiuni de climd calda, bogate in rnaterii organice provenite
dill evolutia biodinamica a solului de origine glaciara sau aluvionara, care au
suferit in tirnp 0 irnportanta evolutie pedologica, devenind argile fisurate, cu
porozitate si plasticitate foarte mare, adica prezentand structura secundara
(retele de fisuri care separa rnasa lor in bucati poliedrice cu fete Justruite).
Ca raspandire (fig.2.39o) P. U C. M. se intalnesc in majoritatea
zonelor geografice ale tari i, astfel:
- in zonele subearpatiee si piemontane din Oltenia, Muntenia si
izolat in Moldova si Dobrogea;
- in Podisul Transilvaniei si in speciaJ in zona nordica;
- in zonele colinare dinspre Campia de Vest (Oradea, Adjud etc.);
- in zonele de lunca si terase ale unor rauri, mai ales in Podisul
Moldovenesc [25], [151] (Bahlui la lasi, Trusesti, Saveni, Itcani, Pieiorul
Lupului, Vaslui-Barlad, Crasna-Husi, Buhaesti-Roman, 11g. Bujor, Rosiesti,
Lucanesti-Moicesti, etc.), precum si unele zone din Lunca si Della Dunarii.

2.2.1.2.4.2. Ipoteze privind contractia ~i

umflarea pamflnturllor
Contractia si umflarea pamanturilor argiloase, ca manifestare a
fenomenelor de interfata au fost si sunt 'inca explicate pe baza urmatoarelor
ipoteze [25], [151], [197]:
,
a) ipoteza presiunii capitare
b) ipoteza atractiei moleculare.
a) /poteza presiunii capilare
Conform

deforrnabilitatii

acestei ipoteze, contractia parnanturilor s-ar datora,

scheletului mineral sub actiunea presiunilor capiJare induse

2_ ALCA'''UJREA

~J CARACTERlZAREA

PAMANTURII..iOr{

193

in masa 10_f de rneniscurile capilare. Procesul de contractie s-ar "~i"'f8~Ura111

urmatorul mod (fig.2.1 09.):
prin reducerea umiditatii, la valoarea corespunv=roare
aparitiei
meniscurilor
capilare, scheletul mineral aJ pamantului
cat a a pozitii
succesive de echilibru, sub actiunea presiunilor capilare (dictate ca valoare
de raza meniscurilor - vezi .2.2.1.2.1.), palla cand tensiunile care iau
nastere in schelet, prin deformarea sa, echilibreaza presiunile capilare
(fig.2.l 09 .a);
atunci cand tensiunile din scheletul solid, aparute prin deformarea
sa, egaleaza valoarea maxima a presiunilor capilare (corespunzaroare razei
minime a meniscurilor) deforrnatia pe verticala inceteaza ~imeniscurile
capiJare patrund In interiorul scheletului (fig.2.] 09.b);
prin patrunderea 'ill structura a rneniscurilor capilare se creeaza
posibilitatea aparitiei unor rneniscuri capilare p,e directia orizorvovi, care
prin presiunile pe care Ie dezvolta, provoaca aparitia microt ~ urilor ~i
respectiv a rnacrofisurilor In teren (fig.2.1 09.c).
presiunea capilara
.,.----r--....-..-

--------

~-f--"

--- I,

--r-,.-

- - - - - -- - - ---

~'

'<l

--'

,
,
1

I
1
1

--

---

1
1

epa

..d

II
..d

a)

b)

c)

Figura 2. J 09. Mecanismul contractiei pdmdnturilor sub actiunea presiunii capilare

Urnflarea

terenului, conform acestei ipoteze s-ar datora revenirii

elastice a scheletului solid, prin disparitia rneniscurilor capilare odata cu
saturarea probei.
Totusi, prin prisma acestei ipoteze l1U se poate explica de ce
parnanturi I.e prezintd umfldri mai mari decdt contractiile cand a estea, ca
reveniri elastice, ar trebui sa fie mai mici datorita deformatiilor r~manente.
De asemenea, prin imersare in apa 0 data cu disparitia menisr urilor capilare,
proba de pamant ar trebui, prin prisma acestei ipoteze, sa se des faca in scurt
tirnp III particule cornponente, fapt lnsa infirmat de experienta,

FUNDATIJ l- FIZICA $1 MECANICA pAMAN1~UR1LOR

194

b) lpoteza atractiei electromoleculare

,..

In baza acestei ipoteze, urnflarea si contractia sunt determinate de

rnodificarea distantelor interparticulare, prin efectul de pana dat de cresterea
sau micsorarea grosimii invelisurilor de apa adsorbita, ca urmare a tendintei
de echilibrare a sistemului, In sensul realizarii aceluiasi grad de neutralizare
a campurilor electrostatice din jurul particuleJor ~iimplicit a se ajunge la
grosimi egale a anvelopelor de apa adsorbita ale acestora.
In consecinta, mecanismul umflarii pdmdnturilor se desfasoara astfel
(fig.2.110.):
"-

particul5
.

a a
adsorbira

deformatie
bloca ta-

--- -L\'l]=6 V=o

umflare
bloca f'
'a pe
verticala
(6 V=O)

PII,,"f.O

,,------_

,:~:t

OJ
.....

Puh*O

~> ~

~'~~

,
"""
/, .... ..A

_'------_

a)

_-QJ - _-=- .: -_ .=_c-)_ -~

-----------------Figura 2.110, Mecanismul umfldrii

<4

()rl7.011

"'"

~\

~.

' '"./

-"-0,

'':I'-

- .>-}i

11"'

-"

umfls are
bloca til pe

...

tarn

(l\ ~I-=0)

'~~'

- - -- - -..)
-- - -_.J
~

--.~1

--

- -- -I ~

;,.,;:;;._.

..
__

__".

Figura 2.1 J J, Presiunea

de umflare

in parnanturi cu urniditate redusa (fig.Z. t IO.a), grosirnile invelisurilor de apa adsorbita fiind subtiri, rezulta campuri de forte electromoleculare nesaturate 'in juruJ particulelor, fapt ce determine 0 adsorbtie a
apei in masa pamanturi lor (fig.2.11 O.b) spre asigurarea saturarii lor;
acest proces de migrare a apei continua pana la atingerea in jurul
tuturor particulelor a grosimii invelisului de apa adsorbita necesara a asigura
neutralizarea fortelor electromoleculare;
,
prin cresterea grosimilor peliculelor de apa adsorbita interparticulare, apa asemenea unei pene, (fig.2.] 1O.b) tinde sa departeze particulele
unele de altele, determinand astfel umflarea pamanturilor (fig.2.11 O.c).,
.
Potentialul de umflare
Brackley (1983), [231]:

al unei argile poate f estimat prin relatia

2. ALCA1UIREA. $1 CJ\RACTERlZAREA

5, 3 -

147 eo

PAMANTURtl.,OR

- og]J . (0, 525 . II} + 4, I - 0, 85 . Wo )

195

(2.60. )

I,)
,.

In care:

Ua

umflarea poten tiaia

eo - indicele
Ip

procente;

111

initial aJ pori lor;

indicele de plasticitate (%);

p - presiunea exterioara aplicata (kPa);

Wo -

umiditatea initiala (%).

"

In cazul in care umflarea pamantului ar f impiedicata (fiil.2.11 1.),

atunci asupra elernentului, ce impiedica urnflarea se exercita ~resiutll numite
presiuni de umflare (PrJ), cu atat mai importante (2-3 daN/ctn ) ClI C ~, gradul
de umiditate initial al pamantului este mai redus si grosimea invelisului de
apa adsorbi ta corespunzatoare tipului de pamant este mai ma.c.
Acestea se determina uti Iizand edornetrul (metoda Hoi t) conform
procedurilor din STAS 1913/12-88 si respectiv Cod N.E. 0001-96.
Chen (1975) analizand factorii care influenteaza presiunea de
umflare a constatat [231]:
presiunea de umflare creste odata cu greutatea volumica uscata (rd);
pentru roci netulburate,

(p,,)

poate fi definita

presiunea

necesara

rnentineri i constante a valorii (r d );

P;

fill

depinde de sarcina geologica (Yrz ), de gradul de saturatie ( S, )

~i
grosimea stratului.
Presiunea de urnflare, potentiala, poate fi estimata I" ~,} rcl 4:i de tipul
(Popescu - 1983), [166]:
log P; = -2,182 + 0,0208 wL + 0,000665 r d - 0,0269 l'1' (L.61.a)
sau
P,,, ~ 0,5735 . Ip - 10,9196
(2.6J.b)
unde:
1)11 - presiunea de umflare (dabl/cm");

Ip

rtf -

\ttl -

wL

limita superioara de plasticitate (%);

indicele de pJasticitate (%);
greutatea volurnica in stare uscata (daN/mc);
U III

id ita tea 11a tu ra Ia (%).

196

FUNDATJII- FIZICA ~I MECANIC.APAMANTURJLOR

Alte modalitati de abordare a estimarii presiunii de umflare, III raport

de metoda ~i
concentratia ionilor adsorbiti sunt prezentate in [23 J].
Aeeste presiuni de urnflare, P,/II' egale eel Inuit, in eazul fundati ilor,

eu presiunile ee se transmit terenului de fundare, pot deterrnina prin valori

neuniforrne,
deteriorari
ale constructiilor
datorita starii de tensiune
supJ imentara indusa in acestea, precurn si irnportante sporuri ale impingeri i
(PLlh) exercitate de catre pamant asupra elementelor de sustinere (cuJei de
pod, ziduri de sprijin, pereti de subsol, etc.).

Mecanismul contractiei, invers decat al urnflarii, este urmatorul

(fig.2.112.):
Daca intr-o zona a masei de apa adsorbita, are loc micsorarea
grosimii peliculei de apa adsorbita prin evaporare (fig.2.1l2.b), atunci 1.11
jurul
particulelor
din aceasta zona intensitatea
campului
de f011e
electromoleculare
nesaturate devine mai mare in raport eu al particulelor ce
nu si-au modi ficat grosimea invelisului de apa adsorbita,
evaporate

api

\
....

apa
adsorbita

a)

b)

c)

Figura 2.112. Mecanismul contractiei

Ca urrnare a aeestei aparitii a diferentei de potential electric, dipolii

de apa ~icationii hidratati vor fi atrasi din zonele veeine particulelor eu
grosimi mai mici ale invelisului
de apa adsorbita; deci va rezulta, din
aproape ill aproape, 0 migrare a apei adsorbite dill zo.nele eu grosirni rnari
spre zoneJe ell grosimi mai mici de apa peliculara, pentru a se asigura
egalizarea lor (fig.2.112.b).
Prin aceasta noua repartizare a apei adsorbite, deei prin micsorarea
generala a grosimiJor invelisurilor de apa adsorbita, distanta dintre particule
(legate intre ele prin insa~i apa adsorbita) se micsoreaza (fig.2. t 12.c),
determinand ill consecinta contractia parnanturilor.

2. ALCA~rUIREA

sr CAI~AC1"ERIZAREA

PAMANTURILOR

197

Conform acestei teorii, migrarea apei peliculare se produce pe

directi ile 1'0 care intensi tatea fortelor electromoleculare c(" (. ,1ai m~1l'psi prin
urmare ~i
contractia va avea valorile maxime pe aceste directi.,
Astfel, la argileJe compacte se constata desfasurarea procesului de
contractie pe toate cele trei directi i ~j nu numai pe directia verticala cum

indica ipoteza presiunii capilare.

Totusi, avand in vedere vascozitatea sporita a apei pel iculare rezulta
ca procesul de contractie nu se desfasoara instantaneu ci in timp, timp
suficient ca in volume relativ mici, grosimile peliculare sa se egaleze si deci
sa nu apara discontinuitati (fisuri) in masa probelor, lucru , ,~(~ firrnat de
realitate.

2.2.1.2.4.3.
P.U.C.M.

Factorii

de care

depind

variatiile

de velum

ale

Variatiile de velum ale pamanturilor, in aceleasi conditii "'Ie ariatie

a urniditatii,
sunt diferentiate de intensitatea fenomenelor
de interfata,
materializate In grosirnea cornplexului de adsorbtie.
a urmarc I,}" torii ce
determine potentialul de umflare - contractie a unui paman' sunt aceeasi
factori ce irnpun grosimea complexului de adsorbtie si anume:
dimensiunile si forma particulelor,
compozitia mineralogica,
conditiile de mediu (concentratia electrolitica, pH, salinitatea, [95]),
natura cationilor adsorbiti,,
prezentati in detaliu in paragraful 2.2.1.1.S.d.
Acesti factori confera unui pamant un anumit potential de umflare contractie de 0 anurnita valoare (relatia 2.60.), care poate deveni activ sau
nu in functie de existenta sau absenta variatiilor de umiditate. Acestea sunt
determinate de urmatorii factori, Cod N .E. 0001-96, [3], [89]:
a) factorul climatic, care conditioneaza variatiile de temperatura si
urnidi tate in sol;
b) conditiile hidrogeologice;
c) vegetatia;
d) variatia umiditdtii terenului in perioada de executie si in timpul
exploatdrii constructiilor,

~J

alfactorul climatic, prin nivelul precipitatiilor (eca. 500-70() mrn/an)

variatiile de temperatura 111 sol in intervalul vara-iarna Salt chiar In

FtJNDATlll

J98

-1;7IZ1CA~I MECANICA pi\MANTUI~ILOI{

cuprinsul aceleasi zile (fig.2.ll3.)

provoaca prin regimul lor alternant si
variatii pe verticala, rniscari terrnoosrnotice ale apei adsorbite In sol, insotite
de fenornene de umflare-contractie,
Astfel, masuratori efecTemperatura ( C)
tuate [3] asupra unor terenuri
()

-I o

-5

r'--~Iii!i :;:::;S~

10

15

""""~II""~

211
-.

! 25

avut Joe deplasari

ISh
I---I----I-~~~---

----I

ale suprafetei
2-3 C1n.

4U

.
(.)

50

inierbate au indicat ca intre

lunile aprilie si septernbrie au
pe verticala

de ordinul

Ca urmare a fenomenelor de urnflare-contractie,

pamanturile
fisureaza
si
crapa
75
favorizand si mai mult evaporarea
si
deci
intensificarea
Figura 2.113. Variatia temperaturi i in . 0/
procesul u i.
"
In conditi ile cl imatiee din tara noastra, zona de fisuri si crapaturi
(zona activa), (fig.2.1 08.) se extinde pana la 2-2,5 I'll cu deschiderea medie a
crapaturilor de eca. 5-1 0 C11~ [3].

~---I----I---Itt-

__

..
\--1-----1-----1

_'__.~_....I-_

--'

J__

-'

b) Conditiile hidrogeologice, in functie de zona de variatie a

umiditatii in parnant pe care 0 deterrnina, se pot incadra in urmatoarele trei
cazuri posibile, dupa adancirnea apei subterane (fig.2.114.):
Urniditatea
10

5.0

20

w (0/0)
3()

60
I

6,0 -

c:

6,0

I
I

a) Cazul 1 (N 1(> I ()111)

b) Cazul II (NI~r<2,()'1)

c) Cazul Ilf (2,O<NI.-I<IOlll)

Figura 2.114. Zone de variatie a umiditdtii terenului ['1 "aport de addncimea apei
subterane si conditiile climatice vard-iarnd

cazul I: nivelul hidrostatic subteran la adancirnea mai mare de

10 m. Diagrarna de variatie a umiditatii in functie de adancirne, deterrninata
prin

masuratori

experirnentale,

are alura

din

tig.2.114.a;

caracterizata

2. AL ATIJIREA ~ICARACT'ERIZAREA PAMAN'rURJLOR

199

printr-o valoare practic constants sub adancimea de 2, 00 In si 0 zona de

variatie sezoniera a umiditatii, cu aluri diferite pentru vara si iarna, til
grosime de 0-2,00 m. Rezulta deci, pentru cazul I, ca zona eLl posibile
variatii de velum, dependente de conditiile climatice, este situata intre 0, 00
si 2, 00 m ~j prin urrnare addncimile de fundare adoptate trebuie sa fie mai
mari de 2,00 In, pentru a se evita efectele variatii lor de VOIUlll asupra
fundati ilor.
cazul 11: este caracterizat prin prezenta apei subteranc .a eote mai
mici de 2,()O In (fig.2.114.b). Diagrama de variatie a umiditatii prezinta de
regula doua orizonturi distincte pentru perioada de vara si respecti de iarna.
"
In acest caz, masuratorile efectuate au ararat ca umidi I .,:<\ pamantului
rarnane practic constants peste adancimea de cca. 1,40 m si zona supusa
variatiilor de umiditate, respectiv de volum are grosirnea de cca. 0-1,4() m.
Adoptarea In acest caz a unor addncimi de fundare mai mari de 1,40 m
elimina efectele variatiilor de volum asupra constructiilor .
cazul [II: cand nivelul hidrostatic se gaseste la adancime intermediara, intre 2,00 $i 70,00 m (fig.2.114.e). Diagrarna variatiei umiditatii in
functie de adancirne este 0 cornbinatie intre diagramele precedente, Astfel,
se deosebesc doua orizonturi ce corespund adancimilor maxime de variatie
ce se ating vara (C) ~j respectiv iarna (D). In suprafata, pana la adancimea
de cca. 2,001n variatiile de umiditate sunt dictate de conditiile climatice,
dupa care urmeaza 0 ZOl18 cu umiditati practic constante (AE). Fundarea In
ZO/1('l (A E) sau sub nivelul (C) (cand zona AE lipseste)
elimina efectele
variatiilor de velum asupra constructiilor,
Punctele caracteristice
ale
diagramei (A,B,C,D,E) se deterrnina prin observatii sezoniere pe tcren.
f

c) Vegetatia, prin efeeteJe de adsorbtie

a apei dill teren, prin
interrnediul radacinilor, preCU1TI si prin feuomenele de evapo-transpiratie
deterrnina 0 micsorare a urniditatii pamanturilor
din vecinatatea COI1structi i101 si deci la aparitia unor deteriorari ale acestora, pri 11 contractia
'"
terenului de fundare (fig.2. J 15.) sau umflari prin taierea arborilor. In raport
de suctiunea indusa prin radacini ~i
respectiv de intensitatea fenomenelor de
asecare, speci ile de arbori pot fi considerate (N. E. 000 l-96):
foarte periculoase (plopul, arinul, salcamul, salcia, ulrnul);
periculoase (artarul, mesteacanul, frasinul, fagul, stejarul,
.

tufanul);
putin periculoase (Iaricele, bradul, pinul).
Se considers ca prezenta arborilor Ja 0 distarud mai rnai L ltl. 0 data si
jumatate inaltimea arborilor maturi nu ar rnai constitui tin pericol pentru
constructie.
,

FUNDATII)

200

- FIZ(CA $1 MECANIC/\

pAMANTUR1LOR

~~~''''''''::

-~

1;1
I

-_

; crapaturi in V
,
datorate

!~--; ".

DO I []0
:
0

zona de crestcre a umiditatii

pnn tiiterea arborilor
sau precipitatii

:
I

,i
,yo

:.

::s

"

contractiei
,,

zona de rcducere
a umiditatii prill plRntarea

crapatura jn A
'---rdn-torata umflarii

tas5ri din
contractii

Figura 2.115. Efectele vegetatiei si insolatiei asupra constructiilor

Aparitia unor degradari presupune taierea imediata a arborilor, dar

rernedierile trebuie facute tinandu-se seama de posibilitatea
aparitiei unor
umflari (fig.2.115.), datorita cresterii treptate a urniditatii prin taierea
acestora. Observatii efectuate asupra unei cladiri [3] arnplasata pe UIl teren
de frisat, au indicat umflari ale terenului de cca. 8 mm pe an cu tendiuta de
crestere 'in timp. AtuJ1Ci cand, din diferite motive, este necesar sa se ta ie
arbori din vecinatatea unor constructii amplasate pe P. U. C.M este indicat ca
ei sa fi,e dezradacinati intr-o perioada umeda, (primavara sau toamna) iar
umplerea gropilor sa se faca imediat, cu parnant local bine cornpactat sau
stabi lizat prin arnestecare cu nisip.

d) Variatia umiditatii terenului, In perioada de executie si in timpul

exploatdrii constructiei este dictata ill principal de factorul climatic ~i
respectiv de procesele tehnologice,
Astfel, in functie de sezonul de executie al constructiei pot avea loc
umflari, daca executia s-a facut intr-o perioada secetoasa si respectiv
contracti i, daca executia constructiei a avut lac intr-o perioada umeda cu
posibilele efecte prezentate In fig.2.11 J. Dupa executie, prin acoperirea
suprafetei terenului si deci a impiedicarii efectului de evapo - transpiratie a
terenului are loc 0 crestere a umiditatii, ce deterrnina urnflari in special in
zona centrala a constructiei.
La constructii Ie industriale,
un rol important
10 aparitia si
dezvoltarea procesului de umflare-contractie
il all procesele tehnologice ce
pot modi fica temperatura
si umiditatea terenului de fundare, prin surse
puternice de caldura sau de frig. De asemenea
uneJe reziduuri chirnice (de
exernplu solutie de acid ulfuric) pol provoca umflarea tercnului de fundare

2. ALCATUrREA

chiar daca acesta

ilTI po rtan t.

SI CARAc"rERIZAREA PAMA.NTURJLOR

prezenta

11U

anterior

2.2.1.2.4.4. Caracterizarea

un potential

201

de umflare-contractie

P.U.C.M.

Identifiearea si earaeterizarea P. U. C.M se face pe baza unor indici,

ce incearca sa refleete numeric, eomportamentul
specific al aeestor
pamanturi. Indicii se stabilese in principal pe baza curbei de contra :i(J a
pamdnturilor, expresie grafica a variatiei volurnului in functie de urmditate

(fig.2.l16.).
70
,.-....

~
i-I

cd

0
.....

f-------

65

--

I[ >~ i

I~-l"--I-

~
eo --

_>
_.
<J

60

~g 8y

_.

50

capilare

\.

55

o
o
,_.

.J.T

.J.

r:_

Vf
,"
,
,
,
,

45

V(W=Wj)

]-

presrunn

;gff)s

.....

datorita

.......

.... ~

c
------ .. ------ ------ ~----- -----------contractie

40 ( Y

,"
,
,

,,

./

datorita

forte-lor de

dratarc

V.
\J' 0

I,"

- - - - <:f' --~
,,',
B
"
,
,
I
,

,.

-- - - ---------~-----coutractie

1--- I- - - - - - ...,.

----------

.,..J

:
,,....
,
,,
,,
,
t

'

~w

...

,.,I'linia de saturatie

I
I

(S, = I)

o
>

10

St

W1
v

20

15

25

umiditatea w (%)

Figura 2. J 16. Curba de contractie-umiditate

Metodologia
S'[ AS 1913/12-88.

determinarii

curbei de contractie este prezentata ill

Curba de contractie obtinuta prezinta 111 ahscisa
pamantului (w%) iar in ordonata volumul corespunzator ( 11'100)'

umiditatea
masurat in em), La )00 g de parnant uscat.
Cunoscand masa probei (mu - me)' la diferite umiditati,
a probei (m,{ - me: ), preeum
metodologia

indicata

in STAS

~ivolumul
1913/12-82

probei

(Ve),

se pot calcula

Jl1a~1 iscnta

detcrminat
intr-un

prin
anumit

rUNDATlll

202

- FIZ,ICA ~l MECANICA PA,MANTU[~JLOR

stadiu al incercarii, umiditatea (W) si densitatea pamantului in stare uscata

(p,,) cu urrnatoarele relatii:
m -m
l1i =
u
,i 100 ,
.
(2.62.)
l11l1 -

Inc

unde:
masa probei umede, inclusiv tara sticlei de eeas i m; ),

mil -

n1d - masa probei uscate

Cum

(me: ).

~jtara

densitatea
parnantului
In stare uscata si volumul
exista relatia Pd = In/V rezulta ea volurnul v'oo este dat de

intre

corespunzator

expresia:

11:100

- In _ IOOg
-

Pd
til

care inlccuind

(2.63.a)

Pd

Pd cu expresia sa (relatia 2.62.) se obtine:

,
~oo =

100

.V

(2.63.b)

n1d -

n1c

unde masa se exprirna ill grame iar volumul in crrr'.

Analizand alura curbei de contractie (fig.Z.I 16.) se observa crt
practie ea consta din doua segmente de dreapta racordate intre ele printr-o
curba, Intersectia
celor doua drepte deterrnina un punet (B) aJe carui
coordonate sunt toemai VOlUll1Ul final al probei de parnant (V:r)' supusa
lncercarii si urniditatea

Umiditatea

ws'

pdmdntului

w,\. sub

care

mai

f7U

au

loc

variatii

irnportante de volum ale acestuia, fa variatii de umiditate este definita ca

.fiind limita de contractie. Cum deterrninarea curbei de contractie se face pe
probe netulburate saturate sau pe probe remaniate aduse la lirnita de eurgere
rezulta ca umiditatea initiala ( Wi %), de Ja care se declanseaza procesul de
contractie, este egala cu urniditatea

Iirni ta de curgere

de saturatie

== "':w"

l1~~al

WL .

respeetiv eu

'

Determinarile
efectuate arata ca 'in prima faza a procesului de
contractie, proba ramane saturata si deei variatiile de volum ale probei (~V),

sunt egale cu reducerile de velum ale apei .din proba

evaporare.

Deci,

urniditatea,

rezulta:

!J,. V = ~ ~v

si tinand seama

de

(~V;~), pierduta
relatia

ce

prin

defineste

2. ALCA:rUlREA SJ CARACTERIZAREA pAMANJrUJ~IL01~

",A}O/O
V~

Ie

n1w

.100 =

Vl-V

=.

PHI. J 00 __..._
V
=
_."
M'

n1d

V
=
00 _." Ll ~v

11" 111d

PI~I 1

___.__A

~W

rrld

o; 100

203

(2 . 64 .a )

respectiv:
LlV = Llw md
a; .J 00

(2.64.b)

unde md' reprezinta rnasa uscata a probei.

'"

In eazul in care masa uscata a probei md

= 1OOg,

ariatiile de volum,

conform relatiei (2.64.b) rezulta:

~V.lOO

== L\wmd == ~wlOO == ~w

PHI' I00

(2.65.)

1 100

deci egale ell variatiile de umiditate (Aw ) si prin urmare eurba de contractie
se suprapune eu dreapta Be inclinata eu 45 fata de orizontala (fig.2.116.).
Aceasta zona Iiniara de reducere a volurnului se poate eonsidera ca
este cauzata, in principal, de presiunile capilare ale meniscurilor care tind sa
deforrneze structura, .palla a-i asigura configuratia
de saturare, Prin
reducerea umiditatii si consolidarea structurii parnantului prin deform are,
influenta presiunii capitare seade ~iincep sa predornine fenornenele de
adsorbtie ce determina si eurbarea curbei de contractie. Ca urmare,
considerarn ca fenomenele de contractie sunt eauzate, 10 diferite proportii in
auurnite stadii de desfasurare ale procesului, atat de presiunea capilard cat
~i
de fortele electromoleculare, 111 rnasura in care 11U privim fenomenul de
capilaritate tot ca 0 manifestare
a fortelor eletromoleculare
si deci a
fenomenelor de interfata.
Tinand searna de definitia limitei de contractie Ws si de semnificatia
ei grafica (fig.Zvl lti.) rezulta:

si inlocuind pe ~w eu expresia ei data de relatia (2.64.b) se obtine:

'\IV

= \It). -

~v.P

100

(2.66.)

HI

n1d

unde:

v,. - volumul

initial al probei In cm ',

VI - vo Iumul finaJ al probei In crrr',

711d -

masa probei uscate

111 grame,

FUNDATI] 1- FlZICA $( MECANICA PAMA.NTURILOR

204

umiditatea initiala, egala cu wsat' in cazul probelor netulburate si

respectiv cu 111L in cazul probelor remaniate aduse la lirnita de
curgere.
Valori orientative ale limitei de contractie sunt prezentate in tabelul
Wi -

2.38. [89].
TabeI2.38. Valori orientative ale limitei de contractie (lV,v)

Natura

:Jalnantului

msip

nisip prafos

praf

argila

superioara de plasticitate (WL%)

15 - 20

20 - 30

30 - 40

40 - 150

inferioara de plasticitate (wp%)

17 - 20

20 - 25

25 - 50

indicele de pJasticitate (Ip%)

3 - 10

10 - l5

10 - 100

12 - t 8

12 - 20

14 - 25

8 - 35

Limita

limita de contractie (\lVs%)

Pe baza limitei de contractie se poate defini indicele de contractieumflare (/ cu) similar ca structura indicelui de consistenta, pentru intervalul
de umiditati

~fOI

Ws :

=
ell

",

ill

WSQt -

WSal -

W
llls

~at

(2.67.a)

fi.ror - VIS

care:

umiditatea de saturatie, respectiv volumul specific

corespunzator presiunii apl icate;
w, V - umiditatea, respectiv volumul specific in stare naturala;
W.vol' V,ral

respectiv VO)ll111Ul specific La limita de contractie

In functie de valoarea umiditatii pamantului (ws < W < W
~i
respectiv a indicelui de contractie-umflare,
pamanturile contractile pot
prezenta urmatoarele stari:
.
posibile nurnai fenomene de contractie, Ie" = 0;

W.V' VIS -

urniditatea,

S01

posibile atat fenomene

o < t.; < 1 ;

de contractie, cat si fenornene de umflare,

posibile numai fenomene de umflare, IelJ = 1.

Probabilitatea producerii
unor variatii irnportante
stabileste cu relatia:

de volum

se

205

2. ALCA1'UIREA ~[CARAC1~ERIZAREApAMANTURlLOR

=eL-e>03 ,
1 +e

l=~V =VL-V
V
V
,..

ITI

(268
. ,a)

care:
V - volumul

corespunzator

la 100 g de faza solida In stare

corespunzator
limi ta de curgere;

la 100 g de faza solida adusa la

naturala;
V,..- volumul

e - indicele

porilor pentru starea naturala; eL - indicele porilor

corespunzator
pamantului
adus la limita de curgere
(e L = W L ' Ys /100 . r HI) .
Skempton, tinand seama de dependenta fenomenelor de contractieurnflare, de preponderenta
fractiunii argila in masa pamantului, a definit
indicele de activitate al pam anturi 101' (/ A) in raport cu apa, prin r .aua:

i, =
,..
In

(1.68.b)
2

care:
J f) - indicele de plasticitate;

A2 - procentul de particule cu dimensiuni

,..
111 functie de indicele de activitate,

mai mici de 2 J..Lm (0,002 rnm).

caldura maxima de umezire
q",l1lAX(ST AS 1913/9-86), [95] si urniditatea corespunzatoare
suctiunii de 15
bari,

Wl5

(STAS 9180-72), pamanturile

se clasifica conform tabelului 2.39.a,

in sinteza dupa STAS 1243-88:

Tabel 2,39. a A ctivitatea pdrndnturilor
,

'A

Activitatea parnanturilor

q",lnax

[Jig]

[%]

Wl5

Putin activ
Cu activitate medie
Activ
Foarte activ

<
- 075
,
0,76 ... 1,25

~ 12
13.. ,25

<5
5 ... 1

26 ... 37

> 1,25

> 37

> I()

De asemenea, pentru caracterizarea

P.UC.M, cot f( r m tabelului
2.39.a, se mai definesc urmatorii indici (STAS 3950-8]):
.
"'"
criteriul de plasticitate C; = 0,73 (lVL - 20)
caracten zeaza

contractilitatea

unui parnant atunci cand Ip

Cp ;

FUNDATJL I - lilZICA $1 MECANICA PAMAN'rURILOR

206

contractie volumicd, definita ca raportul procentual dintre variatia

de volum, datorita uscarii unui pamant saturat si volumul final

c, ==

~ - V ) ,1001 Vf
J

permite

caracterizarea

teren de fundare (Scheidig [J 83 ]):

terenuri bune pentru fundare

terenuri mijlocii pentru fundare

terenuri necorespunzatoare

terenuri inutilizabi le
liberd (U L)'

presiunea

de umjlare

ca

C; < 50/0;

umflarea

pamanturilor

5% < C; < 100/0;

10% < C; < 15%;
C;> t 5%,

ce reprezinta raportul procentuaJ intre

diferenta de volum (final si initial) si volumul initial (S'I' AS
L 913 I I2-88): U L == (VJ - ~ ), 1 00 I ~ ;

(Pu)

definita

ca presiunea dezvoltata

10

urrna inundarii eu apa, de catre un parnant aflat intr-o incinta

etansa si avand umiditatea
initials ill apropierea
limitei de
contractie (STAS 19l3/12-88) .

Potentialul de umflare contractie al parnanturilor

poate fi estirnat ~i
in baza limitelor de pJasticitate ~i
respectiv a limitei de contractie 'in raport
de procentajul partieulelor coloidale (A2) conform tabelului 2,39.b dupa U.S.
Bureau of eclarnation [61].
Tabel 2,39.b Aprecierea potentialului de umflare / contractie al pdmdntului pe baza
limitelor l-\J[., Hlpl Ws (U.S.Btl/~eau of Recalmation)

Fractiunea

A2%
< 15

1p %

W,S'

<]8

<15

0/0

Wi. (Yo

Potentialul de
umflare

< 39

redus

13 - 23

15 - 28

10- 16

39- 50

mediu

20- 31

25 - 41

7 - 12

50-63

mare

> 28

> 35

> )I

> 63

Chen (J 988),
[6 J] propune urrnatoarea
fizici si potentialul de umflare (tabel 2.39,c).

["J Chen, Fu Hua - "Foundation on Expansive

1988

foarte mare

corelatie intre indicii

Soils", 2"d ed. Me Graw Hill New York,

2. ALCATUIREA $] CARACTERIZAREA

pJ\.MANTURlLOR

207

Tabel 2.39.c Aprecierea potentialului de umjlare La P. U.C.M. pe baza indicilorfizici

(dupd Chen)

Date obtinute in laborator si 'in situ

A2%

\tt'L 0/0

N,f)PT

Gradul de umflare
umflarea

presiunea de

probabila

urn flare
(kPa)

ot ...

... ~'

<30

<30

< 10

30-60

30-40

10-20

60- 95

40-60

2() - 30

> 95

>60

> 30

< 1

potentialu I
de umflare

50

redus

150 - 250

medi u

3 - JO

250 - 1000

inal t

> 10

> 1000

foane ina It

1-5

Anderson si Lade (198l), ["'*], [61] au propus standardizarea

incercarilor de deterrninare a potentialului de wnflare pe probe remaniate cu
diarnetre de 102 mm si inaltimea de 25 1111n, cu deformare 1 t('rala
impiedicata, Cli S,. == 50%, care sa fie incovoiate la 0 presiune de 6,9 kPa

(1 lb/in") si apoi saturate cu determinarea umflarii h (inch) dupa 24 11,

III aceste conditii se calculeaza indicele de expansiune EI (Expension
I ndex) eu relatia:
J e == 1000 . h .F
(2.68.c)
unde:
Ie(EI) - indicele de expansiune;
h - umflarea pamantului in iJ1Cb;
F - rnasa particulelor care tree prin sita # 4 (4,7 Smm)
exprimata Ja suta, din greutatea tota la a probei.
'"
ln baza indicelui de expansiune (El) pamanturile pot fi clasificate
conform tabelului 2.39.d (dupa Uniform Building Code).
A

Tabel 2.39.d Aprecierea potentialului de umflare dupd indicele de expansiune EI

(U,7 iform Building Code)

t" J

i: (Ef)

Potentialul de expansiune

0- 2()
21 - 50
51- 90
91 - 130
> 130

foarte redus
red us
mediu

Inare
,

..foarte mare

J.N. ~ Lande P. V. - "Tile Expansion

Testing Journal vol.d, '10.2 r),58-67 1981
Anderson,

lndex

Test",

AS l-rYl Geotechn ical

208

FlfNDATI.ll-

FlZ]CA sr MECANICA pAMANTUrZILOR

Pentru identifiearea
si earaeterizarea,
prin 111ij loaee grafiee a
P. U.C.M. s-a propus ST AS 1913/ 12-88 si Cod N .E. 0001-96, reunirea Intr-o
singura diagrama (fig.2.117.), numita diagrama de identificare, a abacei de
plasticitate a lui Casagrande (fig.2. J 07.), a curbei de granulozitate (fig.2.23.)
si a diagramei lui Skempton.
Prin reprezentarea specifica a pamantului pe fiecare din aeeste trei
d.iagrame si unirea punetelor caracteristice U] ...~) rezulta 0 figura geometrica, numita amprenta pdmdntului, conceputa de profesorul Silvan Andrei
[5]. Cu cat aria amprentei este mai mare, ell at at se considera ea parnantul
este rnai aetiv, tal<a 111saa se preciza lirnita de variatie pentru arie.
Pe baza ariilor relat.ive ale amprentei (Ar) date de relatia (fig.2.ll7.):
A =
r

al-ia alnprelltei
aria eereu Jui de referi n ta

(2.69.a)

se poate stabili (Cod N.E. 0001-96) un coeficient de analogie (All)

pamant care constitute uu teren de fundare ell comportament

unul asernanator ce urmeaza a fi utilizat (j):
AI + AJ.

intre un
cunoscut (i) si
(2.69.b)

Daca An> J 0, eele doua pamanturi pot avea un cornportarnent

similar

daca starea de umiditate ( w%) si indcsare V em / 1OOg sunt apropiale.

Constructia

amprentei unui pamant pe formularul

face in urmatorul mod (STAS 1913/12-88):

din fig.2.] 17. se

pe cadranul I, ce constituie abaca de plastieitate a lui Casagrande

reprezinta punctul P; prin coordonatele 11l[ si lp;

se

In cadranulill se reprezinta eurba granulornetrica a parnantului, pe

care se stabileste punetul ~o, corespunzator proeentului de 90% pe axa Xd
~ipunetul ~, corespunzator

diametrului

de 0,002

l11n7;

ln cadranul II se reprezinta punctul ~ ee indica direct indicele de

activitate al parnantului, avand abscisa egala eu procentajul particulelor eu
diametrul mai mie de OJ002 mm si ordonata egala eu indicele de pJasticitate;
in cadranul IV se reprezinta punetul P, de abscisa wL si ordonata
corespunzatoare diametrului de 0,002 mm;
prin unirea punctelor ~,J~,Pqo, ~,~
se obtine 0 figura geornetrica
ee reprezinta arnprenta pamantului respectiv.

2. ALCATUlREA $1 CAltACTERIZAI{EA

209

IJAMANTUR1LOR

01 J'

35 . ~O

6(J 70

MI OL" .
,

~~'

1--.---1--

I-_-I

';

1. i .,~!- 'L
~':<P'.i:i"!'I;;)

"t

...'

oJ

"'~

..,'. '

r- ...

-.

t ,

'.

~,;

./

......,.,.

I.

--

.,

-----,~,_-t---I-------t---f--t--jl----f
- ,

J(

;;";V~I~'

r"

~",

,.'"

..'

J"

C/)~

Z E

.'
10---. --

,.

,-
I

,-'

,'.

'

~i
_:

I , ,

. .

,.

~~ "

,i""

'

......

t.,
,.

"'t~i-!.>'"f

, ,

0,2

L-",.

,
~if.~
,

, "

t,l...

t '..

,-to

...

",

'

,t,.

"

arie cere de . I .. J(
referinta
.
'.c
...'

A
.

,
--I---+-~/'I--.!-jI--,-j--t,,-=f--:---+--+--If---1
0,50
.

:' '

.~:lt~

,1'

---1----1---

~~:------.-------'-4'-+~~'~~~-~~'---'---~~~"~~--~l'OO
.
~

~ ~

",'

'.

...-r-

_.

2,00 ~

.. f ': (

'.

'I- __I~r-~l.o..:-'--I-:'_"',,,~,~
.._.-t_"__I~
,-I

__

,.

~. .

1<

'r

80

.1 ,

':t\~.:
\
~'.t\...
.'1
~:,!='
.

--f

,I.

! ;~
'~\',
.., ..
l~.;
-.:>'
'=.:
.
..
-.

IV
Figura 2.1 J 7, Amprenta

{J(')111ontl,IJ'i/()Y

contractile

rUNDA 1~11
1 - rrZI I\. $1 M . ANlel\. PAMAN'ru RILOR

210

Din

prezentate, rezulta ca identificarea

~i caracterizarea
contractile se bazeaza pe o serie de indici care in esenta ar

cele

pamanturilor

tie 111aSUI"a cantitativa a aceluiasi fenornen; interactiunca

scheletului solid al pamanturilor eu apa si cleci, numarul mare at indiei lor si
caracterul relativ al valorilor extreme (vezi tabelele 2.34. si 2,39.) indica
faptul ca problema identificari i si caracterizari i P. V. C,A!. ca teren de
fundare constituie intr-adevar 0 problema ce nu este )11Ca pe deplin rezolvata,
trebui

sa

2.2.1.2.4.5. Estimarea
constructll

distrlbutiel

de echilibru

a umiditatii

sub

Fenornenele de evapo - transpiratie,

condensare si preci pitati i
atrnosferice fac ca 'in cazul suprafetelor de teren neacoperite sa apara in
pamant o rnigrare a apei dintr-o ZOl18 In alta si prin urrnare sa determine
instalarea unei stari reale de echilibru a urniditatii pe 0 anumita perioada de
"
tirnp. III cazul suprafetelor de teren acoperite de constructii (drumuri,
aeroporturi, constructii civile, industriale etc.) datorita elirninarii factorilor
perturbatori mentiona]i rnai sus, in parnantul de sub constructiile respective
se creeaza 0 stare de eC/1 ilib /"1 I a umiditdtii deterrninata de proprietatile
hidrice ale pamanturi lor, starea de tensiune indusa 'in teren, nivelul apelor
subterane si ecartul de umiditate corespunzator perioadei de executie si
exploatare.
La evaluarea
distributiei
de echilibru
a urniditatii
se disting
urmatoarele doua situati i:
a) starea de echilibru
a urniditatii
este conditionata de nivelul apei
subterane situata la 0 adancime < 6,00 111;
b) starea de echilibru a umiditatii este deterrninata 'in principal de
conditiile climatice ale regi un ii considerate.
a) Cazul apei subterane lei mica addncime

6}OOm)

Metoda de estirnare a acestor distributii de echilibru a urniditatii,

II) acest caz, elaborata de laboratorul de cercetari rutiere (~r.lt.R,L,)dill
Anglia. [3], [28] aloe la baza relatia (2.52,d) de legatura intre presiunea apei
din pori, suctiunea ~i pres iunea din teren:
u = a . I} / r ; - h
(2,S2.d)
Linde presiunea

apei dill pori

de apa echivalenta.

(u) si Sllc~UI1ea(h) se exprirna

III

(em) coloana

~J CARACTERIZAREA

2. ALCATUfREA

rAMAN'T'URIIJOR

211

Din aceasta relatie se deterrnina expresia suctiuni i

s" ~ h == a . P / r IV - U

(2.70.)

,..

In care:

Iactorul de cornpresiune care se determina ca fiind tangenta

unghiului 8 'pe care-l face tangenta Ja curba de contractie Cli orizontala
(fig.2.118.b );
p - tensiunea verticala, III PUI1Ctul considerat, calculata ca surna a
tensiunii determinate de actiunea exterioara (O"z) si a sarcinii geologice
(-fig.2.118.a);
u - presiunca apei din porii pamantului, situat deasupra nivelului apei
subterane, ce corespunde distantei echivalente in em, de la punctul
considerat la nivelul apei subterane (fig.Zrl l8.a).
CU({'IlA Of!
nr,
0. -

("ONTItA~

Clmuo\ DH sucru 'NI~

I'"

V 100

70

(,

65
60

.61'

55

50

j 1111)erl

neabi la

(t2

4S .10

~"
-= Ig P2

imbracaminte.-

V-~l,

"

w%

7
~()

--

I 5 20 2 5

I
0

"

,,

._
r-,
-~I\

- W
2

Wo

,
~

..

--

U2

UJ

---

- -'.., -,
- -- --- -~
- - - - - - - - - - -_-_
"
-7
- - - - - -- - - - -~ - - - - - - -- - --, ..

~
~

.L

~
~

..

1\..

,
W2

W2

W-'

"":;
I

N.I-t.S.

WL

,~~

\1/1

l'l

...

\Vo

' Y'7"2

, w%

c)

a72

P2:=

10 15 20 ':Ie;

t-S'

l))

! lq 1 1 1 1, 1 1 1 1 1 1 1 ! ! 1 1 !

- --

--

--

----

(I)

W4

W4

distributia inilialu
a umiditatii

distributia urniditatii
dura etapa I

d)

e)

Figura 2.1/8. Determinarea umiditdtii de echilibru sub constructii

Factorul de compresiune (a) poate f aproxirnat si in raport de

valoarea indicelui de plasticitate al parnantului (tabelu12.40.), [28].
Tabel 2.40. VOIOf'i orientative ale factorului de compresiune pentru estimarea umidiuitii
de echilibru

J fl

LO

)5

20

25

30

35

o, I 5

0,27

0,40

0,55

0,70

0,80

FUN'DA1'111- FlZfCA $1 MECANICA PAMANTUl~ILOR

212

Adrnitand 0 distributie initiala a umiditatii in teren (fig.2.1 J 8.d),

distributia finala se obtine prin aproxirnatii succesive astfel (fig.2.ll8.):
cu valoarea initiala a umiditatii
dill punctul considerat
(de
exemplu W2) se determina punetuL corespunzator (2) din curba de contractie
(fig,2.118.b );
se duce tangenta Ja curba ill: punctul deterrninat anterior (2) si se
calculeaza coeficientul 0.2 == tg02;
se calculeaza presiu.nea apei din pori (U2) ea distants In em a

considerat fata de nivelul apei subterane (U2 == H - Z2);

se calculeaza apoi suctiunea (h2) eu relatia (2.70.), in care
presiunea se exprirna in (dabl/cm'') si respectiv
indieeLe sorbtional
(PF2 == log h2);
eu indicele sorbtional obtinut se intra ln curba de retinere a apei
la diferite suctiuni (fig.Zvl l S.c) si se deterrnina III prima aproxirnatie
umiditatea de echilibru (W2~1'
procedandu-se
in mod analog pentru toate punctele avute In
vedere se obtine distributia de echilibru a umiditatii in prima aproxirnatie
(fig.Z.Ll S,e),
Considerandu-se
apoi distributia obtinuta w' ca fiind distributia
initiala se obtine, prin metodologia indicata ITIai sus 0 110U8 diagrams de
distributie si asa 111ai departe, pana cand diferenta lntre doua diagrame
succesive devine neglijabila.
Pe baza diferentelor
de urniditate, intre
distributia initiala si cea finala se pot estima eventuale umflari ale terenului
si efectele 101' asupra constructiilor .
punctului

Pentru a se evita acest proces iterativ profesorul Andrei Si Ivan [*]

a propus urmatoarea metodologie de estimare a urniditatii de echilibru, fig.
2. J 19., bazata pe relatia 2.70., preluata si de Codul d.e proiectare N. E. 0001-

96,
Astfel,

tinand seama

ca suctiunea de echilibru

(11e),

pentru

adancirne z, (fig.2.lIS) trebuie sa satisfacd simultan ecuatia 2.70., ecuatia

unei cirepte in sistemul de coordonate 11; 0; a (fig.z.Ll S.c) care trece prin
punctele

A (a == 0; h = -u) si B (a = 1; 11 ==

-u + p),

~j

curba de retinere a

apei fa diferite suctiuni, Andrei Silvan propune utilizarea simultana a

curbelor transformate de contractie ~isuctiune cu cele in coordonate
nor-male, extinzandu-se III acest mod iteratiile (fig.2.119.).
[.] Silvan A., Manea S. Jianu L. - "Estimarea distributiei de echilibru a urniditatii tlin
terenul de sub imbracamintile
imperrneabile ~ilntre d<1lJ3 corpuri de rnasa lirnitata", a VITIa Conferinta Nationala de Geotehnica ~iFundatii, vol. I, Iasi 1996

2. ALCATU1REA SJ CARACTERIZAREA pAMANTURILOR

213

V(cm /1 ~Og)

90
CURDA DE CONTRACTlE TRANSFORMATA

CURBA DE CONTRACTIE
L\Y = fl(w)

~V= f,'(ex.)

80

70
"
1
.

(w.: Vi)

Ctt~------------

I
I
I

__ -_ _
..

y. ,

60

II

: (c, ; V j)

,
I

,
1

I
I

,"

,;
..-

,;

,;

..
,

,;
,
,;

,;

,
,.
,;
,

,
,
,

,;

,,;

0,8

0,6

0,4

0,2

0 ,

45

"

,,'
f3i
.
.~~-------

.." "
,

,. I
,

!, Vi
,,
,,

Wj(%)

20

30

, W

W cchillbru

,
I

40

hechiJibru
600
8
I

.----------------E----------

-----------800

(Wi; hi)

(ex.i ; hi)
CURBA DE RETfNERE

CURDA DE RETfNERE
A APEI LA DIFERITE SUCT1UNJ

1000

AAPEJ n~ANSFORM"'rA
I] = f2'( u)

= f2(a.)

Figura 2.119. Schema de co/cui a distributiei umiditdtii de echilibru dupd A. Silvan

(Cod de proiectare N.E. 000 J - 96)

Ca urmare pasii de parcurs in metoda Andrei Silvan sunt:

determinarea in laborator a curbelor de conn actie si suctiune
~ V = J; ( w) si respectiv h = h (w) si prezentarea grafica a acestora
(fig.2.119.a si b);
considerarea
deterrninarea

unui

sir

de

valori

w = wl; w2;

Wi; .... Wn

si

pe cale grafica a valorilor a; = tg Pi' (Pi - masurat grafic ca

FUNDATU I - FJZICA SI MECANJCA PAMAN'I'URILOI~

214

inclinare a tan gente i la curba de contractie in punctul i) si respectiv a

suctiunii hi din graficuJ h = h (w). 'fig.2.1 19.a si b.;
trasarea

curbei

perechile de puncte (aj;

~V == It

transforrnata

de contractie

( w)

prin

fig.2. 119 .c, respectiv a curbei de retinere a

~),

apei la diferite suctiuni transforrnate,

h=

.r;( w) , prin

perechile de puncte de

coordonate ( a;; hi)' fig.2. 119.d;

trasarea dreptei de ecuatie 2.70. din punctul AI (0, -tl;) eu panta

(Pi),

B,

(a

determinate

ca

= I; hi = -Ui

+ Pi);

III

figura

2.118.a,

sau

prin

unirea

cu

punctul

obtinerea la intersectia dreptei A.B. cu curba de retinere a apei lao

,

diferite suctiuni transformata

reprezinta suctiunea

C; (ai;

a punctului

de echilibru

l1.ecllilihrl,)

a carui ordonata

din punctul de cota z, (fig.2. J 18.a);

obtinerea umiditatii de echilibru (\I\Jec/1) pentru punctul de la cota

z;' ca abscisa a punctului de intersectie a orizontalei dusa din C; cu curba
de retinere a apei la diferite suctiuni reale (fig.2.119.b).
b) Cazul cdnd nu existd aJJQsubterana la mica addncime
"

In acest caz, distributia de echilibru a umiditatii este determinata de

conditiile climatice, de proprietatile hidrice ale pamanturi lor aflate sub
irnbracamintea
irnperrneabila si respectiv de bilantul dintre precipitatii ~j
evapo-transpiratie
(canti--_.
._
--..
7
tatea de apa care se pier-I

_-

--_

').....

--- --

<, --

--

-.

r--,
...

- --

--. --..
......
~

<,

A. G.

Q.)

:.a

.S

t-

--

.'

--60 -50

- r- N

-40

-30

-2()

-10

10

20

-30

40

50

indicele climatic (Inl)

Figura 2. '20. Corelatia suctiune - indice climatic

60

de pe unitatea de suprafata
, a terenului ca urrnare
a evaporatiei si transpiratiei plantelor) .
Estimarea distributiei
, de. echilibru se bazeaza pe corelatiile stabilite
de Thorn thwaite, pentru
trei tipuri de pamanturi,
intre indicele sorbtional si
indicele climatic (In1) sau
indicele de umezeala mediu (fig.2.120.).

2. ALCA1'UIREA $1 CARACTEI{lZ,AltEA .pi\MANTURILOR

....oc-

I II
ooooooo
E o co CD
~

..--

-.t"

c-;-'

N__""

215

FUNDATIJ 1 - FrZICA $1 MECANICA

216

pAMANTUR1LOR

Estimarea distributiei de echilibru se bazeaza pe corelatiile stabilite

de Thornthwaite, pentru trei tipuri de pamanturi, intre indicele sorbtional si
indicele climatic (1m) sau indicele de umezeala rnediu (fig.2.120.), [73].
Cunoscandu-se zona amplasamentului si natura terenului cu ajutorul
hart-ii din figura 2.121. se poate stabili indicele de umezeala mediu al amplasamentului ~i
eu ajutorul lui se determina din figura 2.120. indicele sorbtio-

nal pF.
lndicele climatic sau indicele mediu de umezeala T~MI(Thornthwaite
Moisture Index) , 1m, este dat de relatia [28]:
(2.71.a)
,..

In care:

ILI = 100!.. = 100 p - n

10 ello) = 100 d
n

este indicele de umezeala

= 100

n - Peste

indicele de ariditate

(2.7J.b)
(2.71.c)

unde:
s - excedentul de precipitatii

fa~ade necesarul de umiditate

(n )

pentru vegetatie (In rom coloana de apa/an);

p - cantitatea de precipitatii (in rnrn coloana de apa/an);

d - deficitul de umiditate (in min coloana de apa/an),

Itl raport de indicele mediu de umezeala - Thornthwaite,

n (I'll)

cJimatul se clasifica conform tabelului 2.41., dupa American Geografical

Society [61].
Tabel 2.41. Tipurile de climat in raport de indicele mediu de umezeald

Im - Thornthwaite
<0

~O

- 60 ,.. - 40
- 40 ... - 20
- 20 ... 0
o ... 20
20 ... 100
> 100

Climat

arid
uscat

semiarid
moderat uscat

moderat umed
umed
supraumed

umed

[...] Donciu C. - "Contributii la caracterizarea clirnei R.S.R. Aplicarea indicilor de urnezeala

Koncek, Thornthwaite si de Marton in meteorologic", H idrologia ~j Gospodarirea apelor,
11r.2, pag.7-13, J959
Thornthwaite C. W. - ('A n A pproach Toward a Rational
lassi fication of CI irnate",
Geografical Review, vol.38, 1,948

2. ALCATUIREA ~l CARAC1'E,RIZAREA PAMANTURILO'~

217

Codul de proiectare si executie pentru constructii fundate pe

pamanturi cu umflari si contractii mari (P. U.C.M.), lndicativ N .E. 0001-96
imparte teritoriul Rornaniei In cinci zone, (tabel 2.42.).
Tabel 2.42. Tipurile de climat si potentialul de umiditate dupa N.E. 000 1-96

Climat

ITtl

uscat

< -200

serniumed

-20 - ,
0,0 - 20
20- 4O
4060
60 - 100

rnoderat-umed
urned

sunraurned

pF pentru DamanUlri

nISI ooase
orafoase
argiJoase
2,30
3,60
5,00
2,00
3,30
4,10
1,90
2,50
3,30
1,85
3,00
1,80
2,70
-

"

raport de tipul climatic, respectiv de valoarea indicelui mediu de

urnezeala (indice climatic - 1m), care poate fi luat din fig.2.t ((' se poate
111

estirna indicele sorbtional

(pF) si In baza tabelului 2.43. , [28].

Tabel2.43. Valorile potentialului cle umiditate (IJF) In raport de indicele climatic (I",)

pF
Tip climatic
[

II
III

I,,,
-20 ... -40
-20 ...
20
20 ... 100

...

N isipuri
argiloase

Pamanturi

> 2,0
L,8 ...2,0
),8
1,7...2,8

> 3,0
2,6 ...3,0
2,4 ...2,6
2,2 ...2,4

orafoase

Parnanturi
ar~jloase
> 4,0
3,3 ...4,0
3,0 ...3,J
2,7 ...3,0

Avand indicele sorbtional pF, din fig.2. 1] 9. sau tabelul 2.42., pentru

zona amplasarnentului
se intra in curba de retinere a apei la diferitc suctiuni,
tig.2.95., (ce se deterrnina conform rnetodologiilor din STAS 9180-72) $i se
determina
umiditatea de echilibru considerata constants cu adancimea.
,..
In cazul ill care in zona amplasamentului,
apa subterana sc gaseste la
o adancirne mai mare de 6,00 m (/-f>6,OO m), atunci zona de aeratic (de
deasupra apei subterane) se subdivide 111 doua subzone: una inferioara in
care este predominant efectul apei subterane (H<6,OO m) si una superioara
(If-6,OO) in car'e distributia de echi libru a umiditatii este conditionata
de
factorii mentionati in cazul (b) si de rnodalitatile
de disipare a apelor
pluviale din zona arnplasamentului
constructiei.

FUNDA~r]J1- FIZICA $l MECANICA PAMAN1'URILOR

218

2.2.1.2.5. Sensibilitatea la Inghet a pamanturtlor

Prezenta apei in porii pamanturilor, face posibila In cazul existentei
gradientilor de temperatura negativi, inghetarea ei si prin aceasta rnodificari
ale proprietatilor fizico-mecanice ale pamanturilor. Astfel, se pot produce
irnportante variatii de volum, cresteri ale rezistentelor mecanice (prin
cresterea coeziunii) pe timpul inghetului, micsorarea perrneabilitatii si
respectiv micsorarea rezistentelor mecanice pe tirnpul dezghetului .

Pat

terIlloizola ie
atera

mercur

.1

Pat

,r

1
nlanonlelnl

elan are

cu rnercur

lelnperatura corlstanta
a apei subterane (-I-' SoC)

Figura 2.122. Mecanismul umfldrii prin inghet

Explicatia acestor posibile rnodificari consta atat III cresterea de

volum a apei eu eca. 9% prin inghet, cat si prin cresterea umiditatii
parnantului din zona inghetata, ca urrnare a migrarii apei din zonele eli
temperaturi ridieate spre zoneLe ell temperaturi rnai scazute, fenornen
cunoscut sub numele de terrnoosrnoza (vezi paragraful 2.2.1.1.5.d) dar si
prin capilaritate, daca apa subterana se afla la 0 distanta 111ai mica decat
'inaltirnea capilara de zona. inghetata. Astfel, daca se considers 0 proba de

2. ALCA'l~U(REA SI CARACTERJZAREA pAMANTURILOR

219

pamant [4], [75], [88] (fig.2.122.) supusa In suprafata unei temperaturi

negative si se masoara temperatura pamantului in tirnp se obtin curbele de
inghet ale pamanturilor (fig.2.123.) [21], [214], [223b].
Din exarninarea lor rezulta ca in prima faza are loc 0 supraracire a
pamantului, paoa la 0 temperatura oarecare (ts) dupa care, odata eu
declansarea procesului (Ie inghetare a apei din pori, temperatu.ra creste pana
1a temperatura de inghet (t;).
Aeest salt de La temperatura de supraracire la temperatura de inghet
este determinat de degajarea caldurii latente de solidificare a apei (cca.
80 cal./g sau 335 .J/g) prin inghet, Urmeaza apoi tIll palier practic orizontal
la nivelul temperaturii de lnghet (LIT) cand se realizeaza un echilibru intre
eedarea de caldura la exterior si primirea de caldura prin degajarea caldurii
de solidificare (fig.2.123. b).
7
6
5
4

nlSlp

vr= 17,1%
P = 1 daN/Cl11~

2
I

OI-t_IO~2_0~L30~_40._~50~_60~?708~O
__9~O~IO_O~t_I_IO~I
__ ~~~~
I
minute
I
2
3

ts

t1

4
5

_rc

7
6

argiia prafoasa
w =2441%
,
2
P = 0,5 daN/cJl1

4
3 .
2
I

o
I

Figura 2.121 Curbe

de inghet c.
pdmdnturilor

a)

_\IO_~1_2;O~=30~=4~O~5~O~6_0~7~O~8_0~9_0~J_OO~J_10~
__ --~i~
minute
~

3
4
5
6

- t(lC

b)

Aceasta reducere (AT) a ternperaturii de inghet a apei din parnanturi

corespunde unci suctiuni induse, data prin urrnatoarea

relatic

l3]:

..,

220

unde:

FUNDATlll-

.-

FIZrCA $1 MECANICA PAMAN1'URJLOR

h = q!_.~T
I
T g'
9
q - este caldura latenta a apei pure (3,336 '10 erg/g);

(2.72.)

T - temperatura absoluta a punctului de inghet a apei pure (273 K);

I1T - coborarea punctului de inghet, in grade C;
g - acceleratia gravitationala (981 cm/s").
,..
Inlocuind valorile din paranteze in relatia (2.72.) si logaritrnand se
obtine relatia dintre indicele sorbtional al suctiunii termoosmotice induse si
coborarea punctului de inghet a apei din parnant in raport cu apa pura (A1):

pF

= 4,095

. (2.73.)

+ logb.T

Ca urmare, relatia (2.73.) serveste si Ja determinarea suctiunii

pamanturilor prin metoda crioscopica [4], [3], [21], [223b].
Marimea palierului
depinde de rnodalitatea
de desfasurare
a
procesului de inghet, Astfel, in caZL11unui proces lent, palierul ,..are intindere
maxima iar in cazuJ unei raciri bruste, paJierul poate dispare. In continuare
apare 0 noua supraracire, urmata de inghetarea apei legate din pamant si
deci, de 0 noua degajare de caldura care poate continua 111 cazul argilelor
pana la 0 temperatura de -60C [2l4], ti111P 111 care continua procesul de
inghetare a apei din parnant.
Temperatura

de inghet a apei pure este de O()C, dar' temperatura

de

fnghe~ a apei din pamant, aflat sub influenta campului de forte generate de
fenomenele de interfata si care poate contine diferite saruri 'In disolutie, este
rnai mica decat 0 rc. Experientele efectuate asupra apei din tuburile capitare
indica scaderi apreciabile ale ternperaturii de lnghet, ill functie de raza
tuburilor capilare [75], [121]:
diametrul capilarului (rnm)
temperatura la inghet (Oe)

J ,57
-64

0,24

o,15

-13 ,3

-14 ,6

0,06
-J 8 ,5

Explicatia acestui fenornen trebuie cautata In intensitatea fortelor ce

se manifesta la interfata solid-lichid.
Ca urrnare, apa din pamant Ja 0 anumita temperatura negativa data,
se gaseste atat sub forma de gheata, cat si sub forma lichida ~j de vapori.
Prima rngheata apa gravitationala si apoi, in functie de temperatura,
ingheata apa adsorbita, din complexul de adsorbtie,
Temperatura de inghet a apei dill '111SiplU-i este practic egala CLIO "C
In timp ce in argila, ea este situata sub 0 OCt (tig.2. J 23,).

2. ALCATULREA ~I CARA TERIZAREA PAMA.NTURILOR

---.=

,
,

"5"'-~

."..~

~ -r<-f--~ --.=--

221

o
~--<{~~

0:::

l!)
_J

__.,

:J~
N

0::

u
:::>

-__"~IIF--~

-_'"

::Jo

a. 'e

tn- ~

lJ

~-J----'!:!!~
o

17/<!t
lYD
f)

rUNDA'flJ 1- FIZICA ~1 MECANICA

222

PAMAN"I"UI{lLOJ~

,...

In timp, geoizoterrna de 0 ()C, in functie de durata procesului de

inghet, coboara III interiorul parnantului pana la 0 adancirne maxima definita
ca addncime de inghet, ce indica zona maxima din teren pdnd la care
temperaturile pot atinge valori mai mici sau egale cu 0C. Adancimea
maxima de inghet este standardizata in STAS 6054-77 (indicata in fig.2.124.)
~j ea variaza lntre 60 si 110 cnz.
Prin inghetarea apei pelicularc, gradul de saturare al carnpului de
forte electromoleculare
seade si, ca urrnare, apare 0 suctiune in masa
parnantului (hI)' fig.Z. J 22 .., care determina 0 migrare a apei din adancirne
spre suprafata.
Astfel, [4], [3], [88] in cazul unei probe de pamant cu inaltimea de
15 em, dupa cca, 30 ore de Inghet, la un ecart de temperatura (-2C) -7
(+ 18C), fig, 2.122. s-a inregistrat 0 suctiune maxima h, ~ 30 em coloana de
mercur (PF = 2, 6) si 0 diferenta de potential electric indus de cca. 100 m V.
Yardner considera, in urma experientelor efectuate, ca pentru fiecare
variatie cu. J ()C a ternperaturii in intervalul 0 "C - (-50C) se illduc In rnasa
parnantului suctiuni echivalente a 8 em coloana de apa.
Ca urmare, prin inghet, umiditatea parnantului din zona de inghe]
creste iar in unele cazuri apar Ientile de gheata ale carer dirnensiuni se
extind, in functie de durata procesului de inghe], viteza acestuia si nivelul
apei subterane (fig.2.122.).
Prin aceasta crestere a urniditatii prin terrnoosmoza ~imarirea
volumului de apa prin inghetare apare 0 umflare (Lllzi) a pamanturilor
datorita cristalelor de gheata ce tind sa disloce particulele din pozitia initiala,
distrugand structura pamanturilor,
Daca aceasta tendinta de urnflare este irnpiedicata total sau partial tie
elernente de constructie, atunci apar presiuni de umflare ce pot distruge
respectivele elemente de constructie, Urmarea practica a acestei observatii
este plasarea [undatiilor constructiilor la addncimi de fundare mai mari
decat adancimi le maxime de inghet.
"
In cazul drumurilor si aeroporturilor, cum nu se pot respecta aceste

adancirni minirne, iar presiunile pe care ele Ie transmit terenului nu pot

an ula umflarile, inghetul terenu lui dill patu I drurnul LIL conduce fa fisurari ale
itnbracamintii,
urmate III perioada de dezghet de degradari insemnate
(fig.2. J 25.), III special ttl zonele unde vehiculele franeaza (curbe, statiile de
autobuze si troleibuze) [4], [88].
Prin dezghetarea parnantului, proces ce se desfasoara din suprafata
spre interior, gheata se topeste si cum apa rezultata nu poate fi infiltrate 'in
adancime dill cauza pamantului nedezghetat 'inca rezulta 0 lichefiere a

2. ALCA'f'UfREA

parnantului,

accelereaza

st

"
CARI\CTEI{lZAREA PAMANTUI{ILOR

223

deci 0 reduce re considerabila a capacitatii portante, ce

distrugerea imbracamintilor de drumuri sub actiunea traficului,

Fisuri
Zona de atrundere a
inghetului si dezghetului

