Contactati-ne la la adresa de e-mail : lavandadetransilvania@yahoo.

com sau la
numarul de telefon: 0751230580

HOME

DESPRE LAVANDA

CULTURA DE LAVANDA

BUTASI COMENZI

GALERIE

CONTACT
Continutul paginii:
De ce lavanda? Avantaje
Material saditor - butasi versus puieti
Plantarea Lavandei
Intretinerea culturii de lavanda
Recoltare
Valorificarea productiei- piata de desfacere
Articole despre lavanda
DE CE LAVANDA? AVANTAJE
1. Este o cultura perena, deci nu intra in rotatia culturilor (traieste 15-25 ani, in
functie de soi, de calitatea materialului saditor - obtinut obligatoriu pe cale
vegetativa, prin butasire sau marcotare! - si in functie de intretinere). Atentie!

Materialul saditor obtinut pe cale generativa, deci din seminte, are o accentuata
degenerescenta genetica, adica pierde din calitatile genetice ale plantelor-mama,
fapt pentru care nu rezista decat 7-10 ani! De aceea, se recomanda butasii obtinuti
pe care vegetativa! Spre deosebire de culturile traditionale, sezoniere, care
presupun an de an reluarea de la zero a procedurilor initiale (arat, discuit, frezat,
semanat), cultura de lavanda se infiinteaza o data la un sfert de secol (adica, la o
generatie)!
2.Nu are nevoie de un sol special - lavanda se acomodeaza usor la cernoziomul
obisnuit, chiar si la solurile cu fertilitate mai scazuta, sarace si uscate, deoarece nu
extrage mari cantitati de substante nutritive, care sa-i influenteze decisiv productia.
O conditie mai importanta decat calitatea nutritiva a solului este permeabilitatea
acestuia! (vezi detalii la Plantarea lavandei - amplasament si sol).
3. Intretinere usoara:
lavanda este o planta nepretentioasa, care presupune in primii doi ani un efort de
intretinere relativ identic cu al altor culturi consacrate la noi (de ex., porumb), la
care se adauga toaletarea; din anul al 3-lea insa munca se reduce la prasila si
recoltare, eventual depozitare (operatiuni obligatorii de fapt si la celelalte culturi).
lavanda este o planta nepretentioasa, care presupune in primii doi ani un efort de
intretinere relativ identic cu al altor culturi consacrate la noi (de ex., porumb), la
care se adauga toaletarea; din anul al 3-lea insa munca se reduce la prasila si
recoltare, eventual depozitare (operatiuni obligatorii de fapt si la celelalte culturi).
in primii doi ani ingrijirea trebuie facuta mai atent: mentinerea terenului curat de
buruieni (prin sapare - pentru certificare ecologica - sau erbicidare cu substante
omologate pentru lavanda), irigarea (daca sunt ani secetosi), aplicarea unor
tratamente foliare, pregatirea pentru iarna (musuroirea plantelor si tunderea, pentru
stimularea ramificarii in primavara).
ulterior insa, dupa ce lavanda ajunge la maturitate (din anul al 3-lea), fiind o planta
neiubitoare de apa, irigarea nu mai este necesara nici macar pe timp de seceta. De
asemenea, planta formandu-si coroana matura, unindu-se cu cea de langa ea, nu va
mai fi necesara saparea intre cuiburi, buruienile neputand creste sub ea!
lavanda tolereaza bine temperaturile negative fara a fi acoperita cu un strat de
zapada, iar in conditiile existentei unui pat consistent de zapada, rezistenta la
inghet pana la temperaturi de -30 -33 grade C
4. Recolta este de doua ori (prima data in vara, iar a doua, la jumatate din cantitate,
in toamna)
5. Probleme minime cu daunatorii: lavanda are foarte putini daunatori naturali,
nefiind pretentioasa din acest punct de vedere, nefiind consumata de animale, nici
macar de oi (ea insasi este o planta care alunga daunatorii)

