Proiectarea fundatiilor constructiilor cu pereti structurali

de zidarie
9.1. Prevederi generale de alcatuire
Alcatuirea fundatiilor se diferentiaza functie de urmatoarele conditii:
a) conditiile geotehnice de pe amplasament;
b) zona seismica de calcul a amplasamentului:
. seismicitate ridicata - zonele AD
. seismicitate redusa - zonele EF
c) regimul de naltime al constructiei:
. foarte redus - cladiri parter (P) sau cladiri parter si etaj (P+1E)
. redus - cladiri cu putine niveluri (P+2EP+4E)
d) cladire cu sau fara subsol.
Fundatiile peretilor sunt de tip continuu; n anumite situatii pot fi avantajoase si fundatiile cu
descarcari pe reazeme izolate.
Fundatiile se pozitioneaza, de regu 15215y249p la, centric si, numai n anumite situatii
particulare, excentric fata de peretii pe care i suporta.

9.2. Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare n

zone cu seismicitate redusa
9.2.1. Fundatii la cladiri fara subsol
Tipurile de fundatii cele mai frecvent utilizate sunt cele prezentate n figurile 9.19.8.
Fundatiile bloc cu o treapta (fig. 9.1) se recomanda atunci cnd latimea fundatiei B depaseste
latimea b a peretelui cu cel mult 50150 mm de fiecare parte.
Solutia indicata n fig. 9.2 se recomanda n situatiile n care latimea fundatiei B depaseste
latimea b a peretelui cu mai mult de 150 mm de fiecare parte.
Fundatiile cu soclu si bloc avnd una sau doua trepte sunt prezentate n figurile 9.3 si 9.4.

Fig. 9.1 Fundatie bloc cu o treapta

Fig. 9.2 Fundatie bloc cu doua trepte

Fig. 9.3 Fundatie cu soclu si bloc

Fig. 9.4 Fundatie cu soclu si bloc cu doua trepte

La fundatiile peretilor exteriori se vor avea n vedere particularitatile de alcatuire si protectie
exemplificate n figurile 9.59.8. Sub pereti exteriori realizati din zidarie de blocuri BCA (fig.
9.7) sau pereti avnd alcatuire mixta, cu componenta termoizolatoare la exterior sensibila la
umezeala (fig. 9.8), fata exterioara a soclului se retrage n raport cu fata exterioara a peretelui
de deasupra cu cca 50 mm.

Fig. 9.5 Fundatie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului la aceeasi cota cu trotuarul)

Fig. 9.6 Fundatie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului deasupra cotei trotuarului)

Fig. 9.7 Fundatie cu soclu si bloc sub perete exterior cu alcatuire simpla (monostrat)

Fig. 9.8 Fundatie cu soclu si bloc sub perete exterior cu alcatuire mixta

9.2.2. Fundatii la cladiri cu subsol

Peretii subsolului se prevad sub peretii structurali, pe ct posibil axati fata de acestia si realizati din beton
armat sau din zidarie de caramida.
Se recomanda realizarea peretilor de la subsol din beton armat. n acest caz se vor respecta indicatiile de
conformare de la capitolul 10.
n cazul peretilor de subsol din zidarie (caramida plina, piatra) fundatiile se alcatuiesc conform detaliilor din
figurile 9.9 si 9.10.

9.2.3. Dimensionarea fundatiilor

Latimea blocului de fundatie B se stabileste functie de:

a) calculul terenului de fundare la eforturile transmise de fundatie conform prevederilor

de la capitolul 6;
b) grosimea peretelui (sau soclului) care reazema pe fundatie: B b+100 mm;
(B Bs+100 mm);
c) dimensiunile minime necesare pentru executarea sapaturilor conform tabelului 9.1.
Tabelul 9.1
Adncimea sapaturii h (m)

Latimea minima (m)

h0.40

0.30

0.40h0.70

0.40

0.70h1.10

0.45

h1.10

0.50

Inaltimea soclului si a treptelor blocului de fundatie va fi de cel putin 400 mm. La determinarea
naltimii blocului si a treptelor se va respecta valoarea minima tg data n tabelul 7.2.

