Sunteți pe pagina 1din 52

bucuratori

unpurces

puterilor saledc

citrc a figisi-l avea pe maidintr-un pirintelc

doar

aceea, atunciDe

amdup:i

cum ai pleca la rai, dar cu gindul ci voi ajunge acoloasa

sc insinuase tot mai mult doringa de a merge acolo, asta

Tinase, cunoscutul duhovnic de la Schitul nostrul)etroniu si mi teme am ca nu voi ajunge s-o mai fac. Ve;tilel'rodromu,

intr-odar

plecat

micivcnind

mincspr-rs.'Iicbuie,

si spun ci mi-am visat sau dorit cu ardoarepot

mi s-a oferit in aceastiDumnezeu

aflu, mult mai tirziu, cI Athos este numele unuisi din Grecia si n-am reusit nici pXni in ziua de astizirnunte

;i mai

ce l-a llcut pe Alcxandrc Dumas .sa dca unuiadcscopar

cei trei muschctari. Avcam sa ma mir cAnddintre

n-ammcrg

striinitate.lirst

pronunti

si nrr-mi aduc amintc dc copilariepot

intririi ca de

si mirturisesc ci in ultimii anitotusi,

Pagtc, prilejul unui pclcrinaj,primavara,

faptul ca atunci cind l-am auzit prima dati erade

general,

si-mi dezvaluie taine luminate. Amcapabili

mai vArstnic, mai nobil, mai tainiccelui

de cite ori mi s-a ivit prile.iul s-o fac, m-am[)irr,

enorm,

cum sunt", dar eu cind sealyii

in in

imi vorbcau dcsprc slibirea continu; aacolo

posibilitatea

merg

,,acasi", acolo.

bucurAndu-mi

asa dupl si cum,

fat:i pirea

{NTE FACTUM

Munte, nesitios

care poate

S-a milostivit gicil-rd

:rnvcrguri. Voiarn motiv ir-rtilnesc

intreziream

u depunctul

un poftitor

clirtre eroii lui acest nume.

cu era.pre;ios entuziasm,

mefizice

Pornirea la drum

imediat

crrvAnttrl Athos, nu

in Sftntul

,,Nu yiu

la el ce

niciodati

. El era

Nu

nrrmele

[)oveste

intclcpt

xveam

s:i

si

;i

t

I

bdaLam

Iacafeluyal'1

telefonul, ca si neci

sein

de citit pe drum. ,,Lnsa, cltrtert! Mergem pe urmtt Hai ruai

amrepartitia

nesoare.

mi-a repartizat loculmai

cartesi

dupi

deaflati

si cusacosa

de intilnire a fost stabilit, cum se cuvine unorPunctul

siinvitat

Patriarhiei, la orala

care el a plitit-o destul de piperat,pe si mai intrlmrratatia,

Miajunseseri

Horea Pa;tinasfituia

vorbeasclmic.

luimcaraghioasi.

la decalezeintilnire, loculla

si vreo feminini,o

nistecum

ci microbuzul sosise. intilniri, imbriti;iri, bucurie,anunte

ci soseste siltiret Mihaiiati

pricina,plecarea.

Pastina, la care trisese in ajun17.

Ia Alba Iulia.ne

venind si ziua plecirii: vinerea priml dupiiati

precumPa;ti,

care imi putin.ci comunicasuni

la Timigoara,Constanrin

barul de alituri, unde la cafea avea s5.libririe,

asteptat

pe cei de la Alba Iulia si viniTinu

Drept care, in loc si intrimnoi

ne si

locurilor. Considerind ciasezarea

face un crestin adevirat cuminince

altul. N-am mai apucat cacu

mai mult goali decit plinaSlrbulescr.r,

la ne libraria,,Sophia", largi,

imprejur dupi microbuzul cuPrivesc

Cei din Bucuresti,IzvoruluiTimaduirii!

si seca

un picpilirie

Apoi s-a pus Mihaigi siadauge

spitalul Fundeni, era delocuieste

cumplrim

mai intArzie

grabioameni

sfituitica

urcim aici in microbuzul venit deurma

Flondor care venea dedomnul

si fac

astept undeva, la umbri. Si cumsa

eu in gi mare

a sunat din nouin

si ci Sabin

poalele Dealuluide

;i Fuseserim foarte

Sabinpirintelepicioarele

Er h- Arrros Er;o

sa intArzii

pirintelecAnd,

intrim

la cafea

cllmva Ajung

$i,

rog boruri

poate

intAmplat ci HoreaS-a

portieri.