6. Venitul/Profitul e mult considerabil peste cel al culturilor clasice (daca un ha de

grau/ porumb aduce un venit anual de 3.000 - 3.500 RON, lavanda aduce
intre 15.000 - 40.000 RON anual/ha, in functie de modul de valorificare:
inflorescente uscate, materie prima proaspata sau ulei esential). Asadar, un venit
anual de 15.000 lei de pe un hectar de lavanda reprezinta salariul mediu (1.700 lei
lunar) pe 9 luni, iar unul de 40.000 lei, salariul mediu pe 24 luni, desi investitia de
timp si de efort este de doar 6 luni (primavara-toamna), cu pauzele impuse de
timpii obiectivi in ingrijirea plantatiei. Iar venitul acesta e calculat doar la un
hectar!!!

Inapoi Sus

MATERIAL SADITOR - BUTASI VERSUS PUIETI

Reusita relansarii in Romania a ramurii eterooleaginoase, in general, si a lavandei,
in particular, nu depinde doar de extinderea plantatiilor de lavanda si de cantitatea
de floare/ ulei volatil obtinute, ci mai ales de calitatea materialului saditor, care va
face mai tarziu diferenta dintre o cultura/ productie superioara si alta inferioara.
Tocmai datorita faptului ca exploatarea unei culturi de lavanda este de durata (1525 ani), se impune folosirea unui material saditor de prima calitate, obtinut pe cale
vegetativa, din plante mature, certificate.
Lavanda se poate inmulti pe cale generativa (din seminte) si vegetativa (butasi,
marcote si tulpini gerone). Cel mai usor mod de inmultire a lavandei este cel
generativ, prin semanatul direct in camp, insa nu este si cel mai ieftin si eficient,
deoarece germinatia in camp a semintelor de lavanda este foarte redusa (uneori
chiar si de numai 10% din totalul semintelor). De aceea, pentru o rata mai mare a
germinatiei, se recomanda semanarea in straturi si cresterea rasadurilor sau a
puietilor anuali in pepiniere, urmand ca acestia sa fie transplantati apoi in camp.
Totusi, din cauza segregarii multiforme impuse de descendenta generativa, o serie
de studii si cercetari nu recomanda inmultirea prin seminte, deoarece din cauza
pierderii calitatii genetice fata de planta-mama, rasadurile sau puietii nu mai au
aceeasi valoare.
PUIETI VERSUS BUTASI - MINUSURI CALITATIVE ALE PUIETILOR
Experimente desfasurate pe parcursul a 6 ani (2000-2005) de specialisti ai
Institutului de Genetica si Fiziologia Plantelor al Academiei de Stiinte a Moldovei (a
se vedea sectiunea Articole despre lavanda) au aratat ca multe din plantele de
lavanda provenite din seminte (deci puietii initiali) au inghetat in cazul iernilor lungi,
iar altele au avut o recolta de inflorescente redusa (oricum, si in conditii climatice

