Sunteți pe pagina 1din 12

M 8 - Elemente de constructii si lucrari publice

FUNDAII
A. NOIUNI GENERALE DESPRE FUNDAII
Fundatia este elementul de constructie care se afla n contact direct cu terenul bun de
fundare si transmite acestuia toate ncarcarile care actioneaza constructia.
ncarcarile trebuie astfel repartizate pe talpa fundatiei nct sa nu fie depasita capacitatea
portanta a terenului, iar tasarile care rezulta sa fie ct mai uniforme si sa poata fi suportate de
constructie fara urmari asupra acesteia.
Capacitatea portanta a terenului este presiunea maxima pe care o poate suporta
terenul de fundare, fara a exista pericolul ruperii acestuia, sau al unor tasari care sa pericliteze
constructia.
1. CLASIFICAREA FUNDAIILOR
Fundatiile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

Dupa adncimea de fundare ( adncimea la care se gaseste terenul bun de fundare )


sunt:

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii de suprafata ( de mica adncime ) sau fundatii directe;
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii de adncime sau fundatii indirecte.

Dupa modul de executie fata de nivelul apelor subterane avem:

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii executate deasupra nivelului apei freatice ( fundatii
executate n uscat );
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii executate sub nivelul apei freatice ( fundatii executate
sub apa ).

Dupa materialele folosite, fundatiile sunt:

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii rigide ( din piatra naturala, caramida, beton simplu
sau ciclopian );
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii elastice ( din beton armat ).

Dupa forma lor n plan se deosebesc:

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii izolate


- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii continue sub ziduri sau sub stlpi ( talpi continue )
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii cu retele de grinzi ( talpi ncrucisate )
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii pe radier general - placa continua, placa cu grinzi.

Dupa tehnologia de executie pot fi:

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii executate la fata locului, direct n groapa de fundatie (
monolite )
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii prefabricate
2. ALEGEREA TIPULUI DE FUNDAIE
Alegerea tipului de fundatie se face pe baza unei analize tehnico-economice a structurii
de rezistenta n ansamblu.
Tipul de fundatie, adncimile de fundare, presiunile pe teren, materialele pentru fundatii
se vor alege tinnd seama de:
-

&n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp;

conditiile climatice ( adncimea de nghet, cantitatea de

precipitatii etc. )
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; conditiile de stabilitate generala a amplasamentului
-

adncimile, natura, grosimile si caracteristicile fizicomecanice si chimice ale straturilor de pamnt de sub talpa fundatiei determinate
cu ajutorul studiilor geotehnice

&n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp;

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; conditiile hidrogeologice ale terenului ( ape subterane si de
suprafata, proprietatile lor chimice, agresivitate, posibilitatea patrunderii acesteia
la fundatii etc. )
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; gradul de importanta al cladirii
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; seismicitatea regiunii
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei, existenta
subsolurilor, densitatea si felul elementelor verticale portante ( pereti, stlpi )
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; marimea si uniformitatea n plan a ncarcarilor transmise de
constructie

3. STABILIREA COTEI DE FUNDARE


Una din problemele de baza ale proiectarii fundatiilor este stabilirea cotei de fundare.
Aceasta se alege tinndu-se seama de: cota minima de nghet, cota fundatiilor vecine, cota
minima constructiva de fundare, cota apelor freatice, caracteristicile geotehnice etc.
Cota minima de nghet H i. Adncimea de nghet este n functie de zona climatica si are
valori cuprinse ntre 60..70 cm ( minime ) si 1,10.1,15 m ( maxime ); adncimea de nghet se
masoara de la cota terenului nivelat din jurul constructiei. Cota minima de fundare pentru talpa
fundatiei se stabileste totdeauna cu 10.20 cm sub adncimea minima de nghet pentru ca
fundatia sa rezeme pe un strat de pamnt nedeformabil.
Cota fundatiilor vecine. La stabilirea cotei de fundare se face o corelare ntre cota noii
fundatii si cotele eventualelor fundatii vecine, pentru a nu se produce perturbatii ale stabilitatii
acestora.
Cota apelor freatice. Se urmareste ca aceasta cota sa ramna sub cota de fundare,
deoarece executia este dificila.
Caracteristicile geotehnice. Cercetarile geotehnice furnizeaza elemente cu privire la
terenul de fundare si determina solutiile ce trebuie adoptate; acestea se refera la: caracteristicile
geotehnice, presiuni admisibile, tasari etc.
Cota minima constructiva de fundare H. Aceasta se ia:
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; pentru ziduri exterioare ( sau interioare reci ) ntre H i si H i +
20 cm, unde H i este adncimea de nghet si n general nu mai putin de 80.90 cm
pentru constructii definitive si 60..70 cm pentru constructii provizorii;
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; pentru ziduri interioare n spatii calde si la constructii fara
subsol H = 40.50 cm; la constructii cu subsol H = 40 cm, de la nivelul placii
subsolului.
Talpile fundatiilor trebuie sa patrunda cel putin 20 cm n stratul de teren bun de fundare.

