Sunteți pe pagina 1din 42

1.

Anestezice locale. Clasificare. Tipul anesteziei. Mecanism de actiune.

Anestezicile locale - sunt subst.care deprima reversibil sensibilitatea terminatiunilor nervoasesensitive si


transmiterea impulsurilor prin anumite fibre nervoase sensitive, pe un teritoriu limitat, corespunzator locului
aplicat.
Dup structura chimic
1.
Derivatii esterici
Ai ac.benzoic- cocaina, benzocaina, butacaina,piperocaina
Derivai ai ac.paraaminobenzoic procaina, tetracaina, clorprocaina.
Ai ac. metaaminobenzoic surfacaina
1
Amide
Deriv.de xilidina lidocaina, mepivacaina,etidocaina,bupivacaina
Deriv.de toluedina- prilocaina
Alti compusi- dibucaina
3.
alte anestezii : - diclonina
Dup poten(activitate):
1.compui cu poten mare (activi n concentraii mici) tetracaina, cincocaina, bupivacaina,
etidocaina,articaina
2.cu poten medie lidocaina, mepivacaina, cocaina, benzocaina
3.cu poten mic procaina, clorprocaina
Dupa toxicitate
1.foarte toxice cincocaina,tetracaina, bupivacaina
2.tox.medie lidocaina,trimecaina,etidocaina,mepivacaina,benzocaina,cocaina,prilocaina
3.putin toxice procaina,clorprocaina,articaina
Dup durata de aciune
1.durat lung (3 ore i mai mult) benzocaina, bupivacaina, etidocaina, cincocaina
2.durat medie 1-2 ore lidocaina, mepivacaina, prilocaina
3.durat scurt (20-60 min) procaina, cocaina, clorprocaina, tetracaina.
Dupa latenta actiunii
1.cu dezvoltarea rapida a efectului (<de 5min) cocaina, clorprocaina,tetracaina,lidocaina, etidocaina,
cincocaina
2.cu dezvoltarea mai lenta a efectului procaina,benzocaina,mepivacaina,bupivacaina, prilocaina
Dupa tipul anesteziei
1.Superficiala, de contact tetracaina,benzocaina,trimecaina, lidocaina, articaina
2.Infiltrativa procaina, clorprocaina,trimecaina,lidocaina,articaina,mepivacaina,etidocaina
3.De conducere-procaina,clorprocaina,lidocain,articaina,trimecaina,bupivacaiana,etidocaina
4.rahianestezia-lidocaina, mepivacaina,bupivacaina,cincocaina,articaina
5.toate tipurile-lidocaina,articaina
Mecanismul aciunii anestezice
Anestezicele locale stabilizeaz membrana fibrelor nervoase, crescnd pragul excitabilitii i micornd
procesul de depolarizare, pn la mpiedicarea transmiterii impulsului nervos
AL afecteaza orice tip de neuron insa mai cu usurinta fibrele neuronale cu dimens. Mici si cele putin mielinizate
si axonii scurti. Aciunea se datoreaz diminurii permeabilitii membranare la ionii Na+. Moleculele de
anestezie nchid canalele membranare pentru ionii de sodiu prin molecule neionizate si ionizate. Se admite si
interventia unor mecanisme calcice , eliberarea Ca2+ legat determina cresterea permeabilitatii pt Na+. AL intra
in competitie cu Ca++ pt anumiti receptori.
AL ionizate actioneaza in interiorul fibrei nervoase, iar compusii neionizati se dizolva in membrane,
blocind canalele de Na+, anestezicele scad permeabilitatea pt K+, Ca++.
Clinic se manifesta prin :
Initial apare o senzatie de caldura, datorita paraliziei fibrelor vegetative simpatice vasoconstrictoare
Apoi dispare sensibilitatea termica si dureroasa, proprioceptia,senzatia tactila si cea de presiune
Final,deprimarea fibrei motorii
Prezenta in inflamatie a hiperemiei soi permeabilitatii vasculare crescute, accelereaza absorbtia anestezicului.
In precesele inflamatorii in reg OMF nu intotdeauna se reuseste de a obtine o anetezie eficienta, de aceea se
efectueaza premedicatia cu sedatuve si analgezice.
Sol.de AL se vor suplimenta cu subsst vasoconstrictoare(epinefrina,norepinefrina). Ele prelungesc durata si
reduc toxicitatea.

Farmacocinetica Anestezicele locale se folosesc sub form de sruri solubile n ap, de obicei clorhidrat.
Soluiile care le conin au o reacie acid i snt stabile. Ele au cantiti mici de molecule liposolubile,
neionizate, capabile s difuzeze n esuturi pentru a ajunge la locul de aciune. Injectarea n esuturile inflamate
cu un pH sczut, diminueaz cantitatea de molecule neionizate, micornd capacitatea de difuzie, respectiv li
eficacitatea.
AbsorbiaAbsorbia din locul aplicrii sau injectrii depinde de:
-caracteristicele anestezicului folosit;
-de cantitatea de anestezie i volumul soluiei;
-de locul administrrii. La cantiti egale soluiile mai concentrate realizeaz niveluri plasmatice superioare, deci
prezint risc toxic crescut. Cu ct esuturile snt mai bine vascularizate, cu att absorbia este mai bun.
Transportul.n snge anestezicele locale se lega cu proteinele (amidele mai mult dect esterii). Ele snt
distribuite la nceput, ctre esuturile cu vascularizaie bogata-creier, plmn miocard, ficat, rinichi, apoi snt
treptat redistribuite la esutul adipos i muscular. Trec cu uurina prin bariera hematoencefalic i
placenta.MetabolizareaCompuii esterici rapid prin hidroliza de colinesteraza plasmatic i esterazele hepatice.
Aceasta determina durata scurt de aciune i toxicitatea mic.Compuii amidici snt metabolizai lent la nivelul
hepatic prin N-dezalchilare (lidocaina i analogii ei), apoi hidrolizai i parial conjugai. O mic parte se
elimin sub form neschimbat. Riscul toxic este mare.
Indicaiile anestezicele locale.
n oftalmologie, cheratite, n tratamentul hemoraizilor -se utilizeaz sub form de supozitorii sau
unguente. Stomatologie tratamentul glositelor, pulpitelor, paradontitelor, cariesului, incizii
Asocierea anestezicelor locale cu cele generale n chirurgie, blocade paranefrale n colici renale, blocade
paravertebrale n radiculite. lidocaina se utilizeaz n cardiologie pentru suspendarea tahiaritmiilor
Reacii adverse:Reacii alergice mai des provoc compuii esterici. Hipertermie malign de tip idiosincrazic
pot produce anestezicele amide. Bradicardie i hipotensiune arterial,cefalee. Hipertensiunea arteriala
Cocaina,Methemoglobinemie poate provoca prilocaina, ameteli,acufene,parestezii, dezorientare.
Profilaxia. Anamneza minutioasa a pacientului, proba la substanta anestezica.Tratamentul socului anafilactictrusa antisoc(adrenalina,antihistaminice,glucocoticoizi)
Contraindicatii: miastenie grava, alergie, insuficienta CV severa, blocade A-V gr1,2,3.
2. Clasificarea analgezicelor.
I.Prep.cu actiune preponderent centrala
A.anal.opioide:morfina,trimeperidina,fentanil,metadona,buprenorfina,pentazocina,sulfentanil
B.anal.neopioide:
- der.paraminofenolului: pracetamol, fenacetina, acetaminofen
- prep.din diverse grupe: clonidina,amitriptilina,ketamina,baclofen,calcitonina,imipramina
C.anal.cu actiune mixta: tramadol
II.Prep.cu actiune preponderent periferica:
A.Der.acidului acetilsalicilic: acid acetilsalicilic,salicilamida,metilsalicilat
B.Der.pirazolonei:metamizol,fenilbutazona,prep.combinate(baralgina,spasmalgon)
C.Der.eteroacrilacetici: ketorolac
Analgezice cu actiune preponderent periferica
Mec.de actiune.prep.neopioide cu efect periferic actioneaza prin mecanism periferic si central.Actiunea
periferica e datorata faptului ca inhiba ciclooxigenaza cu diminuarea formarii prostaglandinelor,diminueaza
simptomele inflamatiei(edemul,act,mecanica asupra nociceptorilor), micsoreaza sensibilizarea nococeptorilor
catre mediatorii:histamina, bradichinina.
Componentul central se realizeaza prin inhibarea sintezei prostaglandinelor in SNCprin blocarea COX
.Influenteaza asupra transmisiei impulsurilor dureroase pe caile aferente la nivelul coarnelor posterioare
ale maduvei spinarii,formatiunii reticulare, sistem limbic,iar la nivelul talamusului majoreaza pragul
perceperii durerii.
La niveluul maduvei diminueaza eliberarea substantei P si suprima hiperanalgezia.
Indicatii:nevralgii,artralgii,mialgii,cefalee,dureri dentare
acute,dismenoree,fracturi,luxatii,entorse,bursite,tendinite, dureri postoperatorii moderate,migrena,colici
intestinale, biliare,renale.infectii virale,microbiene cu febra.
Contraindicatii: ulcer gastroduodenal,afectiuni ale organelor hematopoietice,leucopenie,dereglarea functiei
hepatice si renale,aritmii cardiace,sarcina,alaptatie
Reactii adverse: Dispepsie,hemoragii gastrice,voma,acufene,reactii alergice,tulburari hematopoietice.
Particularitatile in stomatologie:

Acidul acetilsalicilic:dureri determinate de procese inflamatorii dentare,extractii dentare,dureri la nivelul ATM


Metamizol:nevralgii,dureri dupa extractii dentare si la ATM
Ketorolac:dupa operatii inreg.OMF,leziuni traumatice ale oaselor,tesuturi moi,artroza

3.Analgezice opioide.Clasificare.
Dupa structura chimica:
1.
Der.fenanrenei: morfina, hidromorfina, omnopon,hidrocodon,nalbufina.
1.
Der.fenilpiperidinei: trimepiridinafentanil, sufentanil,alfentanil,petidina
2.
Der.difenilmetanului: metadona,dextropropoxifen,dextromoramida
2.
Der.morfinei: levorfanol, butorfanol
3.
Der.ciclohexancarbonic: tilidina
4.
Der.benzomorfinei: pentazocina, dezocina
5.
Diverse grupe: tramadol
Dupa afinitate fata de receptorii opioizi.
1.Agonisti puternici(miu, k) : morfina,hidromorfona,oximorfona,metadona,fentanil,sufentanil,
Tilidina, piritramid
2.Agonisti medii si slabi:trimeperidina,codeina,oxicodona,petidina
3.Agonisti partiali u si agonisti-antagonisti k:buprenorfina
4.Agonisti partiali k si antagonisti u:butorfanol,pentazocina,nalbufina,nalorfina
5.Antagonisti:naloxon,naltrexon,nalmefen,diprenorfina
Dupa activitatea analgezica:
1,slab active:trimeperidina,pentazocina,petidina,tilidina
2.active:morfina,metadon,piritramid,nalbufina
3.foarte active:fentanil, sufentanil,butorfanol,buprenorfina
Dupa durat actiunii:
Scurta:fentanil,alfentanil,sufentanil
Medie: morfina,trimeperidina,butorfanol
Lunga:buprenorfina
Mec.de actiune.La nivel celular se poate realiza prin mecanism electric si enzimatic.Prin activarea
receptori miu si delta crste efluxul ionilor de kaliu cu hiperpolarizarea membranei presinaptice cu
blocarea eliberarii neuromediatorilor in spatiul sinaptic si transmisiei excittiei.Activarea receptorilor
kapa inhiba deschiderea canalelor clciu-dependente cu micsoraea influxului acestor ioni in celula cu
diminuarea depolarizarii,eliberarii mediatorilor si transmisiei.La nivel sistemic influenteaza asupra
structurilor nervoase la diferite nivele.I-coarnele posterioare ale maduvei spinarii, IItalamus,hipotalamus,sistem limbic,formatiune reticulara, III-scoarta cerebrala,unde blocheaza
transmisia interneuronala a impulsurilor algogene a cailor aferente si accentueaza controlul inhibitor
descendent al structurilor centrale.
Efecte:-Utile terapeutic: analgezia,efect anxiolitic,sedativ
-In functie de situatia clinica: greata, voma, vertij, sedare, euforie,deprimarea tusei,deprimrea
rspiratorie, inhibarea centrului termoreglator,mioza,constipatie,spasmul sfincterului Oddi,retentia
urinei
-Efecte nedorite:disforie,bronhospasm,toleranta,dependenta medicamentoasa,cresterea tensiunii
intracraniene, hipotensiune arteriala
INDICAII:sidrom algic postoperator,neuroleptanalgezie (droperidol + fentanil = talamonal)
Dureri acute n infarct miocardic,colici biliare i renale n asocierea cu antidepresiv,cancer
inoperabil,edem pulmonar acut, diaree, antitusiv, anestezia intravenoasa.
Contraindicatii:hipertensiune intracraniana,traumatisme craniocerebrale,stari convulsive,coma
alcoolica,abdomen acut, pancreatita acuta,diaree infectioasa,hipertrofia prostatei,hipotiroidism,boala
Addison,sarcina,hipersensibilitate.

REACII ADVERSE : dependen medicamentoas psihic i fizic,oprirea respiraiei,grea,


vom,bradicardie,constipaie, intoxicaie, somnolenta, palpitatii, sincopa, disurie, com
Intoxicatia cu morfina:pierderea cunostintei,inhibarea respiratiei,hipoxie exprimata,acidoza
tisulara,cianoza pielii si mucoaselor, inhibitia centrului vasomotor-hipotensiune arteriala,cresterea
permeabilitatii vasculare,excitarea nervului oculomotor-mioza, stimularea centrului nervului vagbradicardie,hipertonie musculara,bronhospasm,convulsii tonico-clonice,dereglarea
termoreglarii.Tratament:spalatura gastrica repetata cu KmnO4 de 0,02%, purgativ salin-sulfat de
magneziu,sulfat de sodiu 30,0; diureza fortata,i/v hidrocarbonat de sodiu 4%,glucoza 5%,clorura de
sodiu 0,9 %; dializa peritoneala, sol.naloxona clorhidrat 0,04%-1,2 mli/v cu repetare peste 10-15
min.Pt restabilirea functiilor vitale: sol.atropina sulfat 0,1%-1 ml subcutanat, inhalarea O2, sol.etimizol
1,5%-2,4 ml i/m, inclzirea copului, sol.tiamina 5%-3 ml i/m.
Dependenta medicamentoasa:
-Psihica:reducerea intereselor sociale,micsorarea capacitatii de muncasi intelectului, dereglari de
somn,dereglarea sensibilitatii cutanate, tahicardie,lipsa poftei de mincare,tinde spre izolare
-Toleranta:se dezvolta relativ repede(1-2 sapt) cu diminuarea reactiilor la o anumita doza
-Fizicanarcomania) comportament straniu, nervozitate,iritabilitate,egoism,inchidere in sine
,halucinatii,pierdere in
greutate,xerostomie,transpiratie,palpitatii,tahicardie,hipotonie,tremur,mioza,constipatii
Tratament:doza de opiod se micsoreaza treptat, pt inlaturarea sindromului de abstinenta metadona 510 mg de 2-3 ori/zi timp de 3 zile, metode de psihoterapie.
Stomatologie:la utilizare indelungata xerostomie, cheilita,candidoza,leziuni erozive la nivelul limbii.
4. Anestezice generale.Clasificare
I.Inhalatorii
A.Substante volatile
1.Eteri:eter dietilic
2.Hidrocarburi: halotan,izofluran,enfluran,metoxifluran,sevofluran
B.Substante gazoase:protoxid de azot,ciclopropan
II.Intravenoase
1.Barbiturice:tipental de sodiu,hexobarbital de sodiu,metohexital de sodiu
2.derivatii engenolului:propanidid
3.Remedii de structura steroida:hidroxidion
4.Benzodiazepine:diazepam,lorazepam,midazolam
5.Derivatii fenciclidinei:ketamina
6.derivatii imidazolului:etomidat
7.Derivatii GABA:oxibutirat de sodiu
8.Analgezice opioide:fentanil,trimeperidina,morfina
9.Derivatii diizopropilfenil:propofol
Mecanism de actiune. Anestezicele generale acioneaz asupra diferitor verige ale transmiterii impulsurilor
nervoase n SNC: Consecutivitatea implicarii form.nervoase in AG: form reticulata ascendenta activatoare,
cortexul cerebral, talamusul, maduva spinarii,cerebelul,bulbul rahidian. Ag interactioneaza cu lipidele si
proteinele membranare si produc hiperpolarizarea membranelor cu inhibitia neuronala.
Are loc eliberarea endorfinelor i enkefalinelor cu activarea sistemului antinociceptiv;deprimarea proceselor
metabolice (oxidarea, formarea macroergilor);inhibarea eliberrii mediatorilor din membrana presinaptic n
fanta sinaptic;micorarea sensibilitii structurilor postsinaptice;potenarea proceselor GABA ergice
inhibitoare prin cresterea influxului ionilor de Cl- cu hiperpolarizarea membranei si blocarea transmisiei
impulsurilor nerv.,activarea sistemelor glicinergice inhibitoare.
Indicaiile AG pentru narcoz inhalatorie:bolnavii cardiaci,pentru inducie anesteziei, cnd este
contraindicat administrarea i/v,anestezia naterilor pentru profilaxia hemoragiilor postpartum,pacienii cu astm
bronic,n chirurgia abdominal (ciclopropan), interventii ch in reg OMF de durata scurta,la pacientii cu diabet
zaharat
Contraindicaiile AG inhalatorii:aritmii ectopice,afeciuni hepatice,hipertensiune intracranian, diabet
zaharat,maladii pulmonare,insuficien hepatic, insuficien renal intoxicaie cu alcool,febr la copii
Indicatii an.intravenoasa:initierea anesteziei,interventii chirurgicale de scurta durata,an.in timpul
graviditatii,efectuarea unor teste functionale,procedee ortopedice, stari convulsive, la copii

Contraindicatii:insufucienta renala,porfirie,Addison,astm bronsic,bolicardivasculare


grave,miastenie,hipertensiune intracraniana,anemie grava.
Reacii adverse:hipotensiune arteriala,deprimarea cordului,inhibarea respiratiei,hipersecreia
bronial,hipersalivaia,stop cardiac,convulsii,atonie intestinal,nefrotoxicitate,hipoxie, necroz hepatic,efect
teratogen,methemoglobinemie,edem pulmonar, hiperglicemie,inhibiia hematopoezei,anemie megaloblastic
Stomatologie:la pacientii necooperanti,copii,bolnavi excitati psihomotor,epileptici,alergici la anestezicele
locale, infectii acute, interventii ce comporta timpi durerosi ce nu pot fi evitati prin anestezia locala, inteventii
laborioase de chirugie maxilofaciala.
5. Sedativele.Clasificare.
I.Barbiturice in doze subhipnotice: barbital,fenobarbital,amobarbital
II.Benzodiazepine:diazepam,fenazepam
III.H1-antihistaminice:prometazina, difenhidramina,cloropiramina
IV.Bromide: natriu bromid,kaliu bromid, calciu bromid
V.Prep.vegetale: din valeriana,paducel,pasifora,talpa-gistei,bujor,Kava-kava
VI.Prep.combinate: valocordin,valocormid,valosedan, valoserdin, beloid, corvalol, novo-pasit,
corvaldin,persen, sanosan, belataminal.
Mecanisme de actiune:
Preparatele amplifica procesele de inhibitie sau le diminueaza pe cele de excitatie. Actiunea lor este indreptata
preponderent spre miscorarea influxului ionilor de Na in celula cu diminuarea reactiilor motorii si emotionale la
actiunea factorilor exogeni. Efectul sedativ este gradul cel mai mic de inhibitie al SNC in sirul sedatiei-somnanestezie generala.
Barbiturice:facilitarea si prelungirea efectelor GABA prin eliberarea si impiedicarea recaptarii acestuiaPot
actiona si postsynaptic,asemanator cu GABA, intrind in competitive la nivelul receptorilor cu antagonistii
acestora.; diminuarea actiunii depolarizante a glutamatului, abolirea excitatiilor noradrenegice si colinergice.
Benzodiazepine: Benzodiazepinele se fixeaz cu receptorii benzodiazepinici ce reprezint nite micromolecule
separate, care formeaz un sediu specific de cuplare, numite subunitile alfa ale glicoproteinei receptoare a
GABA-A receptorilor. n aa fel benzodiazepinele induc modificri conformaionale a moleculei receptoare
cuplat cu canalele de Cl- prin creterea afinitii subunitii beta a receptorilor GABA-A fa de mediatorul su
cu deschiderea canalelor de clor, influxul acestor ioni n celul i hiperpolarizarea membranei. n aa fel,
benzodiazepinele nu acioneaz ca substituieni pentru GABA, dar necesit prezena mediatorului pentru a
cpta un rspuns, deci sunt substane GABA-ergice cu aciune indirect, deoarece n dificitul
neurotransmitorului, ele nu-i realizeaz efectele.
Bromurile:Intensificarea proceselor inhibitorii din SNC.
H1-antihistaminice: blocarea H1-receptorilor din SNC.
Indicaiile:1.stri astenoneurotice, iritabilitate crescut, 2.tulurri de somn, 3.maladii psihosomatice (distonie
neurovegetativ, hipertensiune arterial, eczema, neurodermita, etc.).
Stomatologie:dereglarile controlului nervos, parodontoze,glosalgii,nevralgia nervului trigemen.

