4.

PROCEDEE DE TRANSMISIE NUMERICA A SEMNALELOR

Pentru a transmite la distanta informatia despre o marime care se
schimba in mod continuu, se pot utiliza sistemele realizate pentru
transmiterea informatiei discrete, daca se obtine intr-un mod oarecare o
discretizare a informatiei. Sistemele care transmit in mod discret informatia
continua sunt cunoscute sub denumirea de sisteme de impulsuri.
Transmiterea informatiei de impulsuri cunoaste modulatia impulsurilor in
cod (MIC) care se deosebeste de celelalte tipuri de modulatie prin faptul ca
informatia este atasata impulsului, ceilalti parametri nepurtand informatii.
O schema principiala de transmisie MIC :

E CEM
C cuantizor
CAN convertor AN
CNA convertor NA
FTJ filtru trece jos
4.1. Discretizarea semnalelor continue
Intre sursa de semnal si canal se intercaleaza un ansamblu de instalatii
pentru a se putea transmite cu MIC. Procesul acesta impune intreruperea
continuitatii in timp cand poarta numele de esantionare si in valoare cand
poarta numele de cuantizare.
Cele doua procese de esantionare si cuantizare aplicate unui semnal
continuu se prezinta in figura urmatoare :

Esantionare : valorile s(t1),s(t2),...

Cuantizare : valorile pentru : s(t1) : s5
S(t2) : s7 ........
a)Esantionarea
Procesul de esantionare pentru obtinerea valorilor esantioanelor unui
mesaj, adica a acelor valori momentane pe care le are mesajul in anumite
momente de timp, distantele intre ele de obicei cu acelasi interval, numit pos
de esntionare, notat t.
Esantionarea este utila daca pe baza esantioanelor se poate reconstitui
semnalul din care au pornit esantioanele. Acest lucru este valabil daca
frecventele de esantionare fe este mai mare ca dublul frecventei semnalului
esantionat

fe

1
2 * f max
t

, unde fmax- frecventa semnalului s(t)analizat.

Semnalul s(t) se poate recompune din esantioane dupa relatia:

s (t )

s(kt )

sin 2f max (t kt )
sin 2f max (t kt )
unde sin c
este functia de
2f max (t kt )
2f max (t kt )

esantionare.
Functia de esantionare se reprezinta grafic:

Valoarea maxima =1 ;
Trecerea prin 0 pentru t=kt+pt , pentru p=1, 2, 3, ...
Latimea buclei principale

2t

1
f max

1
F

b)Cuantizarea
Cuantizarea urmareste inlocuirea valorii analogice a unui esantion cu
un numar cu scopul transmiterii mai usoare sau a prelucrarii mai precise. In
procesul definirii numarului reprezentativpentru un esantion, intervine
cuanta. Intre semnalul reconstituit si cel initial va exista intotdeauna o
diferenta (eroare de cuantizare) :

 c xi N i q
x i - esantionul de transmis
N i - numarul transmis de cuante
c - zgomot de cuantizare

Puterea medie a zgomotului de cuantizare :

q

Z c ( xi N i q ) ( xi )dx x 2 ( x)dx
0

unde :

( xi ) -

q2
3

densitatea de probabilitate a unui esantion.

Exista situatii in care

c 0,

atunci

Zc

q2
12

Se constata ca zgomotul de cuantizare nu deinde de nivelul semnalului

esantionat, ceea ce face ca semnalul/zgomotul sa fie neuniform.
Uniformizarea raportului semnal/zgomot va duce la cresterea vitezei
de transmisie.
Cuantizarea poate fi :
-dupa marimea cuantizata : - totala
- diferentiala
-dupa valoarea cuantei : - uniforma
- neuniforma (adaptiva)
4.2. Modulatia impulsurilor in cod (MIC)
MIC implica :
o esantionarea cu

fe

1
Te

o cuantizarea, in general neuniforma, cu M 2 p nivele

o codarea, in general binara, a celor M numere
Debitul de transmisie binara:
Ri f e log 2 M p * f e
[biti/s]
Semnale de referinta : semnalele telefonice vocale se caracterizeaza
prin :
- componenete spectrale cuprinse in banda 300 3400
- raport s/zg de esantionare 10 log 35 [dB]
- gama dinamica 40dB
- semnalele de valori mici sunt preponderate
Normele CCITT prevad :
- f e 8 KHz
- cuantizare neuniforma cu 256 nivele
- legea de compresie aviz CCITT G711
- Europa : legea A

- SUA : legea