Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FUNDAII
A. NOIUNI GENERALE DESPRE FUNDAII
Fundatia este elementul de constructie care se afla n contact direct cu terenul bun de
fundare si transmite acestuia toate ncarcarile care actioneaza constructia.
ncarcarile trebuie astfel repartizate pe talpa fundatiei nct sa nu fie depasita capacitatea
portanta a terenului, iar tasarile care rezulta sa fie ct mai uniforme si sa poata fi suportate de
constructie fara urmari asupra acesteia.
Capacitatea portanta a terenului este presiunea maxima pe care o poate suporta
terenul de fundare, fara a exista pericolul ruperii acestuia, sau al unor tasari care sa pericliteze
constructia.
1. CLASIFICAREA FUNDAIILOR
Fundatiile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii de suprafata ( de mica adncime ) sau fundatii directe;
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii de adncime sau fundatii indirecte.
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii executate deasupra nivelului apei freatice ( fundatii
executate n uscat );
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii executate sub nivelul apei freatice ( fundatii executate
sub apa ).
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii rigide ( din piatra naturala, caramida, beton simplu
sau ciclopian );
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii elastice ( din beton armat ).
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii executate la fata locului, direct n groapa de fundatie (
monolite )
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii prefabricate
2. ALEGEREA TIPULUI DE FUNDAIE
Alegerea tipului de fundatie se face pe baza unei analize tehnico-economice a structurii
de rezistenta n ansamblu.
Tipul de fundatie, adncimile de fundare, presiunile pe teren, materialele pentru fundatii
se vor alege tinnd seama de:
-
precipitatii etc. )
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; conditiile de stabilitate generala a amplasamentului
-
adncimile, natura, grosimile si caracteristicile fizicomecanice si chimice ale straturilor de pamnt de sub talpa fundatiei determinate
cu ajutorul studiilor geotehnice
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; conditiile hidrogeologice ale terenului ( ape subterane si de
suprafata, proprietatile lor chimice, agresivitate, posibilitatea patrunderii acesteia
la fundatii etc. )
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; gradul de importanta al cladirii
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; seismicitatea regiunii
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei, existenta
subsolurilor, densitatea si felul elementelor verticale portante ( pereti, stlpi )
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; marimea si uniformitatea n plan a ncarcarilor transmise de
constructie
B. FUNDAII DIRECTE
Fundatiile directe sau de mica adncime se folosesc cnd terenul bun de fundare se
gaseste la adncime mica fata de nivelul terenului natural si pot fi:
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii rigide, continue sau izolate
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii elastice, continue sau izolate
1. FUNDAII SUB ZIDURI ( PEREI )
Latimea blocului de fundatie trebuie sa fie mai mare dect a zidului sau soclului cu 5.10
cm de fiecare parte. La rndul sau soclul ( cnd exista ), va fi mai mare cu cel putin 2,5
cm de fiecare parte a zidului, pentru a se putea aseza cofrajele pentru turnarea zidului
(peretelui). Se poate considera ca valoarea minima constructiva pentru latimea fundatiei
este:
B b0 + ( 10..20 ) cm
n care b0 este grosimea zidului ( peretelui ) care reazema pe fundatie.
Fundatiile cu sectiune dreptunghiulara se executa de regula cnd latimea talpii de
fundatie nu depaseste 1,00 m.
Se folosesc cnd latimea talpii fundatiei rezulta mai mare dect latimea zidului cu 25.35
cm de fiecare parte a acestuia, iar terenul are coeziune suficienta pentru executarea
evazarilor n peretii sapaturii. La executarea acestor fundatii se vor respecta urmatoarele
reguli:
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; latimea evazarii sa fie cel mult 15 cm
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; panta evazarii sa fie de circa 4 / 1
-
betonului
Se folosesc cnd talpa fundatiei rezulta mai lata cu 35.40 cm de fiecare parte a zidului.
Treptele trebuie sa aiba naltimea de cel puti 40 cm, iar tg valori cuprinse ntre 1,1 si
1,8 n functie de presiunea maxima pe teren si de marca betonului din care se realizeaza
fundatia. Spatiul dintre peretele sapaturii si fundatie se umple cu pamnt bine compactat
cu maiul n straturi de 20 cm.
a)
b)
c)
Fundatiile cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat ( fig. 6 ) sunt alcatuite
dintr-un bloc de beton simplu, pe care reazema stlpul de beton armat prin intermediul unui
cuzinet. Blocul de beton simplu are naltimea minima de 40.60 cm; pentru naltimi mai mari
fundatia se executa n trepte, dar nu mai mult de trei. Blocul se executa din beton simplu
marca B 50, iar daca cuzinetul se ancoreaza n bloc, acesta se executa din B 100.
Cuzinetul se armeaza la partea inferioara cu o plasa din bare drepte, dispuse paralel cu
laturile, avnd diametrul cel putin 10 mm si distanta ntre ele de 10.25 cm.
Fundatii cu talpi de beton armat ( fig. 7 ) - se executa fie sub forma prismatica, cnd
suprafata bazei este cel mult egala cu 1m2, fie ca prisma cu fata superioara tesita. naltimea
H a fundatiei se ia minimum 30 cm; raportul H/B = 0,25..0,35; naltimea H ' la marginea
obeliscului fundatiei se ia ( 1 / 2..1 / 3 ) H si cel putin 20 cm. Fundatia se armeaza la partea
inferioara cu o plasa din bare drepte dispuse paralel cu laturile, cu diametrul minimum 10
mm si distanta maxima ntre bare de 25 cm. Marca betonului utilizat este cel putin B 150 si
poate ajunge pna la marca betonului din stlpi.
Daca talpile ncrucisate ajung la dimensiuni mari, din cauza presiunii terenului,
apropiindu-se prea mult ntre ele, constructia se fundeaza pe un radier general ( fig. 10 ).
C. FUNDAII INDIRECTE
Aceste fundatii se folosesc cnd terenul bun de fundare se gaseste la adncimi de peste 6
m, cnd nivelul apelor subterane este ridicat si fundarea directa devine neeconomica sau chiar
necorespunzator din punct de vedere tehnic.
Fundatiile indirecte se executa cu scopul de a transmite ncarcarile constructiei la
straturile mai adnci ale pamntului ( pot ajunge la 30.40 m adncime ) strapungndu-se cele
neconsistente si care nu pot prelua ncarcarile date de constructie.
Fundatiile indirecte sunt:
Fundatii pe piloti
Fundatii pe chesoane
Fundatii pe coloane