~~~~~~....,..--,--:---~-~

------ -----------_

--_ ----

ZorlC dczghct.uc

Retra erea frontului

de inghet

Zona de saturafie

_------_ ... - - - -- - -

Jgheab de ghea

.......

_-.

__

"

ZOlla

inglletata

Figura 2.125. Degradarea drumurilor prin inghet-dezghet

"

In cazuI lucrarilor de. sapatura sprijinite (fig.2.126.), desi are efecte

favorabile prin cresterea coeziunii parnanturilor, poate deterrnina exercitarea
unor presiuni apreciabile (Pi) asupra ei, cu implicatii in ceea ce priveste
rezistenta si stabilitatea sprijinirii
efecte ce nu dispar nici 'in perioada
dezghetului, cand umiditatea crescuta face ca impingere
parnantului sa
....
creasca.
Ca urrnare, in astfel de pamanturi, in perioadele de inghet, este
necesara revizuirea periodica a sprij inirilor. lnghetul poate avea efecte
defavorabi Ie si asupra stabi litatii taluzuri lor in parnanturi si respectiv in
rocile fisurate, unde apa inghetata joaca rolul unei pene, putand deterrnina
prabusirea unor zone din masivul stances (fig.2.127.).
Fenomenele prezentate anterior, desi se produc in toate categoriile de
parnanturi, intensitatea lor insa este foarte diferita (in aceleasi conditii
clirnatice) depinzand de natura pamantului. Astfel, In tirnp ce In parnanturile
granulare (nisipuri, pietrisuri, etc.) ele sunt practic neglijabile, iar In argile
intensitatea este redusa, in parnanturile prafoase au intensitate rn axi 1113..
A

'

FUNDATII 1- FIZJCA $1 MECANICA pAMANTUIULOR

224

Temperatura
de inghet
<0

Nivclul
terenului

"1

, c ~~...
'1\0'

'''~~' ~'.'"

"

,;.

-:.

_ Zona

'. ~~

-- -

era atura

p.I

1
1

."p.

III

.:

inglletatB

..

".

..
I

,'-..

/'

~./.~

N.A.S
.
..
) .---/'r---- (

Tw

> 0 temperatura
--

,... r. _""..

r:
apei

s~Jbterane

'

Figura 2. J 26. Dezvoltarea zonelor de inghet

jurul excavatiilor

Figura 2./27. Efectul inghetului ;',1

rocile stdncoase

[,1

Expl icatia unor astfel de cornportarnente diferite la inghet-dezghet

poate fi gasita analizand structura legii lui Darcy generalizata, pentru
miscarea apei ill pamanturile nesaturate. Astfel, viteza de deplasare a apei
intre doua puncte este data de relatia [4]:
~hg fl.hs
v = k -i => v = k (2.74.)
AI

unde:

k - este coeficientul de perrneabilitate a parnanturilor;

i - gradientul hidraulic;
~hg - diferenta de potential gravitational;

Sh, - di ferenta de potential at fortelor de suctiune;

~l- lungirnea liniei de curent intre punctele considerate.

Considerand punctele (1), (2) din figura 2.124., viteza de ascensiune

a apei intre cele doua puncte, ill conforrnitate cu relatia 2.74. este:

~/111_2

- k . ~1-2

1--2 -

~
1-2

unde:

Sh, 1-2 = IZI 2

h,1 si reprezinta

k 1 + ~h/l_2
-

(2.75.)

1-2

diferenta de suctiuni,

exprimate

coloana de apa intre punctele 1-2, induse de difcrenta de temperatura

ill

ern

11('_2 .

2, ALCATUIltEA $1 ARACTEltlZAREA PAMANTURILOR

225

Daca temperatura pamantului este mai scazuta 111 suprafata (t2 < II)
sensul fluxului de apa este invers sensului gravitatiei si deci semnul intre cei
doi termeni ai relatiei (2.75.) este negativ; In situatia inversafz, > tl) semnul
este plus deoarece sensurile eelor doua fluxuri sunt identiee.
CU1TI viteza de migrare a apei este data de produsul eelor doi termeni,
relatia (2.75.) (coeficientul de permeabilitate ~i suma algebrica a gradientilor
ce deterrnina miscarea), valoarea maxima se obtine pentru valorile lor medii.
Aceasta conditie este indeplinita de regula pentru pamanturile
prafoase ce posed a 0 permeabilitate medie, ce permite circulatia apei si 0
suctiune suficienta inducerii fenornenului
de terrnoosmoza.
Pamanturile
granulare (nisipuri, pietrisuri etc.) prezinta valorile cele ITIai mari ale
coeficientilor de permeabilitate,
dar cele Inai reduse valori de .uctiune si
deci viteza
rezultata
este
practic
neglijabila,
,.
In schimb, argiJele au valori ridicate ale suctiunii dar coeficientii de
perrneabilitate foarte mici si prin urmare viteza de migrare a apei, respectiv
debitul (Q == v'A A - suprafata de filtratic) rezultat este Ioarte mic.
Ca urmare, parnanturile,
111 functie
de intensitatea fenornenelor
determinate
de procesul de inghet - dezghet se clasica In pamanturi
insensibile, sensibile sifoarte sensibile Lainghet, conform figurii 2.3 ) .
Aceasta
Irnpartire
a parnanturilor
este bazata
pe criteriul
granulometric,
care totusi nu poate reflecta cornplexitatea
fenomenelor
termoosmotice
din parnanturi si prin urmare este considerata
de multi
cercetatori ca avand un caracter calitativ si orientativ. Cu toate acestea III
practica curenta sunt inca larg utilizate criteriile granulometrice in definirea
sensibi Iitati i la inghet a parnanturilor (vezi si .2.2. ) . 1.1. f).
Astfel, [238] ill Anglia, U imeniul de sensibilitate este delimitat de
curbele granulornetrice
dill fig.2.128. iar ill S.U.A. se utilizeaza [55]
criteriile ,.. granulometrice din tabelul 2.44.
III locul cri teri ilor granu lometrice sau complementar
acestora sc mai
utilizeaza, pentru caracterizarea pamanturilor
si coeficientul de umflare fa
inghet (Cll). Acesta este definit (ST AS 3950-81) ca fiind raportu!
vprimat
in procente, intre sporul de iruiltime a probei SliPUSQ inghetului fa U/1
J'

moment dati Ah; in mm si addncimea de pdtrundere a inghetului fa acelasi

moment, z., Enmm (fig.2.122.).
Dupa valorile coeficientului de umflare la inghet,
clasifica:
putin sensibile (C'l ~ 4%);
de sensibilitate mijlocie (4% < C; < (~%).
foarte sensibile ( 1,,2::8%).

pamanturile

se

FUNDATII 1- FJZICA $1 ME ANICA PAMANTUI{fLOR

226
0/0 100

90~-+-+~H+~--~~~~H---~~~,~~--+-~-H~~~-~+++H~

60~-+-+~~~*--~~~~~

,'4;:'
j

.l

~~

"t~~.:\i 1

~\..,.. .'
~~rl' !..
30 t---+--+-~I-+++++---+

It

-+-+-+-++I~,

70 t---+--+-~........w--+--+--+-I-++++t--

~+~+++-t----+---+-+-+-+-+-H+--+--+--+-+++t-H

.~M+lI:
........... +-t-++++~

20~-+-+~~+H __
~'~'~)'~I'~~'H+~1~J~~~V-+++~~~~~~~~-+-+

.Y

0,000
I

0,00
I

ARC'ILA

0,0
I

0,
I

f_'

PRA~

0,002

N_l_SfP

10
_._1

_.!IET!:lS-

2,0

(),()6

Figura 2.128. Criteriul englez de sensibilitate Lalnghet a piundnturilor

Tabel 2.44. Criterii de gelivitate dupa

'I

C'OI;Op,~of

Engineers of U.S.Arln)1

Deserierea pamantului

Grupa

IJ

Calitate

parnant amestecat ClL pietris continand intre 3 ~i2()% Foarte putin

geliv
oarticule eu dimensiuni mai mici de 0,02 mm
nisip conti nand intre 3 ~j 15% elemente inferioare
Putin geliv
dimensiunii de 0,002 min
parnant amestecat eu pietris continand peste 20%
particule eu diametrul nlai rnie de 0,02 mm; nisip
prafos continand mai rnult de 15% elernente eu
Relativ geliv
dimensiuni mai mici de 0,O()2 mrn;
argile avand un indice de plastieitate mai mare ea 12%;
argile stratifieate omogene,
a) praf ~i
praf nisipos;
b) nisip fin, prafos, continand mai mult

de' I5 (Yo

particule rnai mici de 0,002 Tnl11;

c)

argile

putin

plastice

avand

un

indice

de

Geliv

plasticitate mai rnic de 120/0;

d) argile strati ficate eu caracter hetero ~en.
STAS 1709-90 caracterizeaza parnanturile din punctul de vedere
al scnsibilitatii
la inghet, dupa valorile ell conform tabelului 2.45.

2. ALCA.TUJREA $1 CARt\. TERIZAREA PAMANTURILOR

Tabel 2.45. GI'odLII de sensibilitate fa inghet a pdmdnturilor

inghet (STAS 1709-90)

Gradul de sensibilitate fa
inghet a parnanturilor

dupd coeficientul de umflare fa

oeficientul de urnflare
ell (%)

Insensibile
Sensibile
F oarte sensi bi le

227

1c dupa inghc]

sub 2

JesteO,75
0,50 ...0,75
sub 0,50

2...8

peste 8

Laboratorul

Central de Poduri si Sosele (L.C.P.C. - Franta)

apreciaza sensibilitatea
la Inghet a parnanturi lor in functie de raportul
~h/ Ji conform tabelului 2.46.
las a de sensibilitate la
Inghe a Jamantu lui

6/1/..Ji

Insensibil
Pu in sensibil
ell sensibi litate

mi ilocie
Foarte sensibil
F031te geliv

(0 -zi Ie) 112

::s 0,05
::s 0,20

Tabel 2.46. Clasa de sensibilitate fa

inghei a piimdnturilor d7,pa L. C',P. C.

<040,
<080
- ,
> 0,80

Pentru determinarea umflarii prin inghet I1h (mrn), proba de pamant

se mentine, ill regim stational" la temperatura negativa (OC), un numar de zile,
definindu-se

astfel coeficientul

I=

C . (nr.zile)

, [28].

De asemenea un criteriu empiric, ell totul ealitativ, exprimat de

'asagrande, apreciaza gelivitatea pamanturilor,
dupa cum 0 proba de
pamant Illata, intre degete se sraran1a sau ramane intacta [75], [95].
Daca proba se sfdrdmii parnantul se considera geliv, altfel nu.
Prezenta apei subterane Ja 0 adancime mai mica decat adancimea de inghet
constituie de asernenea un indice al unor posibi Ie umflari a Ie terenului prin
Inghet, Conventional se considera urrnatoarea influenta a apei subterane
asupra desfasurarii procesului de lnghe] - dezghe] [75]:
neglijabila, daca adancirnea aeesteia este de trei ori mai mare decat
adanc imea de inghet;
medie pentru adancirni de 1,5-3 ori adancimea de inghet;
favorabi le, daca nivelu I apei subterane este deasupra adancimii de
inghet;
foarte favorabile, daca apa balteste in gropile de irnprurnut,
in
santurile infundate de la marginea platformei sau la piciorul taluzului.

FUNDATlll

228

- FIZI 'A ~I ME ANICA PA.MA.NTURILOR

in acest sens se defineste

adancirne critica (/ler)

a nivelului apei

subterane (N .A.S.), ca fiind adancirnea la care se afla apa subterana de la

care regimul de umiditate pentru zona (0 < h ~ 11el') este dictat, prin

fenomenul de suctiune, de catre acesta.

Adancimea critics este dependenta de tipul parnantului (tabeJ 2.6.a)
astfel [28]:
11er' =lOOm , pentru pamanturile PI, P2 ~j P3;
her = 3,00 m ,

her

= J, 00 m ,

pentru parnanturile

pentru

parnanturile

P4, Ps (argila nisipoasa);

Ps,

mai

putin

argila

mstpoasa.
Eliminarea sau reducerea efecteJor inghetului asupra constructiilor
se poate face prin [5 J:
inlocuirea totala sau partiala a parnanturilor gelive din zona de
variatie a ternperaturii in teren, cu parnanturi insensibile (nisipuri, pietrisuri

etc.);
plasarea ill teren a unor elemente hidroizolante (straturi asfaltice,
de bentonita sau folii din materiale plastice);
micsorarea migratiei apei datorita termoosrnozei sau capilaritati i,
spre zonele inghetate din suprafata, prin coborarea nivelului apei subterane;
plasarea unor straturi termoizolante (nisip, pietris, vata de sticla,
materiale plastice expandate) sub pavaje sau pardoselile depozitelor
frigorifice, In scopul rnicsorarii variatiilor de temperatura In terenurile gelive;
utilizarea unor rnateriale inseosibile si totodata usoare la realizarea
terasamentelor cu polistiren expandat, beton celular autoclavizat, cenusa de
terrnocentrala, sol-ciment cu spuma de aer, etc. [28].
,

Notiuni de hidrogeologie i
elemente de hidraulicii subteranii
3.1. Notiuni de hldrogeologie
Hidrogeologia [3], [68], [1 83] i~i
propune sa studieze, din punct de
vedere geologic, procesele de infiltrare ~i acurnulare a apei superficiale 10
teren si, respectiv, importanta si pozitia rezervelor astfel constituite.
Desfasurarea proceselor de infiltrare si respectiv acurnulare a apelor
superficiale este posibila datorita porozitatii parnanturilor.
Proprietatea
pdmdnturilor, conferita de porozitatea lor, de Q permite circulatia apei prin
pori este denumitd permeabilitate sau hidroconductivitate.
Dupa eunl s-a prezentat anterior, porozitatea parnanturilor
este
definita ca raportul dintre volumul porilor si volumul total. ill problernele de
infiltratie si acumulare a apei, aceasta notiune are un anumit caracter relativ,
datorita faptului ea circulatia si acurnularea apei este posibila nurnai prin
pori deschisi ce cornunica intre ei, La 0 prima analiza se d.eosebesc trei
categorii de porozitate [68]:
porozitatea interstitiald reprezinta ansambJuJ goluri lot, ce separa
diferitele granule constituente aJe rocilor. Acesti pori pot fi deschisi sau
inchisi, dupa CU1n comunica unii eu altii si respeetiv eu atmosfera. Porii
inchisi, prin faptul ca nu IJot permite circulatia apei, au 0 influcnta redusa
asupra proceselor de infiltratie si acurnulare, in raport Cli porii deschisi ce
determina proeesele mentionate.
porozitatea de fisuratie existents 'in principal In roci Ie dllre, dar si
in pamanturi Ie contractile este deterrninata de ansamblul
fisuri lor ~1
crapaturilor dill masa rocilor. AtlLI1Ci cand ele cornunica ell atmosfera
deterrnina o macro-perrneabi I itate a roci J01'.

rUNDA "ll l-

230

porozitatea

rrzrc sr MECANI

A pANtANTURILOR

carsticd (de serial), rezultata

prin largi rea fisuri lor

preexistente, prin actiunea de dizolvare a apei de infiltratie asupra rocilor

solubile (calcare, dolomite, ghips etc.).
Aeeste tipuri de porozitati pot coexista sau llU In acelasi tip de roca,
Astfel, intr-o creta pot exista toate eele trei tipuri de porozitati, fapt
confirrnat de altfel si In cazul strapungerii masivelor de creta de Canalul
Dunare - Marea Neagra, unde, in afara porozitatii interstitiale si a celei de
fisuratie, s-au intalnit, pana la adancimi relativ mari (eca. 70 m), 0 serie de
izvoare eu lin debit apreciabil, prin fostele fisuri largite continuu de apa 'in
miscare, ce constituie adevarate canale subterane. Preponderenta unui tip
sau altul de porozitate deterrnina intensitatea si amploarea proceselor de
infiltrate $i acurnulare, respectiv permeabilitatea
rocilor.
Ca urmare, se disting foci:
permeabile (nisipuri., pietrisuri, etc.);
sernipermeabile (nisipuri argiloase si fine, prafoase, etc.);
irnpermeabile (argile, calcare compacte si aite roci nefisuratc).
Existenta ~isuecesiunea diferita in spatiu, ea pozitie si forma a
straturilor permeabile si irnpermeabile determina aparitia prin infiltrare si
acumulare a apelor meteorice 111 scoarta, a pdnzelor acvifere subterane
(libere si captive), eu baza pe straturile imperrneabile (fig.3.1.).
Prin aparitia panzei acvifere, stratul sau pachetul de straturi
permeabile este subdivizat lntr-o zona de aeratie (ce cuprinde subzona de
evaporatie, subzona intermediard si subzona capilardi si zona de saturatie
in care toti porii sunt plini cu apa.

Stratul permeabil in care este cantonata IJQI1Za de apd subterand

poartd numele de strat magazin. Stratu I magazin se poate earacteri.za prin
urmatorii indici:
porozitatea eficaee;
coe f cien tu I de inmagazi nare;
capacitatea de inmagazinare;
indicele de inrnagazinare;

transrnisivitate.

Acestia sunt definiti astfel [55], [86], [206]:

porozitatea

gravitationala inrnagazinata
III

dintre volurnul de apa

si volurnul masivului de toea (Vt), exprimat

eficace reprezinta
(Vw)

raportul

procente;
11

==

V
lil.

(;'V
f

I O()

(3. 1.)

I)f': I fJDROGEOLOOJE $1 ELEM'EN1"E DE l'fIDRAULICA

3. NOTIUNI

StJBTERANA

231

(S) este definit ca volurnul de apa

eliberat de 0 prisrna verticala de sectiune unitara, din stratul acvifer, pentru
scaderea unitara a nivelului piezometric sau a sarcinii hidraulice;
capacitatea de inmagazinare (W) reprezinta volumuI de apa
subterana inrnagazinata In stratul acvifer, in cursul unei reincarcari la
momentul to ~i
restituita dupa 0 golire;

coeficientul de inmagazinare

indicele de inmagazinare este inalumea lamei de apa (exprimata

in rnm), corespunzand unei capacitati de inmagazinare W, raportata la
unitatea de suprafata a bazinului hidrografic sau a acviferului.
transmisivitatea (7) reprezinta produsul dintre coeficientul de
perrneabilitate (vezi .3.2.1.2.) si grosirnea H a stratului acvifer libel" sau
captiv.

lp

1
E

A
D

1__
subzona de evaporati

.. ..

-... ..- f ........... ..-..... . . ... .'.. .'..

.

.. .. ..

'.

""""
'p
\.

Ct'"

..
..

SUi)ZOt18

'.

'.

ro

_o

.'

0.'

'."

",

"

o__ o_."""

to

'.'

,0,

.'

'

"

"

t_

.~

.r-....:

of"

..

:.:~

......

..

','t,'

"

..'

;......_

_,
..

,
',.

..
.. ..
.,

'."'

t.

".

'

...'..

..L....

....

oI.

'1.'

".

....

0','

:.

..

tt.

'

'"

......"..
4. ,.J- ~

'

,.

'

~:'

,0,

..

'"

.,

I'

,',;':'

.....

.;:'

..

or.

'.'

to..

".

. .. ....

..

too

.'

to

"~"

0: :

.:,':'.

.,.

oo,

.,

..

~...'

... . '", .... '..' .,..

.. "
. f--. ...
.. . .. . .. . ...
~.".._,_ ., '--' _
..a

o
N

. ..... ....

.....

t'

.. ...

"0

0'

,0'0,.

Q.)

to.

00

..,

'f:j'"

"

,
to

Q.J

..,

'.

.'

intermediara ,':~.. :'~. ,:':'.. ::~

'

'.

.'

~...

"

.'

~ "

."

~.
.
,
.
.
.
..
.. . .... .
.
..
.
.
. . . . . .. .' ...' '..
. . . ,.. ".... ... . .. .. ...
... . '.. . .... .' ... .'... . ...... ...
.

~
-.

..

..-
..

....
_

.._

..

Stlb7.011a
de :'.' .~ 'C:
.,::::-,..:,;~C"":"~ .__ . ' C'
"
~ ~..
ilarit t ~.~.~.
.; :;;'~A.S'
r> ..._..
.~..
--+- ~ d ..:c=rap:.:_1
=a::..:..rl=a~e~.~.:,...:-=:.
--:~...:-...~. ~:.~~.'~"'.~,~.
;-..-~'~~;:~:.._-.:!: -_
~~:.""'-,_'.-,
:
:;::'
~
:'
~
F~~'
::-::~~~&;'
:~.~~:"
:;:'7-~~'~:'
~ 0
"__,_.-"tT'
......
.,_'"""I,-,-,,,.
"----.",,

.,..~,
--_. ....
__"
..
,.,
-e - -,_ .._-;- ..- .. -f._-,
__
O ,..,
' .. " ._.~
- . '0"

,.0.-_.A.It..
_,
-"""':"
_
...
-.;
-...
- .-~
N ~
.' ....
.. ., .... _.:...c _ ...
27:~
.la ; I .
...
~.
.. ....
. 1
. . .. _."\"_._
. . '".. __ .. ".. ........
. -._
. . ,.. ...-.
"'""",,,-"_"
............. _ - _
_
,
.
.'-._'-._
.,
.. -_._,.
.
', .....""........
--,
-,....~
A
A
...
,_.......
_..
"
"".-.
.
.
r
' .
.:-' ,-".._ ."__'..:_ .,;. AP FREA~rl
"'' ' ' ... "' ~-'
C1.).~

'

- ..~
T

..

: ..~

- .. '("._""_...
_-"'_._"'

..._ ..- ....-

...

'_

....
- ..-.,...

..'
"
1..
\- __

..__

.. ..1 .. _ ... _.

.......

,-

...

...

e- -

_ ....

J
",._

l!I

_."..

,.-

==

:"'__;

.. _

'"

_,--_

&. _

._

.~

..._

.. 4

-,

,-.,-'"

&-_ __

.....

...

precipitatii; A - acumulare / inmagazinare; B - circulati v lateralii;

E-D - evapo-transpiratia vegetatiei si a terenului; C - ascensiunea capilard
[J -

Figura 3,1, Circuitul apei in natura. ,A1Jain pdmdnt

Nivelul apei subterane (fig.3.1.) depinde atat de caracteristicile

stratului rnagazin (capacitate de absorbtie, perrneabilitate,
capacitate de
ccdare a apei), cat ~ide intensitatea circuitului apei In natura (nivellll

232

FUNDA1'III

- FIZJCA $1 MECANICA

PAMANTURILOR

precipitatiilor atrnosferice P, evapo-transpiratia vietii vegetale si a terenului

E-D, ascensiunea capi lara C ~i
circulatia laterala a apei B). Astfel se apreciaza [4 J, [75] ca din
PRECIPITATII
cantitatea
totals
de
(PLOAfE, ZA PAI)A, GRfNDINA, CEATA)
apa,
din
precipitatii,
I l
cca. 25% se evapora
in atmosfera,
cca.
15% se infiltreaza In
pamant formand re15%
30%
70%
Se evaporil Sc rctine de
zervele de apa subvegetatie
terana, cca. 60% se
scurge pe suprafata
15%
parnantului
sub forma
-~--de apa de siroire si
85%
Cude pe suprafata
torente ce alirncnteaterenului
za apele curgatoare.
Dill totalul apei sub5%
65%
20%
terane
se
considera
Se evapora
urge pe
Sc infillrenza
suprafata terenului
in ptimant
[127 J ca cea mai mare
parte (eca. 80-900/0)
provine
din
infiltraCurge spre
So infiltreaza
5%
lacuri Si miiri
in paIT}!}n'
[ia precipitatiilor
at10%
50%
10%
Se ridicA pi in Este consurnatf
mosferice si maxiSe evacucaza
capilaritatesi
de
vcgetatie
imcdiat prin izvoare
.... I
se evapora
mum
10-20% din
condensarea
vapori30%
I,or de apa, Bilantul
ape lor din precipi150/0
tatii este dat In
Formcazii rczcrvelc
fig.3.2., [75].
de npa subrernnf
Prin acumuFigura 3.2. Bilantul distributiei ape/or subterane
larea treptata (nivelul 1; 2; 3; 4...) a apei
in depresiunile stratificatiei (fig.3.3. - A) iau nastere straturi de apa subterana,
care in cazul
lipsei
curgerilor
laterale
sunt
denumite
straturi
libere.
,.
III cazul in care apa depaseste
capacitatea stratului-magazin
apare
fenornenul de curgere, apa din stratul A va trece in stratul B ~i
de aiei va iesi,
In unele cazuri, din nou la suprafata terenului sub forma de izvoare (fig.3.3.).

- -

3. NOTJUNl DE f.lfDROGEOLOGlE ~I ELEM,ENTE DE HIDRAULICA

SUBTERANA

233

A nsamblul format din apa subterand, stratul permeabil (rezervorul),

stratul impermeabil (fundul rezervorului) si modul de alimentare cu apa a
tratului permeabil constituie asa numitul sistem acvifer (fig.3.3.)
.
....
Intr-un sistem
acvifer dat, st. creeaza
un anumit
echil ibru
intre volumul de apa
ce alimenteaza panza

acvifera prin precipitati i atrnosferice

si
volumul de apa pierdut
pe cale naturala (prin
izvoare, evapo-transpiratie, vegetatie, etc.)
sau
pe
cale
a+ificiala
..
.. ... .. ... . ..., . '(I}".
... .. .
o.
(drenuri, pompari), atingandu-se regimul permanent ce se caracteFigura 3.3. Elementele unui sistem acvifer
rizeaza prin circulat ia
apei din. zonele de alimentare spre zonele de emergentd. Apar astfel, curenti
subterani care determine regimul apei inmagazinata in rocile permeabile si
cu irnplicatii asupra stabilitatii
versantilor si eventual a constructiilor
arnp lasate III suprafa tao

..

II

..'

0,

I..

..

..

0..

..

0"

'0

'.

000

'.

...

"

',0

o.

.,

,"

'0'

..

I'

.'"

o.

'.

00,

o.

0"

..

.0

00

......
..

00

......

'.'

o.

,...--strat

tuburi --,

piezometrice

imperrnea
suprafata
pjezomefri ca

FI

FI

strut

impermeabil

~//S(///

magazm

fOftlje
b)

a)

Figura 3.4. Clasificarea straturilor de apd (/ - impermeabil I P - permeabil)

Limita superioara a apei inmagazinate este definitd ca fiind suprafata

apei subterane, iar supra/ala reala sau fictive la nivelul ciireia presiunea
apei este ega/a cu presiunea atmosfericii este denumita suprafatd
.
piezometricd a apei (ftg.3.4.a). In cazul in care suprafata apei se confunda
~

,iUNDATIl J - FIZrCA

234

Sf MECANICA PAM;\N'I~URILOR

ell suprafata piezornetrica, stratul de apa reprezinta

si 'in cazul 111 care suprafata este orizontala (deci

un strat tiber (fig.3 .4.b)

raJ"a curgeri laterale), ea

reprezinta suprafata hidrostatica.

Primul strat de apa libera intalnit sub suprafata terenului din care se
alirnenteaza majoritatea puturi 10'" este denumit strat freatic, respectiv aJ7Q
"
freatica. In cazul in care suprafata apei este mentinuta sub nivelul suprafetei piezometrice datorita unor straturi irnpermeabi le (fig.3.4.a), stratul de
apa poarta numele de strat captiv sau artezian (referire la puturile de la
Artois cu nivel ascendent sau descendent). Aceasta clasificare a straturilor
de apa este relativa, ea depinzand de fOCLIJ de executie a forajelor (forajul I

indica strat captiv, tar forajul 2 strat liber), figura 3.4.a, sau de VOlUlTIuJde
apa existent la un moment dat (in cazul 0, strat captiv iar In cazul 17, strat
1iber, fi~lloa 3 .4.b).
In uneJe cazuri, apa subterana iese la suprafata terenului natural sub
forma de izvoare. Acestea apar, de regula, la contactul dintre straturile
perrneabile si impermeabile,
iar suprafata apei este convexa, dirijata spre
20J1a de ernergenta. Se deosebesc izvoare:

de
deversare
(de
su rafa
aluviune) unde apa se
deplaseaza
sub
nive
lu I sursei;
JI

de
debordare
Q.
IZVOI'
izvor~
.
UI
(preapJ in), unde vol uJ
J2
mul
de
apa,
depasind
deversare
rzvor de
a)
capacitatea
stratului
dcbordare
magazin
debordeaza
sifon
u
spre exterior (fig.3.5 .a),
Aceste izvoare pot
.
fi captate (fig.3.5.b),
apa rezu Itata fi ind
bazin de
utilizata fie ca apa
rzvor
conducta
decantare
potabi la, fie, ill unele
b)
cazuri, ca apa indusFigura 3,5. Fonnarea izvoarelor si captarea lor'
trials,

... ,

"

In functie de apa rezultata izvoarele pot fi [127], [183]:

ordinare, cu continut normal de sa ruri .
termale, ell temperaturi peste 20-40C;
minerale, cu UJl continut de saruri variabil, In functie de natura
straturilor strabatute de apa sau al stratului magazin.

3. N0T!UNJ DoE~IIDROGl~OLOGIB $1 ELEMENTE D.E HID,RAULlCA SUB'I'ERANA

235

de apa inmagazinat in straturile magazin precum $1 debitul

izvoarelor este condition at de urmatorii factori [126], [183]:
a) factori invariabili l11 timp (natura geologica a terenu lui, inegalitatea reliefului, inegalitatea bazei reliefului, vegetatia);
b ).factol"i variabili, naturali sau artificiali (precipitatiile atmosferice,
temperatura
si evaporatia, presiunea atmosferica,
raurile, drenajele,
irigatiile ).
VOJU.lllUI

Natura geologica influenteaza volurnul si nivelul apelor subterane

prin perrneabilitatea si capacitatea de cedare a apei, foarte diferita de la I"OCa
la roca, Astfel, pietrisurile constituie cele mai bune roci acvifere eu cea rnai
mare capacitate de inmagazinare si cedare.

r
l~
l+

r': ....

":

__'

.-

"'_

---:""1

__,

.'~

----_.- . -. .
.'':''''

....'. ..

.,
\0..1.

---.

.....

,-.

"

__,
~

_o

"

",.'

.:- ...:..

.. ...,..

'

-r.

-.

'.-'..,.--..:.

(J)~dVff~

........_

-..a......

..

,.

_.

_~.-.....
.
- .

.....-.-.._._.
_....

,__

'.
..

_#

_I

..

c-._:. ~

....

--:--- ....

".:-""-~

....

...

II"'"~.
t,

..

~:'

. "'--:,00._

~.;-....

".

~
._.~,.
_..._.;.,
,

'.

"

'..

~.~

...---

..,.._

:.'

--.___~
--

"--'..'

..' .. .~ .
.
.. ' .-=---_
----:-.

f"""r-

, .. ___.._'., ----

,---'

.- -

-...

:.r~ ...

_.......,_

.: '.:.:':':' .. :':':,~~~~

>4_

,..

..,....-.........

__"...

""'_.._,

...

to

~....,_,_ .

-.'

':."

'.

piezornerrica .

........ ."

'.

'.

,.

.~

'0

:"

I':~A'.:::
.. sllpraa~

. :

'.

"0

'.

(P) :.::.'.
.

..' .0

permeabilitate
re llsa 1

. ..'. ....~!~.
':.
.:...._:
..
..
A'
.. : . :' .'..
..
.. : .
'j !.t.
: . :f: t;:' ... ~ . ~.... .. . ~. ':'-:'-.
,..~ .

."
..
(8 P

zona de

i~
l~
++~~

zona
irigats

teren
nere Julata

versai,Miii ._ ~

suprafata

bazinul

~.

..-

Figura 3.6. Factori ce

deter/nina abateri locale
ale suprofetei piezometrice
a unei ape libere de la
suprafata orizontalii

STRAT IMPEftMEABIL ORIZONTAL

a) suprafata terenului neregulata

.~r<1

..,'

'.'

,I

'..

to.

'

o'

,'I

t',

......

..:
t

S'P'
->: '. '.
. ..' . ..'
..
.'
.. ..
) ..~.. . .. .. ..'.. . . .....
. .... . 0>...'...
'.

....

I.

'to

.....

....-,"

0..

r ,

(I,'j ~
,.f

.'

._

P) '.

--

2) .~

(I2

t.

,"'

'.

-.

',

'.

'.

't'

..',..

...

..

.. '.'

. .. _ .

..
'0

"

. ..

.'...,. '."

. ".

.....

. .. ...

..

....,.."

..

'"

'.

'-"!""I'

...

r,

' ......

. .'..'

..

.'

,"

..'

'tt

...

.....:...

.............

.o'O.!-..!..-.o
0

, ,

--

r"'.'-

."

'''''_'''

~.~

. '. . ~'.
.""~-_'l..ll.."""-""

., _. ~.
-

. .

'.

..

. ..

. ..

'"

. .. . ...

'.. ... ..
..

. S'rR.A:r.:FJ$.~l~~.':l:".:.....:~:
:.::":':':..: ~.~i.~~~~~l~~~
,..
. .'
,.

'.

'..

."

to

."

.....

.-

I'

t.

..

'0'

=-t~' ): iO:/ . :U .: ',:,. :il : ;s~~iafai~

.:

-;'

~~.:.~.,
.

t.

t. ' ..'

(P

-,_

to

.
'..'

eta teren orizontala

.

.'

0'
'.

. . o.
..

...

~.
.'.

--;I--

,',

."

"..
'1

.,._,

...

..

',.

,. ....
'.

.' _.

.~

,',.

. . .
"..

......-T"'-

'.

'.

,.'

