0

ei \,!_

ANUL 111. No. 7.

1 Noemvrie 1883.

IASI

CONTEMPORANUL
Revista stiintifica
Tr

literary

IESE DE 2 ORI PE LUNA,

Redactor I. NADEJDE
)IV;1

. AVM SRI 7I.j No. 7.

ic

Cite-va gindiri asupra faptelor oweIleti (sfirsit)

Despre chipul cum se poarth cu copiii si

'

`.

41

e'al.
.V)

G N.

cu tineriipopoarele selbatece (urmare). I. Nitdejde.

MonOlogul midi vagabond
Din poeziile lui Eminescu : impiirat rsi
Proletarift
Barbatul Islet (Anecdota popularA).
Despre strigoi i strige sau strigotriee
DI: Dr. Severeanu oil Civiale? . . .
. ,.,.-. .
Gateala. . .
Despre electricitate
(
Fellurirni
.

.. ........

aft

N:ii'z2.-L.1.1-xlaz

A. C Cuza

..,

oft,

T. a Speratild.
I. Nadejde.
Un Stud
h.,
Sofiea Niidej i e

I. Niidejde

TU

r1,11l

50 de "band. _auv
1

Redaetieai Administratiea

Pre! il abonanzoittilul

Pe an 12 lei noi.
Pe 6 luni 6 lei not

Strada Cogalniceanu No. 11

IA $ I

Tipografia Lucratorilor il so ei mi Romani

1

6,41,

r C:.."

4
J

CEIff

'Thirart at

11

la= 77-07-1=

Organe. so cialiste
paraissant tous les 15 jours

GENEVE
rue des G-rottes 24.

PREMII LA CONTIMPORANUL"
Maternologiea de Pr. ragescu din Constants, care se
vinde cu. 3 lei Doi, o dam cu 2.
Spartacus sau Rdzboial robilor, roman de Benoit Malon, tra
due de I. Nadejde. 11 dam cu 1 leu non, altfeliti se vinde 1 leu

si 50 bath;
Versurl de Coast. Mille, cari se vfnd on uncle 3 lei ml,
le dam cu 2;
Stadia asupra Miopiei eu examenul a 2991 de elevi din
scoalele din Bucuresti de Dr. N. Manolescu oculist al spitalelor
Colta si Brancovinesc. Se vinde cu 3 lei bol, noi it dam Cu 2.
Florae de L Datculescu, Rimnicul Sarat, se vind cu 5 lei,
noi pentru abonatii nostri le dam cu 4.
impuqcarea osindifilor de D-1 C. Filiti. BucurestI, care se
vinde cu 1 fr. o dam abonatilor nostri cu 50 de bard.

Anul I-iti din ,CONTEMPORANOL st afla broat

la un loe. Pretul 12 1. not ; anul al doilea en qese.

IL I,
tratlacere din Emile Zola.

Sosesti dela cimp, Ninon, dela cimpttl eel adevIrat.

cu miroase tali, Cu orizonuri intinse. Nu Testi ash de
proasth ca 0, te inchizl inteun cazin, lingi termul trarei,
uncle vine lume multh. Mergi uncle nu se duce multimea, Intr'un frunzis, in mijlocul Bourgogniei. Teascunzi
intro cash albs, asezatrt, ca un chuib Intre copaci. Acola
Al petrecT primhverile, in aerul shnhtos si slobod. Astfeliri cind vii la mine pentru citeva zile, prietenele tale
se miearl de obraji- ti ash de fragezl si de buzele-ti rose
ca rodul ti andafirulul selbatec.

Dar gura-ti ieste Inch zAhArith, si asi jnrtt a -ajar

mtnehsi cerese. Pricina va fi eh nu Testi duducuth de
cele ce se tem de viespi si de mArAcini. Mergi voinieeste la soare, stiind bine c5, plrleala gltului thu are stravhzalg, ca chihlimbariul eel mai bun. Alergi prin elm piT cu paihrie mare, cu rochie de pima, ca o teranch
prietenh cu phmintul. Tai fructele eu forfheutele tale
de brodat, putin fobs fad, ce-i drept, dar duph, ce lucrezi din toath inima, te intorci a cash mindrh de zgiriiturile trandafirii ce ti -au facut pe mini scaiT.
Ce veT face in dmItemvrie care vine? Nemich. Are
sr -ti fie urit? Nu Testi lumeata. TIT minte balul ceala,
la care to -am dus, intr'o sara? feral decoltath, tremurid In trisurh. Iera, o chldurit InnAdusitoare, la bal, sub

lumina tare a policandrelor : Stateai pe jiltul tau, cuminte,

ascunzind in dgrgptul evautaliului cgscatul pricinuit de
mit. Si, cind ne-am intors a cask, ai uoptit, aratindu -mi
buchetul vestejit :

Priveute sarmanele flori. Al muri ca dinsele, dad,

aul till in acest aer cald, drags mea primgvarg unde

iesti ?

Nu vom mai merge la bal, Ninon. Vom sta a casg,

lingg roc. Ne vorn iubi ; si, dupg ce vom osteni, ne vorn
mai iubi Incg.
tali amintesc strigatul tau din ziva trecutg; In
adevar femeile sint tare leneue." Am gindit pans, sara,
la aceasta marturisire. Barbatul a luat toata munca, si
v'a lgsat sederea pe ginduri cea primejdioasg, La ce
sa gindeutl cind brodezi toata ziva ? Zideuti palaturi In
can adormi ca Frumoasa cu pgdurea, AdormitA, din poveste, asteptind saruthrile celul di'ntgiii fit frumos ce va
trace pe drum.
Tata, mi -al spus adesea, iera un om cum se cade
care m'a lgsat 0, erase a casa. N'am invgtat reul la
scoala acelor pgpuui frumusele cari ascund rgvase de la
veri In cgrtile de rugaciune. Nici a data, n'am crezut
ca Dumnezeu Taste un 'alit' de Caua, si marturisesc cg,
totdeauna meant ternut mai mull sg nu lac suparare tate
de cit sa nu fierb in cgldgrile diavolului. Trebue sg-ti
mai spun ca utiti a saluta fireste, Mil sa, fi Invgtat meutesugul plgaciunilor ; un profesor de dant nu rn'a Invgtat a plea, chit', a zimbi, a mint' cu obrazul ; sint
proasta de tot in privinia strimbaturilor de cochete cari
formeazg aproape toata cunoutinta unei fete bine cresaute ai de 'team bun. Am erased In yoie ca o plantg
puternicg. Ieatg pentru ce ma inngdus in aerul Parisului.

--

II.
Nu de mult, intro dupg amieazg frumoasg, asi de
rani primgvara, sedeam la Tuileries, Iii umbra ttngrg. a
castanilor. Grits:Una Tera aproape desartg. CIteva dame
bzodau, stand cite doug treT, sub copaci. Niste copil se jucau,
intrerupind cu risetele for ascutite murmurul ulitelor vecine.

Privirile mele se oprirg in sfirsit pe o fetiwarg de

ki e s e sau septe ani, a cgrei mamg sedea de vorbg cu o
prieteng, la cIti-va pasi de la mine. leri o copilitg bglaie, care 10* lui aere de fatg mare. Punta o toaletg incfntgtoare, cum stiu numal Parizienele a face pentru copii:
o fusth de nigtasg trandafirie Infoietg, lgsInd sg se vadg
picioarele cu coltuni cenusii deschisi; niste piepti decoltati si en horbote ; o pglgrioarg fgrg marginT cu pen e
albe ; juvaieriuri, un c ()let si o bratea de mgrgean ros.
bemAna cu mg-sa, numai cg Yell maT cochetg.
Reusise sg-i lea cortelasul, si se primbla serioasg,
cu cortelul deschis, desi nu iera sub copacT nicT o razg,
de soare. Se silea sg meargg usor, lunecind delicat,
cum vgzuse pe oameniT ceT mail. Nu stiea cg o vede
cineva ; repeta rolul In constiintg, Incerotrid mutre atrgggtoare, Invgtind cum sg Intoarcl capul, cum sg priveascg, cum 0, zimbeascg. In sfirsit IntIlni trunchiul unul
castan bgtrIn, Innaintea cgruiea fcu o jumgtate de duzing de plecgciuni.
.lera o femee mica. In adevftr m'am spgriet de cutezarea si de stiinta lei. Nu jell Inc/ de septe ani, si-sT
stiea mestesugul sgu de fermecgtoare. La Paris poti
atilt asemenea fetite pripite, can cunosc dantul Innainte
de litere. imi adue a minte de copiii din provintie ;
slut stIngacT si greoi; se thin prosteste pe plmInt. Dar
Lili nusi va stria, toaleta lei cea frumoasg ; maT degrabg

nu se va jua; sta dreapta in fustele-i crohmolite, punlndu-sI toatg, bucuriea in a fi privity si In a auzi ziclnd Imprejuru-i : Ce copil/ !mint/tore !"
Pe cind Lili salute tot Innainte trunchiul castanulul,
pe neasteptate o v/zdi Indreptindu -se si pregAtindu-se :
cu cortelul plecat, cu zimbetul pe buze, cu mutra cam
nebungt. intelesei In curind. Alt/ fetit/ , negricioasA,

cu lusty verde, venea pe aleea cea mare. fera o pie,

tea, si trebuea s/ se Intilneaseit cu elegant/.
Fetisoarele Isi d/dur/ Incetisor mina, %cur/ strimbaturile obisnuite Intro femei de aceea-si treapt/. A.mindou/ aveau pe buze acel zimbet fericit cerut la asemenea :IntImplare de con v e ni en t e. Dupl ce-au sfirsit
toate politetele Incepur/ a merge alIturi, vorbind cu glas
ascutit.

Niel nu fu vorb/ de jucat.

Al frumoas/ rochie.

De v al en ci e n n e II garnitura? nu-i a*
Mama a fost cam bolnava, demineat/. M'am temut ca nu voitt putea veni, dup/ flgAduealI.
AT vazut p/pusa Theresei ? Are albiturI si strae
minunate.
Al Oa IT cortelul ?

Frumos II !