6 Hipnotice.Clasificare.
Sau somniferele sunt substante deprimate ale SNC, care in anumite conditii induc, produc sau
prelungesc somnul
Dupa structura chimica:
I. barbiturice
1.Barbiturice:barbital,fenobarbital,amobarbital,butabarbital,ciclobarbital
II nebarbiturice
1.Benzodiazepine:flurazepam, nitrazepam,lometazepam, brotizolam,temazepam,oxazepam, triazolam,
ketazolam, midazolam
3.H1-antihistaminice:difenhidramina,doxilamina,prometazina,cloropiramina
4.Derivati GABA si predecesorii serotoninei: fenibut,oxibatul de Na, L-triptofan
5.Derivatii alifatici:
A.aldehide: cloralhidrat
B.ureide aciclice:bromizoval,carbromal
6.Nebenzodiazepine:
A.Derivati imidazopiridinici:zolpidem

B.Der.ciclopirolonei:zopiclona
C.Der.pirazolopiridinei:zaleplona
7.Diverse grupe:
A.Tranchilizante:diazepam, clonazepam,lorazepam, medazepam
B.Sedative:prep.de valeriana
C.Neuroleptice:clorpromazina,droperidol
D.Chinazolone:metacvalona
E.Carbamati:meprobamat,etinamat,novopasit
G.Piperidindionele: glutedimida, metiprilona
Dupa durata de actiune:
-scurta(10-15 min efectul, durata 2-5h):brotizolam,triazolam,temasepam,midazolam,
oxazepam,zolpidem, zopiclona
- Medie(20-40 min,durata 4-7h):lormetazepam,amobarbital,metiprilona,cloralhidrat,
prometazina, butabarbital
-lunga(40-60, durata8-12h):flurazepam,diazepam,barbital,fenobarbital
Mecanism de actiune:
Barbiturice:influena asupra sistemelor GABA-ergice:se consider c aciunea principal a
barbituricelor const n facilitarea i prelungirea efectelor GABA. Se presupune c are loc eliberarea i
mpiedicarea recaptrii acestuia. Deci, n aa fel, barbituricele mai mult prelungesc rspunsurile
GABA, dect le intensific, cu deschiderea canalelor de Cl- i hiperpolarizarea membranei.preparatele
pot aciona i postsinaptic, asemntor cu GABA, ntrnd n competiie la nivelul receptorilor cu
antagonitii acestora. diminuarea aciunii depolarizante a glutamatului i altor mediatori excitatori din
SNC.;abolirea excitaiilor noradrenergice i colinergice (la doze anestezice) cu micorarea eliberrii
mediatorilor.;modificarea proprietilor membranelor n afara sinapselor ce pot contribui la efectul
deprimant central. La nivel celular: barbituricele inhib oxidarea glucozei i piruvatului, decupleaz
fosforilarea de procesul de oxidare
Benzodiazepine: se fixeaz cu receptorii benzodiazepinici ce reprezint nite micromolecule separate,
care formeaz un sediu specific de cuplare, numite subunitile alfa ale glicoproteinei receptoare a
GABA-A receptorilor. n aa fel benzodiazepinele induc modificri conformaionale a moleculei
receptoare cuplat cu canalele de Cl- prin creterea afinitii subunitii beta a receptorilor GABA-A
fat de mediatorul su cu deschiderea canalelor de clor, influxul acestor ioni n celul i
hiperpolarizarea membranei. n aa fel, benzodiazepinele nu acioneaz ca substituieni pentru GABA,
dar necesit prezena mediatorului pentru a cpta un rspuns, deci sunt substane GABA-ergice cu
aciune indirect, deoarece n dificitul neurotransmitorului, ele nu-i realizeaz
efecteleBenzodiazepinele faciliteaz transmisia GABA-ergic la nivelul scoarei cerebrale,
hipocampului, zonei limbice, hipotalamusului, substanei nigra, scorei cerebeloase i mduvei
spinrii.
PREDECESORII GABA I SEROTONINEI :are loc interaciunea acestui mediator cu subunitile
beta ale receptorului GABA-A cu deschiderea canalelor de clor, influxul acestor ioni n celul i cu
hiperpoloarizarea membrane
DERIVAII ALIFATICI:n ficat, esuturi i eritrocite sub influena alcooldehidrogenazei
cloralhidratul se transform n metabolitul activ tricloretanol ce i exercit aciune sedativ i
hipnotic, posibil, prin intermediul sistemelor GABA-ergice.
Indicatii:tratamentul insomniilor,atenuarea sindromului psihovegetativ n strile spastice ale tubul
digestiv, hipertensiune arterial, spasme coronariene, astm bronic, gra vom,strile de agitaie
psihotropie n intoxicaii sau supradozarea excitantelor SNC, simpatomimeticelor ,tratamentul
epilepsiei,tratamentul convulsiilor simptomatice,ca coleretic n colecistite cu staz,ictere congenitale
cronice (cu majorarea bilirubinei neconjugate),icterul neonatal (utilizat la mam i nou-nscut).
Intoxicatia acuta cu barbiturice: se situeaza pe primul loc dupa cauzele de suicid. Cele mai
periculoase st preparatele de durata scurta si medie, doza letala 1-3g, fata de cele de lunga durata 5-

10g. Se instaleaza peste 10-60min cu o stare de precoma, vorbire incorecta, confuzie mintala, cefalee,
greata,coma.
Stomatologie:hipnoticele in doze mici st indicate inaintea de manoperelor stomat., in afectiunile
mucoasei legate de tulburari functionale ale SN, in asociere cu analgezicele neopioide in dureri de
dinti,periodontite, glosalgie, nevrite ale trigemenului, in premedicatie.
Intra in componenta picaturilor ,,denta utilizate in dureri dentare,
7.Benzodiazepine:Clasificare:
Dupa durata de actiune:
De durat scurt (1,5 5 ore): triazolam,midazolam,tofisopam,ketaxolam,estazolam
-Durat medie (10 30 ore): nitrazepam,lorazepam,oxazepam,alprazolam,flunitrazepam
-De durat lung (30 90 ore): diazepam,medazepam,flurazepam,clordiazepoxid
Mecanism de actiune: Benzodiazepinele se fixeaz cu receptorii benzodiazepinici ce reprezint nite
micromolecule separate, care formeaz un sediu specific de cuplare, numite subunitile alfa ale
glicoproteinei receptoare a GABA-A receptorilor. n aa fel benzodiazepinele induc modificri
conformaionale a moleculei receptoare cuplat cu canalele de Cl- prin creterea afinitii subunitii
beta a receptorilor GABA-A fa de mediatorul su cu deschiderea canalelor de clor, influxul acestor
ioni n celul i hiperpolarizarea membranei. n aa fel, benzodiazepinele nu acioneaz ca substituieni
pentru GABA, dar necesit prezena mediatorului pentru a cpta un rspuns, deci sunt substane
GABA-ergice cu aciune indirect, deoarece n dificitul neurotransmitorului, ele nu-i realizeaz
efectele. Se presupune c n componena complexului receptori GABA + receptori benzodiazepinici se
include o polipeptid GABA-modulin, care poate modula interaciunea ntre
acetea.Benzodiazepinele faciliteaz transmisia GABA-ergic la nivelul scoarei cerebrale,
hipocampului, zonei limbice, hipotalamusului, substanei nigra, scorei cerebeloase i mduvei
spinrii.
Influenta asupra somnului:
dau impresia unui somn profund i revigorant;
micoreaz latena instalrii somnului;
cresc timpul total al somnului (mai ales cnd acesta este micorat);
majoreaz pragul de trezire i diminueaz numrul de treziri nocturne;
reduce durata stadiului 1,
iar cele ca tranchilizante o prelungesc.cresc durata stadiului 2 toate benzodiazepinele;
somnul cu unde lente stadiului 3 i mai ales 4 este micorat;
cantitatea i ritmul secreiilor homorale din timpul somnului hormon de cretere, prolactin, hormon
luteinizant nu sunt modificate;
oprirea tratamentului dup administrarea n fiecare sear cteva sptmni, determin un rebound al
somnului rapid i al celui cu unde lente, dar fenomenul variaz pentru diferite benzodiazepine.
Indicatii: tratamentul insomniilor.n tratamentul bolilor somatice sindrom premenstrual, colopatii etc.
(datorit efectului sedativ i tranchilizant).tratamentul epilepsiei i convulsiilor simptomatice (tetanos,
eclampsie, la alcoolici etc).premedicaie (pregtirea preoperatorie i preanestezic, ngrijirea
postoperatorie).neuroze.inducerea, meninerea sau completarea anesteziei generale.delirium tremens,
abstinena, stri confuzionale la alcoolici.
Reactii adverse:
fect postaciune e cu mul mai puin pronunat ca la barbiturice.
fenomenul rebound e cu mult mai slab ca la barbiturice.
dependena medicamentoas riscul e cu mult mai mic (mai frecvent tolerana i dependena
psihic, sindromul de abstinen e rar i minor).
mai frecvente: slbiciune, ataxie, cefalee, tulburri de vedere, vertij, grea, vom, diaree, modificri
ale gustului.mai rar: creterea n greutate, diminuarea libidoului i tulburri menstruale.stri paradoxale
la btrni (excitaie, iritabilitare etc.)
Stomatologie: premedicatie inainte de manopere practice

8.Tranchilizante(anxiolitice).Clasificare.
Preparate ce inlatura starile de spaima, frica, incordare emotionala, dezadaptare la mediul ambiant si st
efective in neuroze si stari intermediare
Anxietatea- este o stare afectiva patologica, caracterizata prin : neliniste psihomotorie, teama
nedeslusita.
I. Majore care poseda actiune anxiolitica si sedativa marcata, spectru terapeutic larg, influenta
negativa asupra reactiilor psihomotorii,performantei de munca
1. Benzodiazepinice diazepam, fenazepam, clordiazepoxid, oxazepam, medazepam, clorazepam.
2. Nebenzodiazepinice benzoclidina, trimetazina, lonetil
3. Preparate combinate Amixid, librax, antares
4. Cu actiune antidepresiva opipramol, alprazolam
5. Antagonisti specifici ai benzodiazepinelor - flumazenil
I Minore (de zi) care se caracterizeaza prin actiune anxiolitica si sedativa redusa, fara influente
negative vadite asupra reactiilor psihomotorii. Se utilizeaza in tratamentul ambulator: proroxan,
piracetam, fenibut, propranolol, trimetazina, medazepam.
Dupa grupa:
1.der.benzodiazepinici: diazepam,fenazepam,clordiazepoxid, oxazepam, nitrazepam ,lorazepam,
temazepam,alprazolam,estazolam
2.agonistii receptorilor serotoninici:buspirona,gepirona,ipsapirona,tiospirona
3.diversa structura: hidroxizina,benactizina, meprobamat,opipramol,trimetazina, fenibut, clonidina,
propranolol,piracetam,proroxan
Dupa durata actiunii:
-scurt durat - T0,5 3-10 ore:oxazepam,tofizopam,triazolam,clotiazepam
-durat medie T0,5 10-40 ore:alprazolam.bromazepam,lorazepam
-durat lung T0,5 30-90 ore:diazepam,medazepam,clordiazepoxid,clobazam,clorazepam
Mecanismul de aciune:
In manifestarea starii de anxietate se implica mai multe sisteme mediatoare : sistemul
adrenergic,serotoninergic, dar mai mult ca functie fiziologica -faciliteaz transmisia sinaptic GABAergic la nivelul scoarei cerebrale, hipocampului, hipotalamusului, substanei nigra, scoarei
cerebeloas i mduvei spinrii. Inhibiia GABA-ergic este potenat, cu micorarea consecutiv a
frecvenei de descrcare a neuronilor postsinaptici corespunztori.
-Aciunea se exercit asupra receptorilor benzodiazepinici, cuplai cu receptorii membranari de tip
GABAA, avnd drept urmare creterea frecvenei deschiderii canalelor pentru clor (care reprezint
poriunea efectoare a receptorilor) i hiperpolarizare. Benzodiazepinele se fixeaz pe un sediu de
legare specific, localizat pe suprafaa subunitilor ale glicoproteinei receptoare, spre deosebire de
GABA, care se fixeaz pe un sediu de legare localizat pe suprafaa subunitilor . Benzodiazepinele
se comport agonist fa de aceste sedii, dar exista substante cu proprietati antagoniste(flumazenil),
utilizate in combaterea deprimarii centrale.
Indicaii:
tratamentul insomniilor;
pentru combaterea pavorului nocturn i a somnabulismului;
efectul tranchilizant este util n:afeciuni neuropsihice nsoite de anxietate;
afeciuni medicale cu o componen psihosomatic sau psihovegetativ important cardiopatia
ischemic, boala ulceroas, colopatii, astm bronic, sindrom premenstrual etc.; pregtirea preanestezic
i preoperatorie, precum i pentru ngrijirea postoperatorie;la alcoolici n combaterea unor manifestri
psihotoxice acute delirium tremens, stri confuzionale i onirice, sindromul de abstinen al
alcoolicilor poate fi atenuat;stri convulsive;unele forme de epilepsie;inducerea, meninerea sau
completarea anesteziei generale;
stri de neuroz la frecventarea instituiilor medicale, ndeosebi la copii;pregtirea pacienilor, mai
frecvent a copiilor, ctre diferite manipulaii curative i diagnostice; tratamentul eczemei,
neurodermitelor.

Contraindicaii:miastenia grav;la oferi, dispeceri, la cei ce mnuiesc maini de precizie sau


periculoase din punct de vedere a securitii;la btrni sunt preferine doze mici;la cei cu insuficien
hepatic i respiratorie sever ;la persoanele cu stare de dependen medicamentoas n
antecedente;evitarea asocierii cu buturile alcoolice i alte deprimante ale SNC;I trimestru al
graviditii;doze mari naintea-naterii ;n timpul lactaiei
Reaciile adverse :ncetinire psihomotorie, ntrzierea reflexelor, apatie, somnolen;depresie;
amnezie anterograd ;diminuarea performanelor psihomotorii, slbiciune, ataxie, cefalee, vertij,
dereglri de vedere;grea, vom, discomfort n epigastriu, modificri ale gustului, diaree, creterea
apetitului i a masei corporale;diminuarea libido-ului i dereglri menstruale; toleran;fenomen
rebound i postaciune;dependen medicamentoas;efecte parodoxale anxietate, iritabilitate, agitaie
motorie, stri confuzionale, convulsii (mai frecvente la btrni).
Stomatologie: pregatirea preanestezica in dpze mici, preoperatorie, postoperator. Diazepamul
diminueaza anxietatea pacientilor. In asociere cu scopolamina se face premedicatia la copii ce se tem
de stomatolog. In anestezie
9.Neuroleptice(antipsihotice):Clasificare:
Preparate medicamentoase capabile sa inlature excitatia psihomotorie si sa amelioreze
manifestarile in limitele psihozei
Dupa structura chimica:
1.Derivatii fenotiazinei
a. alifatici - clorpromazina,levomepromazina,trifluopromazina, propazina
b. piperidinici: - tioridazina, periciazina, pipotiazina
c. piperazinici trifluoperazina, fluofenazina, perfenazina
2.Derivatii tioxantinei : clorprotixen, tiotixen,clopentixol
3. Derivatii butirofenonei - haloperidol,droperidol, benzperidol
4.Der.difenilbutilpiperidinei: pimozid,penfluridol, fluspirilen
5.Benzamide sulpirid, tiaprid
6.Dibenzazepine: - clozapina, olanzapina
7.Azafenotiazine: protipendil
8.der. Indolului: - oxipertina, molindona, carbidina
9.Diverse grupe: - reserpina, risperidon, tiaprid
Dupa utilizarea farmacoterapeutica:
1.Sedative(efect sedativ intens, antipsihotic moderat, fen.vegetative marcate): clorpromazina,
levomepromazina, clozapina
2.Medii(efect sedativ si antipsihotic moderat): tioridzina,propazina, tiaprid
3.Polivalente(efect antipsihotic marcat,actiune sedativa si dereglari extrapiramidale important)
Haloperidol,droperidol,flufenazina, penfluridol
4.Dezinhibitorii(efectantipsihotic moderat,actiune sedativa slaba,fenom.extrapiramidal marcat
Perfenazina,pipotiazina, sulpirid)
5.Antiproductive:clorpromazina,flufenazina,pipotiazina,haloperidol,penfluridol
Dupa mecanismul de actiune
A. Tipice ( de generatia I) : blocheaza in egala masura receptorii D1, D2 : clorpromazina,
droperidol, tioridazina
B. Atipice (gener II): clozapina, olanzapina, sulpirid, risperidona, molindona. Ele antagonizeaza
receptorii D4, alfa-adrenergici si receptorii colinergici muscarinici.
Mecanism de actiune:Ele poseda capacitata de a influenta asupra diferitor sisteme de mediatori,
manifestind urmatoarele actiuni.-adrenoblocane;M-colinoblocante;H1-histaminolitice (H1antihistaminic);Dopaminoblocante;serotoninolitice.De obicei, actiunile blocante sunt centrale si
periferice, dar predomint cele centrale. Blocheaz atit receptorii postsinaptici, cit si cei presinaptici
(care regleaza procesul de eliberare a mediatorilor dup principiul feed back invers). Deci, la

administrarea neurolepticelor receptorii postsinaptici sunt blocai, iar n fanta sinaptic poate fi
surplus de mediator. La suspendarea brusca provoaca efectul rebound(psihoze)
Efecte:sedative,antipsihotic,antivomitiv,mirelaxant,anticonvulsivant, hipotermizant,
hipotensiv,antimuscarinic,endocrincu diminuarea eliberari hormonilor hipotalamici.
Indicatii: n clinica de psihiatrie:
-excitatie psihomotorie in:recidivarea, (acutizarea maladiilor psihice;)traume, infectii, perioada
postoperatorie, situaii psihotraumatice,sindromul de abstnenta (alcoolism etc).
-Tratamentul psihozelor cu halucinaii, manii, agresivitate etc n:diferite forme de
schizofrenie;psihozele maniacal depresive (faza maniacal);dereglri psihice n afeciunile organice
ale creierului, epilepsie;psihoze endogene.
-Stri intermediare ca: psihopatii, excitatie exagerata, agresivitate, dereglri de comportament la copii
i vrstnici pe perioade scurte n scopul coreciei comportamentului.
B. n clinica de boli interne:n cardiopatia ischemic, boala ulceroas, perioada .greaa, voma de
origine central, voma gravidelor (nu se recomand n primul tremestru din cauza efectului
teratogen);pentru efectuarea neuroleptanalgeziei n cadrul interveniilor chirurgicale
(talamonal);potenarea efectului analgezicelor n cazul tumorilor inoperabile, combustiilor grave etc.
(droperidol, clorpromazin etc);urgenele hipertensive ,tratamentul complex al ocului traumatic,stri
spastice ale musculaturii striate dup ictus, traume cerebrale etc;starile febrile
Contraindicaiile coma barbiturica si alcoolica (pericol de deprimare a centrilor vitali);glaucom cu
unghi inchis;adenom de prostata;ateroscleroz avansat (impun mult prudenta din cauza hipotensiunii
excesive);vrstnici (destul de sensibili la efectul sedativ i
antihipertensiv);parkinsonism;epilepsia;afectiuni hepatice si renale (risc de cumulare);icterul
gravidelor; graviditate (ndeosebi I trimestru), lactatia;accidentele alergice la neuroleptice
Reaciile adverse: Sedatie, somnolenta, depresie;sindrom parkinsonian ,reactii distonnice ,diskineziile
tardive ,sindromul malig, manifestat prin rigiditate muscular, hipertermie, sudoratie profuzie si
deshidratare, stare confuziva, retinopatie, matitatea cristalinului, hipotensiune arterial pn la colaps,
congestie nazal, tahicardie, uscaciune in gura, midriaza, creterea presiunii intraoculare, constipaie,
miciune dificil , amenoree, galactoree, teste de sarcin fals pozitive, creterea libido-ului, iar la
barbati prin ginecomastie, diminuarea libido-ului si intirzierea ejacularii.icter, Reacii alergice de tip
erupii cutanate,agronulocitoz, anemie hemolitic,Inhibiia centrilor vitali (respirator etc),Creterea
masei corporale prin stimularea apetitului .
Stomatologie: interventii chirurgicale in reg.OMFpotenteaza act.analgezicelor,pt inlaturarea fricii, in
voma postoperatorie
10.