Fundatiile supuse la solicitari excentrice (de exemplu fundatiile zidurilor de calcan) se

dimensioneaza astfel nct rezultanta tuturor fortelor N sa se mentina n treimea mijlocie a
bazei pentru ca ntreaga latime sa fie activa la transmiterea presiunilor pe teren.
Cnd acest lucru nu poate fi realizat iar latimea activa Ba = 1.5b (Fig. 9.11a) nu satisface din
punct de vedere al presiunilor efective acceptabile la teren, se tine seama de efectul favorabil al
deformarii terenului si a blocului de fundatie si se admite o latime activa B a = 2.25b (Fig.
9.11b), cu urmatoarele conditii:
- peretele ce sprijina pe fundatie trebuie sa fie legat de constructie la partea superioara prin
placa planseului sau centura planseului, precum si prin ziduri transversale suficient de dese
(recomandabil la maximum 6 m distanta);
- presiunea ce se dezvolta ntre perete si fundatie sa nu depaseasca rezistentele de calcul ale
materialelor din care sunt alcatuite peretele si fundatia.
n cazul fundatiilor sub pereti cu goluri pentru usi (fig. 9.12) se verifica conditia:

(9.1)

unde: tg-

valoare data n tabelul 7.2;

Rt- rezistenta de calcul la ntindere a betonului din blocul fundatiei.

Daca relatia (9.1) este ndeplinita, fundatia poate prelua presiunile de pe deschiderea golului. n
acest caz fundatia se poate realiza din beton simplu sau, daca se dispune armatura, aceasta
poate corespunde procentului minim de armare (pmin = 0.10%).
n cazul n care relatia (9.1) nu este respectata fundatia se calculeaza la ncovoiere si forta
taietoare ca o grinda pe mediu elastic. Armatura se calculeaza si se dispune avand ca referinta
reglementarea tehnica STAS 10107/0-90.

Fig. 9.9 Fundatie sub perete exterior de subsol

Fig. 9.10 Fundatie sub perete interior de subsol

a
b
Fig. 9.11 Determinarea latimii active Ba la fundatia peretelui de calcan

Fig. 9.12

9.3. Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare n

zone cu seismicitate ridicata
9.3.1. ncarcarile transmise fundatiilor se stabilesc conform principiilor prezentate la capitolul 5.
n gruparile speciale de ncarcari solicitarile transmise infrastructurii de catre suprastructura sunt stabilite n
functie de comportarea specifica a peretilor din zidarie sub aceste ncarcari (cedare ductila la compresiune
excentrica; comportare elastica, etc.).
Solicitarile la nivelul terenului de fundare se determina functie de eforturile transmise de suprastructura
considernd comportarea de ansamblu a infrastructurii (fig. 9.13).

Fig. 9.13
9.3.2. Fundatiile se realizeaza, de regula, sub forma unor grinzi continue de beton armat si se calculeaza dupa
modul de calcul al grinzilor continue prezentat la capitolul 8.
Dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor se defineste n concordanta cu prevederile din
reglementarea tehnica de referinta STAS 10107/0-90.
9.3.3. Alcatuirea fundatiilor este prezentata n fig. 9.14 a, b pentru constructiile fara subsol si n fig. 9.15
pentru constructiile cu subsol.

9.4. Solutii de fundare la pereti nestructurali

Peretii nestructurali reazema, de regula, pe placa suport a pardoselii. Placa trebuie asezata pe teren bun sau
umpluturi bine compactate de cel mult 0.80 m grosime. Daca umpluturile se pot umezi (prin pierderea apei
din instalatii etc.), grosimea maxima admisa a acestora se va limita la 0.40 m.
Solutiile de rezemare pot fi realizate astfel:
a) daca peretii nestructurali transmit o ncarcare de maxim 4 kN/m si au cel mult 3 m lungime, placa se
realizeaza de minim 80 mm grosime cu o armatura suplimentara dispusa n lungul peretelui (fig. 9.16);
b) daca peretii nestructurali transmit o ncarcare ntre 410 kN/m si au cel mult 3 m lungime, placa se va
realiza cu o ngrosare locala de minim 200 mm grosime (fig. 9.17).
Armaturile suplimentare longitudinale dispuse n placa sub pereti vor avea diametrul minim 10 mm.
Situatiile care nu se ncadreaza la punctul a) sau b) se rezolva ca fundatii ale peretilor structurali (fundatii
continue sau cu rezemari izolate).

a.

b.

Fig. 9.14 Fundatii armate pentru constructii fara subsol

Fig. 9.15 Fundatii armate pentru constructii cu subsol

9.5. Racordarea n trepte a fundatiilor avnd cote de fundare

diferite
Racordarea n trepte a fundatiilor este necesara n urmatoarele situatii:
- amplasament pe terenuri n panta sau stratificatie nclinata;
- cladiri cu subsol partial;
- intersectii de fundatii avnd cote de fundare diferite (fundatie perete exterior - fundatie perete interior etc.).