B. FUNDAII DIRECTE
Fundatiile directe sau de mica adncime se folosesc cnd terenul bun de fundare se
gaseste la adncime mica fata de nivelul terenului natural si pot fi:
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii rigide, continue sau izolate
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii elastice, continue sau izolate
1. FUNDAII SUB ZIDURI ( PEREI )

1.1. Fundatii continue de beton simplu sub ziduri.


Dupa forma sectiunii transversale fundatiile de beton simplu pot fi: dreptunghiulare, cu
evazari si n trepte.

Fundatii cu sectiune dreptunghiulara ( fig. 1a )

Latimea blocului de fundatie trebuie sa fie mai mare dect a zidului sau soclului cu 5.10
cm de fiecare parte. La rndul sau soclul ( cnd exista ), va fi mai mare cu cel putin 2,5
cm de fiecare parte a zidului, pentru a se putea aseza cofrajele pentru turnarea zidului
(peretelui). Se poate considera ca valoarea minima constructiva pentru latimea fundatiei
este:
B b0 + ( 10..20 ) cm
n care b0 este grosimea zidului ( peretelui ) care reazema pe fundatie.
Fundatiile cu sectiune dreptunghiulara se executa de regula cnd latimea talpii de
fundatie nu depaseste 1,00 m.

Fundatii cu evazari ( fig. 1b )

Se folosesc cnd latimea talpii fundatiei rezulta mai mare dect latimea zidului cu 25.35
cm de fiecare parte a acestuia, iar terenul are coeziune suficienta pentru executarea
evazarilor n peretii sapaturii. La executarea acestor fundatii se vor respecta urmatoarele
reguli:
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; latimea evazarii sa fie cel mult 15 cm
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; panta evazarii sa fie de circa 4 / 1
-

&n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp;

cofrarea sa se execute cu putin timp nainte de turnarea

betonului

Fundatii cu trepte ( fig. 1c)

Se folosesc cnd talpa fundatiei rezulta mai lata cu 35.40 cm de fiecare parte a zidului.
Treptele trebuie sa aiba naltimea de cel puti 40 cm, iar tg valori cuprinse ntre 1,1 si
1,8 n functie de presiunea maxima pe teren si de marca betonului din care se realizeaza
fundatia. Spatiul dintre peretele sapaturii si fundatie se umple cu pamnt bine compactat
cu maiul n straturi de 20 cm.

Fig. 1 Fundatii continue de beton simplu sub ziduri


1 - bloc fundatie; 2 - perete ( zid ); 3 - placa suport a pardoselii; 4 - strat de rupere a
capilaritatii; 5 - teren natural; 6 - hidroizolatie; 7 - fundatie n trepte; 8 - umplutura de
pamnt.
n fig. 2 se indica alcatuirea fundatiilor pentru zidul exterior si interior la o constructie fara
subsol.

Fig. 2 Fundatii la constructii fara subsol


a - la zid exterior; b - la zid interior;
1 - perete ( zid ); 2 - bloc de fundatie; 3 - hidroizolatie; 4 - placa suport pardoseala; 5 - strat de
rupere a capilaritatii; 6 - teren natural; 7 - soclu de beton; 8 - umplutura; 9 - trotuar; 10 - dop de
bitum; 11 - protectia soclului de tencuiala hidrofuga;12 - nisip.