-:--

~~~:~i~i}~~;:7.:ij;'0~~0tjl:.;0~'~:/~~f(Y%~%:%:%:.
~:~/.~--;n~
%:,.
".,1' / ... /. ' .
1'" / / 'l:'"/"-::////./

"/."..1/
,. 0/"., ,.,
,/
.' ,;'

//

I' ~. F ~ ~

....', 0.'

I~

',0 / '"

"

.. '/

'

.'..

"

'/""

.",

."

r '"

.. ~ ..'

...

'..

..~.

,,,

_, ,/

..

STRAT IMPERMEABILNEREGULAT

b) suprafata terenuJui orizontala

N isipurile avalld granule cu diametre intl-e 0,5 - 1,00 mm poseda de

aselnellea 0 bu.na. petmeabilitate, iar cele fihe cu dimel1sillni ale pal-ticulelor
0,05 - 0,25 Inm, clliar saturate, prczi'lta 0 capacitate de cedare a apei relativ

236

FIZTCA $1 MECA.NICA PAMANTURlLOR

FUNDATIII-

scazuta. Parnanturile argiloase, desi pot contine cantitati apreciabile de apa,

sunt practic impermeabile si au 0 capacitate de cedare a apei neglijabila,
Aceste diferente de permeabilitate
cuplate si Cll ceilalti Iactori
invariabili, determina abateri ale nivelului freatic de la suprafata plana sau
parabolica (teoretica) simultan sau DU si cu factorii variabili (fig.3.6.). Este
cunoscut faptul ca in zona lacurilor, a suprafetelor irigate ca si a vai lor,
precum si a zonelor cu permeabilitate redusa nivelul apeJor subterane creste.
De asemenea, taierea arborilor deterrnina 0 ridicare Iocala a nivelului ape lor
subterane (fig.3.6.). Barajele, fie naturale, fie artificiaJe (fig.3.7.c) faciliteaza
prin acumularea treptata a apei, cresterea nivelului apei subterane si aparitia
unor izvoare de deversare.
drenuri

suprafata teren

_E_araj
H' ~

natural

a)

supra fata teren

.,
-:-

.rr: ' ' .' ':' '"'.p._

W
. --.-" ~-.._....
:::V~ _:.-;-l

-'
. . .. -'-,

baraj
~-.~
artificial

~-.

..

...

-:--

:-

,_

":"'~.

~
.'

'--'-...

-....

..

""""-

:0""r"
.....

..

A--y

o_
..'

....,.:....

r
.. AP' A
. - - .
_......

:_:

-. - .

,"-.'-

c)

. -.
1

_:_-

._

:.":'*

barbacane

.'

.'

'.....

d)

Figura 3.7. Efectele barajelor naturale sau artificiale $i a drenurilor asupra suprafetei
piezometrice

Executia unor drenuri (fig.3. 7 .b,d) determina 0 rabatere a suprafetei

piezometrice
si deci 0 eliminare partiala sau cornpleta a presiunilor
hidrostatice asupra barajelor artificiale sau naturale.
'"
Lntre panza de apa freatica si suprafata terenu lui exista zonele ell
llmiditali distincte prezentate 1.0 figura 2.86.
.
III figura 3.8. se detaliaza aceste zone [75] pentru perioada de seceta
si respectiv pentru sezonul ploios. Pe tirnpul sezonul secetos, indeosebi vara,
se constata 0 rniscare ascensionala a apei la nivelul capilaro - peliculara, cu
identificarea clara a zonelor de saturatie capilara sau partiala, care prin
prezenta lor influenteaza proprietatile fizico - mecanice ale pamanturilor din
amplasamen t.

3. N()TIUNl DE I-IIDROGEOLOGIE ~I ELEMENTE DE HIDRAULICA SUBTERANA

237

EVAPORARE

Pierderi de apa prin evaporare

-------------------------------------=~~:~
~'h~~
~'/;~~
'1
~

.~

.h~~

. . .
. . . .
. .. . ... .. ..

. . . . . . . .. . .
. . . . . . . . . .. . ..

.. . .. .. .. .. .' . . .. . .. . .. ... ...

Apa de higroscopicitate

. .

. ..

Apa higroscopica +

..

..

..

.......................
... ..... .........

.......

.o

"'"

i ,I, 1,1,1, ',1,1, ! ,1,1,1,1",1,1,', ,,', ,,'~,

i!i! i! i ! i ! i!i! i! I! i! i! i! i! i! i!i! i! i!i!i! i!
i!i! i ! i! i !i ! i! i! i! i!i!i!i!i! i!i! i! i!i! i!i!
"'1'1

iii 1'1"'"

1','1'1'1

de colturi

sub forma de vapori

peliculara + capilara

. . . . . . . . . , . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
I

Miscarea apei

Limita de ridicare a apei la saturatie

--------------------------------------Zona capi lara partiala

M iscarea apei Iichide

(capilara si pelicnlara)
ill toate di c~iile

mozaicata a

(Dispunere

apei si a acrului)

'1'1' 1'1'1' I' ,,'

------------------- ----------------Zona capi lara

Miscarea predominant

(de saturatie)

ascensionala a apei

-.~~~;~~~~~------------------------------------ ----- ---_-_._

---..,--I

-.----

Apa Ireatica

.---,--- ..--,--~--

---------

N.A.S,

a) in perioada secetoasa

I'T{ECIPITA '"'11
t

t t " ..
, t t t ..
,
~ h.~~/~~~'h:_~~/~~~~:~~
Apa peliculara si apa capilara
de colturi, eu apa gravitationala

__ _:l!!~~!:.s_<!~
~nf~!!~1J~_ ___.
Zona umezita
prin ploaie

-------------------------------------.
-------------------

--------------------------------------=---------------------- ------------------------------------------------------- - - -

- -=- ."._

Zona de saturatie capilara

partials

Zona umezita

sub influenta
apei freatice

-------------------------Zona de saturatie capilara

- - --- -. ---.
---- -.----......:._:_:_:_~~'_;_.:._:._:_:~

_.--~---.- --

...;_:.....;._;__:_.~.:......:__;,-=--

_._-- b)

.. -

m perioada

--

--

.. -

N,A.S.
---

Apa freatica
ploioasa

Figura 3.(~.Distributia zone/or de umiditate lntre suprafata terenului si pdnza freaticd

FUND/\l"lll-

238

flZ1CA $1 MECANI '/\ pAMANTURILOR

Daca prin Ioraje, sau alte lucrari de cercetare geotehnica, IlU se

identifies succesiunea norrnala prezentata in fig. 3.8.a si eventual in fig.3.8.b,
trebuie cautate ~iidentificate alte surse externe (santuri, balti, etc.) sau
interne (conducte, canale fisurate, crapate sau sparte, etc.) care mod ifica
regimul de echilibru hidrogeologic at zonei.
Pentru sezoanele ploioase apare un dublu sens de circulatiei al apei
pe vertical a, deasupra nivelului apei subterane (N.A.S.). Pe de 0 parte este
apa capilaro - peliculara care se ridica, prin tensiunile superficiale, deasupra
panzei de apa freatica. Pe de alta parte exista apa de ploaie care prin
infiltratie, prin pori, prin spatiile interglorncrulare,
la limitele suprafetelor de
stratificatie, pe langa radacinile plantelor si arborilor, creeaza 0 supraurnezire a terenuJui de fundare si cca, 150/0 determina cresterea acumularilor
de apa din pamant ~irespectiv cresterea nivelului
apelor subterane, cu
e fectele colateraJe de inrautatire a proprietatilor fizico-rnecanice ale acesluia.
De
rernarcat
ca
din
,,
:
I
:,
:
:

acest punct de vedcre, se

NJVEL~I.I PR ~('IPITA TIl O'{

,
I,
,
I
I
,
,

contata,
intr-o
prima
faza,
,,
,
,
I,
,,
I
,
,
,,

,
I
,,
,
I,
I
I,
I
,
,
,

,
,I
o
variatie
mai
putin
aceenI,
,,
,
,
!
,

,
,
I
,
I

,,
tuata a suprafetei
piezoI
.
.
I,,
,
,,
metnce m raport cu varia"

!
I,

,I
,,
I

I1
!'

II

,
,,
,

1.

,,

luna f

,,
,

I,

I,
,

,,
!,

,,
,

,,
,,

,,

I,

r,

!,,

I,

,,

I,

.,...
,
I
I
,
,
,

,,

,
.1

I,

,,

,,

,
,
,

,,

()

Figura 3.9. Variatia S.I>. cu nivelul precipitatiilor

tia nivelului precipitatiilor

(fig.3.9.) si totodata un
deeaJaj (cca. 1-6 luni) intre
nivelul rnaxim al precipitatiilor ~iatingerea nivelului
maxim al apei subterane,
Acest decalaj este

determinat fie de perrneabilitatea pamantului si implicit de vascozitatca apei, fie de gradul diferit de
umiditate al zonei de aeratie. Uneori, desi se constata un nivel ridicat al
precipitatiilor, nu se constata 0 variatie corespunzatoare a nivelului apei
ubterane, deoarece apa este retinuta 111 zona de aeratie prin fcnomene de
interfata sau nu poate patrunde in adancime din cauza aerului oclus ~i
respectiv a meniscurilor eapiJare care blocheaza calea catre panza de apa
freatica, Totodata, este posibil, datorita configuratiei i structurii geologice a
straturilor, ca precipitatiile
abundente intr-o anumita zona sa determine
ridicarea nivelului
panzei de apa subterana III alta zona, neafectata de
precipi tatii.

3. NOTllJNI DE J-ITOROGEOLOGIE $1 ELEMEN'11EDE ~tIDRAULJCA SUBTEI{ANA

239

3.1.1. Studiul apei subterane

Pentru precizarea

rezervelor de apa subterana amplasarea lucrari lor

de exploatare a ei, precum si pentru a stabili variatiile sezoniere ale nivelului
apelor subterane, a presiunii apei din pori (1,,( = w '/1w)'
cu eventuaJe

irnplicatii asupra constructiilor din regiunea studiata,

de puturi sau foraje de diarnetru mic, respectiv
(fig.3.t 0.), sau electrice, pneurnatice [20], [23], [68],
pe baza carora se va putea face cartarea apelor

se poate realiza 0 retea

piezornetre hidraulice
in nodurile unui caroiaj,
su bterane,

respectiv

presiunii apei din pori,

Pentru aceasta este necesar sa se dispuna de 0 harta a zonei . tudiate,
obisnuit la scara J 125.000 sau J 1/, O(JD, In functie de rnarimea zonei, pe care
se figureaza pozitia puturilor forajelor sau a piezometrelor,

tub entru
citirea nivelului

tuba'
(to llri tie
,

102

izo ieze 100

touua

nlSlp

N.A.S.
cola QiezomClrica

I)w

II-II .

86

, ,
.

(}6

'.

crep"'la

(sorb)

..

.. .

...

deterrninata prin
masuratori

Figura 3. J J.
hidroizohipselor,

Reprezentandu-se

tructia izopiezelor /
prin metoda triunghiurilor

COl?

pe harta nivelul hidrostatic al apei lib .re. raportat

la nivelul marii sau la inaltimea piezometrica (In cazul apei captive), se
traseaza, prin metoda triunghiului (fig.Ll I.), curbele de nivel sau de egala
inaltime piezornetrica, hidroizohipse (izohipse - curbe de acelasi nivel
altimetric), respect.iv izopieze (hidroizopieze), (STAS RO,16-84).
,

FUNDA1'111- 1;IZICA $J MECANJCA PAMANTURILOR

240

ca pentru ambele cazuri (apa libera si apa captiva)

poate fi utilizat termenul de izopieze sau hidroizopieze. Echidistanta hidroizobipselor / izopiezelor este de regula J, 00 m pentru hartile la scara
1/10.000 sau 1125. 000 ~jea poate f micsorata La 0, 1 - (),25 m pentru Ilar~iIe
la scara mare, si marita fa 2 - 5 00 m pentru studi iIe aferente unor zone mari
de suprafata. Pe baza hidroizohipselor
/ hidroizopiezelor
se poate estima
gradientul hidraulic sau panta hidraulicd.
Gradientul hidraulic / panta hidraulicd !:Je defineste ca fiind raportul
dintre diferenta de nivel piezometric pentru doua suprafete echipotentiale
(aceeasi cota piczornetrica in toate punctele ei) si lungimea liniei de curent
(fig.3.l2.).
Consideram

_-

--'

C 0 E

._ - -_

II"
-

,_\oo(_~_IZQQ!eze

---

de curgere

-_ -_ ..

.l=. h
gr

a) clP~captiva

Figura 3.12, Definirea gradientului

b)

ar)a Iiberd

hidraulic intre doud puncte A B (1- impermeabil.

P - permeabil)
I

Aceasta definitie este valabila atat pentru apa captiva cat si pentru
apa Libera. Astfel, considerand linia de curent aa' din fig.3.12.a ~isuprafata
piezornetrica (S.P.) corespunzatoare stratului de apa captiv, 0 particula de
apa se deplaseaza
din punctul A in punctul B sub diferenta de sarcina
h = H8 - If A si deci, conform definitiei, gradientul hidraulic corespunzator va
fi igr. =hll.
Pentru deterrninarea valorii medii a gradientului
bidraulic intre
punctele A ~i
Beste suficient a rnasura la scara harti i izopiezelor diferenta de
nivel intre punctele A si B ~i.respectiv distanta,
IJl cazul apei libere gradientul hidraulic, rezulta (fig.3.12.b):

3. NO-rIlJNl DE Hll)ROGEOL()GIE

.,.

l gr

$l ELI~MEN'rE DE LIIDRAULI

11.

A SUBTERANA

241

C3.2.a)

=-=Sllla

Pentru valori rnici ale unghiului (1, sino. ~ tga. si deci gl adientul
hidraulic poate fi aproxirnat prin expresia (avand In vedere ca alorile
curente maxirne, ale gradientilor sunt in JUI' de 5%, din 0 05 [4J).
1

gr.

11
echidistanta curbelor izopieze
::::::
- = -------------l lungimea AS masurata pe linia aa'

(3.2.b)

relatie ce poate f extinsa si 11'1 cazul apei captive.

Ca urrnare, ansamblul izopiezelor permite 0 evaluare calitativa,
rapida, a gradientului hidraulic. Astfel, In zonele unde curbele izopieze sunt
dese, gradientul hidraulic e te mare iar In zonele unde curbele izopicze sunt
rare, gradientul hidraulic are valori reduse. Cum suprafata piezornetrica a
apei (libere sau captive) este inclinata (igr. '# 0), apa circula in pamant din
zonele cu gradienti ridicati spre zonele cu valori reduse ale gradientilor, deci
In sensul descresterii sarcinii hidraulice,
Pentru 0 arnplasare rationals a puturilor si stabilirea adancimii lor, In
cazul exploatarii panzelor de apa subterana, sau pentru stabilirea adancirnii
de fundare a constructiilor,
prin prisma adancimii apei subterane este
necesar sa se stabileasca grosimea straturilor aflate deasupra panzei de apa
subterana, respeetiv adancirnea stratului impermeabil ce constituie stratul
suport (baza) panzei de apa (fig.3.13.a) ~iimplicit grosimea acesteia.
Toate aceste inforrnatii se pot obtine prin constructia, pe un plan de
situatie eLl eurbele de nivel ale suprafetei terenului, a ansamblului de eurbe
corespunzatoare
stratului de apa subterana (ST AS 80 I() ( ~ re pectiv a
izopiezelor a curbelor de niveJ ale bazei stratului imperrncabil si a nrbelor
de egala grosirne a apei subterane, hidroizopahite, rezul.Jnd asuel harti
hidrogeologice (fig.3. J 3.b).
Cum nivelul apelor subterane este conditionat de 0 serie de factori,
ireversibili sau variabili, este necesar ca periodic, la anumite intervale de
ti 1111), sa se refaca hal-ti Ie hidrogeologice, pentru a se stabi Ii astfeJ nivelurile
rninirne si maxirne, pI'eCtIJTI si eventualele
perturbatii,
in rcgimuI
11 idrogeologic al zonei studiate.
De asemenea, prin cornpararea hartilor se pot releva si eventualele
tendinte de modificare a regimul hidrologic al zonei ~istabili astfel cauzele
reate aJe aparitiei Ul10r fisuri crapaturi sau chiar avarii aJe UI101"constructii.

.se noteaza gradicntul

hidraulic ell ig,.. pentru at deoscbi de versorul axei Ox (i )

A pAMANTURJLOR

FUNDATII 1- FIZICA ~I MECANI

242

cota supra fctei terenului

.. ----!-.(curbe de nivel)
..
...
. ..
:.... .: ..fJ>'
.>,
'
:'..
'.
~.... . . . . ..:......... . .
...... ..S
.... . ... .... . ~ . ..

adancimea apei subterane

(hidroizobate)

\.

a)

--- ... _ ..

grosimea ape; subterane

(hidroizopahitei

-.--cota, bazei irnperrneabile

(curbe de nivel)

Legenda
debit

Nil

- h

/@

.- .- .- 200

_-

.-

I
I

,
I

170

180

d
oraJ .e

,e<>

.observatie
-:---"---

i_ speci tic [lIs]

k
'--

coeficient

de filtratie [m/zi]

-190
190

1()O

Figura 3. J 3. Trasarea hdrtilor hidrogeologice in cazul straturilor de 01)0 liberii

3.2. Elemente de hldraulica subterana

Hidraulica subterana se ocupa cu studiul legilor de rniscare a, apei
subterane ill conditii naturale si respectiv in conditii modificate de prezenta
unor lucrari de constructii.
"
In hidraulica subterana sunt doua probleme de rezolvat [J 5[, [81],
[42], [95], [98], [99], [212]:
determinarea spectrului hidrodinamic (ansamblul liniilor de
curent si a echipotentialelor) pentru a se putea calcula debitele
de infiltratie ~1presiunile exercitate de apa asupra lucrarilor;

3. NOTIUNI DE HJDROGEOLOGIE

$1 ELEMENTE

DE HlDRAULICA

SUB1'ERANA

determinarea gradientilor hidraulici critici pentru

fenornenele de antrenare hidrodinarnica (sufozie).
"
III

243

a se evita

anurnita categorie de lucrari [l26] (fig.3.14.)

ca: diguri, baraje, ramblee din materiale locale, excavatii (canale, debleuri),
drenaje, sdpaturi pentrufundatii sub nivelul apei etc., apa in miscare are lin
rol primordial asupra cornportarii lor fie pe timpul executiei, fie pe timpul
exploatarii, nu nurnai prin efectele acesteia asupra proprietatilor fizicomecanice ale pamanturi lor, ci si prin actiunile statice ~ihidrodinarnice
exercitate asupra masei de pamant, respectiv asupra constructiilor,
consecinta,

pentru

,....
I:
......
.. ~
..
,-.,~ ..~ .; _._o_._

." ,.,"~~-c, r' ~

'..

'

'

....

"

r
"

,0

._

...'

...

,;

.,

I'

.. '".

..

....
,.

'f

l.

~ ~

I...
'

..

/1'.'

1-

-.

t'
0' to. "

.. ' .t ..,.

l.

0-

-0 ..'"'

i"

I I

....,

"JOt',Io'"

It.

..

..

..,

'"

, ,
,
'

" ..

"

'_
.

""','
'

...

". 0 , t..-... "..

0

f .....

"'0t_

in diguri

~,

..
t.

.-.J ,..'
,lit
- .J.I'
,..1.
. t._,..
. ,}I Ii".",.',.
e.,
',",
toO..
'
" I,.
.'
I.....r
, ....,
~.;., .... tl''.,"
'rt.,t..
....... ".1,1,
.'j_
'1'-.\ ....
'f

a) infiltratii

.~.

. ... .' ,

..,

~l1"'

,0 ....

"..

:.

""'

0,1,
~

...... . .....

".

"

.~.

~......--_J.

.......

..
_ ,,<0.
.0
r', to'-.
!..,
.

'

..
..

,.

oj

'

.......
o
'.

..

..f .~
._ _._',~,:

"

."

.f

'" '.

It"

II

b) coborarea nivelului apei

N.M.
,

.I.'~.,.
.,
, .'
't

~,

~ to

II

.....

". .". ..., ..0... ,.. ,.,.

'..
,... . '. ,.

....

c) drenuri

tt

'

d) consolidarea pamanturilor

"
\ ....

e) captarea apei

1) infiltratii

..

y.

ttl

..

f'

"OAO

1-, .'.

.. "

'...

,.

....

to'.

'.

_l.
:

sapaturi

Figura 3.14. Cdteva tipuri de probleme ingineresti care necesitd cunoasterea circulatiei
apei subterane

Precizarea ~j deterrninarea cantitativa a acestor actiuni este posibila

prin studiul circulatiei apei prin parnant sub actiunea carnpului gravitational,
fa pt ce neces ita insa defin irea princi palelor notiun i ale hidrau J ic ii subterane
1.23],

[52] [55], [68], [89].

FUNDATIJ 1- FIZICA $1 MECANICA pAM;\Nl'URI,LOR

244

3.2.1. Deflnirea notiunllor generate ale hidraulicii subterane

Dupa cum este cunoscut din hidraulica [52], studiul miscarii
fluidelor respectiv a apei, se reduce la studiul miscarii particulelor fluide
care alcatuiesc masa acestora.
Astfel, rniscarea unei particule de apa (M) este definita In cele doua
sisteme de reprezentare consacra.te (fig.3.15.) prin urmatorii parametri [52]:
z

,,"

,,"
f-"---

------------,
,," ,
"-vI

-----

/~"
~

--~
"~~:{~~'
"...... ,
I

,..,;

....

articula
,,de fluid

"

-:
vecto_r dp
ozi ie'

____________

:,

1'---

,,

,,,

Or--il __
)

I"
I

"

--

inie de
curent

~':_--r-'

. ..

"7

JI"

,,
N'

/
~----~~~--------~
b ,,"

O
I

I t = con.stant

'Y_"

."

...J,~
I "

b) Euler

a) .Lagrange

Figura 3./5. Sisteme de reprezentare utilizate

[,1

hidraulicii

a) in sistemul de reprezentare Lagrange (fig.Ll S.a):

v
x

=ox.

at

v
'y

=oY.

at

'z

=8z

(3.3.)

at

p == p(a,b,c,t)
x == x(a,b,c,t);

y = y(a,b,c,t},

z == z(a,b,c,t)

unde:

t - timpul;
x, y, z, - coordonateJe particulei la timpul (t);
a, b, c, - pararnetrii de individualizare ai particulelor de fluid,
adica coordonatele particulei la momentul t, = 0;
Vx, vy, Vz, - componentele vitezei dupa axele triedrului
de
referinta;
p - presiunea fluidului.

3. NOTIUNJ DE J-11D.ROGEOLOGIE~l ELEMENTE DE HIDRAUL'ICA. SUBTERANA

b) in sistemul de reprezentare
caracterizeaza rniscarea sunt:

E'uJeJ' (fig.3.15.b),

rnarirnile

245

care

v x = V x (x, y, z, t)
V JI
Vz

= V J' (x, y, z, t )
= vz

(3.4. )

(x, y, z, t)

p = p(x,y,z,t)
Linde:
-+

V,

cu componentele v,;c'V y' v z reprezinta viteza particulelor de fluid

(viteza locala) in mornentul trecerii lor prin punctul M;

x, y, z, - coordonatele punctului M;
P - presiunea fluidului in punctul M (x, YJ z).
Deci in sistemul de reprezentare Euler, viteza reprezinta un vector
atasat punctului M si nu particulei ca In sistemul Lagrange.
"
In functie de variatiile parametrilor miscarii in timp ~ispatiu se
disting urmatoarele tipuri de rniscari [52]:

dupa variatia in limp:

- miscari pennanente;
- miscari nepermanente.
dupa variatia in spatiu:

- miscari uniforme;
- miscari neuniforme;

sau

- miscari tridimensionale;
- miscari bidimensionale;
- miscari unidimensionale,

dupa conditiile de contur:

- miscari laminare;
- rniscari eu suprafata libera.

dupa criteriulfizic:
- miscari sub presiune;
- miscari turbuJente.
Determinarea parametrilor miscdrii apei subterane, indiferent de
sisternul de reprezentare, printr-o masa de pamant sau in vecinatatea unei
lucrari, se face prin asocierea:
ecuatiei de continuitate a tluidului (apei);
a legii lui Darcy;
~i
punerca conditiilor limite, corespunzatoare problemei studiate.

FUNDATlll-

246

FIZICA ~I MECANICA p.AMANTURILOR

3.2.1.1. Ecuatia de continuitate

Deterrninarea ecuatiei de continuitate
Euler se face adrnitand urmatoarele ipoteze:

In sistemul

de reprezentare

pamantul este saturat (toti porii plini cu apa);

apa este incompresibila si poseda vascozitate;
scheletul solid este nedeformabil.

Ecuatia de continuitate exprimd conditia CCl volumul de OjJQ ce se

infiltreaza intr-un volum de pdmdnt, In CaZlJ! curgerii permanente
(independente de timp), safie egal cu volumul de apa care iese din acelasi
volum (fig.3. J 6.).
I

/~

1-

lurn
ul
apei
'_._-V()

care iese din proba

olllrn!l,J ,probe;
de pamrult
Sol

~1,16, EX[JriI110f'''ea
grafted a conduiei de
continuitaie (V,= V2Y

Figura

volumul
care intra in proba

Deci, conditia de continuitate se exprima prin relatia:

17; (intrare) = V2 (iesire)

(3.5. )

Pentru explicitarea

relatiei (3.5.) se considers Lin element de VO(L1.111

(M), dintr-un volurn de pamant, ell dimensiunile dx, dy, dz, in sisternul de
reprezentare Euler (fig.Ll 7) si se serie egalitatea volurnului de apa ee intra
pe cele trei fete (1, 3, 5), ale volumului elementar eu volurnul de apa care
iese din elementul de volurn prin celelalte trei fete (2, 4, 6) intr-un interval
de timp (dt).
Volumul de apa care se infiltreaza printr-o (ala a eJementului de
volum este dat de relatia generala:
(3.6.)
LInde:

Vi'"

este viteza medie a apei;

Si - suprafata de filtratie,
dt - intervalul de timp considerat,

3. NOTIUNIIJE

HIDROGEOLOGLE ~I EL.EMENTE DE HIDRAULICA

SUBTERANA.

247

.z

M"

element

dS

......a v----- ----

x .(

ax.

~-:r:.

----3

,,

,,
,

PJ...AN DE REFERlNlA

Figura 3./7. Stabilirea ecuatiei de continuitate

Considerandu-se vectorul viteza (v) atasat punctului M, din centrul

elementului de volum, vitezele medii atasate centrului fiecarei suprafete
elernentare (punctele J -6 dill fig.3 .17.) se pot exprima 111 functie de
componentele vectorului
(V.,,,, vy, vz), admitandu-se 0 variatie liniara a
vitezei apei intre punctele 1-2,' 3-4; 5-6, datorita frecarii apei 111 miscare de
particuJele solide. Prin interpolare liniara (fig.3.17. ~i
fig.3.18.) se obtine:

av
+ :C

v~v
,.x

v4

=V

ov y dy;
~

Ca urmare,
considerat rezulta:

av x
8x

Ov
dx
=:.v _
x .
x
8x2

V
'

8.x2

v .t +

dx

= V z + Ov z

v5

dx dvdzdt
+
'.f
2

dz;

8y2
V6 = V z -

& 2

2
VOIUITIll1

'

de apa care intra

V
.y

ill

OV y dv
+ '. 'r dxdzdt +
By 2

0".".. ~iz
& 2

de volum

elementul

Vz

Ov

s..

oz

(3 .7 .)

dz

dxdydt

2
(3.8. )

Volumul de apa car'e ie..se dill elernentul de

VOIUITl

va 0:

FUNDATlll- FIZICA

248

v _

av x

ax

Sf

MECANICA pAMA:Nl'URILOR

Bv

dx dzdvdt + v Y.
2
J
Y
By

dy
Bv dz
z.
dxdvdt
dxdzdt + v 8z 2
:J'
2
Z

(3.9.)
19 (). = dv/dx

--

. . ......
-

-._

-- .

-;,

ex.
...
__
.~.~,._::-......
--------- ..---..------

-.

>

.- .

-._ . _

vitezei

II

''_.-._

.e;
N

i>

. uncnll

dx/2

-->
.......
...,

>,.
II

Figura 3.18, Determinarea

vitezelor locale prin
interpolare liniarii

>....

dx12

Egaland cele doua volume prin relatiile acestora, ecuatiile (3.8.);

(3.9.) ~j facand reducerile de termeni asemenea se obtine expresia finala a
ecuatiei de continuitate:

Dv , + Ovy + Ovz =0
ax By 8z

(3.l0.a)

sau utilizand notatia din analiza vectoriala se obtine:

....

div

=0

unde:
.

dIV=

a
+-

(3.l0.b)

Ox By 8z
~jare semnificatia unui scalar nurnit divergenta.
Dupa cum s-a aratat VXJ vy, VZ1 sunt componentele vectorului vitezei
locale din punctul M, deci:
_.

..

.......

__..

v = vx . i + v v . j +Vz k

- ---

(3.11 .)

unde: i, j, k sunt versorii corespunzatori sistemului de referinta.

Cum apa circula insa prin porii pamantului, iar in rationamentele
facute s-a luat in considerare intreaga sectiune (deci plinuri si goluri fig.3.17.), rezulta ca viteza apei (respectiv componentele ei) 11U reprezinta
viteza rea/a a apei, ci 0 vitezd medie aparenta ale carei componente se pot
defini prin relati iIe:
dQ
v =
Y.
(3.I2.a)

as'
Y

unde:

3, NOTIUNI DE 1~llDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE IIIDRAULICA SUB1'ERANA

249

dQx , dQy, dQz, reprezinta debitele ce traverseaza sectiunile

normale pe axele triedrului de referinta, In unitatea de timp;
dSx, dS),, tiS, reprezinta suprafetele sectiunilor normale pe axele
triedrului de referinta.
Viteza medie rea/a, in ideea ca toti porii comunica intre ei - pori
deschisi se obtine introducand in relatiile (3.12.a) suprafata golurilor
dS e, =ndSx .. ,deci vrx =dQx/ndSx"''
unde' (n) reprezinta porozitatea

pamantului,

rezultand:
dQ x.

V rx--

11 .

dS.r

(3.12.b)

Lucrul mecanic specific sau energia necesara pentru a ridica

particula M'---)-M/~ de greutate G la 0 lnaltime h deasupra planului de
referinta este dat de legea lui Bernoulli (fig.3.17.) [52];
2

+ z -t-

2g
L

'V

energia cinetica
a part/cute;

\.

Yw

.
energia

potentia/a

o
L

G
V'

(3.13. )

lucrul mecantc
specific

unde:
v - viteza fluidului In punctul M;
u - presiunea fluidului in punctul M,
z - cota planului de referinta.
"
In cazul apei, un fluid ce poseda vascozitate, care curge prin porii
pamanturilor,
energia cinetica specifics a unei particuLe pentru viteza
de to crnls (viteza ce practic nu este atinsa in majoritatea pamanturilor) este
2
v 12g=O,5 mm, deci practic neglij abila si, prin urrnare, termenul aferent
energiei cinetice din relatia (3.] 3.) se neglijeaza, Ca urmare, relatia lui
Bernoulli In hidraulica subterana se utilizeaza sub forma (fig.3. J 7.):
u
H=z+(3.14.)
r;
unde:
z - energia specifica de pozitie;
u/v; - energia specifics corespunzatoare presiunii apei din pori;
H- cota piezometrica sau sarcina hidraulica.
Gradientul hidraulic In punctul M este un vector definit prin [30]
relatia:

FUNDA1'11 J - FIZICA $1 MECANJ

250

i gr . = -VIi * sau

sau

igr. = -gradH

A PAMA.NTURlLOR

1gr .

aH

ax'

=-

8H ~ aH k+ By , } + 8z ' ,
(3,15,)

(deci igr. reprezinta gradientul functiei H (x, y., z, unde: H reprezinta sarcina
hidraulica din punctul M, iar (dH) reprezinta pierderea de sarcina ce se
produce 111 lungul curentului,
Pierderea de sarcina este definita [52] ca reprezentdnd consumul de
energie mecanicd (prin frecare) al unitdtii de greutate de fluid CQ11d acesta
parcurge 0 distarud I. Componentele gradientului hidraulic sunt:
,l - aH. 1
8}J.
8H
.
I
(3.16.)
'gr.s - 'R"')' - ,
gr.z - By
8z

ox

;;i reprezinta

proiectiilor

InaSUI'a

'I

-i .

vectorului

gr

rjn~a. Semnul (-) se datoreaza faptului ca la

hidraulic creste,

gradientul

Daca igr. este constant,

~..M

dent de x, y, z, atunci

'\ M"

- ..--r ".
-~
J---

indepen-

curgerea

este

uniforma.

"

Pentru calculul gradientului

se
considers
in vecinatatea
punctu lui M
(fig.Llv.), care se caracterizeaza prin gra-

f)

de refe-

scadere a sarcinii hidraulice,

_.

(.\\

pe axele triedrului

:
,,
,,,
,,
I

-.

~'

dientul

M'

igr

un

oarecare M" caracte-

JJUI1Ct

rizat de vectoru I r = dx i + dy . j + dz ' k

-+

-r

Figura 3.19, Co/clJIIJ/ gradientului

este vectorul
de pozi tie al
M~ in sistemuJ de referinta cu
originea in M).
Produsul scalar al celor doi vectori va fi:
(deci
punctului

hidraulic

-.

I gr. . '"

l gr. . r

sau

unde:

-.

-i

gr

8H

=-

. dx -

ax

_.

l gr.

-.

8H

ay

. r . cos

si r ,repl~ez,illta

* Operatorul "nabla" sau operatorul

, dv
f

l,

8J-l

. dz == ._ 3dH

8z

-~,.. ,

(3. 17.a)

r ' cos

a,

rnasura sau modu lui vectorilor

IIIi Hami Iton estc ega I ClI \1 =

(3.17,b)

-i

.
gr

~j i! .

a . T ?_. j
..j-

ax

~y

-~ ~ /~

az

3. NO'f1UNI DE J-IIDROGEOLOGLE ~l ELEMENTE DE J IIDltAULlCA

Daca insa veetorul

este eoliniar eu vectorul

igr

SUB1"ERANA 251

(dirijat dupa una

din axe), atuuci:

Tgr, . ;
si deci rnasura gradientului

Tgr. .;.

eos(O)
= -dH
..

hidraulic va fi:

-i .
gr

(3.18.)

= -dH / dl

sau altfel spus, gradientul hidraulic reprezinta pierderea de sarcina raportata

la lungirne (s-a regasit astfel definitia data aprioric 111 paragraful 3.1.1,).
Sernnificatia geornetrica a pierderi j de sarcina si a gradientului
hidraulic este data in fig.3.20.

3.2.1.2. Legea lui Darcy

In anul 1854, in curtea spitalului din Dijon, Darcy [*] a studiat

curgerea sub presiune a apei intr-o canaJizare verticala de 35 em diarnetru ~i
2,5() m lnaltime, umpluta eu nisip,
Prin masurarea pierderilor de sarcina (dH) la ceJe doua capete ale
conductei si a debitului de filtratie (dq), corespunzator regimului permanent
de curgere, Darcy a ajuns la urmatorul rezultat [55], forrnulat 111 anul 1865:
"debitul pe unitatea de suprafatd este proportional CLI pierderea de sarcina
~'iinvers proportional cu inaliimea conductei (fig.3.20.).
Ca urmare rezulta:
11

dq = -k - dH'

dS

si extinzand-o
obti ne:

pentru

=>

dl

curgere tridirnensionala,

v = k-

(3.J9.a)

v = -k . igr.

intr-un mediu omogen,

--i

se

(3.19.b)

gr.

expresie care constituie legea lui Darcy.

Coeficientul de proportionalitate (Ie) a fost numit coefieient de
permeabilitate sau coeficient de hidroconductivitate. El reprezinta 0 caractcristica a unui pamant, respectiv a unui fluid dat si are dimensiunile unei
viteze (m/s).

[.J Darcy

)-1.- "Les [ontain s publiques

de fa ville de Dijon' , Paris,

856.

FUNDATIJ 1- FlZlCA Sl MECANICA pAMA.N'TURILOR

252

piezometru

linie

C.P.l

piezornetrica

....... .'.
'

. .........

.....-....._ -..-....

'

C .P.. 2

.............
H---+--~

dH
1 =-gr
dl
v= dq

d\

::r=

dq

tub de curent

ds

a-a

ds
p)all

= k.i

gr

= -k-

dH
dl

de referinta

Figura 3.20. Semnificatia geometrica a pierderii de sarcina si a gradientului hidraulic

Uneori, se obisnuieste sa se defineasca coeficientul de permeabilitate

intrinsec k *, care depinde numai de caracteristicile mediului filtrant (deci ale
parnantului), prin relatia:

k*=

1]

.k

sau

k* = v -k.
g

(3.20.a)

unde:
0,0178
1]=---------2
1+ 0,0337 . t + 0,00022 t

(3 .20.b)

este vascozitatea dinamica a apei in poise (gcml-s')" (dupa

HelmhoJtz) variabila cu temperatura (t), exprimata ill DC;
V - vascozitatea cinematica;
g - acceleratia gravi tationala.

Pentru medii heterogene ~ianizotrope, legea lui Darcy se exprirna

prin relatia general izata:
.
- (3.21.)
v = k -iz gr
-t

unde vectorii

v, igr

si tensorul k sunt functie de coordonatele punctului x,

Y,z.
Poise (g-em -I -S-I )=0, t Pa s(Kgm' -s' ),uni late de

1113Sllra

pentru vsscozitatea dinamica - S.I.

3. NO~rIUN( DE HfDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE HIDRAULICA

"

SUBTERANA

253

In consecinta, in acest caz coeficientul de permeabi Iitate, pentru

acelasi punct, este 0 marime tensoriala (asernenea tensiunilor 0; r) eu
valoarea depinzand de directia de referinta, iar relatia (3.2 J .) (levine:

v,

vectorul viteza ::::>

v=

vy

vectorul gradient

~1

=> igr

19r.x

Igr.z

Ca urmare legea lui Darcy poate fi pusa sub forma:

19r.x

vy

sau sub forma condensata:

= k yx

k y k yz

v = -k

(3.22.a)

I g,..y

.grad H

Relatia generala (3.22.), in functie

poate capata forme particulare, astfel:

(3.22.b)

de proprietatile

pamanturilor

pentru medii omogene .$i izotrope, se regaseste relatia (3.16),

unde k este un scalar constant ~jvectorii Vsi igr sunt coliniari;
-

pentru medii omogene si anizotrope, tensorul k poate fi definit

prin cornponentele sale pe axele triedrului de referinta "x, ky, kz, constante in
raport ell x, y, z, matricea /('este 0 matrice diagonala (restul elementelor fiind
egale cu zero) iar vectorii V~iigr sunt necoJiniari;
pentru un mediu omogen si ortotrop (proprietati diferite pe doua
directi i ortogonaJe) tensorul k este definit prin cornponentele prineipale
k.=k, si k, , constante in raport cu coordonatele punetelor x, y, z, iar veetorii
V ~iigr SUI1t necoliniari.
"

In acest ultim caz, se poate defini un coeficient de permeabilitate pe

directie verticala kz == k2 si un eoefieient de permeabilitate pe directie
orizontala k, == k; == kJ.
Daca pamantul este stratifieat, deei prezinta 0 anizotropie de
stratificatie, coeficientii k, si k2, care caracterizeaza masa de pamant, se pot
exprima In functie de coeficientii de perrneabilitate ai straturilor, deterrninati

In laborator.

FUNDAT[ll _FrZICA ~I MECANICA pAMAN1'URrLOR

254

Astfel, legea lui Darcy, pentru cazul curgerii plane (Oxz), se obtine
prin particularizarea relatiei (3.22.) rezultand:

-V=

Vx

Vz

lgr.x

19r.

==

igr.z

J =>

Vx
Vz

I, x Irxz
kz.x

19r.x

kz

(3.23.)

l gr.z

Determinarea
coeficientilor
de perrneabilitate
care intervin 10
matricea [k] se poate face (Schaffernak [42]) pe baza schemelor din figura
3.21., considerand coeficientii (Ie perrneabilitate pe directia orizontala $i
verticala ca fiind coeficienti de perrneabilitate principali (similar ca in cazul
tensorilor (J , r din rezistenta rnaterialelor), iar l{x, kz, Icxz, coeficienti
corespunzatori a doua directii oarecare ortogonale (fig.3.22.a).
Ca urmare, In cazul curgerii paraJeJe cu stratificatia (fig.Lz l .a),
admitand ca nu sun.t infiltratii la limita stratificatiei,
coeftcientul de
permeabilitate pe directia orizontald se determina din conditia ca debitul
(Q) apei prin pachetul de straturi suprapuse sa fie egal eu suma debitelor
corespunzatoare fiecarui strat in parte.
tuburi

piezometncc

~Q

'-_

- - C.P.I

---- --_ ---- ----

... .._

C.P.2

--

C.P..I

J1 1 C.P.2

-f ._

--

-~.
..t'I ,.,

--

_...
---.--

....
~-.I------~

-------..._--- --- - ---~---.-

a)

b)

Figura 3.21. Calculul coeficientilor de permeabilitate in terenuri stratificate

Drept urrnare :
Q

= q] + q2 + q3

(3.24.a)

unde:

q J =y i: s i- t
Q2=V2'S2t
Q3=V_3' s i-t

pe

ql=

unitatea

q2=V2'Z

de latime
si de tirnp

q3=V3'Z3

v i-z

(3 .24.b)

3. Norl~ll)NI

ns

HIDROGEOLOGLE ~I ELEMENTE DE ~IIDRAULICA SUBTERANA

255

Aplicand legea lui Darcy, debitele vor avea expresii Ie:

q,

= k, . iJ{r.'

q2

= k2 . igr.2

2,
Z2

q) = kJ . i gr.J z)

Q=kh igr ..

(ZJ+Z2+Z~1)

/1=igr..

(kJ,zj

+ k2

'Z2

+ k3'Z3)

+ k2 . Z2 + k3 . Z3

k - k, . ZI

(3.25.a)

I, -

Z,

:::::>

+ Z2 + z)

sau generalizand: relatia generala

(3.2S.b)

,..

In cazul curgerii perpendiculare pe directia stratificatiei (fig.3.21.b),

fi ind 0 curgere axiala dirijata in lungul axei Z, ecuatia de continuitate (relatia

3.10.) devine:
Bv
0
__
2 =

=:>

.
.
prln integrare

Vz=

constant

(3.26.)

8z
Ca urmare, viteza apei prin cele trei straturi va fi:
(3.27.a)

V=V)=V2=V3

cum:
(3.27.b)

~I

(3.27.c)

relatia (3.27.a) devine:

,
k; . !J.h + ~
Z,

+ Z2

Aplicand proprietatea

+ !J.f"-J = k, IViI = k 1Vi2 = k3 1Vi)

z
+ Z)
Zt
Z2
Z3
proportiilor rezulta:

k . 1lH, +AH2 +Mi3 = Mi, +1Vi2

v

Z,

de unde se obtine:

(3.27.d)

+ Z2 + Z3

+flH3

(3.27.e)

256

FUNDATlll-

FIZJCA $1 MECANICA PAMANTUJ{.ILO]'{

It ==

Zl

v
Zl

+ Z2 + Z3

(3.27.f)

+ Z2 + --=-Z3

leI "2
care prin generalizare la n straturi devine:

k)

(3.28.)

Analizand structura eelor doua relatii (3.25.) si (3.28.) se poate

constata si respectiv dernonstra matematic [9'4], ea intotdeauna leh > k.,
Observatiile curente [55] arata cit, pentru stratificatiile reale, raportuI dintre
coeficientul de permeabilitate pe directia orizontala si respectiv verticala,
este de ordinul a 10- 20. Deci directia normals pe stratificatie este directia
(2) si directia paralela eu stratificatia este directia principala (1).
Ca urrnare, aplicand proprietatile specifice tensorilor, (0-, r), rezulta
valorile coeficientilor de permeabilitate (relatia 3.23.), cu ajutoruI carora se
poate estima curgerea dupa orice directie (fig.3.22.b):

kz == 0,5 . (k) + k2)+ 0,5 (/c, -/(2) cos 2/3;

kx == 0,5 (leI + I(2)- 0,5 (/cl -l(2)' cos 2/3

(3.29.)

kxz = lez:( == 0,5 (k, -1(2)' sin 2jJ

Daca curgerea se face oblic fata de stratificatie, atunci, asemenea
fenomenelor din, optica, rezulta un fenomen de frangere a liniilor de curent
la suprafata de separatie a straturilor ('fig.3.22.), dupa aceeasi lege ca cea din
optica [4], [94]:

tgal
tga2

k2

si respecti v

tg a, _ k3

- ___;:_
(3.30.)
/'1
tga3 k2
Pentru demonstrarea relati ilor (3.30.) se considera 0 suprafata de
discontinuitate (fig.3 .22.b) ~i
un tub de curent ce intersecteaza suprafata de
discontinuitate sub unghiul a, si care datorita refractiei la nivelul suprafetei
de discontinuitate l~i va schimba directia, facand unghiul a2 cu suprafata de
discontinuitate.
Sectiunile tubului de curent in cele doua medii, separate de suprafata
de discontinuitate, vor fi dJ-1 si respectiv d2-J (fig.3.22.). Debitele eelor doua
tuburi de curent fiind egale (q '==Q2), rezulta:
(3.31. )

3. N,OTIUNI DE HlDROGEOLOGIE

conform Legii lui Darcy se obtine:

1
MiL
VI = ie, .

~I ELEMENTE DE HLDRAULICA SUBTERANA

257

(3.32.)

~1

d,
unde L1H, si L1H2 reprezinta pierderile de sarcina pe distantele d, si respectiv

dz.

pnncipa e

directii oarecare
ortogona

~fal~
de

discontinuitate
tub de
curent
4'

"4

..

..

4" / curent

~~~~-.--a-~

..
. ..

".

linie de
f

..

ki>

k, > k,

b) existenta unei discontinuitati

a) teren stratificat

Figura 3.22. Definirea parametrilor curgerii oblice Enraport cu stratificatia

,..

lnlocuind
obtinem:

expresiile

vitezelor

date

de (3.32.) in relatia (3.31.)

(3.33.)
Cum liniile de tip 1-2 si 3-4 sunt perpendiculare

pe liniile de curent,
atunci ln perechile de puncte (1-2) si (3-4, ... ) vom avea aceeasi inaltime
piezometrica (If,,,=H2'' ~i
li3==H4) si deci:

&-l2"3==H2,,-I-lJ si &il"4=lf", -H4

LlH2"3==&i'''4

z:

(3.34.)

Daca pe lungimile d, si respectiv d2 se inregistreaza pierderile de

sarcina t1HJ si LfH2, atunci pe unitatea de lungime va rezuLta All i/d,
respectiv LJH21d2. Ca urmare, pe lungimile d2"3 si d'''4 vor rezulta urmatoarele
pierderi de sarcina:

All
2
All, . ctga, si iJ}{'''4== -d_;;;;_. d1"4= All

,1H2"3 -= I'l.H, . d2"3=

d,
~iin baza relatiei (3.34.) rezulta:

ctg a;

(3.35.)

FUNOATlll-

258

I~IZICA

si MECANICA

PAM.AN1URILOR

Mi,
ctga,
tg
a,
_---'- =
- ---'-

tga;

ctga,

Mi2

(3.36.)

si tinand seama de relatia (3.33.) se obtine relatia cantata:

k2
tga,
__;;;_
= _.;..___:_
k, tga,

(3.30.)

care poate servi la constructia pe cale grafica a spectrului hidrodinamic

terenuri stratificate sau in terenuri cu discontinuitati (falii, etc.).

in

3.2.1.2.1. Factorii de care depinde coeficientul de permeabilitate

Coeficientul
de permeabilitate,
care caracterizeaza
proprietatile
fizice ale pamanturilor din punct de vedere al filtratiei, este determinat de
urrnatorii factori:
compozitia granulornetrica a pamantului;
forma granulelor ~i
marimea lor;
cornpozitia petrografica;
structura si textura parnanturilor;
starea fizica a pamantului;
gradu1 lui de saturatie.
G/o

AltO 'LA

PRAF

NlSJP

1=_0 __r-

IfainoF

fin

rnediu

PIETRJ~

marc

loo!..o V"N J $

'f

0.001

o ,005

0.01

Figura 3.23. Variatia coeficientului de permeabilitate

Astfel, In functie de compozitia

fig.J .23. curbele granulornetrice
ale

2
ell

10

20

100

compozitia granulometricd

granulometricd
ll110J'
pall1an turi

..,

se prezi nta

"-

1n

~i coeficientii

DE I-IIDROG,EOLOGJE $1 ELEMENTE DE I-IIDRAULICA

3. NOTIUNl

SUBTbRANA

259

corespunzatori de permeabi litate. Se constata 0 scadere a coeficientilor de

permeabilitate din zona pietrisurilor spre zona pamanturilor argiloase.
Dorneniile, respectiv curbele prezentate in fig.3.23. au, evident, un
caracter orientativ, deoarece la aceeasi compozitie granulometrica un uisip
tndesat are 0 perrneabilitate mal mica decat acelasi nisip afanat, Deci
compozitia granulometrica singura, fara luarea in considerare a starii fizice a
parnantului (a porozitatii sale), nu poate oferi inforrnatii cantitative sigure
asupra coeficientului de permeabilitate, ci eel mult ordinul de marime.
"
In ceea ce priveste forma granule/or, s-a eonstatat ca pamanturile
necoezive cu granule rotunjite au 0 perrneabilitate mai ridicata decat cele ell
granule colturoase. De asemenea, eu cat pamanturile au granule rnai mari si
o cornpozitie granulornetrica uniforma, ell atat eoefieientul de permeabilitate
este 111ai mare si invers, odata cu rnicsorarea dimensiuni lor granulelor ~i
respectiv a coeficientului de neuniformitate (Un), coeficientii de perrneabilitate scad
rapid
.
....
Incercarile teoretice, de modelare a procesului de filtratie ill
parnanturi si prin aceasta, de a stabili 0 relatie de calcu I pentru coeficientul
de perrneabilitate, pornesc III majoritatea cazurilor de la studiul miscarii
apei prin tub uri eli sectiune de forma regulata.

igr = l\H/l

a.
YjV~~ -e

~l
.

:j~
~ ~~~~

1-~.-' '.

"
-- ----"

t:_-

...
---- -,
r(I~Ji I j
I
-

:r

-.:...=.:

a)

..

...

...a..

... _-

.......
_.. 1

('I

].

LI.r - - -

profil stktic
teza

':_~
.._::._

c)

b)
2 -2

"

2O:-:::=;---~~---Jr

vI

v1 -

(I)

e)

,. ,.
,
..
... - -.~ ---'

"

dV
dp

t)

Figura 3.24. lpotezele generale privind curgerea laminard in regim permanent printr-o
conductd circulard

FUNDATJI 1- FIZICA $1 MECANICA pAMAN1'URlLOR

260

un tub eu lungime (/) si raza (r), in care apa

circula in regim permanent (fig.3.24.a) sub actiunea unei sarcini hidraulice
AIl si datorita frecarii apei de pereti si a vascozitatii acesteia, curgerea are
caracter teJescopic (fig.3.24.c), straturile de fluid miscandu-se eu viteze
diferite, crescand de la pereti spre axa tubului,
Pentru determinarea debitului (q) ce curge prin tub, se considera un
tub de curent de raza p (fig.3.24.b,e). Asupra lui se exercita 0 forta activa
Fs=r &-I.
si rezultanta fortelor de frecare, Fr==2' n:p /dF, pe perimetrul
tubului de eurent. Pentru ealculul fortelor de frecare din interiorul fluidului
se ia un element de volum (fig.3.24.f) de grosime (dp).
Fata verticala
ipotetica
(1-2-3-4),
prin deplasarea
eu viteza
diferentiata a particulelor extreme ce 0 definesc (v l,4:Ar2,3), cauzata de
prezenta fortelor de frecare diferite pe cele doua fete, ajunge in pozitia (1'2 '-3 '-4 ,), caracterizata de deformatia unghiulara y.
Conform legii lui Newton, forta rezistenta (dF) 'in cazul unui liehid
vascos este direct proportionala ell deforrnatia unghiulara (y), deci:
Astfel, considerand

Jr';

dF==-y'1]

dF==-1]' dv/dp

(3.37.)

Coeficientul de proportionalitate
1], poarta nurnele de vdscozitate
dinamicd. Ca urmare, tubul de curent se gaseste in echilibru sub actiunea
celor doua categorii de forte, iar ecuatia de proiectie 'pe orizontala este:

Fs=F;

=>

r~v. M/.1[.

p2 - 21[ p .t .dF

=0

:;;i ln baza relatiei (3.27.) se obtine :

Y

~I

Mf .:rr . p2 - 2 . 1r . P -l .( -17 .dv / d p ) = 0

(3.38.)

Separand variabilele 'in relatia 3.38, se obtine:

dv

J/~v
'I1H
d
-'
.p' 'p,
2, 77 .t

integrand se obti ne:

v =-

Yw Mi . p2 +C

(3.39.)

4'1]'/

Constanta de integrare (C) se determina din conditia ca viteza apei la

contactul ell peretele tubului sa fie nula (fig.3.24.b), ca urmare pentru :

3. NOTIUNI DE HIDROGEOLOOIE ~I ELEMEN1'E ,DE l-IIDRAULlCA SUBTERANA

==

r => v == 0 => -

r .~
1-\1

261

Y
~H
r2 + C == 0 => C ==
r2
tV

4'17'/

4'1]'/

si inlocuind in relatia (3.39.) se obtine expresia vitezei de curgere a apei

intr-un punct a1 sectiunii tubului:

(2
2
r-p

YM,'igr

V==-

(3.40.)