1)

Clasificarea antitromboticelor. Fibrinoliticele: clasificarea; MA; I, Ci, stom, RA


Antigoaculante

2)

Antiagregante

3)

Fibrinolitice

4)

Preparate ce amelioreaza propr ietatile reologice ale sangelui

Fibrinolitice clasificare:
*Cu act directa: fibrinolizina, tripsina si himotripsina
*Cu act indirecta: streptokinaza, urokinaza, antistreplaza, nasaruplaza
Mecanism de actiune : Introduse n circulaia sistemic medicamentele
fibrinolitice, se leag de plasminogenul fixat pe chiagul format i lizeaz fibrina,
desfcnd chiagul. Proteoliza se exercit i asupra fibrinogenului, ca consecin
se micoreaz viscozitatea i se amelioreaz reologia sngelui.

Tromboliza este eficace n primele ore, cnd trombusul este freabil i flexibil.
Trombuii vechi sunt insolubili. Pentru mrirea eficacitii fibrinoliticelor se poate
asocia heparin n dozaj de 500 800 u /or.
Pentru a asigura eficacitatea i securitatea tratamentului fibrinolitic (evitarea hemoragiilor) se
controleaz obligator timpul de trombin, care trebuie meninut de 2-4 ori mai mare dect valoarea
normal.
Indicaiile: embolii pulmonare grave cu modificri hemodinamice, unde sunt
superioare heparinei i pot salva viaa pacientului, tromboze venoase profunde, tromboflebit
ileofemural sever, ocluzii arteriale periferice, infarct acut de miocard (n primele 12 ore de la debut),
infarct cerebral (primele 3-6ore) tromboza suturilor arteriovenoase externe, tromboze pe valvule
cardiace, tromboze intraventriculare dup infarct miocardic.
Reacii adverse : accidente hemoragice, sngerri interne i
intracraniene, reacii alergice pn la oc i frevent - cefalee febr, dureri
lombare .
Pretratamentul sau asocierea de anticoagulante, antiagregante plachetare,
cresc riscul hemoragiilor. Dac apar hemoragii grave se administreaz preparate
inhibitoare ale fibrinolizei (antifibrinolitice) aprotinina, acidul aminocaproic . a.
La nevoie fibrinogen uman.
Contraindicatii: Fibrinoliticele sunt contraindicate n caz de hemoragii, sau scurt timp dup
acestea, diateze hemoragice, valori ridicate ale tensiunii arteriale (peste 200 mm Hg presiunea sistolic
i 100 mm Hg presiunea diastolic), stri septice, pancreatit acut, ultimile 3 luni dup ictus.
Contraindicaii relative prezint tuberculoza cavitar, ateroscleroza avansat, vrsta naintat, prima
jumtate a sarcinei (dezlipirea placentei), mai puin de 4 zile dup natere.
Streptokinaza este preparat de origine proteic, obinut din culturi de streptococ hemolitic.
Mecanismul de aciune: Streptokinaza i manifest aciunea prin formarea unui complex cu
plasminogenul, care are aciune proteolitic asupra plasminogenului liber, transformndu-l n
plasmin. Plasmina lizeaz fibrinogenul din chiagul format, ca consecin are loc recanalizarea vaselor
obstruate.
T este de 23 minute, deacea durata scurt a efectului face obligatorie administrarea prin
perfuzie.
Exist mai multe scheme de administrare a streptokinazei. De obicei, iniial
se administreaz 1,5 milioane UI n decurs de o or (n primele ore de infarct,
tromboz arterial) sau 250.000 UI n decurs de o or (n tromboze periferice),
urmate de 1,5 milioane UI/or timp de 6 ore. n caz de tromboliza prelungit,
iniial se introduc 250.000 UI n 30 min, apoi cte 100.000 UI/or pn la 24 ore
pentru infarctul de miocard i pn la 5 zile pentru embolie pulmonar, tromboze
arteriale i venoase periferice. Se poate administra intracoronarian iniial 20.000
UI n cteva minute, apoi 2.000-4.000 UI timp de - 1 or. n tromboze sau
embolii ale venelor i arterelor periferice se pot ntroduce local intraarterial 10002000 UI la intervale de 3-5 minute, timp de pn la 3 ore.
Necesitatea administrrii unei doze iniiale mari de streptokinaz se explic
prin faptul, c majoritatea bolnavilor au anticorpi fa de preparat n snge din
cauza infeciilor streptococice curente.
Medicamentul este contraindicat, deoarece este ineficace la bolnavii cu titru
nalt de antistreptokinaz (reumatism poliarticular acut, glomerulonefrit acut
folosiea n ultimele 3 luni a streptokinazei).
Urokinaza (urokinase, abbokinase, actosolv, ukidan) este preparat de origine proteic, obinut
din culturile de celule renale umane. i manifest aciunea trombolitic transformnd direct
plasminogenul n plasmin.
Se introduce n perfuzie intravenoas n dozaj de 113.500 u.i./or, timp de 12-14 ore . Este bine
suportat, reaciile adverse sunt rare, ns are un pre destul de ridicat.

11. Clasificarea anticoagulantelor. Anticoagulante indirecte: MA, I, Ci, stom, RA


1)Anticoagulante directe: - cu actiune directa asupra unor factori plasmaticiai
coagularii. Efectul apare imediat, durata scurta

I. Preparatele heparinei
a.heparina standarta- heparina de natriu,heparina de calciu
b.heparine cu masa moleculara mica- nadropina,tinzaparina
c.heparinoizi-sulodexidul,pentosanul

d.antagonisti directi ai trombinei1: hirudina si analogii ei - hirudina, lepirudina, bipavaluridina);


2:antagonisti ai trombinei cu masa moleculara mica-melagatran, argatraban
e. citratul de Na
e.preparatele antitrombinei III: antitrombina III
f.diverse-inhibitorii FXa-antistazina
2)Anticoagulante indirecte: - inhiba factorii plasmatici ai coagularii
derivatii cumarinici: acenocumarol,warfarina
derivatii indandionei:

fenindiona,omefina

Mecanismul de aciune:
Anticoagulantele indirecte acioneaz ca antivitamin K i sunt active pe cale oral. Datorit
analogiei structurale cu vitamina K, ele inhib competitiv epoxireductaza i, posibil, reductaza o
enzim specific, care transform vitamina din forma oxidat, inactiv n forma sa redus (vitamina
KH2), activ, necesar pentru perfectarea unor proteine procoagulante, care se sintetizeaz n ficat,:
protrombina, factorii VII, IX si X. n prezena acestor anticoagulante ficatul produce i secret proteine
parial carboxilate sau necarboxilate, care nu sunt funcionale - cunoscute sub denumirea de PIVKA
("protein induced by vitamin K absence").
Aciunea anticoagulantelor orale este prezent numai in vivo. Ea se instaleaz lent deoarece
diminuarea concentraiei factorilor coagulrii are loc n funcie de timpul de njumtire al acestora.
Primul afectat este factorul VII, care are un timp de njumtire de 5 ore, factorul IX are un timp de
njumtire 20-30 ore, factorul X - 25-60 ore, iar protrombina - 50-80 ore. Durata efectului
anticoagulant este de lung durat i constitue 2-10 zile dup ntreruperea tratamentului, fiind
dependent de timpul necesar refacerii cantitii fiziologice de factori ai coagulrii.
Farmacocinetica :Anticoagulantele indirecte se absorb bine din tubul digestiv. In plasm se leag n
proporie de 90-99% de albumin. Sunt n majoritate metabolizate n ficat. Timpul de njumtire n
plasm este cuprins ntre 2,5 ore pentru etil biscoumacetat i 37 ore pentru warfarin. Trec prin bariera
placentar i ptrund n lapte.
Este absolut necesar controlul efectului anticoagulantelor orale, care se face, prin msurarea timpului
de protrombin sau a timpului Quick, care evalueaz activitatea complexului protombinic. Timpul de
protrombin trebuie controlat zilnic n primele 4-5 zile de tratament (n spital), n urmtoarele 1-2
sptmni de 2 ori pe sptmn, apoi o dat n sptmn timp de 1-2 luni i, n continuare, dac
valorile sunt stabile, o dat sau de 2 ori pe lun. Dac devine necesar ajustarea dozei, se mrete
frecvena controlului, pn ce se obin valori constante.
Indicaiile : Anticoagulantele indirecte sunt indicate pentru tratamentul curativ i profilaxia
tromboemboliilor si al trombozei venoase profunde. Sunt de ales la bolnavii cu risc mare pentru
prevenirea trombozei venoase postoperatorii dup intervenii ortopedice asupra oldului i intervenii
chirurgicale ginecologice majore; risc mare de embolie n infarct transmural anterior (favorizeaz
formarea de trombui murali), infarct ntins, insuficien cardiac, anevrism ventricular, fibrilaie

atrial, angina instabil, n arteriopatii periferice; profilaxia accidentelor embolice la bolnavii cu


fibrilaie atrial i la purttorii de valvule cardiace protetice.
Reacii adverse: Accidente hemoragice, n timpul sarcinii pot provoca hemoragii letale la ft. In
timpul primului trimestru pot fi cauz de malformaii (hipoplazie nazal, calcificri epifizare). Pot
aprea diverse malformaii ale sistemului nervos central pentru folosirea n orice perioad a sarcinii,
rareori erupii cutanate, febr, leucopenie, de natur alergic. Foarte rar pot aprea leziuni necrotice ale
pielii, mai ales la nivelul snilor, de patogenie neprecizat. Derivaii de indandion sunt toxici i pot
provoca leziuni hepatice, leziuni renale, diaree sever.
Contraindicaiile : O contraindicaie absolut reprezint lipsa posibilitii de control periodic al
coagulrii. Alte contraindicaii prezint hemoragiile, traumatismele i alte leziuni sngernde, ulcerul n
evoluie, prezena sindroamelor hemoragice, interveniile operatorii neurologice sau oculare,
hipertensiunea arterial malign, accidentele cerebrovasculare, insuficiena hepatic i renal grav,
alergia specific, leziunile canceroase, sarcina.
Hemoragiile provocate de anticoagulantele orale se trateaz cu vitamina K - fitomenadiona, care
este antidotul specific. Dozele utile sunt cuprinse ntre 5 mg i 25 mg, administrate oral, n injecii
intramusculare sau injecii intravenoase lente.
Metodele de dozare: Anticoagulantele cumarinice nu pot fi folosite ca medicaie de urgen. Se
recomand nceperea tratarnentului cu heparin i continuarea cu un anticoagulant cumarinic (introdus
naintea opririi heparinoterapiei). Administrarea se face pe cale oral. n general, se folosesc iniial
doze de atac, 2-3 zile, apoi se continu cu doze de ntreinere. Actualmente exist tendina de a
recomanda de la nceput doze relativ mici. Deoarece efectul este deplin abia dup 5-7 zile.
12. Anticoagulantele directe: Clasificarea; MA, I, Ci, stom, RA. Antagonistii heparinei.
1)Anticoagulante directe: - cu actiune directa asupra unor factori plasmaticiai
coagularii. Efectul apare imediat, durata scurta

I. Preparatele heparinei
a.heparina standarta- heparina de natriu,heparina de calciu
b.heparine cu masa moleculara mica- nadropina,tinzaparina
c.heparinoizi-sulodexidul,pentosanul

d.antagonisti directi ai trombinei1: hirudina si analogii ei - hirudina, lepirudina, bipavaluridina);


2:antagonisti ai trombinei cu masa moleculara mica-melagatran, argatraban
e. citratul de Na
e.preparatele antitrombinei III: antitrombina III
f.diverse-inhibitorii FXa-antistazina

Mecanismul de aciune al heparinei :


- const n inhibarea coagulrii prin cuplrii heparinei cu un anticoagulant fiziologic - antitrombina III.
---- Complexul heparin-antitrombin III determin modificri conformaionale ale antitrombinei III,
care i accelereaz considerabil aciunea anticoagulant, inactivnd o serie de enzime procoagulante:
trombina i factorii activai X, XII, XI, IX.
- Cea mai sensibil este trombina, urmeaz apoi factorul Xa. Fixarea de antitrombina III este
condiionat de prezena secvenei pentazaharidice specifice a heparinei. Pentru inactivarea trombinei
este necesar ca heparina s se fixeze att de antitrombina III ct i de trombin.
Heparina favorizeaz eliberarea lipoproteinlipazei din esuturi, cu hidroliza consecutiv a
trigliceridelor din componena chilomicronilor i a lipoproteinelor.
Farmacodinamia:

- Are efect analgezic, antialergic, antiinflamator, imunosupresiv, hipoglicemiant, diuretic.


- Este antagonistul fiziologic al histaminei, serotoninei, aldosteronului, frneaz reacia antigenanticorp, sporete fosforilarea oxidativ n peretele vascular i mduva spinrii.
- Preparatul sporete funcia tiroidei, diminuiaz legarea tiroxinei de proteine, ca consecin scade
nivelul hormonului tireotrop.
Date de farmacocinetic :
- Anticoagulantul este ineficace cnd este administrat oral, deorece nu se absoarbe din mucoasa
tractului gastro-intestinal. Se absoarbe bine la administrarea subcutanat, intramuscular i
intravenoas.
- n cazul injectarii subcutanate biodisponibilitatea heparinei standard este limitat la 25-30%. n snge
se leag n proporie mare de proteinele plasmatice
- Timpul de njumtire dup injectarea intravenoasa a anticoagulantului este dpendent de doz astfel timpul de njumtire dup injectarea unei doze de 25 u/kg, este de 30 minute, a unei doze de
75-100 u/kg, este de 60 minute i a unei doze de 400 u/kg, este de 152 minute. T1/2 este mai mic la
brbai i la fumtori i se mrete n caz de insuficien hepatic i renal. Heparina este captat de
celulele endoteliale, care o depolimerizeaz i, n msur mai mic. O parte se elimin urinar n form
depolimerizat.. Heparina nu traverseaz bariera placentara i nu este duntoare pentnru ft, fiind de
ales atunci cnd este necesar adnministrarea unui anticoagulant n timpul sarcinii.
Indicaii:
Tratamentul i profilaxia trombozei venoase profunde i al emboliei pulmonare,
Bolnavilor cu risc moderat i la cei cu risc mare (vrsta peste 40 ani, intervenii chirurgicale majore
pelvine sau abdominale, cancer, intervenii ortopedice pe old .a.).
Heparina n doze mici (5 u/kg i or n perfuzie intravenoas), poate fi folosit n stri de coagulare
intravascular diseminat..
Dozajul heparinei se face n funcie de indicaii. n tratamentul trombozei venoase profunde i al
emboliei pulmonare se introduce de preferin intravenos, iniial 5000 u n bolus, apoi 30000 - 35000
u/zi n perfuzie continu. Durata tratamentului este de 4-5 zile, i pn la 10 zile n caz de tromboz
ileofemural masiv. De regul, n continuare se recomand un anticoagulant oral. Tratamentul
tromboembolilor se poate face i cu heparin subcutanat, cte 15000-20000 u la fiecare 12 ore.
n scop profilactic se recomand injecii subcutanate de 5000 u la fiecare 8-12 ore; pot fi utile chiar
doze de 3500 u la fiecare 8 ore.
Stomatologie
Heparina in stomatology se utilizeaza pentru profilaxia complicatiilor tromboembolice dupa interventii
massive OMF. Ung de heparina se foloseste topic in tratamentul parodontitei, hematoamelor
posttraumatice, cicatricelor infiltrative postoperatorii in regiunea OMF datorita efectului antiinflamtor,
antiedematos si de ameliorare a troficii tisulare.
Reacii adverse : hemoragii, trombocitopenie (dupa 3-15 zile de la debutul tratamentului), tromboz
arterial , osteoporoz, chiar fracturi spontane alopecie, fenomene de hipoaldosteronism, cu
hiperkalieinie. Alte efecte nedorite sunt de natur alergic: febr, frisoane, erupii cutanate, rareori oc
anafilactic.
Contraindicaii : :Heparina este contraindicat n hemoragii sau tendine la hemoragii, n ulcerul
gastric sau duodenal activ, n accidentele vasculare cerebrale hemoragice, endocardita bacterian acut,
dupa interveniile pe sistemul nervos central, ateroscleroza vaselor cerebrale.
Contraindicaii relative prezint hipertensiunea arterial, afectarea vaselor retinei, insuficiena
hepatic i renal, antecedente ulceroase, vrsta naintat, la bolnavii cu alergie specific la
anticoagulant.
Este necesar controlul de laborator al coagulrii sngelui. Testul cel mai sensibil, recomandat
actualmente este timpul de tromboplastin parial activat (TTPA) care msoar capacitatea de
coagulare intrinsec i trebuie meninut la valori de 1,5-2,5 ori mai mari dect cele normale. Alt test
mai puin sensibil este timpul de recalcifiere (Howell), care trebuie meninut de 2-2,5 ori mai mare

dect valoarea normal. Controlul sngelui se face imediat naintea injeciei intravenoase sau pe
parcursul perfuziei, la nceput la fiecare 4 ore, apoi o dat/zi.
Antagonistul heparinei - Protamina sulfat (protamine sulfate) - este o
polipeptid bazic obinut din sperma de pete. Neutralizeaz specific heparina,
fiind folosit ca antidot al acesteia. Efectul se instaleaz n 30-60 secunde de la
injectarea intravenoas. 100-125 mg protamin anihileaz aciunea
anticoagulant a 10.000 uniti heparin.
Este indicat n hemoragiile grave, aprute sub tratament heparinic. Se
injecteaz intravenos 50-75 mg protamin, continund apoi cu o perfuzie dozat
dup nevoie.
Supradozarea protaminei implic un risc de coagulare intravascular i tromboz, datorita inhibrii
funciei heparinei endogene. Injectarea intravenoas provoac uneori congestia pielii, bradicardie,
hipotensiune i dispnee.