optime, numarul de inflorescente la planta obtinuta din samanta este mai redus cu
aprox. 100 flori fata de planta obtinuta din butas, si totodata masa inflorescentelor
este mai mica, adica florile sunt mai usoare - asadar, si mai putine flori, si mai
usoare!).
De ex., plantele din puieti au avut in acest experiment 810 flori/tufa; 100 flori =
23,5 grame; 20.000 tufe la hectar = 3.807 kgfloare/ha. Plantele din butasi au avut
882 flori/tufa; 100 flori = 27,1 grame; 20.000 tufe la hectar
= 4.780 kg floare/ha (20.000 X 8,82 X 0,0271). Diferenta este, asadar, enorma, de
aproape o tona/ha flori in favoarea plantelor obtinute din butasi!!!
Recoltarea in conditii obisnuite (si nu de experiment, ca in cazul de fata) se face
insa cu tija cu tot, care contine si ea ulei volatil. Astfel, in cazul productiei de
materie prima integrala (spicul de inflorescente cu tija cu tot) s-au obtinut
urmatoarele rezultate: in anii 4 si 5 de rod, in cazul plantelor obtinute din seminte
(puieti) plantatia a produs in medie 5.505 kg materie prima integrala, iar in cazul
plantelor obtinute din butasi, 8.805 kg materie prima integrala. Asadar, o diferenta
de 3,3 tone/ha floare cu tija, in favoarea plantelor obtinute din butasi!!!
Diferente exista si in ceea ce priveste continutul de ulei volatil al materiei prime
proaspete: 1) in cazul plantelor provenite din butasi s-a obtinut, in experiment de 5
ani pe rod, o medie de 1,278% ulei din 8805 kg materie prima/ha, ceea ce
inseamna 112,5 litri ulei lavanda/ha; 2) in cazul plantelor provenite din puieti
(seminte), s-a obtinut o medie de 1,079% ulei din 5505 kg materie prima/ha,
adica 59,4 litri ulei lavanda/ha; asadar, diferenta este uriasa, de 53,1 litri ulei/ha,
ceea ce inseamna ca plantele obtinute din butasi produc o cantitate de ulei aproape
dubla fata de cele obtinute din seminte/puieti. Diferenta de venit ar fi de aprox.
4.200 euro/ha (la o medie de 80 euro/litru ulei).
Pe langa acest aspect al productivitatii, s-au observat diferente si in ceea ce
priveste dezvoltarea si rezistenta in timp. Astfel, tufele plantelor provenite din
seminte au devenit in anii 4-5 pe rod extrem de neomogene, unele fiind viguroase,
altele slab dezvoltate, iar altele avand simptome de uscare a tulpinilor in partea
centrala.
De aceea, pentru pastrarea insusirilor productive ale diverselor soiuri de lavanda, se
recomanda inmultirea NUMAI pe cale vegetativa, care se face sub trei forme, insa
numai din plante mature si selectate: butasire, marcotare (marcotaj) si
inradacinarea tulpinilor gerone.
Cea mai raspandita este butasirea, care reprezinta inradacinarea lastarilor in
pepiniere speciale. Se preleveaza lastari/ramurele de la plante mature (de cel putin
3 ani) mai viguroase si se planteaza in pepiniere. Butasii se pot obtine numai prin
irigare, in prima jumatate a perioadei de vegetatie. Rata de prindere in camp este
ridicata, de aprox. 95%, iar cea de supravietuire depinde ulterior de conditiile
climaterice si de intretinerea plantatiei - chiar si in anii secetosi insa sau cu variatii

climatice accentuate, experimentele au relevat o rata de supravietuire pe parcursul