La constructiile cu subsol fundatiile zidurilor exterioare se alcatuiesc ca n figura 3.

Fig. 3 Fundatii continue rigide sub ziduri la constructii cu subsol


a - la zid exterior; b - la zid interior
1 - zidarie ( perete ); 2 - fundatie; 3 - hidroizolatie; 4 - placa suport pardoseala; 5 - strat pentru
ruperea capilaritatii; 6 - teren natural; 7 - zidarie de protectie a hidroizolatiei; 8 - trotuar; 9 nisip.
1.2. Fundatii continue din beton armat sub ziduri ( elastice )
n figura 4 sunt prezentate fundatii continue elastice sub ziduri. La latimi mici, fundatiile
continue elastice sub ziduri se prevad cu sectiune dreptunghiulara, iar la latimi mai mari se
proiecteaza fundatii continue elastice cu pante sau tesite, sau sub forma de grinda.
Fundatia se toarna pe un strat de beton de egalizare ( B 25 ) de 5.10 cm grosime. Talpa
fundatiei se armeaza la partea inferioara cu armatura de rezistenta, alcatuita din bare drepte din
otel - beton cu diametrul minim de 10 mm, asezate sa 10.25 cm, dispuse transversal si cu
armatura de repartitie prevazuta n sens longitudinal, alcatuita din 6 / 25 cm. Armatura
nclinata se prevede numai daca rezulta din calculul de dimensionare si are diametrul minim de
12 mm.

a)

b)

c)

Fig. 4 Fundatii continue elastice sub ziduri


a - cu sectiune dreptunghiulara; b - cu pante; c - sub forma de grinda;
1 - zidarie ( perete ); 2 - fundatie; 3 - beton de egalizare 5.10 cm.

1.3. Fundatii sub ziduri despartitoare.


Fundatia se realizeaza direct de catre placa - suport a pardoselii parterului sau subsolului
si se executa numai sub ziduri despartitoare, neportante, de cel mult 15 cm grosime si de
naltimea unui nivel. Se pot ntlni urmatoarele situatii:
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; placa de pardoseala este asezata pe teren sanatos. n acest caz
placa se executa din beton simplu de 8.10 cm grosime, iar zidul despartitor se
aseaza direct pe placa. Daca sub placa se gasesc conducte de instalatii ngropate,
placa se armeaza cu o retea 6 / 20 cm si se executa din beton B 100.
- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; placa de pardoseala este asezata pe umplutura, acesta fiind
cazul cel mai frecvent ntlnit n executie. Placa se executa din beton B 100 cu
grosimea de 8.10 cm si se armeaza cu o retea 6 / 20 cm. Daca umplutura nu
depaseste 40 cm grosime, n placa, n lungul zidului se prevede o armatura
suplimentara 2 8 ( 10 ) mm (fig. 5a). Daca umplutura este mai mare de 40 cm
grosime se prevede o ngrosare a placii de-a lungul zidului care se va arma cu
bare longitudinale 4 8 ( 10 ) mm si etrieri deschisi 6 / 20.25 cm ( fig. 5b ).

Fig. 5 Fundatii sub ziduri despartitoare


a - cu grosimea umpluturii mai mica de 40 cm; b - cu grosimea umpluturii mai mare de 40 cm:
1 - zid despartitor; 2 - placa suport a pardoselii; 3 - pietris; 4 - umplutura; 5 - armatura suplimentara.

2. FUNDAII SUB STLPI


2.1. Fundatii izolate sub stlpi
Fundatiile izolate sub stlpi sunt de doua tipuri: fundatii cu bloc de beton simplu si
cuzinet de beton armat; fundatii cu talpa din beton armat.

Fundatiile cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat ( fig. 6 ) sunt alcatuite
dintr-un bloc de beton simplu, pe care reazema stlpul de beton armat prin intermediul unui
cuzinet. Blocul de beton simplu are naltimea minima de 40.60 cm; pentru naltimi mai mari
fundatia se executa n trepte, dar nu mai mult de trei. Blocul se executa din beton simplu
marca B 50, iar daca cuzinetul se ancoreaza n bloc, acesta se executa din B 100.
Cuzinetul se armeaza la partea inferioara cu o plasa din bare drepte, dispuse paralel cu
laturile, avnd diametrul cel putin 10 mm si distanta ntre ele de 10.25 cm.