stat si apari ceilalgi.Am

sadepillrli

acum Era

lingi

nu drum.

putin,

cu

lungi,

la telefon cu unul ;i

la el, a;asa

librlrie, pentru

telefonul.

un whiskygi

treabi,pelerini

o

bagajelor,

soare

il

Flondor, i-a

am intrat

cu o

faga, de lingidin

tocmai

de pic

atare timpul

;i

un

sa bembine

cea a

$i

si

trecem

ei

;i

;i

de la Alba Iulia. M-a sunat

o

asi

cunostearn, Ionut Totu, sc ocupi de

interventie cit mai urgcnti. Plecarea mca dcvenea

organizarea unui pelerinaj. Sigur cI doream!Apoi, lucrurile au decurs simplu, flri ca eu si. fac vreun efort. Pur si simplu, Dumnczeu mi-a bagat in traisti!

aveam sl-mi descopir pe colon un polip

inrrebe daci nu vreau si merg Ia Muntele Athos, cici un

malign, cu alte cuvinte o tumoare canceroasl, asupra cireia

siptimXni si mi-a ingiduit. Mai tArziu aveam si aflu ci

Horea Pastina intr-o zi, cu multe luni inainte, ca si mi

mai intirzii doui

inci.rcituri. cu totul speciali, nebinuiti initial, deoarece,

nrru minepe

lunl inainte de Pagtc, in urma unor simpromc

Cilitoria ace asta avea si capere

pot si.daci

Er lN Alrros Er;o

fttsese o decizie dcstul de riscanta.

ivits-a

incerti. Am intrebat medicul

liri si mai trec prin moarte.

Masa

Oportunitatea

care nu-lpe

Hore.r Pa5trna -

investigatii,unor

cerea ose

vreocu

domn,

taina

conreze

lupte

Departe de

alte mici porturi mediteraneene. Unele la malul marii, altele

si si

acelea in formi de potcoavi, bune pentru cllfuoriile in

care pleaci

in fugi, principalele puncte

Odata cu zorii am inceput si facem ochi. Ne aflam

si in

degi ne aflarn inci destul de in

motiit.pe

cxute, impreuna cu soferul, drumul cel bun, cu atlasul

de ameteali anesteziallti, prorectoare. Dar noi,

de interes care marcau micuta localitate. Totul ni se pirea

Nici (cului trecutul

Esti cuprins

decit de orlsel, cu mai multe cafenele, pensiuni

aga ceva. Uranopolis este doar un mic port de tranzit, mai

Am traversat localitatea in ciutarea unei parciri.

stii niciodatS. ce gisesti, care-ri

la strada principali, paraleli cu litoralul. Aerul de Mediterana

la ce razboi plecam? Poate la o lupta penrru suplimentara

suspendat,

fi ele aflatepor

de veghe

al primei

nu mai

nici viitorul

s-a pus

plecirii si cel celor

par sa ireal,

de-acum in Grecia si goneam spre Uranopolis.

de timp si special.

Oraqul ceresc

riminisi

caracterizat printr-o iesire din cursivitate

noi din comportamentul

oarecum

lumea

si terase, nu deosebit de pitoregti, a;a cum

de noapte.

un timp lui)

El Ix Alrros E<;o

exisrential;)

a trebuit

toari

fereastri,pe

a incertitudinilor

Intrarea in Sfantul Munte

intervalun

nuCAnd

i,.t la -o-entul

timp

IJranopolis

undeva,pe

pe incet,

rutier al Europei in brate.

tren Sabin

fata prezentului,

in incet,

toati inclrcitura

Parintele ne-a aratat

clescoperire de sine!

este

Numai in pirintele sau

vor fi surprizele

se simtea totuqi

Era ceva

fine,

exotic.putin

satde

rrelinistitoare

propriu-zise,

le rizboi.

felun

:rutocar

aproape

nord.

(cu

cle

in

Se

si rriirilc

eram

ultimi si

neagri, ca

cumpere bere sau api minerali sau altele asemenea. pirea ci

avea

un si

cei pe.ne

mai

din

curind,

s-a rcpezir

domnea.

soferului

o copii.

pentru

repczit

generatie,

majoritatea

si e u de una acasi.

nist.