a 5 ani de 80%.
Marcotajul, mai putin folosit, se realizeaza prin doua metode: 1) inradacinarea
tulpinilor exterioare ale tufei adulte in santuri de 10-12 cm sapate in solul de langa
tufa, unde se culca/ apleaca si se acopera cu pamant - procedura nu este dificila,
insa limiteaza la un anumit numar de lastari; 2) o metoda experimentala, aplicata in
1975, este aceea a musuroirii lastarilor laterali care sunt inclinati orizontal.
Un avantaj al marcotajului este acela ca se poate aplica si in camp, nu doar in
pepiniera, si chiar fara irigatie. Dezavantajul consta in numarul limitat de lastari si in
procedura in sine, care, daca e vorba de o cultura curenta, si nu de una selectata si
destinata pentru inmultire, face dificila ingrijirea, intretinerea plantatiei. Se adauga
rata mai mica de prindere (aprox. 85%) si de supravietuire in timp (aprox. 72%) (la
marcotele calitatea I inradacinate la 15 cm rata creste, ajungand aproape de cea a
butasilor).
Tulpinile gerone (= batrane) - tufele vechi, imbatranite, de la plantatiile in curs de
desfiintare, sunt taiate in luna octombrie la 10 cm deasupra solului si acoperite cu
pamant. In primavara, din ramurile imbatranite se formeaza lastari noi, care trebuie
musuroiti, iar in toamna scosi si desfacuti. Este o metoda putin raspandita, cu rata
de prindere a lastarilor foarte scazuta (25-30%) si imposibil de aplicat in Romania,
unde nu mai exista dupa 1989 culturi vechi. Pentru cresterea ratei de prindere,
lastarii pot fi trecuti in toamna in scoala de fortificare timp de un an. Aspect pozitiv:
plantele adulte obtinute din tulpini gerone au insusiri productive inalte si pot fi
folosite pentru producerea de material saditor calitativ, insa numai in pepiniere in
conditii de irigare.
In toate cazurile de inmultire vegetativa, trebuie retinut ca planta-mama trebuie sa
fie matura si selectata! (exista cazuri in Romania in care sunt prelevate materiale
saditoare de la plante imature, mai tinere de 3 ani, sau neselectate si necertificate).
CONCLUZIE:
Intre butasi si puieti exista diferenta nu numai in ceea ce priveste modalitatea de
obtinere (primii sunt inmultiti, cei de-al doilea sunt produsi), ci si diferenta de
calitate, butasii pastrand caracteristicile genetice ale soiului, pe cand puietii din
seminte pierd cu 35% din insusirile productive si tehnologice ale plantei-mama, prin
degenerescenta (degenerare). De aceea, butasii sunt considerati material saditor
standard.
Diferenta de calitate genetica se reflecta si in diferenta de rezistenta in timp a
culturii (din puieti: 7-10 ani; din butasi: 15-25 ani), dar si in diferenta de
productivitate si profit: plantele obtinute din butasi produc mai mult cu aprox. 1000
kg/ha inflorescente, cu 3,3 tone/ha floare cu tija, cu 53 litri/ha ulei de lavanda (adica

cu 89,4% mai mult ulei decat plantele obtinute din puieti! diferenta de venit din ulei
ar insemna 4.200 euro/ha - la o medie de 80 euro/litru ulei).
De ce se comercializeaza atunci si puieti, desi sunt inferiori genetic butasilor?
Pentru ca:
- sunt mai simplu si mai ieftin de obtinut de catre producatori
- nu exista decat foarte putine plantatii mature in Romania, de unde s-ar putea
preleva lastari pentru butasire!
Chiar daca butasii sunt net superior calitativ puietilor (in ceea ce priveste
dezvoltarea si rezistenta in timp, dar si productivitatea de materie prima si ulei), nu
trebuie neglijata totusi originea si calitatea lor! Astfel, in studiul citat (vezi
sectiunea Articole despre lavanda) se pot observa diferente de productivitate intre
marcotele de categoria I si cele de categoria II (p. 78, fig. 1 - compara indicii 3 cu 4
si 6 cu 7; p. 80, fig. 2 - compara indicii 3 cu 4 si 6 cu 7). Diferentele sunt valabile si
pentru butasi, de aceea achizitia butasilor de lavanda de calitate este primul cel mai
important pas in initierea unei plantatii rezistente si productive!!!