Lill se Inrosf tare. FAcea schime placute on cortelul mlni-sa, vAzInd a zdrobea asttelit pe prietena-i care
n'avea cortel. Intrebarea acesteia o Incurck Intelese a
ar remanea Invinsft, dac/ va spune adevArat.
Da, respunse. Tata mi l'a tout prezent.
tiea a minti, cum stiea si a fi
Iona des/vIrsitA.
frumoasA. Putea s/ crease/ : cunostea tot ce trebue uneI
femeI frumoase. Cu asemenea crestere, cum voitI
doarma, linistitl sarmaniI bgrbati?

si

Tocmai atunci treeti un bgietel de opt aril, tragind

o carucioarg, pling de prund. Striga hiT! de-tT 1ua auzul ;

se juca, de-a harabagiul se juci din toatg inima ; trecind,

cit pe ce de nu izbi pe Lili.
Cit is de neciopliti barbatill zise iea cu despret.
Priveste bgietul acesta cit II de destrabglat
Domnisoarele risers cu despret. Baietul trebuea sa
I

le park foarte prost de se pica de a calul. Peste dougzed de ani, dacg una din iele it va lua, it va trata cu
superioritatea uneT temei care a stiut a minui cortelul la
septe ant', pe cInd iel la vrista aceea nu stiea de cit as1
rupe pantalonii.
Lili incepuse iearg-sl a merge, dupg ce ei-a asezat

indoiturile fustei cu mare ingrijire la loc.

Priveste, urmg Tea, la proasta cea de fatg cu
rochie alba care lade cold singurg. Tea a pus sa ma
intrebe de voiesc sa nii -o prezinte cineva. Inchipue-tT,
drags mea, ca-i fata unui amploaiat mic. intelegi, n'am
voit : nu trebue sa to comp r.Q mi t I.
Lili pgrea o prinlesa insultatg. Prietena let Teri bgtutg cu totul : n'avea corteL i nime nu cerea sa -T fie
prezentat. Se ingglbenea ca 0 femee care-i de fata la
triumful dusmanei sale. Cuprinsese pe Lili pe la spate
si Muth, sa -T botascg fusta. farg sit o bage de samg. Si'
IT zimbea, /tiara, de acestea, on un suris farmacatoriii, arg-

tind niste dintisori albi gata sa muste.

rind se departarg de mamele lor, bagara in sfirsit de
soma ca le vedeam. AtuneT, se %cull maTdulci: incepura a

cocheth ca niste domnisoare can voiesc sa merite luarea

a minte a cuiva si sg, o tie asupra for. Un domn Yeti
acolo si le privea. Ah ! Fice ale Evei, diavolul vg ispiteste din leagAn I

Apoi, incepura a se chicoti. Ceva, din imbrAcamintea mea

le lovise, li se pitruse caraghioz : pfilhxiea mea, fArA indoealA,

a cAreT formA nu mai Teri la modl. tsi bateau joc de

mine ; mA criticau, cu mina la gurA, oprindu-si hohotele
de xis, cum fac damele in saloane. La urma urmel iml
fu mine, ma inrosii, si nu maT stieam ce sA fac. FugiT,
invins de aceste fetisoare cari aveau veselil si cAutAturi
ciudate de femeT desIvirsite.
eu-

Ah ! Ninon, Ninon, iea-ml aceste domnisoare la tars,

imbraca-mi-le cu pinzA cenusie si lasA-le sA se dea de
a dura in balta in care forfotese retele. Se vor intoarce
proaste ca gistele, sAnAtoase si tad ca niste copaci tinerl.
Cind le vom lua, vor sti Tele a ne iubl.
Trad. loan Nadejde.

Respuns (ultim) al DIui Pompilian la adresa

noastrA.
In Binele public" de la 9. Iuliu 1883 am cetit un
respuns al DIuT Pompilian, adee vorbA sA fie ca-i respun, prin care se sileste a face pe cititorT sA
creadft cA a respuns la invinovAtirile ce i-am fAcut printr'un articol publicat in RomAniea junA" din Iasi $i
Inteo brosurA trash de-osebi IncA Innainte de inceputul
Contemporanului," precum si prin doul articole din anul
I. al revistel noastre : unul iscalit de Verax la pag. .1 41

si altul de mine la pag. 330, 361 $i 421. Prin cel di'ntAit s'a dovedit c Dl naturalist a copieat pe Bufon Si
eft a fAcut $i gresala de a crede a paserea muscA se

_7
hrgneste

numai

cu nectarul

cc -1

suge,

pe

cind

acuma se stie ea lirana lei se alcatueste mai ales din

insectele ce prinde din flori; daca-s unse Cu nectar, at ita
mai bine. Prin al doilea i-am insirat cele me marl dintre greselele ce a Mout in articolele publicate de Dsa.
Dar mai intait trebue sg, se limpezasca invinovatirea ce
ne

face ca nu ne-am tinut pe terenul pur

stiintifi c."

Cei

ce an cetit respunsul ce ne-a %cut

Pompilian atunci indatti dupe critics, se vor fi convins Ca DI. Pompilian a parasit mai intaiti terenul pur
1)1.

numindu -ma pe mine nebun, pomenind de

cusma mea, si de alte lucrurl cari nu aveau de feliti a
si;iintific

face cu chestiile stiintifice de cari iera vorba

cit despre
rcspuns la critica mea, n'am vazut nici atuneT, nici acuma.

Chestiea cu Dl. Meson, de l'a calomniat on nu. se

va vedea in curind si vom afla data In adevar a cazut
sau nu Dsa la, licenta is Paris de mai multo oil si
mai pe uring a reusit numai la Dijon.
Cel mai simplu lucru va fi sa arate Dl. [' ompilian
actele Dsale ca sa, se vada uncle ieste licentiat la Paris
on la Dijon. Pentru cgderea la examenul de lice* imT

inchipuit ca va fi de asemenea usor a afla dela cancelariea facultatel. In sfirsit 0, asteptami

Tree peste multime de socotele' ce are DI. Pom,

pilian cu Mille, cu Badarau, en Mania si cu altil si ajung

la urmatoarea parte care ne priveste de a proape, de vreme
ce revista, noastra leste stiintifica :
Am fost profesor suplinitoriti la Universitatea din
Iasi in 1880, si mi-am facut cu sfintenie datoriea. elevil
m'au regretat mult cind am plecat in Paris si jurnalele
mi-au %cut elogil, pe cari modestiea mea ma impiedeca
de a le reproduce." . ...
in urma am Pacut Tea eel Intait roman la Paris,
un curs public si practic de botanica (dupe invitarea unor
persoane fonrte serioase) la primgriea arondismentulul
al IV. si Teafa cum se exprimi un jurnal parizian la
Justice" pe comptul mien : Dl. Victor Pompilian licentiat
in stiinte, vechiii cloy al scoalei de Innalte studil din

---

Paris, face un curs de botanic la primariea arondismentulul al 1V lea. Acest curs le gratuit. Conferinta de Teri
care a obtinut un yin susses" a fost consacratg specialmente la demonstratiunea constitutiunej intime a vegetalelor cu ajutoriul projectiunilor la lumina oxyhydricg (si-

stemul Molten La Justice" din 16, Feyruariii 1883

in privinta lectieT de deschidere a cursulul de la
Universitatea din Iasi, stim cc se credem si yom argtg,

cetitorilor nostri foarte pe scurt cele mai Insemnate na4dravgnii cuprinse intr'insa.
1) Crede ca In fiintele vietuitoare si in e,ombinatiunile organise se atIA, afar de inaterie si de eter, amIndoul Iii miscare, incg puteri vi tale,. earl in sub staptnirea for afinitatea chernica si ea aceste puteri vitale
pgrasesc combinatiunile organice la moarte si astfelit dau
materiea in prada puterilor fizico-chemice si combinatiurtile organice se uernicese.
2) Pe de o parte spine ca alinilatea chemied na pnaie
produce mei o combinalie arganirci

i ceva la vale zice ek

se pot produce fling organice prin putrefactiane qi lermenla

!nine", adecg in materii din sari au pierit puterile vitale.

Greseste si la Intgiea si Ja a, doua credintg, cad se put
face 'untie eambinapunt organice prin joeul asa ziselor patent

ehemiee i pe de altg parte nu s'a putut nisi o data face

din materii neorganice fiinti vietuitoare, cum cred eel
cu qenenalittnea sponlanee. Cum ca o dinioarg s'au %cut,
in marea, protoplazmg si din aceasta cele intai fiinte, viy
ii sigur9 dar asta-zi In fermentatiune si putrezire nu se
fac fiinte vii, dacg, iw strabat. germeni in lguntru. Dl.
Pompilian inse pe de o parte nu erode ea se pot face macar combinatiuni organice prin luerarea puterilor chemice, iar pe de alta crede ea se pot face chiar fiinti vii,
alcgtuite negresit din combinatiuni organice. Asa dar
nu se face prin sinteza protoplazmg, dar se fac celule
cart incep prin a fi gomoloate de protoplazma I Ce voiti
sg, zic In ,fats cu asemenea balamuc ? Ce ar putea, zice
or1 tine, eind dupg, toate acestea mg, Invinovateste pe
mine cg. asi erode in generatiea spontaneo, dupg ce cum

9 -atT vgzut singur Dsa credo ? Nam fost oare in drept

a zice el IN. Pompilian nu ftie singur ce spune ?

3. Dl. Pompilian spune cu nevinovatie: di naturaktii nu .yliu de unde vine apa fi materiea organics conlinutd
intr'insa". Mi se pare inse 0, greu va ggsi Dsa asemenea

naturalisti afar de Dsa si cu toate indemngrile mole nu

mi-a citat inca nicT unul. Cum c apa s'a fcut prin
combibarea oxigenului Cu hidrogenul, si cum cg aceste
doug elemente fgceau parte din nebuloasa ce a dat nastere sistemulut solar Teste poate numaT Dlui Pompilian
necunoscut. De materiea organic am vorbit.
4. Tot in vestita lectie de deschidere mai spune Dl.
Pompilian, c gimnospermele (plante din aceea-sT grupg en

bradul, tisa, ienuperul, etc.) sint maT noug pe pgrnint de cit

monocotiledoanele (griul, curmalii, crinii, etc.)