CAtiva,

de

unor

comporramentur

ale pentru

benzinirie,

ori. luim s-au

destul

voiosie

permitea

cele lu,rea

desruli

ultiml

o benzinlrie

aceasti. si de dari, ne

Desi

la de nu o incit,

Tbata

Am luat

o mare

degrabi

l-r'r' IN Alrros L,t;tr

cL aparte.

sferturi

noastri. fiecare

de profitat

Asa

am oprit mai in la tarr.

in virsra,

care

4 Mercedes

nou

Sr.,tr lt rrp

de totul

.,-?'

ore.

",t".l'{

din viata aveam

.\' ,flq

trei

,,1,

de bord,

de inteles,

circa am

din

putini

cu combustibil

i'#H-

moment,

a{ ( r*i,1:.i,

cu

si de Tinu

un

oprir

rasllt. Ml.ncare

destul

la

ayenturi

Mihar lrar hrtlel,: r

mult

Eu mai

calculator

mic Microbuzul,

Giurgiu,

o lesne

bere. lung,

am

oameni

ne erau, La pentru

repaus la oricum

mai

mI ultimele

Bulgaria,

(totusi!) Este

mai

alimcntare

intrevedea

conducl

tineri,

sunt

nou

un

in

sI

lin

una dintre multele terase, undepe am comandat ca-rlsezat

fata care lua co-asezat

delirsese

Pavel siHilandar,

alein

cLr care ai vorbit inainte pentru ,.tr. i.r cazul nostrunistiri

ne curnpirim bilete este de un vapor.s5. soi de pa;aport, fhri de careDiamonitirion

cu o stampill frumoasi, cu Maica Dom-parafat

a;-insuli

a ne luasau

la biroul de vize, fiind eliberateuro)

si fie o rominc'i, ceca ce ne-a usurat cotnunicarea.rnenzile

traisti.mincarea

mA-

si a merge si ne ridicim Diamonitirion-ele, precum[ragajele

traseelor cecare

ne-am asigurat si de biletele deDupi vapor, ne-amce

(reprezen-

cumparat ghidulce,

pestedeschidi.

de atracgie. UnulDoui

la Fiecare ministire sau schit la care innoptezi, unde,Apoi,

pisici.proaspit,

din micile magazine pentru turisti, decra undeconstituit

imprimanti, de culoare usor galbuie, cu un antet clasic,la

incepuserimagazinele

materialesau

a fi stribatute si a obiectivelor ce urmau a fi cercetate.llrmau

de pildi.coasti.

mai fiecare vroia, la ora aceea, si bea o cafea fierbinte.Apoi,

Prima dati ti se cere acest act la urcarea pe vapor

un act plicut, o fih scoasi pe locEste

niciieri. El ter1u

de jos, caligraficele semniturinului,

unei invitatii-garantie venite din parteape uneibaza

au aparut si citeva dubile cuCurind

care se asezau ribditoare multime desutr

Iuind-o in continuare din[-ele

Xiropotamu, Sfintulranti

doriti, ne-am intors la microbuz pentruharta

pe care si-lpot permite femeile,maximum

alteghiduri

ai Sfintei Kinotite din acest momentlrpistatiei

si cafenelele abialrra

sa-i ajute putin in deslu;ireadocumentare

cei citiva care ne-am dorit, ne-amI)upi

noi s-a intimplat caUnde

moment punctelepentru

si nu esti primitpoti

lui, esti scrispe intr-un catastif.baza

IN Arrros Ec;oEr

9i

dintre noi isi doreau hirgitrnii

parteapurtand,

rcapra, conrra cosr (25

ai ministirilor

sI intri pe

inca devreme,

Prodromu.

erau

sau ceaiuri,

ne-am

Este

(irigoriu)

simplu,

sir

si

In port mai era ancorati gi corabia, cu aer retro, care llcea

aflare pe

intra inpurcau

in pragul unei avcnturi, fie ca .si numai spirituala. Calugari

ni sculati devre me si aflari

se foia.

ingelitoare.poate

carepesrrirl

mare ministirilepe

peninsulei, cu cci care nu

infitisiri diverse, uneori

portului. O multime

E't Ix Aluos Eccr

oameunor

rErlrlttr/ltlll!g

vroiau si vadi de

OLtralopcl :,

Era forfota neribditoare a

forfoti in jurulMulti

[jr goTe!.Lirorr

6i,:,*'-yhkf,

in jurrulcroazier:a

caredar

preofi, pelerini

munte,

'--.