Inapoi Sus

PLANTAREA LAVANDEI
amplasamentul si solul:
- se recomanda amplasarea pe parcele protejate de vanturi, insorite (lavanda este o
specie iubitoare de soare, lumina dezvoltandu-i cantitatea de masa foliara si
contribuind la asimilarea si producerea uleiului volatil, de aceea terenurile cu
expozitie sudica sunt ideale).
- altitudinea - lavanda poate creste si la altitudini mari, de pana la 1700-1800 m. Cu
cat altitudinea e mai ridicata, cu atat productia de ulei volatil este de o calitate
superioara, dar mai scazuta.
- solul (cernoziom obisnuit) trebuie sa fie adanc si permeabil, drenat. De obicei,
lavanda se acomodeaza cu succes la majoritatea solurilor din regiune (chiar si la
cele cu fertilitate mai scazuta, la solurile sarace si uscate, caracteristice zonelor
colinare si muntoase - in comparatie cu alte specii medicinale sau aromatice,
lavanda nu extrage din sol
cantitati mari de substante nutritive, care sa-i influenteze decisiv calitatea si
cantitatea productiei). Trebuie insa retinut ca sunt improprii solurile: 1. puternic
erodate; 2. cele expuse curentilor puternici; 3. cele mlastinoase / din zone de lunca /
de langa rauri ori unde panza freatica este mai mica de 3 m; 4. cele grele, lutoase,

reci sau foarte nisipoase, care retin apa - inamicul lavandei este solul umed, apos,
care duce la putrezirea radacinilor. Unul din cele mai indicate soluri este cel calcaros
(pietros), adanc, permeabil. Indice PH: in jurul valorii 7. Solurile prea acide se
imbunatatesc cu var.
- se prefera plantarea dupa culturi de paioase, sfecla etc. (dupa porumb sau
lucerna, resturile de cultura vor fi mai dificil de eliminat).
lucrari pregatitoare
- se vor distruge buruienile anuale si perene prin aplicarea unui erbicid total in 2
reprize.
- se aplica o fertilizare de baza cu ingrasamant organic (gunoi de grajd), bine
fermentat si aplicat uniform, in vederea dezvoltarii masei vegetative si a cresterii
randamentului de ulei volatil. Ideal este un tratament de gunoi de grajd, toamna,
sub aratura.
- din cauza faptului ca radacinile lavandei se dezvolta la maturitate in profunzime
(pana la 2,80 m in terenuri permeabile!), este recomandata o aratura adanca,
precedata eventual de o afanare/ desfundare adanca (in cazul terenurilor tasate sau
neexploatate ani la rand). Chiar daca se risca o diminuare a fertilitatii naturale a
solului, aratura trebuie sa fie profunda, si nu superficiala. Pentru ca terenul sa fie
bine maruntit si nivelat, se impune o discuire fina sau discuiri repetate /
o frezare foarte buna.
sezoane de plantare: primavara (in martie-aprilie) sau toamna (in octombrie), cand
vremea s-a racit, dar nu la iminenta/limita inghetului; exista opinii (si practici) ca
plantarea ar fi indicata chiar si la sfarsitul lunii septembrie sau inceputul lunii
octombrie, dar atunci cand toamna este calduroasa e prea riscant, butasii nefiind
iesiti suficient din vegetatie!
procedura:
curbe de nivel: daca terenul este in panta, plantarea trebuie facuta pe curbele de
nivel.
- cote: adancime de plantare: 10-15 cm; distante: pentru o exploatare mecanizata
este necesar ca distanta dintre randuri sa fie de1,4 m; distanta dintre plante se
recomanda a fi cca. 40-45 cm (in perioada infloririi maxime suprafata dintre plante
va fi acoperita complet). O plantare prea deasa va afecta dezvoltarea ulterioara a
plantei si va impiedica patrunderea luminii, iar o plantare prea rara va determina
dezvoltarea accentuat laterala, asadar rasfirarea tufei, ceea ce va favoriza cresterea
buruineilor intre cuiburi si va ingreuna procesul de recoltare. Plantarea la distanta
optima va asigura insa si cresterea echilibrata in inaltime si circumferinta a plantei,
dar si disparitia buruienilor dintre cuiburi dupa ce planta va atinge dezvoltarea
maxima (din anii 3-4 de vegetatie).