I-am dovedit

prin citatii din Schimper (1874) .si Saporta (1879) cg, Teste
tocmai din potrivg, cg, gimnospermele sint cu rnilioane
de anT maT vechl de cit monocotiledoanele.
Ce feliu de lectii vor fi fost cele tinute la o primgrie,

la Paris, nu stiu: de vrcnae ce n'am primit pgng acuma

lectiile acelea. Rog pe unul din prietenii de la Paris sg
ne trimeatg un exemplar. Poate sg, He bune, se va fi pus
pe invItat si Dl Pompilian. Ar fi un lucru foarte frumos
din partea Dsale, numai sa, vedem mai intgia ce a spus.
Multe dintre lucrgrile Dsale citate in articolul din
Binele public", ne sint deasemenea necunoscute, dar despre
articolelestiintifice romgnestT aveni didee-ce fent sint si
ieath *i citeva greseli mai de egpitenie:
1. Intr'un articol despre plantele carnivore, publicat
in Rominul la 27 Ian. si 17. Fevr. 4880 a declgrat de
botaniqtr Min serioft pe Darwin, Charles Martins, etc. si
ne spune el carnivorismul plantelor Teste un roman ingenios. Dl Pompilian maT spune cg a %cut experiente chiar
Dsa cu o Drosera, punindu-i came pe frunze, dar cg burneana reu crescuth In loc sg se folosascft de cinstea ce-i
flcea Dl naturalist a plgtit mortei tributuT obisnuit. I-ant
argtat cg, un fiig al lui Darwin a facut experiente, o varg

10

intreagA, cu sute de drosere ci cg, pe junAtate dintr'insele

le-a hrginit en bucatele mid de carne puse din. timp in

timp pe trunze, iear pe celelalte le-a I5sat s creascA ca
adevIrate plante. Droserele brAnite en carne au Post mai
puternice de cit celelalte, on frunze mai verzi Qi mai stralucitoare on mai multe floe Si en semi* mult mai_grele
i mai numeroase. Dae ar fi cetit Dl Pompillan Revue
scientifique kit Botanische Zeitung nu s'ar fi Inglodat ap de
reu.

2. In anul 1878-1879

al Revislei Viintifire din 13u-

euresti (an. IX. Nr. 1 pag. 3) a dat la lurninA DI Pompilian un articol intitulat Efemera." In acest articol da
DI Pompilian de alai belea, a nume descrie ni0e larve de
tintari in lee de efemere, cum 1 -am dovedit eitindu-i buatelele trebuitoare din Blanchard. Histoire naturelle des
!nsectes. Tom. II. pag. 293 si 460.
3. Intr'un articol despre Vezuv, a spur el pricinile
eruptiunei vulcanilor sint cu totul necunoscute i cd poate
vor remAnea asa pe eternitate. 1-am arAtat c se inp16..
Acuma poate DI. Pompilian sg, respundl on nu la
eritica mea, eetitoriT vor judeca, tine are dreptate i-1"
vor face idee de tiinta Dini naturalist.
I. Nadejde.

Despre poliginie.*)
Feliul di cmswtorie In care blerbatul are mai multe femel
se numeste poliginie, ysi ie mult mai Wins de cit se crede. Yl
gmsim la popoarele selbatece, la cele semi-civilizate $i cmutInd
mi-1 team* sae nu-I aflam si la cele civilizate
i In acett4te formte de cievetorie ieste obiceiul de a cum
pzertl femel si de a Nth. Unit selbateel adesea furs' femel, to tin
citeva zile i In iirmm le minium. In insulele Melaneziei fume

Ditpii Herbert Spencer fi Letourneau.

11

femeile i Ant poligatni.

In insulele Viti capul tribului are

cite o date mai multe sute de femei, dintre tad numai citeva
sint legiuite ; celelalte slut nite roabe orl mal bine nite dobitoace domestice. Adesea sta'pinul le tine pentru a le da selda=

cilo ca dar. Chiar femeile legiuite au de fecut multime de

slujbi berbatului, de pildie t cind se mierita3 leste datoare a lua
din popor cite o copilae qi a o eete cu cea mai mare ingrijire,
indatie ce mill ajunge vristnicie, o spale, o gietWe pe cap cu
flori, o parfumeazie i o duce goalie ba3rbatului ca dar ; fear iea
se depierteazie.
In Noun -Caledonie ori- ce berbat, fie Insurat on un, iera
toria dace murea frate-siett sae iea pe femeea acestuiea de sotie ;
obiceiii care lei a i la Evrei. Tot in Neo.Caledoniea nu pea fee,
obiceiti sa fure femeile, de vreme ce logodeati copiil de mid, cum

fac Incie nail din Evrei. Hotentotil shit poligami i find cze femeile for se tree degrabe, de aceea cresc fete cu cari s e le inlocueasce. Cesetoriea la iel ie un lucru curet negustoresec; de
aceea i despieteniea se face uqor. Pe coasta Gabon obicein,ril e sameme cu cele spuse mal sus : fetele sint logodite de la
vrista de trei patru ani, la trei-spre-zece orl patru-sprezece and sint
mame i in scurte vreme ImbtrInesc, ore mor de timpuriu.
Guaranii din America sint poligini i rlpesc femei de la
alte tiburi. La top selbatecil din America ie slobode poliginiea
Yn Cocbinchina regele avea deptul, dace voea, ,pri m a e
n o tti s," la on ce cesietoie se fecea, cum ie a i In Europa
in evul mediu, and iegil qi feodalil aveau acest drept asapra
supuilor.

in secolul al X111. regele din Cam b o ge avea cinci

femei legiuite dintre cari una mai de cepitenie i citeva mil de

concubine

lea, privit ca o ante de

11-0

educe fate In palat ...

De i Romanii au fost foarte de timpuriu monogamy, ie inse

sigu cae mai de deinuft au fost poligini, de vreme ce incuviintau
cu atita usurinte concubinele, aa de pilda3 Corned avea un harem de trey sute de feineT. Obiceiul de a 41 femeile Van pre strat inse multe vreme, chiar in povestea funderei Romel se spune
cat an rlpit femeile Sabinilor.

- 1;1

SlaviI veal au fost multm vreme poligin! si Innainte dea

se boteza unul dintre regi! lor, Vladimir, tinea vr'o opt sate (le
concubine In tie! incur) depsebite Cbiar azl in mir capul familie! insoarm bteetiI cite de opt orI zecl an! cu fete de cite doumzed si cinci de ant si chiar de trel -zec!, si adesa socrul trweste
eu nora asteptind pe bmrbat sm se facet vristnie,
Poliginiea ie intinsm pretutindenea la Nord, la Sad, in terile
calde cit si in cele rem In America o gmsim la triburile selbatece cit si la cele seml,civilizate. le aproape generate in Africa,
la Hotentoti, Cafri si Damarasi. In Asiea ie obisnuitae atit de
triburile asezate cit si de cele nomade. Tinind samm de pop=
arele ce locuesc a-zi paemintul si de cele ce l'au locuit, ie sigur
cm Han:oral poliginilor it mat mare de cit hi celor ce obisnuesc
alt solo de cmsmtorie, on car! nu an nici un soul e regulm in
relatiunile lor sexuale.
Poliginiea ar fi de sigur mult ma! respinditae, dace imprejurterile singure nu i-ar pune stavilm. Asa smrmciea ie cea intwirl pricinm care o opreste ; dovadm cm la cele mai multe popoare deli are fie-care voe sae tie atitea iemer cite via on cite
poate, totu-si nu tine de cit una. Fiind 4:m de i femeile man
cesc l0 ca. nu se poate zice CT slut hi tenite din mance bterbatului, dar, iel trebue saa le ampere mat intreift. Forsyth spune
cm la Gonzl poligamiea nu-I opritm, fiind inse cm femeile scut o
proprietate costisitoare, poliginiea "ie rarm. Sint inse si triburi
sterace call slut poligine, de pildm: Australienil si Fuegienii.
Fiind cm totI etelmtoril spun : cm pnliginiea le roarte respinditm, Ca3 el'ii au voie sae tie atitea femeI cite vor. ere chiar
an cite patru -zec! (unit si ma! multe), cm supusilor li ie slobod
sae tie atitea cite pot ; (pe une locurl au voe sae tie numal pa.tim
la douse-spre-zece); ar urmo, cm nummrul femeilor set fie malt mai

mare de cit al bmrbatilor. Lucrul inse nu Ie ass, mei ie stint ;

ca. In un popor nu numal, la selbateci, dar chiar si la civilizatl
multimea ie smracm lipitm ptemintului, si clad ie vorba de c umpxrat abiea cumpmim fie-care bwrbat o singuim femee. Lichtenstein
zice : Ceimai multi Kusial an cite o singurm femee, reel si capiI po

porului au cite patru oil tine'. Marsden spune cm : LocuitoriI din

- 13
din Sumatra au voie de a avea mai multe femei; poligintea Inse
se Vede numai In unit dintre cap!."
Poliginiea a Post si leste Ince ptivite ca o fapte vrednice
de laude, ba chiar ca un sem de glorie, de merire si de putere;
sigur aces ce putea invinge, robi ori cumpiera mai multe ferret
ierA socotit ca un viteaz.
Bancroft desciie o bucate dupe Cremony Apasul care
poate Linea, prinde or! atrage, cu diferite mijloace, eel ma! mare
fluffier de femei, leste socotit ca un om care are cel mai mare
tirept la or! ce cinste $i la on ce rang. Burton spune de cap!!
African! cte sint mindri de numerul femeilor ce au, care incepe
de la douse -spre-zece