Se recomanda respectarea urmatoarelor conditii (fig. 9.18):

- racordarea ntre cotele de fundare diferite sa se realizeze n trepte;
- linia de panta a treptelor sa respecte conditia tg 0.65;
- naltimea treptelor se limiteaza la 0.50 m n terenuri putin coezive, respectiv 0.70 m n terenuri coezive sau
compactate;
- cota superioara a blocului de fundatie se pastreaza la acelasi nivel pe cel putin ntreaga lungime a zonei de
racordare.

Fig. 9.16 Armare locala a placii suport a pardoselii sub perete interior nestructural

Fig. 9.17 ngrosarea si armarea locala a placii suport a pardoselii sub perete interior nestructural

Fig. 9.18 Racordarea n trepte a fundatiilor avnd cote de fundare diferite

9.6. Fundatii la rosturi de tasare

Rosturile de tasare separa att suprastructura ct si infrastructura a doua tronsoane de cladire alaturate.
Latimea rostului ntre fundatii nu va fi mai mica de 40 mm.

9.7. Fundatii la cladiri amplasate pe terenuri dificile

Prezentul normativ se refera la fundatiile constructiilor amplasate pe urmatoarele tipuri de terenuri dificile:
- pamnturi foarte compresibile (argile, pamnturi argiloase de consistenta redusa sau nisipuri
afnate);
- pamnturi sensibile la umezire (loessuri si pamnturi loessoide) definite n reglementarea tehnica de
referinta P7/2000;
- pamnturi contractile (argile sau pamnturi argiloase cu umflari si contractii mari), definite n
reglementarea tehnica de referinta NE 0001-1996.
Se recomanda ca, n urma unei analize tehnico - economice, sa se decida asupra solutiei optime:

- mbunatatirea terenului dificil de fundare si utilizarea de solutii de fundare pentru

terenuri bune;
- utilizarea de fundatii adaptate terenurilor dificile de fundare.

9.7.1. Fundatii pe pamnturi foarte compresibile si pamnturi

sensibile la umezire
n cazul n care sunt de asteptat tasari neuniforme, structura trebuie astfel alcatuita nct constructia sa poata
prelua eforturile suplimentare ce rezulta ca urmare a acestor tasari, dupa cum urmeaza:
- pentru tasari inegale mici se pot utiliza fundatii cu rigiditate sporita;
- pentru tasari inegale mari se poate opta fie pentru realizarea unei rigiditati sporite a
ansamblului suprastructura - infrastructura, fie pentru o structura flexibila adaptabila la deformatii mari.
La alcatuirea planului de fundatii se cere respectarea urmatoarelor conditii:
- realizarea de elemente de legatura ntre fundatiile peretilor structurali (fig. 9.19);

Fig. 9.19

- fundatiile peretilor sa formeze contururi nchise (fig. 9.20);

Fig. 9.20
- lungimea fundatiilor fara legaturi pe directie transversala nu trebuie sa depaseasca 6 m.
9.7.1.1 Fundatii pentru constructii fara subsol
La constructiile fara subsol amplasate n zone cu seismicitate redusa, fundatiile se prevad cu doua zone
armate dispuse la partea superioara si inferioara, iar betonul trebuie sa fie de clasa minim C 12/15 (fig. 9.21 a).
n cazul constructiilor fara subsol dar cu adncime mare de fundare se pot introduce centuri suplimentare pe
naltimea zidului (de exemplu n dreptul pardoselii parterului);
n cazul n care este necesara o latime B a talpii mai mare dect latimea elementului din beton armat se
prevede un bloc din beton simplu de clasa minim C8/10 (fig. 9.21 b).

Fig. 9.21
Astfel de fundatii se recomanda a se utiliza n cazul n care fundatiile au o naltime suficienta pentru a prelua
eforturile datorate diferentei de tasare (tasarilor diferentiale).
Centurile se realizeaza n mod curent cu o naltime de 1520 cm, armatura longitudinala de 68 bare 12
mm16 mm, pe unul sau doua rnduri si etrieri 6 mm la 2030 cm, procent minim de armare 0.2%.
Barele longitudinale se nadesc prin petrecere pe o lungime de 45 respectnd regula armarii unghiurilor
intrnde (fig. 9.22 a si b).