marcaje: sugestie pentru plantarea manuala: terenul se masoara, se stabileste

numarul de randuri, preferandu-se pierderea unui rand acolo unde spatiul lateralelor
parcelei ramane prea mic. Castigarea accesului pe aceste laterale va reprezenta
insa un avantaj in exploatarea ulterioara a plantatiei. Se jaloneaza distantele de
plantare recomandate (1,4 m/40 cm), cu sfori de ghidaj (marcate cu carioaca
permanenta).
- ingrasamant: chiar daca terenul a fost fertilizat, se poate, de asemenea, aplica
mranita sau compost, la fiecare cuib, odata cu plantarea butasilor; unii practica
alternativ mocirlirea (= scufundarea radacinilor intr-un amestec de pamant, apa si
balega proaspata de vaca).
- fasonare - o surpriza uriasa in practica cultivarii lavandei in Romania, pe care am
constatat-o ca martori pe diverse plantatii, este aceea a omiterii acestei etape
foarte importante; butasul trebuie fasonat obligatoriu, prin taierea varfurilor
radacinilor (de ex., raman doar aprox. 5 cm de radacina, la o radacina de 10 cm) se insista pe taierea radacinilor subtiri; se taie tot acum partea superioara a
lastarilor la 15-20 cm lungime, apoi se planteaza.
- plantarea propriu-zisa - 1. se astupa radacinile cu pamant cat mai maruntit; 2. se
taseaza usor; 3. se preseaza cu o palma pamantul din jurul plantei, iar cu cealalta
se ridica usor si cu grija planta, de la baza tulpinii, pentru a determina pozitionarea
cat mai verticala a radacinilor, in vederea dezvoltarii lor in profunzime, si nu in
lateral; 4. se completeaza cu pamant pana la cativa centimetri deasupra
tulpinii; 5. se taseaza ferm si repetat, pentru a se elimina cat mai bine golurile de
aer; (6) se musuroieste bine (toamna).
- irigare la plantare - in functie de conditiile meteo si de umiditatea solului: da, daca
solul nu este suficient de umed sau meteorologic nu se indica iminenta ploilor.
Udarea se face la cuib, cu 1-2 litri de apa. O alta practica: dupa fasonarea
radacinilor, butasii se pun in vase cu apa, la umbra, cateva zeci de minute, pana la
planare. La plantarea tarzie de toamna irigarea nu este necesara.

Inapoi Sus

INTRETINEREA CULTURII DE LAVANDA

pentru combaterea buruienilor sunt necesare in primul an 2-3 cultivatii (sapaturi)
mecanice intre randuri si prasile manuale pe rand (sau de cate ori este nevoie); se
vor distruge in special buruienile perene, de genul volburei, pirului etc. Sapatura
mecanica pe rigola (intre randuri) va avea si efect de aerare a solului, pe care-l va
face mai permeabil pentru precipitatiile de sezon.

irigare in primii 2 ani - in functie de conditiile meteo si de umiditatea solului: doar