poate ajunge pale la trel sute. Dar

numai departe, chiar in istoriea Evreilor vedem cae judecetoril

i regii se felesc sill orate merirea prin numerul femeilor. Tot
asemenea i Turcii de a-zi tin ca cel ma! mare lux haremul, de
care se ingrijesc a-I reinnol si immulti cu femei tinere. Asa
ierg de !utilise poliginiea la barbari, ce Tacit zice vorbind ti e
German!: Sint singurii dintre barbari earl se multeemesc cu cite
o singurte femee" ; se stiea inse ce sefii aveau mai multe.
Montesquieu asigute ce poligamiea regilor Merovingieni iera
un semn de laude.
La cei mai multi selbateci poligamiea au ie numai un lux
ca la Turd, ceci se slujesc cu femeile ca cu niste roabe ; sint
datoare sa Iucreze tot ce se cere in case, ba chiar i cimpul,
(itipm cum am wezut in articolul Starea femeei la diferite popoare." La seihatecl au femei cum un bogatas la not are slug!,
In toate societxtile omenesti faptele sevirsite de cei mart
i bogati Ant bune, morale si leudate. De aceea in terile in cari
capil tin mai multe femei, poliginiea ie bune si morale, iear
monogamiea ie jognical, ceci se geseste tumid la sterecime. Sint
chiar credint,1 religioase can zic cae poligamiea ie fapte iubitx
zeilor, chiar Evreii eredeau cx ie plwcut lui lahveh a avea femei
intrecinute multe, mei atunci se pot avea i copi! mul0.
Fiind cEe la cele ma! multe triburi selbatece, ferneea munceste pentru tinerea case! aproape singure, de aceea ie bucu-

roase ca berbatul se mai aduce si alte fettle pentru ca

14

fie mai usor Livingston spune: co femeile Makolole aflind Ca)

in Angliea berbatil in cite o singuraa femee, se minunerte, yicied
cae nicl date n'ar vof sae treeascas in o asemenea tare. Se mieraii cum de femeile engleze incuviintaze obiceiul nostru ; dupe
pererea for orl ce bwrbat trebue se aibe mai Amite femel Ca
semn de noblete si de bogatie. Pe toate coast Zarnbezului
domnesc asemenea idea. Naive Makolole, can nu stieau cae civi
lizatiea adesea stag in a ascunde faptele nemorale, rimesita selbeteciel vecbi I De-ar fi Post sae vada singure vieata Europenilor
s'ar fi incredintat cie poligamiea nu ie tocmal despretuite de ba3rbatil Europe! civilizate.
Am cutrierat lumea si am criticat pe stermanii selbateci cae
shit poligini groznicl i infiortetori in privinta relatiunilor sexuale.

Asa dar cred cae ie cu cale see vedem nu cumva vom zed prin
blana monogamid urechile poligamiei ? Alt fella am fi nedrepti,
aspri pentru streini ; lesne iertretorl, ba chiar orbI pentru not
le bine ca la asemenea lucrurl sae avem necontenit innaintea
ochilor poronca din evaughelie. Sae scormolim societatea numai
cu virvul aculul gi vom gfes1 nu numal poliginie ci poliandrie dar
chiar si promiscuitatea. Ce dovade maI burn trebue pentru aceasta3 din urmw de cit casele de prostitujie, pe can politiea
pretinss, aperietoare a bunelor moravurl" le ocroleste. be
ar fi vroit dracul din poveste sae Infiereze omenirea cu un semn
mai groznic de selba3ttecie ci de urme a coruptiel stremosesti,

sigur ere nu putea nescoci lucru mai miselesc si mai vrednic de

o mine spurcata., de cit acele locasurl cari ne pIngtresc ca mame
sotii si surorl. Chiar satira DM I. Negruzi (an. VIII Convorbiri
Literare") le destul tablou de promiscuitatea societatei noastre.
Jar cit despre poliginie si poliandrie, ce sae mai ascundem,
o intilnim cam des, de pilde, cind n'a auzit cm DI X. ie insurat,
adecte are femee legiuitae, dar find lucru copilwresc a fi credincios femeei de aceea niai are vre-o una la Paris, cind are trebl;
la Bucurecti alts, cacti in capitabe tine n'are interese.

Nu mai vorbim de cele ce ci le agonisesc a fur et a meAsta nu Impiedece pe DI. X. a fi eel mal infocat mono-

sui e."

gam, Dsa despretueste pe orientalul turc, care 41 Inchide odoa-

15

rele In hart in; iel ie mai cuminte: le lasaa slubode si clad nu-i
plat le schimbe, on diem it lases iele, nici 0 jale, cu bard gmseste
altele, Dna. X. zice de asemenea tae ie copilmrie a fi crediucioasm basrbatului, asemenea ginduri is bane pentru copile de
zece anl. Faeroe indoealm cm slut si exceptil; de vreme ce ideea
de moralitate si de monogamie ieste formatm trebue sae fi fost
i se fie oameni cari o si indeplinesc; cele-lalte slut niste remm00, destul incm de intinse, barbare; cari poate cu mersul civilizatiei vor pieri.
Daces compmrmm poligamiea cu celelalte feliuri de mosmto-

rie, de cari s'a vorbit mai innainte, gassim cm iea are oare tari
bunuri. La poligamie copilul cunoaste cu siguranta3 sP pe tata3
si pe mamas, sentimentul de familie are Joe sa se desneleasce
mai bine; tatml isi cunoaste cu sigurantm copiil si prin urmare
tine mai molt la iel. Se statorniceste o inrudire si o legmturm
mai strinsm in familie. Unii -dintre copil sint frac', si surori adevmrati si tin mai mult unul in altul. Altii slut inse numal pe
jummtate, de nice gelozie adesea mai mare de cit la poliandrie,
familiea ie cite odata3 destul de desbinatm, acest fapt explice necontinitele lupte, comploturi si omorurl fare fill puternicilor din
Orient. Or1 cum ar fi, cind nu slut intrigl pentru putere, familiea
ie mai strins legate de cit la poliandrie.
Sae vedem acuma ce inriurire are poliginiea asupra socieetmtel, asupra copiilor si celor in vristm.
poligamiea ie priitoare societzetilor barbare incunjurate de
Lichtenstein spune cas la Cafli sint mat putini berbatt
de cit femeI, din pricina: cm eel diutaeiu mor neincetat in lupte ;
de aceea femeile fat toate muncile yi domneste poliginiea. Dacm
nn popor monogam ar fi in lupte cu unul poligam, presupuindu-le
pe amindoum barbare, atunci, zice spencer, cel dintEeia ar fi stEerdusmani.

pit de cel din urine, cmci acesta intrebuintind toate femeile ea

maine, copil se vor 11=1141 mai impede, presupuind cm ambit vor
avea hrana trebuitoare. Draper ieste de idee cm arabizarea Afrieei de Nord se datoreste poligamiel.
Pentru desvoltarea si fericirea familiel, poligamiea ie stricmtoare ; intrigile si sfezile dintre fernei rar au mirsit, de pildm in

16

Madagascar numesc poligamiea pricina dumainiel, mat pretutindene poartte nume aseniwnmtoare acestuia, cum ie i in limbs
evreeasrm. in Mipa, femeile until bmrbat sint numite tarot, adecx
Brij e. protivoicie, dulmane. La Bata, il din Sumatra bwrbati1 trebue sae des fie - carrel femel deosebit loc de flecut mItticare qi lucrurile ce-i trebuesc. In alte locurl be fac locuintile departe una
de alta. Toate acestea nu micsuream relele. Bmrbatti nu slut
insufletiti ma! lid de un sentiment pentru feme! i relatiunile
dintre idT putin se deosebesc de-ale dobitoacelor. Monteiro zice
vorbind de Africa : Negrul nu cunoate nici iubire nit! gelozie.
Ace la-si lucru ie la Hotentoti i Carl: bterbatul se insoarm cu aces
ea-T recealal cu cars tale un spit de griu.0 Nu se poate botmri
C93 poligamiea ie pricina upset de sentimente, dar se poate zice
cm nu ajutm d.e loc la desvarea lor. poligamiea scurteazie virsta
reproducerel, cmcl femeea o leacm bmtrinz le lmsatm in pwrwsire.
Si Ric! bmrbatul nu poate fi mai fericit i aec1 ie lipsit de orI ce
mingiere casnicae. Se poate zice ca3 la poligamiea o baetrtnetw tica3
loasm se ispraevete cu un sfirit pripit.

In privinta copiilor am mat spus cte poligamiea are acel bun

cae copilul cunoate pe tsetse -su, qi prin urmare hot2rete o litde
de urmaI i o legmturw de familie mai strinsw incepe a lua natere.

CrWerea copiilor nu poate fi nicl soiil nice de o potrivm, cTci tattel va Linea maI malt In unit de cit la 3101.

Sofiea Nadejde.

Intemeierea principatului Muntenia.

M./V....

Mai intgit sg, vedem de pe la ce anT se Meng, Romini in intinderea de pg,mint care a format maT pe urmg.
Negresit cg, pe la 1164, chid, dupft citatiea
scoasg, dr: Hunfalvy din un scriitoriu bizantin, Terau Valahi prin partea de la anaieazgrzi a Mo]doveT, vor fi fest
si prin Munteniea, care pe atunci Teri, in puterea Cumanilor. in tinipul luptelor intre Bizantini si Romino-BulgarT,
lupte caH incep dupg, 1185, multi pasitori Romini vor fi
trecut Dungrea la CumanT, aliatii 'or. Dupg, Hunfalvy se
vorbeste despre Valahi in regiunea Buzeului Intfun document de la 1222. in adevga- dupg, ce vgza regele cYL
s'au pus cu tot din adinsul pe lucru cglgrii germanT (cruciferi de Hospital sanctae Mariae) in Cara dg,ruiM for la
Munteniea

1211, le-a mg,rit pgmintul si le-a dat Cara ce se intinde

de-a lungul Buzeului Ong, la Dunarea. in document se
pomeneste de ValahT sub numele de Br o d n i k. cuvint
pe care papa Honorius II traduce tot in acela-$T an prin
Bla c i; maT gasim acela-si nume la rege sub forma Bla,
c o r um si la papa V a 1 a h o r u m. Din documentele
citate nu se vede inse la,murit, dad, ValahiT de cari vorbeste regele si papa nu ierau in Transilvaniea. De bung,
samg, cYL vor fi fost si In regiunea Buzeului, dar numal
atita avem de zis, cYL nu se vede de unde scoate Hunfalvy
cYL aceT pomeniti mai sus Terau In Munteniea. Pe la 1228
se pomeneste de episcopiea Cumanilor, la care Ter& episcop Teodorich. intre poporeniT acestuia Terau si Valahi
pe earl' SecuiT IT numeau Olah-ok, iear tnteo scriere labneasca, IT numeste insull Teodorich 0 la h T (quidni etiam
Siculum cum Cumano, Olachoque?). Episcopiea Cumanilor
Tell In local episcopieT maT vechT a MilcovuluT si pentru