4'17
Debitul specific va fi dq = v . dA ~i
cum dA =p . dB . dp (fig.3.24.e)
debitul se calculeaza prin relatia:

rw

vdA==

q==
~

(2
. r-p

'lgr

4.",

pdBdp==:>
<d p

>

21!yj

4'77

gr.

1',4

__

r4

Efectuand calculele rezulta relatia lui Poiseuille :

Y
4
w
q ==
. 1[ . r . 1gr

(3.41.a)

8'1]

Notand cu A = x- r2 } aria sectiunii de curgere a apei se obtine:

2

r
q ==

'Yw'
8 77

A
-t.>

(3.41.b)

gr

Viteza maxima se obtine pentru p ;:::::

0 si deci:

==

V")ax

r ~v 19r

(3.42.a)

4",
iar viteza medie (aparenta):
2

-:
med -

q - ___;_;__
rwr.
A - 8."

1
gr

v
== max

(3.42.b)

Tinand seama de definitia razei hidraulice, R == A / U , unde A, si U

reprezinta aria si perirnetrul udat, relatia (3.41.) stabilita pentru un tub
cilindric (R=1f' r2 / 2t! r=r / 2) capata forma:

(3.43.)
2
",
Procedandu-se In mod similar, se gaseste urmatoarea expresie pentru
curgerea apei intre doua placi paralele:

262

FUNDA1"'II 1- FIZICA $1 MECANICA pAMAN'"I'URJLOR

1 R2. r
A
q=
17 . I,I" .

:3'

(3.44.)

Comparand expresiile (3.43.) si (3.44.) rezulta ca structura lor este

identica, diferind prin coeficientul numeric (I 12:;t!;113) si deci se poate admite
ca structura generala a debitului pentru 0 sectiune de curgere de forma
oarecare (fig.3 .24.d) este :
2

q = Ca . R

r ~v. i

gr

.A

(3.45.)

1]

unde Ca este un coeficient numeric depinzand de forma sectiunii de curgere

a apei.
Extinzand relatia (3.45.) la parnanturi, aria golurilor Ag se poate
calcula functie de porozitate prin relatia Ag==nA (A ==Ag+AsJ aria totala de
filtratie), iar raza hidraulica se poate scrie sub forma:

A/
nA1
nII
e'V
R ==
== g ==
==
==
s,
U
U/
UI
u! ut
A

(3.46.a)

unde numitorul al-e sernnificatia suprafetei laterale a tuturor particulelor

solide de VOlUll1 v.\, si deci se poate scrie crt R ~ e- v,,, I A,c: .
CUll) tUsa lntre volumul
particulelor solide, respectiv suprafata 101
laterala si diametrul statistic (dv) , respectiv diametrul mediu (cln1), exista
re latiile (Green - 1927 ~i
Martin - 1923 [89]):

(3.47.)

~1

raza hidraulica

se poate exprima prin relatia:

R = e- av . d~ == e. av . d"
2
a,r d,rt
af

(3.46.b)

unde:
dv~df11~dh (vezi .2.2.1.1.1.);
av - factorul de velum;
0:1'- factorul de suprafata,
,.
Inlocuind expresia razei hidraulice,
expresia (3.45.), se obti ne:

data de relatia (3.46.b)

q == C

(,1'

av

af

r
.n .

HI

17

2
d
. It'

l,fl."

A
.

(3.48.a)

in

3. NOTJUNI DE HIDROGEOLOG1E ~I ELEMEN1'E DE lIJDRAULTCA SUBTERANA

263

Cum coeficientul Co depinde de forma golurilor din parnant, deci de

aranjarea granulelor intre ele (deci de structura parnantului), jar aVJ af de
marirnea ~j forma particulelor, produsul Caav 2/~r poate f Inlocuit printr-un
coeficient C care sa depinda de compozitia granulometrica, respectiv gradul
de neuniformitate si de forma granulelor.
2
Ca urmare inlocuind in relatia (3.48.a) pe C=Caav 1c1r si pe
11==e/(J+e) se obtine expresia debitului dupa Kozeny - Carm(111:
3

q = d?e . r~1I . e ..C l gr . A

(3.48.b)
77 1 + e
care prin comparare cu relatia lui Darcy, q=k-i gr 'l1, perm ite stabilirea
expresiei coeficientului de permeabilitate;
k

= C . d2

e
(3.49.)
e
1] l+e
relatie, care eel putin principial, include in forma explicita sau irnplicita
factorii determinanti aSUIJJ-a perrneabil itatii,
mentionati
La II putul
paragrafu lui.
Astfel, compozitia granulometrica, forma pat ..ticulelor si structura
pamdntului se regasesc in coeficientul C, natura fluidului ~iinfluenta
temperaturii In termenul r..,.,/1], marimea granulelor prin d:, aranjarea
.

1'iI.

relativd a particulelor respectiv porozitatea prin terrnenul

~e- /(J +e) etc.
Diarnetrul de, asupra caruia inca nu exista lin acord deplin al
cercetatori 101', este denurnit diametrul eficace si reprezinta fie d/(), tie d'5, de
pe curba granulornetrica
fie di, fie dnl, diarnetrul ce corespunde celei rnai
mari frecvente, de pe curba de frecvanta, Relatia (3,49.) desi citata destul de
des in literatura are, din cauza rezultatelor putin concordante ell cele reale,
rnai mult un rol dernonstrativ a] diferitilor
faetori ce influenteaza
.

coeficientul de permeabilitate ~j ITI,aiputina utilitate practica.

Diferi]i autori, prin incercari efectuate asupra anumitor categorii de
pamanturi, 111 principal nisipuri, au stabilit diferite relatii empirice pentru
deterrninarea valorii coeficientului de perrneabi litate.
Astfel:
Allen Hazen (J 895 [55]; '1893 [89]) indica relatiile:
sau

(3.50.a)

Jaky (l 944) 111d1.ca relatia

1(=]00. d 2
~

III

(3.50.b)

264

FUNDAIll1-

FIZJCA $1 .MECANICA 11AMANTURILOR

unde (d"r) este diametrul cu cea mai mare frecventa

(vezi .2.2.l.I.).

din curba frecventelor

Terzaghi (J 955) [89], indica relatia sirnpla

2
2
k == 200 . d 1 () e

(3.50.c)

sau relatia complexa [55], [97]:

2

6C
n-013
k: ==

'
17
Vl-n

. I + 0 034 . t . d

'

to

(3.50.d)

unde:

C> 10,48 pentru particule rotunde netede si 6,02 pentru cele rugoase,
colturoase
t - este temperatura apei.
London (1953) [55], stabileste relatia:
3
q. n

k ==

(3.S0.e)

5 . j' . V . (J (1 -

11)

unde:

pentru particule sferice

pentru particule bine rotunjite
pentru particule destul de colturoase
pentru particule foarte colturoase
n - porozitatea pamantului;

V - vascozitatea
cinematica a apel;

(J"- aria specifica (As1), vezi .2.2.1.1.5.).

~

Casagrande (1948) pe baza deterrninarilor

/=1,00;
I=1,10;
.f== 1,25;
I= 1,40;

facute indica relatia [205]:

(3.S0.t)
unde kO,8.5 reprezinta eoeficientuJ de perrneabi 1itate al aceluiasi pamant
pentru e=O,85.
Raportul dintre eei doi coeficienti pentru nisip ell granulometrie
cornplexa (lillie plina) si pentru unul eu particule de forma plata, solzoasa
(1inie intrerupta), este indicat in fi.g.3 .25.
Trecerea de la un coeficient de permeabilitate
(kJ) deterrninat in
laborator pe 0 proba Cll porozitatea e I, la coeficientul de perrneabilitate (k2)
al aceluiasi parnant ce ar avea tnSa porozitatea (e2) se poate face prin
irnpartirea celor doi coeficienti de permeabilitate
exprimati prin relatia
(3.49.), rezulta:

3. NOTIUNI DE HlDROGEOLOGIE

1,5

$1 ELEMENTE DE l-IJDRAULICA SUB"fERANA

,------y-----y------,------,

(3.51.)
/

''1

..
o

J,O

00

0,2

0,4

0,6

265

0,8

indicele porilor e
Figura 3.25. Relatia intre coeficientul de
permeabilitate si indicele porilor

1,0

Tinand seama ea toate

relatiile prezentate se refe ra la
aceeasi rnarime fizica, rezulta
clar, prin prisma rezultatelor
diferite obtinute prin fiecare
relatie, caraeterul orientativ al
tuturor
aces tor
relatii
de
ealeul.
Totusi,
din examinarea
lor, rezulta ca struetura eoeficientului de permeabilitate
este
de forma:

(3.52.)

unde C'=1 00-200 (slcm) iar (de) este egal fie eu dlO, fie cu d,n, exprirnat in
em. De aici rezulta ca se poate stabiJi prin incercari de laborator, pentru
nisipuri formate In aceleasi conditii geologice, 0 constanta (C) si un
diametru eficaee (de) pe baza carora, pentru acele tipuri de parnanturi, sa, se
determine coeficienti i de perrneabilitate.
Valori orientative ale coeficientilor
de permeabilitate
sunt date
pentru cateva tipuri de parnanturi si roci, in tabelele 3. t. [94] si ST AS
1913/6-76.
"
In toate rationamentele
facute eu privire la coeficientul
de
permeabilitate si respectiv legea lui Darcy, pamantul s-a considerat saturat,
deei un sistem bifazic alcatuit dill scheletul solid si apa,
Ca urmare,
metodologiile
indicate
in ST AS 1913/6-76
de
deterrninare a coeficientului de permeabilitate indica ea inaintea inceperii
deterrninarii propriu-zise probele de pamant sa fie dezaerate. Aceasta se
realizeaza prin dirijarea unui curent de apa de infiltratie prin proba de jos in
sus, ell un gradient hidraulic subunitar, pana cand apa apare 1a suprafata
probei, deci cand proba este practic saturata.
"
In cazul insa, 'in care parnantul este nesaturat, deei 0 parte din pori
contin gaze, suprafata de infiltratie a apei seade, intensitatea fortelor de
retinere a apei de catre pamant creste si eoefieientul de permeabilitatc seade.
Acest efeet poate fi pus ITI evidenta prin determinarea coeficientilor
tie permeabilitate pe probe, cu diferite grade de saturatie, rara a mai fi
dezaerate anterior incercarii.
.

Tl_J

FUNDA

I - f'IZJCA SI MEC:ANJC:A rAMANTU1~lLOR

Tabel3.1. Valorile coeficientului de permeabilitate pentru pdmdnturi si roci tari

.
'" ....t uri.
b) roci tari sou stdncoase
a roci mot /iCIU paman
Ti pul de J'OCa
1<.. 111/s'
Descrierea
Tiptl.l
k [cm/s]
7
10,0 l- I ' . 10- *
pam an tU,IlI i
calitativa
Calcite
9
,J -1' . 10- *
I
mare
Gresii
Pietris curat
,

1-10-2

medie

t 0.2-5'10.)

medie

Nisip mare
curat
Nisip mediu

5 1()-2 _ I0-3 medie la

Nisip fin

N isip prafos

Nisip fin
'Un=2-5)

6 I0-J- 10-4

n1are

Loess

10-3 -10-4

medie

...,

....

,~ 0,8
.....>
+-'

~
__,

~ 0,6
c!jS

5'10. -1-.

,,ex.=

-T

k pentru parnallt saturat

\~g

aer

vi'

:9 04

'

d)

,,

.apa

"-

0,2

Srcrit

'/
.

.>

V
V

"

..,.,.':1

Argila, argila grasa

111JCa

k pcntru parnftllt nesaturat

g_

Pietl i, bolovani
Nisip, nisi J cu nietri ,
Nisip 1111; pra fos; praf
ar g j los, loess
Argila nisipoasa, prafoasa,
pra f argiles
o

mica

< 10-

Ti oul Jalna,ntlll ui

slaba

0, t -0,3

Arai
:>. la

/913/6-76

lTIICa

Nisip de dune
Praf

..0
('OJ

rruca
.....

+-.1--

'

..... .....
.....

10.,'1
,
-

O~2 0,4 0,6 D,R

gradul de saturatie S,
aer

apD

Figura 3.26. Permeabilitatea relativd

aer (ag) $i 01)0 (a.) 0 unui nisip ;'1
functie de gradul de saturatie

(0,1- 12-1
O-()+
,
$
5
I 0, 1- 1',. 104
1'0, I -1 )t 0- '"
{']-3 . 10-4

c) valori orientative dupa S7'AS

...,

2'10. -10-

1,0

Gran ite intacte

Granite degradate
"
.
,
Granite In situ)
Sisturi fisurate

/(,1

kt -CJ11/S
1
I ()-I 0-

10-1-10-3
10-3- ) 0.7
10-5 -10-8

10-7_10-13

Introducand
notiunea
de
,
perrneabi litate relativa (a), ca fiind
raportul dintre coeficientul de permeabilitate aJ pdmdntului nesaturat
$i coeficientul de permeabilitate al
aceluiasi pdmdnt saturat, se pot
obti ne prin 'incercari graficele de
variatie ale permeabilitatii relative
fa aer $i apd (fig.3.26.) in functie
de gradul de saturatie (umiditate) al
parnan tului.
Anal izand alura curbei de
variatie a perrueabilitatii relative la
apa in functie
de gradul
de
urniditate (S,.), fig.3.26. se constata
ca palla la 0 valoare a gradului de
saturatie, nurnit gr-ad de saturatie
critic, practic nu aloe loc 0 infiltratie

3, NO'!'IUNl DE HIDROGEOIJOGIE $1 ELEMEN~rE DE IIIOf{i\ULICA

SUBTERANA

267

a apei prin pamant. Pentru valori ale gradului de saturatie (umiditate) intre
o 3 si 0,5 coeficientul de permeabilitate prezinta valori reduse, dupa care el
creste rapid cu cresterea gra.dului de saturatie.
'"
In aceasta situatic, rniscarea apei prin pamanturile nesaturate [5] [4],
[149], se poate exprirna prin Jegea lui Darcy generalizatd (L.A. Richards,
193 I):
v=.a

~I-Jg

~/1s

k-~-~v
~l

(3.53.)

unde:
~[-Ig -

pierdcrea

de sarcina

hidraulica

sau

diferenta

de potential

gravitational;
1111s - diferenta de suctiune sau de potential al fortelor de retinere;
!1l- lungirnea liniei de curent intre punetele considerate
all' - perrneabilitatea relativa la apa.
Sernnul dintre cei doi terrneni ai relatiei (3.53.) se alege 111 Iunctie de
sensu I de actiune al campului gravitational si al fortelor de retinere a apei,
astfel:
la infiltratia apei intr-un pamant nesatura L de La suprafatd (de
exemplu masivele de loess), la drenarea parnanturilor pentru coborarea
nivelului apei subterane se considers sernnul plus';
In cazul ridicdrii apei prin capi laritate deasupra nivelului apei
subterane (ridicarea generala a nivelului apei subterane permite dezaerarea
si deci a~1/==1) se considers semnul minus.
Din cele prezentate,
rezulta ca valoarea
coeficientului
de
permeabilitate este conditionata de 0 multitudine de Iactori dintre care, unii
au ei Insisi valori variabile 'in timp ~j spatiu, ce se reflecta In rnarea
variabilitate a valorilor coeficientului
de perrneabiI itate. Ca urrnare, 111
problerne de drenaj, captari de apa, etc., P.Ttofin (Hidrotehnica nr. 2/] 968),
indica caracterizarea
permeabilitatii
straturilor
printr-un
coeficient de
permeabilitate evaluat pe haze statistice (distributie Pearson II I) ell Ul1 nivel
de asigurare de 40% pentru sistemele de desecare ~icoborare a nivelului
apclor subterane si de 60% pentru sistemele de captare.

3.2.1.2.2. Domeniul de valabilitate

Analizand
coordonate ()vig,.

a legii lui Darcy

forma relatiei lui Darcy, rezulta ca intr-un sistern de

expresia ei grafica reprezinta 0 dreapta ce trcce prin

FUNDATII 1- FIZICA $1 MECANICA PAMANTURJLOR

268

originea sistemului de coordonate. Reprezentand grafic, corelatia v=.f{ig,.),

pentru lIn nisip si 0 argila, pe baza rezultatelor obtinute in laborator se obtin
curbe de variatie, a carer reprezentare schematics este data in fig.3 .27.
(STAS ] 913/6-76).
Din examinarea curbei de variatie a vitezei aparente (Darcy) in
functie de valorile gradientului
hidraulic, pentru nisipuri si pietrisuri
(fig.3.27.) se constata ca limita inferioara a gradientului hidraulic pentru
care se declanseaza curgerea este praetic zero, dupa care corelatia Iiniara se
rnentine pana la 0 valoare maxima (is) ce limiteaza domeniul de
aplicabilitate al legii lui Darcy. Punctul corespunzator de pe curba care
separa cele doua domenii ar apartine teoretic zonei de tranzitie dintre
curgerea laminara si cea turbulenta,

curgere

lam inar~Jurbu lenta

:

:
I

:"v~

~~,
I

I.. _~___L~

I
I

,...,,
___

6~'

i ~7.''V ,."
~-.--_.,
,
,.
,,
'~
I

domeniul
legii lui Darcy

I,

,.

: domeniul Jegij luj Darcy

I
tI
rno 1 rca a

I
I

I
I
I
I

I
I

domeniul de valabilitate
a Jegii lui Darcy

ii = 0

Is

19r

a) nisip

:.'

O~----~.-----------.~

.'"

....

.,

I
I

I
I
I
I
I
I

!
V = ~1
(i

I..

- i)

lI

>----0

1------.

10

1I

Is

19r

b) argila

Figura 3.27. Reprezentarea schematicd a corelatiei v=f(igr.}

Cercetarile efectuate [52] pe probe realizate din particule sferice de

sticla si respectiv colturoase au indicat ca in primul caz proportionalitatea se
rnentine paoa la valori ale numarului Reynolds iR, == forte de inertie supra
forte de vascozitate) mai mici decat 5, iar in cel de al doilea caz mai mici
sau egaJe cu 2. Utilizarea insa a firelor trasoare colorate a indicat aparitia
turbulentei la R; == 60. Deci, spre deosebire de curgerea In conducte, in
pamanturi, intre cele doua domenii de curgere, laminara - turbulenta, apare 0
intinsa zona de tranzitie in care nu se poate aplica nici legea llii Darcy si nici
Jegea patratica (v==k, igr), ci 0 combinatie intre acestea doua,
totusi, a lirnitei de aplicabilitate a legii lui Darcy in
pietrisuri si nisipuri este facuta prin limitarea valorii numarului Reynolds.
Stabilirea,

3. NOTIVNI DE HlDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE flIDRAULICA

269

SURTERANA

Astfel, Muskat [55], Faucher, Lewis si Barmes (1933) [89], limiteaza

valoarea numarului Reynolds la 1, deterrninand in baza acestei ipoteze, fie
viteza critica, fie gradien tul hidraulic maxim palla la care se admite aplicarea legi i lui Darcy.
Astfel, considerand expresia numarului Reynolds,
=
Re

unde:

d sau R e = v d . r
V
'7' g

(3 54 . a)

.....

v - este viteza aparenta a apel;

d == dnl - diametrul mediu al granulelor eonstituente
v - vascozitatea cinematics a ape1;
17 - vascozitatea dinarnica a apei (1]==P'V);
viteza critica va rezulta:
1'\

v cr =

""

(obisnuit dio);

(3.54.b)

d
si pentru

temperatura

a apei egala eu 10C se obtine

= '7 I P = 0,01 poise

si deci:
vcr

0,01
[
I]
=
em s

(3.54.c)

d
iar pentru un diametru mediu al partieulelor de nisip egal cu 1,00 mm se
obtine 0 viteza critica de 0,1 cm/s,
Jaky, inlocuind in relatia (3.54.) viteza prin v= k'(gr ~i
coeficientul de
2
permeabilitate prin relatia k== 1Oa'd,,1 , obtine expresia gradientului critic:

Re

v .d .
m

r w => V = R

. 17 . g

: .r

1] . g

lV

k . l gr ==

R 17 . g
e

dm

\.v

=>

gr

=_

R . 17 . g
_;;_e

100 . d .

si pentru
(3.55.)
,.

In ST AS 1913/6-76 valoarea superioara a gradientului hidraulic

pentru nisipuri sau pietrisuri, pana fa care se poate aplica legea lui Darcy
este data de expresia (adaptare dupa N.N Pavlovski [23]):

is = 8v .(0,75' n + 0,23 )
k- dJO
unde (11) este porozitatea

pamantului (exprimare

zecimala nil 00).

FU'NDATIII-

270

FlZJCA $1 MECANICA

'"

'"

PAMANTURILOR

Cum In general gradientii natural i sunt sub valorile superioare

mentionate, legea lui Darcy este in majoritatea cazuriJor aplicabi la la studiul
miscarii apei subterane 'in parnanturile nccoezive, care reprezinta de fapt
straturile magazin.
"

coezive ~iin principal a argile/or, curba

cOnfOTlTI fig.3.27.b. Analizand alura curbei se
constata ca pana la 0 valoare lirnita a gradientului hidraulic, numit gradient
initial, viteza este nula, deci practic, argilele SUI?t impermeabile.
Explicatia acestui fenornen consta 111 existenta pel iculelor de apa
,..
adsorbita In porii pamantului
care blocheaza circulatia apei libere. In
rnomentul in care gradientul initial este destul de mare (io ~ O,2+(),5 pentru
praf si io == 12-1 (9 pentru argile), apa gravitationala lnvinge rezistenta opusa
de pelicuJele de apa adsorbita ~j infiltratia poate fi descrisa aproximativ prin
relatia v=k, {i- io), pentru valori io~ ig,,. s i, (Iimita inferioara a gradientului
11 idraul ic).
In cazul pdmdnturilor
v=,/{igr) poate f schernatizata

- --

C,P.canst
...

-------------

----.-----

pennanentde
--- ... ---- ----- -------- ... -----regilTI

curgere

. P.(t)

--------

----- ..------0o

,
,
,,
,,
,, ,-....
, ...........
I

I
I

proba

:~
,
I

C.P.ini

,,
'nl

o
a) permeametru cu nivel constant

..
ti rn I')

I,

b) fI=f(t)

Figura 3,28. Determinareo gradientului initial

Pentru valori ale gradientului, is> igr> i, (~ I0-30), corelatia v==j{igr)

devine liniara, fiind aplicabila legea lui Darcy, V==/(2'igr, iar pentru valori aJe
gradientului mai mari igr > i., corela] ia nu rnai poate f aprox imata cu 0
dreapta si prin urmare legea lui Darcy J1U 111()i este aplicabila,
Determinarea valorii initiale (io) a gradientului hidraulic si respectiv
a valorii (igr) corespunzatoare aplicarii legii lui Darcy (fig.3.27.b) se face
conform celor aratate ill fig.3.28. [89 J.

3. NOTIUNI DE HIDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE lilDRAULlCA

SUBTERANA

27J

Proba de pamant de ina) time (I) este supusa, 'in permeametru I cu

gr-adient constant, unui gradient hidraulic ig,.(t) == [H - H(t)]/ I .masurandu-se
In tubul piezometric la d.iferite intervale de timp (Ii ~ 0), inaltimea coloanei
de apa [-l(t) pana la atingerea regimului perman.ent de curgere, respectiv
atingerea valorii maxime l-ltl10x(t)Gradientul hidraulic initial se defineste cantitativ prin relatia [89]:
.

Io

==

H, - H 0
I

==

H max (t)

(3.57 .b)

iar gradientul hidraulic al curgerii permanente (fig,3.25.b) in regim laminar

(Darcy) va fi:
.
Ho
(3,57.b)
19r ==
I
independent de timp.
In concluzie, pentru caracterizarea perrneabilitati i parnanturilor
argiloase trebuie sa se determine:
gradientul initial (in);
limita inferioara a gradientului hidraulic (ii) de valabilitate dupa legea
lui Darcy;
coeficientii de permeabilitate k, si k2.
Valori Ie orientative
ale coeficientilor de permeabi Iitate /(1 si a
gradientilor initiali pentru argile, In raport de presiunea de consolidare sunt
date in tabelul 3.2. [214], [95],
Tabel S.Z. Valorile k , si io pentru argile cu diferite grade de consolidare

Presiunea de
consolidare a probei
I

dal-l/cm"

2
2

3
5
6

,.

Valori

finals a
probei

la

de la

Umiditatea

(%)
32,5
31,0
27,7

270,

G rad ien tu ,
Coeficientul de
permeabilitate k I (crn/s) hidraulic initial io
8

J5

. 10-8

20
27

1,05 . lO-

o,85

o,65
o,40

' J 0-8
. 10-8

31

Obs. lnaltimea probelor de parnant a Cost de 1,17 - 1,30 em.

"

lucrarile curente este necesar, de regula, indicarea coeficientului

de permeabilitate pentru un gradient hidraulic dat si prin urmare este bine
IJl

FUNDATIII-

272

FIZ1CA $1 MECANICA rAMANTURILOR

ca odata cu furnizarea, de catre laborator, a valorilor coeficientilor de

permeabilitate sa se indice si gradientii hidraulici la care s-au facut
deterrninarile.

3.2.1.3. Ecuatia lui Laplace. Spectrul hidrodinamic

Dupa cum s-a precizat anterior, ecuatia rniscarii apei subterane este
descrisa de ecuatia lui Laplace care se obtine (Forchheirner,
1880) prin
asocierea ecuatiei de continuitate (V,=V2 .3.2.1.2.) eu legea lui Darcy.
Considerand un pamant omogen si izotrop (coeficientul de
permeabilitate acelasi In toate punctele si independent de directia de
curgere), ecuatia de continuitate si respeetiv Jegea lui Darcy sunt:
ecuatia de eontinuitate:
Ovx Ovy Ovz 0
sau
div. v ==0
(3.10.)
~+
+
==

ax

By

8z

legea 1ui Darcy:

k 00

v,

{v} = [ k l

igr.}

1gr .x

-v == =k gradH

sau

=?

(3.22.b)

OOk
Particularizand relatia 3.22., pentru un teren omogen si izotrop

si tinand seama de relatiile (3.16.) se obtine:

aH
81-J
v x == - k .
.'y v == =k .
.,

ax

oy

v == --k. ali
z

oz

(3.58.)

"

lnloeuind expresiile vitezelor date de relatiile (3.58.) in relatia

(3.10.) se obtine ecuatia lui Laplace data de relatiile (3.59.):
aH

ax

ax

8
+-

ay

aR
ay

8
+- --

az

az
(3.59.a)

3, NOTlUNI

DE I-JIDROGEO,LOGIE

~LELEMEN1'E DE HIDRAUL.lCA SUBTERANA

div- - k- grad- H = 0 => =k div- grad H = 0 => till = 0 *

273

(3.59.b)

unde functia H(x, y, z) trebu ie sa satisfaca ecuatia lui Laplace si conditi iIe
limita fiecarui caz particular ill parte.
Pentru eazul frecvent Iutalnit In practica, al curgerii bidimensionale
(Vy=O) ecuatia lui Laplace devine:

a--+
H
2

ox

8H

=0 sau t::Jl=0

8)/2

(3.59.c)

Deci ecuatia (3.59.) este 0 ecuatie cu derivate partiale, de ordinu1

doi, de tip eliptic, care descrie 0 serie de fenomene fizice stationare
(electromagnetism, transmiterea cdldurii, elasticitatea etc.) ce nu depind in
mod explicit de timp ~jprin urmare solutia si respectiv unicitatea problemei,
este data de conditiile limita (de tip Newman sau Dirichlet), corespunzatoare

fiecarui caz particular (fig.3.29.).

de
z

palpl~e

-- -

linia de
saturatie

-6H

C.P.2

a( 1-1)

C,P.I

aN

{derivata normals
o~ 0 a functiei 1;(x.z)

h=z

STRAT tMPBRMEABIL

."/

"/ / 'Z

7,1 -

..

'BAZA IMPEI{M EAB Il.A

b) dig de paJnallt

a) pereti de palplanse

Figura 3.29, Conduit de contur pentru doua tipuri de lucrdri

Gasirea soluti ilor acestor ecuatii TIl conditii particulare date, se poate
face prin integrarea numerica (integrarea ecuatiei Laplace prin iteratie, prin
relaxarey, prin teoria potentialelor, prin metode analogice si metode grafice

[4], [23], [95], [149], [176].

Astfel, introducand notiunea de potential al vitezelor definit prin
functia <I>(x,z) =v kHtx, z), ale carei derivate partiale de ordinul doi sunt
[89]:
2

fl = \7 2 este

operatorul lui Laplace ega)

8
cu =
2 +
2 +
2
Ox
8y
8z

FUNDATIII-

274

FIZICA $1 MECANICA pAMANTURfLOR

a <I>
ax
a e{)

a
H
-== I, .
2
ox,
a
H
=k .
az

(3.60.a)

(3.60.b)

GZ

ecuatia lui Laplace (3.59.c), devine:

2
2
<t>
<t>

a--+ a
ax
az

==0

sau

Vectorul viteza In functie de potentialul

relatia *:

(3.61.)

L\<l>=O
vitezelor

se exprima prin

-v == -gradcf>

(3.62.a)

sau scrisa desfasurat:

v=-

unde cornponentele
referinta Oxz sunt:

8<1> -:

ax

>:

a<I) 8H ~
aH _.
/{=-I,
l-k
k
8z
ax
az

(proiectiile)

vectorului

-v

pe axele

(3.62.b)

sistemului

de

v == -k . aH = _ a<D
x

v =-k

ax

ax

8H

8<P

(3.63.a)

=--

8z
oz
Integrand ecuatii le (3.47) se obtine:
.Y

<t>(x, z ) == + k .H (x,

z ) + P; (z )

ct>{x, z) == +k . J-J (x, z) + F; (x)

(3.63.b)

si cum x, z sunt variabile independente => F,(z) = F2(x).

Functia <I>(x,z) reprezinta variatia sarcinii hidraulice III teren iar
ecuatia <t> (x, z)= constant, descrie un set de curbe in lungul carora
potentialul este constant si prin urrnare curbele se numesc
ech ipo tentiale.
.
Instaland tuburi piezornetrice in lungul unei linii echipotentiale apa se va
ridica la aceeasi inaltime, la acelasi nive1 piezometric. Particulele de apa se
deplaseaza perpendicular pe liniile echipotentiale.
Introducand 0 noua functie, functia de curent '(x, z) definita astfeJ
incdt relatia dintre '(xJ z) si cornponentele vitezei in directiile x ~jz sa fie:
)

V.Vilvolici,

St. Balan et al., Mecanica teoretica. ed.III, Buc. I<)68, 'Jag. 91-94

3. NOrflUNI DE l~lDROGEOLOGIE ~l ELEMENTEDE ~iJDRAULlCA SUBTERANA

-==V

az

-==V

~J

.'C

ax

275

(3.64.a)

si tinand seama de relatiile (3.63.) se obtin relatiile (3.64.b), cunoscute sub

numele de relatiile (conditiile) Cauchy-Riemann.

a<I>
a"l'
-

8$ - 8'
v ==x
ax dz
v -z

a\f'
-- oz
ax

a<ll
-

=>

ax

a<l>

az

('3.()4.b)

8z

ot}'
ax

Diferentiind prima ecuatie ill raport eu z si a doua in raport eu x si

adunandu-le se obtine:
2
2
2
8 (1)
a <}) 8 '-1' a~\f'
--==
2 +
==~'f'== 0
(3.65.)
2
GZ
8z
oz

ax

ax

ax

=()

Ca unnare functia

\}J(x, z) verifies ecuatia lui Laplace si deci cele

(~<I> ==11\}J == 0) .