13. Antiagregantele: clasificarea, MA, I si Ci, stom, RA


Clasificare:
a.inhibitorii metabolismului ac.arahidonic al trombocitelor:
1)inhibitorii fosfolipazei-glucocorticoizi; papaverina
2)inhibitorii COX: ac. acetilsalicilic,trifuzal;
3)inhibitorii selectivi ai tromboxan sintetazei: indobufen,ridogrel,vapiprost
b.preparate ce maresc concentratia si durata actiunii AMPc:
1)activatorii adenilatciclazei : prostaciclina,iloprost;
2)inhibitorii fosfodiesterazei: derivatii xantinici(xantinol,pentoxifilina)
3)inhibitorii adenozindezaminazei si fosfodiesterazei- dipiridamol,trifluzal.
c.antagonistii receptorilor TXA2- sulotroban,dextranii 40, 70;
d.blocantele receptorilor ADP ale trombocitelor- clopidogrel,ticlopidina;
e.antagonistii receptorilor membranari GPIIb/IIIa- tirofiban,ortofiban;
f.preparate ce stimuleaza sinteza prostaciclinei PGI2- deriv. Cumarinici, pentoxifilina,acidul
nicotinic;
Mecanism de actiune:
Are loc inhibarea COX de la nivelul endoteliului,implicata in formarea prostaciclinei endoteliale care
poseda efect vasodilatatoare si antiagregante,si intrucit plachetele sunt celule anucleate nu pot reface
COX inactivata ireversibil.
indicatii:angina pectorala,infarct miocardic,ACV,vasculopatii ischemice
cardiace,cerebrale,periferice,profilaxia trombozelor in urma interventiilor chirurgicale
ginecologice,arteropatii periferice.

contraindicatii:diateze hemoragice,ulcer gastric si duodenal,boli parenchimatoase,prezenta alergii la


medicamentoase,litiaza uratica,nefropatia gutoasa
reactii adverse:fenomene de iritatie gastrica,chiar ulcer,singerari,reactii
alergice,leucopenie,trombocitopenie,
utilizarea in stom:.Pacientului hemofilic in caz de sangerari dentare i se aplica
initial tratament local (celuloza, trombina, acidtranexamic), apoi general (factori
antihemofilici)

14.Hemostaticele.
Sunt medicamente capabile sa opreasca singerarea.

Clasificarea:
A.hemostatice locale: - cuprinde preparate care se aplica pe suprafetele singerinde, in cazul
hemoragiilor externe, capilare, venoase. Se utilizeaza in epistaxis, plagi superficiale, extractii dentare,
interventii reg. ORL
1)vasoconstrictoare- epinefrina,norepinefrina,policrezulen; Se folosesc sub forma de solutii, actiunea
vasoconstrictoare dureaza 0.5-2h
2)preparate astrigente- clorura ferica in sol. 5-20 % ,clorura de aluminiu, creioane sau solutie;
Substantele provoaca o coagulare a proteinelor de suprafata, utilizate pt oprirea hemoragiilor prin
taieturi
3)preparate cu activitate tromboplastica: pulbere sau solutie de tromboplastina, veninul de vipera
4)preparate ce transforma fibrinogenul in fibrina: trombina. Utilizate local in pulbere sau sol.
Impreuna cu fibrinogenul sau imbibate cu burete de fibrina. In Chirurgia plastica, neurochirurgie,
extractii
B.hemostatice sistemice:
I. Coagulantele:
a) cu actiune directa:
-prep. din singe: fibrinogen, concentratele factorilor VIII, XIII, complexul fIX
- fosfolipide tromboplastice : fibracel
- prep.cu activitate de tip trombotic: batroxobin
b) cu actiune indirecta : fitomenadiona, menandiona, manadiol sodiu fosfat
II. Antifibrinoliticele
a) sintetice: acid aminocapronic, acid aminometilbenzoic
b) de provenienta animaliera: aprotinina

III. Preparate proagregante: preparatele de Ca, serotonina, carbazocroma


IV. Angioprotectoarele:
a) prep. Sintetice: piricarbat, dobesilat de Ca, etamsilat.
b) prep de origine vegetala: rufazid, evercitina
c) prep de origine animala: rulodexid
hemostatice locale:Aceast grup cuprinde preparate care aplicate pe suprafeele sngernde, pot
controla hemoragiile capilare. Se utilizeaz n caz de epistaxis,plgi,extracii dentare,intervenii O.R.L.
etc.
Ele se mpart n urmtorul mod:
1).Vasoconstrictoare :Epinefrina(adrenalina),norepinefrin(noradrenalina),policrezulina. Sefolosesc n
soluie 1/100 000-1/2000 pentru prima i 1/5000 pentru a doua utilizare.Aciunea
vasoconstrictoare,responsabil de oprirea sngerrii, dureaz 1/2-2 ore.
2).Preparate astringente, substane care provoac ocoagulare a proteinelor de suprafa:Clorura feric,
n soluie 5 -20%.Nu este recomandabil aplicarea pe plgi, deoarece ntrzie cicatrizarea, iar soluiile
concentrate sunt caustice.Sulfatul de aluminiu i potasiu(alumen, alaun de potasiu) sub form de
creioane sau n soluie, este util pentru oprirea hemoragiilor produse prin tieturi superficiale sau n
ulceraiile buzelor.
3).Preparate cu activitate tromboplastinic:Pulbere sau soluie de tromboplastin, veninul de viper
(Vipera russelli)cu aciune analog tromboplastinei . Efectul hemostatic se datorete activrii
protrombinei, cu declanarea consecutiv a procesului de coagulare a sngelui.
4). Materiale hemostatice absorbabile (matrice pentru coagularea local)Fibrina uman sub form de
burete mbibat n soluie de trombin. Se aplic pe plgi chirurgicale sngernde, unde trombina, venind
n contact cusngele l coaguleaz n matricea fibrilar.Gelatina,sub form de burete,se aplic pe
suprafee sngernde, ca atare sau mbibat n soluie salin izoton steril,soluie de trombin sau
soluie de antibiotic. Buretele absoarbe sngele i favorizeaz coagularea,acionnd hemostatic n
sngerrile capilare i venoase.
Utilizare in stom:se utilizeaza in ,plgi,extracii dentare, in tieturi superficiale sau n ulceraiile
buzelor

15 Coagulantele.
1. Coagulante directe
Preparatele din sngele uman: fibrinogen purifcat, concentratele factorilor VIII, complexul
factorului IX (complexul protrombinic);
Fosfolipidele tromboplastinice (fibracel);
Vitaminele K: Fitomenadiona- vitamina K1 (natural), vitamina K2 (sintetizat de flora
intestinal), Menadiona - vitamina K3 (produs de sintez);
Antagonistul heparinei - protamina sulfat;
Extractele din veninul unor erpi: batroxobin.

Hemostaticele prin creterea rezistenei capilare: carbazocroma, bioflavonoidele cu


aciune vitaminic P, etamsilatul.
Inhibitoarele procesului de fbrinoliz : acidul aminocaproic, aprotinina;

mecanism:mecanismul de exemplu a preparatului ca vit.K consta in faptul ca acesta este cofactorul sistemului
enzimatic microzomial ce catalizeaza sinteza factorilor de coagulare.Catalizeaza carboxilarea radicalilor
glutamici de pe suprafata macromoleculelor glicoproteice,derivatii carboxilici faciliteaza legarea ionilor de de
calciu,prin interactiunea complexului rezultat cu fosfolipidele tisulare,favorizind procesul de coagulare.
indicatii:hemoragii,icter mecanic sau fistula biliara,sindroame de malabsorbtie,boala hemoragica a nounascutului si sugarului.
contraindicatii-tromboze si tromboembolii,sindrom fibrinolitic,coagulopatii de consum,trombocitopeniile
reactii adverse-in supradozare poate fi coagulare intravasculara,congestia pielii,bradicardie,hipotensiune(la
injectarea intreavenoasa)
utilizare in stom:se utilizeaza in ,plgi,extracii dentare, in tieturi superficiale sau n ulceraiile buzelor

Preparatele din sngele uman cuprinznd factori ai coagulrii, sunt folosite pentru profilaxia i
tratamentul hemoragiilor prin deficit de coagulare i la bolnavii cu deficite specifice. Preparatele
trebuie folosite cu discernmnt, deoarece exist riscul de a transmite hepatita B i SIDA.
Fibrinogenul purificat obinut din plasma uman, acioneaz hemostatic n sindromul de defibrinare i
n afribinogenemia congenital. Se introduce n perfuzie intravenoas n doz de 1-8 g (sub form de
soluie de 1-2%)
Complexul factorului IX sau complexul protrombinic const ntr-un concentrat uscat i purificat obinut
din plasm, care conine protrombin (factor II), factor IX, faclor X i cantiti variate de factor VII,
factori ai coagulrii dependeni de vitamina K.
Reacii adverse :uneori se poate dezvolta tromboz vascular (riscul este micorat prin administrarea
de heparin); sindromul de coagulare intravascular diseminat, atunci cnd nivelele factorilor IX i
VII depesc 50% din valoarea normal. Uneori survin reacii pirogene. Introducerea rapid poate fi
cauz de cefalee, congestie, modificri tensionale, grea i vom.
Fosfolipidele tromboplastinice obinute din placent, introduse n snge, formeaz mpreun cu
factorii X, V i ionii de calciu un complex care transform protrombina n trombin, favoriznd
procesul coagulrii.
Vitaminele K sunt compui naturali sau analogi de sintez, derivai de 1,4-naftochinon.
Acionnd n calitate de cofactor al unui sistem enzimatic microzomal, ele sunt indispensabile pentru
sinteza n ficat a unor glicoproteine care au rol de factori ai coagulrii: protrombina (factorul II),
proconvertina (factonil VII), factorul Christmas (factorul IX), factorul Stuart-Prower (factorul X).
Vitaminele K catalizeaz gama-carboxilarea radicalilor glutamici de pe suprafaa macromoleculelor
glicoproteice, ceea ce determina activarea lor. n cazul hipo sau avitaminozei K apar sngerri datorate
unei coagulabiliti reduse a sngelui. Pot aprea echimoze, epistaxis, hemoragii digestive, hematurie,
sngerri postoperatorii, mai rar hemoptizie i hemoragii cerebrale. Lipsa vitaminelor poate surveni la
supradozarea anticoagulantelor orale (antivitaminine K), a salicilailor (scad protrombinemia) i a
vitaminei A.
Fitomenadiona (phytomenadione, phytonadione, vitamina K1, aquamephyton, kanavit, konakion,
mephyton) se gsete n plante. Este liposolubil, absorbia ei se face n poriunea incipient a
intestinului subire, prin intervenia unui mecanism transportor activ. Se poate administra oral,
intramuscular, iar n cazul anumitor preparate i intravenos. Efectul se instaleaz relativ repede.Doza
de fitomenadion necesar n hemoragiile grave cu hipoprotrombinemie sever prin supradozarea
anticoagulantelor cumarinice este de 20-40 mg intramuscular sau intravenos lent.

0 indicaie important este boala hemoragic a nou-nascutului i sugarului. Pentru profilaxie se


recomand administrarea parenteral de 1-5 mg mamei cu 6-24 ore nainte de natere sau 0,3 mg/kg
copii.

16.Antifibrinoliticele (sintetice si animaliere (aprotinina))


Clasificare:
A. Sintetice: Ac. Aminocaproic, ac. Tranexamic, ac.aminometilbenzoic
B. Animalieera: aprotinina.
MA: inhibarea activatorului plasminogenului cu impiedicarea formarii de plasmina/
Antifibrinoliticele sunt preparate cu aciune hemostatic, utilizate n hemoragiile prin hiperfibrnoliz.
Din aceast grup fac parte :
Acidul aminocaproic (aminocaproic acid, amicar, capramol, epsikapron);
Acidul tranexamic (tranexamic acid, anvitoff, cyclokapron, exacyl, frenolyse, ugurol);
Acidul aminometilbenzoic (aminomethylbenzoic acid, gumbix);
Aprotinina (aprotinin, aprotimbin, contrykal, gordox, iniprol, trasylol, zymofren).
Acidul aminocaproic (aminocaproic acid, amicar, capramol, epsikapron), un compus de sintez nrudit
cu lizina. Efectul hemostatic se datorete inhibrii activatorilor plasminogenului i mpiedicrii
formrii plasminei
Acidul aminocaproic se absoarbe bine dup administrarea oral, realiznd concentraia plasmatic
maxim la 2 ore. Se distribuie extracelular. Sc elimin repede prin urin - circa 80% n 12 ore. Timpul
de njumtire este de 1-2 ore.
Indicaii: supradozarea medicaiei fibrinolitice, sindrom fibrinolitic sistemic n ciroz, cancer
metastatic, hemopatii etc., hemoragii operatorii dup prostatectomie i alte intervenii urologice,
amigdalectomie, hematurii, melene, unele menoragii i metroragii; profilaxia hemoragiei dup extracii
dentare la hemofilici.
Se administreaz oral, 6 g de 4 ori/zi, sau n perfuzie intravenoas, iniial 4-6 g n 1/2 or, apoi cte 11,25 g/or, pn la oprirea hemoragiei, fr a depi 30 g/zi. La nevoie, se asociaz perfuzia cu snge
proaspt i fibrinogen.
Reacii adverse: injectarea intravenoas rapid produce hipotensiune, bradicardie, aritmii. favorizarea
coagulrii intravasculare. Dozele mari provoac diurez osmotic, uneori cu dezechilibru
hidroelectrolitic. Ocazional pot aprea grea, diaree, cefalee, ameeli, obstrucie nazal, rareori
fenomene de miopatie.
Contraindicaii: insuficiena renal sever, strile de coagulare intravascular
activ, hemoragiile intracavitare, primul trimestru de sarcin. Impune grij
folosirea la cardiaci, hepatici i renali
Acidul tranexamic (tranexamic acid, anvitoff, cyclokapron, exacyl, frenolyse,
ugurol), inhibitor al fibrinolizei de sintez, cu aceleai indicaii i contraindicaii ca
i acidul aminocaproic, ns are o poten mai mare i este mai bine suportat. Se
administreaz oral 0,25-1 g de 3-4 ori/zi sau intravenos lent 0,25-0,5 g de 1-3
ori/zi (sau mai mult). Provoac rareori grea, vom, ameeli, hipotensiune.
Acidul aminometilbenzoic (aminomethylbenzoic acid, gumbix) este un alt inhibitor al fibrinolizei
folosit n sngerrile prin hiperfibrinoliz. Se administreaz oral 100 mg de 3 ori/zi, n injecii
intramusculare sau intravenoase (lent) 50-150 mg de 3 ori n zi. Are aceleai reacii adverse ca celelalte
antifibrinolitice de sintez.

17.Agregantele.
mecanismul:activeza formarea de tromboplastina,trombina si polarizarea fibrinei
indicatii:boala actinica,vasculita hemoragica,hipocalcemiei,in perioada preoperatorie
contraindicatii: insuficien renal sever, predispoziie la tromboze, ateroscleroz. Hipersensibilitate la
preparat.
reactii adverse:la administrarea i/v pot surveni senzatii de caldura,disconfort in regiune cordului,iar in cazul
patrunderii sub piele-necroza
utilizare in stom: se uitilizeza la ,profilaxia hemoragii dupa extractii dentare la hemofilici

18.Angioprotectoare.
clasificare:1)sintetice-acid aminocaproic;2)animaliere-aprotinita
mecanismul:stimuleaza activarea trombocitelor i ieirea lor din maduva osoasa. Activeaza formarea de esut
al tromboplastinei (factorul III) n deteriorarea vaselor mici de sange, promoveaza aderen i agregarea
trombocitelor, reduce sngerare.
indicatii:tratament si profilaxia hemoragiei,dupa interventii asupra organelor bogat vascularizate,intervetii
ORL,oftalmologice,in boala venoasa si angiopatie diabetica
contraindicatii:hipersensibilitate,tromboza,tromboembolie,hemoblastoza la copii
reactii adverse:ocazional se atesta greata,cefalee,eruptii cutanate
utilizare in stom:in interventii chirurgicale in regiunea oro-maxilo-faciala ca eliminari de
chist,granuloame,extractie dentara

19.Substituentii de volum plasmatic.


clasificare:A.solutii cristaloide:1.solutii saline:a)izotone-simple(sol.0,9% NaCl);polielectronice(sol.Ringer,trisol,disol);b)hipotone-simple(sol.NaCl 0,45% si/sau glucoza);polielectronice(ionosteril HF10,ionosteril HD5);c)hipertone:sol.NaCl 5%,10%,sau 20%;2.solutii nesalinesol.glucoza si fructoza 5,10,20 sau 40%.
B.solutii coloidale1.dextranii-a)cu masa moleculara mica(manitol,sorbitol);b)cu masa moleculara
medie(dextran 40);c)cu masa moleculara mare (dextran 70); 2.amidonuri-hidroxietilamidon; 3.polimeri
polipeptidici-poligelina,oxipoligelatina; 4.preparatele singelui-albumina umana,plasma
mecanismul:la administrare contribuie la atragerea lichidului din spatiul extracelular in lumenul vascular cu
cresterea volumului de singe
efectele: efect de volum(restabileste volumul de singe circulant prin volumul de substituent si prin volumul de
singe atras; efect hipertensiv-creste presarcina,debitul cardiac,presiunea arteriala; efect antitromboticmicsoreaza viscozitatea si hematocritul,inhiba agregarea plachetara,dilata pasiv vasele; efect diuretic-intensifica
fluxul renal si filtratia glomerurala; efect detoxicant-se produce hemodilutia cu reducerea relative a toxicului si
accelereaza eliminarea lui.

indicatii-tratamentul si socul hipovolemic(hemoragic,traumatic,septic,combustional),maladia


Raynoud,cardiochirurgie-dextran 40 si 70,amidonurile;pancreatita acuta,sindrom nefrotic,ciroza hepaticaalbumina
contraindicatii-insuficienta cardiaca,insuficienta renala,traume cerebrale cu hipertensiune,ictus hemoragicdextran 40 si 70,amidonurile;anemie grava,hipersensibilitatea,insuficinta cardiaca severa-albumina
reactii adverse-rareori salivatie,greata,voma,dureri lombare,urticarie(albumina);reactii alergice,risc de edem
pulmonar,reactia de pseudoaglutinare-dextran 40 si 70
utilizare in stom:in interventii chirurgicale in regiunea oro-maxilo-faciala ca eliminari de
chist,granuloame,extractie dentara
20.Clasificarea preparatelor vitaminice.
I.preparatele vitaminelor
-dupa hidrosolubilitatea:
A.hidrosolubile: vit. B1-tiamina, vit.B2-riboflavina, vit.B3-acidul nicotinic, vitB5-acidul pantotenic,Vit.B6
-pirodoxina, vit.B12 -cianocobalina,vit.BC -acid folic, vit.H-biotina, vit.P-rutozid, vit.C-acid ascorbic
B.liposolubile:vit.A-retinol, vit.D-ergocalciferol, vit.K-fitomenaiona,Vit.E-tocoferol acetat.
II.preparate vitaminoidelor: vit B4 -colina, vit.B8 -inozitol, vit.B13 -acidul orotic, vit.B15 -pangamatul de calciu,
vit. N-acidul lipoic,vit.U-metilmetioninsulfoniu clorid, vit.H 1-acidul paraaminobenzoic
III.preparatele vitaminelor complexe:1)preparate polivitaminice: a)ce contin prep. vitaminice hidrosolubileascorutin,tetravit,vitergin;b)ce contin prep. vit. liposolubile-aevit,seven siz; c)ce contin prep.vit. hidro si
liposolubile-vitacutrol,revit;
2)prep polivitaminice cu macroelemente(Ca,K,Mg,P)-beviplex,picovit.
3)preparate polivitaminice cu microelemente-feniuls,triovit,vitrum laif. 4)prep polivitaminice cu macro- si
microelemente-nova vita,duovit,materna.
-dupa efectul profilactico-curativ:
1)influenteaza reactivitatea organismului:vit din grupul B,C,PP si A(regleaza starea functionala a
SNC,metabolismul si trofica; 2)protejeaza mucoasele si tesuturile cutanate-vit. B 2,B6,PP,E,H (regleaza
metabolismul si trofismul,amplifica proprietatile protectoare ale epiteliului. 3)vitamine cu actiune antitoxica si
antiinfectioasa-vit B1 , B2 ,PP,B6 ,B12 ,BC(maresc rezistenta organismului; 4)vit. ce influenteaza hematopoieza si
coagubilitatea singelui-vit B ,B ,PP,C si K; 5)regleaza vazul-vit A,C,E si B 2 (adaptare la intuneric,largeste
cimpul vizual) 6)influenteaza metabolismul tesutului osos si dentar-vit D,E,C ,B 1 ,B5 , si B12 cauzele
hipovitaminozelor:se clasific n endogene (primare), principalele cauze fiind cantitile reduse de vitamine n
produsele alimentare din meniul zilnic sau distrugerea lor n procesul de pstrare i prelucrare incorect a
acestora i exogene (secundare), care apar n rezultatul dereglrii absorbiei vitaminelor n organism din cauza
unor maladii gastrointestinale (intoxicaii alimentare, gastrit, pancreatit, boli parazitare), unor stri fiziologice
(perioada de cretere, sarcin, lactaie, lucrul fizic intensiv), deprinderi duntoare (fumatul i consumul
exagerat de alcool). in urma tratamentul ndelungat cu preparate medicamentoase (antibiotice, sulfanilamide),
care, fie inhib vitaminogeneza, fie diminueaz absorbia vitaminelor, de asemenea prezena unor poluani sau
substane cu aciune antagonist ctre vitamine. utilizarea in stom:Vit. A ajuta la dezvoltarea celulelor si la
mentinerea sanatatii acestora.In gura, lipsa vitaminei D poate provoca boli gingivale si chiar fracturarea
maxilarului. La o varsta frageda, carenta poate afecta formarea dintilor.Carenta de vitamina B poate duce si la
aparitia afectiunilor:Cheilita angulara (inflamatie dureroasa si fisuri la colturile gurii);Stomatita aftoasa
recurenta;Candidoza orala cronica;Glosita atrofica.Persoanele cu un deficit de vitamina K pot suferi sangerari
excesive dupa o extractie, sau chiar dupa o simpla curatare a dintilor iar vindecarea ranilor poate dura foarte

mult.