daca sunt conditii de seceta. O buna cultivatie (sapatura) mecanica intre randuri nu
doar va dezburuiena terenul, ci va facilita si o buna aerare a solului si
permeabilizare a lui pentru ploile de primavara. Ulterior, datorita faptului ca lavanda
este un subarbust specific climei calde si mediilor de viata / biotopilor uscati,
posedand insusiri morfogenetice adecvate, care o fac sa reziste foarte bine la
seceta,irigarea nu mai este necesara (in terenuri permeabile, radacina principala a
lavandei ajunge in anul 5 pana la 2,80 m adancime! tocmai aceasta profunzime, la
care se adauga bogatia sistemului radicular, ii confera rezistenta la seceta).
1) in primul an sunt recomandate toamna taieri ale tufelor, executate la cca. 15 cm
de la sol, pentru a nu se produce un dezechilibru in biologia plantei (intre
dezvoltarea partii aeriene si a celei subterane), dar si pentru formarea globulara,
echilibrata a tufelor; 2) mai tarziu, pentru prelungirea duratei de viata si de
exploatare a plantatiei, sunt necesare taieri (partiale) de intinerire a ramificatiilor
care incep sa imbatraneasca; 3) cand tufele incep sa se usuce si productia incepe
sa scada, se executa regenerearea plantatiilor, prin taieri de regenerare totale (a
intregii tufe), la 10 cm deasupra solului, in perioada de repaus (noiembrie, dupa
incetarea vegetatiei, sau februarie, inaintea intrarii plantelor in vegetatie), urmate
de fertilizarea solului cu gunoi de grajd bine fermentat, incorporat in sol prin
sapatura.
in anul 4 de vegetatie, in faza de inflorire, plantele realizeaza parametrii biometrici
maximi (tufele ajung la dezvoltarea maxima).
in cazul fertilizarilor de start, primavara sau in vegetatie, pot fi folosite ingrasaminte
omologate in agricultura ecologica.
tratamente: lavanda este o planta rezistenta la boli si daunatori, de aceea nu ridica
probleme deosebite in acest sens (ea insasi este o planta care alunga daunatorii).
Totusi, se impune o igiena riguroasa a culturii: mentinerea curata a terenului
(distrugerea buruienilor), incorporarea in profunzime a resturilor vegetale, afanarea,
maruntirea solului dupa recoltare (pentru distrugerea oualelor depuse de daunatori)
etc. Preventiv, se pot aplica tratamente foliare - stropiri in vegetatie cu zeama
bordeleza (1 kg sulfat de cupru + 0,5 kg var nestins la 100 litri apa) sau cu alte
preparate pe baza de cupru, omologate in sistemul ecologic.
pentru combaterea buruienilor pe cale chimica, este omologat pentru lavanda
erbicidul Gesagard 50, in doza de 8-10 kg/ha care se aplica toamna tarziu, cand
plantele sunt in repaus, sau primavara devreme, inainte de pornirea in vegetatie a
plantelor.
completarea golurilor - rata de prindere in camp a butasilor este ridicata, de aprox.
95%, insa in vederea eficientizarii maxime a plantatiei se recomanda ca n primul an
de vegetatie sa se completeze golurile (sa se inlocuiasca exemplarele neviabile) cu
butasi bine inradacinati, pastrati din materialul initial. Completarea golurilor se va

face in primavara, dupa pornirea in vegetatie a plantelor, putand fi repetata in

toamna.
pregatirea pentru iarna: lavanda tolereaza bine temperaturile negative fara a fi
acoperita cu un strat de zapada, iar in conditiile existentei unui pat consistent de
zapada, rezistenta la inghet pana la temperaturi de -30 -33 grade C; riscul il
reprezinta iernile ocazionale grele, cand nu este zapada la temperaturi mai mici de
-20, in acest caz impunandu-se mulcirea plantelor cu folie speciala.

Inapoi Sus

RECOLTARE
modalitati: in primii doi ani se face manual (cu secera), data fiind fragilitatea plantei
tinere si cantitatea mai redusa de materie prima, la care se adauga inaltimea
fluctuanta a plantelor, apoi se poate face mecanizat (pentru o exploatare
mecanizata, inclusiv recoltare, este necesar ca distanta dintre randuri sa fie de 1,4
m). Pe langa utilajele de recoltat dedicate, pentru suprafete mari, exista si variante
de mecanizare micro, cu diverse utilaje motorizate portabile, manevrate manual ca
si in cazul motocultoarelor.
perioada: iunie - iulie, in functie de conditiile climaterice; in cazul suprafetelor mai
mici sau al recoltarii mecanizate, care este rapida, recoltarea se face cand 75% din
flori sunt deschise. Daca insa e nevoie de mai mult timp (din cauza suprafetelor
mari, a lipsei utilajelor sau a limitelor de prelucrare/ depozitare), atunci recoltarea
se incepe in faza de inflorire 50% si se incheie pana la inflorirea maxima, fara a se
mai recolta floarea care incepe sa se ofileasca.
orar, conditii meteorologice: intre orele 10-14, dupa modelul recoltarii plantelor
medicinale: in soare plin, pe vreme calduroasa, fara ploaie, ceata, vant, pentru a se
valorifica la maxim continutul de ulei volatil din inflorescente.
materie prima verde - in cazul in care materia prima este destinata extractiei de
ulei, atunci recolta se transporta imediat la unitatile de distilare in vederea
prelucrarii, pentru a nu-si pierde din continutul de ulei volatil.
uscare - daca materia prima nu se destineaza extractiei de ulei volatil, se va usca la
umbra (in niciun caz in soare!), in spatii exterioare special amenajate, acoperite cu
tesatura/plasa inchisa la culoare, ventilate, ferite de umiditate, sau in soproane si
poduri timp de 1-4 saptamani, in functie de temperatura si umiditate. Pozitionarea
este verticala (in cazul manunchiurilor mici suspendate) sau oblica (in cazul
straturilor subtiri, intinse pe rame / suporturi), fiind lasat suficient spatiu pentru a se
evita mucegairea.