Fig. 9.22
Se urmareste dispunerea ntr-un singur plan a armaturilor inferioare respectiv superioare, devierea pe
verticala fiind admisa cu respectarea unei pante de 1:4.
Se va sigura realizarea unei aderente ct mai bune a suprafetelor de separatie ntre centuri si betonul simplu.
n cazul amplasamentelor n zone cu seismicitate ridicata se aplica prevederile de la punctul 9.3.

9.7.1.2. Fundatii pentru constructii cu subsol

Fundatiile constructiilor cu subsol amplasate n zone cu seismicitate redusa se realizeaza, de regula,
respectndu-se urmatoarele masuri (fig. 9.23):
a) dispozitia zidurilor longitudinale si transversale trebuie sa alcatuiasca un sistem spatial ct mai simplu si
clar (de exemplu se vor evita zidurile n sicana), prevazndu-se totodata ziduri transversale suficient de dese,
la maximum 6.00 m;
b) fundatiile zidurilor se prevad cu centuri de beton armat, pentru preluarea eventualelor eforturi de ntindere;
pentru cazurile curente centurile pot avea latimea zidului si naltimea de 1520 cm cu armatura longitudinala
de 68 bare 1216 mm, pe unul sau doua rnduri si etrieri 6 mm la 2030 cm; betonul de clasa minim
C12/15;
c) se asigura conlucrarea centurilor din fundatii cu zidul de deasupra prin executarea unor centuri de beton
armat si la nivelul planseului de peste subsol;
d) izolatia hidrofuga orizontala a zidurilor se aseaza astfel nct sa nu creeze n zid rosturi de lunecare ntre
centuri; n caz ca pozitia acestei izolatii nu poate fi schimbata se recomanda executarea centurii superioare
sub nivelul izolatiei orizontale;
e) se executa centuri de beton armat, att la planseele monolite ct si la cele prefabricate, pe toata latimea
zidurilor, pentru ziduri pna la 37.5 cm grosime; centurile se armeza mai puternic la planseul peste primul
nivel de deasupra fundatiilor (cu o armatura corespunzatoare celei din centura fundatiilor);
f) zidurile constructiei se executa din caramizi marca C100 si cu mortar minim M50; n caz ca zidul de
deasupra fundatiei este de beton acesta va fi de cel putin clasa C12/15.
Pentru stari de eforturi care depasesc capacitatile de rezistenta la forta taietoare,compresiune excentrica etc.
ale peretelui din beton simplu se aplica prevederile de la punctul 9.3.
n cazul amplasamentelor n zone cu seismicitate ridicata se aplica prevederile de la punctul 9.3.

Fig. 9.23

9.7.2. Fundatii pe pamnturi cu umflari si contractii mari

n cazul anumitor pamnturi argiloase, ca efect al umflarii datorita umezirii si contractiei prin uscare, apare
pericolul degradarii sau ruperii fundatiilor, fenomen nsotit de aparitia de fisuri profunde n peretii structurali
din zidarie.
La proiectarea fundatiilor pe pamnturi cu umflari si contractii mari se va urmari, de regula, ca presiunea
efectiva transmisa la teren sa fie mai mare dect presiunea de umflare.
9.7.2.1. Fundatii continue
Pentru prevenirea degradarii fundatiilor se recomanda ca, n afara de masurile de la punctul 9.7.2, sa se
prevada si urmatoarele:
a) adncimea de fundare de cel putin 1.50 m, masurata de la cota trotuarului, n scopul evitarii fundarii n
zona cu variatii mari de umiditate pentru pamnt;
b) latimea excavatiei pentru realizarea fundatiilor sub zidurile exterioare se alege cu cca. 4050 cm mai mare
dect latimea fundatiei respective, sporul de latime dndu-se catre exterior;
c) sub talpa fundatiei se prevede un strat de cca. 5 cm grosime de nisip grauntos curat; imediat dupa turnarea
betonului n fundatie spatiul ramas liber ntre fundatie si peretele sapaturii se umple cu pamnt stabilizat
definit n reglementarea tehnica de referinta NE 0001-1996 (fig. 9.24);
d) pentru preluarea eventualelor eforturi de ntindere ce pot sa apara n fundatii se prevad centuri de beton
armat continue pe ntreaga lungime a peretilor; centurile se realizeaza, de regula, cu o naltime de 1520 cm,
din beton C12/15 si armate simetric cu minim 412 mm din OB37;