doua functii sunt armonice

...
Z
I

::
,

~~~

~\',

I
,
,

I
I

"

c[)
}

""

Figura _1.30. Relatia geometries

=lconst.
,

, rc/2

intre linia de curent sl

echipotentiala dintr-un punct
curent P

"y~-',\ ... ~_.

'~V
'\

'-Ii = const.
:')\..
-

.>

;___..______.---- ---- --- --- - --.

Vx

piI" ~

~,~

ILl'''''

I~

'"

""

echipotentiala

Efectuand derivatele dz/dx pentru functia \I' si respectiv (f), intr-un

punct P (deci calculand tangentele la cele doua curbe in punctuJ P), al

domeniului de infiltratie (tig.3.30.) si tinand seama de relatiile (3.64.) se

obtine [89]:
v
dz
o'P
/
ax
--

==tga

dx \P

o\}' 1az

dz

8(J) lOx -

vx

BcD loz

Vz

dx

(j)

V_r

(3.66.)
_

tga

== tg ( a + Jr

12 )

FUNDATJII - FLZICA $1 MECANICA

276

f'AMAN'fURILOR

Din analiza relatiilor (3.66.) rezulta ca unghiul dintre ceJe doua

familii de curbe este f3 - a = 7r / 2 .
Ca urmare, familiile de curbe ['f'(x, z) ~ con~S't.]reprezentand directia

de apa, respectiv liniile de curent ~i[<t>(x,z) = conlst.],

reprezentand echipotentialele, sunt ortogonale ill orice punct al domeniului
"
de infiltratie omogen si izotrop. lntr-un sistern de coordonate locale
P(X"ZI), unde vectorul viteza este dirijat dupa axaP xi (fig.3.30.), scriind
prima relatie Cauchy - Riemann (relatia 3.64.b) se obtine expresia masurii
......
vectorului v din punctul P:
miscdrii

particulelor

v =v =Xl

N. amonte

a<D

ax,

a\}J

(3.64.c)

=-

8z,

barai
N. aval
.- -

STRA'r lMPERMEABIL

Figura 3.31. Spectrul hidrodinamic ..sub un baraj

"

In cazul pamanturilor

anizotrope

liniile echipotentiale
-+

perpendiculare pe liniile de curent iar vectorii v si

-igr

nu rnai sunt

nu mai sunt coliniari.

Ansarnblul echipotentialelor si aJ liniilor de curent constituie

spectrul hidrodinamic (fig.3.31.), ale carui modalitati de trasare, asa nurnita
grafica, sunt expuse 'in lucrarile [4], [90], [89], [95], [149], [176], [222],
[237].

3.2.1.3.1. Cazul pamdnturtlor

anizotrope

Considerand un pachet de straturi care se caracterizeaza pnn

coeficientii de permeabi litate k)..:;e fcz, ecuatia lui Laplace va rezulta pnn
asocierea ecuatiilor:
- ecuatia de continuitate (V,=V2):

3. NOTIUNI DE HJDROGEOLOGIE ~I ELEMENTE DE HIDRAULICA SUBTERANA

av
ax

~x

Ov

277

=0

az

- Legea lui Darcy:

v x = -kx
Prin eombinarea

aH
.
;

v =-k

ax

aH
.az

eelor doua ecuatii se obtine:

aH
2

kx .

ox

aH
2

+ kz .

az

(3.67.)

=0

Facand urmatoarele schimbari de variabile:

Z=z

~l

rezulta:

en
en
ax
-=
.
ax ax ax

aH
=
.
az ax ax

8H

ez
.

a--.H ax + a H .-az
ax2 ax ax .ez az
2

kz o2H
k z . a H . kz
---'-=
.-k.t OX2
kx
kx OX2
2

_..:;_

=0

(3.68.a)

~I

en .ax + 8R . OZ=-aH
oz ax oz az oz az

en
-=

'--v-I

=0

a
H
a
H
--==
2

az

=1

ax
a
H ez a H
.
+
.
=-2

(3.68.b)

ax .az az ez: az az

'J

"

=0

=1

,..

Inloeuind expresiile 3.68. in ecuatia (3.67.) se obtine:

k .
x

aH
ax2

. kz + k . 8 H = 0
k
z
x

ez:

::::>

aH +a H
ax2 ez:

=0

adica, toemai ecuatia lui Laplace pentru medii omogene.

(3.69.)

"'UNDA"fll J - FLZI A $1 MECANI A PAMAN1~URILOR

278

Ca urmare, pentru parnanturile omogene eu anizotropia ortotropa

ik; ;t!: Icz; Ox :;z!: Oz), stud iul miscari i apei se efectueaza In ace Ias i mod ca
pentru pamanturi Ie ornogene 9i izotrope, dar pe un model transformat
(fig.3.32,), rezultat din eel real prin rnultiplicarea dimensiunilor orizontale
Cll

.Jkz / k. ~i
lasand dimensiunile
t

verticale neschimbate.

Dupa trasarea spectrului hidrodinamie pe sectiunea transforrnata se

revine la sectiunea reala prin interrnediul transformarilor inverse indicate In
fig.3.32.
Se poate dernonstra [42] [89] ca debitul se poate calcula pe modelul
transformat, atribuindu-i un coeficient de permeabilitate izotrop :

k: = lex = k, == ~k.t . kz

(3.70.)
sectiune transformata

sectiune renlti

Z=z
kx > k 7.

k1.

X -j{.!

x=X

-t"
z

strat impermcabil

tra impermeabil

z
a) modelul real

FigLII'Q 3.32. Constructia spectrului

Z
b) rnodelul transforrnat

hidrodinamic

"7 C'(1Zl~/ pamdnturilor

omogene ortotrope

3.2.1.3.2. Utilizarea analogiei eJectrice pentru determinarea

spectrului hidrodinamic

metoda relativ sirnpla de trasare a spectrului hidrodinarnic este

metoda analogiei electrice (metoda analogiilor electrodinarnice - EGDA,
[23]) care are la baza identitatea formald a ecuatiei ce descrie distributia
unui potential electric intr-o placa conductoare de electricitate, ornogena ~i
izotropa, ell cea corespunzatoare curgerii apei in parnant (ec. 3.69.).
f)

-2

ox

unde U este potentialul electric.

au
2

oz

=0

(3.71.)

3. NOTIUNJ DE HIDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE I-IIDRAULICA SUBTERANA

U11

279

De asemenea, Intre intensitatea specified a curentului electric, intrpunct al placii, si potentialul electric exista relatia (Legea lui Ohm):

i =-

(3.72. )

. gradl.I

unde

p - rezistivitatea

= I - este

COIl ductivitatea
uctrvitatea

electrica
e ectnca;

electrica .
Aceste doua ecuatii sunt analoge cu ecuatiile care descriu fenornenul
..
.
""'''
.
curgern apei 10 pamanturi:
".,

-+

v ==- -k grad I-I

(3.22.b)

"

Intre ceJe doua tipuri de ecuatii se pot stabili urmatoarele analogii

[23], [23], [149]:
potential electric U _, sarcina hidraulica H;

conductivitatea

r = 1/ P

_,

perrneabilitatea

k;

-v ;

intensitatea specifics curentului electric T _, viteza de curgere

intensitatea curentului I _, debitul de infiltratie
q.
Modelele pe baza carora urrneaza sa se stuclieze, prin analogie
curgerea apei III pamant se realizeaza din hartie grafitata, buna conducatoare
de electricitate si trebuie sa reproduca la SCal-a, sectiunea transversala a
masivului de pamant sau a digului ori barajului din pamant (fig.3.33.).
Modelele sunt puse sub tensiune de 0 asa maniera incar potentialul
electric pe contur sa reproduca distributia sarcinii hidraulice pe contur
(fig.3.29.)
.
....
In cazul J ucrarilor dill fig.3 .33.a , realizarea conditii lor de contur se
face cu usurinta, in timp ce Ia lucrarile de tipul digurilor si barajelor din
pamant trebuie determinata mai intai Iinia de saturatie, Pentru aceasta se
decupeaza succesiv din partea superioara a modelului pana cand III punctele
de pe conturul taieturii, potentialul electric este proportional cu cota z a
punctului respectiv.
Trasarea echipotentialelor se poate face fie prin deterrninarea sarcimi
hidraulice in nodurile unei retele trasate pe model si constructia echipotentialelor In mod similar curbelor de nivel, fie prin metoda triunghiului,
fie prin metoda de zero.

FUNDATII I - FJZICA

280

st

MECANlCA pAMANTURILOR

1Joo-----.------------

UJ~-+------~----~-punte de
U 1 - Uo .
lnasura
U,
UM = R R It)
R,
1~2
\..,-1

)+

Ivanometru

sonda

a) modelarea curgerii apei in jurul unui perote de palplanse

uo~~--------------------------------------~~
6 .;. ] OV

U,
punte de

parte decLlpat5
In model'

masura

lvanometru

sondi
b) modelarea curgerii apei printr-un dig de pamant

Figura 3.33. Modele pentru studiul curgerii apei prin analogie electricd (metoda EGDA)

In primul procedeu, care utilizeaza masurarea prin metoda deviatiei

(punte neechilibrata), sarcina hidraulica intr-un punet oarecare al modelului,
M (fig.3.33.) se determina cu relatia:
U
11M = till .
M
(3.73.)
U) -Uo

unde:
till - este pierderea totala de sarcina hidraulica
stationar de curgere a apei (fig.3.29.);

in regirnul

UJ
U'o
R
;
1
1J
."
J
M
U~
. )- reprezinta potentia u, e ectric In punctu . ;
R, +R2
RJ, R2 - valorile rezistentelor eleetriee corespunzatoare din
>J

puntea de masura,
Debitul (q) care traverseaza masivul de pamant sau lucrarea realizata
din parnant, poate fi calculat in functie de intensitatea curentului electric (1),
ce traverseaza modelul, eu ajutorul relatiei:

3. NO'f[UNI DE HlDROGEO'LOGLE $1 ELE.MENTE DE HIDRAULICA SUBTERANA

q==k.M-I.

-(VI

281

(3.74.)

-Uo)

p
Principial, prin metoda de zero (punte echilibratdi se fixeaza
raportul rezistentelor R, si R2 la 0 anumita valoare, ce corespunde unei
anumite sarcini hidraulice, se echilibreaza puntea ~iapoi prin pi imbarea
sondei pe model, se cauta punctele pentru care puntea ramane in echil ibru;
prin punctele astfel gasite se poate trasa echipotentiala de sare ina data.
Pentru gasirea intregii retele de echipotential se procedeaza in mod
analog, rnodificand succesiv raportul rezistentelor RJIR2 din punte .
.Metoda analogiei electrice prezinta avantajuJ determinarii spectrului
hidrodinamic,
pentru conditii la Iimita re.lativ complicate, ce ar face
imposibila rezolvarea teoretica sau ar necesita un volum de calcule
important.

3.2.2. Utillzarea spectrului hidrodinamic pentru calculul

parametrilor curgerii
A vand trasat spectrul hidrodinamic al apei de infiltratie printr-un
terasament, dig sau baraj de pamant, respectiv pe sub 0 constructie, se pot
calcula pe baza lui, parametrii care definesc curgerea apei ca: viteza, panta
hidraulica, debitul de infiltratie si presiunea apei din pori.
Pentru ilustrarea modalitatilor de calcul a acestor parametri, se
considera spectruI hidrodinamic din jurul unui perete de palplanse introdus
partial lntr-un strat permeabil (fig,3.34)_
Spectrul hidrodinamic prin liniile de curent '-Pi == const., imparte
rnasa de pamant permeabil lntr-un numar (N,) de tuburi de curent, care sunt
apoi divizate prin liniile echipotentiale
intr-un nurnar (Nc) de careuri
elementare (fig.3.34. N,==4,' Nc== 1 0)_
Considerand tubul de curent numarul 3 (33' -44), limitat de liniile de
curent \113, \114 si respectiv careul (a, b, c, d), numarul (2), dill cadrul tubului
(tlg.3.34.b), lirnitat de echipotentialele
l ~i
<1>2 , viteza apei 'in centrul

careului elementar
f nite:
v==v
;,\"1

unde:

se obtine prin scrierea

act>
a\f'
====aXI 8z1

expresiei

. ~<J)

=-

I1c

---

'1'

de

(3.64.b)

in diferente

(3.75.a)

FUNDATIJ t , FIZICA

282

SJ MECANICA PAMANTU[{ILOR

tub iezometric
nivel

atnonte

~
~

- -- - - - - - - --- ~-- - - - - - - -- ::0- _-- - - - -_.~

_.<1-- - --

-- - - -

"I

b) careul elementar nr, 2

,-y)..

-- trr

- --

--

- ..

.... ....

Ii -

- --

L..q'- -

- --

.... ...

",

... ...

- --

'1'- - - - --- - - . (~ = k 1-1

liinn
.. de curent

..

........

nivel aval
- -- - --

... ....
"

" ,,

,,

\
\

.. , <P,
\

,,

,
\
\
\

\IJ I~....,..,.
~~.;;:.

~~:;:..,i..~~#,~;:"".;=:i::.;...,..::~~~~~~1

~~;:::.,'

;;.,;=;~~,' x ....

strat imperrneabi
a) spectrul hidrodinarnic

Figura 3.34. Utilizarea spectrului hidrodinamic

Ca urmare, viteza si gradientul hidraulic (panta) se calculeaza cu

relatiile:
v = k.

~Hdh

D.c

~1

.
19r

L\H db

(3.7S.lJ)

I1c

Debitul de infiltratie al apei cat'e strabate careul elernentar

considerat, respectiv tubul de curent (.~_l'-44') este dat de relatia:
q := V A

=> q = v . ~e.1,00

q = k-

~r-ldb . Se
D.c

(3.76.)

3. NOTJUNl DE fJIDROOEOLOGIE
"
III

$1 ELEMENTE DE HIDRAULICA

SUBTERANA.

283

care spectrul hidrodinamic se construieste astfel incat .pe

parcursul fiecarui careu elementar, pierderea de sarcina (obisnuit N,> 10) sa
fie aceeasi W db == t:Ji*, unde MI~ == 11[{ I Nc' atunci relatiile de calcul a
cazul

ill

miscdrii apei devin:

parametrilor

k. 1111
(3.77.)
q ==
l1e
N .sc'
ur
~l
Nc ,Ac
c
c
Daca ~ ' == il<t> , respecti.v Sc == Se , careurile elernentare devin
pdtrate curbilinii si debitele tuturor celor N, tuburi de curent sunt aceleasi si
egale:
tJ.H
(3.78.a)
q, == Q2'" == qi == k .-Nc
Ca urmare, debitul de infiltratie pe sub constructie, pe unitatea de
lungime de perete de palplanse, rezulta prin insumarea debitelor pentru cele
Nt tuburi de curent, deci:
_
Nt
1 A IJ'
q. Ie . OJ]
(3,78.b)
Nc
v=I,.

~I-[.

==

Ml
N .l1c

unde:

N, - numarul de tu buri de curent;

N; - numarul de patrate curbilinii (lin cadru1 l111Ui tub de curent;
k - coeficientul de permeabilitate;
LJH - pierderea de sarcina totala,
Pentru calculul presiunii apei din pori, l'11tl'-UJJ punct oarecare (de ex.
punctul b), al rnasi vulu j permeabi I sau a presi uni i exercitate de apa asu pra
talpii unei fundatii (subpresiune), se pleaca de la relatia lui Bernoulli
(fig.J ,20.):

(3.79.)

r;
unde
hb == H /;

Zb -

Zb

jnaltimea piezometrica din

PUI1CtUJ

b;

energia de pozitie

Sarcina hidraulica Hb se determina pe baza spectrului hidrodinamic,

tinand seama de faptul ca liniile echipotentiale sunt numerotate de la 0 - n
(fig.3 .34.) si, pri II urrnare, pentru un punct oarecare die pe echipotentiala cu
nurnarul de ordine (j), sarcina hidraulica va fi sarcina illitiala (HI) minus
pierderile (Ie sarcina pe parcursul celor z careuri elernentare, deci:

FUNDATIll-

284

FIZICA ~I MECANICA pAMANTURILOR

l-lj

= H, -

j . en:

= N; . LVI - l

MI

si deci pentru punctul (b) considerat

3.2.3. Determinarea
permeabilitate

::::>

/-1 ,= 1- } .M-I
)
Nc

(3.80.a)

(j=2,' N;= J 0), se obtine:

experhnentala

a coeficientului de

Deterrninarea
coeficientului
de permeabilitate
(permeabilitatii
parnanturilor) se poate face prin incercari pe probe in laborator sau prin
mcercan In situ.
A

..,

0) Determinarea permeabilitatii En laborator

Determinarea
permeabilitatii
l11
laborator se face conform
rnetodologiilor prezentate in STAS 1913/6-76, STAS 1913/8-82, [89], [38],
[J 16], [86], [132] prin:

Metoda permeametrului
eu gradient
constant cu sau rara
suctiune;
Metoda perrneametrulu i eu gradient variabil;
"
lncercarea
de compresiune-consolidare,
in edometru (STAS
8942/1-89)

Metoda permeametrului cu gradient

C011StOl1.t

cu sau .fara suctiune

Determinarea permeabilitati i este pusa in evidenta la trecerea unui

curent de apa, sub gradient constant, printr-o proba de parnant netulburata
sau rernaniata la indesarea dorita.
Permeametrul este cornpus in general din (fig. 3.35.a):
proba cilindrica de parnant (I), de inaltirne L si arie A (diametrul probei
se recomanda a fi de eel putin 10 ori mai mare decat dirnensiunea
particulei maxime din epruveta incercata);
rezervorul (2) eu nivel contant din alimentarea continua cu apa, ce
mentine aceeasi cota piezornetrica h;
tub de plastic (3) de legatura;
fi ItJ'e (4);

3. NOTJUNI DE HIDROGEOLOGIE

~l ELEMENTE DE HIDRAULI

SUBTERANA

285

preaplinul (5) din care se colecteaza volumul de apa evacuata din proba,
lntr -un interval de limp T.

4---3
4

3
A

T
L

a) cu gradient constant

b) cu gradient variabil

Figura 3.35. Schema de alcdtuire a unui permeametru

Pe parcursu I determinarii, dupa intrarea curgeri i III regim se mascara

urmatoarele:
volumul de apa evacuata V prin preaplinu1 (5), in crrr', in intervaluI de
timp T;
intervalul de timp T, in care curge volumul de apa V, in secunde;
diferenta de nivel piezometric h, In em, cu 0 precizie de 1 rum.
Debitul de curgere al apei, q este stabilit prin relatia q = V / T , unde
V este volumuL de apa ce parcurge proba iar Teste tirnpul masurat de
curgere.
Viteza de curgere este v = q / A , unde A este aria transversala a
probei si care prin legea lui Darcy este exprimata de relatia v = k . igr , k fiind

coeficientul

a pamantului din proba, igr - gradientul

constant pe parcursul determinarii, dat prin relatia:

de permeabilitate

hidraulic mentinut
igr = h / L.

Astfel, coeficientul de permeabilitate pe directie verticals de curgere,

stabilit ill conditii de laborator, la temperatura t (masurata 'in C, 'in proba ~i
ill apa ce strabate proba) ~i
notat /(1, este dat prin relatia:

FUNDATI'll - FlZrCA ~I MECANICA PAMAN['URILOR

286

VL
k; =:::: --TAh

(3.8 I .)

Valoarea stabilita experimental este corectata in functie de temperatura masurata, fata de va]oarea de referinta de 20C, printr-un factor de
corectie c, definit pe baza relatiei

(3.82.)

unde

fll"C

Jl20

tl

este vascozitatea
C

fiind vascozitatea

apei la temperatura t;
C

apei la 20 )C [38].

CoeficientuI de corectie este aplicat prin relatia ernpirica:

= 2, 42 - 0, 475 . In ( t )

Prin STAS 1913/6-76,

valorile din tabelul 3.3.

eoeficientul

(3.83.)
de corectie c este redat prin

Tabel 3.3. Valorile factorului de corectie c. infunctie de temperatura (t'C)

tOe

]0

1,3 J
1,27
1,23
J ,20
l,17

11
12
13
14

rc
.

15
16
17
18

19

c
l,14
1, 1.1
1,08
1,05
1,03

tOe

rc

20
2l
22
23
24

l~OO

25
26
27
28
29

0,98
0,95
0,93
(),91

c
0,89
0,87
0,85
083
,

0,81

"

J n consecinta, coeficientul de permeabil itate k este dat prin relatia:

k =:::: lei' C
(3.84.)
,.,

In cazul In care metoda permeamctrului

ell gradient constant
se
aplica rara considerarea efectului suctiunii din porii pamantului din proba,
inainte de inceperea masuratorilor,
are loc evacuarea gazelor din porii
probei cu un curent de apa de jos 'in SlJS, cu un gradient hidraulic mai mic

decat 1.
Aceeasi metoda de stabilire a coeficientului de permeabilitate, eu
considerarea efectului suctiunii presupune ca evacuarea gaze I01' dill porii
pamantului se realizeaza pe masura ce curgerea intra in regirn, Coeficientul
de permeabilitate se stabileste pe baza relatiei (3.81.).

3. NOTIUNI DE 1'{IDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE

DE HIDRAULJCA

SUBTEJZANA.

287

Metoda permeametrului cu gradient variabil

Determinarea perrneabilitatii este pusa in evidenta la trecerea unui

curent de apa, sub gradient variabil, printr-o proba de pamant netulburata
sau rernaniata la indesarea dorita.
Permeametrul ClI gradient variabil este cornpus din (fig. 3.35.b):
proba cilindrica de pamant (J), de lnaltime L ~i
arie A (diarnetrul probei
se recomanda a fi de eel putin 10 ori mai mare decat dimensiunea

particulei rnaxime din epruveta incercata);

tub de plastic (2), cu sectiunea transversals de arie '1;
filtre (4)~
preaplinul (5) pentru apa ce parcurge proba de parnant, intr-un interval
de timp T.
Pentru declansarea incercari i se umple cu apa tubul de plastic (2)
palla la nivelul piezometric hi, consider-at in limitele de valabilitate ale legii
lui Darcy si se urrnareste cobol-area nivelului apei. Se cronometreaza
intervalul de timp Tis) , intre momentul cand apa aloe cota h, ~ieel pentru
care eota devine h z.
Viteza de curgere a apei se stabileste prin relatia v == dh] dT , pe baza
careia, debitul de apa la intrarea In proba poate f exprimat prin:
dh
qinttare == Q. V == -a'
(3.85.)

dT

unde a este aria tubului prin care apa intra 111 proba.
Debitul la iesirea apei din proba este estimat prin:
qiesire

= A . v = A . kl

. i = A . lei . h
L

(3.86.)

unde
A este sectiunea probei;
k, este coeficientul de permeabilitate pe directie verticala de curgere la
temperatura r C;
L inaltimea probei;
11 este cota piezometrica a apei dill tub.
Din ecuatia de continuitate rezulta egalitatea debitelor La intrarea ~j
iesirea din proba, 'in consecinta:
dh
17.
- a.
= A . kt
(3.87.)
dT
.L
Prin integrarea relatiei lntre limitele definite de diferenta de cota
piczornetrica pentru tirnpul dintre doua citiri consecutive se obtine [38]:

...

"

P'UNDATII J - FIZICA $1. MECANICA PAMANTURlLOR

288

A .k
T2
/12 dh
--'.
dT=a- L 1j
hi 11
de unde coeficientul de permeabilitate rezulta:

(3.88.)

I, == a L . J n hI
I
A. T
h2

(3.89.a)

in care Teste intervalul de timp 111 care apa coboara de la hJ Ja hz.

Atunci cand tubul de plastic prin care apa coboara in proba este de
aceeasi sectiune transversals cu pi'oba de pamant studiata si logaritmul se
aplica In baza 10, relatia (3.89.a) devine similara celei din STAS 1913/6-76:

k, == 2,3

-log

hI

(3.89.b)

112

Fata de temperatura t'C a apei ce parcurge proba, corectia care se

aduce coeficientului de permeabilitate k, este similara eelei prezentata in
paragraful anterior.
Desi cele doua metode de deterrninare a permeabilitatii 111 laborator
se aplica tuturor tipurilor de pamant, se recomanda folosirea permeametrului
Cll gradient constant la pamanturile granulare (necoezive) ~i
permeametrul
ell gradient variabil pentru pamanturile cu particule fine (coezive).
"

Incercarea
894211-89)

de cornpres iune - consolidare,

in edometru

(STAS

Unul din obiectivele urmarite de incercarea de compresiune-consolidare a pamanturilor Jl1 edometru este acela de a deterrnina coeficientul de
permeabilitate a pamantului din proba,
Astfel, coeficientul de permeabilitate k se deterrnina cu relatia:

(3,90.)
"In

care:

c; este coeficientul
.6.3.1.1.;
a, , coeficientul

de consolidare

de compresibilitate

deterrninat
determinat

prin relatia (4. 76.d),

,

prin relatia (4.32.),

4.2.2.1.1 ;
w' greutatea specifica a apei la temperatura determinarii;

e, indicele porilor ce caracterizeaza starea de indesare a probei de

pamant de sub treapta respectiva de incarcare.

3. NOTIUNI DE rIID.ROGEOLOG1E ~[ ELEMENTE DE HIDRAlJLICA

SUBTER,ANA 289

b) Determinarea permeabilitdtii prin incercari in situ

Deterrninarea

coeficientului

de permeabilitate

in situ se face prin

[116] :

masurarea vitezei de curgere cu ajutorul trasorilor;

turnari experimentale de apa (Bolirev - Nestaroy);
metoda sferelor de inti ltratie;
metoda Lafrane;
metoda permeametrului (eu vacuum sau Bril1ant);
turnari si pompari in foraje.
Turnarile ~ipomparile experimentale de apa in foraje sau puturi
furnizeaza cele mai veri dice date ale parametrilor hidrogeologici ai unui
strat acvifer.
Puturile sunt constructii verticale tubulare, cu 0 parte a suprafetei
permeabila (filtranta), prin intermediul carora se capteaza (pornpeaza) sau se
"
introduce (toarna) apa in pamant [52], [86], [89], [116], [237]. In functie de
adancimea lor, respectiv de atingerea sau nu a patului stratului acvifer,
puturile pot f perJecte (capteaza apa pe toata grosimea stratului acvifer) si
imperfecte (ce se opresc cu baza in stratul acvifer).
Fie deci un put perfect, realizat intr-un strat magazin cu nivel
liber, din care se pompeaza apa astfel incat sa se real izeze un regim
permanent de infi ltratie al apei 111 put si doua tuburi piezometrice plasate la
distantele XI si X2, pentru rnasurarea inaltirnii piezometrice, (fig.3.36.).
Ca urmare a pornpari i apei din put, suprafata libera a apei se
deniveleaza radial In jurul putului, dupa 0 suprafata de revolutie a carei
generatoare este curba de depresie (fig.3.36.) ~i
a carei baza este 2R, R, raza

de influentd a putului.
Pentru determinarea debitului de infiltratie in put, Dupuit (1863),
formuleaza urmatoarele ipoteze [89]:
rnasa de apa se extinde la infinit In plan orizontal;
stratul rnagazin este ornogen, orizontal si de grosime consturta;
putul este pel-feet, adica se extinde pana la stratul imperrneabi l. atlat 1a
baza stratuJui magazin si tubajul este perforat pe intreaga zona situata
sub nivelul apei;
pe timpul experirnentarii llU exista infiltratii sau exfiltratii In interiorul
sau ill afara sistemului acvifer considerat,
In baza acestor ipoteze, debitul de infiltrare in put este dat de relatia
(fig.3.36) [89], [99], [1 j 2]:
(3.91.a)
q == v.l' . Ax
"-

FUNDA.Tlll - FIZICA $1 MECANICI\.

290

PAMANTuR.ILOR

unde:
x - este raza bazei UIIUi cil indru oarecare, ipotetic, de Inaltime z;
v, - viteza medie aparenta a apei la nivelul suprafetei laterale a
cilindrului ipotetic considerat,
Ax=2- JrXZ - aria laterala a cilindrului de raza x.
q

piCZOll1ctre

x
R
,

Figura 3,36. Efectul pompdrii apei dintr-un put

,

Viteza aparenta Ladistanta x de put, conform legii lui Darcy, este:

.
dz
v = k- ig,.
unde
lRI' =
(3.91.b)
.
ds
(s reprezentand abscisa curbilinie in lungul suprafetei de depresie).
Ca urmare, expresia vitezei devine, v=k dz , jar componenta

ds
orizontala, asimiland dircctia vitezei eu eea a segmentului
rezulta:
v x == v . cos a = v

dx

=k

dz dx

= Ie .

ds
ds ds
si prin dezvoltare in serie se obtine:
Vx

=Ie-

dz
dx

dz dx dx

..

ds ds dx

. 1-

dz
dx

=>

sa

12 (fig.3.35.b),

vx = k

dz

dx

dx

ds

+ ...

(3.92.)

3. NO'rIUNI DE HIDROGEOLOGIE $1 ELEMENrrE DE I-llDRAULICA. SUBTERANA

29l

Adrnitand ca panta liniei de depresie dz / dx este suficient de mica

pentru a putea negJija ceilalti termeni ai seriei, se obtine expresia vitezei:
dz

v, ~/(.-

(3.93.)

dx
Inlocuind 'in relatia (3.91.) viteza data de relatia (3.93.) se obtine
expresia diferentiala a debitului care traverseaza cilindrul de raza x:
dz
dx

q=2-7r-x-zk-

(3.94.)

ce constituie totodata si debitul de pompaj, deoarece apa este incompresibila

iar regimul de curgere permanent. Integrarea ecuatiei diferentiale liniare de
ordinul intai (3.94.) se face prin metoda separarii variabilelor.
Deci:
q

z -dz ==

2'1[-k

dx

=> z -dz

==

q
2tr-k

dx

-==

lnx+C=>

2rck
(3.95_a)

Deterrninarea constantei de integrare (C) din ecuatia (3.95.a) se face

pe baza conditiei de contur (margine): x=r => z == h (fig.3.36.) ~iprin
urmare:
2

h = q

lnr+C

=>

C=11 _

Jrk

-ln r

(3.95.b)

trk

"

Inlocuind constata de integrare In ecuatia (3.95.a) se obtine:

Z2

==

q -In x + h2
n -]:

q -In r
n -k:

=>

2
h
q
=
_

X
-In-

trk

(3.96)

reprezentand ecuatia curbei de depresie sau a meridianului palniei de

depresie. Prin explicitarea coeficientului de permeabilitate din relatia (3.96.)
se obtine:
x
InI, == q. 2 r 2
(3.97.a)
1C z -h

in care, punand conditia de contur, x=R

=>

z = H se obtine:
J

FUNDATfl J - FIZICA $1 MECANICA pAMANTURJLOR

292

111-

q
r
k == . _
__:____
2
1L H2 - h

(3.97.b)

Ecuatiile (3.97.) au fost practic obtinute prin integrarea ecuatiei

=> z = H, limite care
diferentiale intre limitele x=r => z =::: h si x=R
implicit cunoasterea eu suficienta exaetitate a nivelului apei in put, cat si a
razei de influenta a putului, C'Ul11 raza de influenta a putului nu este
cunoscuta (ea illsa~i fiind functie de coeficientul de permeabilitate
R ~ lOOO(H - h). k ; k in m/s) iar masurarea nivelului apei 111 put este
afectata de anurnite erori se prefera, pentru cazurile practice, integrarea
ecuatiei diferentiale intre limitele x=x, ~
z = z,;
x = x2 => Z = Z2
(fig.3.36) si prin urmare ecuatia (3.95.) devine:
'2

z- dz =

2:,

2 . 1C

. X2..!_.
k
.~, x

fix

=>

..!_ . z; - z~ = q -In x2
2
2 . Jr . k
xI

(3.97.c)

cu:
distantele de amplasare a tuburilor piezometrice fata de axul
putului;
z/=H-d}, respectiv z2==H-d2 - cotele piezometrice din cele doua tuburi,
calculate functie de denivelarile masurate ale apei In puturi
(d1, d2);
q - debitul de pompaj inregistrat intr-o unitate de timp, dupa
stabilizarea procesului de infiltratie a apei in put.

XI,

X2 -

/'<

In cazul unui acvifer sub presiune (fig.3.37.) de grosime (ho),

debitul de infiltratie ce traverseaza cilindrul cu raza bazei (x) si inaltimea
(}zc== constant, \;j x), este dat de relatia (3.91.):

q =k .

dz

. 2 . 1'C X . ho

=>

dz'=

dx
Integrand

x = X2

=>

= Z2'

relatia
rezulta:

(3.98.)

intre

limitele

x ==

q
2;rlch
Xl

=>

.dx
o x
(3.98. )
Z

= Zl

~1

3. NOTIONI DE HIDR.OGEC)LOOfE $L EL.EMENTE DE HJDRAULICA

Z2

SUB'fERANA

293

dz = _ __;;:;.___
.
2rckh o

rezulta:
111 X2

q
2rch

.
o

XI

z-z
2

(3.99.a)
I

ezornetre

N
"0.~ / -

pfilllie
-

2
I+-

S'fRAT

/'

/'
/
(,I

depJ'e51e

--:,..::>

, -

I
I

I
I

I
I

: c bit de d~.pE~esie
I (su rafata pupuit)

rMPITRMEABllj

'%

N'

Pentru cazul particular x=r

relatia (3.99.a) deville:

::

0::

Figura 3.37. Efectul

v

pomparu o:,UPI"ounut

acvifer sub presiune

z=h si x==R => z=H (fig.3.37.),

in R
k=

q
.
r
2rch H-h

3.2.4. Actiunea hidrodlnamlca

(3.99.b)

a apei. Gradient hidraulic critic

Datorita vascozitatii, circulatia apei in pamant este insotita de

pierderi de sarcini hidraulice puse pe seama frecarii vascoase dintre a,pa si
scheletul solid, prin intermediul caruia apa in rniscare tinde sa antreneze
particulele pamantului [23], [42], [89], [95], [112].

PUNDATII J - P[ZlCA $1 MECANJCA pAMANTURJLOR

294

Ca
solid

Urm are,

apa

anumita forta

actiunii

principiuJui

miscare prin parnant exercita asupra scheletu Iui

111

F:v

iforta hidrodinamiciii si, la randul sau, conform

~ireactiunii, scheletul solid exercita asupra apei in

forta egala si de sens contrar ( - F'~I).

Pentru determinarea acestei forte se considera un element de volum
(dxdy) in punctul M (fig.3.38.a), supus actiunii unei curgeri plane.
miscare

au

u+

dz
.-

,; au
-- dx , dz. I- k
7.

4~?.'.
t

--"';
...

'

u-

0 :.

..

au

. 1"

.......

..-

'M' f .:. ..
4

. . . . .. .

__- ...,e _

'!

..

.. '.t".

of

'0, ,I'

'I

,.

a U dX
ax 2

. "'. . . $

,0.

."

-'"_ ... "

~.

U -'r

of,..

.._

... _ ..

dx 1::;::'',~ :;,:'.)"~',,::":::.2
"'
..... ".:.0'.'
2
r 1 "' :
3 ,,",
t'

..~.t

-'

...

....

-'

-k

-.

'0

;,:

:'_

.~~

{_

'J

.'

dx , dz .. I .. I'

:~iS1I.'"
oj
. . ..
r~

,_':-

....

;~~

..

'..

.,:

',. 0

",

".

'

.'

~~

of''''

I
,
I

~/

I,

au -dz

,
I

a) presiunile pe fetele elementului

.. '

iJu

.......
"
, r~f'0-
. ,,' . ,.',I' .,.
." .
. ~"~ ... .' '! - .....,,_,

'.

Ie.

l'

_.

I
,

II -

-'

.,

'.

~,"

"

' '.'

'

';'

'.

. .
. . .,
......,; M' ...,~.~""
.r::', '.' .'. ~ '.'

."

.....

.. _,"

'

de

b) cornponentele

VOIUlll

fortei hidrodinamice

Figura 3.3<9, Actiunea hidrodinamicii a apei

Presiunea interstitiala

a apei

11'1

punctul M, se deterrnina

din relatia

lui Bernoulli:
u

(3. l O().)

H =z-I--

Yw
Acceptand 0 variatie liniara a presiunii apei pe lungirnile
presiuni Ie apei pe fetele elementul ui Ia VOlUl11 VOl' fl:

au
u, == u -.
ax
au
u = U -.
3

(fig.3.38.b ):
p

IV,.

ti2

11,4

az2
fortei

Cornponentele

dx
2
dz

,
= (u

F:v

pe cele

u
).
dz
'2

=-

== U
== ~l

au
dx
+ .ax 2
au
dz
+ .oz2

doua

au . dx . dz
~

(JX

axe

dx, dz,

(3.l01.)
de coordonate

VOT

fi

3. NOTIUNI DE I-tIDROGEOLOGJE ~l ELEMENTE DE 1-fIDRAULICA SUB-rERAN

= (u

F
~I!l:

si deci forta hidrodinamica

).1'

unde

295

(3.102.a)

rezulta:

au
_.
au
-..
.dx dz .k
. dx . dz . i + ax
GZ

F =

-i

au
.
dx . dz
8z

u
).
dx = 3
4

(3.102.b)

....

si k: sunt versorii axelor sistemului de referinta,

Forta hidrodinamica specified, corespunzatoare

unitatii

de volum

rezulta dill impartirea fortei F"", la volumul idx-dz-Ti, al elementului:

-.

F..!tI
= d d. 1

r
.1 HI

'"

lnlocuind

ill

z-

=>

I'
J ~v=

au
au
Ie
- a .
a
.
x
z
-:+

(3.103.)

I -

expresia (3.103.), presiunea apei data de relatia ('3.t 00.),

rezulta:

atl

aH

ax == ax . rill
ou == oH_1
oz

oH -

oz

.r'

ax

-i

aH-4
>

oz

-]:

r",,+rwl(

- (3.104.a)

f1)

si tinand seama de definirea gradientului hidraulic,

-:
oR
=:
8H
':
(*)
1 ='1'Ie
gr.
ax
az '
se obtine:

fw

== r i er + r k

(3.] 04.b)

w .

1,li

Prill urmare, actiunea hidrodinarnica

a apei asupra unui volum unitar

de pamant se exprima cantitativ prin existents

(3.1 04.b) care poate fi descornpusa

( J'),

(forta curentului

hidraulic

(tangenta

unei forte t; , data de relatia

intr-o forta de antrenare hidrodinamicii

asupra unitatii de volurn), dupa directia gradientului

la linia de curent)

de intensitate

.7 =

.....

arhimedica (rlv' k ), dirijata vertical in sensu) versorului

intensitate

-I(

~r .

r;

si forta

al axei Oz, de

(fig.3.39.a).

(*) Pentru a se face distinctie intre gradientul

grad ientu I IIidrau
Iic cu (i
.

-.

gr

).

hidraulic

-.

(i ) ~j versorul axe; ( ; ) s-a notat

FUNDATrl

296

( - FLZICA $1 MECANICA PAMANTURlfJOR

+yJ<
\inia ~~
t
.
--cu{en
. .,-

"

..
I

a)

c)

b)

Figura 3.39. Forte ce ee exercitd asupra unui volum unitar de pdmdnt aflat sub actiunea
unui curent de infiltratie plan

Daca se introduce si greutatea proprie a elementului

unitar
( =r; . k), atunci se poate conchide ca ansamblul Iortelor hidrodinamice ~i
gravitationale ce se exercita asupra unui volum de pamant situat intr-un
curent de infiltratie plan se poate reduce la doua sisteme de forte echivalente
(fig.3.39.b,c), [89]:
de

VOlUlTI

de forte dat de forta de antrenare

hidrodinamicd
specified j == Y~v . igr ~igreutatea volumului de pamant considerat

1. Sistemul

-+

-4

calculata eu greutatea volurnica in stare submersata (fig.3.39.c),

== r, - Y"v'
2, Sistemul de forte dat de presiuniJe hidrodinamice aplicate pe
conturul volumului
considerat (forte de ..suprafatiii
si de
greutatea volumului de pamant, calculata cu greutatea volurnica
in stare saturata (Ysr) (fig.3.3 9 .b).
Considerarea unuia dintre eJe doua sisteme este dictata de conditii Ie
concrete ale problemei studiate .
Astfel, daca curgerea este uniformd, paraleld cu suprafata
terenului, (gradientul hidraulic l~ipastreaza rnarimea ~idirectia 111 toate
punctele) este convenabil sa se aplice sistemul unu, respectiv urmatoarele
forte (In centrul de greutate al volurnului de pamant (abed) aflat sub apa) ,

fig.3.41., [89].
in acest caz, asupra elementului de volum (abed), din fig.3.40.1, se
exercita actiunea unui curent plan de infiltratie,
paralel CU, suprafata
terenuJui, inclinat ct) unghiul (a). Liniile de curent sunt paralele intre ele si
paralele cu linia terenului, jar echipotentialele
perpendiculare pe liniile de
curent.

3. NOTIUNI DE ~lJDROGEOLOG[E ~I ELEMENTE DE HfDRAULJCA SUBTERANA

a.'
.

~Il-t---~

-.

.,.

"

"

297

\it\\a de
cut"etlt

.-----

if
2

, k
'Y'
I

I,
I

~G

J= igr 'Yw = 'Yw' sina.

1) curgere plana sub gradient constant

-n J~wHdb
U~..H(hb d
\
a

I"

bV"

l"rl~

\\
~

= 'Ysr(6e~c1,O)

,....

"0

.".. \.

a)

D"
(1)

~\
b)
2) eurgere plana eu gradient variabil ~jpresiunea
hidrodinamica actionand pe conturul careului elementar

.,

Figura 3.40. Modalitati de considerare a actiunii hidrodinamice a apei asupra maselor de

"
..
pamant

Gradientul hidraulic este constant si egal eu

i; = ~/1/ As = Sill a . Ca
_.

urmare, forta hidrodinamicd specified (fw = y~v . igr + y"" . k) se descompune

in forta de antrenarea hidrodinamicd

( YUI . k )

(j ), paralela

care impune, conform rnodalitatii

cu suprafata terenului, si

unu de considerare

a actiunii

hidrodinarnice a apei, calculul greutatii proprii a elementului de volum, cu

consider-area greutatii volurnice in stare submersatd (y') .

FUNDA '''11 1- F'IZICA ~J MECANICJ\, pAMANT'URILOR

298
"

consecinta, fortele care s-ar exercita asupra unui volum de pamant

neunitar V,234 "# 1 (fig.3.40.1), cand este supus unui curent plan de infiltratie
111

cu gradient hidraulic constant si de directie cunoscuta VO'f fi:

forta de antrenare hidrodinarnica ( forta totala a curentului);
_.

=j

__.

=>

.V

= r v; 234
w

_.

(3. t05.a)

i gr

greutatea parnantu lui submersat;

--...

G = r'

. V,234

-.
l(

(3.IOS.b)

"

Insa daca, gradientul hidraulic variaza si integrarea ecuatiei

(3.104.a,) este dificil de realizat, este indicata aplicarea celui de a] doilea
sistem, in care se introduc urmatoarele forte (fig.3.40.2):
presiunile interstitiale ale apei dill pori utx.z), pe conturul volumului
abed considerat calculate prin valori ftearea spectrului hidrodinamic
fig.3 .35. b ~i.3 .2.2.;
greutatea proprie a volumu lui considerat, calculata eu luarea ln
considerare a greutati i volumice III stare saturata (Ysr ).
Spre exernplificare
se considera elementul de volum (abed)
reprezentat prin careul spectrului hidrodinamic din fig.3.34., respectiv In
fig.3.40.2., delimitat d.e liniile de curent t,; qJ 2 ~j echipotentialele
<DJ; <P2 .
"

In baza relatiilor 3.79. si 3.80. se pot calcula presiuniJe hidrodinarnice care actioneaza pe fetele patratului curbiliniu (2) asirnilat eu un
patrat de dimensiuni ~e;I1c , (fig.3.40.2.a).
Dupa anularea reciproca a rezultantelor presiunilor pe fetele 01); be,
rezulta ca asupra eareului elementar actioneaza urmatoarele forte, de marimi
si directii cunoscute (fig.3 .40.2.b):
[orta hidrodinarnica totala de intensitate:

Fw

==-

u ./se . ] = r.'v . l1e . 1111~

greutatea proprie a volurnului

G=Y

SOL

Pierderea de sarcina

.3.2.2.

(3.106.a)

de pamant czbcd-sa,tur-at:

Vabcd = Yso/

.(

Se- Sc '1,00)

tJ.H,lb se determina

conform

(3.1 06.b)

precizarilor

din

3, NOTJUNI DE IIIDR.OGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE .fIDRAULICA. SUBTERANA

299

,..

In cazul

11)

hidraulic

care gradientul

este nul (tUldb == 0), atunci

asupra elernentului de volum se exercita numai forta arhimedica r ; -k si

deci greutatea proprie a pamantului se calculeaza conform sisternului unu
(fig.3.39.c) rezultand

G == y' . V -k

3.2.4.1. Antrenarea

inverse

(3.I06.c)

hidrodinamica

~i dimensionarea

filtrelor

Prill antrenare hidrodinamicd, ..sau sufozie mecanica, se intelege

procesul de dezagregare a structurii pdmdntului in particule componente,
antrenarea si depla ..sarea acestora sub actiunea Ul1Ui curent de infiltratie,
respectiv a unei forte hidrodinamice (STAS 1913116-75 ~iST AS 3950-81).
Pentru il ustrarea fenomenului considerarn cazurile din figura 3.4],. unde
elernentul de 'VOIUll1 (1234) se afla sub actiunea unui curent de infiltratie
caracterizat prin directia gradientului
hidraulic verticala si orientata ill
-.
sensul versorului k: (fig.3.41.).
C.P, J < C.P.2

fw = Y
__.
.

, ,

,..

. .

..

.'

.'

'

M
....... ...... . .... .
. .
,
.
..

_".0.
o

......'..

'

.."

..

..

.. ..

..

..

.'.'.'

.."

,..

0"

..'
'...'

..

..
..

..

t-

'

..

'..

..
'

...

.. '1

, ..'~'..
'"''
..

, ..

'

r' .,
'6:) ~,~:
~

'.1

",

I)) fonele ce se exerciui asupra

elementului de VOIUlJ'l (M)

.~

.." ..
.. ..

. .... .

.. .... . ..

~.

,"

.. ..

. .. ".'_.... ,

Lill = 0
a) stabilitate

')

,
.......

....

.....

t..
....

'--:::::::-..

..

'

,". )
"
,

.. .

..

'.

'"

"

..

.,t

..

.. '

c,r',l
....
..... .....

Y w'

",

'G' . .,
'..

.'
..

,
, "

wigr -f-

--k

e _!j

..

.. ..'...
......

. ...... . . '- ......

c) instabil itate
(antrenare hidrodinam icd)

Figura 3,41. Lichefierea pdmdnturilor datoritd antrendrii hidrodinamice

"

In aceste situatii, forta hidrodinamica

specified si greutatea
elementului de volum unitar (1234) se pot gasi 111. urmatoarele rapoarte:
forta hidrodinamica specifica mai mica decat greutatea elementului

velum:
,f;v < -y

~(II

-k

(3.107.a)

300

FUNDATIJ 1- F1ZJCA ~I MECANI

A pAMAN'rURILOR

forta hidrodinamica specifica, ega/a cu greutatea elementului de volum,

caz considerat ca fiind conditia de echilibru lirnita a pamanturilor la
antrenarea h idrodinarnica:
-rsal .k
(3.107.b)
.lrw -

forta hidrodinamica specifics

volum:

~I'

mai mare decat greutatea elementului

> -r .k

de

(3.l 07.c)

sat

Atunci cand forta hidrodinamica

specifica este mai mare decat
greutatea elementului de volum (rel.3.1 07 .c), acesta se poate deplasa pe
verticala in mod similar altor elemente de volum ~iparnantul i~j pierde
capacitatea de sustinere (corpul asezat pe suprafata se afunda III rnasa
nisipului), el comportandu-se ca un lie/lid vdscos, trecand deci in stare de
plutire (fig.3.41.b).
Acest fenornen, cunoscut si sub nurnele de lichefierea nisipului
(extinderea notiuuii tara a tine seama de natura cauzei) sau fenomenul
Renard, se poate produce de regula 'in nisipurile fine, uniforme, saturate cu
apa, atunci cand datorita unei cauze oarecare (sapaturi, seisme etc.) ia
nastere in parnant un curent de infiltratie, ce induce fortele hidrodinamice
care pot determina trecerea in stare de plutire a parnanturilor (vezi .3.2.4.).
Stabilirea criteriului de lichefiere a pamanturilor datorita antrenarii
hidrodinamice se face pe baza relatiei (3.107.b).
Astfel, 1a echilibru limita, Inlocuind forta hidrodinamica specifica cu
expresia ei se obtine:
.
y'
(3.108.a)
19r =

r;

Gradientul hidraulic vertical pentru care pamantul, sub actiunea unui

curent de infi ltratie local sau general, se gaseste )a ech iIibru Iim ita" se
numeste gradient hidraulic vertical critic; atunci conform relatiei (3.1 08.a)
rezulta:
,
.19r.cr = r
(3.108.b)
r;
y~v
Experientele efectuate de Terzaghi (1925) pe nisipuri, cu greutatea
volumica a fazei solide r, = 26,5 kN/mc , pentru gradienti hidraulici
verticali, indica 0 buna coincidenta intre rezultatele furnizate de relatia
(3.108.) si cele determinate experimental [42] (tabelul 3.4.).

3. NOTIUNI DE HIDROGEOLOGLE $1 ELEMENTE

DE HIDRAULICA

SUBTERANA.

301

Tabel 3.4. Analiza comparatd intre valorile gradientilor critici calculati ~ivalorile
determinate experimental pentru nisipuri de Terzaghi

Caracteristiei

Nr.

oroba

lnceJ'cari i

h (em)

n%

1
2
3
4
5
6

3,8

43
35,5
43
41
44
35

6,2
1,5 - 6,0
6,5
7,2

6,2

(r s - r w )

(1- n)
(i Rr .cr ) calc =

r;
0,94
1,06
0,94
0,97
0,92
1,07

Dupa Zarnarin, gradientul

hidraulic

(i gr .cr ) determinat
(),Y"

1, 1O
1,13-],16
0,96
1,05
1,08

critic se poate aproxima

si prin

relatia:
igr.cr = r' + 0,5 n

(3.108.c)

unde: n - porozitatea parnantului.

Gradientul
hidraulic
critic
este dependent
de gradul
de
neuniforrnitate al pamanturilor precum si de forma particulelor acestora.
Astfel cu cat parnantul este mai uniform eu atat gradientul hidraulic critic
este mai mic [5]:
U" = d 60 / d,0
U n = 10 +20

10

ig,..cr

== 0,50 -:-/,00

ig,..cr

= 0,30 -:-0,50
== 0,25+0,30

igr.cr

Acest

fenomen este explicabil daca avem in vedere scaderea

coeficicntului de permeabilitate (k) pe masura cresterii lui U'1 si prin aeeasta,
cresterea pierderilor de sarcina (lJH) ce antreneaza cresterea presiunii apei

interstitiale.
Fo,"n7Q particulelor de n isip are infl uente asupra valori i gradientului

hidraulic critic. Astfel, s-a eonstatat ca particulele rotunjite sunt mai usor
antrenate decat cele cu forme alungite sau colturoase, prezentand valou ale
gradientilor hidraulici critici rnai reduse.
Un caz aparte il reprezinta asa numitele nisipuri curgatoare [42]
adica "chisai' (In constructii) sau "borchis' (in lucrarile subterane).
Acestea sunt nisipuri fine (partieule mai mici de 0,50
() 75 urn;
;Sf 7' < 5), afanate,
saturate, care la cele mai mici valori ale gradientuLui
hidraulic (in cazul sapaturilor pentru fundatii;
constructii subterane;
evacuarea apei prin pompare din puturi, incinte; saparea in ta IlIZ oricat de
J

302

FUNDATlll - FIZICA ~t MECANJCA I)AMANTURILOR

mica ar fi inclinarea) sunt antrenate hidraulic, adica curg, asemeni unui fluid
"
vascos.
La actiuni dinarnice de tip seism, aces tea se lichefiaza (vezi capitolul
2) din cauza perrneabilitatii reduse, ceea ce face posibila inducerea unor
gradienti hidraulici [~u /(r w ~l)] care anuleaza presiunile efective.
Efectul prezentei apei, respectiv al unui curent de il1fi ltratie
descendent sau ascendent asupra tensiunii verticale o ; tsarcini geologice),
in tensiuni totale sau efective, fig.3.42., se poate calcula in baza relatiilor
3.105. [89], [112].
Astfel, daca se considera un strat permeabil de grosime (}1,) si un
nivel de apa (h,v) deasupra acestuia, atunci, conform relatiilor (3,105.)
Iortele care se exercita asupra unui volum de parnant neunitar vor -0 date de
greutatea proprie (G), calculata cu greutatea volumica submersata (y'), de

greutatea coloanei de apd si de.forfa de antrenare hidrodinamicd (.l).

"
111 consecinta, daca se considera 0 coloana de pamant de sectiune
unitara (fig.3,42.), starea de tensiuni de la baza acestei coloane va f data de
o; = O"rz' iar cea efectiva a;z == O"rz - U , U - presiunea apei din pori
(presiunea neutrala) .
....
in regim static,

gradient hidraulic nul (igT = 0), fortele care se

Cli

exercita la baza coloanei de sectiune unitara vor fi (relatia 3.105.)'

J=r w Vj gr ==0

Fv == G + G == r' (11 11.) + r~1!. (h + /1

Tensiunile la baza coloanei de sectiune unitara rezulta:
sarcina geologica totald;
0"

11

= Fv = r' '/1 + Y . (h

1. I

rz

(3,109.a)

,)

IIV

'""

+ h ) == 0-' + 1)

(3.1 LO.a)

rz

sarcina geologica efectiva si presiunea neutrala;

O"~z == r' . h
si respectiv
u = rl~'. (/1 + h..v)

(3.111.a)

cu diagramele date 'in fig,3.42.

,
"
In cazul unei curgeri verticale Cli gradient descendent (fig.3.42.a.)
( igr = I1h / h), 'in regim
stabilizat (h}11 == hKJ -11/1 ) atunci fortele care VOl'
actiona la baza coloanei vor it:
.
I1h
J == r V . l w- == Y"I . (1 ' 1. h) h ==
I~

fi;1 = G -I- G

IIII

-I-

J = y' 11.~rll, . (111-11.

w .

111

!1h
~/1) -t- J/'1 fl.11. (3. 1()9 .b)
J

3. NO'fIUNI

tuburi

DE HJDROGEOLOGlE SI ELEMENTE DE J IIDRAULJCA

iezometrice

1--\

I igr = 6h/h = const'l

, W,

IG I

1-

, I,

..
. . .. .. ..
'. . '..... . . '.. _o

.'
. ,".
. .'..
"
'.. . . . , ".,, . '..
,

,
.'

0,

'. . :.. . ~.'

.. . .G
..
I
..
.

r .
,"
..

.:

"

'.

'.

".

.,.

I,

.'.

..

."

0.

. ,
," . .
!
.

'

I.

'.

I'

I..

.'.

. :I

.. .,....
'.~:.:ci
a' ...;....~....:...;....:
'.-!....
----:........
, , .
. . .',, .'". ,
.
'..
... " . ..
...---___.....__......._,.
,.. . ..

t---~

..
'".
'.
'.t---~~

.
.' . I ' ,

: ~.'
': ..

303

coloana verticala
de sectiune unitara
~I
I

SUO~I'ERANA

'.',

:,

:"

,.
I

-:-

-...-

',r-

:'

- - -

, ",

., . I
...

J 1 '

.
I"

"

I: 1-----1-

-'--..:..~--_:_,

indesare

of

(a) ell rgere descenden t

a
coloa
de

a verticala
une unitara

I
-I-A,

I -

1_\

igr

,-i~
"

,,

.. .
.
.
.

,., ' "

"

,
,

,
.'..

I'

".

~.:..

"

a .

,
---'.,.--:"'--

. ,,

..

'.

,.

'

'.'

"

'_'(.1

1,

I
.: I

'1
,

". .

..... ..
,

J,

"

,,"-

, 1
, i

.1

,.

z'y -lgr z,y w=a yz

,
,
,,

.,

(b) curgere ascendenta

, ,

~r .

I-----t--"T-

'

'

. I

, , ..

.1

---'I

I ..
I,

. "1..

_t

const.

..o.

. , ':. ' :..c;:

" .
"

..... -~-...
, ..
,

"

'"

1
I

= MJ/h =

u = (~+h+611)Yw

y', b-y

w'

~11

Figura .1.42, Efectul gradientilor hidraulici descendenti s! ascendenti asupra stdrii de

tensiuni elective (sarcinii geologice) din piimdnt si efectele acestora

Ca urmare, tensiunile la baza coloanei de pamant vor fi:

sarcina geologica totald;
(~.)JO.b)

FUNDA TIJ)1 - FLZICA $.1MECANICA

304

pAMAN~rURILOR

sarcina geologica efectivd ~i

presiunea neutrald;

a'yz = r' . h + r

IV

. flh = y' . h + r . flh . 11 = y' . }z ~- r w . h . igr

IV

si respecti v
u = w (h + h..v - flh) =

HI

(3. I t 1.b)

h . (1 - i gr + h", / h)

efective cu (y~v . fl11) ~i

prin
urmare pot aparea tasari suplimentare sub actiunea presiunilor apei, iar
particulele fine antrenate din straturile din suprafata ~1 depuse printre
particulele rnai mari ale straturilor inferioare, determina cresterea greutatilor
voLumice ale acestora din urma.
Daca curentul de infiltratie este ascendent (fig.3.42.b), stabilizat la
cota (h + hw + tlh)
de la baza coloanei de parnant, in baza aceluiasi
rationament
forta
,
, verticala de la baza coloanei va fi:
,
)
flll
F. = G + G - J = y . (I . 1 h) + y . (1 . I) . (11 + h + tlh - y.
. (I 1. h)
Rezulta ca are loc

II

crestere a tensiunii

HI

IV

11/

IV

(3.109.c)
Ca urmare, tensiuni Ie de la baza coloanei de parnant, respectiv 1a
baza stratului perrneabil, VOl" rezulta:
sarcina geologica totald;

a r Z == Fv
=
(y'
.
h
r
.
~h)
~-y
.(h
+
h
+
/),,11)
==
a'
+
u
I .1
rz
l-V

IV

~11

(3.110.c)

sarcina geologica efectivd ~i

jJ1 e ..
siunea neutrala;
4

, =y' , h -yfl
yz

(J

lV

h' =y'

si respectiv
== YIV (h + hW) + ~h) ==

HI

r.:
~v

flh .h =r' ' h =r.: h -i .

h
~"gr

h . (1 + i gr + h"v/ h)

(3.l11.c)

Daca tensiunea efectiva (sarcina geologica efectiva) la cota (z) este

nula, in cazul curentului ascendent, atunci se produce fenomenul de
antrenare hidrodinamica sau de plutire si igr. ~ igr.cr , rezultand expresia
anterioara a gradientului critic;

==>

.
19r.cr

y'
=

r11~

(3.108.b)

in baza relatiilor 3.111., la 0 anumita cota (z) tensiunile vor fi:

pentru un curent descendent;
= r' . z + y~""z . iRr ;
U = r\1' . (z + h,," - flh)

a;z
O'yz

== r': z + r ; .igr . Z + rUI' (z+ h",v - fl11)

(3.lI2.a)

$1 ELEMENTE .DE l;IDRAULlCA SUB1'ERANA

3. NOTIUNI DE IflDROGEOLOGIE

pentru un curent ascendent;

O';z = r' z - Y,'\I. Z . igr ;
(J"

yz

= Y' . z -

u = r'fl) . (z + hw

r .igr . z + r .(z + h
IV

li'

IV

305

+ b..h)

+ b..h)

(3. 112.b)

De remarcat ca in toate cazurile sarcina geologica, in tensiuni totale,

rarnane constanta, indiferent de nivel (fig.3 .42.).
(Y rz = tr' . h + r IV . h + r
.h ) = tr' .11 + r ~vl1h + r .h + r IV . hIV - r I"V . ~h) =
W

= tr' .h -

r",. /),h + r
=>

w .

l-V

h+

+ r~v. ~h)

a., = tr' + r11/) /1 + rUI '!l"v = Y

h + r; .h.,v (3.t J 3.)

,..
In concluzie, inducerea unui gradient hidraulic ce determina un
curent de apa descendent conduce Ja 0 indesare a parnantului din strat, ca
urmare a cresterii tensiunii efective cu (Y w . ~11),iar un curent ascendent, 0
SaJ

afanare a pamantului prin scaderea tensiunii efective cu (- r ;: ~h) , putand

ajunge

pana

"
III

la Jichefierea acestuia.
ramane constanta ir.: .h + r 11.,,,) .
ll

ambele

situatii

tensiunea

totala

Pentru cafenomenul de antrenare hidrodinamicd sa nll se produca

este necesar ca dimensionarea lucrarilor sa se faca in asa fel incat gradientul
hidraulic vertical efectiv (igr.ef ) sa fie mai mic decat gradientul critic
(tig.3 .43 .a):

<

lp,r.ef

19r .cr

(3.114.)

unde F.'i== 2,5 + 3 este factorul de stabilitate sau coeficientul

de siguranta

[ 197], sa
u
F.~
==
1,5
+
2
(1
63].
,..
(0 practica, fenornenele de antrenare hidrodinamica
se intalnesc 'in
eazul sapaturilor deschise efectuate sub nivelul ape lor subterane (fig.3.43.a)
~iIn cazul terasamentelor, digurilor si barajelor, cand prin antrenarea
particulelor fine din corpul aces tor-a, realizate clin materiale locale sau din
terenul de fundare al barajeJor de rezistenta (fig.3.43.b) se declanseaza lill
proces de eroziune interna (sufozie), ee se accelereaza treptat pana la
distrugerea lucrarii,
Pentru a se irnpiedica aparitia unor astfel de fenomene de eroziune,
ill mod similar ca in cazul antrenarii hidrodinamice
pe verticala se defineste
[23], [42] un gradient hidraulic critic .pe orizontald (L / fl.H ) ca raport intre
drumul parcurs de apa prin parnant ~ipierderea de sarcina 111 mornentul
declansarii eroziunii interne. Experientele au ararat ea influenta Iungiruilor
verticale este mai mare decat a celor orizontale asupra gradientului hidraulic
critic si dill aceasta cauza, la calculul gradientilor orizontali efectivi,
.

PIZJCA $1 MECANJCA pAMAN'fURILOR

FUNDA1~lll-

306

lungimile orizontale (sau inclinate sub un unghi < 45) sunt reduse la 1/3 din
lungimea lor reala 111 tirnp ce lungimile verticale (sau lnclinate sub LI.O unghi
> 45()) ramarl neschirnbate (fig.3.43.b).

C.P.I
~ZZ2ZZ

t..
zn

zona

c. P. t

SltpUSa

ntrenarii hidrodtnamice

--7.()"" slIpusa

C.P.2

C.P.2

inllcsl1ri i

<,

"

>

zuna- sup usa

croziunii (~lIf07.'ci)
~

gr4

till
=--~l-l + 2t

I Rt tiled.

a) antrenarea hidrodinamicf sub

actiunea gradientilor verticali

1 VI -t-/2
3

)~~

2VI

b) antrenarca hidrodinarnica (eroziune)

sub acliunea gradientilor orizontali

Figura 3.43. Definirea gradientilor hidraulici efectivi verticali si orizontali pentru douii
categorii de lucriiri

Prin urmare gradientul hidraulic efectiv ponderat (rnediu) este:

-I

19,..e[

CU

mad

Ll, == 'I + '2 si L Vi == 2 v

t ,

3
== 0:=--'-tJ,.fl

(3.1 15.)

111-1

pentru exernplul din fig.3.43.b.

Pentru a nu se produce antrenarea hidrodinarnica

ca (rel.3.114.):

(eroziunea)

trebuie

<

I~rr.ef ."led -

.'/!.".(~/ol,"C'd -'-< (.l~J'.(ldI71i.ljibJI )med

19r.cr.II,ed

1-'

18

unde

ig".cI'.meti

este gradientul

(3.114.b)

mediu

(ponderat)

la curgerea

combinate

verticala - orizontala .

Lane [42], [23], [116], [237], dupa analiza a peste 2()O de baraje (din
care unele au cedat), propune ca dirnensiunea orizontala ponderata a lucrarii
( Lo) sa fie:

3. NO'"I'IUNI DE 1-11
DROGEOLO(,1 E $1 ELr~MEN'I~E DE IilDRAUL1CA

l gr .ej. med

I),j:1

<
i
L - gr .ad .med

=>

Lo 2. ,

307

SUB'rERANA

,LVI

1,~,.
.od .ii/fit)

unde valorile coeficientului

Co (gradientul hidraulic
dupa [42]) sunt date [23], [42], [237],111 tabelul 3.5,
Tal,eI3,5. Valorile coeficientului

orizoutal

admisibil

Co pentru stabilirea lungimii ( LoJ ponderate

lucrarilor pentru evitarea antrendrii hidrodinamice in directie orizontald / verticald

Gradientul
Coeficientul
hidraulic
Coeficientul
Denumirea parnantului din corpul
redus
admisibil mediu Co = II igr.ld.'l'led
terenu IIIi de fundare
C~~: Co 11,43
i.lfr.tid .mer! = II C0

Bolovanis cu nietri
Pietris mare cu bolovanis
> Pietris cu dimensiune mi ilocie
N Pietris mic
0
o
Nisi J mare
Q)
Z N isiQ miilociu

0,40
0,33
0,29
0,25
0,20
0,17
0,14
0,12
0,63
0,55
0,50
0,33

,~

(1)

Nisi J

fill

Nisi J foarte fill, narnol

tare
Q) Argi la foarte
:>N At" g,j La ta re
0 Ar~i la olastic vartoasa
u
Ar~i la rnoale
,~

2,5
3,0
3,5

J,8

5,0

2,1
2,5
2,8
3,5

6,0
7,0

4,,2
1. ,9

8,5
1,6
1,8
2,0
3,0

6,0
1,5
1,5
1,5
2, J

4,0

Sporirea gradientului hidraulic efectiv se poate real iza III cazul

barajelor prin peretii de palplanse verticale (rnult mai eficienti decat sporirea
lungimilor lucrarilor respective) sau prin realizarea unor pinteni verticali
berme, antiradiere, puturi de descarcare, etc,
Toate aceste masuri au drept scop lungirea drurnului parcurs de apa
prin parnant, deci a liniilor de curent, in vederea micsorarii gradrcutului
hidraulic (igr. == Mi II) si prin aceasta a micsorarii fortei specifice a
curentului. Asigurarea constructiilor impotriva fenomenului
de antrenare
hidrodinamica
se poate face ~iprin rnicsorarea pierderilor (1p. sarcina
hidraulica in zonele periclitate si prin aceasta micsorarea pre siuni lor
interstitiale ale apei.
Realizarea practica a acestei idei se face prin intermediul filtrelor
inverse (fig,3.44,)
ITI_ai multe straturi
granulare suprapuse,
cu perrneabilitatea crescatoare In sensul de curgere. Filtrele inverse sunt [42]
parti esenliale ale constructici, necesare pentru a-i asigura Iunctionabilitate
,

fUNDA1'Ill-

308

FIZJCA ~'1MECANICA pAMANTURILOR

si securitate acesteia. 0 statistica [163]., [23] arata ca eea. l5,5

din
accidentele
lntalnite
la
baraje
s-au
datorat
sufoziei,
,.,
In mod obisnuit filtrele inverse se realizeaza din nisipuri, pietrisuri,
zguri granulate sortate de furnal si terrnocentrala, dill materiale organice
(tulpini de in, paie, etc.) si mai recent din materiale sintetice netesute
(Terasin, Netesin, Netezon, Terazon, etc.) care infasoara tuburile de drenaj
sau Ie acopera ca 0 plapurna [225], [238].
%

Cllrba de
saturatie

C.P.I
filtru invers

/\
..
't 11-..

"T""II

"

......

"'oot

....

"'"

,~

...

.. ,. .....

lit"',. ...."'- ...... td,,,,

.-

~It.... Pt~tIot,_M.

.' .

C.P.2

a) dren de taluz

detaliul A

curba de
saturape

~"

f Itru. invers

b) dren tubular

c) saltea drenanta la baraje

Figura 3.44. Solutii pentru micsorarea efectelor negative ale filtratiei

Alegerea materialului granular pe baza caruia se constituie filtrul se

face functie de granulornetria ~irespectiv de permeabilitatea materialulu.i
protejat.
unui pamant cu un coeficient de
Astfel, ideea protectiei
permeabilitate ( kp) prin alt strat de parnant granular eu coeficientul de
permeabilitate

(/cp)

pleaca de la conditia de a asigura protectia impotriva

fenomenului de antrenare hidrodinamica (rei alia 3. 114.) precurn si de la

egaJitatea vitezelor apei de infiltratie prin pamant ~imediul granular
.,
( v p = v p ):

.
1

1gr .cr

.r

gre).

<
F
of

<

1gr .1;' -

gr.P

I:;'

(3.116.)

3, NO'flUNJ DE l-[lDROGEOLOGIE $L E,LEMENTE DE HIDRAULICA SUBTERANA

309

"-

In baza relatiei 3.116.a rezulta ca pentru a nu mai avea loc antrenarea

hidrodinarnica este necesara protectia parnantului cu un strat filtrant cu
permeabilitatea (kF) de i F, == 2,5 - 3) ori mai rnare decat a pamantului
protejat.

Materialele care pot asigura 0 variabilitate a coeficientului de

permeabi litate SUl1t cele granulare, tocmai prin granulozitatea lot" (fig.3 .23.)
Ca urmare directa a acestei concluzii, un bun filtru invers trebuie sa
indeplineasca simultan doua criterii [23], [112], [J 97], [238]:
criteriul de permeabilitate (sa fie mai permeabil de F." ori decat
pamantul pe care-I protejeaza ;
criteriul de filtrare (dimensiunile particulelor sa fie astfel incat, pori i
rezultati sa nu permits antrenarea particulelor materialului protejat
~i
a se evita, astfel colmatarea acestuia),
Prima exprimare cantitativa a acestor conditii a fost facuta de
Terzaghi (1920 - 1921) prin urrnatoarele restricti i impuse compozitiei
gran ulometri ce (fig. 3.45.):
D 15Fs 4 D(~~5P- criteriul de filtrare;

D /5F :? 4 D 15,P - criteriul de perrneabilitate;

unde:

D 15F

diarnetrul particulelor materialului filtrant, corespunzator

procentajului de J 5% de pe curba granulornetrica, la protejarea
pamanturilor coezive, DIs nu trebuie sa fie lnai mic de 0,1 mm
[238];
D 15P; D85P - diametrul
particuleJor
parnantului
protcjat
corespunzatoare procentajelor de 15% ~18 )?/o de pe curba
granulometrica.
Ulterior, cercetarile efectuate, desi au pastrat struetura lui Terzaghi,
au indicat ca cifra de referinta valoarea (5) si atunci criteriile de
permeabilitate si filtrare devin [238]:
-

DlsF
DS5P

S;

5 S; DlsF

(3.117.a)

D,sP

Criteriul de jiltrare previne colrnatarea materialului

filtrant cu
particulele fine ale pamantului de protejat, iar criteriul de permeabilitate
asigura filtrului permeabilita.tea necesara lndeplinirii functiunii,
La stabilirea granulometriei pentru drenuri sau saltele drenante, de la
piciorul sau de 1a baza taluzurilor,
barajeJor, fig.3.44. s-au utilizat si

FUNOAru i . nzic

310

$1MECANI('A PAMAN'rURILOR

urrnatoarele eriterii combinate

(vezi pet.5, tabelul L'r.):

[*], [23], [163],

/ filtrate)

(permeabilitate

pentru f ltre inverse eu granu lometrie neuniforrna:

- particule de forma rotunjita (material rulant);

12< DsoF <58;

12< DlsF

1)50~

<40

(3.117.b)

1)15~

- particule cu forme colturoase (piatra sparta);

9 < D soF < 30;

6<

(3. I I7 .c)

JJ

1J50JJ

F < J8

DIS
1)IS

uniforma, realizate prin sortarea

pentru filtre eu granulometrie

rnateri aJul ui ;

0/0

J)l~AF

AROJLA

NISJP

-=-:---1 --

minos

fin

Ine<liu

~I--

-1- ~~ r

).--~-

---

--

Plr~TR'$

_ ....
-

~OLOVANI$

--~~~~~~

marc

<, 085F>

I'

50 <>----

(3.117.d)

<10

5<

2,11"

-1--

40
30

~-+-+~~+

::

;,
:

~~~~~H

-~+-~~~~~~~~I"++~~~~~~+H~~~-+~++H

1/'

-~'+-~~+H~--~'_*+~~--~~~~~--~+-~~~

501_?P,,,
20 I---+-+--+-~:~
!
~ a ---t--I
15 ()'----~_f-....
-,.r-,.
a' ,"-~
10
U!!
_-><---O~
J..::: ...)1 ~ ~5() p :
lL[ I'

1"-----1 -

r-

,,----

-------

-~I-

----

~,~+---~~~+H~~~-+~

0,001

D 15P 0,01D85P

0,05

0.1

II

D85P

10

20

100

dOll_!_eniuJ de_yarj_~~e a Il~ DISF

Figura 3.45. Dimensionarea unuifiltru invers (dupd U,S, Corps ofEngineers).

