Sunteți pe pagina 1din 4

RISE Facultatea de Istorie, Drept Internaional, cursul V

7 NOV 2014

Protectia cetatenilor aflati pe teritoriul unui alt stat


Regimul juridic al strainilor
Regimul juridic al strainilor defineste ansamblul drepturilor si oblig. de care
beneficiaza acestia in baza legislatiei statelor si potrivit conv. internationale.
Termenul de strain se aplica oricarui individ care nu poseda nationalitatea statului in
care se gaseste. (A se vedea art. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului).
La nivel national, Constitutia Romaniei republicata mentioneaza in art. 18 ca cetatenii
straini si apartizi care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor
si a averilor garantata de constitutie si de alte legi. De asemenea, ordonanta de urgenta
nr. 194/2002 republicata in 2008 stabileste regimul strainilor in Romania. De asemenea,
trebuie mentionat ca la nivel national termenul de strain desemneaza orice persoana
care nu are cetatenia romana sau cetatenia unui stat membru al UE.
Regimul juridic aplicabil strainilor este reglementat prin legislatie nationala specifica,
dar si prin conv. internationale si norme cutumiare de drept international; astfel, se pot
identifica mai multe tipuri de regimuri acordate strainilor in diferite state, fie in baza
aplicarii principiului reciprocitatii, fie a normelor codificate de drept international.
Cele mai cunoscute regimuri aplicabile strainilor sunt urmatoarele:

Regimul national -> potrivit acestuia un stat recunoaste strainilor aflati pe teritoriul
sau aceleasi drepturi pe care le acorda proprilor sai cetateni cu exceptia drepturilor
exclusive specifice conditiei de cetatean al statului in cauza. De exemplu: dreptul
de a alege si de a fi ales art. 16 alineatul 4 din Constitutia Romaniei republicata
prevede ca numai cetatenii UE au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile
administratiei publice locale, dreptul de a ocupa anumite functii publice (legea
funct. publici), exercitarea obligatiei de satisfacere a serviciului militar.
Regimul strainilor bazat pe clauza natiunii celei mai favorizate -> acest regim
presupune acordarea strainilor a acelorlasi drepturi si obligatii cu cele acordate
cetatenilor oricarui alt stat; acest regim vizeaza in principiu unele drepturi
economice si sociale si se acorda pe baza de reciprocitate.
Regimul/tratamentul minim reciproc -> in baza acestui regim un stat acorda
cetatenilor unui alt stat un anumit regim stabilit prin conventii bilaterale. Acesta
vizeaza in principiu unele drepturi economice si sociale sau dreptul de interare sau
de sedere pe teritoriul altui stat acordate in baza unui tratat bilateral incheiat intre
statele in cauza.
Regimul mixt -> consta in combinarea regimului national cu cel al clauzei natiunii
celei mai favorizate. Astfel, persoanele care se afla pe teritoriul unui stat si au
cetatenia altui stat sau sunt lipsite de cetatenie sunt asimilate notiunii de strain.

RISE Facultatea de Istorie, Drept Internaional, cursul V


7 NOV 2014

Regimul special -> acest regim consta in acordarea de catre un stat pentru unele
categorii de straini si in domenii de activitate determinate a unor drepturi
prevazute de legislatia nationala sau acorduri internationale.

Drepturile si oblig. strainilor


In doctrina se mentioneaza ca regimul juridic al strainilor este partial similar cu cel
national in raport cu proprii cetateni si in ansamblul nediscriminatoriu (in raport cu
strainii cetateni ai altor state).
Indiferent de regimul de care se bucura strainii pe teritoriul statului de resedinta,
acestia au obligatia de a respecta legile si reglementarile statului in care se regasesc,
obligatia de a nu intreprinde nicio activitate impotriva acestui stat, precum si obligatia
de loialitate fata de statul care i-a primit. In practica statelor s-a stabilit ca in
conformitate cu principiul nediscriminarii, strainii nu pot avea mai multe drepturi
decat cele recunoscute prin lege cetatenilor statului de resedinta; astfel, printre
drepturile de care se bucura strainii se bucura si capacitatea procesuala in baza
careia pot sa solicite recunoasterea unui drept de-al lor in fata instantelor din statul
care i-a primit.
Strainul are posibilitatea de a intrerupe raporturile cu statul pe teritoriul caruia se
afla si de a se reintoarce in statul al carui cetatean este; de asemenea, statul care a
acceptat dreptul de intrare unui cetatean strain poate intrerupe in conditii legale
sederea acestui cetatean strain pe teritoriul sau.

Refugiatii si persoanele stramutate


Conform Conventiei ONU privind statutul refugiatilor 1951 la Geneva si Protocolului
privind statutul refugiatilor adoptat la New York in 1967 refugiatul este orice persoana
care in urma unor evenimente survenite anterior datei de 1 ian 1951 si a unor temeri
justificate de a fi persecutata datorita rasei, religiei, nationalitatii, apartanentei la un
grup social sau opiniilor sale politice se afla in afara tarii a carei cetatenie o are si care
nu poate sau datorita acestor temeri nu doreste protectia acestei tari sau care
neavand nicio cetatenie si gasindu-se in afara tarii in care avea cetatenie obisnuita,
ca urmare a unor evenimente nu poate sau datorita respectivelor temeri nu doreste
sa se intoarca.
In doctrina se considera ca aceasta definitie nu acopera categorii importante de
persoane care isi parasesc tara si care constituie in ultima vreme cele mai importante
categorii de refugiati:
a) refugiatii economici;
b) refugiatii care ajung in aceasta situatie in urma unor conflicte armate interne sau
internationale.