e) se iau toate masurile necesare pentru scurgerea si ndepartarea apei din vecinatatea cladirii, prin nivelarea
terenului, executarea de rigole etc.;
f) apele meteorice trebuie evacuate ct mai departe de constructie, prin rigole speciale prevazute n acest
scop; se recomanda utilizarea burlanelor care conduc apa n conditii mai bune;
g) trotuarul din jurul constructiei va avea o latime minima de 1.0 m si se prevede cu o panta de 5% spre
exterior; acesta se aseaza pe un strat de 20 cm de pamnt stabilizat si se prevede la margine cu un pinten de
20x40 cm (fig. 9.24);
h) proiectul va cuprinde masurile speciale ce trebuiesc luate n timpul executiei; astfel se recomanda ca:
- executarea constructiei sa se faca pe ct posibil ntr-un anotimp n care nu sunt de asteptat variatii mari ale
umiditatii pamntului si anume primavara sau toamna;
- locul ales pentru constructie sa fie bine curatat si nivelat nainte de nceperea sapaturilor astfel ca sa nu se
permita stagnarea apelor meteorice;
- turnarea fundatiilor sa se faca imediat dupa terminarea sapaturilor pentru a nu se modifica umiditatea
terenului de fundare.

Fig. 9.24
9.7.2.2. Fundatii cu descarcari pe reazeme izolate
Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate transmit terenului ncarcarile exterioare prin blocuri de fundatie
dispuse discontinuu n lungul peretilor.
Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate sunt alcatuite din:
- blocuri de beton simplu;
- grinzi de beton armat.

Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate sunt folosite n cazul pamnturilor cu umflari si contractii mari
pentru ca presiunea efectiva pe teren sa depaseasca presiunea de umflare a pamntului.
Solutia se poate dovedi mai avantajoasa dect solutia fundatiilor continue n cazul unor adncimi de fundare
mai mari dect cca. 2.0 m.
n cazul peretilor nestructurali cu ncarcari foarte mici pentru o adncime de fundare mai mare de 1.20m
solutia reazemelor izolate se impune fata de cea a fundatiilor continue.
Presiunea acceptabila a terenului de fundare trebuie sa fie suficient de mare pentru a face o posibila
distantarea rationala de-a lungul zidurilor a blocurilor de fundatie.
Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate nu sunt indicate n cazul cnd sunt de asteptat tasari inegale ale
acestora. De asemenea ele se vor evita n regiunile cu seismicitate ridicata.
Reazemele izolate se dispun obligatoriu n punctele de intersectie ale zidurilor sau n cele n care sunt
concentrate ncarcari importante. n general, aceste reazeme se dispun n conformitate cu traveile constructiei
si n dreptul plinurilor (spaletilor) de zidarie.
Reazemele izolate dispuse n lungul zidurilor au n plan o sectiune de forma dreptunghiulara. n zonele de
intersectie n "L" sau "T" a zidurilor, se pot folosi diferite forme n plan (fig. 9.25).

Fig. 9.25
Pozitia n plan a blocurilor de beton simplu se va alege astfel nct centrele de greutate ale bazelor lor sa
coincida pe ct posibil cu axul peretelui.
n cazul reazemelor executate din zidarie din piatra sau caramida, la partea superioara a blocului se prevede
un cuzinet de beton armat pentru repartizarea ncarcarilor transmise de elementele de descarcare ale
suprastructurii.
Elementele de descarcare sunt alcatuite din grinzi de beton armat care constituie suportul zidurilor si care
transmit ncarcarile la reazemele izolate.
n cazul obisnuit al constructiilor fara subsol elementele de descarcare alcatuiesc si soclul zidului, depasind
cu cel putin 25 cm cota trotuarului constructiei.
Fata inferioara a elementelor de descarcare se aseaza la cel putin 10 cm sub nivelul trotuarului.
Izolatia hidrofuga orizontala a zidurilor se pozeaza, n mod obisnuit, la partea superioara a grinzilor.

Sub elementele de descarcare se prevede un strat de pietris de cca. 8 cm; n cazul grinzilor din beton armat
monolit se va turna si un strat de beton de egalizare peste stratul de pietris.
Grinzile se fac, de regula, mai late dect zidul de deasupra cu cca. 2.5 cm de fiecare parte.
Grinzile se realizeaza, n general, din beton armat turnat monolit. Grinzile prefabricate se recomanda n cazul
constructiilor cu ziduri avnd o dispozitie regulata n plan si cu ncarcari mici. Pentru usurinta executiei se va
urmari, pe ct posibil, ca grinzile sa aiba aceeasi naltime.
Grinzile sunt continue avnd, de regula , naltimea constanta (fig. 9.26).

Pentru asigurarea unei rigiditati corespunzatoare se recomanda

Fig. 9.26