Conform restrictiilor (3.117.a), 111 figura 3.45. se prezinta [238]

determinarea curbei granulornetrice a unui filtru posibil pentru Ull parnant
dat prin eurba sa granulometrica, Etapele sunt:
[.]

arths Manual, First Ediliofl U.S.B July, 1960

3. NO'(~IUNTDE I fll)ROGEOLOGIE

$l ELEMEN~J'E DE IIIDRAULlCA

SUBTERANA.

3J I

se traseaza eurba granulornetrica medie a pamantului de protejat;

se determina diametrele D 15P si D85P, corespunzatoare procentajelor de
J 5% ~i
respectiv 85% din curba granulornetrica a pamantului de protejat;
se determina punetele a', b', aflate la distantele 5D 15P si respectiv 5D85P,
de punctele corespunzatoare
G, b de pe curba
granulometrica
a
pamantului si punctul d' aflat fa 25 D5()P de punctul d;
se reprezinta pe diagrama punetul (c), reprezentand valoarea minima a
lui D(95F?:. 2 If' , sau D85F?:. dirt' (IJ. - latimea fantelor, dg, sau diarnetrul

gaurilor circulare ale tuburilor de drenaj) astfel incat particulele fi)trului

sa nu infunde perforati ile tuburilor de drenaj;
orice material granular care aloe 0 curba granulometrica, aproximativ cu
aceeasi [0I'J118. ca pamantul protejat si care se incadreaza In limitele
a ~ DI5F ~ b; D8SF ~ c ~j DsoF s d' poate constitui un burl material
pentru filtru;
limitarea dirnensiunilor particulelor mari din stratul filtrant este irnpusa
"

de dirnensiunea golurilor 'in eazul folosirii tuburilor perforate. 111 acest

eaz D85 a rnaterialulu i dill f ltru trebu ie sa fie mai mare decat dublul
dimensiunii golului;
cand filtrul cste muJtistrat (grosimea minima a unui strat filtrant vertical
~ 5D I 00 ~ 10 CIn [42]), deterrninarea granulometriei unui strat ulterior
ca pozi tie in fi ltru, se determina prin acelasi procedeu, considerand
stratul filtrant anterior ca material de protejat;
pentru straturi le orizontale grosimea minima, din motive constructive, a
unui strat filtrant este de 15 - 25 cm [23], [163] pentru nisip si 30 em
pentru pietris.
Latirnea fantelor (If)
sau diametrul gaurilor circulare (dg)
ale

tubului de drenaj (punctul C din fig.3.4S.) trebuiesc astfel alese incat sa nu

permits antrenarea particulelor materialului granular dill filtru [I 17]:
If ~0,50'D85F
sau
dg ~D85F
(3.118.)
preferandu-se latimi / diametre mai mici si perforatii mai multe.
Latirnea minima a filtrului invers este dictata de posibilitati
tehnologice ca fi ind de eca. 30- 50 CITI [42], iar latimea minima a unei
transee drenante este egala cu diarnetrul tubului de drenaj, plus 15-20 de
centimetri [238J. Filtrele inverse se realizeaza de regula din 3 - 4 straturi
[163J, separate sau nu de cofraje in tirnpul executiei.
Latirnea drenului la executia manuala este data 111 tabclul 3.6., [28].

FVNDA'flll

312

Adancimea drenului
h i mJ,

- FIZICA ~( MECANICA pA.MANTURILOR

Latimea drenului la
execu ia manuala "m

~ 1,00 (exceptional)
1,00 ... 1,50
1,50 ... 2,00
2,00 ... 4,00
4,00 ... 6,00
> 6,00 II'exce )1 ional

Tabel 3.6. Latimea unui dren

impusii de necesiuitile
tehnologice ale unei executii
manuale

0,60
0,60 ... 1,00
1,00 ... 1,20
~ 1,20
~ 1,40
~ 1,80

Numarul criteriilor de dimensionare a filtrelor inverse, stabilite pe

baze empirice, este relativ mare si, prin urmare, prezentam dupa lucrarea
[226] un tabel centralizator a celor mai uzitate - tabelul 3.7.
Tabel 3.7. Criterii de iii/rare si permeabilitate pentru un filtru granular

Nr. Autorul si anul formularii

crt.
criteriului
1921 )

1.

Terzaghi

2.

Bertram (t 939)

3.

Newton si Hurley (J 940

4.

United States Water Ways

Experimental Station
1941 '

Criteriul de filtrare

D,sF s 5 DssP

S.

6.

7.

s4

D8SP
D,sF ~ 6 D8sP
DJ5F~ 9 D1sP
D,sF s 15 DsoP
DlsF~ 32 D,sP
D,sF

( 1974)

U.S. W.E.S. (vezi pct.4)

(J 948)

DlsF ~ 5 DssP
D,sFs20 D,sP
DsoFs 25 DsoP

U.S.W.E.S. (1953)

8.

U.S. Corps of Engineering

Manual (1955)

9.

Cedergren ' 1967)

oermeabili tate
D,sF ~ 4 DlsP

Filtru omogen

5 D50P~ DsoF~ 10 DsoP

2. Filtru neornogen
12 D50P~ D"(lFS 58 D50P
12 D,sPs D,sFs 40 D,sP

U.S. Bureau of Reclamation

Criteriul de

Criteriile din J 948 cu urrnatoarele

cornpletari:
J . Cand U n~I,5
DJsF < 6 OssP
2. Cand Un~40

D'5F~0
DlsP
DlsF ~ 5 D8sP
DsoFs 25 DsoP
D,sF s 5 D&sP

Combinat cu
criteriul de Iiltrare

DI5F~ 4 D,sP

DlsF~ 5 D,sP
D15r~ 5 D,sP

3. NOTIUNI fJE HLDROGEOLOGIE $1 ELEM,ENTE D,E ~irDRAULICA SUB1'ERANA

313

Alegerea materialului drenant care constituie umplutura drenului se

face 'ill raport de coeficientuJ de perrneabilitate, respectand principiile de
alcatuire al filtrului invers, (tip I), conform sau cu umplutura de tip 11 si
protectie cu filtru din geotexti le.
Utilizarea filtrelor din geotextile (Netesin, Terasin, Madritex,
Secunet, etc.) pentru executia drenurilor sau saltelelor drenante constituie 0
solutie moderna
[*.], [28], [117] fiind mai putin restrictiva 'in alegerea
umpluturii din corpul drenant (tip II, tabel 3.8.) si necesitand mai putina
manopera decat realizarea filtrului clasic (tip I).

ri

Tahe13.8. Tipuri de piimdnturi care POI.fr utilizate fa realizarea umpluturii drenurilor

gravitationale

Coeficient de Corp
permea bi litale drenant
k (cm/s)
ti P

Natura terenului

A. pAMANTURI

OMOGENE

AJ Foarte perrneabile
A2 Permeabile: pietris eurat, pietris curat eu nisip,
pietris Cli nisip (lara coeziune), nisip curat, nisip curat
ell pietris nisi J orafos cu pietris ,rara coeziune
AJ Pu in penneabile
A4 Practic imperrneabile: pietris eu rusip (eu
coeziune), praf, praf cu nisi p sau pietris, praf argi los,
praf argi los Cll rusrp sau pietris argile sau argile
prafoase cu materii organice, turba, turba argiloasa sau
orafoasa
,.,
...,
B. PAMANTURI STRATIFICATE

Parnant compus
sau permeabile

(,

10- I .. 10-4

10-

7
... 10-

II

din straturi alternante

> 10-1

imperrneabile

> 10-

corespunzator

naturii
straturilor

11

Selectarea geotextilului corespunzator tipului de pamant care trebuie

protejat se face 'in baza acelorasi criterii [28], ["'*] [117], (N.P. 43-85):
criteriul de filtrare;
D95

dso

[.]

< 8

u,

cu

(3.1 19.a)

Strunga Y., Popescu Gh. - "Manual pentru geotextile si geosintetice' , INCERTRANS,

]996

[1 Normele

lehn ice pray izori i privind uti Iizarea geotexti lelor ~i

geornernbranelor la Iucrari
de constructii N.I', 43-85

FUNDATIII

3,14

- FIZJCA $1 ME 'ANICA PAMAN1URILOR

criteriul de perrneabilitate;
k:gea. ~ 10 . k (1ti11l0'

(3.119.b)

1,

unde:

se refera la dimensiunile

D95 -

porilor geotextilului;

d10; dso; d6() - diametrele dill curba granulornetrica

a parnantului
protejat corespunzatoare fractiunilor de 10(Yo; 50% ~i
600/0;
/cRe(} - coeficientul de permeabilitate a geotextilului;
k~Jalnan' - coeficientul

de permeabilitate

a pamantului

protejat.

Capacitatea de drenaj a unui geotextil se verifica prin relatia [117],

[*] :
(3.120.)

unde:

Q1!eo -

Q,){hl1(il1I

debitul de apa ce poate f condus de geotextil in planul sau;

debitul de apa de apa din parnant ce urrneaza a f drenat.

Norrnele

franceze

[28], [***] recornanda

pentru criteriul de Iiltrare

relatia:

(3.121 ,)
"

In care:

OJ - dimensiunea

eelor mai mari pori ai geotextilului

corespunzator dimensiunii maxime a particulelor

pot f antrenate de apa in rniscare;
c = c, 'C 2 C3 ell;
c, = J,O(grallulozitate

neuniforrna)

si care ar f
de pal11311t care

si c, == (),8 (uniforrna);

= 0,8 - 1,25 - in raport de greutatea

vol umica a parnantulu i'

C2

c3 == I, O (pentru ig,.. < 5); c3 == 0,8 (igr. = 5 -:- 20);

(i

gr.

==20+40)-

(;3

== 0,6

'

diametrul
corespunzator Iractiunii
de 85<Yo pe curba
granulornetrica a pamantului protejat.
Detali i tehnologice pri v i11d I~eaIizarea drenuri 101, tipu ri de drenuri
precum ~icalculul acestora sunt prezentate in detaliu ill lucrarile [24J, [28],
[4 1], l62], [114], l226] .
c/85

1''''''1

Recommandations pour l'cmploi

filtration, C.F.G.O., 1986

des gcotextilcs

dans res systernes de drainage et de

Compresibilitatea piimdnturilor
4.1. Conslderatii generale
indiferent de natura, destinatia si irnportanta
lor au drept suport pan1017,tlJI. Ca urrnare, ele transmit acestuia, prin
interrncdiul fundatiilor, actiuni ce indue in pamant 0 stare de tensiune
insotita, datorita cornpresibilitatii
acestuia, de 0 stare de deformatie asociata,
I eterrninarea,
si cunoasterca starii de tell iune si deforrnatie face
posibila aprecierea caniitativd a comportamentului,
sub actiuni rnecanice, a
rnasivelor de parnant de sub constructi i si prin aceasta impunerea U170r
rcstrictii (ST AS 3300/2-85) privind fie marimea tensiunilor, fie marimea
deformatiilor, peutru a obtine cornportarnentul
necesar unci exploatdri
normale (S.L.E.N.) a constructi ilor, respectiv pentru a nu-si pierde capacitatea portanta (So L.C.P"),
Determinarea stari i de tensiune ~ideformatie din masivul de pamant,
sub actiunea unor incarcari
exterioare, JJreCLI.m si aprecierea COJ1"IJOftamentului 'lui prin prisma criteriilor de rezistenta rigiditate si stabilitate,
C()11Sli tuie obiectul mecanicii pdmdnturilor.
Mecanica pdmdnturilor, asemenea Teoriei elasticitatii, dill care preia
de fapt majoritatea ipotezclor si rnetodologiilor, analizeaza starea de tensiuni
$1 deformatii, 111,1 din masivele reale de pdmdnt, ci dill niste corpuri (modele)
care pastreaza dill COI"Pll) real nUI11ai trdsdturile si caracteristicile determinante asupra proceselor analizate, renuntand la cele secundare.
"
In consecinta,
obiectul de studiu a) rnecanicii pamanturilor
it
constituie semispatiul si semiplanul.
Prin semispatiu (fig.4.1.a) -e intelege UI1 cor]] solid, de mdrire semiinfinita, limitat de 0 suprafata plana.
C011.15IJ'1ICliileterestre,

FUNDATJI 1- FlZICA ~l MECANICA

316

pAMANTUR1LOR

Prin sectionarea semispatiului cu dOLIQ planuri verticale la distanta

unitara se obtine, UIl nou corp solid, numit semiplan (fig.4.1.b).
starea plana de ten,siuni

q(kN/tl1I)
,_;....-~

ax

"

,~

1/ I
, I

,,
,r'o'
,,

07.

/"~
I

'* * 0; cry = 0

i:. - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

" - - - -.~k_:c:

- - - - - -

-!'"'"

-Wt'---j"_,~(I

serniplan

semispatiu

starea plana de deformatii

ax -::/:.az -::/:.ay-::/:.O; e y = 0

b)

a)

Figura 4.1. Expresia grafted a semispatiului si a ..semiplanului

Asupra acestor eorpuri se fac, in principal, urmatoarele

ipoteze [18],

[39], [43] :

ipoteza mediului continuu;

.-

ipoteza ornogenitatii;

ipoteza izotropiei .

Ipoteza mediului continuu considera ca intregul

sernispatiului este ocupat de materie eu 0 structura continua,

al
fisuri,

corp

taJ-a

crapaturi, goluri, etc.

Aceasta

ipoteza constituie baza intregului calcul diferential si

integral aplicat rnecanicii
pamantului, permitand
legarea proprietatilor
solidului de un volum infinitezimal,
Daca avern 'in vedere structura
prezentata anterior, rezulta clar ca el constituie un mediu
discret (alcatuit din partieule), trifazic, si nicidecum un rnediu continuu.
ApLicarea, oarecum fortata, a acestei ipoteze fundamentale
a
pamanturilor
este facuta atat din cauza inexistentei
unei dezvoltari
corespunzatoare a mecanicii mediilor discrete cu aplieabi litate imediata in
cazurile practice, cat si din necesitatea de a prelua direct rezultatele gata
finaJizate din mecanica corpurilor continui. Aceasta lnsa, induce anurnite
aproximatii ale fenomenului real si, drept urmare, deterrnina un anumit
caracter relativist al intensitatii marimilor fizice calculate in baza acestei
ipoteze.
Este destul de elar ca intre cele doua medii, presupuse continui, otel
.>~i pamdnt, desi ambele pot fi considerate discrete, (otelul are 0 structura
atornica, deci din particule rnateriale si respectiv parnantul este alcatuit din
parnanturilor,

4. COMPRESIBILITATEA pAMANTURJLOR

particule)

317

exist!

diferente apreciabile, care lnsa nu sunt concretizate in

modelul rnaternatic al mecanicii mediilor continui. Dupa unii autori insa,
(rnai degraba dill cauza unei justificari, in locul acceptarii actualelor limite
ale cunoasterii
In dorneniu, in momentul actual) se considera ca
dirnensiunile particulelor pamanturilor sunt mici In raport eu dimensiunile
semispatiului, daca ou In acelasi raport ca dimensiunile atomului fata de cele
ale corpurilor din otel, totusi apropiate si, prin urrnare, ipoteza ar fi pe deplin
acceptabila (aproxirnativ pentru acelasi interval de erori).

lpoteza omogenitdtii admite in general ca proprietatile mecanice

ale materialului l1U variazd de la punct fa punct, adica proprietatile sale sunt
aceleasi in orice punct al semispatiului.
Daca privirn tnSa un masiv de pamant (fig.4.2.) rezulta destul de elar
ca prezenta stratificatiei, precum si marea ei varietate conferita de conditiile
geologice de geneza, fac ca aceasta ipoteza, aplicabila in egala masura atat
la rnasivul (a), relativ ornogen, cat si masivelor (b), (c) si (d) sa fie facuta
.responsabila" de catre multi cercetatori de neconcordantele constatate intre
rezultatele teoretice si cele determinate prin masuratori pe constructii reale.

a)

b)

c)

d)

Figura 4.2. Macrostructura masivelor de pam ant

Ipoteza izotropiei considera ca intr-un punct al semispatiului,

proprietatile mecanice ale materialului nu variazd in raport cu diferitele
directii din punctul considerat. Si aceasta ipoteza constituie 0 simplificare,
deoarece in majoritatea cazurilor se constata 0 diferenta in proprietatile
pamanturilor pe directia verticald fata de directia orizontald, diferente

FUNDATII J - FIZI A $1 MECANICA PAMANTURILOR

318

conferite atat de structura discreta a parnantului din stratificatie, cat si din

autocomprimarea (consol idarea) pe d irectie verticala din greutate proprie.
Este evident ca masivele de pamant prezinta diferite grade de
anizotropie a carer caracterizare plio parametri cantitativi, 111 mornentul de
Iata, este dificil de facut,
Ca urrnare a acceptarii acestor trei ipoteze, cu lirnitele lor subliniate
la nivel: calitativ, semispatiul si semiplanul, corpurile care fac obiectul de
studiu al mecanicii parnanturilor sunt asimilate cu un corp continuu, ornogen
~iizotrop, caruia i se pot a,pl ica metodele specifice mecanici i COt'pUJ'j lor
conti nui deformabile,

4.1.1. Ecuatiile de baza ale mecanicii pamdnturilor

Dupa cum s-a precizat anterior mecanica pdmdnturilor isi proputie,
printre altele, determinarea stdrii de tensiune .yi deformatie induse ln
punctele sernispatiului sau semiplanului de fortele exterioare aplicate pe
suprafata lor (forte de suprafata). Cum In pamant exista 0 stare de tensiune
preexistenta
determinata
de propria lui greutate, precum si de unele
eventuale rniscari ale scoartei, In decursul istoriei masivului de pamant,
mecanica parnantului va determina Illl starea de tensiuni si deformatii totala,
ci variatiile ei la variatii ale fortelor de suprafata.
Facand deci abstractie de starea de presiuni preexistente,
deci
adrnitand ipoleza lipsei tensiunilor initiale din semispatiu, starea de tensiuni
~i
deforrnatii dintr-un punct oarecare al sernispatiului va f deterrninata daca
se cunosc tensorul tensiunilor ~irespectiv tensorul deforrnatiilor, definiti
,

pnn:

2"'

rX)1

si respectiv
LZV

(4.1 .a)

11.

2.. r

zx

2.. r

zy

sz

unde elementele eel or doua matrice all semnificatii, Ie cunoseute dill

rezistenta materialelor [39] , [175] si teoria elasticitatii [43], ele fiind functii
de coordonatele (x, y, z) ale punctului considerat (fig.4.3.),
Atunci cand se cunosc tensiunile principale (aT, os, (3), tensorul
tensiunilor devine:

4. COMPRESIIlILITATEA

0",

0"2

0"3

[T(1] ==

319

pAMANTURILOR

(4.1.b)

~----------------------.
rt'ixL/

r. :r-

cr X

.I L'

_ ; r

zy

I -

,1/ t

-I'":

'tlyz

,_!yx

,
,
,

~y

,
,

E--+---(J X

_-

..

_:cr23~~;~--- '"

~~ _

"y
./
Yf/ -,-,J"'_
,"

,,

_- -

xz

..

a1

z
Figura 4.3. Starea spatialii de tensiuni

Datorita faptului ea majoritatea materiaJelor, respectiv rocilor (eu

exceptia eelor fisurate), rezista fara a se rupe unei solicitari hidrostatice (CYI
== 0"2 =: (}3), rupandu-se insa Ja valori reJativ mici ale tensiunilor ee tind sa-i
modifice forma, se obisnuieste ca starea de tensiune, respectiv defc natie,
sa fie descompusa [39], [175] intr-o stare de intindere sau cornpresiune
uniforrna (tensor sferic - T<;), ce determina modificari de volurn si un tensor
Du care deterrnina rnodificarea formei (fig.4.4.);

//
,

r-

//

_--

,/

(j2
"

tensor oarecarc

tensor sferic

a0

,,
/

00

'_-

/,

-~.
, >

03 - (jo

(\

0'2 - 0'0

--tensor deviator

Figura 4_ 4. Descompunerea suirii spatiale de tensiuni

unde

0"0,

principale:

este tensiunea

rnedie, egala

cu media

aritmetica

a. tensiunilor

PUNDAT1J I - FIZICA $l MECANICA PAMANTURILOR

320

Ca urmare, expresiile tensorului tensiunilor devin:

[Tu]=[~]+[DC7]

cu:

a1

a0

0'2

- 0

0"3

[To

0
0'0

U2 - 0"0

,0

0"1 -

0 +
0"0

(jo

[1:, ]

a3 -ao

[Do]

(4.1.c)

sau:

ax

" X)I

'Cxz

r;

O"y

'Cyz

t:zx

'zy

O"z

- 0

ao

0'0

(To

a, -0"0

'xy

'xz

'.YX

O"y - (Yo

"yz

izx

Try

v. -0"0

Daca se inlocuieste in expresiile (4.1.c) componentelor

deviator,

0-0 prin

tensorului

expresia lui se obtine [175]:

IV

Figura 4.5. Descompunerea tensorului deviator in trei start, de forfecare pura

0". +0-2 +0-3

al-~=O-I-

20'. -0"2 -(T3

3
a

2 -

_
0'0 - CT 2

aJ -0-2 a, -0'3
=
+
3
3

a,+a2+U3_2U2-UI-a3_
-

0-1-0-2

a2-CT3

+ ___;:;;;
_ __;:;_(4.2.)
3

4. COMPRESIBILll'Al'E,A

pAMANTURILOR

321

Ca urmare tensorul deviator (Do-), poate fi descompus (fig.4.S.) in trei

stari de intindere si compresiune egale ca valoare (pe fete perpendiculare) ce
constituie de fapt stdri de forfecare purd in planurile principale.
"
In mod similar tensorul deformatiilor
specifice
[Te] , se poate
descornpune lntr-un tensor care determina modificarea de volum [TB()] si un
tensor care are drept efect schimbarea formei sau de lunecare [De], nurnit

deviatorul stdrii de deformatie.

Ca urrnare:
(4.3.a)
unde:

Ii x - 0

1
2"Yx.v

si respectiv

2Y

zJ,

sau:
81 -80

[De] =

2'
1

Y21

2' r31

2' YI2
82

8C)

2"'

Y13

2' Y23

(4.3.b)

2' r32

z -&0

".

In concluzie, starea de tensiune si deformatie dintr-un punct sc poate

caracteriza prin tensori sferici, ce deterrnina sau caracterizeaza 0 varia tie de
volum, si tensori deviatori, ce determina sau caracterizeaza 0 schimbare a
forme; elementelor de volum.
Pentru ilustrarea
procedeelor
de determinare
a componentelor
tensorilor To- si Te, vom considera cazul serniplanului si respectiv al starii
plane de tensiuni (fig.4.6.) caracterizata prin tensorii:

~l

2' r

X2

(4.4. )

Adrnitand variatia Iiniara a tensiunilor pe lungimile dx, dz atunci

tensiunile pe fetele elementului de volum vor avea marimea si configuratia
(Iill f g. 4.6. b.

FUNDATIJ L - FIZICA $1 ME 'ANICA pAMAN'rURILOR

322

dx

o zc/x
't ud.x

+ ocr dx dz

o
x

y dx dz

at
+

&t

oz

ox

M(x~)
't x~dz

r s -t-

.1'

dz dx

't

c +
%

acr

oz

Xl

AX

dx dz

dz dx

b)

a)
Figura 4,6. Starea plana de tensiuni

Astfel

tensiunile O-x
x+dx=const.
diferentialele
deci vor fi:
O-x+

pe unitatea de suprafata vor actiona

si respectiv 1:"fZ ca pe fata opusa caracterizata prin abscisa
(acceptand ipoteza cresterii liniare a tensiunilor in raport cu
dx, dz) tensiunile vor creste proportional cu diferentialele si
pe

fata x=const.,

ao- x dx
ax

respectiv

aT:
+

'C
:\2

ax

.fZ.

dx

(4,5.a)

Variatiile

tensiunile s-au facut numai to raport eu diferentiala dx,

deoarece pentru sectiunile de abscise x ~irespectiv x+dx, ordonata z este
constanta si prin urmare dz = O.
"
In mod simi lar, pentru fata z = const., vor actiona tensiunile Oi si LZX'
iar pe fata opusa se vor inregistra cresteri Ie diferentiale In raport eu dz (x =
const. -;) dx= 0) ~jdeci tensiunile vor fi:

az +

BO'

Bz

z .

dz

respectiv

(4.S.b)

Considerand ca sub actiunea fortei P semiplanul este in echilibru,

atunci se admite ca ~i
elementul de volum corespunzator punctului oareeare
M> este in echilibru sub actiunea fortelor elernentare ce se exercita pe fetele
sale. Ca unnare rezulta:
Echilibrul static al elernentului de VOIUlTI se exprima prin conditia
ca eJemenlele torsorului sistemului de forte elernentare sa fie eehivalent cu
zero, deci:

4. COMPRESJ3ILITA1'EA

L'~i= 0 =>

LM;

dz-

PAMANTURILOR

dz + r: udx-

(J".'C

or
+
zXdz
OZ

zx

or
+

dx

+ rxzdz-

-i

dx
dz
- 'xz+
xz
2

XZ

323

dx=O

dx dz+w dx dz=Ii
Ox
.\'2

=o=>

dz
=> rv.'dx
+
2

dz
dx
2

or ~udx
ax

(4.6.a)
Reducand terrnenii asemeni si neglijand infinitii de ordin superior
(ordinul 3) se obtine urmatorul sistern de ecuatii diferentiale liniare cu
derivate partiale
(care contine
trei necunoscute
si doua ecuatii

independente ):

aO'." + or z.'C = 0
ax 8z

oa
az

+ 07:xz

ax

i.r2 -

r =0

(4.6.b)

r zx = 0

Ecuatiile geometrice si de compatibilitate stabilesc legaturi intre

deforrnatiile specifice (ex, ey, Yxz, Yzx) si componentele deplasarii punctului
}"f~M;, pe ceJe doua axe (u, v). Pentru usurinta dernoustratiei
se va
considera starea plana de deforrnatie (deformatiile se vor produce nurnai In
planul xOz), fig.4.7.
Ca urmare a actiunii fortelor de suprafata, punctul M se v U deplasa In
M' iar cornponentele deplasari i MM', pe cele doua axe vor fi u si v.
Adrnitand ipoteza liniaritatii geometrice, adica a unei relatii liniare
intre deplasari si deformatii ..specifice [J 8] pentru dorneniul rnicilor
deforrnatii, punctul B, aflat la distanta dx de punctul M se va deplasa in B si
ill baza ipotezei mentionate, cornponenta pe axa Ox va fi:
I

u+

OU

ax

-dx

(4.7.)

Cunoscand componentele pe axa Ox, ale deplasarilor punctului

B se poate calcula, prin diferenta lor, alungirea elementului dx:
Sdx

= 1.1

au
+
. dx ax

1,1

au
= . dx
ox

M si

"

FUNDATIJ 1- FlZICA $1 MECANICA PAMAN1'URlLOR

324

si deci, deformatia specified (alungirea)

Ildx
s =-.t
dx

=>

Ex

S
x

rezulta:

au
=-

(4.8.a)

ax

dX
u

M
V

M'

B
............ --_ ... _-- -------_ ..
~

,.

au
tt +
dx
ax
.I

__ ...- --- ----*_ ..........._.... .. --- -_. -f --

\.

,I
I,

v+

av

az

dz
.. -_ ..

- .......

z u+

av dx

ax

,
!

II

d<P2

v+

d<p,

B'

dZ

_ ...... - .....

0'
.- .................... -_ ... -................................ -_ ...... _ .....

"\.

au dz

I,
I

8z

Figura 4.7, Relatiile dintre deformatii si deplasiiri

A

In mod analog, analizand deplasarea pe directia axei z, a punctului

D .D', aflat la distanta dz de punctul M se obtine:
s =
z

Bv

(4.8.b)

az

Ca urmare a alungirilor diferite pe eele doua axe ale elernentului

de

lungimi dx, dy, unghiul drept DME variazd cu cantitatea do: = d(/J/+ drp2
(fig.d.?"), definita ca reprezentand lunecarea ..specified in planul xOz, notata
eu Yxz.
Determinarea expresiei lunecarii specifice (rn;) se face pe baza
analizei rotirilor laturilor ME -) M'E' si respectiv MD -) MD' (fig.4.7.).
Astfel, latura ME se roteste cu unghiul d(/JI. a carui tangenta este data de:
v-

tg ( d
"

(/J, ) ~

BY

ax
d CPt = ~---'----

-dx -v

dx

In mod similar, rotirea laturii MD rezulta:

Ov
=-

ax

(4.9.a)

4. COMPRESIBILITATEA pAMANTlJRILOR

325

-u

(4.9.b)
Ca urmare, lunecarea specifics Yxz, in planul xOz rezu Ita:
8v

=> Yxz

au

(4.9.c)

ax + f}z

Deci, componentele tensorului deformatiilor intr-un punct al

semiplanului sunt functii Liniare, cu derivate partiale de ordinul intai, aJe
deplasarilor punctului considerat:

au
== .

Ex

ax
Bv

(4.10.)

&=z

az

av +au

-Y
xzzx-ax

8z

CurTI aceste ecuatii au fost stabilite nurnai pe considerente

geometrice, ele sunt denurnite ecuatii geometrice, sau ecuatiile Cauchy,
dupa numele celui ce Je-a dedus pentru prima data. Analizand structura
sistemului de ecuatii (4.10.) se constata ca deforrnatiile specifice lotr-un
punet nu sunt independente intre ele si respectiv nici ecuatiile sisternului,
Astfel, daca se elirnina deplasarile u si v din sistem se obtine relatia
de legatura intre deformatiile specifiee, numita ecuatie de compatibilitate
sau continuitate.
Aceasta ecuatie se obtine din ecuatiile sisternului (4.] 0.), prin
derivari suceesive in raport eu x si z:
8

==

==

a'Ll

ox

=>

av =>
8z

aLl av

r = OZ
xz

ax

8E
x
2
az

(}3U

==-_

axaz

av

0 8 z==
2

8x

=>

__

8z8x

ar

xz

2
au

=
ox
ozax

a
v
+
2

ax

02r
8
u
a
v
_~xz~=
+ __
2
2
oxoz 8xaz
8z8x
J

=>

(4.11.)
lnlocuind derivatele partiale ale deplasarilor u, v dill ultima ecuatie,
cu expresiile tor date de primele doua ecuatii, se obtine ecuatia de
,..

continuitate cantata:

FUNDATIJ 1- FJZICA ~1 MECANICA pA.MANl'URILOR

326

2
82
8
8
_&_.;..:_x + _ Ii z ==
Y_,'z
OZ2

ax

oxoz

(4.12.)

care exprima faptul Cft prin deformare corpul isi pa..streazd continuitatea
interioara, adica nu apar fisuri sau crapaturi,
Asociind aceasta ecuatie, ecuatiilor de echilibru static (ec.4.6.) se
obtine urrnatorul sistem de trei ecuatii diferentiale:

GO-x + Bt:

ax

l.OZ

=0

GZ

bo,
8r
_...;;;_,
+ xz -

az

ax

0
==

(4.13. )

care contine 6 necunoscute si prin urrnare nu poate fi rezolvat,

Ecuatiile sistemului (4.13.) au fost stabilite pentru COllJUI~i ale carer
proprietati se pot incadra, tara abateri prea rnari, 10 ipotezele mentionate
an terior ( .4. I.). Prin urmare, ele se pot apl ica diferitelor tipuri de corpuri
constituite din diferite rnateriale (lemn; beton; metal; etc.) dar ~j
semispatiului si serniplanului constituite din pamanturi.
Concluzionand rezulta ca pentru determinarea necunoscutelor,
dill
sisternul de ecuatii 4.] 3., sunt necesare inca trei ecuatii care reprezinta asa
numitele ecuatii constitutive (ecuati i fizice), speci fice fiecarui tip tie
material, adica relatii de legaturd intre eforturile unitare / tensiunile si
deformatiile specifice si realizate prin diferiti indicatori ai proprietdtilor
mecanice.
Deci prin asocierea ecuatiilor constitutive sisternului (4.13.) acesta
devine compatibil deterrninat ~ise particularizeaza astfel peutru Ull anumit
tip de material.

4.1.'1.1. Ecuatiile
constitutive ale materialelor
,
Pe baza analizei

echilibrului static al unui element de volum si

respectiv a deplasarilor ~1 deformatiilor lui s-au stabilit ecuatiile (4.13.), ce
stabilesc legaturi intre tensiun ile care actioneaza
pe
fetele
elernentu
Iul
de
....
VOIUlTI ~i
respectiv intre deformatiile IU,i. Intre tensiunile si deformatiile
specifice exista I'rlsa 0 interdependenta, 111 sensu) ca deformatiile reprezinta
tie fapt materializarea fizica a starii de tensiune respective.

4, COMPRESfBILITATEA pAMANTURILOI~

327

Stabilirea Iegaturii functionale si prin aceasta a ecuatiilor C011Stitutive Intre tensorul tensiunilor si tensorul deformatiilor se face de regula fn
laborator, prin incercari asupra rnaterialelor respective. Ca urmare, rezultatele incercarilor, exprimate sub forma grafica sau analitica, exprirna
raportu I dintre tensiuni si deforrnati j ~iconstitu ie rnasura proprietati lor
fizico-mecanice ale matcrialelor,
Experimentarile constau de regula, din inducerea lntr-o proba fasonata din materialul studiat (fig.d.Ra.) a unei stari de tensiuni omogene,
depinzand de un parametru (intinderea sau compresiunea monoaxiala) si
masurarea variatiilor de dirnensiuni ale probei (~/1 ).
,

cr
(Jc

ce

O'p
0'

ar
]-J

\ E , ....,C
J..

r---

."

I,
;

"

Ao

,;

""

1 1.,..q

),

______

.:: ___

:'"r --~

I.~'
t:

tgut

0.2 r
A... ___

0'=

:. 'j',

N
A
(J

!..'I. I'
..).;

. -=E

E
\

--F
Cc

4'
..

tga ==

aI'\ ~

,D

ap

- -

'.,,+

" ~ ..... [,\1ft."1;.'"

.. '::-'_ .~.,J~

~h
eh

N
a) solicitarea probei (epruvetei)

b) curba caracteristica

Figura 4.8, Curba caracteristica a otelului

Pentru ilustrarea procedeului se considera exernplul clasic al

otelului moale, care supus la intinderc sau cornpresiune, CU 0 tensiune
practic uniforrna (Y == N / A) crescatoare Cli intensitatea actiunii, se
deforrneaza. Reprezentand grafic corelatia biLlnivoci & = f{u) se obtine
,

diagrama caracteristica
fi gura 4.8.

(curba caracteristica)

a otelului

ell

alura data 1n

FUN DATI I I - ~"IZI A

328

Sl

MECANICA pAM;\NTURILOR

Din examinarea curbei caracteristice se constata ca pana in punctul A

curba caracteristica este liniara si, prin urmare, pentru dorneniul de variatie a
lui 0 ~ a sap se poate scrie relatia:
a=&

(4.14.)

unde:

e = LIhlh, este deformatia

specifica sau scurtarea specifica;

E = tga - modulul de elasticitate (modulul lui Young) al otelului.
Prin descarcare, epruveta supusa la 0 tensiune 0 S a sap revine la
dimensiunile initiate adica are 0 comportare perfect elastica.
Relatia (4.14.) ce constituie ecuatia constitutiva
a otelului la
intindere, este cunoscuta sub numele de legea lui J-Jooke si ea exprirna
proportionalitatea dintre tensiuni ~i
deformatiile specifice.
Tensiunea 0",;, reprezinta limita de proportionalitate a otelului, iar

zona OA este zona de proportionalitate a curbei caracteristice.

Tensiunea 0; reprezinta limita de elasticitate, adica tensiunea pana la
care, prin descarcare, epruveta nu prezinta deformatii remanente sau
plastice. Peste acest prag de tensiune materiaJul (otelul) trece in starea
plasticd tcurgere - 0;) relatia a = f(B)
devine curbilinie,
iar prin
descarcare epruveta (proba) prezinta
.
...."
irnportanta eu cat a > ~.

La

deforrnatie

remanenta

cu atat mai

anumita valoare a tensiunii (0;.), numita limita de rupere, proba

cedeaza (punctul E din curba caracteristica).

Ca urmare curba caracteristica poate fi schernatizata
AB; BE care pot fi exprimate

segmente de dreapta

prin doua

prin functiile

liniare

[195]:
pentru

a=E

O~a~ae

(4. 15.a)

ae ~a s a,

(4.IS.b)

~I

= ae + E, . (&' - Bp)

unde coeficientul

unghiular

tga,

pentru

= E,

<

este definit

drept mOd'Lll de

consolidare. Prin descarcare (segrnentul EF) se contata crt deforrnatia totala

(&) are doua componente; deforrnatia elastica (Ee) $i deformatia plastics
(remanenta -

B,. / B p

si deci:
B=e+&p

Deforrnatia ela tica se defineste ca avand expresia [195J:

(4.16.)

4. COMPRESIBILJTATEA

329

PAMANTURlLOR

(4.l7.a)

&=-

iar cea plastica fiind definita:

(4.17.b)
Procesul de descarcare a probei, descris grafic de segmentul EF,
poate fi exprimat analitic tot prin legea lui Hooke, In care deforrnatia se
mascara de la noua stare:

'(8-8/))

(4.18.a)

a=E2

unde coeficientul

unghiular

tdecomprimarer.
Daca descarcarea

tga;

= E2 poate fi definit ca modul de revenire

se face

la

tensiune

oarecare

a; < a, < ar

deformatia rernanenta sau plastica va fi:

e pi

= &1 -

a'
E2

( 4.

I 8. b )

Pe timpul incercarii, simultan cu inregistrarea scurtarii (Llh), se

constata 0 crestere a diametrului sectiunii transversale, Astfel, la 0 scurtare G
a barei corespunde 0 crestere a unitatii de lungime a dimensiunilor
transversale.
G(r

unde

=>

V .G

Err

=V

a
.

(4.19.)

este coeficientuJ lui Poisson sau coeficientul

de contractie
(v = e; / 8 ). Raportul m= JIv , este cunoscut sub denumirea de constanta lui
Poisson.

....

In cazul

generalizata
[224 ]:

unei

stari

pentru dorneniul

de tensiune spatiald, legea lui Hooke

0 <a ~ ae se exprima prin relatiile (4.20.),

Y'C)'=
Y)'l =
G

= E1

. a -v.(a
Z

+0') .
y

'xy

2'(1+v)
E

=;>

2.(L+v)
E

. '),"Z

'yz
G

(4.20.)

FUNDATII

330

r - rfZICA SI MECANICA pAMANTURfL,OR

un de G este modulul de elasticitate transversal al materialului sau modulul

de rigiditate, Relatiile au fost stabiJite [39], prin aplicarea relatiei (4.19.),
pentru fiecare solicitare ill parte si suprapunerea efectelor.
Aplicarea principiului
suprapunerii efectelor sau al independentei
tensiunilor (tensiuntle si deformatiile care iau nastere intr-un corp sunt
independente de succesiunea apliciirlifortelors este posibila in baza relatiei
liniare lntre tensiuni si deformatii (relatia 4.19.) si respectiv a ipotezei
elasticitati i perfecte .:
Pentru starea plana de tensiuni (ay == 0), ecuatiile constitutive
devin:

rxz

_ 'n

_ 2.(I+v).,
E

Pentru starea plana de deforrnatie

(8J, =

.l'Z

0;

Cz

(4.21.a)

* 8'1 "# 0)

Asociind ecuatiile (4.21.), ecuatiilor (4.] 3.) se obtine

sistern de 6 ecuatii cu sase necunoscute, compatibil determinat:
ecuatii de echi libru static
I) 80'x + 8-cxz
OZ

ax

=:

2) 80'z + 8,.", -

az

ax

urrnatorul

(4.22.a)
=:

ecuatiile geometrice sau de deformatie (ecuatiile lui Cauchy)

au
C_\. ==ax
3)

8
Z

Bv
=8z

av
au
- +r xZ-ax
az

(ecuatie de
2

a &x+028z

az

ecuatiile constitutive (ecuatiile fizice)

ax

==
2

a y.u

8xoz

continuitate sau
compatibilitate)
(4.22.b)

4. COMIJRESJBIL1TA'['EA pAMANTUR1LOIl

4) ex =

5)
6

Ii Z =

1
~

. (a

.
(a
E
Z

331

- v . az )

- V a.)

(4.22.c)

,,\

'1:

:a

Reducerea si respectiv rezolvarea sisternului de ecuatii, pentru

fiecare caz In parte si prin aceasta deterrninarea starii de tensiune si
deforrnatie, se face prin procedeele indicate in teoria elastici tati i 1 .. [145].
A pJ icarea acestor ecuati i celor doua corpuri care fac obiectul de
studiu al rnccanicii pamanturilor,
semispatiul ~iserniplanul, este posibila
prin stabilirea ecuatiilor fizice ale pamanturilor
respectiv a,1 indicatorilor
proprietatilor
mecanice. Pentru aceasta este necesar, ca in mod similar
cazului prezentat anterior al otelului, sa se deduca prin incercari de laborator
pe probe sau in situ, curbele caracteristice ale pamanturilor, inclusiv cele
corectate, pe baza carora sa se stabileasca ecuatiile constitutive [214] si prin
urmare deterrninarea unor indicatori ai proprietatilor mecanice ale acestora
de tipul E; E,; E2, Aceasta se real izeaza prin studiul compresibilitatii

pdmdnturilor,

4.2. Studiul compresibllitatii

"

pamanturtlor

mecanica pamanturi 101', proprietatea acestora de a se deforrna este

deft nita prin notiunea de compresibilitate.
Studiul acesteia permite stabilirea ecuatiilor fizice ale pamdnturilor,
a indicilor proprieuitilor mecanice si prin aceasta, deterrninarea starilor de
tensiune si respectiv tasarea la un moment dat sau finala (deplasarea pe
verticala) a constructiilor.
Abordarea studiului compresibilitatii
se face, in general, III mod
principial prin aceleasi procedee ca analiza deformabilitatii
otelului moale
in Rezistenta materialelor (.4.1.1.). Astfel se induce lntr-o epruveta din
pamant 0 stare de tensiune ornogena (ce variaza cu un singur paramctru) si
apoi se inregistreaza deforrnatiile corespunzatoare acesteia.
Diferentele, fata de celelalte tipuri de materiaJe de constructie, care
vor fi tratate 'in detaliu ulterior) provin atat din natura / cauza diferitd a
procesului de deforrnare precurn ~idin diferentele tehnologice de realizare a
til

FUNDAT1J 1- F[ZICA $1 MECANICA PAMANTURJLOR

332

incercarilor. Acestea se pot realiza fie in laboratoare, asupra unor probe

recoltate din amplasamentul viitoarelor constructii, fie direct pe amplasament (in situ).
,
,
I

4.2.1. Aspecte specifice ale compreslbllitatii pamanturllor

Dupa cum s-a prezentat in capitolul doi, pamanturile sunt sisteme
disperse,.. alcatuite din trei faze: solida, lichida si gazoasa (fig.4.9.).
Incarcarea lor cu 0 tensiune (P) deterrnina aparitia a trei tensiuni in
cele trei sisteme eomponente. Astfel, tensiunile aferente fazei solide deterrnina 0 variatie relativa de volum a probei, care astfel comprirna celeJalte
doua faze (lichida si gazoasa) provocand eurgerea fluidelor, liehid ~igaz,
palla la stabilizarea sistemului; adica echilibrarea actiunii exterioare de
rezultanta tensiunilor interioare, care apar la contactele intergranulare sau in
interiorul complexelor de apa adsorbita.
Ca urmare, deformarea pamdnturilor este cauzata de reducerea
porozitdtii, datoratd reducerii volumului de gaz si respectiv de apa
(fig.4.9.), volumul scheletului solid ramdndnd constant. Reducerea volumului de gaze si apa din porii pamantului este posibila prin migrarea lor
spre zonele ell presiuni mai scazute. Imposibilitatea filtrarii apei din pori ar
atrage dupa sine ~iimposibilitatea deformarii scheletului solid a) parnantului, mai mult decat deformarea corespunzatoare a volumului de gaze.
Micsorarea volumului prin reducerea porozitatii probei din fig.4.9.,
sub actiunea presiunii (P) este determinata 111 general de:

deplasari reciproce ale particulelor, ca urmare a depasirii fortelor de

legatura de la contactele intergranulare;
eliminarea apei si gazelor din pori prin gradientii de presiune indusi
In masa fluidelor, prin variatia relativa a volumului aparent al
solidului;
micsorarea grosimii peliculelor de apa adsorbita;
deformarea particulelor soli de;
,
rupturi ale particulelor solide prin incovoiere, strivire sau forfecarea
unor particuJe.
Masura in care acesti factori concurs la deformarea pamanturilor,
depinde de tipul lor de structura .
Astfel, III cazu] parnanturi lor Cll structurd grauntoasa (rigida) de
tipul nisipurilor, pietrisurilor (fig.4.9.a) la care granulele reazerna unele pe

4. COMPRESIBIL1TA1'BA

pAMANTUJ~ILO.R

333

altele, presiunea exterioara determina aparitia unor presiuni la contactele

dintre particule care poate provoca rearanjarea lor si uneori chiar strivirea si
forfecarea unor particule.

particula

particula

Invel i anvelo
__
-_I

le'=

apa

Ita

STAREA INITlALA

COMP1~ESIUNE

p=O

-- -- ------- ----- --

---:.__

_L

""'--:...--

-:,._

DES1'JNDERE

a)

b)

Figura 4.9. Deformarea piinuinturilor cu structurd rigidd (a) si structura elastica (b)

Apa ce se gaseste In golurile interparticulare

nu are influente
semnificative asupra procesului de deformare, datorita perrneabilitiitii rnari a
acestor pamanturi ce face ca migrarea apei sa se faca in timp scurt de la
apJicarea incarcarii. Ca urrnare, deforrnatiile acestor parnanturi prin cornprimarea probelor de laborator se amortizeaza ill cateva minute de Ja aplicarea
..
sarcmn.
Revenirile elastice, dupa descarcarea probei sunt cauzate In principal
de deformarea particulelor solide, ca urrnare a presiunilor ce Ie revin.
,

17UNDA l:'[J 1- P'JZICA ~I MECANICA pAMANTURrLOR

334
I'i

In cazul pdmdnturilor argiloa .se ell structura In fulgi, nurnite

impropriu si pamanturi Cli structura elastica, caracterizate prin particule ell
forma plata si aciculara avand lungimi de ordinul 0,001 mrn si grosirni de
0,0001 mm [197], inconjurate de un complex de adsorbtie eu grosimi de
0,25-0,5 microni, presiunile interioare nu 111aisunt preluate prin reactiuni 1a
contactele intergranulare, deoarece particulele nu reazerna direct unele pe
aJtele, ci prin interrnediul invelisurilor de apa adsorb ita, (fig.4.9.b).
Ca urrnare, incarcarea unei probe cu 0 presiune exterioara (fig.d, 9.b)
(P) deterrnina rearanjarea particulelor ~j deci micsorarea porozitatii 101", prin
eliminarea apei libere dill, pori sub gradientii de presiune ce apar si prin
rnicsorarea grosimii invelisurilor ele apa adsorbita, astfel lncat tensiuni le ce
apar In aeeste anvelope sa eehilibreze presiunea exterioara,
La suprimarea Incarcarii exterioare, particulele tind sa-si satureze din
nou carnpul de forte electromoleculare din "j urul particulelor si deci adsorb
din zonele invecinate apa necesara pentru realizarea grosimii maxirne a
invelisurilor de apa adsorbita i prin aceasta, asemenea unei pene, apa
indeparteaza particulele unele de altele, determinand revenirea elastica a
pamantului (fig.4.9.b).
Prill prisma acestei idei, daca apa elirninata din proba este inlaturata
atunci revenirile elastice ar f minime. De asernenea, ill cazul In care
umiditatea paman tu lui ar corespunde acelei cantitati de apa necesara
asigurarii grosimii maxime a invelisului de apa adsorbita pentru toate
particulele, micsorarea porozitatii s-ar produce numai prin reducerea
grosimilor invelisurilor de apa adsorbita care prin refacere, dupa descarcare,
ar determina 0 revenire practic cornpleta a p.robei de pamant, Deformatii le
remanente ar f cu atat l11a1mari, cu cat umiditatea pamantului depaseste
urniditatea
corespunzatoare
intregu lui potential
electromolecu lar a1
particulelor, deci cu cat cantitatea de apa libera (gravitationala)
din proba
este mai mare.
"
In cazul probelor saturate (intregul velum de goluri ocupat de apa),
deformabilitatea structurii constitui ta di 11 particu le si invelisuri 1e de apa
adsorbita corespunzatoare nu este posibila decat In masura eliminarii apei
din pori, el irn inare ea re datori ta proprietati lor" "vascoase
ale apei si
"ba.rierelor" create de meniscurile apei ad.sorbite se face intr-un interval de
ti111P relativ mare, aparand astfel IJn decalaj de timp important intre
aplicarea incarcarii si inregistrarea deforrnatiei maxime.
Dupa unii autori [214], acest decalaj nu s-ar datora numai
posibilitatilor mai mari sau rnai reduse de el iminare a apei din proba, ci si

335

tnsasi procesului

necesita

Ull

de rearanjare

a particulelor,

dupa elirninarea

apei, care ar

anum it ti rnp,

In consecinta se poate considera

ca pdmdnturlle argiloase, in diferite

stadi i de incarcare si la anumite intervale de timp, pot prezenta un
comportament
vdsco-elastic (deformatii in tirnp sub treapta de incarcare
contanta ~i
anUITIite reveniri elastice la descarcare) ~itotodata plastic prin
deformatiilc rernanente importante [218], de la cea mai mica valoare a
incarcarii. Astfel, daca proba de parnant se incarca pana la 0 presiune (PI),
relativ mica ca intensitate, si apoi se descarca se constata ca asernenea
curhei caracteristice (fig.4.8.), deforrnatia totala prezinta 0 cornpouenta
elastica (cc.) si 'una plastics (c,), mult mai irnportanta ca valoare decat in

cazu 1 0 te Iu lui (fi g.4. I0.).