RISE Facultatea de Istorie, Drept Internaional, cursul V


7 NOV 2014

La nivel national, conventia si protocolul mentionate anterior au fost ratificate prin


legea nr. 46/91; ordonanta guvernului nr. 102/2000 cu modificarile si completarile
ulterioare stabileste de asemenea, statutul si regimul refugiatilor in Romania.
Regimul acordat refugiatilor variaza de la stat la stat respecatandu-se normele de
drept international public specifice (conventia si protocolul), astfel:
Statutul personal al refugiatului este reglementat de legea statului unde iti are
domiciliul sau daca nu are domiciliu, de legea statului unde isi are resedinta.
Egalitatea intre refugiati si straini in ceea ce priveste dobandirea de bunuri
mobile si imobile.
Protectia dreptului de autor, a inventiilor, desenelor, modelelor, a proprietatiilor
industriale, a marcilor de fabrica acordate in mod egal cu cetatenii statului de
resedinta. De asemenea, accesul la instantele judecatoresti pe teritoriul tuturor
statelor parti la Conventia de la Geneva beneficiind de acelasi tratament ca
orice cetatean inclusiv asistenta juridica si scutirea de plata taxei pe care
anumite state o aplica strainilor care au calitatea de reclamanti.
Un statut egal cu cel al cetatenilor statului pe teritoriul caruia se afla in ceea ce
priveste exercitarea anumitor profesii remunerate, dreptul la o locuinta , la
invatamant obligatoriu, la aplicarea legislatiei muncii si asigurarilor sociale.
Insa, se considera ca unul dintre cele mai importante drepturi de care
beneficiaza un refugiat este cel legat de nereturnarea acestuia in statul de
origine.
Obligatiile refugiatilor fata de statul primitor sunt cele similare cu ale oricarui
strain.
Persoanele stramutate sunt considerate in doctrina ca fiind victimele practicilor
naziste care au fost deportate din tarile ocupate si duse in Germania sau in alte state. In
prezent aceasta notiune a fost utilizata si in alte situatii similare.

Dreptul de azil
Azilul reprezinta dreptul unui stat de a acorda intrarea si stabilirea pe teritoriul sau
a unor persoane straine urmarite in tara lor pentru activitatea lor stiintifica, politica,
religioasa care nu este in concordanta cu normele juridice interne si contravine ordinii de
drept a statului respectiv.
Se considera ca dreptul de azil nu presupune un act inamical din partea statului
primitor fata de statul de origine, ci este considerat ca un act pasnic si umanitar.
La nivel national, art. 18 alineatul 2 din Constitutia Romaniei republicata prevede ca
dreptul de azil se acorda si se retrage in conditiile legii cu respectarea tratatelor si a
conv. internationale la care Romania este parte.
La nivelul UE, tratatele Uniunii prevad instituirea unei politici comune in domeniul
dreptului de azil care sa conduca la instituirea unui sistem comun european de azil.

RISE Facultatea de Istorie, Drept Internaional, cursul V


7 NOV 2014

Azilul poate fi politic sau teritorial, dar si diplomatic (majoritatea statelor nu


recunosc azilul diplomatic, considerand ca acesta aduce atingere suveranitatii lor).
Azilantii se bucura de drepturi si pot sa isi asume oblig. oricarui strain sau apatrid.

Intreruperea sederii in tara a unor straini sau cetateni care nu beneficiaza de


cetatenia statului respectiv.
Cele mai des utilizate modalitati de intrerupere a sederii unei persoane pe
teritoriul unui alt stat sunt expulzarea si extradarea.
Protocolul nr.4 si protocolul nr. 7, la Conventia Europeana pentru aparare
Drepturilor Omului si a libertat. fundamentale adoptat in 1951 definesc aceste
notiuni si fixeaza regimul juridic aplicabil principiul fundamental fiind acela ca
proprii cetateni nu pot fi nici extradati, nici expulzati; acest principiu se regaseste
si in articolul 19 din Constitutia Romaniei republicata.
Expulzarea presupune scoaterea in afara teritoriului tarii a cetateanului strain sau a
persoanei fara cetatenie care nu domiciliaza in Romania daca a savarsit o infractiune si
se apreciaza ca ramanerea acestuia pe teritoriul Romaniei poate constituii pericol social.
Extradarea reprezinta actul prin care un stat preda, la cererea altui stat, o persoana
aflata pe teritoriul sau, presupusa a fi autorul unei infractiuni, pentru a fi judecata sau
pentru a executa o pedeapsa la care a fost condamnata anterior. Extradarea este
considerata ca o institutie juridica, atat de drept intern, cat si de drept international prin
care persoanele vinovate de savarsirea unor infractiuni internationale sunt predate
statelor intreptatite a le judeca si condamna ori a le obliga sa execute o pedeapsa la
care au fost condamnate. Asadar, extradarea reprezinta un atribut al suveranitatii
statului care o acorda.