,.-S

_

r'"'i.

-:

Er Iu ArHos Er;o

'-

13

Antonescu chtAlexandru

-'

n

Vapor

Cum vremea era seninl, ne-am urcat cam to[i pe puntea superioarS. de unde yederea era mai largi si aerul mai bun.

copii

romane cu expeditii marine din copilirie. Si nu atit in

,,Sl}.nta

Convorbiri, fotografii, cercerarea documenragiei ;i, deosebi,

din numeroascle

care este, de fapt, un ferry-boat;i care se numea,$xion estin".

adulmecind aventura. Chiar daci aventura la care plecasem

cit cu armosfera specifici.

undeva nupe

noi niste

vapor.pe

din numeste

in fine, a venit si momenrul imbarcirii

face se

noi de data aceasta era una duhovniceasci,

aventurl-avenrurl,de

vaporul cursa,

E'r' IN Altos Eco

alternativ

de acolo,povestile

parosrCh

L2

care face cu

Cafeaua a fost execrabili.

lui, cilitorire

ochii mari spre !irm.

Alexand ru Antonescu

lipsea scntimentul

Orice

legituri cu

Perechea

Ana".

,i(

mai mult timp laspre

in Sfintul Munte gi ca la Karyes s-ar putea siinterzise de vamesi in acest sens, eventual pentru a necontrolati

pepelerinii

imediatfaptului

san ca sisticluti

Cummare.

greceasclDestul

nicior.ctine

destultoiege,

rucsacuri,Am

pelerinajputere

Muntelui, care este ea insisi un nod ruticr.a

neprrrintele avertizase ci filmatul si fotografiatulSabin

,,capitala"

aveau atarnat de git un aparat,rcnlere.

eram foarte atenti. Nu s-a confirmataparatele,

admiratia.

canicula

ci nu am putut si urcimDatoriti

de uzo, ca sa mai minince o plicintio

inmai

pentru ca unii si mai ia cite o bere[)afni.

micile magazine.rrrli

Karyes,rniinastiri.

cu

pleaci

grupuri

se strS.duiau nicidecum sa-l ascundi.nu

prin

mici toati

mai multe pleaci spreCele

Petra, am petrecut cevaSimonos

uneori

Er In ArHos Eco

meriti

la colportajul dingura

in

multe

15

ribditor,

mai

acestia

vizut mai

si

credinciosi

rnergind

Oamenii

Mai togi

,rclrnir-ristrativi

caste

r:u ( pc lci jos.

sullt

(;lre

llrn

silu

ca

insula. Dar

degata

in fin., am debarcat la Dafni, asa cum avea s-o faci marea

carepc

restaurante cam amlrite, doua - trei magazine generale

timp, au inceput si se zireasci pe

schiturile. Negi

lJn mare numir de pescS.rusi insoteau vasul ca un

irnpristie spre diferite

s-ar putea accede in SfAntul Munte pe uscat. Dar intrarea

este portul principal de primire, un fel

interiorul lui cra destuli emoric si maxim

Se pare cipeninsuli.

mincare. Felul lor zburdalnic de a zbura, de a plana, in

de pereche a lui Uranopolis, dar mult mai mic. Doui

aceea ai acolode

la fel

de frontieripolitie

$i inteEea bucuria, care se pornise deja,

srArnea si maipicaj,

alte mijloacegi

roarlin

sa Ie recunoastem: arsanaua

agitatia asta, a noastri. si a celorlalgi, Ionici era singurul

cici,pirea,

si le arunce pasagcrii

sau oceane,

Zografuhi, Dochiaru, Xenofont,,,SfAntul Panrelimon"

facecare

pe vas a fostde

extrem de dificil,

si cam atit. La venirea vaporului, se afli pe chei,

$i mai scumpa.

pe odcgrabi,

care riminea impasibil. Sau, mai degrabi, asa

mariprin

prin cu totul altceva, poate printr-un halo

de autobuze, microbuze

srinci, mAnistirilepe

trormah si obisnuiti este pe mare. Poate

sau alirnenrare, sediu de post5., sediu de

in

Dupi cum se stie, Athosul este

pelerinii si-ipreiau

bar

insuli despirgiti de continent nu

El In Arnos Eco

cscadrili-escorra, asteptindde

vesele,;i de a intragi

Athosul si fie , practic, o alta lume.