21.Preparatele cu influenta asupra metabolismului Ca si P.Influenta asupra


metabolismului Ca si P a preparatelor vit.D,paratiroidinei si calcitoninei.
Calciul si fosforul constituie baza minerala a scheletului si a dintilor,asigurind
proprietatile mecanice si de suport.factorii care regleaza metabolismul calciului sint:
-vit D
-paratiroidina
-calcitonina
-hormonii sexuali,vitC,glucocorticoizii
Preparatele vit D.Se cunosc 7 substante cu proprietati de vit D,insa importanta au vit
D2(ergocalciferolul)si vit D3(colecalciferolul).
Mec. de actiune:1.intensifica absorbtia Ca,P si Mg in intestin
2.activeaza sinteza in oase a stromei proteice si formarea colagenului
3.regleaza reabsorbtia Ca in tubii renali proximali
In avitaminoza D se constata dformarea oaselor,dereglarea structurii dintilor.
Ca preparate ale vit D2 se foloseste ergocalciferolul(sol uleiosa de 0.125%),untura de
peste.Preparat al Vit D3 este videholul.
Indicatii:Profilaxia si tratamentul rahitismului la copii,unele boli ele sistem
osos(osteomalacie),profilaxia si tatam carie dentare,tratam maladiilor pielii si
mucoaselor.
Reactii
adverse:hipercalciemia,slabiciunea,anorexia,iritabilitatea,sudoratia,greata,voma,cefalee.
Paratiroidina.Contine parathormon,care este reglatorul endogen al nivelui Ca in singe
prin influenta asupra absorbtiei lui din intestin,depozitarii si mobilizarii din oase,excretiei
prin urina,scaun.Se utilizeaza in dereglarile metabolismului Ca si P.
Calcitonina contine hormonul tirocalcitonina,produsa de celulele C ale glandei
tiroide.Functia principala e reducerea concentratiei Ca in singe.Preparatu mentine masa
scheletului prin inhibarea resorbtiei tesutului osos,stimuleaza mineralizarea
oaselor,reduce nivelul Ca si P in ser.Stimuleaza excretia renala a Ca,P si Na datorita
inhibitiei reabsorbtiei in tubii renali.
Indicatii:boala Paget,osteoporoza postmenopauzala,hipercalciemia in carcinomul
mamar,hiperparatiroidism.
Contraindicatii:hipersensibilitate la preparat
Reactii adevrse:greata,voma,ameteli,hiperemia fetei,frisoane,poliurie.reactii alergice
locale sau generalizate.uneori poate fi tahicardie si hipotensiune arterila pina la colaps.
22,Preparatele calciului.
Se folosesc trei saruri ale Ca:clorura,gluconautl,lactatul.
Preparatele Ca se utilizeaza in :
1.insuficienta glandelor paratiroide pentru profilaxia si combaterea convulsiilor tetanice
2.Dereglarile matabolizmului Ca si P
3.Profilaxia rahitizmului si cariei
4.Ameliorarea coagulabilitatii singelui
5.Ca remeddii antiinflamatoare si desensibilizante
6.ca remedii cardiotonice
7.In practica stomatologica pentru profilaxia si tratamentul afectiunilor necarioase ale
tesuturilor dentare (floroza ,hipoplazie)
Calciu gluconat .contine 9% Ca .se indica in :hepatita parenchimatoasa ,afectiuni
hepatice toxice,nefrita,eclampsie,procese inflamatorii si exudative ,boli alergice
,hemostatic ,
Contraindicatii:hipercalcemia,hipercalciuria,insuficienta renala,predispozitie la
tromboze ,hipersensibilitate la preparat
Reactii Adverse :grata ,voma ,diaree,bradicardie .
Calciu clorid.contine 27% Ca.se administreaza intern sau i|v.

Indicatii:Adjuvant in tratamentul starilor alergice ,si reactiilor alergice la


medicamente,hemostatic ,antidot in intoxicatii cu saruri de Mg
Contra.predispozitie la tromboze ,ateroscleroze,fibrilatie ventriculara ,hipercalcemie
RA:bradicardie,micsorarea tensiunii arteriale ,in administrarea rapida senzatii de caldura.
23.Preparatele fluorului.
In practica stomatologica se utilizeaza:natriu
fluorid,aminofluoridul,fluorlacul,vitafluor,gelurile si pastele de dinti ce contin fluor.Se
folosesc in profilaxia cariei.
F patrunde in organism prin apa,alimente.Se absoarbe la stomacului si intestinului
subtire prin difuzie simpla.Se concentreaza atit in os,cit si la nivelul dintilor,unde
concentratia lui scade de la suprafata smaltlui catre jonctiunea smalt-dentina,ca apoi sa
creasca din nou catre pulpa.Traverseaza placenta.se administreaza gravidelor in luna 3 si
9 pentru a creste captarea F in dintii copilului.Se excreta in principal renal.concentratia f
in smalt este de 116-180mg% si 56mg% in dentina.
Actiunea F la nivelul dintilor se realizaza prin incorporararea lui in smaltul dentar,urmata
de transformarea hidroxiapatitei in fluorapatita.Fluorapatita amelioreaza stuctura
smaltului,fiind mai putin solubil la actiunea acizilor.F are si efect antiplaca prin actiunea
antienzimatica si antibacteriana,prin reducerea capacitatii microorganismelor de a
produce acizi.
La nivelul oaselor F stimuleaza activitatea osteoblastelor,favorizeaza mineralizarea
oaselor.
Natriu fluorid:indicati:profilaxia cariei,osteoporoza senila,menopauzala.
Contraindic:atralgiile,ulceratiile gastrointestinale,insuf renala,fluoroza,afect hepatice.
Reactii adverse:ulceratii bucale,hematemeza,dureri osoase,colorarea dintilor in brun sau
inalbirea lor.
Fluorlacul.Preparat combinat,principalu component fiind natriu fluorid.contine 2.9% F.
Pentru profilaxia acrii se aplica pe suprafata dintilor de 3 ori in la un interval de 1-2
zile.Procedura se repata peste 6 luni.
Vitafluor.Preparat combinat ce contine vit A,C,D2 ssi natriu fluorid.Actiunea profilactic se
datoreaza componentilor:vit A si D2 regleaza schimbul ionilor de Ca si P in
organism,contribuind la absorbtia lor din intestin.Acidul asorbic limiteaza depunerea
sarurilor F in tesuturi.Vitafluorul e eficient si in insuficienta F si vitA,D2 si C in organism.

Contraindicatii:hipevitaminoza A si D.
Antitrombotice.Clasificare
-Anticoagulante:heparina,nadroparina,sulodexid
-Antiagregante:acid acetilsalicilic,indobufen,dipiridamol,pentoxifilina
-Fibrinolitice:streptokinaza,urokinaza,anistreplaza
-Prep.ce stimuleaza viscozitatea si reologia singelui:dextrani,substituenti plasmatici
Fibrinolitice:Clasificare
-Directe: fibrinolizina
-Indirecte: strptokinaza, streptodecaza,urokinaza,alteplaza
Mecanism de actiune:se leaga de plasminogenul fixat pe cheagul format, il activeaza, transformindul
in plasmina,care lizeaza fibrina, desfacind cheagul.
Indicatii:embolii pulmonare grave cu modificari hemodinamice,tromboze venoase profunde,
tromboflebita ileofemurala, ocluzii arteriale periferice,infarct acut de miocard, infarct cerebral
acut,tromboze intraventriculare.
Contraindicatii:hemoragii, valori ridicate ale tensiunii arteriale,stari septice,pancreatita acuta,
ultimele 3 luni dupa ictus.
Reactii adverse:accidente hemoragice, reactii alergice pina la soc, cefalee,febra,dureri lombare
Stomatologie:

31.Utilizarea antibioticelor cu scop profilactic:-reducerea incidentei interventiilor chirurgicale;utilizarea antibioticelor intr-o maniera ce e obiectivata de evidenta si eficienta;-minimalizarea efectului
antibioticelor asupra florei bacteriene normale a pacientilor;-minimalizarea efectelor adverse;modificari minime asupra mecanismelor de aparare a pacientilor.Antibioticul trebuie sa acopere
patogenii asteptati.Trebuie sa se tina cont de flora bacteriana,de susceptibilitatea la antibiotice si de
costuri.Antibioticele cu spectru ingust trebuie sa fie de prima alegere pentru profilaxia infectiilor
postoperatorii si de alte tipuri.Antibioticul ales pt profilaxie nu va mai fi folosit in scop
terapeutic.Antibioticoprofilaxia trebuie administrata i/v,pe cale orala la intreruperea de sarcina,i/nazala
pentru administrarea mupirocin.La protezele articulare pe linga antibiotic i/v se impregneaza si
cimentul cu antibiotic.Intracanerala-in chirurgia cataractei.Antibioticoterapia ideala trebuie sa aiba
caracteristicele:-monoterapie,toleranta buna,ieftina,bactericida,inducere scazuta a rezistentei
bacteriene,spectru ingust,durata scurta(24-48h),sa nu modifice ecosistemulAsocierea
antibioticelor:1)se ia in consideratie spectrul de actiune,2)dupa tabloul clinic,mecanism de actiune si
efectul(bactericid,bacteriostatic)..
32.Derivatii nitromidazolului:*Clasificare:1)Preparate monocomponente:
A.cu actiune sistemica:metronidazol,tinidazol,nimorazol,ornidazol,secnidazol
B.pt uz topic:aminitrozol,metronidazol
2)Preparate combinate:helicocina(metronidazol+amoxicilina)
Ginalgina(metronidazol+clorchinaldol),metrogil denta(metronidazol+clorhexidina),clionD(metronidazol+miconazol),terjinan(metronidazol+nistatina+neomicina+prednisolon),trochomicon(m
etronidazol+cloramfenicol+nistatina+lactaza),medozol(metronidazol+clotrimazol+neomicina+hexestro
l+azulena).
*Spectru de actiune:protozoare-Entamorba hystolica,trichomonas vaginalis,Giardia
intestinalis,Balantidium coli.Bact.anaerobe:gram+(peptoccosus,clostridium;gram-(bacteroides spp.
(B.fragilis),eubacterium,h.pylori.A cav.bucale:porphoromonas gingivalis,borrelia vincenti,selemonas
spp.
*Mecanism de actiune:Preparatele se capteaza selectiv prin difuziune de agenti anaerobi lipsiti ,cu
impiedicare producerii de hidrogen.Se blocheaza procesele metabolice si se inhiba dezvoltarea
mitocondriilor.Metronidazolul este inactiv ca
atare.Metronidaz.actioneaza.asupramicroorg.anaerobe,ele avind feroxidine,cu proprietate reducatoare
inalta,ele transportaelectronul pe mitronidazol,cu reducerea nitrogrupei si formarea radicalului liber
NO.Cu cit e mai mult oxigen in mediu,cu atit mai putin metaboltit activ se formeaza si mai slab va fi
efectul metronidazolului.
*Indicatii:tricomonaza,giardioza,balantidiaza,garndenereloza,amibiaza,infect.anaerobe
intraabdominale,abcese,peritonite,pneumonii,abcese pulmonare,empiemul
pleurei,endocardite,infect.oaselor,tesuturi moi,capului,gitului,sepsis,colita preudomembranoasa,ulcer
gastric so duodenal,profilaxia inf.anaerobe dupa interventii chirurgicale.
*Contraindicatii:afectiuni cerebrale organice,maladii hepatice grave,sarcina(trimestru I)si dupa
nastere,,lactatie,asociere cu disulfiram,hipersensibilitate la prep.
*In stomatologie:in infectii anaerobe a cavitatii bucale,gingivita acuta,cron.,gingivita acuta
ulceronecrotica Vensan,stomatita aftoasa,cheilita,alveolita postextractiva,parodontita a/c,parodontita cu
gingivita,maladii inflam.provocate de proteze,periodontita si abces periodontal.
*R.adverse:anorexie,greata,gust amar,metalic,voma,diaree,dureri abdominale,,cresterea tranzitorie a
transaminazelor si
bilirubinei.cefalee,vertij,ataxie,insomnie,ameteli,depresie,slabiciune,nevrita,parestezii,prurit,urticarie,e
ruptii cutanate grave,reactii mutagene si cancerigene,ocazional:neutropenie.
33)Complicatiile antibioticoterapiei:
- reacii alergice. Se manifest prin erupii cutanate, dereglri respiratorii, spasm bronic,
pn la dezvoltarea ocului anafilactic. Apariia reaciilor alergice este motivat prin fapt c
preparatele sunt de origine biologic;
- aciune toxic asupra organelor interne alt complicaie tipic. Mai frecvent se
afecteaz auzul, funcia ficatului i rinichilor;

- disbacterioz mai frecvent este ntlnit la copii, precum i la administrarea


ndelungat a antibioticelor n doze mari. De asemenea, este mai caracteristic la
administrarea enteral a medicamentelor;
- formarea bacteriilor rezistente ctre antibiotice complicaie invizibil, dar neplcut,
care cauzeaz ineficienaantibioticoterapiei.
34)Clasificarea preparatelor cu actiune protectoare asupra mucoasei
cav.bucale.Preparate astringente:clasificare:I)Preparate
astringente:a)organice:infuzii,decocturi,extracte si tincturi din frunze de
salvie,flori de romanita,iarba,pojarnita,tanina,coaja de
stejar,marasalvina,fitodontul,alaunii;b)neorganice:cuprul sulfat,bismutul nitrat
bazic,plumbul acetat si alaunii,polimineral,proposol.
II)Prep.absorbante si mucilaginoase-carbune medicinal,oxid de zinc,argila
alba,mucilagiul de amidon,mucilagiul din seminte de in,radacini de nalba
mare,lizocimul
III)Prep.emoliente-glicerina,vaselina,lanolina,uleiul de piersici,masline,floarea
soarelui,regesan,balsam Sostacovski.
*Mecanism prep.astringente:la aplicarea lor pe suprafata mucoaselor formeaza
pelicula de albumine datorita coagularii partiale a proteinelor lichidului
extracelular,exudatului,mucusului,stratului superficial al celulelor si constrictiei
vaselor.Pelicula protejeaza terminatiilenervoase sensibile,ce duce la micsorarea
perceptiei durerii,reducerea secretiei,permeabilitatii vaselor.Actioneaza asupra
tesuturilor inflamate,suprima aparitia reflexelor si micsoreaza procesul inflamator.
*Caracteristica grupelor:Frunze de salvie-1%uleiuri eterice,se livreaza sub
forma de frunze uscate,se pregateste in ambulator de 1:10 sau 1:20.
Salvina:F.L.sol.alcoolica 1% in flacoane 10ml.action.asupra florei gram+.Sol.se
dizolva de 5-10 ori in apa distilata sau ser fiziologic,se foloseste ca
gargare,aplicatii.
Coaja de stejar:contine.8% subst.tanante cu efect astringent. Decoct de
1:10,pentru gargare in procese inflamatorii a cav.buc.,faringe,laringelui.
Cuprul sulfat:sol.5-10% ca remediu astringent,antiseptic pentru aplicatii in
gingivite hipertrofice cu diverticule.
Bismut azotat:ca remediu astringent nu se foloseste singur,se pregateste pasta
pt tratarea pulpitelor.
Plumb acetat:solutie.0.25-0.5%pt gargare.
Kaliu aluminat sulfat:oxid de aluminiu 10%,se utilizeaza in sol.0,5-1% pt
gargare.Actualmente in stomatologie se foloseste proposol sub forma de
aerosol,flacoane 50g.Are actiune anestezica,antiseptica,deodoranta.In maladii
inflamatorii a cav.bucale,stomatite aftoase si ulceroase,glosite,glosalgii,pt irigare
in periodontite a/c.
35)Preparate absorbante si mucilaginoase,emoliente:*Mecanism de
actiune:la aplicarea pe tesuturi formeaza pelicula coloidala si apara terminatiile
nervoase senzitive a mucoasei de iritare.Ca rezultat se micsoreaza sau complet
se diminueaza aparitia reflexelor nociceptive patologice.Efectul protector e cauzat
si de capacitatea macroparticulelor coloidale de a absorbi moleculele de agenti
iritanti.Preparatele se aplica pe tesuturile inflamate sau lezate,acoperind cu un
strat subtire fixeaza pe microparticulele sale substantele iritante,ferind tesuturile
de afectare.
*In stomatologie:in tratamentul maladiilor acute a mucoasei cav.bucale,in
leziunile mucoasei,pt combaterea durerilor.Pt prepararea pastelor stomatolog.se
folosesc remediile absorbante,si a pulberilor dentare curative.

Amidon de griu,porumb,cartofi:se fierbe cu apa 1:50,se formeaza


mucilagiul.Se foloseste la gargare in stomatite.
Radacina de nalba mare:in stomatite,ca gargare.
Lizocimul-se pregateste din galbenus de ou de gaina,o lingurita sare,1 litru
apa.Pt irigatii,aplicatii,gargare.
Seminte de in:contin ulei de in si mucilagiu.Decoct 1:30.Pentru gargare,pt miros
neplacut din gura.
Argila alba:ca remediu absorbant,mucilaginos in pastele stomatologice,la bandaj
gingival.
Oxid de Zn:pulbere pt paste stomatologice.
Ca remedii emoliente:glicerina,vaselina,lanolina,ulei de piersici
s.a.Mecanism:majorarea elasticitatii mucoaselor si pielii,formarea peliculei
protectoare ce apara de iritare.,diminueaz procesul inflamator.Vinilina-actiune
bacteriostatica,mucilaginoasa(sol.20-50% in uleiuri vegetale).Se folosesc in
stom.pt pregatirea formelor medicamentoase moi si lichide in tratamentul
stomatitelor,gingivite,cheilite.