I8

a ajunge la dinsa din Transilvaniea trebuea de trecut

Seretiul, prin urmare chiar reside* episcopuluT va fi
Post in Moldova de astg zi, Tar ValahiT vecinT din Mun

teniea vor fi lost numai supusi.

in anal 1.234 se vorbeste de Valahi Intr'o scrisoare
a pipe! Gregorie al IX lea, ieatg vorbele papei : Auzim,
cg, in episcopiea Cumanilor slut niste oamenl, ce se numese VlahT, si call dupg nume slut crestinT dar tin obi.
ceiuri deosebite, contrare crestinieT, despretuesc besereca
romans, si nu primesc tainele de la episcopul Cumanilor
ci merg la episcopi Greet ba chiar Insalg Unguri, Ger.
man! si altT dreptcredinciosT, cari locuiesc Intro dinsil,

0, laca, tot ass." Papa imputerniceste pe episcop a le

nunii un vicariti care sg, le fie pe plac, pentru ca sg nu
se maT duck la alt! episcopi.
Peste patru an! scrie regele unguresc papa' si iear
pomeneste de Romani si a nume din tinutul Severinulul.
leatg ce zice regele: cg de cgtrg pgrtile Bulgarici In
pgraintul ce se numeste Z em r am (Severin), carele mai
de nault Tell desert, s'au inmultit locuitoril, call! Ind, nu
s'au lupus vre uneT episcopiT si de aceea intreabg pe
papa la ce episcop sg.i dee." Aceti no! venitl vor if fost
in mare parte Romini, de vrerne ce nu tirziu ggsim multime de chinezate rorngnesti in pgrtile acelea. Pe la 1233
Tub, ban al Severinului un maghiar Leucus (Luca); bear
peste 7 anT, alt maghiar 0 s 1 e a. in vremea aceasta
partea nordicg a judetelor Vticea si Arges pe amindoug

malurile OltuluT purta numele de Loviste (vinatoare

in slavoneste). Acuma se chlearna Loviste un plaitt la
nordul districtului Arges. Pe la 1233 stgpinea peste aceasta regiune un Sas Corland, fiiul lu! Cryspanus, care mai

avea proprietati lingg Sibiu si care Intemeie aice un castel Cu numele Lothor-War", psupra cgruiea, ridecau SasiT pretentiT chiar In veacul al 15lea. Ruinele acestui
castel se vedeau Inc , pe la 1720 si purtau numele de
Domnisor." Castelul lui Corland se at% aproape de satul GolotreniT, romanizat din GOu Lothor, lIngit Lotru.

19

(Aceste amhnunte despre Loviste slut date de Dl. HIjdhu

In Originile CraioveT" ca si cele despre banii Os lea si
Leucus.

Ieu le-am luat din cursul de istorie

al Dlui

Lambrior pag. 51).

Dl. Lambrior arath ch In Sincai se

aminteste hrisovul regeluT Bela al lYlea care darui Lovistea lui Corland. Hunfalvy it numeste inse Corlard si
nu se pare a sti ca regiunea dftruith se chiamh cum am
arfttat mai sus, nisi cg, se afia, in Yalabiea.
Cu prilejul nhvglireT Thtarilor aflam cg, ierau RomInT
In Tara OltuluT fn Transilvaniea, ba inch sub un Basarab ban
(Bazarasa Dana IT zicea Fazel-Ulah-Rasid, care scriea In Per-

siea pe la 1300 duph raporturile oficiale ale autorithtilor

mongole v. Hijdail lstoriea critich ed. II. T. I pag. 68, citat
do Dl. Lambrior). Tot de acol6 se vede ch pe la 1236
an trecut 'Mari pe la Oitaz in Cara Kara- Ulaghilor, adech
a Valahilor negri. cari locueau cum am maT vhzut In
Cara de jos In Moldova.

Un hrisov al lui Bela al IVlea din anul 1247 ne dg

lhmuriri foarte Insemnate asupra Valahiei din vremea
aceea.

Prin acest hrisov dh chlhrilor ospitalieri de la Ierusalim toath Cara Severinului (totam terram de Zevrino)
cu muntI cu totul pang, la Olt, Impreunh cu chenezatul
lui Joan si al lui Farcas, afar% !use de chenezatul VoevoduluT Lytver (Lynioy), pe care fl lash Valahilor, duph cum

II tinuserh si phnh, atunci (quam Olacis relinquimns prout

iidem hactenus tennerant). JumAtatea tuturor veniturilor
din toath Cara Severinului si de la chenezatele numite
maT sus le phstreazh regele pentru sine si pentru urmasiT sh,T ; ceealalta jumhtate o dh cri,16 ilor. Inse de la beserecile zidite si de la cele ce se vor mai zidi nu- si
presto regele nemich, dar drepturile episcopilor si ark iepiscopilor sh nu sufarh nici o seadere, De asemenea

veniturile de la morile ce se vor faco. totu-sT Marl de

morile din Lytva, precum si veniturile de la gospodhriea
mai bunh si de la phschriT, sh fie ale chlarilor : phschriea
la Dunhrea remtne In tovarhsie el* regele ; chiar jumh-

20

tatea, veniturilor de la Valahii, ce locuesc in Lytva, remase cAlArilor ; iearA-sT cu exceptie de Tara Harsok (Hateg nice Dl. Lambrior), ale cArei veniturT remin pentru
rege. Valahil maT sus numiti slnt Indgtorati sr, se lupte
ImpreunA cu cAlArii lmpotriva dusmanilor din afarA ; cAlArii shit datorl a apAra pe Valahl. Cu cheltueala regeJul' si a CAllrilor !era EA se seoath, sare In Transilvaniea
si sr, se trimeath In Bulgariea, Greciea si Cumaniea.

Afar de acestea mai clIcitl regele si toata Cumaniea

de la Olt incepind si de la muntii Transilvaniei tot cu
acelea-si eonditii, ca Severinul, afar de pAtnintul voevodului Valahilor, Seneslaus, pe care-I lAsA Valahilor, cum
il tinuserA pAnr, atunei, si sub acelea-si conditii ca Lytva.
CAlArii trebuea sr, se bucure de toate veniturile Curnaniei
25 de anT, apol jumAtate iera sA fie ale regelui. Regele le

maT dA pAmInt de arat 400 de plugari, in Feltetig si

tAgAduieste cA va indeplini numgrul uncle -va In Transilvaniea, uncle va fi maT bine de trecut In Severin on
In Cumaniea, . . . .
Mai marele ordinulul jurr, credintA regelui si Mgr, dui sr, aducA locuitori In tarile dAruite, dar din regat
sA nu primeaseA nici un teran fie de orl ce natie de
asemenea nici Sari nici Teutoni, afarA numai clacr, vor
eApitta voie de la rege."
Hunfalvy, dupA care am dat nice cuprin.sul actulul
de danie, Intru cit ne priveste pe noT, ne atrage luarpa
a Ininte asupra faptului cri Cara Severinulul trebue sA fi
Post mai locuith si mai bogatA de eft Cumaniea, de
vreme ce din Cumaniea lasA regele toate-veniturile pentru un timp de 23 de anT, pe cind din Cara SeverinuluT

Isi opreste jumAtate chiar de la Inceput. Mai urmeazA

cA terile acesfea loran supuse Ungariei si ca populatiea
ce s'a strins maT pe urna trebue sr, fi venit de peste
DunArea, de vreme ce regil Ungariel nu voieau sA lase
oamenl de ai for sA emigreze intr'acolea.
Dl Lambrior vorbeste de Lytva si de chenezatul lul
Lynioy, ca de doug torisoare deosebite, Hunfalvy pune pe

21

Lynioy ca voevodul Lytvei. Care are dreptate? Fiind cg

Dl Lambrior se va fi luat dupg istoricii nostri si nu dupg

chiar actul lui Bela, 1mi vine a crede og Hunfalvy va fi

avind cuvint de a pune, cum a pus. Dl Lambrior presupune cg tara Lytvei ler& in munti spre resgrit de Loviste si cl se intindea pgng la Hateg (Harsok), care Teste
InTransilvaniea. Chenezatel lui Ioan si al lui Farkas vor fi fost
mai spre arnieazg-zi. Tara lui Seneslau, credo Dl. Lambrior,
va fi fost in munti spre Apus de Loviste si cg poate aice

locueau Valahii de carii vorhea papa intr'o scrisoare de

la 1234 . Se poate inse sg fi fost in regiunea BuzeuluT
despre care am vorbit mai sus.
Se pare cg eglgril n'au putut prinde rgdacini in terile dgruite, Dl. Lambrior citeazg dupg Arhivul lui Ci-

pariu p, 204 si 334 pe un mai mare al for care se in-

tituleazg :

Than Ogenald dwelt, Valahiei"

Hunfalvy citeazg pentru anul 1252 pe

pe la 1250 ; iear
Rentbalthis praecep.

Pe la 1264
nu mai iera tara Severinului a cglgrilor, de vreme ce
for doinus hospitalis lerosolimitani in Ungaria.

se eunoaste de pe atunci unLaurentius ban al Severinului.