ulei volatil: continutul in ulei volatil al materiei prime proaspete (flori cu tija cu tot)
variaza in functie de: 1) materialul saditor folosit (mai slab calitativ si cantitativ la
plantele obtinute din seminte-puieti, dar mai bogat la plantele provenite din butasi
si marcote); 2) anii de vegetatie; 3) conditiile meteorologice din timpul formarii
florilor si infloririi; 4) timpul si conditiile de recoltare. Cel mai bogat continut de ulei
volatil se obtine in anii cu temperaturi ridicate in timpul butonizarii si infloririi
lavandei.
cantitati-venituri reper la recoltare - vezi sectiunea/panelul Material saditor butasi versus puieti, subcapitolul: Puieti versusbutasi - minusuri calitative ale
puietilor.

Inapoi Sus

VALORIFICAREA PRODUCTIEI - PIATA DE DESFACERE

sub forma de materie prima proaspata, care trebuie transportata atunci la distilerie,
pentru obtinerea de ulei (venit: aprox.7000 Euro/ha)
sub forma de inflorescente uscate - valorificarea inflorescentelor uscate se face
catre firmele de profil si centrele de coletare a plantelor medicinale si aromatice
(Dacia Plant, Fares Orastie, Favisan, Remedia, Medica etc.), companiile producatoare
de cosmetice si detergenti etc. (venit: aprox. 3500-4000 Euro/ha)
sub forma de ulei esential(venit: aprox. 8000-9000 Euro/ha)
sub forma de aranjamente i decoraiuni (pentru evenimente) sau buchete simple,
uleiuri pentru masaj, tincturi, produse naturiste pentru igiena personal etc.,
valorificate en detail.

Inapoi Sus

ARTICOLE DESPRE LAVANDA

Cateva articole de top despre lavanda:
G. Musteata, I. Branzila, Nina Rosca, Natalia Baranova (Institutul de Genetica si
Fiziologie a Plantelor al ASM), Influenta originii materialului saditor asupra
productiei la lavanda (Lavandula Angustifolia Mill.) - Click pentru a downloada PDFul

S. Stanev (researcher in Institute for roses and aromatik plants in Kazanlak),

valuation of the stability and adaptability of the lavender (Lavandula angustifolia)
sorts yield, in Agricultural science and technology, Trakia University, sept. 2010,
vol. 2, p. 121-123 - Click pentru a ajunge pe pagina
Juliana K. Ognyanova, Angel N. Konakchiev, Recent developments in the Bulgarian
essential oils industry, in vol. Developments in the Global Aroma Chemicals and
Essential Oils Industries, Budapest, 2007, p. 87 - 102 - Click pentru a ajunge pe
pagina
Cultivarea lavandei - Click pentru a ajunge pe pagina

Inapoi Sus

Copyright 2015 www.lavandadetransilvania.ro