36)Clasificare paste cu actiune curativa


locala:Clasificare:1)prep.deodorante-oxidantii(peroxid de
H,permanganat de K),acizii si bazele slabe(hidroxid de
Ca,hidrocarbonat de Na),uleiurile eterice aromatice(ulei de eucalipt,de
menta,tim),prep.astringente organice(,derivatii
tiosemicarbazonei(ambazona,pronilid),detergenti
cationici(benzalconiu
clorid),halogenii(etacridina,hexatidina),antisepticele din diverse
grupe(tricloran,hipoclorit),paste dentare(hexodent,lacolut).
2)prep.cheratoplastice:suc de calanhoie,ulei de catina alba,ulei din
seminte de
struguri,carotolina,proposol,retinolul,solcoserilul,metiluracil,ac.ascorbi
c,galascorbina
3)prep.cu influenta asupra salivatiei:pilocarpina,stimulatoare a
secretiei,remedii
umectante,neostigmina,ezerina.,galantamina,prap.combinate(borat
de Na+bicarbonat de Na,glicerina,fenol lichid.
4)prep.deshidratante,cauterizante,sclerozante-sarurrile metalelor
grele,acizii,preparatele iodului,colorantii.
5)prep.cu influenta asupra pulpei dentare-pt necrotizarea
pulpei(remedii devitalizante),pt conservarea pulpei prin metoda
biologica.
6)prep.pt tratamentul medicamentos al combustiilor cav.bucale
7)paste dentare curativ-profilacticeigienice,familiale,terapeutice,multifunctionale.
Preparatele deodorante:*mecanism:e divers si poate fi cauzat de
denaturarea proteinelor,inhibitia enzimelor,necesare pt activitatea
microorganismelor,dereglarea permiabilitatii membr.citoplasm.Se
folosesc in stom.pt suspendarea mirosului din gura in diferite boli.

37)Preparatele cheratoplastice:*mecanism:stimuleaza
form.anticorpilor,fagocitoza;intensifica dezvoltarea si reproducerea
celulelor,stabilizeaza mambrana si regleaza permeabilitatea
lor,contribuie la sinteza membr.celulare si intracelulare,participa la
procesele respiaratiei tisulare.*Clasificare:plante(suc de
calanhoe,tinctura de galbenele,ulei de catina
alba,maces,regesan),prod.animeliere:propolis,proposal,retinol.;remedi
i sintetice(tocoferol,livian,etiluracil).In stom.:afect.erozivo-necrotice a
mucoasei in perioada epitelizarii sub forma de solutii si unguente,pt
badijonari,aplicatii.
38)Preparate cu influenta asupra secretiei
salivei:*clasificare:stimulatoare a secretiei(remedii umectante),Mcolinomimeticepilocarpina,anticolinesterazice(neostigmina,ezerina,gal
antamina),prep.combinate(borat si bicarbonat de Na,glicerina,fenol
lichid).Inhibitoatre a secretiei(atropina,tropicamida).dupa
mecanism:stimulatoare a secretiei,inhibitoare a secretiei.Indicatii in
stomatologie:xerostomie,sindrom Sjogren,inainte de interventii
chirurgicale si manipulatii in cav.buc,leziuni
traumatice,perocoronarite.
39)Preparate deshidratante,cauterizante si sclerozante:in
prezent in stomatologie au o utilizare ingusta in legatura cu actiunea
negativa asupra tesuturilor.Clasificare:1)sarurile metalelor
grele;2)acizii in concentratii mar;3)preparatele iodului;4)colorantii.
(albastru de metilen si verde de briliant,solutii alcoolice 1-3%,in solutii
apoase pt determinare tartrului dentar.La fel in stom.se foloseste
solutia alcoolica eritrozina,sol.0,75 si 6% fuxina bazica si SchillerPisarev.Se aplica mai frecvent ca tampon pe suprafata dintelui.
40)Clasificarea preparatelor cu influenta asupra pulpei
dentare:*clasificare:I.pentru necrotizarea pulpei dentare(remedii
devitalizante).II.pentru conservarea pulpei dentare prin metoda
biologica de tratare a pulpitei.
Anhidrida arsenioasa:doza 0.0008.Atunci se foloseste cind e
contraindicata metoda biologica.Mecanism:interactiunea cu grupele
tiol,blocind sistemele enzimatice prin substituirea ionilor de H.datorita
blocadei enzim,elor tiolice,se deregleaza respiratia
tisulara,metabolismul,survine moartea celulelor.Necroza dupa aplicare
se dezvolta lent.se aplica pe 24 ore(la monoradiculari),48
ore(multiradiculari).
Aldehida formica:se utiliz.pt necrotizarea pulpei pasta Mikulin fara
arseniu.ea contine:formalina,cocaina,timolul,fenolul.Pulberea de
formaldehida in combinatie cu benzocaina si eugenolul form.pasta
paraformaldehidica.Pastele se aplica pe 7-12 zile.Sunt indicate cind e
contraindicata metoda biologica,la dinti temporari cit si permanenti.la
fel se recomanda si pacientilor cu coagulopatii.

41.PREPARATELE CU INFLUENTA ASUPRA PULPEI:


Se divizeaza in 2 grupe :I.pentru necrotizarea pulpei dentare;
II.pentru conservarea pulpei dentare prin metoda biologica de tratare a pulupitei.
I.Pentru necrotizarea se folosesc arseniul si aldehida aformica.
Anhidrida arsenioasa-pentru necrotizarea pulpei sub forma de paste in component lor intra anestezicele locale si
timolul,pentru micsorarea durerii,utilizarea timolului asigura actiune antiseptic a pastei,pasta arsenicala se aplica pe un timp
strict 24-pentru dintii diverticul,48-pentru cei cu mai multe canale.
Aldehida formica se utilizeaza pasta Mikulin fara arseniu,component ei formalina,cocaine timolulu si fenolul.Pulberea de
formaldehida cu benzocaina si eugenol constiutuie pasta paraformaldehida.,se aplica pentru7-12 zile.E indicat in
tratam.pulpitelor.Patele ce contin formaldehida sunt recomandate pacientilor cu coagulopatii.
II.preaparate dupa metoda biologica de tratament:1.cu actiune antimicrobianastreptomicina,cloramfenicol,microcida,antisepticele-nitrofural,vinilina;sulfamidele;
2.ce diminueaza reactia inflamatorie a pulpei:enzimele,corticoizii,prednisolon;
3.cu actiune anestezica si analgezica-benzocaina;
4.ce stimuleaza formarea dentine substituiente-cecontin hidroxid de calciu.
Preparatele pentru combustiile mucoasei:
1.pasta arsenioasa;
2.solutie fenol;
3.lichidul rezorcinformalina;
4.sol. de argint nitrat.sol.amoniac,sol.alcoolica iod.
42.PASTELE CURATIV-PROFILACTICE
Clasificarea: A dupa ccontinut:1.substante adezive
2.substituientii tesutului osos(hidroxiapatitele-contin clor si fosfor)
3.preparate de fluor
4.prepar.cu actiune antimicrobiana
5.substance ce modifica pH-ul;
6.compusi ce reduc formarea tartului dentar;
7.substante absorbante;
8.suplimente de extracte vegetale,minerale.
Dependent de scopul utilizarii:1.paste igienice
2.paste curativ-profilactice care pot fi divizate:a)ce intaresc smaltul dentar-contin fluor si calciu paste ca:blendamed, dental
dream)
b)cu component vegetali(Colgate,Parodontax,Eledent. Dental Herbal,Parexyl)
c)ce contin substante antimicrobiene(Colgate Total,Pepsodent Ultra,Blend-a-med).
d)ce contin lactat sau citrate de zinc;
e)ce contin macro si microelemente din surse natural;
3.ce micsoreaza sensibilitatea (sensydyne F, dental Academy)
4.ce inalbesc dintii contin fluor :a)cu bicarbonat(blendamed, dental Academy)
b)cu pirofosfati(Acvafresh)
c)cu abrasive contin pilbere-creta, destinata fumatorilor-dental dream)
PASTELE in dependent de destinatie:
I.igienice-pentru placa bacteriana
II.familiale-pastele cu flour pentru copii si virstinici;
III.terapeutice-care trateaza o anumita maladie(colgate,farmadent,aquafresh etc.)
IV.multifunctionale-combina mai multe proprietati(Acvaftem,Colgate Total.Paradontal).
Substantele abrasive-se utiliszeaza dioxidul de cremniu care este compatibil cu compusii fluorului,permite de a obtine
paste cu propreitati mari si pH optimal.Unele paste contiuna sa se foloseasca ca abraziv creta cu un continut redus de oxid
de aluminiu,fier,microeilemente.
Substituientii tes.osos Hidroxiapatita-ea stimuleaza cresterea tesutului osos,asigura prelucrarea tesutului osos si dentar si
a defectelor lui.Prin diminuarea sensibilitatii dintilor protejeaza straturile superficiale ale smaltului. Ea poseda proprietati
antiinflamatoare,absorbante si preintimipina dezvolatarea proceselor infecitioase si antiiinflamtorii.
Preparatele de fluor-ca surse sunt folosite in paste sunt folosite natriu fluorid,natriu monoflourfosfat.
Prep.cu actiune antimicrobiana:in component pastelor se folosesc:
1. detergentii anionici-prop.spumante ale pastelor dentare.
2.triclorozanul-cauzat de dereglarea permeabilitatii membrane citoplasmatice,preintimpina dezvoltarea
periodontitei,ginigivitelor,tratului.
3.antiuldioxid-prop.antiseptice si antiiinflamatoare,preintimpina caria si paradontoza;
4.clorhexidina,metronidazol-se folosesc rar.
Substante ce modifica pH-ul:Carbamida-actiune neutralizanta asupra acizilor in principal lactatului eliberat de
microorganismele palcii bacteriene,penetreaza placa dentara.
Substante ce reduc tartrul dentar:1.solventii-glicerina,asigura elasticitatea si viscozitatea pastelor.
2.absorbante-hidrocoloizii,amidonul,pectin, dextranii.

43.PREPARATELE CE MICSOREAXA INFLAMATIA SI PEARMIBILITATEA VASELOR


Se utilizeaza 2 grupe:
1.preparatele enzimelor:tripsina si chimotripsina cristalina,ribonucleaza.
Tripsina-scindeaza tesuturile necrotizante si conglomeratele fibrinoase,se indica in asociatie cu antibioticele si sulfamidele
pentru prelucrarea can.radiculare.Electroforeza cu tripsina se indica in canalelel rad.greu permeabile,in periodontita
fibrinoasa-2 proceduri,si granulomotaosa -3-6 proceduri.
Chimotripsina cristalina:spre deosevire de tripsina ,provoaca o hidroliza mai profunda a proteinei,se utilizeaza in
tratam.periodontitei impreuna cu antibioticel cu spectru larg de actiune(strptomicina,microcidul).Pentru introducerea pentru
un timp mai indelungat in can.radiculare se aplica emulsia enzimelor proteolitice si antibioticelor in sol.uleioasa.
2.preparatele antiinflamtoare steroidiene:glucocorticoide sintetice ca triamcinoloca acetonid,fluocinolona acetonid,si
flumetazona pivalat.
Spectrul larg al glucocorticoide permite intrebuintarea lor cu success in terapia maladiilor inflamatorii si alergice ale
mucoasei cav.bucale.
Fluocinolona acetonid-unguent,crme, afectiunile ale muvoasei cav.bucale.
Flumetazona pivala-se aplica lacal,unguent sau crema,pot fi utilizate hidrocortizonul hemisuccinat si prednisolone,se indica
in soc,colaps,reactii alergice.
Hidrocortizonul-se introduce i/v se injecteza in soc.
Prednisolon- se livreaza sub forma liofilizata se administreaza i/v sau i/m.
44.Preparatele cu influenta assupra microflorei cav.bucale:
Se folosesc:-antisepticele-alcooli,aldehidele,coloranti,halogeni,fenoli,oxidanti,nitrofurati,uleiuri eterice, detergent, diverse.
-antibioticele si sulfamidele;
-antimicoticele;
-antiviroticele.
ANTIMICOTICE
Clsasificarea:
I.Antimicotice cu actiune specifica: A.antibiotice antimicotice:grizeofulvina,nistatina,levorina,natamicina,amfotericina B.
B.Antimicotice de sinteza:
1. derivatii de imidazole:ketoconazole,miconazol,clotrimazol,econazol,izoconazol,oxoconazol,bifocanazol;
2. derivatii de triazol:fluconazole,itraconazol,terconazol,voriconazol,albaconazol.
3.alilaminele:naftifina,terbinafina.
4.moroflinele:amorolfina.
5. derivatii de 5-lfuorocitozina:flucitozina.
6.tiocarbanilidele halogenate:fluonilida.
7.echinocandine:capsofungina,micafungina,anidulafungina.
8. diverse structure:buclosamida,ciclopirox,tolnaftat,tolciclat.
C.preparate combinate:poliginax,moronal,nidoflor,micofit,pimafucort.
II.Antimicoticele cu actiune nespecifica:
1.Halogenii:preparatele iodului,polividon-iod.
2.preparatele sulfului:unguent de sulf,preparate cu sulfat de zinc,oxidul stearatul de zinc,talcul.
3.compusii organici ai mercurului:boratul de fenilmercur,vitamin A.
4.compusii zincului:oxid de zinc,sulfat de zinc,acidul salicilic si sulfatul.
5.fenolii,halogenofenolii:rezorcina,clorcrezol,bitiniol,hexaclorofen.
6.halogenochinolinele:clorchinaldol.
7.acizii fenolici:acidul salicilic si preparatele lui combinate.
8.colorantii:albastru de metilen,violet de gentian.
9. derivatii de nitrofuran:nifuratel.
10.compusii cuaternari de amoniu:clorura de benzalconiu,clorura de clomifen,clorura de decualiniu.
Clasificarea dupa modul de utilizare:
A.exclusiv
local:nistatina,natamicina,clotrimazol,econazol,tioconazol,oxiconazol,naftifina,amorolfina,ciclopirox,iod,rezorcina,acid
salicilic;
B.exclusiv sistemic:fluconazol,voriconazol,itraconazol,albaconazol,grizeofulvina;
C.local si sistemic:ketaconazol,miconazol,amfotericina B,flucitozina,terbinafina.
Clasificarea antimic. Dupa utilizarea clinica:
A.antimic.pentru tratam.micozelor sistemice:
1.antibiotice antimicotice:amfotericina B;
2. derivatii de imidazol:miconazol,ketaconazol;
3. derive. De triazol:fluconazol,itraconazol,voriconazol,albaconazol;
4. derivat. De 5-fluorcitozina:flucitozina;
5.alilaminele:terbinafina;
6.echinocandine:capsofingina,micafungina,anidulafungina.
B.antimicoticele pentru uz local:

I.cu actiune specifica:1. antibiotice antimicotice:grizeofulvina,nistatina,levorina,natamicina


2. preparate combinate:poliginax,moronal,nidoflor,micofit,pimafucort;
3. derivatii de imidazol:ketoconazole,miconazol,clotrimazol,econazol,izoconazol,oxoconazol,bifocanazol;
4. derivatii de triazol:fluconazol,itraconazol,terconazol,
5. alilaminele:naftifina,terbinafina
6. diverse grupe:tolnaftat,tolciclat,ciclopirox.
II.cu actiune nespecifica:
1.halogenii:prepar.iodului,polividon-iod.
2.preparatele sulfului: unguent de sulf,preparate cu sulfat de zinc,oxidul stearatul de zinc,talcul
3.compusii organici ai mercurului:boratul de fenilmercur,vitamin A
4.compusii zincului:oxid de zinc,sulfat de zinc,acidul salicilic si sulfatul.
5.fenolii,halogenofenolii:rezorcina,clorcrezol,bitiniol,hexaclorofen.
6.halogenochinolinele:clorchinaldol.
7.acizii fenolici:acidul salicilic si preparatele lui combinate.
8.colorantii:albastru de metilen,violet de gentian.
9. derivatii de nitrofuran:nifuratel.
10.compusii cuaternari de amoniu:clorura de benzalconiu,clorura de clomifen,clorura de decualiniu.
MECANISMUL De ACTIUNE:

1) cuplarea ireversibil cu ergosterolul i ali steroli specifici din mbrana celulelor fungia cu
dereglarea permeabilitii membranei citoplasmatice i pierderea de ioni, macromolecule cu
consecine toxice amfotericina B, nistatina, natamicina, levorina;
2) mpiedicarea formrii ergosterolului prin inhibiia unor enzime specifice celule fungilor
ketoconazol, miconazol, fluconazol, itraconazol, terbinatina etc;
3) inhibarea sintezei acizilor nucleici grizeofulvina, flucitozina;
4)inhibiia permiabilitii membranare pentri ioni (K+), fosfaii, aminoacizi, proteine indispensabile
metabolismului fungic ciclopiroxolamina
n stomatologie se folosesc micoticele locale pentru tratamentul micozelor orale.
Nistatina (stamicin, micostatina etc). Fl. comprimate de 250.000 i 500.000 UA; unguent n
tubi a 15-30 g cu coninut de 100.000 UA/g; flacoane a 24 ml; suspenzie buvabil a 100.000 UA/ml.
I. Se indic pentru tratamentul candidozelor locale (cutanate, vaginale, orale)
Ad. Pentru tratamentul candidozei orofaringiene la aduli se folosesc 4-6 ml suspensie de 4
ori/zi. E necesar ca pacientul s in un timp lichidul n gur, apoi s-l nghit pentru a trata eventual
infecie a faringelui posterior i esofagului. Nistatina se poate prescrie i sub form de comprimate
bucale a 100.000 sau 500.000 UA la fiecare 6 ore timp cel puin 2 sptmni.
CI. Hipersensibilitate la preparat.
RA. Grea, vom, diaree, discomfort gastro-intestinal, uneori febr, frisoane. Fenomene de
iritare la locul aplicrii.
Amfotericina B (fungizon) Fl.
I. Preparatul se indic n tratamentul infeciilor micotice ale mucoasei oro-faringiene
(candidoza atrofic acut, candidoza cronic hiperplazic, stomatit dat de proteza dentar); cheilite
angulare; candidoze cutanate.
Ad. n candidozele oro-faringiene se indic sub form de comprimate sau suspensie pentru
administrarea bucal 10-100 mg de 4 ori/zi, timp de cel puin 2 sptmni. n cheilitele angulare se
folosete unguentul de Amfotericina B 3% de 2-4 ori/zi.
Clotrimazol (canesten, clomax etc). Fl. comprimate pentru supt a 10 mg; crem, unguent 1%10, 20 i 30 g; soluie pentru uz extern 1%-15 ml; comprimate vaginale a 100, 200 i 500 mg.
I. Se indic n candidoze oro-faringiene, vaginale, cutanate; profilaxia candidozelor bucale.
Ad. n candidozele oro-faringiene se utilizeaz comprimatele pentru sup cte unul de 5 ori/zi
timp de 2 sptmni.
CI. hipersensibilitate la preparat; I trimestru al graviditii.
RA. Reacii alergice i iritante la locul aplicrii; dermatit de contact, tulburri gastrointestinale, urinare.
Miconazol (daktarl etc). Fl. comprimate pentru supt a 250 mg; gel a 25 mg/ml;