Prin reincarcare se observa ca cele doua curbe de decornprimare ~i
cea de recornprirnare nu coincid, ele incluzand intre ele 0 bucla histerezis
care constituie tocmai rnasura energiei consurnate pentru reindesarea probei.
Daca prin reincarcare, presiunea p > 1JI, atunci deformatiile revin pe
traseul curbei prirnare de cornpresiune (81 C2).
Prin incarcari
~I
dcscarcari
repetate s-a
A
p
constatat 0 consumare a
deformati , ilor remanente
parnantul
prezentand
,
numai deformatii elastice, ca in cazul terasacurba de
mentelor pentru cai de
decornpresiune
cornunicati i. Daca sc raporteaza ordonatele (ci)
Cllrba Qritnara
pentru
0 pres iuue oarede cornprcsiune
care (jJ()) , fig.4.10., se
constata ca pen tru 0 aceeasi
presiune
parnantul
o
8%
poate prezenta diferite
stdri
de
indesare,
respecFigura 4.10. Curba caracteristicd Q pdmdnturilor /0
tiv tasari (ci), In functie
comprestune
de numdrul cicluri 101 de

r;t_;.c.~.,;

incarcare-descarcare

la care parnantul a lost supus.

De aici se desprinde concluzia ca pdmdnturile sunt materiale

, ereditare", ad ica acelasi IJOn1QI1.t 10 aceeasi sarcina exterioara
se poate
gdsi
cele 111(,1; variate
tdri de indesare, infunctie
de nl,lI110,'"/).! de' cicluri

"1

FUNDATfI

336

I - F1Z(CA~I MECANICA

PAMANTURJLOR

incarcare-descdrcare care au avut loc in decursul existentei lui [214] ~i

care-si lasa .amprento' in structura ~icomportamentul
sub sarcini al
parnantu lui respectiv.
Daca se analizeaza curba de cornpresiune - tasare din fig.4.9., care
exprima grafic dru.mul 1 traseul tensiunilor verticale suportate de 0 proba de
pamant, recoltata de La 0 anumita adancirne (z), atunci ea poate fi interpretata Jl1 urrnatorul mod.:

A 1, at" reprezenta corelatia l'ntl'e tensiunile verticale, care

au crescut ca intensitate pana la valoarea I) I = r : Z , pe parcursul
procesului de sedimentare a particuleJor, deasupra probei considerate si deforrnatia specifica;
portiunea 1l', at reprezenta descarcarea probei prin procesul de
recoltare ~i
respectiv pregatire a probei pentru incercare:

portiunea

--

portiunea

l' C , ar reprezenta

zisa, care se obtine

fig.4.15.

111

curba de cornpresiune - tasare propriuedometru, respectiv curba reprezentata

in

Presiunea efectivd maxima (PI = cr~) pe care 0 proba de pdmdnt a

suportat-o in decursul ex istente i sale (la addncimea consideraui) se
defineste ca presiune de preconsolidare (ST AS 8941/1-89).
Raportul dintre presiunea de preconsol idare (cr~) si presiunea efecliv8 ele consolidare

(cr;z ), (sarcina geologica din rnomentul recoltarii

sau alta presiune

a; La care a fost consolidat),

de supraconsolidare
(RSC == cr;,1

r . z ; a;,

(RSC == OCR)
1 a;).

este

definit ca raportul

sau coeficientul

Diferenta dintre cele doua presiuni (0":" ==

probei

de preconsolidare

a;) - a;) este

definita drept

"

lirnita de supraconsolidare
[61]. In functie de valorile raportului de supraconsolidare - RSC (over consolidation ratio - OCR) si de valorile Iirnitei de
supraconsolidare (O'~, ) pamanturile se pot considera (ST AS 89421 J -89), [61],
fi g. 4. 1 1., ca f ind :
pamant subconsolidat
RSC < 1;
O':n < 0

parnant normal consolidat

RSC = 1;

pamant usor supraconsolidat

I < RSC ~ 2;

pamant rnoderat supraconsolidat

2 < RSC < 4'

parnant puternic supraconsolidat

RSC > 4.

CT~l

=0

0 < a;'l ~ J OOkPa

J 00 < 0";, ~ 400kPa

0':"

> 40()kPa

4. COMPRESIBLL1TA'1'EA

PAMAN1~URILOR

Estirnarea
presiunii de preconsolidare
metodologiilor indicate in .4.2.2.1_2.

se

337

va

face

pe

baza

suprafata terenu lui

in trecut

suprafata initiala si
actuala a terenului

suprafata
N
actuala a terenului

suprafata

actuala a terenului
,

cr yz

suprafata
terenului
in trecut

proba de
nt rec Ital

pam~

a) normal consolidata

S>1
z

(RS

> 1)

b) supraconsolidata

N N-

cyz =ry-z

ayz=vz
I
a'p =y- (z+z.)

Oyz =vz

S=1
(RSC =l)

"

a p=y.z,
S<I
(RSC <1)

c) subconsolidata

Figura 4,/5. Tipurile probelor de piimdnt infunctie de presiunea de preconsolidare

Fata de cele prezentate se pot exprirna ~iformula urmatoarele

constatari si observatii asupra deforrnabilitatii parnanturilor:
Deformabilitatea, respectiv compresibilitatea
pamanturilor, este
determinatd de micsorarea porozitdtii acestora din diverse cauze ~i
111 foarte
mica rnasura de deformabilitatea materialului din particuJele cornponente, ~j
drept urmare ..studiul compresiune - tasare al pamanturilor poate f transpus,
pentru a tine seama de natura deformati ilor, 111. studiul compres iune porozitate;

FOI"ma si dimensiunile particulelor, rugozitatea

uprafetei lor,
precum ~i
aranjarea relativd deterrnina cornpresibili tatea pamanturi lor cu
structure rigidd, (nisipuri, etc.), iar natura mineralogica a particulelor si
inten..sitatea fenomenelor de interfata deterrnina compresibilitatea
parnanturilor cu structura "elastica" (argile, etc.), impreuna ell istoria incarcarilor
anterioare;
Definirea unor indict ai proprietatilor mecanice similari ceJor din
Rezistenta materialelor ~j Teoria elasticitatii (.4.1. I. J.) poate caracteriza,
intre anumite limite de tensiuni, deformabilitatea unei structuri a pamanturilor si nu a pdmdntului insusi, deoarcce 0 structura grauntoasa a aceluiasi

338

f"UNDA'fJll

- FIZICA $1 MECA,NICA pAMANTUJ{ILOf~

nisip, deei ell aceleasi particule, dar aranjate altfel (alta textura) poate
prezenta deformabilitati diferite ~i
in functie de graduJ ei de indesare.
Extrapoldnd ca idee, pamdntul este 0 structura asemenea oricarei
structuri de constructii, sirnilara, spre exemplu, unui cadru plan cu
urnplutura din zidarie, a carui deforrnabilitate nu este dictata numai de
materialele componente, ci in prirnul rand de aranjarea si conexiunea
stalpilor, riglelor si respectiv umpluturii, aJtfel spus de compozitia, ..structura
si textura acesteia.
A cere, deci, definirea cornpresibilitatii UI1Ui astfel de cadru printr-un
si ngur indice (E; G; etc.), rnodul de elastici tate etc. pare lipsita de sens i cu
toate acestea, structura parnantului, poate pentru simpLul rnotiv ca "incape'
intr-un edometru si cadrul considerat nu, trebuie sa tie caracterizata
cantitativ prin astfel de indici.
Acest exernplu, oareCUJ11 fortat, a fost dat pentru a ilustra cornplexitatea procesului de deformabilitate aI pamanturilor, sisteme trifazice ell
o permanenta dinarnica a fazelor, cornplexitate care nu si-a gasit inca forma
matematica corespunzatoare in meeanica medi i 10(- disperse.
Concluziondnd se poate afirma:
la parnanturile cu structure rigidd (11 isipuri) se 111regi streaza
deforrnatii relativ mici si in limp scurt sub sarcini statice, care insa pot avea
valori importante su b actiun i dinamice (socuri, vibratii), In cazu I structuri 101"
afanate, prin rearanjarea particulelor;
pamanturile cu structurd "elastica" (argile) prezinta 0 compresibilitate variabild 7n functie de marimea porozitatii initiale, umiditatea lor
si istoricul Incarcari i (RSC). Tasarile se dcsfasoara in timp indelungat, i11
functie de raportul dintre apa adsorbita si apa libera si posibilitatile de
drenare de pe conturul stratului comprimat.

4.2.2. Studiol compresibilitatii pamanturilor

de laborator

prin Incercari
.

Ca urmare a celor prezentate, metodologi tie de studiu a cornpresibilitatii pamanturilor

sunt diferentiate In doua categorii: incercari in
laborator (incercarea edometricd, monoaxiala ~itriaxialay si respectiv in
situ (incercari cu placa, incercari penetrometrice, incercari presiometrice
sau cu metode seismice, etc.).

4. COIVIPI{ESIBILIT Al'EA PAMAN'ruRILOl~

"
4.2.2.1. Incercarea

339

edometrica

,..

J ncercarile de rutina, in vederea definiri i cantitative a compresihilitatii parnanturilor se realizeaza in practica curenta a laboratoarelor
geotehnice in edometru eLI inel fLX (fig.4.12.) sau cu inel flotant (fig.4. J 4.a)
sall in consolidom.etre (tig.4.l4.b),
[46] rezul tand, dupa caz, curbele de
compresiune - tasare (compresiune - porozitate) si respectiv curbele de
compresiune - consolidare.
.

........

~I '
~

'R- /

_.

.......--

")

.1

... __,

,,
"

~.-=:J
'JJ.=
- -

10 __

r===-=====- ,
~i".._.-... ..
'

11._ IU

I~~

___

... ..tf

-.-

L_

18

2 i

17

.._ .. .

~-I--'

..

\:~
,

12

I
I

1t

:4

---.
- 6

= _- ---

- ..

I~1\

..

I.

10--19

._

epruveta

proba

14

16
l5

~
-

(lj
b)
1.ptirghie; 2. lest; 3. jug de incdrcare: 4. contragreutate fixd si culisantd; 5,6. suportul
aparatului; 7, placa de bozo,' 8. piatra poroasa; 9. starud cilindrica; J O.piston de
incdrcare; 11, placd poroas/i:
12, cilindru clopot de ghidare;
l B. placd suport;
/4 ...suruburi de presiune;
15, orificiu pentru evacuarea ape; sau inundarea IJI'(J/)ei;
/6,17. pdlnii pentru inundarea probei;
I(C? piulitd pentru impiedicarea umfldrii;
19. comparator pentru masurarea tasarii; 2(). garniturd de cauciuc.
Fig/ira 4. 12. Edometrul

ell

inelfix si pdrtile sale componente

Tehnologia incercarii este descrisa In amanunt in Sl~AS 8942/1-89 .

"
In principiu, incercarea consta insupunerea unei epruvete (probe) de
parnant (fig.4.12.b), obtinuta prin stantare dintr-o proba netulburata
(fig.4.13.) (rnonolit sau stut) unei tensiuni verticale (0) == NIA), variabila ill
trepte (0,01,' 0,02,' 0, ()5,' 0,10,' 0,20,' 0,30,' 0.50 si /,00 MfLl), urmarirea
tasarilor sui) fiecare treapta de incarcare si inregistrarea evolutiei lor In timp.

"
FUNDA1'IJ 1- FlZICA ~I MECANICA PAM.ANTU
Rl LOJt

340

J, tijii de presare; 2. platan de presare a

stantei; 3. $tal1fii cilindricd; 4. monolit;
5, pat de nisip.

II
i

.,

..

Figura 4./3. Recoltarea probei

edometrice prin stantare

i
I
I

Masurarea tasarilor, sub fiecare treapta de incarcare constanta, pe

epruvetele cilindrice ( = 7,00 C7n,' h = 2,00 cln) cu deformatii laterale
impiedicate si cu drenare a apei dill pori pe fetele inferioare si superioare, se
face dupa un minut; 30 min.; 1 h; 2 11; si apoi din ora in ora pana la
stabilizarea tasarii (trei citiri succesive Ja interval de 0 ora sa nu difere cu
mai mult de 0,01 mm).
4

nivelul

njvelul

apei

a) ell inel fix

b) cu inel flotant

1. inel; 2. pietre poroase; 3. placd de bazd; 4. microcomparator;

5, suruburi de prindere; 6. garniturd de etansare; 7. piezometru.
Figura 4.14.a Edometru cu ineltstanta)
flo tan t

Figura. 4.14. b Sectiune transversald

tipica printr-un consolidometru

Dupa stabi1izarea unei trepte de incarcare (proba consolidata a' = 0')

se aplica treapta urmatoare de incarcare, citirea tasarilor facandu-se in mod
identic pentru fiecare treapta in parte. La epuizarea treptelor de incarcare si
dupa stabilizarea tasarilor sub ultima treapta de incarcare se procedeaza Ja
descarcarea epruvetei (eventual in trepte) ~j inregistrarea tasarilor
rernanente.

4. COMPRE,Slr3ILI'TATEA
-.--.--

~
~

c:l

~2

e
eo

II

'*,'"
w

'*...

190

co

()

I-

f- l- I-

:Ir

r-

1-

- - --

'::;1

1-

I'

'-

,-

._ l-

.-

co

c- I- f-

l-

I-

'- I-

I-

--

i-

i-

- ,..

Il-

"

curba primara de
cQrnoresillne inc lesare

-'-

""-

,_ - -

curna de
decornprimare _ I..

I-

I-

--

"

I- 1-

I-

I-

-m ... ,.
-

I-

,_

B
-

...

i-

i-

~-

I-

f-

,/

...

v
1/

1-

-.1<-

- - i- f- 1-

- .-

I-

ll..

",..

6
7

i-

f-

1/

-~

do)

.~

--

I/'

11-

,-

ii"

.~
I-

--

I-

'$.

,- f-

..... 1\

-- -

lI1-

I" l-

'-

,lJ

.~

341

pAMANTUlllLOR

1-

rr

f-

.-..

- 1-

~.

.f-

to

presiunea efectiva aplicata, in daN/ern:! [o']

a) presiunea reprezentata la scara norrnala
0

-.--r--

"""

~
~

ti

.-

IIp

M2-3

llE

'$.

aB

II

'*

)'"
o

co

tn
.....

0..
CI)

'#.
u
_..
0.>

'f

1-

--

'--

0, J

0,2

"""

r.

/ cm:~

- - _. f--I--

comnresiune indesare

"-

....

1,0

--

--

,-

--

~e=1,28%
"~.-r-- ,. ~

._,

--

--"

decornprimare

- .-.
.- f-- - ,_- - --,-.
- ..

0)3 0,40,5

\"

curba de

-- - ......_
~

r=

~-~p=l 00
~

-- - -_

'-

-'~.... --_
._..
- ......... ......

--

--

curba primara de

..........

r-

r---

- _
-- ._ -

-.'.--------

= 78,12daN

,
""."

...."".

'~

'" "......

-- - - -1-

,,

--

,...

'-

-'-

_\..

.'-

2,0

3,0

4,05,0

--

-- ~

_.

._ _.

10,0

presiunea efectiva apl icata, in daN/c1112 [cr'J

b) presiunea reprezentata la scara logaritmica

Figura 4./5. Curba de compresiune-tasare a pamdnturilor reprezentatd ;,1 coordonate

normale si semi-logaritmice pentru presiuni elective (a'), egale cu presiunile totale (a)

Rezultatele incercarii se reprezinta grafic intr-o diagrarna avand in

abscisa tensiunea verticala la scara normals (fig.4.15.a) sau logaritrnica
(fig.4.15.b) ~i
111 ordonata deforrnatia (tasarea) specifica (EfJ/o= /00 .L111111),
exprimata in procente (fig.4.15.).

F'UNDA1'11 J - FIZICA ~J MECANl 'A PAMANTURIL()R

342

Analizand procesul de deformare exprirnat cantitativ prin curba

caracteristica a parnantului
trasata in coordonate norrnale ~isemi-logaritmice (fig.4. J 5.), se constata:
relatia presiune - tasare specifica nu este liniard ~ideci Intr-o
abordare strict riguroasa descrisa printr-o functionala de gradul
intdi, a' = f(8) , de tipul legii lui Hooke;
prin descarcare, pentru orice treapta de incarcare, proba nu mai
revine la dimensiunile
initiale, ea prezentand 0 importanta
deformatie remanentd, deci un cornportarnent neelastic;
pentru aceeasi treapta de incarcare, deforrnatii le se produc In
timp pana la stabilizarea lor.
Din analiza compresibilitatii
pamanturilor
prezentata ill .4.2.2., a
reiesit ca aceasta consta 1.1 principal din reducerea porozitati i, exprimata
cantitativ prin indicii care caracterizeaza structura (porozitate - n%, sall
indicele porilor - e, .2.2. J .1.2.), sub actiunea tensiunilor induse de
incarcarile
exterioare.
Ca urrnare, In Mecanica pamdnturilor
studiul
compresiune
- tasare se poate transpune III studiul relatiei compresiune porozitate.

4.2.2.1.J. Parametrii

curbei de compresiune - porozitate

"
III

urrna incercarii edometrice, conform procedurilor din ST AS

8942/1-89, se obtine curba de cornpresiune - tasare (C - 1) care exprima
corelatia grafica dintre presiune totala ( p == o ') si tasare specifica
[8' =

.r ( Ci')],

pentru

laterala impiedicatd

0
(82

proba de pamant

= 83 = 0),

otel (fig.4.8.), unde deformatia

( = 7; h = 2C~111), cu

deforrnare

fig. 4.15. spre deosebire de epruveta din

laterala era cornplet libera

(82 = 8) =t:-

0).

Trecerea de la curba de C0111111"e,~iuJ1e

- tasare ( - T) la curba de
co mpres iune - porozitate (C - P), care exprirna de altfel natura proceselor
de deforrnare a parnantului, se face prin interrnediul relatiei dintre tasarea
specified (8 ) ~ivaricula porozitdtii (Ae ).
.
Astfel, daca se considers proba cdometrica cu deforrnare laterals
impiedicata (fig.4.16.) se constata ca sub actiunea presiunii (jJ) ea tsi va
reduce volumul corespunzator tasarii (Lth) , pe baza micsorarii volumului de
pori (Vg) adica a volumului de gaze si respectiv de apa din porii probei
(Vapa +
= ~), volumul scheletului solid (Vf) rarnanand constant pe tot
Vgl1Z'f!

ti rnpul co 111PI; marii probci,

j nd iferen

t de

ill tell

ilatea

IJlCS iUI} ij

exerc itate,

4, COMP1~ ESIBI LIT A'fEA pAMAN'rURJ L{)R

. GAZE
'APA -

343

.,

--z._

presiunea Pi

~~-

-,'-.--,

r------

-.--'1"

GAZE

........
IIELeT SOLI
V

Figura 4.16. Stabilirea relatiei dintre deformatia specified st variatia porozitatii

CUJTI

aria probei (A = 1r . d /4) este constanta se poate scrie:

voJumul probei, inainte de incarcare (Vo):

(4.23.a)
.f

volumul probei sub incarcarea cu presiunea Pi (V;):

v: =v
,

Vgi =V ' ( l+e,. ) =Arh,

+v.
=V
1+
s
gl
rr
s

(4.23.b)

Y.'I

unde:
eo - indicele initial aJ porilor probei;

e, - indicele

pori lor dupa stabi lizarea tasarilor, corespunzator

deformatiei (LJhi == ho - hi);
ho, hi - iniiltilllea initiala si respectiv finala a probei, sub actiunea

presrun 111);.

Ca urrnare variatia specifica de volum, in baza relatiilor (4.23.), va

rezulta: e; = &, + &2 + 6), respectiv (2 = &3 = 0):
(4.24.a)
totodata

[; =
V

~V
V

~. (] + eo)

+
e,
)
= -....:.--~-___.;..-~
:,. (t 4- eo )
~f (].

(4.24.b)

...

FUNDATl] J - FIZJCA ~1 MECANICA

344

PAM.ANTURILOR

si din egalitatea relatiilor (4.24.a si b) se obtine:

&
y

Sh,
ho

eo - e
1+ eo

==>

Sh,
110

~e
==-1 + eo

(4.24.c)

si deci:
(4.24.d)
unde e, si t1h; / ho, reprezinta indicele pori lor i respectiv tasarea specifica
sub presiunea P
"
In baza relatiei (4.24.d), curba de compresiune-ta ..sare, (fig.4.1S.) se
poate retrasa sub forma curbei de compresiune-porozitate, reprezentata in
coordonate normale respectiv sernilogaritmice, prezentand 0 rarnura primara
de compresiune (indesare) si 0 ramura de decomprimare
(urnflare)
(fig.4.17.) .

in baza aces/or curbe se definesc, printr-o procedura

similara

altor materiale (fig.4. J 8.), indicatorii proprietatilor mecanice ale pamanturi lor, respectiv aceLe marimi fizice (C,; C,.; a.: m.: M; E) care pot descrie
cantitativ cornpresibilitatea acestora .
...
Incercdrile experimentale au ararat ca alura ramurilor de indesare
sau urnflare, 'in coordonate norrnale (fig.4.17 .a) poate fi considerata ca fiind
suficient de bine aproxirnata [2 J 4], [77] cu graficul unei functii logaritmice:

pentru rarnura primara

e ==-A

-ln

(p

...---...

(a d) de compresiune - indesare:

+ Pc) + c1c

pentru ramura de decomprimare I umflare

e == - B -In

(p

---(d e):

(4.25.a)

(4.2S.b)

+ p" ) + clu

unde pararnetrii curbei de compresiune - porozitate A; Pc; c1c (pentru ramura

de fndesare) si B; Pll; c1u (pentru rarnura de umflarei, definesc analitic

curba caracteristica a parnantului si pot fi exprimati in functie de indicii

porilor ( el > e2 > e3 ) corespunzatori La trei presiuni oarecare
< P2 < P3)'

s,

Ca urmare a acceptari i ecuatiei (4.25 .a) pentru exprim.area analitica a

curbei de compresiune - porozitate, se poate obtine un sistern de trei ecuatii
cu trei necunoscute A; Pc; clc' (G.I. Pokrovski):

4. COMPRESIBILll'ATEA
...,

080

I~"-

lI-

--.------.r- 0 78

I-

r'.

I,

.eP
._

1- -~

I'

0,75

ri-

l-

MA r=I 0

"'1 ,

- ----- P1
Cl.>
.Cl.>
u

-a
.9

....._
00

0..

I,

Cl.>

I-

b
<1

I-

l-

1-

I-

i-

I,

II

II

cr

... Is

i'

l-

r--

I-

-,

,-

1-

I-

1r

cU'"
I

0,60

t-

Pi 3

II-

I-

l-

= !lei =0005
"1-)

IIp

i-

I-

I-

I- I-

l-

111I111111111111

10

PI

II-

I I

I- l- I-

l-

"'

, r I.J

1-

I-

!le = 0026
a V1_J = IIp
,

_..

I- f-

I~ I1-

I-

\0

t-

I-

f-

...

1-

...

r"I

0\
\0

.....
Cl.>

I- i-

t-

I-

..
1-0

Cl.>
0

I-

I-I-

10'

0,65

t1p=P,-P2

I~

1'1\-N

tS

e2',

~-

I-

I'

-1;

070
,

"""\

~~

lI-

:-

Ir-

,_

I-

Cl.>

",,

I-

N-

I "~~.!
a.

0 ...

f-

tl

,_

,,

~.

I-

e ....