Fig. 6 Fundatii izolate sub stlpi, cu bloc si cuzinet


1 - stlp; 2 - cuzinet; 3 - bloc de fundatie

Fundatii cu talpi de beton armat ( fig. 7 ) - se executa fie sub forma prismatica, cnd
suprafata bazei este cel mult egala cu 1m2, fie ca prisma cu fata superioara tesita. naltimea
H a fundatiei se ia minimum 30 cm; raportul H/B = 0,25..0,35; naltimea H ' la marginea
obeliscului fundatiei se ia ( 1 / 2..1 / 3 ) H si cel putin 20 cm. Fundatia se armeaza la partea
inferioara cu o plasa din bare drepte dispuse paralel cu laturile, cu diametrul minimum 10
mm si distanta maxima ntre bare de 25 cm. Marca betonului utilizat este cel putin B 150 si
poate ajunge pna la marca betonului din stlpi.

Fig. 7 Fundatii sub stlpi, cu talpa de beton armat


a - prismatica; b - prismatica cu fata tesita ( obelisc )
1 - stlp; 2 - fundatie elastica; 3 - beton de egalizare
2.2. Fundatii continue sub stlpi

Din cauza naturii terenului si a ncarcarilor importante, uneori suprafetele fundatiilor


izolate devin foarte mari; n acest caz se adopta solutia de fundatii cu grinda continua ( fig. 8 ).

Fig. 8 Fundatie cu grinda ( talpa ) continua


1 - stlp; 2 - talpa cu vute; 3 - talpa fara vute
Daca ncarcarile sunt mari si terenul de fundare este slab se adopta solutia de fundatii cu
talpi continue ncrucisate ( fig. 9 ).

Fig. 9 Fundatie cu talpi continue ncrucisate


1 - stlpi; 2 - talpi de beton armat

Daca talpile ncrucisate ajung la dimensiuni mari, din cauza presiunii terenului,
apropiindu-se prea mult ntre ele, constructia se fundeaza pe un radier general ( fig. 10 ).

Fig. 10 Radier cu placa dreapta


1 - stlpi; 2 - placa; 3 - beton de egalizare
2.3. Fundatii prefabricate ( fig. 11 )
Forma cea mai utilizata este fundatia tip pahar folosita ca un bloc de forma speciala, care
este prevazut cu un locas n care se monteaza stlpul de beton armat. Locasul va fi cu cel putin
10 cm mai mare dect stlpul; dupa asezarea stlpului se umple cu beton monolit. Sub fundatia
- pahar se prevede un strat de beton de egalizare avnd grosimea de 5.10 cm.

Fig. 11 Fundatii pahar

a - sectiune verticala; b - sectiune orizontala


1 - peretele paharului; 2 - stlp; 3 - beton de monolitizare; 4 - beton de egalizare.

C. FUNDAII INDIRECTE
Aceste fundatii se folosesc cnd terenul bun de fundare se gaseste la adncimi de peste 6
m, cnd nivelul apelor subterane este ridicat si fundarea directa devine neeconomica sau chiar
necorespunzator din punct de vedere tehnic.
Fundatiile indirecte se executa cu scopul de a transmite ncarcarile constructiei la
straturile mai adnci ale pamntului ( pot ajunge la 30.40 m adncime ) strapungndu-se cele
neconsistente si care nu pot prelua ncarcarile date de constructie.
Fundatiile indirecte sunt:

Fundatii pe piloti

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; piloti prefabricati


- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; piloti executati direct n opera ( piloti forati, piloti cu tub
metalic de protectie pierdut, piloti executati cu tub metalic de protectie
recuperabil )

Fundatii pe chesoane

- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii pe chesoane deschise


- &n 434c24e bsp; &n 434c24e bsp; fundatii pe chesoane cu aer comprimat

Fundatii pe coloane

S-ar putea să vă placă și