I. tratamentul i profilaxia (andidozelor oro-faringiene; cheilite angular; candidozele cutaneomucoase: (asociate cu injecii provocate de cocii grampozitivi, inclusiv stafilococul auriu).
Ad. Cte un comprimat de supt (pn la dizolvare) la fiecare 6 ore sau cte 5 ml gel (se ine n
gur ct mai mult posibil) timp de 2 sptmni.
RA. Reacii alergice sau chiar oc anafilactic (ndeosebi la utilizarea sistemic), dureri
angioase, hiperlipidemie, inhibarea agregrii plachetare i modificarea proprietilor reologice ale
sngelui la tratament de durat.
Natamicina (pimafucina etc). Fl. suspenzie pentru utilizarea bucal.
I. Candidoz oro-faringian, digestiv, vaginal, cutanat; dermatomicoze.
Ad. n candidoza bucal se utilizeaz suspenzia, iniial ctre 0,5 ml la fiecare or, apoi 1 ml de
4-6 ori/zi.
Ketoconazol (nizoral, oronazol etc). Fl. comprimate a 200 mg, crem 2%, 10,0.
I. Candidoze (cutaneo-mucoas, oral, vaginal) i micoze ale pielii, prului i mucoaselor ce
nu rspund la tratamentul local; infecii micotice sistemice i de organ (histoplasmoz, blastomicoz,
coccidioidomicoz, paracoccidioidomicoz).
Ad. se indic oral cte 200 mg/zi la mas pn la abolirea simptomelor clinice i de laborator
(n candidozele orale cel puin 2 sptmni). Este mai avantajoas utilizarea preparatului n formele
cronice din cauza efectului lent.
CI. Afeciuni hepatice, alcoolism, graviditate, lactaia, copii sub 2 ani, hipersensibilitate la
preparat.
RA. Grea, vom, diaree, hepatit, ginecomastie, impoten, tulburri menstruale, ameeli,
cefalee, fotofabie, somnolen, reacii alergice.
Fluconazol (diflucan, micosist, medofucon etc). Fl. comprimate a50, 100, 150 i 200 mg;
pulbere pentru suspensie buvabil a 50 mg/5 ml i 200 mg/5 ml. Flacoane soluie perfuzabil a 200
mg/100 ml.
I. Candidoza digestiv superioar (oro-faringian i esofagian); candidoz oro-faringian la
bolnavii cu SIDA; candidoze i micose sistemice; candidoze cutanate, vaginale, dermatomicoze,
onicomicoze.
Ad. n candidoza oro-faringian doza iniial 200 mg, ulterior 50-100 mg/zi timp de 14 zile, iar
n cea esofagian timp de 5 sptmni.
CI. Hipersensibilitate la preparat, afeciuni hepatice i renale; lactaie, copii sub 2 ani.
RA. Grea, vom, diaree, flatulen, dereglri ale funciilor hepatice i renale, cefalee,
trombocitopenie, sindrom Stevens-Johnson.
45.ANTISEPTICELE
Preparate ce exercita actiune acida si statica asupra microorganismelor aflate pe un tesut viu.
Clasificarea:
-dupa apartenenta:1alcooli-alcool etilic,cloroform;
2 aldehide-aldehida formica.paraformaldehida;
3coloranti-acridina,etacridina,verde de briliant,violet de gentian;
4preparatele metalelor grele-nitratul de argint,colargol,sulfat de cupru si zinc;
5acizi-acid boric,acid benzoic,acid salicilic;
6halogeni-hipoclorit de natriu si calciu,cloramina,iod,iodonat,iodinol;
7fenoli-fenol,crezol,rezorcina;
8oxidanti-peroxid de hidrogen,peroxizi metalici;
9nitrofurani-nitrofural,furazidina;
10bisgaunide-clorhexidina;
11baze-sol. Da amoniac,hidroxid de sodiu,potasiu;
12uleiuri eterice-ulei de tim,scortisoara;
13detergenti:anionici-sapunurile propriu-zise ricinoleatul de sodiu;
Cationici-benzalconiu clorid;
Neionici-polisorbanti;

Amfoteri-acid triazoeicosanocarbonic
Antisepticele actioneaza prin mecanisme:
1.actiune la nivelul; peretelui celular sau membranei externe prin influenta aspura
componentilor acestora;
2.actiune la nivelul mem.celulare prin modificarea funcitie sau lezarea lor-fenolii,colorantii,
detergentii.
3.actiune la nivelul acizilor nucleici:intercalarea in structura acizilor nucleici,alchilarea
componentilor,ruperea catenei And sau ARN (oxidantii);
4.actiunea
asupra
proteinelor
celulare
prin:
denaturarea
proteinelor,achilarea
proteinelor,coagularea proteinelor-halogenatii, denaturarea prot.enzimatice.
Activitatea antisepticelor:
1.concentratia amtisepticului ce determ.efect bactericid si bacteriostatic;
2.temperatura;
3.substratul organic existent la locul actiunii;
4.flora microbiana prezenta;
5actiunea concomitenta a altor agenti antimicrobieni;
6.factorii de mediu-pH,umeditatea a aerului;
7.factori locali-mecanic sau chimici.
Antisepticele se utilizeaza in tratamentul:carie dentare,terapia can.radiculare,tratamentul
bolilor
parodontale,pentru
sterilizarea
mucoasei
bucale,mentinerea
implantelor
dentare,prevenirea infectiilor.
46.OXIdANTII
Sunt reprezentati de:peroxidul de hidrogen,peroxid de uree,metalici,perborantii de sodiu si
calciu,permaganatii.
PEROXIdUL De HIdROGEN-sol,sau comprimate-poseda proprietati oxidante asupra
microorganismelor,manifesta efect bactericid si sporicid.Apa oxiginata se indica in prelucrarea
plagilor,spalaturi a cav.bucaleca deodorant,tratamentul gingiviteo ulcerative,pentru irigarea canalelor
dupa debridare,in gingivita hipertrofica.
Peroxidul de uree-pentru irigarea canalelor radiculare sub sol.3% in glicerol.
Peroxizii metalici-irigarea can.radiculare dupa izolarea dintelui,perox. De magneziu si calciu in
procesul de drenaj sub forma de paste de dinti spumate.
Peroboratii de sodiu si calciu-elibereaza oxigenul ,poseda proprietati antiseptice si deodorante
fara actiune iritanta,se folosesc in gingivite acute ulcerative ,intra in comp.unor paste de dinti.
Permanganatii-permanganatul de potasiu:poseda actiuni antimicrobiana,antiseptica,
deodoranta,astirngenta,iritanta. In stomatologie :stomatite si gingivite ulcero-necrotice,prelucrarea
palgilor,tratamentul combustiilor,miros neplacut in cav.bucala.
47.PREPARATELE CLORULUI SI IOdULUI
Preparatele CLORULUI:se foloseste sub forma de hipocloriti si compusi organici
clorurati.Preparatele elibereaza clorul activ care formeaza acid hipocloric,actiune antiseptica si
dezinfectanta se manifesta asupra bacteriilor gram+-.Efectul antiseptic se reduce in prezenta
substantelor organice(puroiul,sange,tes.necrozate). In stomatologie se foloseste pentru tratamentul
stomatitei acute ,curatarea protezelor,irigarea canalelor.Hipocloritul de calciu la inalbirea.
CLORAMINA-pentru gargarisme in miros neplacut ,in tratm. Endodontic,ca inalbitor si spalarea
protezelor.,antisepsia tegumentelor,plagilor.La fel cunoscut ca un dezinfectant pentru prelucrarea
instumentelor.
Preparatele IOdULUI-se foloseste sub forma de iod elementar,neorganic,iodoform si
iodoforii.Iodul elementar sub forma de tinctura de iod,sol.Lugol,oxidarea subtraturilor si denaturarea
proteinelor,actioneaza bacerticid,sporocid si fungic,se indica pe canalele dentare,pentru diagnosticarea
palcii baceriene.Sol.Lugol-tratam.stomatitelor,convidozilor,pulpitelor.

Iodoform-elibereaza cantitati mici de iod cu efect antiseptic si anestezic local.Se foloseste in


amestec cu apa si glicerina pentru tratarea buzunarilor septice,iar sub forma de paste intratamentul
alveolitelor.
Iodoforii:Iodinol-actiune antiseptica prolongata,se foloseste in stomatitele candidozice,prin
ionforeza in pulpite,periodontite,artrita ART.Iodonat-sol.apoasa,actiune bactericid sifungica.,pentru
prelucrarea cimpului operator. Iodasept-proprietati antiseptice ,actiune analgezica si antimicrobiana se
utilizeaza in infectiile cav.bucale.Nucina de origine vegetala,lichid de cul.galbena ,are actiune
antibateriene si antifungice,profilaxia afectiunilor bacteriene si micotice ale cav.bucale.
49. Detergentii (surfactanii)
Acest grup de compui chimici sunt recunoscui ca fiind ageni tensioactivi, tenside, ageni
activi de
suprafa (surfactani), ageni de curire, care reduc tensiunea superficial (interfacial)
ntr-un lichid.
Rezultanta fenomenului reducerii tensiunii superficiale const n umezirea, penetrarea,
spumificarea,
emulsionarea i ndeprtarea murdriilor i a microbilor.
n funcie de poziia gruprii hidrofobe (nepolare, lipofile) n cadrul moleculei exist trei
tipuri de
detergeni:
- detergeni anionici (spunurile propriu-zise);
- detergeni cationici (spunurile inverse sau detergeni sintetici);
- detergenii neionici.
Detergentii anionici (Spunuri propriu-zise)
Neoficinal, spunurile pot fi folosite pentru aciunea lubrifiant, sub form de clisme sau
chiar
supozitoare, n tratarea constipaiei. Spunurile constituie cel mai important grup de
detergeni anionici i au
urmtoarea formul general: R-COONa(K). Ele se dizolv n ap dnd soluii coloidale,
cationul (Na+, K*)
avnd aciune antiseptic i chiar dezinfectant propriu-zis. Lanul lipofil se dizolv n
grsimile impuritilor
i, fiind legat de gruparea hidrofil (R-COO), se realizeaz legtura dintre particulele de
murdrie i apa; deci,
prin ndeprtarea mecanic a apei (splare) se ndeprteaz implicit i grsimile (murdriile).
Dintre spunurile
folosite n scop medical amintim spunurile de potasiu (spun verde, spun moale), de sodiu
(spun dur),
mandelate, de calciu sau amoniu. Activitatea antibacterian se extinde doar asupra germenilor
Gram pozitivi i a
acido-rezistenilor (Micobacterium tuberculosis), astfel nct, pentru utilizarea lor n alte
scopuri se recomand
ncorporarea n structura lor a unor ageni bacterieni mai puternici (iodura de potasiu, fenolul,
clorhexidina etc).
Detergentii cationici (Spunuri inverse, detergeni sintetici)
Ca i detergenii anionici, acetia posed o grupare lipofil i una hidrofil. Gruparea
hidrofil este
ncrcat pozitiv i este reprezentat, de obicei de un ion cuaternar de amoniu. n contrast cu
detergenii
anionici, cei cationici sunt mai activi n mediu alcalin (apele dure), au aciune bactericid att
mpotriva

germenilor Gram-pozitivi, ct i a celor Gram negativi (necesit o concentraie ceva mai mare
dect n cazul
Gram-pozitivilor). Spunurile cationice se recomand pentru sterilizarea cmpului operator
(dup o prealabil
curire cu alcool a acestuia) n soluie 1%, pentru antisepsia plgilor, mucoaselor si ulcerelor
n soluie 0,1%.
Detergentii cuaternari de amoniu sunt relativ ineficieni mpotriva sporilor, virusurilor i ciupercilor.
Aceti
detergeni aplicai pe piele formeaz la suprafaa acesteia o pelicul ("film") care protejeaz pielea
la suprafa,
dar este nereactiv n profunzime, astfel, nu se poate exclude prezena microorganismelor sub acest
film. Acest
lucru indic i faptul c este aproape imposibil sterilizarea locului operator doar de ctre acest grup de
compui, din care cauz se recomand includerea alcoolului n structura lor. Cetrimida
Este un compus cuaternar de amoniu, care se prezint ca o pulbere pufoas, alb sau alb-glbuie,
solubil
in ap i alcool. Este un agent puternic de nspumare. Soluiile 1% sunt folosite pentru curirea
pielii, plgilor
infectate i a arsurilor. Concentraiile 0,1% sunt recomandate pentru asepsia ugerului, a minilor i
ustensilelor
lptarului. Cremele 0,5% se aplic profilactic (pentru prevenirea mastitelor) pe mameloane (dup
muls).
Pentru prezervarea sterilitii instrumentarului se folosete soluia 1 % la care se adaug 0,2% nitrit
de
sodiu (previne rugina).
n comer, exist preparatul Cetavlon, soluie concentrat 20% n flacoane de 120 ml.
Bromura de cetilpiridinium - Bromocet - Cetazolin - este un lichid brun rocat, limpede, care la
agitare spumific.
Soluia 1% se utilizeaz pentru asepsia minilor i a pielii, a plgilor i a arsurilor. n tricofiia
vieilor,
profilactic se fac pansaje pe tot corpul cu soluii 0,5% (unguent), iar curativ, leziunile se tamponeaz
cu o soluie
5% de bromocet, dup care focarele se ung cu bromocet 1%, 2-3 aplicaii la interval de 7 - 8 zile.
n comer se gsete sub forma de soluii hidroalcoolice 10% sau 20% de bromur de cetil piridiniu.
Clorura de cetilpiridinium - este o substan antiseptic, dezinfectant, cu caracteristici similare
celorlali compui cuaternari de amoniu. n scop preoperator, pentru dezinfecia pielii i a plgilor, se
utilizeaz
soluia apoas 1%, sau alcoolic 6,2%. Concentraiile 0,02% (1:5000) au efecte apreciabile pe
esuturile delicate
(mucoase).
n comer exist preparatul Intersept, o combinaie ntre acetatul de cetilpiridinium 0,25 % si
acetatul de
dequaliniu 0,25%, n alcool etilic 50%. Se recomand dezinfecia sub form de aerosoli.
Detergentii neionici (Compuii amfoterici - amfolii)
Amfoliii sunt ageni de suprafa, care au att un grup anionic, ct i unul cationic n structura lor.
Nefiind ncrcai electric, aceti detergeni sintetici neionici acioneaz independent de prezena
diferiilor ioni,
a unui anumit pH. Aceti detergeni sunt cei mai aproape de a realiza combinaia ideal de
proprieti a unui
dezinfectant pentru suprafee neanimate. Ei au proprieti de splare, curire, dezinfecie a
suprafeelor,

echipamentelor i cldirilor.
48.COLORANTII
Fac parte:- der,acridinici-acridina,etacridina,ecriflavina;
-der.azolici-fenazopridina;
-derivatii de trifenilmintic:violet de gentian,verde de briliant;
-der,fenotiazina-metiltionina;
-der,pirimidina-hexatidina.
Colorantii au efect bacteriostatic sau bactericid,fungicid,amebicid si antihelmintic manifestat cu
enzimele pentru ionii de hidrogen,alterarea proteinelor celulare.
Etacridina-se indica ca antiseptic in chirurgie,oftoma,urologie, dermatologie si stomatologie pentru
prelucrea si tratamentul plagilor ,in inflamatia cav.bucale.
In stomatologie mai pot fi utilizati un sir de derivati acridinici ca acriflavina antiseptic pentru
cav.bucale ,euflavina-tratamentulu gingivitelor,stomatitei.
Violet de gentiana-si indica in trat.plagilor infectate,escare,ulcere,se prescreie in stomatite,infectii
streptococice sau fungice a cav.bucale.
Metiltionina-se foloseste in stomatita aftoasa,combustii,procese inflamatorii ale mucoaselor.
Hexatidina-maladiile inflam.a cav. Bucale stomatite,gingivite,parodontoza,candidoze a cav.bucale,
hemoragii gingivale, igiena cav,bucale
51.Alcoolii ca antiseptic.
Preparatele
1. alcool etilic
2. isopropanol,benzilalcool,feniletanol,fenoxietanol,chloroform.
Mecanismul de actiune
Actiune asupra proteinelor celulare prin
Denaturarea proteinelor(alcoolii,fenolii)
Alchidarea proteinilor(aldehidele)
Coagularea proteinilor din citoplasma(halogenatii)
Denaturarea proteinilor enzimatice(oxidantii,colorantii,preparatele metalelor grele)
Efectele-antiseptic si dezinfectant(Gram+ si Gram-,micobacterii,fungi,virusuri)-astringent-iritantameliorare a troficii tesuturilor-revulsiv-antihidrotic(diminue transpiratia)-Anestezic local
Indicatiile
1. Prelucrarea cimpului operator si miinilor
2. Dezinfectarea instrumentelor si aparatelor
3. Antisepsia cavitatii bucale(isopropanol,benzilalcool,feniletanol)
4. Indepartarea rezidurilor din cavitati si canale (chloroform)
5. Sterilizarea cavitatilor(sol.50% chloroform)
6. Diminuarea durerii pulpei expuse (alcool)
1. Prelucrarea tesuturilor dentare dure(alcool)
52. Derivatii fenolului ca antiseptic
Preparatele. Fenol,cresol,resorcina,timol,eugenol,policrezulen
Mecanismul de actiune
1. Actioneaza prin precipitarea proteinilor,precum si manifesta actiune destructive asupra
structurilor si macromoleculelor care se soldeaza cu dereglari ireversibile ale lor.
2. Flora gram+ este mai sensibila ca gram
3. Distruge formele vegetativeale microorganismelor
4. Sporii rezista citeva zile la concentratii de 1% iar bacilul Koch este rezistent
5. Poseda effect anestezic local 2%
6. Poseda effect irritant si cauterizant (peste 5%)

7. Actiunea se pastreaza in prezenta proteinilor,deoarece nu formeaza complexe stabile


8. Favorizeaza penetrarea unor substante(inclusive a anestezicilor locale )
9. Are capacitate mare de penetrare si poate penetrare si poate provoca leziuni profunde ce se
vindeca greu
10. Actiune locala este majorata de alcool,dar diminua de glicerina si ulei,in mediul alcalin si la
temperature joase.
Efectele.Astringent si antiinflamator,Revulsive,Antimicotic,Irritant
Fenolul-are miros patrunzator si gust metallic
-poseda effect bacteriostatic la concentratii 0,2-1 %,bactericid 3-5%
-datorita potentei citotoxice nu trebuie sa vina in contact cu gingia,iar utilizarea endodontica
poate produce gangrene apicala
Ca dezinfectant sol.2-5% pentru dejectii,sputa
Ca antiseptic in stomatologie pentru
Prelucrarea canalelor corneale si tesuturilor dentare dure
Analgezie dupa amputarea pulpei dentare
Pregatirea pastei de obturatie provizorie (in amestec cu eugenolul)
Devitalizarea pulpei dentare la dintii de lapte
Aplicarea pe pulpa ulcerate expusa (sol.apoasa 2 %)

53.Preparatele antivirale.
Clasificarea dupa utilizarea clinica.
I Active fata de virusurile AND
A, Antiviralele active fata de herpesvirusuri
-Antiviralele herpetice (herpes simplex tip I si II,varicelo-zosterian)
Acyclovir,cidofovir,idoxuridina,valaciclovir,penciclovir
-Antiviralele active fata de virusul
cytomegalic:ganciclovir,valganciclovir,foscarnet,maribavir
B.Antivirale active fata de adenovirusuri. Ribavirina
C.Antiviralele active fata de papilomavirusuri. Afovirsen,interferonii,
D. Antiviralele active fata de hepadnavirusuri.
Ribavirina,clevudina,entecavir,lamivudine
E. Antiviralele active fata de poxvirusuri. Ribavirina
II Active fata de virusurile ARN
A.Antivirale active fata de flavirusuri. Levovirina,ribavirina
B. antivirale active fata de orthomyxovirusuri (gripei)amantadina
,rimantadina, zanamivir
C. Antiviralele active fata de retrovirusuri (virusul imunodificientei HIV).
Zidovudina,stavudina,zalcitabina,didanozina,lamivudine abacavir,ritonavir.
D. Antiviralele active fata de paramyxovirusuri (virusul sincitial respirator
VSR). Ribavirina,palivizumab
E. Antiviralele active fata de picornavirusuri si coronavirusuri. Pleconaril
III Active fata de virusurile AND si ARN
-interferonii.VHV,VHC, herpesvirusuri,papilomavirusuri
-ribavirina . VSR,virusurile gripale,herpesvirusuri,adenovirusuri.poxvirusuri.
Mecanismul de actiune.
a.Inhibitoare ale patrunderii virusurilor in celula.

Gama globuline-sunt protein serice su structura specific de anticorpi.active contra


antigenilor de suprafata a virusurilor care au declansat formarea lor. Interfera penetrarea
in cellule a particulelor virale.
b.Inhibitoare ale eliberarii (deproteinizarii)genomului viral. Adamantina ,rimantadinaactioneaza la nivel initial,timpuriu a ciclului de replicare a virusului gripei A. impiedica
decapsidarea virusului gripal si transfera materialul genetic viral in celulele epiteliului
cailor respiratorii.
c. Inhibitoare ale sintezei proteinilor nestructurale,,timpurii,,. Guanidina ,hidroxibenzilbenzimidazolul- inhiba formarea ARN polimerazelor,impiedicind astfel replicarea
unor virus ice contin ARN. La administrarea acestor preparate destul de frecvent si
repede se selecteaza mutant rezistenti.
d.Inhibitoare ale sintezei acizilor nucleici:
Interferonii de tip I-inductori ai unor enzyme care blocheaza replicarea virala.
Interferonul 0alfa,interferonul beta poseda actiune antivirala nespecifica. Ei actioneaza
pe niste receptori specifici de pe membranele celulare,initiind o segventa de reactii
celulare incluzind inductia unor enzyme care blocheaza reproducerea virala.