ca si cea de la Uranopolis.proasti

tot tirnpul scntirnentul ca esti, mai

la miculde

munti,prin

harta si incercampe

a pasagerilor.

multdupa

tine.din

Cafeaua lr.rati

cxisti un drumeag,

coasti sau mai sus,

o multimeplecare,

care

insigur,

Dafni

neribditoare.

transport,de

rare copilul

volte agile

majoritate

Nu

aproapc

interes.

uitam

fel

o
ci

lc

mAnistirea Simonos

de cilugarii

!)ctra. Pentru mine era o viziti dorita.si asteptatl cu emotie.

(pirinfidin

a lui

intimplarile, fie imi rascolesc ginduri si amintiri, felul rista

bilind repere, altcori reuocind tehnicul si instaurintl poeticul

opriti

asta ragisesc,,actual",

bunj.,

O uoce imi spune sa-rui iau o

nu a

rrrrri bine cunoscurul Placide Desse ille), pe care-i cunoscusem

delicienga

Coniferele sunt inchise la culoare, sunt clt niste cuie

t'rtre e dominat de constructie, deforme Grijn de a nota ce este

t nrte. Pai cartc sunt eu insumi. Fic ca ma gindesc cum se leaga

reritoriul

Fari", .le la'lcrrasson,'si

fi sta-

sau ca perele. De;i padure pustie, locul e daruit. Dar pentru a

importdnt, nu neapdrat al meu, unic, irepetabil, o constiinta

telefon

deoarece

de sud

fost

distanti

;tiinyific, masurat

Franra

inccpc

Un

o

o Am

produscsc

cilugirilor exceprional'".lirr,

carc latura

primiti,

aceea.

stinci.

sc ziua rotusi,

dc in

minunari

fosta

nu fim

de scris

Petra.

pe

LOCURILE

la,,schimbarea

este,

pentru

in mod

dincolo

Cum

riscat cocotari mai

Prima in care am inrrat,

de Simonos

t7

o cnrte

si

Sittaxarului

Minastiri, scltituri, chi

romln.

Ia pelerini

dc a uneori

24 aprilie - 6 mai

afli o baricra,

care

esre

f

trlic .le la nrinistirea

paznic

am

cici

;i daroriri

de

timpurile,

depindeau

un listape pini

si daroriti

istorica a noului.

comunicare,

de greu,

iruregistrn,

rniinlsririi,

care se

Lrrcus

ucolo,

in a toate

liguram

si l):r[hi

.r.'rr[<r,

,,\sra,

un

,.lc

rlc

in

,L .

'I J. I

t

t

.

,

. i+

O !r-

-i;*

16

.rs.

,:#

; rr'1

Muntele Athos

Horea Pa5tina -

-'

,

dar cu stilpi deparmalic,

sc oriuttcze si sa ,,uadi" desi

scariru

eadealul

lemn. in Giurgiu si in Bulgarid cllse unA cudc

Piatra auchipnro;i

parbalcoane,

ferestre

(rahat), apa

degraba

gi ne-rcce

faptul ci atn iegit pe unul din acele balcoane care daucste

barier:i aproape doui orc, dcoarccc avcau prioritate altelrr

am avut, cam fiecare, oareceuitAndu-ne

claritatel)c

se lintpezelte uederea uerdelui. Ruine de piatra in peisaj,rlnr

formele dealului.

o cilduria

facemAjungi

jos mrtl cu pitre sp/lrte. Pe sub coPdci se ghice;te stratificareain

soarelui din brume, ca din zapezi, din roznri,Rasarirul

.fira acolteri;, in.lur paduri,

poalele stincilor,de

cu obiceiurile athonite. Asrfbl, am fost primitiunostillta

lucrurile, r-rlrmai cI a trebui s5. a;teptimla

unde un sentimnt de ratare si destuli dezamigire.de

daiabia

alb calcaros yi rtpa uede inWgetalia

specifice constructiilor etajate athonite,,rccste

stau si cadl. LAngi ele, pe ele, sus, itici

pAilrlte subliniate de lemnaria neagra, yigle ro;ii,sase

uzo, dvp:a care am vizitat, cam repejor, bisericasi

s-a prabu;it la locul dintii. Casele auacuru

Era si

la sfintele moaste. Amintirile sunt maiinchinat

lucru pe care mi-l amintesc cusingurul

sau brazi cuie ies prin ele.Alte

malului cu uerde intunecat uyor albit de cer.,'ulorile

am inceput

tratati cu luhumiunde

fusese receptionata.