Din faptul cg Ogenald se intituli ducele ValahieT
urmeazg eg incl pe la 1250 Terau multi ,Romlni in tara
numitg pe tiring Munteniea, in adevar am vgzut cg nu
mole Moldo-Ylaltiea se intilneste, cum am spus vorbind

de Moldova. incg pe la 1241 si chiar la venirea Tgtarilor. Prin urmare greseste Hunfalvy crezInd cl Rominii
vor fi fost pe atunci putin numerosi In terile acestea.
DI. Lambrior zice la pag. 53: Sub numele de fundarea principatuluT Valahiei se Intelege contopirea Intr'un

singur stat a deosebitelor stAtisoare, ce se aflau in tara

Valahiea (in lntinderea de a-zi), si tot o data
predomnirea in aceasth parte a elementulul romgnesc,
care isi supune sie pa toate celelalte elemente si le absoarbe cu timpul." Unirea a lost indeplinitg de families
Basarabilor, eel mai vechiu dintre dinsii ieste eel citat
de Fazel-Ulah-Rasid ca domnind in tara OltuluT si de
bun samg si asupra terei Valahilor la 1240 sau ceva

numitg,

-22 .
maT Innainte.

Se pare ea un Basarab a capatat si tara

lin Seneslau dupa moartea acestuia, astfeliii s'ar intelege

de ce vorbeste istoriea despre venirea unui Domn de peste
munti la Cimpul-lung. Acei ce cred 0, intemeietoriul Valahiel a fost Radu Negru se insall, caci acesta
a fost tatal lul Mircea cel mare, iear numele Interneietoriului nu se stie. Pe la 1272 un Liten, chenezul
Valahilor s'a 1Mat de corona Ungureasca si de banul Severinului, nu dadea nici un tribut si se purtit ca da

Georg Soos de &mar batt si ucise

pe Liten, prinse pe Barbat fratele lui si nu-i dadu
drumul pans ce nu plati multi banT.
sine stapInitoriu.

Pe la 1323 Tell domn In Valahiea un Ivanco Basarab,

dupg, Iirecek citat de Hunfalvy si acest Ivancu iera aliat

cu Mihail despotul Vidinu.lui. Mihail fil ales de BulgarI
rege al Tirnovei. Se pare ca Mihail a ajutat pe Ivancu
sa cucereascl Severinul, iear Ungrovlahii fceau pare din
armata regelui Bulgariel, cind avii acesta lupte cu Bizantinii. (Hunfalvy pag. 97.) La DI. Lambrior nu se MIA acest

Ivancu. Nu stim dad, lirecek a aflat acest nume la Cantacuzenus pe care-1 ci tea* !lid daca se at% tot sub
acest nume in. Marci Chronica (Codex pictus") scrisa
numai 28 de ani dupa expeditiea lui Carol Robert si citata de Hunfalvy pag. 98. Regele povestind [1332] cum
a fost bAtut In Valahiea zice ca s'a luptat cu Basarab fiiul
lui Moamar farg, sA-i spue si numele. Dintr'o bulg, a papei Climent al seselea din 1345 se vede ca la acest an
domnea In Valahiea Alexandru Basarab, care avea sub
dinsul mar multi principi si voevozi. Turotius fuse spune
di Alexandru Basarab s'a resculat In potriva lui Carol
Robert.

onT cum ar fi am cApg.tat numele unui Basarab care

domnea pe la 1323, necunoscut istoricilor nostri.
La 1356 s'a Impacat Alexandru Basarab cu Ludovig
urmatoriul lul Carol, recunoscindu -se vasal.
[Va urma.]
F.

Aticleide.

Directiea urmata de Contemporanul."

(Unnare)

Si aceasth experientA nu-i ceva rar or numal o (lath

IntimplatA, ci s'a repetat si cu chestiea limber romine. DI.
Lambrior si altii au adus luminh in gramatica romAneasch no am publicat si popularizat multe din acele descoperiri, cu toate acestea profesoril de romhneste nu siau dat osteneall sh cunoasch ideile cele gresite, si acuma in lasi se invath tot duph moda veche, se and aceleasi greseli ca si innainte de a fi cunoscute cercetarile Dlui
Lambrior. Mai mult, pofesorii de romAneste i.o. Teau dreptul

de a oche innaintea elevilor si la examen pe acel carii

cred ca noi, WA sh-si inchipue ch at numitele greseli
ce ni se imputh, nu dovedesc alta de cit ch acel domnY
repeth necontenit ceea ce au invAtat in tinerete de la
Pumnul orT de la Cipariu, on si mar reu, niste nhluciri
la carile i-a dus lipsa de studiu si netinerea in dUreht
Cu starea de acuma a stiintei. Ce *lest de %int alta decit

de dat pe fall cu nume si cu grese II pe eel remasi

in urmh si Iperedintati eh au ghsit sau mar bine gicit

adevhruri In loc de a le chuth ca ceialalti mtiritorl prin
munch?

Va zice, poate, cineva ch chrtile cele role puteau fi

alungate de prin scoli prin hothrlrea unei comisiunl care
sh cercetezo can scrieri sint bune si cari role.
Nenorocire Inse oh comisiunile vor fi fftcute tot din oamenl si
a nume *fest foarte de crezut eft eel prieteni cu plagiatorii orT inchinAtori ai greselelor de stiinth vor fi mar
multi. Ash, ce va face Dl. Cosmovicl, dach va fi numit
In comisiune si va vedea o botanich In care se va spune
eh absorbirea acidului carbonic de chtrl phrtile verzi ale

24

plantei ieste asimilatiune (lirgnire) i nu respir a-

tiune de z i, cum crede Dsa.? Negresit cg v respinge

cartea si o va infiera ca cuprinzgtoare de teoriT gresite.
Ce va face Dsa, dad, va vedea o zoologie in care se vor
clasifica animalele dupg Gegenbaur, Claus, Huxley, etc. ?

Negresit cg o va respinge. Ce va face Dsa, dacg va vedea o Geologie in care se va vorbi despre terenurile din
Romgniea si de localitatT tipice din aceasta tam studiate

de Dii Cobilcescu, Pilidi, Porumbariu, In par-

t e f gn es cu [cu toate greselele ce a Mout

tine on) precum si de strginT ca Fuchs, F o et t e r l e
etc.? Nu Incape vorbg cg o va respinge, de vreme ce
te de Dl.

chiar a tipgrit in partea dintgiii a Geologiei Dsale, el despre

Romgniea nu se stie nemicg.

ApoT comisiuni de cercetat cgrtile au mar fost si

cu toate acestea cgrti gresite Ca Geografiea Dlui Sggliinescu de la Husi on ca a Dlui Erbiceanu de la Doroholt poartg cu mIndrie : aprobatg de Ministerful Cultelor
si al Instructiunei. N'au voit inse sg aprobeze cgrti bune sub

cuvint a nu-s mar bune de eft cele aprobate plug atuncea, si am putea dovedi ce fen de masingrii fac aprobarea si neaprobarea cgrtifor.
Fata cu aceasta stare de lucruri nu ne remgnea altg
cale de cit cea apucatg si a nume demascarea plagiatorilor $i nemicerea numeluT de ()amens de stiintg pentru acei
ce an scris monstruozitgti stiintifice. Cei ce au cetit Con-

temporanul" an putut sg-i facg idee de gradul de culturg stilntificg dat la ivealg Kin lucrgrile criticate. Planul nostru ieste de a pune pe fie care la locul ce i se
cuvine si de a face pe cei ce iubesc tara aceasta si se
gindesc la progresul iei sg vadg prgpastiea cgtrg care
ne ducem si sg puie mina sg opreascg cgderea.
OamenT lipsiti de stiintg nu se afig numal Intre profesori, ci si In celelalte tagme si plagiatori de asemenea.
Am argtat ce stiintg are Dl. Macedonscbi dela Literatorul
desi Indrgzneste a se numi capul poeziei sociale(?) si eel
mar mare poet al Rominilor. CetitoriT nostri isT aduc a

25

minte cum am dovedit, prin citatil" din articolele filosofice

ale marelul poet, c Dsa crede despre viermii din cadavre
di se plc din came prin jocul pule, ilor fizico-chemice, fdrd
pa'ring, i cg In respunsul ce ne face nu ne scoate din mdjari
i alto numirl frumoase. Ada de ciudata i se pare
spusa noastrg cg viermii se lac din mid de muqie, leen zice cgi

mulle mute ne zboard prin capele i c

db ce nu zicem
Inca Rea c gainele se fac din oug de ra(, retele din ouA.
de broascg sau de altg. Ce fenu de lucrgri" literare
se vor putea produce sub directiea unul domn asa, de
lipsit de stiintg, chid acuma trebue sg fie i lucrgrile literare intemeeate tot pe cunostinti stiintifice, mai ales
c la Literatorul" se cred naturalist)", In artg, adecg eldvT
al lul Zola, Daudet, Goncourt, Balzac, etc.
Asemenea oamenT lipsiti de cunostintr stiintifice s'au

turisat pretutindenca. Am argtat cum DI. Peridi, Dr. si

professor la facultatea de medicing din Iasi nicT n'are
idee de lucrgrile ficute In timpil din urmg asupra rolu-

lui spline'' la misluire. De asemenea am vgzut pe un

D. Zarifopol resturnlnd Chemiea sub cuvint c dacg Richter

n'a putut preggti sgri neutre curate din punctul de vedere chemic, urmeazg, ca echivalentil nu slut cantithtT
fire In naturg ci schimbgtorr dupg imprejurgril Dar cu

Dsa nu s'a sftrsit Inca, In anul al HI lea 41 vom argta

mai pe larg. inteun ziar de la Craiova am cetit cg
zimbrul

iera un fetid

sustinut unit.

In

de cal rar nu de lion, rum au

altul dela Buzeu am vgzut cg Craca-

tilele slut plante ! In Natiunea" am vgzut dati pe fata

plagiatori si mai toate articolele despre politica exterioarg

ni s'au argtat ca plagiate dupg jurnale nerntesti !

