ECLAMPSIA

Definitie

Preeclampsia, cunoscut i ca toxemie, este o condiie specific femeilor

nsrcinate. Ea se caracterizeaz prin hipertensiune arterial i proteinurie, adic un nivel
crescut de proteine n urin. Femeile care sufer de preeclampsie vor prezenta de asemenea
edeme ale membrelor superioare i inferioare. Preeclampsia se manifest de obicei n a doua
parte a sarcinii, fie sfritul semestrului doi, fie n cel de-al treilea trimestru.
Eclampsia este partea final i cea mai sever a preeclampsiei i apare n momentul n
care preeclampsia nu este tratat. Suplimentar fa de simptomele anterioare, femeile cu
eclampsie pot prezenta convulsii. Eclampsia este asemntoare unei crize de epilepsie.
Eclampsia poate duce la com i chiar la moartea mamei i a ftului care se poate produce
nainte, n timpul sau dup sarcin.

Cauzele preeclampsiei i eclampsiei

Cauzele exacte ale preeclampsiei i eclampsiei nu sunt cunoscute dar unii cercettori
suspecteaz nutriia srccioas, deficiena imunitar i circulaia insuficient a sngelui
ctre uter. Preeclampsia apare deseori la femeile aflate la prima sarcin, la adolescente i la
femeile peste 40 de ani. Ali factori de risc includ:

Un istoric de hipertensiune arterial cronic anterior sarcinii

Un istoric de preeclampsie

Un istoric de preeclampsie la mam sau surori

Obezitatea anterioar sarcinii

Sarcina multipl

Istoricul de diabet, boli ale rinichilor, lupus sau artrit reumatoid

Factori de risc ai preeclampsiei

Preeclampsia apare numai in timpul sarcinii iar factorii de risc includ:

Istoricul de preeclampsie.

Un istoric personal sau familial de preeclampsie creste riscul de a dezvolta aceasta afectiune.

Prima sarcina.

Riscul de a dezvolta preeclampsie in timpul sarcinii este cea mai mare daca sunteti la prima
sarcina.

Varsta.

Riscul de preeclampsie este mai mare pentru femeile gravide mai tinere de 20 si peste 40 de
ani.

Obezitate.

Riscul de preeclampsie este mai mare daca suferiti de obezitate.

Sarcini multiple.

Preeclampsia este mai frecventa la femeile care sunt insarcinate cu gemeni, tripleti etc.

Intervalul prelungit intre sarcini.

Aceasta pare sa creasca riscul de preeclampsie.

Diabetul si diabetul gestational.

Femeile care dezvolta diabet gestational prezinta un risc mai mare de a dezvolta preeclampsie
pe masura ce sarcina progreseaza.

Antecedente patologice.

Hipertensiunea arteriala cronica, migrenele

durerile de cap, diabetul, bolile de rinichi, artrita reumatoida sau lupusul cresc riscul
de preeclampsie.

Alti factori posibili

Exista unele dovezi ca infectia urinara si boala parodontala in timpul sarcinii sunt
asociate cu un risc crescut de preeclampsie, ceea ce poate indica faptul ca antibioticele ar
putea juca un rol in prevenirea preeclampsiei. Exista, de asemenea, unele dovezi ca
aportul insuficient de vitamina D creste riscul de preeclampsie, si ca, suplimente de vitamina
D la inceputul sarcinii ar putea juca un rol important in prevenirea preeclampsiei.
Nivelurile ridicate ale anumitor proteine intalnite. Femeile gravide care au avut un nivel
ridicat de anumite proteine in sange sau in urina au dezvoltat preeclampsie. Aceste proteine
interfera cu cresterea si functia vaselor de sange intarind teoriea privind cauza preeclampsiei
anomalii ale vaselor de sange care alimenteaza placenta.
Aceasta boala poate cauza probleme atat mamei, cat si copilului. In cazul acestei
afectiuni, placenta nu mai furnizeaza suficiente substante nutriente si oxigen copilului, oprind
astfel dezvoltarea normala a copilului.
Pe masura ce boala avanseaza, este posibil ca rinichii, ficatul, plamanii si creierul mamei sa
fie afectate. In cele mai grave cazuri pot surveni crize, coma si chiar decesul, desi aceste
cazuri sunt destul de rare.

Fiziopatologie

Disgravidia tardiva (de ultim trimestru) cunoscuta si sub denumirea de SVR

(sindrom vasculo-renal gravidic) are drept complicatii materne: preclamsia si eclampsia.
Preclamsia este un sindrom vasculo-nervos de alarma cnd pe fondul triadei
simptomatice: albuminurie (A), edeme (E) si hipertensiune arteriala (HTA) la o gravida
de ultim trimestru apar urmatoarele tulburari nervoase: gravida este somnolenta, apare
cefaleea asociata cu tulburari senzoriale (acufene, displopie). La aceasta se asociaza
varsaturi explozive si durere n epigastru sub forma de bara, stari de agitatie,
polipnee, uneori.

Cunoasterea acestor semne premergatoare este importanta pentru a putea aplica

o terapie profilactica. Uneori manifestarile preclamptice sunt att de mici, nct nu le
observam, accesul eclamptic survenind fara cauza evidenta aparnd ca un fulger pe
cerul senin. n mecanismul fiziopatologic elementele de baza sunt vasoconstrictia
generalizata si edemul cerebral (convulsiile apar datorita edemului cerebral, consecinta
a disgravidiei netratate). Eclampsia poate surveni n cursul sarcinii, mai frecvent n
travaliu, mai rar n primele zile dupa nastere. Eclampsia este definita ca o modificare
de tip grand mal, fiind forma majora a sindromului preeclamptic si se traduce prin
convulsii si stare comatoasa. De fapt este un acces convulsiv generalizat, foarte analog
cu criza de epilepsie. Criza de eclampsie survine la o femeie gravida prezentnd o
preclampsie, fiind determinata de aceasta.
Diagnosticul este evocat n fata unei femei gravide hipertensive si cu proteinurie.