F-

345
,-

~~~,\
1

"'

Cl.>

l-

0..

...

I-

I-

lJrl I\.
1- ~

1-

I--

t-

l-

I- '-

tS

PAMAN1"URlLOR

PI = 2 daN/em - presiunea initiala

!lp

P2

P2 = 3 daN/em
6p = I daN/em

2
2

- presiunea finala
- presiunea activa

presiunea efectiva aplicata, in dabl/cm' (0' = 0)

Po-.1o
0,80

,--

Cl.>

0,75

~
~

0
.-

'l:
0

eI

c,
cu 0,70
.Q.)

.....o

-e-~

--

I---:~
/

.S

.-

.L:'ll,

~~

1--

"

-::.~

---

t-

.L

--

- 1-1

Igf,

-":E

-_ =_

C =-tga.=-

0,2

0,3

log P ,I = log

li~log a'p~lin

0,40,5

<T'p

1,0

- __'d
I

6e

=OJ47
6(logp)'

C" =C r =-Igo.'

0,60 '-0, I

I--

--I

I
I

- ,

!le=O,()26 -

I
10(

I
I

_.

1
I

.'-

.1

c ~(log p)

--

\.

I.

;f-

....."

- 1I - .
,

-,

1---

""-

,
-- I

,~

~~

--

""'" ........

"

-"k-

0,65

,.j,

J,

_...

,,;1'

Po

_I

1
.!.

-2,0

3,0

4,05,0

10,0

~lo~1
0

presiunea efectiva aplicata, in dabl/crn' (0' = a)

FiJt1"'Q 4. 17. Curba de compresiune-porozitate

a pdmtinturilor in reprezentare normald (a)

si semi-logaritmicii (b)

I:UNDATII I - FIZICA

346

el

SI

MECANICA I>AMANTUltJLOR

= - A 111 (1)1 + Pc)

+ elc
(4,26,a)

e2 := - A . In (P2 + P c ) + ci('

+ Pc)+C1c

e3 =-Alll(IJ)
Rezolvarea

acestui sistem compatibil determinat se face [214]

scazand ecuatia a doua din prima, a treia dill a doua si impartind diferentele

una la cealalta:
eI -e 2 ---A.ln PI+Pc
P2 + I)c:

(4,26,b)

~I

respectiv:

P2
+
]'c
In
P3 + Pc

e2 -e3
P2 + r.
Dezvoltand logaritmii naturali In seria Mac-Laurin
primilor doi terrneni se obtine relatia:
I
1
in PI -In P2 + P; .
e
-e
PI P2
2
l
__;,_~:=
-------~--_:._

(4.27.b)

si prin retinerea

(4.27,b)

1
1
---P2 P3
dill care se obtine valoarea singurei necunoscute Pr.
,.,

lnlocuind valoarea presiunii

(4.26.b) rezulta valoarea parametrului
de cornpresiune - porozitate (el

e2

(p(.)

astfel

determinate

in relatiile

(A) pentru doua segmente din curba

~i
(e2 - e):
(4.28.a)

~I

A":=

e2 -e3
In(P3 + P; )-In

(P2 + Pc)

Valoarea parametrului (A) se va aproxirna

celor doua valori rezultate din expresiile 4,28.

(4.28.b)
ca rnedie aritrnetica

4. COMPf{ESJDJLL'rATEA PA'MAN'rURILOR

A = (A' + A")/2
"

In baza pararnetrilor

(c'c)

dintr-una

din ecuatiile

347

(4.29.)

p; ~iA determinati se aproxirneaza parametrul

(4.26.a), sau ca medie aritmetica a valorilor

c'Ie' . c",
Ie' em
Ic rezultate din cele trei ecuatii
t .
\.J

Deterrninand cei trei parametri A; Pc; Clc' cu etapele prezentate, in

urma incercarii edometrice, ecuatiile de tip (4.25.a) pot fi utilizate la
descrierea analities a procesului de compresiune I Indesare si respectiv
la
,..
estimarea tasarilor, prin integrarea acestora, pentru fiecare strat, lntr-o
abordare simetrica se determina ~i
parametrii B; Pu; c1tJ care descriu ramura
de urnflare I decornprimare.
Simplificand
ecuatiile (4.25.), N.N. IVQI7.oV [77], [214] indica
.
urrnatoarea structura a ecuatiei curbei de cornpresiune - porozitate:
1
e = el 111 P
(4.30.a)

B,

In care:
e - este indicele pori tor corespunzator

presiunii (p > I dalx/cm');

e, - este indicele pori lor corespunzator unei presiuni (j'J = I dabl/cm ')
caz in care In p = 0);

B, - un coeficient care caracterizeaza

cornpresibi litatea pamanturilor

nedepinzand de incarcare.
Valoarea (e,) se extrage direct din curba C-P (sau prin ealcul, din
C-7) iar valoarea (8,) se calculeaza cu relatia [214]:

B, = In p
eI -e

(4.30 .b)

unde (e) este porozitatea corespunzatoare oricarei presiuni p > 1 dal-l/cm''.

Valori orientative ale parametrilor curbei de cornpresiune
porozitate (e,); (B,) sunt date 111 tabelul 4.1., [77],

Cunoscand
porozitatile

(tJ.h)

valorile

(e,) si (1 I B,)

pararnetrilor

se pot calcula

e, = .f (1);) , relatia 4.30.a, ~iprin urrnare deformatiile I tasarile

eu relatia 4.24,a:

= e, -

( !:l.11 ),
I

1+

ei
eI

'I'li

(4.24.a)

PUNDATIJ 1- FIZICA ~I MECANICA pAMANTURILOR

348

care pot fi utilizate in estimarea tasarii

tasarii straturiJor elementare ( .6.4.a).

unei fundatii, prin metoda insurnarii

1'abeI4.1. Valori orientative ale parametrilor curbei de compresiune - porozitate

el

Natura pamantului

(Dt.

Nisi ouri mari i mijlocii, nisipuri argiloase

N isi ouri fine i nisi puri fine argiloase
Pamanturi prafoase
Pamanturi argiloase
Nisipuri argiloase ~i
argile nisipoase, cu
continut de particule din fractiunea praf mai
mutt de 50%

Pamanturi foarte compresibile,

turba rnaluri,

namoluri

l/BI

J daf-I/cm"

0,40
0,40 - 0,50
0,50 - 0,65
0,65

0,01
0,04 - 0,0134
0,10 - 0,04
0,10 - 0,067

0,65 - 0,85

0,20 - 0,10

0,20

Forma logaritmica a curbelor compresiune - porozitate este foarte

evidenta la pamanturile foarte compresibile tumpluturi, turbd, etc.) sau
pentru intervale de presiuni (~p) relativ marie

Pentru cazurile practice, specifice pamanturilor utilizate ca terenuri

de fundare pentru constructii unde valoarea presiunilor induse prin talpa
2
fundatiei este de regula de ordinul a 1,00 - 3,00 daNlcm si unde rareori se
ating 4,00 - 5,00 dalv/cnr', se prefera, in locul relatiilor analitice (4.25.) si a
variatiei logari tmice e = f (111 P ) , 0 variatie lini ara,
Ca urrnare la variatii mici de presiune lntalnite frecvent in practica
(de ordinul a 1,00 - 3,00 daN/cm2), pe intervalul Sp = P2 - PI (PIpresiunea

initiala;

P2 - presiunea

finala) se accepta inlocuirea

P, ~ Pi ~ P2 ecuatia

curba 12 pri n coarda I 2, atunci pentru orice presiune

curbei de compresiune

arcului de

- porozitate (4.25. sau 4.30.a) devine (fig.4.17.a):

(4.31.a)

sau

Daca se defineste (STAS 3950-81) coeficientul

unghiular ( -tga)

ca

fiind coeficientul de compresibilitate (av =-tga), acesta reprezentand (ST AS

3950-81) raportu) dintre variatia indicelui porilor (Lie) ~i variatia
corespunzatoare a presiunii active de compresiune (Lip):

a =v

fle
~

=>

=_
l1-~
=
11-~
[l/kPa]
v

p,- P2

P2 -PI

(4.32.a)

4. COMPRESIBILITATEA

PAMANTURJLOR

349

ecuatia 4.31.a devine;

e, -~

=a;

'(P2 - PI)

=> t1e=-a f;

(4.32.b)

unde:
e" este indicele porilor corespunzator presiunii initiate PI
e2, este indicele porilor corespunzator presiunii finale P2.
Altfel spus, coeficientul de compresibilitate reprezinr" <'oeficirntul
unghiular I panta care aproximeaza curba C-P pe un interval de presiune
Sp, = Pi..., - Pi- Obisnuit, intervalul de presiune considerat este intervalul
2

dabl/crrr') + pi+1 = 3 daN/cm

cientii de compresibilitate (ay)

(Pi = }72

)]

pentru care se determina

coefi-

Pi -IJ'+I

"

In functie de coeficientul

de compresibilitate

a;2-3 si a tasarii spe-

cifice eP2 ' pamanturile se clasifica conform tabelului 4.2. (STAS 1243 - 88),
[112], [116], [77].
Tabel 4.2. Aprecierea compresibilitdtii pdmdnturilor pe baza modulului de deformatie
edometric (M2-J), a indicelui de compresibilitate (a)
si a tasdrii specifice (E )
U)J

Clasificarea
pamanturi lor
Practic
incom oresibile
c compresibiJitate
redusa
Cu compresibilitate
medie
Cu cornpresibilitate
mare
c compresibilitate
foarte mare

M2-3

kPa [kN/m

/')

aY2-J

SII2

l/kPa"

%"

> 50000

< 0,00003

20000 -;50000
10000 +
20000

0,00003 +
0,0001

<2

0,0001 + 0,0002 2+4

5000 + )0000 0,0002 + 0,0004

< 5000

"

In baza caracterizarilor
aprecieri asupra parnanturilor,
fundare [214]:

> 0,0004

4+6
>6

Tipuri de pamanturi
N isipuri indesate,
argile - tari
Nisipuri cu indesare
mcdie
Nisipuri afanate argile
olastic vartoase
Argile plastic
consistente
Argile plastic moi

din tabelul 4.1. se pot formula urmatoarele

In cazul utilizarii acestora ca terenuri de

pentru valori de ordinul a 0,0000 I (l/kPa) ale coeficientului de

compresibilitate terenurile de fundare, constituite din astfel de pamanturi,
SULlt putin compresibile si considerate terenuri bune defundare;

FUNDA1'II 1- FIZJCA $1 M'ECANICA PAMAN1~UI~lLOR

350

pentru valori de ordinul a 0,0001 (l/kPa) pamanturile pot fi

considerate ca avand 0 compresibilitate mijlocie iar fa fundarea pe aceste
pamanturi trebuie avuta III vedere posibilitatea aparitiei tasarilor (ne-

uni forme) diferentiale;

pentru valori ale coeficientului de compresibilitate de ordinul a
0,00] (l/kPa) pamanturile sunt considerate foarte cornpresibile iar fundarea
pe astfel de pamanturi este posibila dupa 0 prealabila imbunatatire, prin
diferite metode, a proprietatilor fizico-rnecanice ale acestora.
In unele 1ucrari [112], [116], In acelasi scop se utilizeaza tasarea
2
specifica 8,J2 inregistrata sub 0 presiune P = 2 daN/em (tabel 4,2.)
Relatia

4.32.b

reprezinta

dupa

unii

autori

[2l4]

legea indesarii

pdmdnturilor
Formularea legii indesarii este [214]: fa variatii mici ale presiunilor
de indesare, variat fa indicelui porilor (~e) este direct proportionala C1J

variatia presiunii

(~p).

Prin comparatie cu lege a lui Hooke, s== (5 lEar

rezulta ca legea
indesdrii ar fi analoga (daca facern abstractie de comportamentu I neelastic al
parnantului si natura procesu lui de deformare) eu "legea elasticitdtii
liniare din rezistenta materialelor si ca expresia coeficientului de cotnpresibilitate a; are 0 structura analogs inversului modului de ela..sticitate E.
Deosebirea consta in faptul ca legea indesari i, In forrnularea ei
(relatia 4.32.b.) nu indica valoarea la un moment dat, e == .f(p), a POI'OII

zitatii probei in functie de presiune, ei numai variatiile de porozitate (Ae )

in raport de variatiile de presiune (t1p ) si prin urmarc a; nu trebuie privit ca
o constanta care caracterizeaza compresibilitatea
materialului
pamant
asemenea rnodulului de elasticitate, ci pentru acelasi pdmdnt poate Iua 0
infinitate de valori Itl functie de intervalul de variatie a presiunii (6.p)i
considerate.

Legea Indesarii pentru acelasi

minarea porozitatii ej corespunzatoare

"

In concluzie,

(Qv)

presiunii

este aplicabila pentru deterP, S Pi S jJ2

prin asirnilarea cornportarii reale a parnantului eu 0

comportare liniara, deci prin aplicarea legii indesarii, pentru un domeniu de
variatie a presiunii (fig. 4.17.b) delirnitat de presiunea initiala egala eu
presiunea de preconsolidare (PJ = dp) si presiunea [inaja P2==dp+L1a (unde
Lio- este sporul de presiune efectiva, indusa de actiunile transmise de
construct ie) coe fici en tul de cornpresi bi Iitale poate fi privit tnumai pentru

4.

OrvtPRESlBILITATEA

pAMANTURILOI{

351

intervalul consideraiy ca fiind un indicator al proprietatilor de comptesibilitate al pamanturilor si utilizat astfel in definirca legii cOI7.\'tiIIILive a
pamdnturil or.
Prin urmare relatia (4.32.b) pentru deterrninarea porozitati i (e.), ca
urrnarc a unui spor de presiunc activa (!::,.u,) deville:
(4.32.c)

eo - este porozitatca initiala a probei in

presiunii de preconsolidare (a'p);
e, - porozitatea probei indusa de actiunea
ca diferenta intre 1'2 (presiunea finala) si
care solicita suplimentar proba sau stratul

situ, corespunzatoare
presiuni i active (zk),
PI (presiunea initiala)
elernentar considerat

(.6.6.).
Daca in ecuatia (4.30.a) facern schirnbarea de variabila x = In p ,
atunci intr-un sistem de referinta e, 0, x curba de cornpresiune - porozitate
devine 0 functionala de gradul lntai:
(4.30.c)

a carei expre ie grafica at- fi

Iice a functionalei
111

dreapta

b d (fig.4,17.b)

cu un coeficient

C, = (-1/ B, ) . Ca urmare, pentru liniarizarea

unghiular/panta

edornetrice

e = .1' ( ..,.) s-a propus rcprezentarea

coordonate semi-logaritrnice

(e, 0, log p),

expresiei gra-

rezul tatelor incercari i

fig.4.17.b.

Ghersevanov [214 J [215] considera ca variati ile de porozitate sunt

determinate de variati ile stari i de tensiuni dill proba si nu numai de variatia
tensiunii principale (verticaJe 0-,) respectiv a tensiunii active ~O' .

a urrnare, considera cazul unui emispatiu actionat de 0 presiune

uniform distribuita (-00; +(0), in ambele directii, caz care este, In [apt,
modelat ca stare de tensiuni de catre proba edornetrica (fig.4.31.; 4.2,3.).
"
In acest caz starea de tensiuni din sernispatiul astfel sol icitat,
respectiv dill proba edornetrica este reprezentata prin:

----------------------- Deoarece curbele (C-"t) / ( -P) sunt obtinurc pe probe consolidate

prim Ccldistinctie pentru presiunea efcctiva se va ornite In acest paragraf

o' - '\rr.

indicclc

FIZICA ~J MECANICA PAMANTURILOR

FUNDATIll-

352

= CYz

incarcarea verticala a probei p

= ay = Ko

tensiunile orizontale ax

. az

uncle:

Ko = vi (1- v) este coeficientul presiunii laterale (rei 4.55.).

lnvariantul

starii de tensiuni I, rezulta

[43], [60], [147], [162],

[234]:

de unde se obtine presiunea activa ~a:

I
/1a =
1,
1+2

(4.33.b)

eu I, = So, + =, + So, .
lntroducand valoarea presiunii active in expresia
(4.32.e) se obtine expresia generala a acesteia [214], [215]:
y
a
eo = e, +
1+ 2

I
. Ii = const.

respectiv variatia porozitatii este direct proportionala

legii indesarii
(4.33.c)

cu. invariantul

(Iii)

starii de tensiune (/,/ = /1a.,(/ + 6.ayi + /1aZi):

/1e.
I

= (eo

- e. ) =
I

1+2.K

J,.

(4.33.d)

sau
a
< =eo -1+2~K
"

In mod similar coeficientului

.t;

(4.33.e)

de compresiune

(Qv)

se poate defirli

pentru
un segment
al ramurei
de decomprimare
(fig.4.17.a),
Sp = 3 -1 (dabl/cm''), coefieientul de urnflare ai, = tgfJ si similar (relatia
4.32.c) legea umflarii:
(4.34.)
,.

In consecinta, daca se reprezinta curba de compresiune - porozitate

in coordonate semilogaritmice (e, - log p) si se asim ileaza ell doua
segmente de dreapta, ab, be (fig.4.17.b
si 4.18.), asemeni curbei
caracteristice dill fig.4.8.), atunci panta (coefieientul unghiular) segmentului

4. COMPRESIBILITATE,A pAMANTURJLOR

353

be este definita de Terzaghi [205], ca reprezentand indicele de compresiune

al pdmdntului (Cc):
A,
=_
l1e
C
=_
~e
C, = -tg a =>
sau
(4.35)
c
~(Iogp)
~ (In p)
Daca se raporteaza,
('fig.4.17.b) rezulta:

E1-ez

=-

la un interval de presiune

sau

= P2 -

PI)

(4.36)

sau

log PI -log P2

cP,-P2

(Lip

unde PI este presiunea initiala si P2 este presiunea finala iar el; e2 indicii
pori Lor aferenti acestor presiun i.
e ~
a

zona liniara a curbei de

compreslune - porozitate

<I

L\e
Cc = - tgn = - ~(log p)

I
I

d)

...__
-------~;--------~--------,

-~--

I
I

: presiune
: nuna a

:
:

PI:

P2:

"

...

11.)

I
I

....

I ,

Figura 4.18.
Definirea indice de
compres tune

...

"

...

...

preslul1e
finals

log p

L\(log p)

log( c' +~cr' j)

A

In cazul in care se considera intervalul de presiune (fig.4.1S) similar

intervalului definit la coeficientul de compresibilitate PI = a'p (presiunea
initiala = presiunea de preconsolidare) ~i
presiunea finala P2=a'p+L1CY
(L1cydefinita ca reprezentand presiunea activo care deterrnina variatia de
porozitate), expresia indicelui de cornpresibilitate devine:

eo - e;

cc=
log

CY~

+ ~CY

CYp

=>

Cc =

eo - ej
1
log +

(4.37.a)

~CY. I

CYp

rUNDA 1'(1 1- F1ZJCA $1 MECANl

354

A PAMAN'rlJRILOI"{

si exprirnat functie de logaritmul natural:

( eo - ej )
C c: = 2., 3 . IL;
IL = ---:------:--

sau

(4.37.b)
lndicele de cornpresiune pentru curba prirnara
porozitate poate fi aproximat prin relatia [205]:
C(, ~ 1,3 C

de compresiune

(4.38.a)

unde C'; este indicele de cornpresiune stabilit pe probe de pall1ant malaxate /

remaniate, ce se prezinta sub forma unei paste ornogene, asemanatoare celei
de lao determinarea limitei de curgere (WL)'
Skempton [205], analizand compresibi Iitatea Ul10r astfel de paste de
argile, normal consolidate ~jfacand corelatia C'; = .f(WL), fig.4.19., [98], a
stabil it urrnatoarea relatie: C'; = O, ()07 (Wl, - 1()) si deci pentru 0 argila
normal consolidata

de sensitivitate

rnoderata indicele de cornpresiune

va fi:

1,00

~ ~
~.~

8 ~

:.a ~
.S

0,80
060

'_"""""-o
,,-

n __...,.

040

S '

(j:.

8 0,20

..LT

o 0

.LT

,._'"

.....

'"

..

.."..,.,.

Figura 4./9.

Corelatia indice de
compresiune - limitd
de curgere

...r 0

~"

.A.T

20

40

60
100
80
lirnita de curgere wL

C; = 1,3 ..0, 007 . (w t. - 10)

Pentru marne, Longlorat

C;=

....

..LT
i"""

120

= (),009

l40

(w t. - J 0)

(4.38.b)

[68], indica relatia:

(),()03'(WI -l())

(4.38.c)

De asemenea, se indica [31] urrnatoarea relatie:

C(. = 0,3 '(eo- 0,27)

.
(4.38.d)
unde eo este porozitatea in situ, aplicabila pentru argile prafoase si argile.
AJte relatii empirice pentru estirnarea indicelui
respectiv de recornpresiune sunt [38],

rr

[.,

AZZOllZ

de cornpresiune si

A. Krizek R.J. and Coratis R,B. - "Regression analysis of soi I compte sibil ity",

Soils Foundations.,

IG(2)~ '9-29, 1976

4. COMI'RESIBILITATEA

C, == 0,40 (eo - 0,25)

("Y('

(AZZOlIZ

C, == 0,37 (eo +0,003 wL -0,34)

C == 0,00234
C

WI,. .

355

(Azzouz et all., 1976)

== 0,01.(w-5)

pAMANTURILOR

et all., 1976)

(Azzouz et all., 1976)

(Nagaraj and Murty, 1986)

Y.'!

C, == 0,15 (eo + 0,007)

(Azzouz et all., t 976)

C,. == 0,003 (w+ 7)

(Azzouz et all., 1976)

C, ==O,126'(eo +0,003,wL

-0,06)

(Azzouz et all., I976)

(Nagaraj and MUI'ty, 1986)

C, = 0,000463 WI., . Y.,.
unde:
- w este umiditatea naturala (%);
- W/~ reprezinta lirnita de curgere (%);
- eo este indicele initial al pori lor;

- C,= 0, I la 0,8 - 2,00, indicele de cornpresiune (Cc din fig.4.26.);

- C,. = C, /5 la C; / L0, indicele de recompresiune

(Cr din fig.4.26.);

- r, = 26 la 28 kN/mc, greutatea volumica a scheletului solid.

Pe baza relatiilor (4.37.) se poate calcula variatia de porozitate (Llei),
respectiv indicele porilor (e,) pentru 0 variatie a presiunii (LlOj) prin relatia:
e.I == e0 -

Cc . log 1 + ~O"i,

(4.32.c)

0",;

unde:

eo, este porozitatea

initiala a probei corespunzatoare presiunii

de preconsolidare (()p);
ei, este porozitatea la care este adusa proba prin incarcare cu
presiune activa /).O"i ca diferenta lntre presiunea finala (P2 )
si presiunea initiala (PI ).
Ecuatia (4.32.c) trebuie privita ca reprezentand ecuatia curbei de
compresiune porozitate pe intervalul de presiune considerat (PI = ()~ ~j
P2 ==a~+L\O").
Pentru rarnura de descarcare
/ decomprirnare
/ umflare /
recornprimare (fig.4.15.b) se defineste indicele de umflare (Cu =:
sau
I

indicele de recornprimare

c...)

(C,.), care reprezinta (ST AS 8942/1-89)

panta

FUNDAT]I ( - FIZICA $1 MECANrCA pAMANTURlLOR

356

medie a curbei de descarcare - reincarcare si se deterrnina cu aceleasi relatii,

ca structura, cu care se determina (C,').
Ca urmare, se poate defini [205] ~i
ecuatia curbei de descarcare sau
r

......

umflare (d e din fig.4.17.b) astfel:

e. = e I - Cu -Iog 1-~
Po

(4.32.d)

sau

unde:

el, ei, indicii pori lor corespunzatori presiunilor (Po) ~i

(Po - Lip);

Cu == C, == C, , este indicele de urnflare (expansiune)

siune (Cr),

I de recompre-

definit ca si panta a corzii curbei de descarcare, pe intervalul de

presiuni Po + (Po - Lip) si k

= 0,434

C,. indicele de recompresiu.ne in siste-

mul (e; In p);

po, presiunea de la care are loc descarcarea;

Llp, presiunea activa la descarcare, respectiv valoarea cu care se
micsoreaza presiunea initiala (Po).
Daca asociem relatiile (4.24.d.) ~i
(4.37.c) se obtine tasarea specifica
a probei edometrice sub actiunea presiunii active (LiCTJ:

fl
hi
-=

11

C c,
1 + eo

1og

(4.39.a)

sau

M, =C -log 1+ ~Oi .k

eu

EC

(4.39.b)

unde Ca.'este indicele de compresiune redus.

"In

raport de valorile indieelor de cornpresibilitate (normal consolidate)/umtlare (supraconsolidate) reduse CEe = C, 1(1+ eo) si Cc,. = C,. 1(1+ eo),
parnanturile pot fi caracterizate ca fiind [61]:

4. COMPRESIBILITATEA

pAMANTURILOR

o<C

eu compresibilitate foarte mare

Re

357

sau Cor S. 0,05;

cu compresibilitate medie

c; sau Cor S. 0,10;

0,10 < <; sau c; S. 0,20;

eu compresibilitate redusa

0,20 < COl: sau

cu compresibilitate mare

0,05 <

a . So:
VIC

= C -Iog

log 1 +

av

= Cc _

c.s 0,35;

110-.

0-,)
____;_---:._

110-.

(4.39.c)

Prin similitudinea eu ecuatia constitutiva a rezistentei materialelor

(rel.4.14.), respectiv a teoriei elasticitatii, legea lui Hooke, pentru variatii
mici ale presiunii active se poate defini modulul de deformatie edometric 111
functie de presiunea activo, indicele de compresiune ~i
porozitatea initiald.
Astfel:
in rezistenta materialelor, deforrnatia specifica deterrninata de 0
crestere a presiunii active L10j este:

ei

I1h.

flo-.

4.40. )

unde E este modulul de elasticitate, care se determina pe probe eu

deformatie laterala libera (vezi .4.1.1.1);
1n mecanica pamanturilor, proba edometrica avand deforrnatia
laterala impiedicata iar natura procesului de compresiune constand in
reducerea porozitatii si nu a deformabilitatii materialului (a particulelor) se
adopta formal aceeasi structura ~iprin aceasta aceeasi structura a ecuatiilor
constitutive, care exprima corelatia e = j{Llo-) rezultand:
I1h/
~O'i
c1=
=
(4.41.)
11
A1;

FUNDATll L- fJZICA $.1 MECANICA PAMANTURILOR

358

unde M, este definit ca modul de deformatie edometric.

Notatia M, :;r: E, precurn si nomenclatura diferita a fost adoptata
tocmai pentru a sublinia diferentele dintre cei doi moduli, generate atat de
natura cornpresibilitatii (E - dedus numai pe baza deforrnatiilor elastice iar
M, pe baza deformatiilor elastice ~iplastice / remanentei cat si a
metodologiilor diferite de determinare (E - ~')eprobe cu deforrnare laterala
neirnpiedicata, M, pe proba cu deformatii laterale impiedicatey.
Deci, in timp ce relatia (4.40,) exprirna atat conditia de
proportionalitate
a deforrnatiilor specifice cu variatiile de presiune, cat ~j
cornportarea elastica a materialului (Iipsa deforrnatiilor remanente), relatia
(4.41.) exprima numai conditia de proportionalitate dintre deforrnatiile
specifice si variatiile de presiune pentru dorneniul de presiune considerat
a::S o-~+ ~()) ~iaceasta in conditiile unui interval de variatie a

(T~ :::;

presiunilor active (Ao ) relativ mic (1 -;-3 daN/enrz2).

Acceptand relatia (4.41,), prin cornbinarea ei cu relatia (4.39.), se
obtine expresia indicatorului proprietatilor rnecanice ale probei, adica a
modului de deformatie edometric pentru intervalul de presiune marginit Ja
stanga de presiunea initiala (I),::::: a;)) si la dreapta de presiunea finala
(P2 :::::
a;J + Lla,):

Sh,
____;_

tsa,
::::: -M.

=>

:::::

1 + eo .

Cc

Ll_O"___:__i __

log

Ll a.

1+---' ,

sau

LlO".

_-=-c_.

Jog

] +eo

M - 1 + e() .
2 ,3 A,

!1_O"___;__i __

log

0" I)

(4,42.)

unde:

eo, este indiceLe porilor corespunzator

presiunii

de preconsolidare

C; - indicele de compresiune care reprezinta panta (coeficientul

unghiular)
curbei de cornpresiune-porozitate
(trasata ill coordonate
semilogaritmice) sau a corzii ce 0 aproximeaza pe intervalul presiunii active
(~(Yi :::::
P2 - PI) (ca diferenta intre presiunea finala
1)2 si cea initiala J7,).

4, COMPRESIBI Lll'ATEA PAMAN'"'URILOR

359

p[ daN/ ClTI 2]
I

I
I
I

I
I
I
I

60-" I

I.

60" I
M =tga=--

I
I

~
I

I
I

Figura 4.20. Definirea

modulului de deformatie
edometric

I
I
I
I

!1

--:----------------r------------ -----

61 ----------------

I{

E2

a.,
._~

e-, ...
~

w
<I

"

.,.
...

"~..~

:2

coarda ce aproxilneaza
curba pc zona 1-2

Ev

Modulul de deforrnatie edometric se poate defini ~iprin intermediul

curbei tie cornpresiune - tasare (fig.4. J 5. si 4.20.), curba caracteristica a
pamantului, printr-o relatie asemanatoare eu a modulului de elasticitate:
Il(J" i

M=--~- (4.43.)
L1 tlhi_
h

sau pentru

Ull

interval oarecare de presiuni efective

M

= ----:--_-:---P_,;;;2~----::P:--'-~-

PI - P2

!:lh,

Ilh2

11

P2

(jJI -

P2) rezulta:

(4.44.)

De obieei, pentru caracterizarea pamanturilor dupa cornpresibilitate,

conform tabelului 4.2. se calculeaza modulul de deformatie edometric
2
pentru intervalul de presiune initials PI = 2 daNlcm si finala P2 = 3
dalv/cm',
De asemenea, tot pentru caracterizarea compresibilitatii parnanturilor
se defineste (ST AS 8942/1-89) coeficientul de compresiune volumicd (n1v)'
ca raport intre variatia volumului
unitar de parnant
~i variatia
corespunzatoare a presiunii active de cornpresiune.
Deci:
(4.45.a)

'FUNDATII ) - FIZICA $1 MECANICA PAMANTURILO,R

360

in conditiile deformatiei laterale impiedicate,

f,'

ll&

si deei

= S,I =

m = -.
V

e, -e2
1+e

m=

P2 _ PI

--,

tl.a 100

.
respectiv

Se

=----

(4.4S.b)

lla(l + eo)

unde:

L1& , variatia deforrnatiei

specifiee sub variatia de presiune
activa LiOj.,
ita, variatia presiunii active ca diferenta intre presiunea finala
P2 si presiunea initiala PI ;
eo, indieele initial a1porilor;

e1; e2 , indicii porilor corespunzatori presiunilor PI

Prin eompararea relatiilor (4.43.) ~i

(4.45.) rezulta:
m

= M

(4.46.)

si tinand seama de relatia (4.42.) se obtine:

log

1+

!l a.

log 1+ /!.a;

a
~,
. -_..;..__- _
I). a .

__.:_

sau

In
v

2,3 A
a~
=
.-__;_--~
1+eo
1).0".
I

(4.47.)
Comparand relatia (4.47.) eu relatia (4.39.c) se obtine:
-_
a;
.
M
_-1
+
eo
m
respect IV
v
l+eo
Q

(4.48.)

In concluzie, compresibilitatea pamanturilor este caracterizata in

practica actuala printr-o ecuatie constitutiva analoga ca structura eu legea lui
Hooke:
'

sau

(4.49.)

unde, modulul de deformatie edometric, respectiv

coeficientul de
compresiune. volumica se pot exprirna ln functie de indicele de compresiune
C; pe baza curbei de compresiune - porozi tate sau in functie de coeficientul
de compresibilitate ac, In baza curbei de cornpresiune -tasare.

4. COMPRESIBILrTATEA

pAMANTUR1LOR

361

Aplicarea relatiilor (4.49.) se face dec! numai pentru un interval de

presiuni Scr relativ restrans pentru ca aproximarea curbelor reale cu corzile
respective sa nu introduca erori grosolane si necesita totodata determinarea
presiunii de preconsolidare, respectiv a curbei de compresiune-porozitate
in
situ (corectata).

4.2.2.1.2. Deterrninarea presiunii de preconsolidare ~i corectarea

curbei de compresiune - porozitate
U tilizarea relati iLor deduse anterior ~j prin aceasta determinarea
indicatorilor compresibilitatii
din relatiile (4.49.) devine posibila In masura
in cal'e se poate deterrnina presiunea de preconsolidare, co poate fi sau nu
egala cu sarcina geologica din rnomentul recoltarii probei .
Determinarea presiunii de preconsolidare
se poate face prin
urrnatoarele metode sau procedee grafo-analitice [+]: Casagrande (1939),
Ruth Ledge (1944), von Zelst (1948), Ohde (] 949), H vorslev (1949),
Burrnister (1952), Schmertmann (1953), Murayama - Shibata (1958).
Kotzias (1963), L.C. P.C. (1985).
Dintre aceste metode frecvent utilizata este constructia, data de
Casagrande (fig.4.21.), recomandata si de STAS 8942/1-89.
Etapele constructiei grafice dupa Casagrande sunt:
constructia curbei cornpresiune

- porozitate;

determinarea punctului de pe curba (B) In care curbura este maxima

respectiv raza de cUIbL11aeste minima;
trasarea in punctul B al curbei, a orizon.talei (h) si a tangentei la curba
(r);
trasarea bisectoarei (b) a unghiului

hbt ;

prelungirea ultimei portiuni rectilinii, a curbei de compresiune

porozitate, DC care intersecteaza bisectoarea In punctul (4);
coborarea dill punctul (4) a verticalei (45) ce perrnite determinarea
2
presiunii de preconsolidare (up = 1,45 daNlcm ).

[.] Silion T., Boti N., Stancill A. - "Consideratii privind deterrninarea presiunii de preconsolidare ~i
corectia curbelor de compresiune - tas are , - a Vl-a Conferinta Nationals de
Ge()tellnica ~i
Fundatii 1987, Galati, vol.I, pag 264-277.

FUNOATIII

362
0,65

...

- FIZJCA $1 ME ANI '/\ PAMAN'I'U,RILOR

'\..

C'

}f

8'\

'" ~,~, ,
..

-- -

._ - -

-.
..__,
0

1-

1-

13/2 .~. lOa"e, G6

't _~
'_

C~

I
I,

,
i

'1::

-I-

0
0

.fj

:a
._c:l

lk7j
0,50

I)

--

(1

Lra-'

"

--

It

=-lga.=O
106
C
'

\
~

"

IO~

--

,,

C
-

'.

t
t

- fo- I--

(.)

..,..

u/

,
I
,,
,,

I- I-

c..

,,

'-........

. ~.(j)
....

v-

V,
t

"

t~--

- -

'-c

-J.

", '. l<1" - -"'?.~J}I:."

\l
~--'~

0,55

" f~
.... bisec

t
t

-"...,

13/2

"

,, .. ~_
,
,
,
I
,

--- -

- -1\

-\

t
I
I
.I

e.O

- - - --

--

,,

0,45

.!

it

nrcsiunea de preconsolidare
2
a'p = 1,45 dabl/cm

-- -

5~

0,40
0, J

(),5

orizonta la (h

........ I~---

: '~:'"

punctul ill care curba., /

este max;ll1a (1)= 1Ir)

0,60

l (c'p)111ax
'

(~'~)n:i~
_j~..

"

1,0

log c'

presiunca vcrticala efectiva

10,0

5,0
ill

20,0

daN/cI11

Figura 4.2 J. Determinarea presiunii de preconsolidare prin metoda Casagrande (1939)

Metoda L. C.P. C. (1985), IJUSa la punct de Laboratorul Central de

Poduri si Sosele din Paris (fig.4.22.), necesita ill mod obligatoriu 0 treapta
de descarcare cornpleta a probei, respectiv de reincarcare, astfel lncat sa se
poata trasa bisectoarea buclei histerezis.
Cunoscand inclinarea bisectoarei curbei histerezis se duce din
punctul origine al curbei de compresiune - tasare sau cornpresiune porozitate 0 paralela la aceasta palla intersecteaza prelungirea ultimei
portiuni liniare a curbei. Ordonata punctului de intersectie reprezinta
va loarea presi un ii de preconsolidare ( a~),fig. 4.22.

4. COMPRESIBlLITATEA

-u---.:::
r--..
-

I":

,t
'. ,

r-,
...... .... t".... r-..

?)

r--..:_
~

,,
"- "... '-

--

-~ ""\

'

...... ....

-R
1
1
1

..... ..... J-I

t--

.....

:
:

0, 714

J~\

0,696
..-..
0,678 ~
~
O~()60 'J::

"'

~~;--_.o-,

:--::

IV

I
I
I

"

~
~

1
1

I
I

0, 732

--

lI<

I-..... ".

1--

............

1
1

<,

"',

II

-\

J4

:
-r

--

I-

1\
'\

1
~

-._

0,625 u
,607 '"d
.S
0,589

1
1
1
1
1

0..
<1.)

1\

o
(l)

0, 643

1
1

- -- 1-

0,786
0,768
0,750

-i-

IV~

--....

I'--..

2
4

363

PAMANTUJ~ILOR

'\

1
1

0, 571
0, 553
0, 535

1-

:r

presiunea de oreconsolidare

I
I
I

]6

(),1

0,2

0,5

V
....
1,0

2,0

alp = 1,5 dal-l/cm

I I I I I LI
I

5,0

J 0,0

presiunea verticals efectiva 10 dabl/cm

Figura 4.22. Determinarea presiunii de preconsolidare

log 0'

20,0

prin metoda L. C. P. C. (/985)

Corectia curbelor de cornpresiune - porozitate, stabilite 111 laborator ca urrnare a incercarii edometrice, este necesara datorita anumitor

"erol"i" determinate

de recoltarea si descarcarea probei prin extragere din

strat, unde era supusa actiunii greutatii coloanei de pamant situata deasupra
acesteia.
Pentru clarificare se considera 0 proba de pamant normal consolidata, aflata la 0 anumita adancime z (fig.4.23.a). Aceasta prezinta in situ 0
porozitate initiala (eo), corespunzatoare presiunii de preconsolidarc
-'/,),
fig.4.23.b. Prin recoltare (facaud abstractie de presiuni Ie capilare) proba este
.. ......
descarcata si, prin urmare, ea are 0 anumita revenire elastica (a I, ),
corespunzatoare
punctului
(IJ) de pe curba si capata porozitatea (eb),
fig.4.23.b.

364

FUNDATlll-

FIZICA

SI

MECANICA pAMANFI'URILOR

.
V)

.9
8..

o'"

,, -b
II~ ,,
,,
U

0.

an
...,

_.-- ,
,

,,
... ,
...

Cl.)

<l

ut...-..
u~
~

_........-_

-----------.

"

o..~ u
""- U

'-----.lCL_.~--~
~

o..

'"

'oJ

q d801
o

-b

c.

..
o
V)

....
~

..
o
o

....

...

----------------

0..
..
....... N

o~

rf')

V)

._

"t'\

'"

LtW:l/NUpJ VA!l~~ja

-b

U~U"IS~Jd

0.

- ---_...- --:- - -- --- 'N---::--:::r-:r'

;....
--.-------------------~--~__.j

"-b

0-

- '-.9
~

..0

e0..

a
.en

.S
~

..0
0
1-4

c,
~

ro

4. COMPRESIBILITATEA

pAMAN1"URILOR

365

(b c),

Prin reincarcare in edometru

proba ajunge la porozitatea ec < eo
si continua sub curba de porozitate reala, in situ, pana 'in punctul d de unde
cele doua curbe se confunda. Dupa Schmertmann, punetul d ar COl espunde
unui indice al porilor egal eu 0,42 . ea. Deei punctul d se gaseste la intersectia dreptei dd' cu curba primara de cornpresiune - porozitate din laborator. Raportand eeJe doua curbe de compresiune - porozitate in coordonate
serni-Iogaritmice
si asimilandu-le eu segmente de dreapta, aproxirnatie
posibila, rezulta ca realizarea eurbei primare din situ se poate eonstrui prin
unirea punctului a eu punctul d si b cunoseute (fig.4.23.e).
0,90

inclicele )orilor ill situ deterrlunat rill rnetode

nedistructive sau aproxirnat prin caleul invers

,,

0,85

e =0,83

I--a--,-,

b~--------~----+--~

--t---I,------I---I

"

0,80

~-

- ...... -1...

STARE
POSIBILA.

"

STARE
IMPOSlBILA

,,
,,
I

0,75

I
t

curl)a rinlara. C-P in laborator

stabilita prin Incercarea edometrica-___;~

d 0,65

o
~
~

"i)
o

curba primara de compresiune

porozuate corectata
r----t------------I-----;

0
o

. .

0,55

'c

:.a

.S

0,45

= -tga = 0,83 - (),35 = 0,390

10 1+ 19,2
g
120
,

A. = 0,434 . C("=

J 69

J 9,20
I

: 0,42" 0 83 035

, teillSiuJlea vetiicala. ill situ 2: d

(J p

(1,25) ;:::GyZ (I ,20daN/cm

I:

0.25

0,1

0,5
1,0
5,0
10,0
presiunea verticals efectiva (log c')

20,4

50,0

100,0

dabl/cm'

Figura 4.24. Constructia curbei primare de compre ..siune porozitate

pentru un pdmdnt normal consolidat
"

In cazul in care nu se cunoaste porozitatea eo (eo) din situ, unii autori

[40] accepta ea porozitatea initiala dill situ porozitatea (eb) si deci curba de
compresiune - porozitate prirnara din situ se aproxirneaza ell segmentele de
dreapta ba' - (I'd iar a'p eu a~)minim- Porozitatea jllitiaJa exprirnata prin

FUNDA1'III-

366

FrZICA $1 M.ECANlCA PAMANTURLLOR

indicele porilor eo poate fi aproximata

(en == eo) si printr-un calcul invers cu

ajutorul relatiei (4.51.b). Constructia practica a curbei prirnare de C-P ill situ
este prezentata 'in figura 4.24.
Etapele con ..structiei grofice

pentru

normal consolidat

un pamant

sunt:
determinarea
presiunii
de preconsolidare
a'; prin metoda
Casagrande, prezentata anterior;
compararea dp cu sarcina geologica o"}z pentru a vedea daca proba
este normal consolidate (a'p == O"}Z);
trasarea orizon talei corespunzatoare
porozitati i in si tu (ea), sau
aproximata prin calcul invers eo, pana intalneste verticala coressarcini i geo logice (}'J'i == o'; in pu nctu I a;
gasirea punctului d de pe curba CP din laborator, care corespunde
porozitatii OJ42'ea;
unirea punctelor b, a, d ~igasirea "curbei' de cornpresiune porozitate corectata, in reprezentare sernilogaritmica;
calculuL indicelui
de compresiune
ca panta a dreptei ad
(C" == -tga );

punzatoare

,..

In cazul pamdnturilor

supraconsolidate drumul de efort pe care-I

parcurge 0 proba recoltata de la 0 anumita adancime ~j incarcata in
edometru ell 0 anum ita presiune activa (LlO") este prezentat In figura 4.25,a.
Astfel, proba de pamant in cursul genezei straturi 101' care all
sedirnentat deasupra ei a fost supusa presiunii de preconsolidare a'p, aceasta
capatand porozitatea ea. Prin erodarea unor straturi a flate deasupra verticalei
probei sau dernolarea unor constructii, presiunea a scazut de la valoarea a'p
la valoarea sarcinii geo]ogice din momentul recoltarii O'yz, porozitatea probei
corespunzand punctului
b( eb) (fig.d.Zfi.a), ca urmare a destinderii prin
rnicsorarea presiunii verticale,
1,8 recoltarea probei, deci prin descarcare complete, facand abstractie
de presiunea capi lara, porozi tatea ei corespunde punctul ui c ( ec ). Incercand
,

or

-...

",...--.....

proba til edometru s-ar obtine traseul de efort cb'd , diferit de lraseul b e
care s-ar obtine sub presiunea /:i(}" printr-o Incercare ill situ.
Actionand asupra probei edornetrice cu 0 presiune activa tsa' ea
ajunge la porozitatea punctului

d (e(l)' Variatia de porozitate a probei

Lie I daca proba s-ar Incarca eu pres i une activa !10"' d irect
urmcaza traseul

--be.

111 atllp

ill

situ

lasarnen t

Prill recoltarea probei, (feci descarcarea ei complete si

4. COM Ill~ESJ

l) I LL'r'A'I"EA

PAMANTU RI LOR

reincarcarea dill punctul b' cu aceeasi presiune

367

activa So' , proba va urrna

"

."

traseul b' d , iar variatia de porozitate va f L1e2> Lie, (fig.4.25.b).

e

e
A",

...

remcurcare In

e, '" jla6orat()r
"

- ,-

clescarcarc prin
recoltarc

reincarcare 'n itu

f'1

__o-,-~
I

0.)1- b - - - - ~ e

porozitate (ea) in silll

corespunzatoare lui a'r)

,,

<1

I
I

,,

o
a)

CJyz

descarcarc ifl situ

, prin erodare
0p

'--~-O.-~__;:___~o---,:,__-

GlrUl11LlIde efort parcurs

?~~~~:~l-------J-- ---- ---- -~

~a ::
--:;

curba C-I) in situ

de probd
situ - recoltare - inciircare

CJ

77.:

I
I

I
I

:0 p
I

~--6-----o--------~--log p

17) retrosarea drumului de efort in coordonate

sem il ogari tmice (Schmertmann)

Figura 4.25. Fundamentarea metodei de corectie a curbelor de con7/JI'e,5i1411e - porozitate

pentru JlalnO/'IIII/'j supraconsolidate

Ca urrnare, daca deforrnatiilc se estirneaza pe curba necorectata de

compresiune - porozitate prin incercare in laborator acestea vor f mai mal-i

decat cele reale.
PI-in urrnare, pentru a corecta 0 astfel de eroare, Schrncrtmann [94] a
indicat 0 metoda grafica de stabilire a curbci primare de comprcsiune porozitate ill situ, pe baza celei corespunzatoare dill laborator (fig,4.25,b),
incercand sa reconstituie drumul de efort al probei situ - recoltare '"
....
incarcare.
Aplicarea practica a principiilor expuse in fig. 4.25. sunt concretizate
'In constructia grafica din figura 4,26,
Aceasta cornporta urrnatoarele etape:
incarcarea probei ill edometru (ST AS 8942/1-89) pana la 0 anurnita
treapta de incarcare si descarcarea acesteia;
trasarea 111 coordonate semi logaritmice a curbei de cornpresiune porozitatc rezultata;
deterrninarca prin metoda Casagrande (fig.4.21.) a presiunii tic , r consol idare a'p;
raportarea pe diagrama a sarcinii geologico (O"rz = r' Z );

IJ'UNDA1'lI1 - FIZICA $1 MEC:ANJCA pAMANTURILOIt

368

trasarea dreptei orizontale din punctul corespunzator porozitatii

initiale (e, = 1,58), ,pana la intersectia verticalei sarcinii geologice
(punct b);
trasarea din punctul (b) a unei drepte paralele eu dreapta de descarcarea a eurbei de C-P din laborator (bisectoarea buclei histerezis) pana
intalneste verticala presiunii de preconsolidare, rezulta punctul (a);
se uneste punctul (a) ell punetul (d) de pe eurba de C-P rezultata in
urma incercarii din laborator, corespunzator unei porozitatii O,42"ea =
0,66;
,...

""'

curba chad reprezinta "curba' de compresiune - porozitate corectata

pentru pamanturile supraconsolidate.
1,80

r------,----,r-"T---,,-.-..-r-r

,.--'--.,..--.-.

porozilatea

STAJlE
IMPOS'I

1,6()

arLP

)~~/

.;:

I-

curba C-I) In -

laborator
~

1 ,40

:.a
.S

-:r::---.(- ~---- - -' --

'\!" - -.._ t

1,20

j-..---I--I--I--i-~

I---'-n.-"--f-+--l--l-

L~~~......
1,00
...,

I"

:-r-

~
I

1'---'--0. -- ,-1--12

~, ~

0,60

'

= 100

--

.1,41

c, = 0,434

'-+-I

_- +'rl\-I-(-I-~=

1\"

--

0,434 x C, = 0,02,5
I

f..

I I I

i -.. .(k: ,--

If

-I--":"_'

CL--__'__tlL..-4-1_'~_"'-

--1---1-1--+'
,l-t-I--I---i--II--I~-t-+-+

L--_-,--_._-L--J--L-.J..:L.L-.i-..l.--__J_,

log 1+

,.t = 0,434

..~

1032'

"

\ ~

0,80 1--===t====t=)l==t==t=+i1<J =0,66 ; Ll0"2= 10,32

,
1----1--

\_~
/

1,58 - 0,66

==

(X.,/

= 0 058

0 66"

_~

,
--

I~\~,\

__'_"__'_.J..-L..._I_

= 1,58-1,546

c-,.

'

J.-

log 1 + ' .

\:~ "~:..- ~--- b

- : -r'

POSIS LA

---~--'i\a

f--=.:ST::.:...~A=iJi=.E-::--I---f-t--I-i-t

, ~ 1,5~6

(X.2,

:J .elL-

f-

"

I---I-~---I--+-

IT"

iala 1258

iJlj

c+

~.

0,42ea=o,66~

---l-_.L..--'-_'_.'__'_L-'--'-_I_

= - gal

C, = - tga.

.1

,
I

d
-

__

=0,75 (J p= 1,41
J 1 ,73
0,5
1,0
50
] 0,0
tensiunea verticals efectiva (log c')

__

-1- -

.._ L--..._'--'-'

(J yz

0,1

50,0

100,0 dabl/cm'

Figura 4.26. Corectia curbel de C-P si tra..sarea curbei primare (virgine) de compresiune=
porozitate in situ pentru 0 probe supraconsolidatii prin metoda Schmertmann

Pentru segrnentele de dreapta ba si ad se deterrnina cu relati ile

cunoscute, coeficientii unghiulari, adica cei doi indici de compresiune
C, = -tgal si de recornpri mare C, = -tga2 (C, = C; == C,s) care caracterizeaza compresibi 1itatea parnanturilor supraconsol idate,

4. COMPl~ESIBILIT ATEA pAMAN"I'URI LOR

369

"

In concluzie, caleulul tuturor parametrilor care caracterizeaza

cornpresibilitatea pamanturilor (my, M, Qv) se va face pe baza indicilor de
cornpresibilitate (C(. / Cr) stabiliti pentru curbele primare de compresiune porozitate corectate, trasate dupa metodologiile prezentate.
Concluziondnd, rezulta din cele prezentate ca determinarea
presiunii de preconsolidare (CY~) a indicelui de compresibiLitate (Cc) si de
umflare / recomprimare

(Cu

c.../ C

r)

necesita

corectia

curbelor

de C-P

conform metodologiilor prezentate anterior. 0 corectie "viabild' ar

-voie
Insa de cunoasterea porozitdtii initiale in situ (eo = eo / eb), a carei valoare
nu este totdeauna posibil a fi determinata

PI ==0",)

in situ pentru presiunea initiala

Exista ins a posibilitatea ca in baza legii indesdrii (rel.4.24.d), [38]:

tlh.
(
)
(4.24.d)
ei ==eo t.. 1 + eo
ho
sa se estimeze, prin calcul invers, porozitatea initiala a probei in situ
e" =: eo / eb , corespunzatoare presiunii initiate egala eu sarcina geologica.
Astfel daca se deterrnina urniditatea probei la finalul incercarii
edometrice (w fill.) atunci In baza relatiei 2.17.a porozitatea finala efin. ,
corespunzatoare

umiditati i finale, va fi:

'Wfin. %. Ys
e ==__;;_--fin.
100. r;

(2.17.a)

Cum deforrnatia axiala, la finalul incercarii edornetrice, este data de

diferenta dintre inaltimea initiala a probei ho (corespunzatoare presiunii
initiale PI == sarcina geologica) si finala hfill.

(4.50.)
atunci, in baza relatiei 4.24.d, se poate serie:

e fin. == eo -

(tlh) fin.

(4.51.a)

. (J + eo)

110

Dill relatia 4.5].a se poate estirna, prin aceasta procedurd de calcul

invers, valoarea porozitatii initiate (eo)' in situ, corespunzatoare
preslunii
initiale

(PI ==

consol idate):

(j~

==

r'

sarcina

geologica

pentru

pamanturi

normal

,.

...

FlJNDA1'fll-

370

FIZICA Sf MECANICA PAMAN~rURJLOl~

fin.

eO

( L\h) fin.
+ _._--=--h
'0

==

(4.51.b)

I_ (6h) fin.
1'10

tara

de care nu se pot aplica., in limite acceptabiJe de eroare, procedurile de

corectie a curbelor de C-p si de calcul a indicilor de compresibilitate

4.2.2.2. Incercarea monoaxlala

Studiul compresibilitatii pamanturilor printr-o incercare monoaxiala
((J2 = as = 0) a fost imediat asimilata dupa metodologia
de stabil.ire a curbei
caracteristice a rnaterialelor e1astice, in scopul definirii unui modul de
deforrnatie, similar modului de elasticitate pentru parnanturi (fig.4.8.).

2,5

3,0
p lacl COil ice de
---"
incarcare

opritor
.,,- -

"-

.- _ .._ -

- - --

- <,

resort

culisanta

"- - - - ~

_plnc8 ..../.

6Jl(cm)
1,5
2,0

- --

1,0

0,5

0
co

-- -

f-

lL

I -5
-

mu ltipl icare
ere.ion
_--

..

"

hartie de
Inregistrare>

.........

de -

/
--<,
: - '- _.
10
-- - - - -~
-- .. - I_.
-.
- - .
-- - -- - - -- 15

C,.-r;-'

S
u""
o

._....2._
,.....,
.....
:::J
u_
CI'J

::s

Il)

'fi3
~
~

1-.

inregistrare

~\POrat

rnanivela de

Nr.

actionare

(/)

1tU

~.9ziliv de

co
....

I'

proba dlcm] citirea consta ta r'c kN/nl '1

-3,6
32, I
I
9,7
3 I 1,37

.
.

a) aparatul rnonoaxial

b) foaia de inregistrarc cu trasarea

curbei caracteristice

Figura 4.27. Aparatul monoaxial si foaia de inregistrare

Aparatura de incercare este diversa; 111 fig, 4.27 se prezinta Ull astfel
de aparat pentru incercarea rnonoaxiala [89] [238J ~j respectiv curba
'"
Inregistrata (fig.4.27.b). 111 principiu incercarea C011sta (STAS 8942/6-76) III

4. COMPRESJ3ILI1'!\'T'EA

pAMAN'1~UR1LOR

371

supunerea unei probe cilindrice ('Ilin. = 35 rnrn ; 11min. = 70 rnrn ) de pamant

unei tensiuni verticale de compresiune, crescatoare ca intensitate, pana la
cedarea probci. ExempleJe tipice de cedare a probelor supuse la
cornpresiune monoaxiala sunt prezentate In fig. 4.28. [89].
Probele din pamant de consistenta tare cedeaza dupa unul sau cateva
"
planuri de rupere individualizate, In cazul argilelor plastic rnoi, cedarea
apare prin umflarea laterala sirnultan cu tasarea probei, evidentiindu-se doua
farnilii de planuri conjugate de rupere, ce se dezvolta intr-un stadiu avansat
a) cedarii, Curbele caracteristice a - sunt redate 'in fig.4.29. pentru diferite
consistente ale parnanturilor coezive. Deformatia relativa ce caracterizeaza
rnomentul cedarii variaza [70] intre 3-8% la argilele tari, 8-14% pentru
argilcJe serni-rigide ~i14-20% .11 cazul celor plastice.
N

..d

<l

._-------------o
II

...0

(c) :~

a) epruvetd inainte de incercare; I)) cedare casantd; c) cedare plasticd; (I) curgere plastica
Figura 4.28. Moduri caracteristice de cedare a probelor supuse fa compresiune

monoaxiald

Consistenta pamanturi lor poate fi apreciata ~ipe baza rezistentei la

compresiune cu deformatie laterala libera, corclatia fiind redata ill tabelul
4.3. [70], l64 J .
_.

Tal'iel 4. ~~.Consistenta argilelor in functie de rezistenta 10 compresiune monoaxiala

Consistenta

('"['erzagll i i Peck',
Foarte moale
Moale
Mediu
Tare
-

Foarte tare

Extraordinar

tic tare

Rezistenta la cornpresiune

monoaxiala

kPa

< 25
25 - 50
50 - 100
JOO - 200
20() - 400
> 400

Coresponden ia
'ST AS 1243-88
Plastic curgator
Plastic moale
Plastic consistent
P lasti c vartos
Tal'e
'rare

,_

fUNDAFfl1 I - rlZI

372

SJ MECANICA PAMANTURJLOR

Prin incercarea de compresiune

rnonoaxiala
se obtine curba
caracteristica a pamantului la cornpresiune cu deformare laterala libera, care
transpusa intr-un sistem de coordonate (a)-s), permite trasarea diagrarnelor
&J == j( 0"/) si &2 == j{ 0",), fig.4.29. a si b.
Pe baza curbelor & = j{ a) stabilite printr-o incercare rnonoaxiala se
pot deterrn ina:
coeficientullui Poisson (v) ;
rezistenta la compresiune cu deformare laterala libera (Pc);
presiunea Iirnita pana fa care se considera ca nu apar zone
plastice in proba (PI == p; /3);
modulul de deforrnatie liniara a pamantului (E);
rezistenta la forfecare a pamantului (ST AS 8942/2-82);
sensitivitatea pamanturilor (Pc /
pe probe tulburate; ST AS

p; -

8942/6-75).

presiunea verticala

argila
tare

argila
semi-plastica

s
en

.~ 20
0

tl-.

.~
25

argila
plastica

.E

f:l

2
0

a) curbe caracteristice ale

pamdnturilor la consistente diferite

0,5

d~/cln2

b) curba caracteristicii Lacompresiune

monoaxiala si determinarea coeficientului lui
Poisson

Figura 4.29. Curbele caracteristice ale pamdnturitor la compresiune monoaxiald si

determinarea coeficientului lui Poisson

Plecand de la asemanarea metodologica a efectuarii incercarii de

cornpresiune monoaxiala, cu cea de determinate a curbei caracleristice a

4. COMPRESIBILITATEA

pAMAN'r'URILOR

373

altor materiale (vezi .4.1.1.J) si prin aceasta a moduJului de elasticitate

care se uti Iizeaza la definirea ecuatiilor fizice sau constitutive (legea lui
Hooke generalizata) si in mecanica parnanturilor pe baza curbelor din
fig.4.29., se defineste un indice similar, E = do-Ids.
Acest j ndice, datori ta, naturii diferite a proceselor de deformare a
pamanturilor In raport cu celelalte materiaJe, a fost denumit modul de
deformatie liniara, el reflectand posibilitatea aproximarii cornportarii
parnanturilor, pentru un anurnit interval de presiune, printr-o functionala de
gradul Intai (a carei expresie grafica este 0 linie), sirnilara legii lui Hooke
(s= E /0-) si nu comportarea elastica a materialului pamant.
tensiunea verticala

Pc/3

Pc

>cd

-_

til.~

Sp

-L

- --:,
1

Figura 4.30. Definirea

moduli/or de deformatie liniard
a pdmdnturilor

,
.~~ -----a-ru.:._pe-re-----~:
~I

,,
I

J3
Q)

"'d

Definirea cantitativa

a modulului de deformatie liniard este facuta

in diferite moduri [44], [89], [205], (fig.4.30.):

ca modul tangent (sau initial),

Eo = cigar;

ca modul secant (sau mediu),

Es = ctga.;

ca rnodul histerezis,

Ei, == ctgca;
Trebuie remarcata dependenta rezultatelor incercarilor (in functie
de gradul de anizotropie al probelor) de directia de recoltare a probelor din
strat (fig.4.31.). Astfel, in functie de directia de recoltare, se poate defini un

FUNDATll J - FLZICA ~I MI:O:CANICA PAMAN1'UJ~1LOR

374

modul de deformatie liniara pentru directia verticala (Ev) si un modul de

deformatie
liniara pe directia orizontala (El?).
,...
lntre rnodulul de deformatie liniara (E) si modulul de deforrnatie
edometric (M) se poate stabili 0 relatie de legatura plecand de la exprirnarea
aceleasi deformatii verticale (L1h) a unei probe edornetrice prin intermediul
eelor doi moduli, eu considerarea starii de tensiuni corespunzatoare.
Astfel, proba edornetrica (fig.4.32) este supusa unei solicitari axial
sirnetrice, caracterizata prin tensiunile erz ;r erx == ~Y' careia li corespunde 0
stare de deforrnatie axial sirnetrica, caracterizata prin Ez ;c 0 si Ox == Oy == O.
2-2

0.=0

---

-t.

,-

-.~
.... --. - .- .. -- -- ."

.~

. ._--

,-

--- -

/-_

---,*._-

_."

-::;t!:.1~

.~

:::::;t

$7
-,

--

---- ~l~
-

----

--

,......._

1- ]

.5

)Cd
Cd

4,0

ax=cry

'~

3,0

I ':.

-.

2r :::

20,

---~-----1-~---__J
,
,
I

dircctia
, de recoltare a
Figura 4,32, Starea de tensiune La
care este supusii proba edometrica

Figura 4.3/. Dependerua rezistentei fa

compresiune monoaxiala de directia de

recoltare

Deformatia specifica a probei edometrice se exprima:

III functie de modulul de deforrnatie edornetrica (eonforrn relatiei
4.49.):

a
8 = z
(4.52.)
.M
in functie de modulul de deformatie liniara prin legea lui Hooke
Z

generalizata:
e Z == Etz
1 .fer -v.(er

ax =ay

=>

+er)l
x
.v~

si
cum
v

1 . (a. -2vax)
(4.53.)
E
Egaland eele doua expresi j ale deforrnatiei speci flee se obtine:
b. =

OMPI~ESJBlL1TATEA PAMANTURJLOR

4.

O"z =

1 .(a _ 2. \1. 0")

E
x

=>

E = M

1- 2. v- ax
O"z

=M

375

(t-2v

unde: 0 ~ Ko ::::;J este coeficientul

Ko)

(4.54.a)

presiunii laterale egaJ, in acest caz cu

ax/oz.
Pentru proba edornetrica (exceptand eventualitatea actiunii presiunii
capilare asupra ei, simultan cu tensiunile 02; ax) raportul Ks=o; /o; se
deterrnina din conditia e, = 8_v = O. Deci, scriind expresia uneia dintre
acestea data de Jegea generalizata a lui Hooke:

fix = J O"x -v'(O"y

E
~jtinand

+o"z)

seama ca:

(4.54.b)

Ca urmare, coeficientul presiunii laterale (coeficientul presiunii in

stare de repaos) deville:
v
(4.55.)
Ko=-I-v
si prin inlocuire In relatia (4.46.) se obtine:
2

E=M

2 -v
1--]-v

(4.56.)

unde: v - este coeficientullui Poisson, ale carui valori se pot accepta pentru
toate cazurile practice conform tabelului 4.4. CSTAS 3300/2-85).
Tobel4.4. Valori ale coeficientului lui Poisson dupd STAS 33()O/2-85

Denumirea parnanturi lor

Bolovani uri si pietris uri
Nisi Juri (inclusiv nisi purile orafoase i nisi ourile argiloase'
Prat~ oraf argilos, argila nisi ooasa, argila prafoasa
AI ~jla,argila grasa

0,27
0,30
0,35
0,42

FUNDATlll

376

"
4.2.2.3. Incercarea

- FIZJCA

sr

MECANICA pAMANTURILOR

trlaxlala

Aparatul triaxial
(fig.4.36.) permite
pamanturilor cu. posibilitatea variatiei dupa
principale 0".1 si ai ==0'3.

studiul cornpresibilitatii
necesitati, a tensiunilor

P
1

Figura 4.3_1. Celula triaxiala:

12

APA

8
"

I - inel dinamometric; 2 - microcomparator pentru deformatii verticale;

3 - probd; 4, 5 - pietre poroase; 6camera de presiune laterald; 7membrana de cauciuc; 8 - tuburi pentru
eliminarea apei din probe; 9 - platan
superior: 10- lija de incdrcare; II conductd pentru introducerea ape; sub
presiune; 12 - tub din sttcld de presiune

]1

Incercarea
se efectueaza
pe probe
cilindrice (fig.4.36.)
(q) ==35- 40 mm; h == 80 mm) inconjurate lateral de 0 membrana de cauciuc
elastica. Presiunea laterala (j2==a3) se realizeaza eu ajutorul unui fluid (apei)
sub presiune, iar presiunea verticala prin intermediul platanului superior,
actionat de 0 forta (P). Proba este supusa, la inceputul deterrninarii, unui
tensor sferic (a, ==0'2==0'3) creat de presiunea hidrostatica, urmata apoi de
apliearea deviatorului
ilO', prin intermediul
platanului
superior (vezi
,
.7.3.4.1).
Posibilitatea tehnica de modificare dirijata a starii de tensiune care
solicita proba, face posibila efectu.area reconsolidarii probeJor de pamant
reeoltate, adica readueerea lor la starea dinaintea recoltarii si a le supune
apoi incercarii. Spre deosebire de triaxial, in edometru se poate realiza
presiunea de preconsolidare a'; dar l1U se cunoaste si nu se poate impune
intensitatea tensiunilor din situ a]==a2 ~j respectiv nu se poate interveni

4. COMP.RESIBILITATEA

PAMANTUR1LOR

377

pentru
(eY2

modificarea dirijata a valori i acestora, independent una de alta

:t:- eY3). Sub actiunea unei astfel de sol icitari, proba se deformeaza;

deforrnatia este controlata prin rnasurarea deformatiilor specifice CI' F' =C3 si
respectiv a deformatiei volumice specifice e.=e 1+2'63.
Determinarea
modulului de deformatie volumicd se face prin
supunerea
probelor
unor
stari
succesive
ale
tensiunii
sferice
(O'j=a2=0'3=3'O'm)
~imasurarea deformatiilor specifice de volum cv=L1 VIV.
Raportand grafic rezultatele uno,' astfel de incercari efectuate pe probe de
nisip, L. Dornaschak si N. H, Wade [18] au obtinut curbele CV=j{O'I") din
figura 4.34. Analizand alura acestor curbe se constata ca intre variatia
specifics de volum ~i
tensorul sferic nu exista 0 dependents liniara in sensul
relatiei lui Poisson, GV= 0"'1 / k.
6,0
Simbol Test
,-....
~

50

>

...._..
U)

)~
40,
(.)

X
6
,
o

!B
o
~

24

26
37
38
49
~

0..

eo
1,03
1,02

-t--_.

--i---;--t----:t--'t:;::::;:o-'

-+---

-\-....u--_.,.....~ r---i---t---

I 02

1.0 1
1,02

SERJA NR. 8

,~ 3,0
o

]o
;>
~

'a.,

..
--~

K=

20,

/latn
/lEv

Sirnbol Test
23
X
30
IJ.
50
52
0
63

eO
070
0,71
0,70
0,64
071

~ 1,0
'"(j

o ~---~--~--~--~---~----.~--~--~--~--~
o 0,69 1,38 2,07 2,76 3,45

4,14 4,93

5,52 6,21
2

tensiunea medie (Otu) in daN/em

Figura 4.34. Variatia deformatiei volumice specifice in functie de tensiunea octaedricd

(J oct.

= (Jill

Definind modulul de deformatie volumica prin:

dif
K = I1111/).O'm = da "', sau ,..
In . iterente
~~o 118v
de;

fimite
.

(4.57.)

FU~NDA'rll 1- FTZI A $1 MECANJ(~A PAMANTURILOR

378

se constata, din analiza graficelor dill fig.4.34., 0 crestere a modulului K

odata ell cresterea
tensiunii aplicate
[al7'l=(al-t-a2+Q"3)/3= aOe'I.] si eu
densitatea relativa (graduJ de indesare JD) a probelo.r.
Pentru modulul de deformatie volumica s-a propus
urmatorul tip [18]:

relatie

de

(4.58.)
unde:

K, este vaJoarea initials

i
pentru (}",= J daN/en1 .
dK

m=

do;

n1=--

fla

a rnodulului

este

variatia

de deformatie

modulului

ell

volurnica

presiunea

'll

hidrostatica aplicata.
Cunoscand valoarea K se poate determina

moduJul de deformatie

liniara prin intermediul

relatiei (4.77.).
o alta modalitate de deterrninare a rnodulului de deforrnatie liniara
consta ill utilizarea curbelor deviator (L1(},=al-0"3) - deforrnatie specifica (s.),
fig.4.35., stabilite prin supunerea
probei actiunii
unui tensor sferic
(CT,=a2=(3) si aplica.rea unui deviator crescator ea intensitate pana la cedarea
probei.
Pe baza curbei dill fig.4.35. se pot defini urmdtorii moduli de
deforrnatie lin iara [94]:
Ei; modulul initial sau tangent, ca panta a tangentei In origine la

curba;
E50 (E.'\), modulul secan.t determinat
ca panta a secantei care uneste
originea eu punctu I (8) de pe curba, ce corespunde unei valori
a deviatorului egala cu jurnatate (sau unei treirni) dill valoarea
corespunzatoare
cedarii
probei
(~al = /1(5,./2
sau
~al = tsa, /3)'

E;; reprezinta

modulul ..secant final,

corespunzator secantei
uneste origines eu punetuJ de eedare (A) de pe curba;
Eli, modulul tangent, atasat unui punct (i) de pe curba,

care

Calculul acestora, respectiv caleulul coeficientului lui Poisson, se

poate face prin adrniterea valabilitatii
legii lui Hooke pentru variatii mici
(LlO'j) ale intensitatii tensiunilor,
ce caracterizeaza starea de tensiune din
proba In raport Cll starea de tensiune gravitationala
recoltare a probei.

preexistenta

din zona de

4. COMPRESIBILI"rAl'EA

pAMANTURILOI~

379

Ca urmare, originea sisternului de coordonate din figura 4.35., ar

corespunde starii de tensiune initiate din proba de pamant ill situ (O"~ si
0"2 = 0") =

Ko . 0';,), unde

O'~este

cientul presiunii laterale. Deci:

1

~el

E[

si Ko, coefi-

de preconsolidare

presiunea

+~(T3)J

~(Tl -V(~(T2

(4.59.)

unde
I 0,J
~'81,60 ._,'
(.)

....._

~(E
M

r~~1

r'

-C'l "'f
r

<J'r

,,

,/(1

_.;)l

.I

I",

,
"

,,"

"

: ,"

/'"

"

"

II 0 , 80"} ~ ,1,
/
I,
'r
b
"
I V.ti
<l or {_11--1_---I-<o--

"

actiunea variatiilor tensiunilor principale (~0"1' L\CT2, ~CT3) raportata

ta starea de tensiune initiala (preexistenta), iar E, rnodulul de de-

.------

I
)

cod a rca..

"

'---_,,-

~~ '2 'If ..B /'

o
"
~ 0,40 I~/
I

.>'
Q)
~

I
,

a.I

I,

't'

formatie liniara care caracterizeaza aceste variati i ale deformati ilor

specifice .
Pe baza relatiilor (4.59.), a
starii de tensiune particulare din
aparatul triaxial L\CT, ::1= L\0"2 = ~CT3,
respectiv L\l:l:- L\c2 = L\] ~ipe

E=tgo;

',' /

uso

o'f

00~I --O--OL-....()..
2
4
6
deforrnatia specifica (c, %)

Figura 4.35. CU1"ba deviator - deformatie

triaxiale a variati ilor

~&l

indicatori ai compresibilitatii

.r(~CTl ),

baza masurii
~v ==

parnanturilor

f (L\CT1)

III

~el == 1 . [~(Tl - V (~(T2 + ~(T3)] si notand

IlEi)

=>

tirnpul

incercari i

se pot calcula cei doi

(v, E).

Astfel, coeficientul lui POi.5 ..son (coeficientul

rala ) se determina in baza urrnatorului rationament:
conform Jegii lui Hooke generalizata rezulta:
E
I
=
.( tl a- - 2 . v . ~ CT)
1~ . 1
'"

sunt variati-

ile deforrnatii lor specifice pe directiile tensiunilor

principale
sub

.:

,',,'

1.<.

= II

,
I

1,20

Lt-;"'I

~~'

,.

~81' ~&2' ~&J

~(TI/I

de deformatie Jate-

= (~(T2 +

~(T3)/ 2 =>

FUNDATl11 - FIZICA ~I MECANI

380

~&2

= ~&3 =

~anl - V ~a, + ~anl

=> E = ---__;_---__;_

~~

~
i egaland cele doua expresii:
~a I -2v~a m= Sa m -v(~a

~e,
-2v~a'n

+Ao'
)
'm

=>

~e3
+V'~8, .(~(), -J-~am)= -~al

'~83

A pAMANTURJLOR

~am

()

~&I ~al

+~am

'~83

'~8"

~a,.83
+ tsa ; - 2~a'n .883
~8,

=>

(4.60.)

cum In triaxial, deforrnatii Ie de volum (LJ V) se pot masura cu 0 precizie mai

mare decat deformatia specifica /)"83, (88v = 8 V / V ) si conform rei. (4.70.),
118v = 8e, + 2

=>

/).S3

~83 =

(~&v -

88, ) /2,

care introdusa

in relatia

(4.60.) determina urmatoarea expresie finala a coeficientului lui Poisson:

80'," 8&, - ~a,.(8Ev - ~8,) /2
V=

8&, . (~a, + ~afn) - 2 ~a,t, . (8Cv

=>

88,) /2

'(~CTI
+2~a",)-~a', ~&v
v == --=---------------=2 ~&J . (dCTt +2.dam)-~a"1 .~&y
~81

(4.61.)
va rezulta dill

Modulul de deformatie liniard corespunzator

expresia deformatiei specifice ~8,:

=>

11& = 1 .(~a -2.v.!la)

'E'

In

Inlocuilld in relatia (4.62.), expresia coeficientului lui Poisson dat de

(4.61.) se obtine:

E=

!la
~s,

88, . (80-, + 2 !lan,) - !la, . /),.8

- 2!la
I

111

.---..;..__~--__;_----2.[ !lc, .(!leT,+2~anl)-8~/,

!la, . !l81 (8a, + 2 /),.am)

!la, .!lam' !lEv

(!la, +2!lam)!l8,-~a'n

!l8v
-

. Se;

+ 2110'",)' ~anl + l1al ./).a," . I1Sv

(~(), + 2 !la"1)' ~CI - 8eT",. /),.1/

~8, .(!lal

=>

4. COMPRESIBILITATEA

(~O", + 2 ~O"nl)' (~O"I - ~O"nl)

E==------'-------.....;___
( ~ 0",

+ 2 . ~ 0"m ) . ~

5, -

38J

PAMANTURILOR

(4,63.)

tl O",n. tl5 v

Ecuatiile (4.61.) si (4.62.) se simplified in urrnatoarele situatii:

daca proba de pamant este saturata si incercarea este nedrenata
(undrained -E,l), atunci apa fiind praetic incornpresibila, proba va prezenta
nurnai variatii ale formei dar nu si deformatii de volurn, deci Ss; == 0 si
prin urmare relatiile de ealcul a lui v si E, devin:
-I..
E _tlO",-tlO"m
(4.64.)
Vu ,
==>
2
~5'l(
daca L1a ,=O, deci variaza pe tirnpul lncercari i numai deviatoru I
~O", ' atunci:
II

,1

V==-

(4.65.)

~I

4.2.3. Coeficientul presiunii laterale

Coeficientul presiunii
[214], [215], prin relatia:

Ko = da"

laterale intalnit in relatia (4.54.) se defineste

sau diferente finite Ko

dO"y

= /j,a

(4.66.)

~O"v

reprezentand raportul dintre cresterea presiunii

orizontale (dO"h) (prin
cresterea presiunii verticale - dCYv) si da.. Separand variabilele in ecuatia

4.56. si integrand se obtine:

K0 + C

(4.67. )
Ecuatia (4.67.), este ecuatia unei drepte in sistemul de coordonate oi,
0) 0i7' a carui panta este tocmai coefieientul presiunii laterale (fig.4.36.).
Constanta de integrarea (C), in functie de conditiile initiale, aloe semnificatia
taieturii dreptei pe axa 00;, (fig.4.36.b).
Deterrninarea prin experiment a coefieientului presiunii laterale se
face eu aparatul a carui schema de prineipiu este data in fig.4.36.a. sau eu
"
ajutorul celulei triaxiale. Ineercarea consta in supunerea probei de pamant
unei presiun i verticale o; ce ar deterrnina deformarea laterala a probei. Cum
proba este lnconjurata de apa, practie incornpresibila, tendinta ei de
deforrnare laterals fiind impiedicata, deterrnina cresterea presiunii 111 celula,
crestere inregistrata de rnanornetru (O},), fig.4.36.a.
0i7 =

O"V

FUNDATlll,

382

- FIZICA $1 MECANICA PAMANTUI~JLOR

--

..--.,--r---,....----r--

2,0 '
,..

manometru
---

.;-

-I--___"---

--

--i--jJ.--1

-.

- ..
--- --- .-

elul~_(f~/

presume

-._

----

.-~

"

)~

~.~ 1,2

---

-1--

---I-~--t--I-

-- --I--I~

--

-- --

rnelnbrana/
-

--+--1

---

de cauciuc

-- -- -

'th
~

"

/~/

l'

0,4

- -

I"

3 I-r----I--I

0..

- -

------

I-----t-

tf_ _ "__ . _ ~ a
o
0..