Privite din exterior, de lavertij.

sunt pLlntdli in alt ritm peCopacii

El Ir ArHos Eco

in minlstire,

gardul, fira

drc semirotund, cascate,cu

79

josin

ltiut

am fostarhondaric,

/ts(z/t, oamenii aceia au.i('

e uerde negricios,

'rrfocanti. clror solicitarerirtrpuri,

cdtinaltepirnintul,

urmipini

ruini,

se gin si

trrs, geografic.

s[)re mare ;i,

luat-o de jos,

si ltriduoare

incretita.

fapt,

scnz.atie

firestre

.rrenjat

\,:lgi,

.rrrr

l,r

(

"---r,r

,

r '_r

i.

-l.J

Er Ix Aluos Eccr

tE[ltE'llmt!qiE

r8

Simonos Petras

/'\:- \--, (

!

y'"'.:

-\<-.-''--

Soory f"*"*.

-

.\ \

gorescuGr

'2:t ')7'',

i

lon

i

bleu, altele rosu uermillon. Incinta tot pdtrdta, dar linia ezii

prtntclc cu palmioi, diucrsc formc dc copnci. in uii un fcl de

mal. Biserica iese

irr zizrtg, corpurile ics, parca sc ajuta rcciproc, rindul exrcrior

chiparo;i (Zo-

ln mmbur in sus, ro/c Sicna, subliniata in alb, cite undc

schitul ,,SfAntul Andrei", unde

tur-

scos

de

balcoancarhiuolte,

pietre portial uaruite, tencuite. Dealu-de

aflirm c:i, la un m()rncnt dat, au vcnitsir

.lc Ia Sfintii 40 de Mucenici, patronii ei, care dau hramul

Ptttrntul centrrtl ce contine biserica,

.ind cu cald. Mi-am notat ci erau aici fresce si icoane,,cu

(intre altele,

lua cind cu febrilpLrgin frig,spiritual,

oboseala din urml.prima

minastiri intrc elc. Dochiariu balcoanc in consola,ascund

Cruci.precum

tturi crcnclrttc, contrn/orturi, inal1imc(t c mdrc, farastrc puyin

de solide gi cI e;ti in sigurangS.poate

Baptisteriu.curte

Petra multi calugiri de la Meteora, alungatiSimonos

ziduri, in mijloc nici turle sferice. Hurezi cuca

si-auMihai)

lemnr"rl Sfintei

trupeste: mi Eram

din pietruita.

si multe .rlroasteprecum

terasflte, combinate cu cuie deDealuri

laroz

.qn{u, sprc mal), turnuri, co;uri, Jircstre cu

dar si Xiropotamu.

uiolet, Xenofont, coboara mai josrluzi

Itrnn 5i cu batitura de pamdnt in priduor.

Tinu,

valurile sufocante ale turistilor.de

noapte, ne ajunsesedormit

temeinic

El IN Arros Eco

gi fragmente

(Ionici,

notc si schile.pentrtr

larga,

am poposit laCXnd

A urmat ministirea

totul e orientat sPre:rts,

pictori

sus in jos,iltinzurate

seama ci snnt cit se

inte rioari

totttl cxccpfionala",

Mrri tirziu aveam

t' si puyin ruinat.

) litiva dintre

( ( rninastirii),

rru numai

,'ltipnrosi

.,colo

,'lnr

,rrn

rilc

l:r

6'{.*'Ed?*{

f.€"tr'

lr i

l-E-:.=-=,:- tr/ltJllll]lllllB[ltr]

rJr,T

q.l*

Er IN Arnos Eco

X ropotamou

4-rLlw*. -

,(ei+y*,,^

.-i l.-." :

i;

lon Grrgorescu

.f" f,b

"a

.

rrnerele

metal

podcla ldcuitc, influcnga rusa la t,impld Pantocrator, orrtrr,

in minastirccu

poarttt ocliul in triunghi. Pro