Cifrele tensionale nu sunt obligatoriu foarte mari, edemele pot fi sau nu

prezente, dar proteinuria este totdeauna prezenta.

Fazele eclampsiei
Descrisa ca un acces convulsiv generalizat, eclampsia cuprinde patru faze:
1. Faza de invazie, care dureaza 30 secunde 1 minut, este caracterizata prin:

convulsii mici, localizate la fata (faza grimaselor), fruntea nvinetita, pleoapele se

nchid si se deschid n contractii mici involuntare ale membrelor superioare, care sunt
n hiperpronatie (miscari de rasucire a minii spre interior);
-

proiectarea limbii n afara, prin gura ntredeschisa care prezinta miscari de

propulsie si retragere;
-

globii oculari privesc n sus si n afara;

capul executa miscari de lateralitate.

2. Faza de convulsii tonice, urmeaza rapid dupa prima si dureaza 30 50 secunde si

se caracterizeaza prin:
-

contractiile mici ale fetei sunt nlocuite cu contractura ntregului corp, capul este

n extensie fortata, coloana n extensie externa, adica capul este rigid n opistotonus
sau cocos de pusca;
-

respiratia se opreste prin contractia diafragmului si a intercostalilor, fata se

cianozeaza;
-

maseterii se contracta cu putere, maxilarul inferior este puternic apropiat de cel

superior (trismus). Daca limba este cuprinsa ntre dinti, ea poate fi sectionata (evitarea

acestui accident putndu-se face prin introducerea unei spatule de lemn sau a unei
pipete de cauciuc ntre dinti);
-

apare o sputa sanghinolenta la comisura buzelor;

TA se ridica foarte mult pna la 250 270 mmHg, cea maxima.

3. Faza de convulsii clonice, dureaza 3 4 minute si se caracterizeaza prin:

- ncepe cu o respiratie profunda si zgomotoasa, urmata de o expiratie lunga si se
caracterizeaza prin miscari involuntare si dezordonate;
- musculatura se destinde dar apoi aproape toti muschii sunt animati de contractii
clonice, localizate

mai ales la cap si membre descriind o miscare caracteristica de

tolosar (membrele superioare) iar cele inferioare o miscare de not;

- capul executa miscari de lateralitate;
- gravida executa salturi n sus si lateral, putnd chiar sa cada din pat;
-

globii oculari prezinta nistagmus, la nivelul fetei se constat grimase;

contractiile clonice devin din ce n ce mai lente, pna dispar complet.

4. Faza comatoasa poate sa dureze de la cteva ore pna la 1 2 zile, se

caracterizeaza prin:-

pierderea totala a sensibilitatii si a cunostintei;

fata violacee, congestionata, cu midriaza si reflex cornean abolit;

respiratie stertoroasa (zgomotoasa);

musculatura este total relaxata, flasca;

reflexele tendinoase abolite;

Faza comatoasa poate fi superficiala (frecvent) sau profunda, cu respiratie

stertoroasa, variind ca intensitate, de la o stare de obnubilare pna la coma completa,

cu insensibilitate totala si rezolutie musculara completa. n aceasta perioada accesele
eclamptice se pot repeta la intervale variabile, de la cteva minute pna la cteva ore.

De obicei, sub tratament, crizele se raresc si devin din ce n ce mai slabe.

Uneori coma se poate termina cu exitus, datorita unei hemoragii cerebrale. Modul de
desfasurare al comei are valoare de prognostic.
Daca este profunda si chiar daca crizele convulsive reapar, prognosticul este favorabil.
Daca nsa n timpul comei bolnava este agitata, prognosticul este grav. Daca coma
dureaza peste 24 ore, prognosticul este rezervat. Prognosticul matern al eclampsiei este
foarte grav avnd o mortalitate de 15 %, iar cel fetal este cel mai grav. Moartea
fatului n uter n timpul crizei este de 50 %.

Semne si simptome
Boala incepe de cele mai multe ori in al treilea trimestru de sarcina la o femeie care na nascut niciodata; ea se manifesta mai intai printr-o hipertensiune arteriala, o prezenta
excesiva de proteine in urina si edeme. Aceste semne se accentueaza astfel ca apar dureri de
cap, vertije, zbarnaituri in urechi, fulgere vizuale si o durere in bara la inaltimea stomacului.
In cele din urma survine eclampsia propriu-zisa, asemanatoare cu o criza de epilepsie:
pierderea starii de constienta, redoarea membrelor urmata de convulsii. Ea se declanseaza
uneori in timpul nasterii sau imediat dupa ea.
In absenta unui tratament, eclampsia poate pune in joc viata mamei si, in aproximativ 50%
dintre cazuri, viata copilului.

Principalii indicatori ai eclampsiei sunt tensiunea ridicata si prezenta proteinelor in

urina. De aceea la fiecare consult din timpul sarcinii vi se va lua atat tensiunea cat si probe
de urina pentru analiza. Asadar este vital sa mergeti la medic in mod regulat. Totusi, este
posibil ca aceste simptome sa apara independent unul de altul si sa nu insemne neaparat
instalarea acestei afectiuni. Umflarea brusca a mainilor si picioarelor poate fi un semn, desi
din nou si acest simptom este perfect normal in timpul sarcinii.
La inceputul bolii, gravidele nu prezinta stari de rau. In fazele urmatoare insa, pot
aparea dureri de cap, ameteli, stari de voma si dureri in partea superioara a abdomenului. Desi
aceste simptome pot avea alte cauze, un control medical este absolut imperativ.