Puteau toate acestea sg remle nebiciuite, cum au
remas pgng acuma ?
Dar va zice cine-va c se puteau critics, dar nu asa
de aspru. La aceastg pgrere nor vom respunde c am

fost aspri numal cu acei de la cari nu se poate astepti

Hier o indreptare $i cu ace)" cari au %cut greseli ass de

26

marl Melt poate nu le va mai fi cu putintg a-sl face

din nou edueatiea stiintificg. Cu ace eari au gresit nu-

mai din pricing cg an remas ceva In urmg am fost altfent ; eel ce au cetit ,, Contemporanul" ne von da dreptate.
In sfirsit not credem ca si Dl. Maiorescu care a zis

In 0 riti c el f" sale pag. 466: Ieatg pentru ce lupta

neimpgcatg In contra ignorantel pretentioase si neadevgruluT ne-a lost cea dintgiii datorie si pentru ce nu am
putut primi puntul de vedere al acestora earl slnt deprinsi
Cu o privire mai blindg si se multgmesc cu o lnngg asteptare a Indrepthrei In viitoril
Rominii, anticipind tormele unel culturi prea innalte
au pierdut dreptul de a comite greselT nepedepsite si,
depgrtati din starea maT normalg a desvoltgrilor treptate,
pentru not etatea de our a patriarhalismului literar si sti
intific a dispgrut. Critica He si amarg numai sg fie dreaptg,
ieste un element neapgrat al sustinerel si propgsirei noastre

si cu on ce pret si In mijlocul a on cite ruine trebue

implintat semnul adevgrului."

Tocmal fiind de aceastg idee cg trebue sg ne luptgm pentru adevgr nu ne-am sfiit a ne lupta in potriva
neadevgruluT on unde l'am aflat.
Ni s'a mai zis de ce MT atgeat oarneni ca Alexanill i,
Coslachi Negruji etc. /ntrebgm numai dacg am avut dreptate sau nu. Fost'au Agachi Dutra. fi Todericei juccitoriul de
aril: plagiate, ba inch, reit, din frantuzeste, eel dintgtil
de Alexandri dupg I' Avare en anis prunes" i al doilea
dupg, Federigo al lui Prosper Merimee? $i cum, i-am ocgrit, dacg am argtat numai adevgrul ? Ce, Teri poate mat
bine sg ni.i arate strginiT ?
(Va urma.1

I. J\lddejde,

upuL

pERIUL,

Anecdoti puttlara.

0,,,,...
oeriu odatg, dusu-s'a sg vadg
'rte Ce-i mai face turma, i-a remas sg sadg
). Noaptea tot la sting. Sara s'a culcat
$i-a Inceput sg doarmg dus i neiniscat.
n

El doarmeat

Ciobanil hodineau

i iei,

Dar ca cei cu grijg si mai mititei,

Treji mai mull i somnul pe furis 1-apucg
Dacg-ar fi nevoie gata sg, se ducg.
Oind dormeau cu totiT noaptea hgt tlrziu,
Lupul iarg-i harnic, ager, grijuliri
Vine sg mai cerce, de-i in bung stare
Turma, dacg are apg, de mineare.
Vine. Apoi tainul cit a socotit
L.a luat far ciniT, cum li-a mirosit,
Haide toil sg-i facg pompa cuvenitg.
Zgomot fac i larmg ne mai pomenitg.
Fuga i ciobana querg, sumutg
blue qi cinii dupg lup amutg.

28

Lupul inerge'n treaba-si; iar ciobani'n urmit

Tipg ce mat tipg
se'ntorc la turing.
Cind sosesc ciobanii indrAciti de chill,
DupA-atita fugl, dup5,-atita trudg,
Incepu stapinul a 'ntreba si-a zice:
Ce-amutag, Inane? Cine-a fost aice?

Ce comedii frate!!
Fost'a lupul poate?

dat sg, vezi!! .

D'apoi popa crezi?!
Auzit'ai dracul!! Bata -1 cel de sus!!
D'apoi a adus?
a luat vr'o oaie?...
,,$i
- Ai vAzut dihAnii!! Parch-s niste hoti!!
Dar la tirg socoti?!
s'a dus la codru?
Si
Ere, bre, bre!! ... I nu stiff cite -ar fi luat ?
Ce ti-T

....

Cite of anume? Para-a numArat I!

ET apon

...

Dar nu ,stiff, oare de-ale cuff ?

De ale cuff ma intreabl!

D'apoi de-ale lui ?!

T. O. Speranici.

R.ESPUNS pLOFk DE LA, liPARATORIUL,

imT pare foarte bine cg, s'a ggsit un Damn a$A, de In-

datoritorit, in cit ,rasa mg, lcse mult in asteptare, mi- a

aratat gresala (?!1 cc am fgcut la descrierea tipulul
ebreu.

Numai pant ea nu pot fi luminat prin dovezi

de feliul acelor insirate in Apargtoriul" din 4 $i 5 lulie I

Sint cam curios, ce sit file Cind am zis ea voiti multami aceluia care-mi va arata unde am gresit, n'arn inteles ca Teste destul ca cineva sg-mi zica: Dle ai gresit
fiind ca ceia ce spui Dta nu ne vine noug la socotealg!"
Am lnteles ca tiebuie sg, mi se orate dovezi sangtoase.
Dela inceput mi se face imputarea ca -ceia ce
scriu despre credintele si pretentiele Ebreildr nu prea
stg in c o r e n t intim cu subjectul lui" (citatie textuala,
care nu prea se potriveste cu pretentiele stilistice ale scriitorilor de la Apargtoriul). Dacg_si ar dg, ostenealg, Dl.

cu articolul sa ceteascg, tractate de antropologie,

ar vedea ca se obisnuesc asemenea, lucruri $i in sirul

de articole ce am publicat (dupg, Topinard, Haeckel etc.)

nu numaT la EbreT am vorbit despre deosebite credinti
$i obiceiuri.
Daca m'am Intins ceva, mai mult la Ebrei
in aceastg, provintg, pricina Teste ea, Ebreii traind multi
p ntre noT, credintele i pretentielc for ne interesazg mai
mult de cit ale altora.
Mai &parte gesim urmgtoarele : SA, ne permits stimabilul autor a-'i spune ca dupg, parerea noastra pri, ,.cipala grepla e r a , ca aduce acusgei grave In contra

Evreilor Para de a le baza cgtusi de putin, Principala

gresalit era?! Vra, se zie,g acuma nu mai Teste ? Sau atI
gresit Intrebuintarea timpului ? Dar era c g, a d u s e,
CP legittura trnmoasg si potrivitg I Presupun ca ati gre-

30

it si tree mai departe /ntelegind ceia ce atl vroit sa.

zicett Ma intrebati care autoriti ebreu a sustinut ca Napoleon, Frederic eel mare, etc. au fost Ebrei? Dar am
zis oare Teti ea oamenl de stiinta, sustin asemenea copilarii? Cetiti bike si, yeti vedea ca zic : u n i I', fara sa
arunc asupra tuturor Ebreilor .o asemenea invinovatire,
nici nu zic ca am auzit pe acela-sT ebreu vorbind despre

toti oameniT marl citati mai sus, ci unul (un student).

zicea ca Horatiu a fost ebreu, altul (un coleg de scoala)

Zicea de Napoleon I, si asa mai departe. Vedeti cum y'ati
grabit a striga ca asuprese pe t o ti Ebrei, pe cind Ten
vorbeam numai de unit'? Nu ma prea mier nici de asta,
clef asa avetl obiceiii, va place mult generalizarea ! Daca
un romin da, o palma, unul ebreu, atunci strigati ca va
perseeuth, toi vA, bat pe t oti, iear daca,10,100 sau 1000
de Ebrei fac fapte rele si stricatoare Rominilor, atunci Intoarceti alt-feliii si zieeti: ce au a face citi-va fats cu
toti ?

Ziceti ca m a sa Ebreilor nu crede ca Ebreii sent mai

ageri la minte? Dati-ne voie a ne 1ndoi despre aceasta!
Poate parte din Ebreil invatati nu au aceasta, credinta
neintemeiata, dar multi (luati samaca, aice zic multi!) cred

in aceasta ca Intro dogma. intrebati pe un ebreu din

poporul de jos si veti vedea ca iel crede ea ebreul are cap

mai bun de cat Rominul. Luati sama cum vorbeste cu teranul si yeti vedea forte limpede ca se crede mult mai sus.
Chiar dintre cei Invatati veti gasi cu asemenea credinti. Asa 4. ex. un D. doctor din Iasi (ebreu) cind aude

de vre un om ca a facut vre un luoru de sama, indata

striga : Aista-i un cap jidnvese"! Alt Doctor, tot ebreu,
to intreaba despre or ce lucru bun ce vede la Dta,. N -i
afd ca. asta (i -a fdeul un jidan"?
i ass mai ueparte sute
de lucrurl de feliul acesta Ce sa mai zicem de acei fanatici, cariT se cred poporul lui Dzeu menit c sa domneasea asupra tuturor? pupa, aceste lamurirl cred ca nu ne
vet' pretinde set va citam nume de autorT. cad n'am vor-

31

bit despre lucrurile sustinute prin cartr, ci despre credinta

respindita In popor.

Despre munca fizica n'am zis ca Ebreii nu sint fti

stare sa o faeg, dar am zis ca nu la aceasta munca s'au
dedat de obiceiti Ebreii si dacg Ie -a placut mai mult lucruri care nu se cere putere, asta poate fi luatg ca o dovadg ca sint In urma, ui aceasta, privintg altor popoare.

Sigur ca imprejurarile in care an trait miT de anT i-au facut asa, caci stim ca Ebreii vechT ca popor pastoriti si nomad la inceput, nu puteau fi un popor fricos si slab;

de asemenea si acuma dupg oare care deprindere, cred

ca ar face acelea-si lucrurI de putere ca si altii. Dar
nu iera vorba despre aceasta in cele ce ziceam noi in
No. 23 al Contemporanuldf."
Ca slut copiiI ebrei pripitT, asta v'o poate spune
on care profesor din scoalele romanestI. tntrebati dacg
dintre doi copii de acea-si vrIstg, unul, roman si altul ebreu,
nu pare mai b Atrin (In privinta mihtei) copilul ebreu

de obiceit. Nu zic ea pintre RomInT nu se afla copii

dar mai multi pintre Ebrei. CA se opresc de la o vreme

pe loc, asta am vazut'o Thu singur. Ebrei carii se pgreat menitI a ajunge departe, s'au oprit pe loc si nu din
pricini pe earl le amintiti, ci nutnai din curata pricing ca
nu se puteati deda, mai departe la invataturg, avind toate
mijloacele pentru a face aceasta. De sigur ca sint departe de a pretinde ca tots sint pripitT, dar pule sint asa si
asta ne lamuresete pentru ce se pare unora ca Ebreii grit
mai destepti ; cats adunind pe acei adevaratr destepti
dintre copiii ebrei cn acei pripiti, se ggseste o sums maT
mare de cat la Romini.