54. clasificarea complicatiilor farmacoterapiei. Complicatiile cauzate de supradozarea


preparatelor.
La baza clasificarii se afla principiul etiopatogenetic.
1. Com.cauzate de supradozarea remediilor medicamentoase-absoluta,relative
2. Com. Provocate de actiunile adverse specific si nespecifice si proprietatile organotrope ale
medicamentelor
3. Com. Conditionate de hipersensibilitatea bolnavilor
4. Com.cauzate de factorii genetici-idiosincrazia,enzimopatiile
5. Com.cauzate de administrarea repetata a medicamentelor-toleranta,dependent
6. Com.determinate de suspendarea tratamentului medicamentos
7. Com.determinate de dereglarile capacitatilor imunobiologice ale macroorganismuluisuprainfectia,recidiva infectiilor.
8. Com.manifestate prin reactia de acutizare0bacterioliza
9. Com.cauzate interactiuni medicamentoase
10. Com.cauzate de autotratamentul raspindit
11. Com.cauzate de medicamente falsificate.
Complicatii cauzate de supradozarea preparatului
Supradozarea poate fi absoluta sau relative.cea absoluta este rezultatul erorii
medicului,administrarii ocazionale sau constiene a remediului in doze mari . in supradozarea relative
actiunea adversa,toxica a preparatului survine dupa utilizarea remediului in doze terapeutice.
Simptome ale supradozarii se observa in enzimopatiile determinate genetic,cind are loc efectul
enzimelor metabolismului medicamentelor. Fenomene ale supradozarii relative ale unei substante se
pot evolua ca urmare a utilizarii ei concomitente cu alt preparat care este inhibitor active al enzimelor
metabolismului medicamentelor. Sinteza acestora este inhibata de codeine,cloramfenicol si alte
preparate. Supradozarea relative survine deasemenea si la majorarea excesiva a fractiei libere a
substantei medicamentoase.
55. complicatiile farmacoterapiei cauzate de proprietatile specific,nespecifice,si organotrope ale
preparatelor.

Actiunea adversa si toxica nu se manifesta tot timpul. Ele sunt posibile la persoanele cu premisele
respective-dereglari ale functiei sistemului nervos,ateroscleroza,maladiile cordului ficatului..
Actiunea neurotoxica. Sistemul nervos poseda hipersensibilitate la agenti chimici,care inafara de
tulburari functionale pot provoca fenomene de distrofie si chiar moartea celulelor si fibrelor nervoase.
Afectiunele dese ori au o localizare destul de specifica-lezarea nervului vestibulocohlear la utilizarea
aminoglicozidelor,atrofia nervului optic-derivatii 8- oxichinoliniei.
Actiunea hepatotoxica. Ficatul primul primeste ,,lovitura toxica,, a dozei totale a remediului
medicamentos. Majoritatea preparatelor medicamentoase exercita actiune nefavorabila asupra
ficatului,alterind parametrii functionali. Morphologic se constata;distrofie adipoasa,vacuolizarea
celulelor,iar in cazuri grave-necroze centrobulbare cu regenerarea ulterioara sau dezvoltarea tesutului
conjunctiv.
Actiunea ulcerogena a remediilor. Actiunea lezanta a preparatului asupra mucoasei si inhibitia
productiei sucului protector contribuie deasemenea la aparitia ulcerelor medicamentoase. La diferite
substante prevaleaza unul din multitudinea mecanismelor de actiune. Actiunea lezanta este mai
pronuntata la administrarea preparatelor per os.. actiunea ulcerogena se manifesta de obicei brusc; pe
fondul starii satisfacatoare apare hemoragie gastrica sau perforatia ulcerului.
Actiunea nefrotica. In rinichi si in ficat se concentreaza o cantitate maxima de substante
medicamentoase si produsele metabolismului lor. Majoritatea dereglarilor nefrotice sunt cauzate de
dezvoltarea procesului allergic. Lezarea rinichilor are loc sau prin inflamatia aparatului glomerular sau
prin distrofia epiteliului tubilor renali. Primele simptome sunt dureri in regiunea lombara cu retentia
lichidului.
Actiunea teratogena. Preparatele influenteaza asupra fatului provocind diferite malformatii.
Cortizonul si analogii sai manifesta actiune teratogena la soareci si iepuri dar nu provoaca un astfel de
defect la sobolani . nu-I nici o garantie ca substanta cercetata pe animale confirmata ca nepericuloasa
se va comporta la fel si la oameni.

56. complicatiile farmacoterapiei cauzate de sensibilizarea organismului si micsorarea reactiilor


immune ale organismului.
Reactiile alergice medicamentoase si produsele metabolismului lor in organism sunt cele mai
fregvente din aceasta grupa. Pentru a sensibiliza organismal ele trebuie sa se transforme in antigeni
complexi prin cuplarea ireversibila cu proteinele. La dezvoltarea alergii medicamentoase preparatul se
transforma ontr-o forma carew poayte sa interactioneze cu proteinile. Apoi arte loc conjugarea
haptenei cu proteina organismului sau o alta molecula purtatoare respective cu formarea antigenului
complet.
Pentru reactia alergica spre deosebire de multe alte tipuri de actiuni nefavorabile e caracteristica
absenta legaturilor cu proprietatile farmacologice ale preparatului.unul si acelasi medicament e capabil
sa provoace diferite fenomene si invers.. preparatul medicamentos nu va duce la dezvoltarea imediata a
reactiei alergice, daca nu este sensibilizare alterna,. Dupa durata aparitiei se disting trei tipuri de reactii
alergice. Acute pina la 60 min,subacute in intervalul1-24 ore, de tip intirziat nu mai devreme 24 ore si
chiar citeva saptamini. Socul anafilactic se dezvolta de la citeva min..pina la 30-60 min.
urticari,edemul Quinke,astmul bronsic pot decurge ca reactii alergice acute, subacute sau intirziate,.
Trombocitopenia si agranulocitoza se semnaleaza dupa 24 ore si mai mult. Fenomene analogice se
manifesta si in febra medicamentoasa.
Reactiile alergice la prep. Medicamentoase se dezvolta mai des la persoanecare in trecut au fost
afectate de unul din fenomenele alergiei..principiul mijloc de profilaxie a alergiei medicamentoase este
anamneza. Alergiile medicamentoase se trateaza dupa caz, cu antihistaminice, utile in forme usoaremoderate ale alergiilor de tip anafilactic,glucocorticoizi, utili in toate alergiile, cu adrenalina este
indispensabil in socul anafilactic. In caz de bronchospasm allergic se administreaza
bronhodilatatoare,cromoglicat sau ketotifen.

57. complicatiile farmacoterapiei cauzate de suspendarea brusca a tratamentului,,fenomenul


rebound,sindromul de lipsa,,. Profilaxie si tratament.
Sub fenomenul rebound se subintelege un complex de simptome care se dezvolta la intreruperea
brusca a administrarii preparatului dupa utilizarea indelungata,deobicei in doze mari. Manifestarile
clinice ale fenomenului rebound pot fi destul de variate. Fenomenele de abstinenta care apar la
persoanele cu dependent medicamentoasa,dupa suspendarea substantei obisnuite. Fenomenul de
suspendare cel mai frecvent survine dupa anularea brusca a preparatelor
hormonale,antihypertensive,antianginoasebarbituricilor.
Micsorarea treptata a dozelor preparatelor inainte de suspendarea lui permite a reduce la minimul
riscul dezvoltarii fenomenului rebound. Sindromul de suspendare dupa anularea terapiei
glucocorticoide se manifesta prin insuficienta suprarenala acuta.pentru profilaxie se recomanda
diminuarea corticosteroizilor acite 0,5-5 mg fiecare 3-7 zile. In anumite cazuri anularea brusca a
betaadrenoblocantelor la bolnavii de ischemie creste numarul de accese anginoase si se poate dezvolta
infarctul miocardic. Peste 1-2 saptamini dupa contramandarea sau micsorarea dozei betaadrenoblocantelor au fost elucidate simptome de hipertiroidism. Probabil la baza fenomenului rebound
al propanolului stau citeva mecanisme.
1. Stimularea excesiva a beta-adrenoreceptorilor
2. Dereglarea disocierii oxihemoglobinii
3. Reactivitatea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
4. Intensifica crearea agregatiei plachetelor
5. Reactivarea inervatiei simpatico dupa suspendarea beta-adrenoblocantelor
6. Hipersensibilitatea pacientilor
Pentru tratamentul fenomenului rebound al barbituricilor si remediilor sedative-hipnotice e rational de
indicat fenobarbitalul.Suspendarea brusca a anticoagulantelor mareste fregventa deceselor
subite,infarctului miocardic si acceselor de angina piectorala. Ca fenomen rebound au fost descries
hipercoagularea singelui si diferite variante de tromboembolii. Pentru profilaxia fenomenului rebound
este obligatoriu de contramandat treptat preparatul.
58. clasificarea efectelor adverse si afectiunile cav. Bucale provocate de remediile
medicamentoase si ale substante biologic active. Efectele adverse directe ale preparatelor.
Profilaxia si tratamentul.
Efectele adverse si bolile cav. Bucale, ca rezultat al administrarii a remediilor medicamentoase,pot fi
sau manifestarile particulare ale reactiilor sistemice generalizate sau raspunsul izolat la utilizarea
preparatelor topic sau per os. Complicatiile cauzate de administrarea medicamentelor se divizeaza in;
1. Efecte directe ale preparatelor
2. Efecte in urma actiunii farmacologice
3. Efecte orale secundare
4. Efecte cumulative
5. Efecte specific ale preparatelor.
Efectele directe ale preparatelor;
Remediile medicamentoase pot leza tesuturile moi si dure ale regiunii maxilofaciale si modifica
culoarea dintilor in urma influentei directe a substantelor. Acizii tari sau solutii alkaline,remedii
astringent si absorbante,pastele dentare si remediile pentru gargara cav. Bucale pot fi cauza
descuamarii superficiale a mucoasei si chiar ulceratiei ei. Violetul de gentian, utilizat inca uneori
pentru tratamentul candidozei cav. Bucale poate cauza necroze superfeciale. Uneori diferite sucuri de
fructe utilizate in cantitati mari precum si unele medicamente,pot fi cauza distructiei si decalcificarii
dintilor.
Tratamentul tesuturilor moi afectate de medicamente se reduce la inlaturarea cauzei,irigarea cav.
Bucale cu solutie salina hipotona si indicarea analgezicelor. La nimerirea in cav. Bucala a substantelor
alkaline e necesar urgent de spalat cavitatea bucala cu apa. Fumatul ,supraconsumul de ceai, cafea
substante colorate duce la colorarea dintilor. Tetraciclinele penetrind in structura cristalina a

dentine,provoaca decolorarea nu numai a structurilor superficiale ci si a celor profunde ale tesutului


dentar. Unii autori recomanda de utilizat pentru inalbirea dintilor solutie 35% apa oxigenata,aplicind-o
pe suprafata lor.
59. efecte adverse induse de actiunele farmacologice. Profilaxia si tratamentul.
2.Efecte survenite in urma actiunii farmacologice. Multe remedii medicamentoase provoaca
uscaciunea mucoasei cavitatii bucale anticolinergice,hypotensive,antihistaminice,antipsihotice,
anticanceroase,tranchilizante,diuretice.
La utilizarea acestor preparate e necesar sa tinem cont de unele principia generale
-informarea pacientilor despre efectele adverse posibile si profilaxia lor
-dupa atingerea efectului clinic stabil e necesar a determina doza de intretinere minima
efectiva,deoarece sunt asa categorii de pacienti(pers. De virsta inaintata) la care efectul curative se
manifesta la doze mai mici ca cele terapeutice
-determinarea intervalelor de timp ale administrarii preparatelor.
Administrarea preparatelor in doze mari si depasirea duratei premise contribuie la dezvoltarea
complicatiilor. Preparatele citostatice se concentreaza in glanda parotid. La pacienti se micsoreaza
brusc secretia salivei. tratamentul xerostomiei. Pentru stimularea salivatiei bolnavilor li se recomanda
guma de mestecat fara de zahar. Preparatele salivei artificiale micsoreaza uscaciunea in gura. Irigatii cu
lamiie si glicerina. Component flavoringului;ulei de cuisoare 2 ml,mentol 1 g, ulei de anason 3ml,ulei
de scortisoara 1ml,alcool etilic 70 % pina la 100 ml. pentru gargara cavitatii bucale se foloseste Solutia
de pilocarpina. Preparatele cu proprietati colinergice pot fi cauza hipersecretiei glandelor
lacrimale-sialoree.
Remediile medicamentoase pot cauza dureri in glandele salivare.
Hipertrofia glandelor salivare asemanatoare cu parotita e posibila in caz de tratament cu
fenibutazona,oxifenibutazona. La utilizarea de lunga durata a unor ramedii medicamentoase se
modifica microflora normal a cavitatii bucale . de exemplul corticosteroizii in inhalatii inhiba local
mecanismele imunologice,se creaza conditii pentru dezvoltarea Candidei albicans.

60. efecte adverse orale secundare. . Profilaxia si tratamentul.


Din ele fac perte ; dezvoltarea intensive a Candida albicans si virusurile herpesului tip I
dupa utilizarea imunodepresivelor,ca izotioprina,si corticosteroizilor pentru suprimarea
procesului imun sau inflamator.
La pacientii cu sepsis sau febra de geneza necunoscuta e necesar de exclus infectia
odontogena. Cea din urma ,de regula este bacteriana. Infectia mucoaselor poate fi de
origine bacteriana,virotica sau micotica. Candida albicans este agentul pathogen cel
mai fregvent al cavitatii bucale la bolnavii cu limfopenie,granulocitopenie. Acest
microorganism la persoanele sanatoase nu provoaca nici un fel de manifestari clinice.
Mucormicoza-infectie micotica ce afecteaza sinusul palatin,continutul orbitelor si
creerul se manifesta adesea prin evolutie grava ,deseori cu exitus, dureri,
parestezii,edeme,perforatia palatului dur, oftalmoplegia si simptome neurologice sunt
manifestari clinice ale acestei boli.
Infectia bacteriana aste de diferita localizare- intra sau periorala.
Infectia provocata de virusul herpesului simplu(herpes simplex tip I,varicella zoster)
apare fregvent la pacientii cu statusul imun dereglat.
Profilaxia acestor complicatii include efectuarea masurilor igienice respective cu
utilizarea periutelor dentare moi,spalaturi cit mai dese ale cavitatii bucale cu solutie
salina izotona. Preparatele corticosteroidiene sunt contraindicate in afectiunele
ulceroase,deoarece inhiba procesele imunu. In aceste cazuri sunt ndicate irigatii cu
solutii antibacteriene si utilizarea regulate a solutiei 0,2 % clorhexidina bigluconat de 4-

6 ori pe zi. Preparatele ce contin Novocain nu se recomanda din cauza riscului


dezvoltarii hipersensibilizarii.
Tratamentul infectiei micotice este conservator. Mai intii e necesar de identificat agentul
pathogen. Terapia antimicotica se efectueaza cu amfotericina B.
Tratamentul infectiilor microbiene in majoritatea cazurilor se efectueaza cu antibiotic
dupa identificarea agentului si determinarea sensibilitatii lui. Pencilina G,introdusa
intravenous este preparatul de elective in infectia streptococica.
Hemoragiile in cavitatea bucala survin la bolnavii cu predispozitie ca rezultat al
trombocitopeniei,coagulopatiei disseminate intravasculare. Sectoarele hemoragice
trebuie curatate,saliva inlaturata. Unii autori recomanda de inlaturat chaagurile de singe
mechanic sau cu solutie slaba de apa oxigenata. Insa acestea pot da recidive, igiena
cavitatii se realizeaza cu periute moi sau cu un tampon de tifon.
Efectele neurotoxice se manifesta prin dereglarile sistemului nervos periferic si
vegetative,de obicei acuze de dureri cu parastezii in degete si member sau fara ea.Nervii
cranieni sunt atacati mai rar. Durerile maxilare ce imita durerile odontogene sau
periodontogene,sun manifestarile patologice ale nervului trigemeni.
Neuropatiile,cauzate de chimioterapice,sunt reversibile dupa suspendarea preparatelor.
61)))Efectele adverse specifice ale preparatelor. Mecanism si tabloul clinic, profilaxia si
tratamentul
Fenitoina provoaca hiperplazia gingiilor,cu afectarea tesutului conjunctiv fibros.Mecanismul
hiperplaziei este studiat incomplet.Se recomanda suspendarea preparatului, uneori extirparea
chirurgicala a tesutului abundent. Anticoagulantele predispun la dezvoltarea hemoragiilor petesiale
si purpurei mucoasei cavitatii bucale dupa traume. Inainte de interventiile chirurgicale este necesar
de corijat dozele. Reactiile imunologice de origine medicamentoasa pot fi rezultatul contactului
direct al mucoasei cavitatii bucale senzibilizate cu alergenul(efect direct) sau o parte a reactiilor
generalizate fata de preparatele administrate sistemic( efect indirect). Reactiile alergice de contact
ale mucoasei cavitatii bucale sunt similare cu dermatitele alergologice de contact. Au fost descrise
gingivostomatite atipice ce includ triada- cheilite, glosite, gingivite. Ele sunt provocate de mentol,
timol, substante gustative de menta, ce persista in paste si gumele de mestecat. Sunt date despre
dezvoltarea stomatitei si dermatitei orale de contact la utilizarea cafeinei solubile ,solutiilor pentru
gargara ,remediilor cosmetice,anestezicelor generale,iodurilor. Complicatiile alergice se pot
manifesta clinic prin edeme,usturime si eritem, usturime si eritem in lokul contactului, formarea
papulelor si ulcerelor..Polieritemul,reactiile lichenoide, gingivitele descuamative si
manifestarile lupusului eritematos sunt leziuni medicamentoase (efecte indirecte)
Polieritemul complica terapia cu astfel de preparate ca tetraciclina, clindamicina, sulfamide,
barbiturice, benzilpenicilina . In cavitatea bucala se observa portiuni descuamate ale mucoasei in
locarile formarii veziculelor sau bulelor, portiuni hemoragice pe mucoasa extrabucala.
Reactiile lichenoide pot surveni pe fondul tratamentului cu alopurinol
,clorochina,tolbulamida,tetraciclina,dapson.
Lupusul eritenatos discoid se manifesta intaoral la 25% din bolnavi .Pe gingii apar leziuni
eritematoase,epiteliul se transforma in ulcere dureroase.
Apresina,novocainamida,fenitoina,medildopa sunt preparate ce provoaca lupus eritematos
Tratamentul leziunilor medicamentoasa de geneza iminologica se reduce la suspendarea
preparatului, igiena minutioasa a cavitatii bucale si utilizarea remediilor analgezice.Daca
suspendarea preparatelor nu duce la ameliorarea starii ,atunci se recurge la terapia corticosteroida
sistemica.In cazul cind boala migreaza(pielea, organele genitale, conjunctiva) bolnavul se
interneaza.

Efectele toxice ale remediilor chimioterapice pot fi directe si indirecte.Actiunea citotoxica


directa are loc atunci cind preparatul interactioneaza si lezeaza celulele organelor si mucoaselor.Ele
intervin in multiplicarea celulelor si pot fi cauza inflamatiei generalizate ,ulceratiei, reactiilor
lichenoide,xerostomiei. Efectul indirect se caracterizeaza prin distructia celulelor stem ale maduvei
osoase si care se manifesta prin mucozite ,infectii si hemoragii.
Mucozitele sunt cauza cea mai frecventa a chimioterapiei cancerului.Clinic se manifesta peste 3
zile sub forma de zona eritematoasa difuza sau sub forma de zona nodulara cu ulceratii peste 7
zile.Forma usoara a mucozitei se caracterizeaza prin eritem.Forma intermediara-pete
eritematoase,erozini, acuze de disfagie.Forma grava ulceratii profunde cu centru necrotic.Formele
grave epuizeaza bolnavii si pot fi cauza suspendarii tratamentului si prelungirii terapiei.