MA mier lnse cum. Dl de la Apg-

rgtoriul is pripirea ca o laudg pentrn Ebrei, ca ar fi mai

spirituals (cum zits Dsa)?!
Apol earn -s1 cade In calea cea batuta cg Ebreii silt
persecutatl grozav si acei pe carii IT vedem ajungind ceva
sint piste adevgrate fling genigle, tinind sama de name 1u1 de piedeci ce le pun In cale Germania, Francejil, Romlnii, etc. Oare aceste vorbe nu cuprind In sine cea

32

mai mare Ingimfare ? Adeca mult mai multi Ebrei Invatati s'ar putea rldica si ar ajunge departe, daca nu iear
opri [de frica sa nu fie Intrecute se vede] celelalte po-

poare ?! Pentru ce atita iirisin de prisos, end foarte

usor se vede ca acestea sint pretexte ; caci in adevar cel'ar
opri pe Ebreul bogat [si cred ea nu vets zice ca nu slut multi
bogat! 1 de a se ocupa, cu stiinta sau literatura ? Nu-4

vorba de ajuns in functii ! Ieste vorba sa faca ceva pe

celea stiintifica, si aice nici o prigonire din lume nu poate
opri pe Ebrei ! Nu Or! cit atT zice timpurile In car!
traim nu shit asa de selbatece, in eft acei earl! pot face
1

aver! nernarginite, sa nu poata innainta pe calea mult

mai sloboda a invittaturei! Apol drepti sinteti, cind ziceti

ca Ebreului sarac Ii leste mai reu de cit teranului? Nu

zieeti chiar cu aceste cuvinte, dar asa vroiti sa, se lnteleaga I Daca Ebreii saraci traese reu, nu-i mai putin
adevarat ca, eel bogati traesc foarte bine; prin urmare
eine traeste reu, traeste din pricing saraciei, dar nu
pentru ca ieste ebreu. De ce la fie ce pas gasiti pricini sa strigati ca In Rornaniea vi-i mai reu de cit on
undo? Asa intelegeti patriotismul, ea sa ne zugraviti ca
selbateci Intro selbateci I ? Acestea vi le spun ca sa yedeti cu elta patima series!! Pentru D-voastra ieste o nelegiuire sa va atinga cineva macar cu virful degetului !
Daca va spune cineva ca nu still romaneste, va suparati
foe si series! un articol
$i asa pentru or! si ce !
Ce are a face ceia ce spuneff despre S e n a t o r si
N othn a g e 1? Numai Ebreii stilt persecutati? Nu stiti
.

ca si Prusienii slut persecutati la Universitatea din Viena ?

Cu city greutate au ajuns profesori Claus si altii ?
Vorbiti de presa. - Pentru ce presa ebreeasca so-

coate pe Ebrei aproape niste. sfintr? Pentru ce Indata

publicati pe off ce copil ebreu premiat, pe or! -ce ebreu
licentiat sau c octor, pe ori care decorat ?
Nu pentru
ca sa va laudati? $i apol Tutelar' chip foarte curios pretindeti ca nu trirnbitati productiile Ebreilor ?! Mai mare
trimbitare nu stiu data se poate !

33

Despre istorlea cu Valentin, va respunde, acela

care 11 aninati tira sit Matt sama la eele ce spuneti!

Si nice va pare ca geniele ebree0 suit Inadu$ite, ea stiiiita

for ieste ascunsA; larks' o pretentie prea mare despre

valoarea Ebreilor I

SA va mai dau o dovada ca vas Inginatati peste masura, cliiar din ziarul D-voastre.
in intaiul numar de
dud ziarul voastre devine quotidian, in a$a nurnita prolesie dc creding vet ldudal cd slut* anmer6dtovii liberalist-mini! Se poate mai mare fala ?! Cum ? D-voastrd $ocotiti ziarul Aparatoriul mai inamtat de cit Rominul. Romdniea Liberd

-etc.?! AO Intelege sa combata toate ziarele, unul care nu

se impacit cu politica de as-MA unul care ieste contra sistemilui parlamentar. dar D-voastra mi puteti face aceasta de
-en numai Impin$1 ue o fain, neintemeiata catu$1 de putin !

Ascultati Inca ce am sa va spun In treaelt, ca sa

va dovedesc ca sinteti pretentio$T In alegerea cuvintelor
numai cind II vorba de Ebrel, dar alt felill sinteti foarte
.
. . . Indrazneti (ca sa nu zic alt feliitj.
Sub titlul
Gindirl fugitive, ati pus ni$te lucruri care dovedesc ca sintett' foarte departe a cunoaste ceia, ce ieste Luna cityinid
Chid Intr'un ziar, pretins mai Inaintat de cut toate,
indrazniti sa scrieti
temeile care InvinovAtesc pe o

adultera fac aceasta inviditnd fericirea gustata de acea

adultera, ce mai 11,111i116 de is care despre pretentiele D-

voastre de nepArtinire $i de aparare a celor asupritY ? I

NA facett sa zic $i lieu bravo birjarilor cad' iei sint mai
I

enviinciosi de -eft null' ziaristi.

Deppre aceasta din uvula chestie are sa vi se mai vor-

beasea in curind:

Do o cam data ma opresc nice, rugind larasi pe on time sa -mi arate uncle am gresit, ca
sa,i-pot tnultetni.

W.

MetodA

tiintifica.

Pe 'ling& respuns la feliurite Invinuiri ce ne aduce

Dl. Zarifopol in ,No. 5 al revistei Recreatii stiintifice"
volt cerceta, cum a ajuns Dsa la ideea ca echivalentii nu
-ar fi nesehintbd tort de eit in anumite condifit.

In No. .5 fata 145 cetim : Aceastg idee mi-a venit

in minte pe cind studieam, in laboratorul de chemie de
la Sorbona, actiunea ce exerciteazg unele metale (precum
fierul, arama, zincul, etc.) asupra solutiunilor metalice."

Apoi in No 3 vedem cg se ocupg de experientiele lui

Richter Si apoi fgrg sg se vadg cum si pentru ce inchiee

cg echivalentii n'ar fi statornici. Sa, vedem ce experienti a %cut Richter, ce urmo, din critica ce le-a fgcut
Dl. Zarifopol si ce sgriturg a Wilt Dsa. Richter a vgzut c dacg punem o tgblitg de aramg Inteo solutiune de
azotat de argint, arama alungg argintul din combinatiune
ui -i lea locul, mg cg peste un timp avem o sare de aramg si anume azotatul de aramg si argintul despgrtit.
In experienta aceasta nu s'a produs gaz si 108 unitgti de greutate de argint sau inlocuit prin 31.75 de aramg. Dacg s'a pus in solutiunea de azotat de argint
o tgblitg de zinc. arama a lost alungatg, si s'a cripgtat
azotat de zinc In loe de azotat de aramg. In aceasta experientg 31.75 de aramg, an fost inlocuite prin 33 de
zinc. incercgri de feliul acesta se pot face cu mai multe
metale si numerele 108, 31.75, 33 cari airatg raportul de
greutate intro elementele ce se inlocuesc si prin urmare
shit echivalente si anume 108 de argint ieste echivalent
cu 31.75 de ararng si cu 33 de zinc sau mai -scull numerele de mai sus sint echivalentii metalelor la cari corespund.

35

pe vremea hn- Richter nut

se puteau. avea sgruri. neutre gi chemice$te curate $i egr
metodele analitice din vremea aceea ierau. prea rele- pentru
a putea da rezultate sigure. Bine fie $i a$6, Ce- urmeazg
atunci? lli se pare numai c numerele' aflate de Richter
trebue sg fie gre$ite si ca prin urmare nu- ne d,au. echivalentii elementelor in chestie ci ni$te numere mat mult.
sau mai putin apropjete de acei echivalenti. Ce face limeDl. Zarifopol? Nici fnai mult, niet mai putin. de clt solute
Inchiere ck puns la /ndoealg neschimbarea echivalentilor
si zice cg echivalentii ar fi statornici numat in unele. eontditii hotIrlte. CI i-a venit D-sale aceastg Wee In, cap pe
p1. Zarifopol ne spune- a

clad lacra in laboratoriul de la Sorbona, ieste o- tamplare, putea sa-T vie $i pe ond sthtea la mask sau la teatru,.

cgci nu vgd in experientele despre care ne vorbe$t

nisi un fapt care s/-i fi dat D.sale drept de a se Indoi

de statorniciea echivalentilor on chiar de ac crede ca. ar
fi mai $tlintiflc, mai metodic a prima. Were& contrary.
Mg mien cum se face de un specialist, DL Zarifopol,
n'are Wee cg credinta cum car elementele nu se unesc
In proportii neschimbate pentru a forma o eprnbinatje che-

mica iesie foarte veche si el a lost luptg stra$nieg In

aceasth privintg. Dace D-sa ar fi cunoscut istoriea teoriilor in chemie, n'ar fi luat aer de geniu ngscocitori de
lucruri incg ne auzite si ne-ar fi scutit. de fraza urmgtoare : Se poate ca opiniunea emisg de mine sg nu fie
dreaptg; dar tot atIt de posibil leste sg fie. Timpul va fi
martur, progresele viitoare vor proba adevgrul sau fal$itatea iei". Asemenea ingimfare nu prea, se prinde pentru
un chemist care a zis : ,,Richter n'a putut afla de se in.
locuesc elementele echivalent cu. echivalent, poate el
echivalentii nici nu-s statornici, progresele viitoare vor
Nu pretind cg a scris fraza aceasta Dl, Zariargtg."
fopol, dar a$6, se urnreazg cugetarea D-sale.
Innainte de a merge mai departe sg Igmurese ce Inteleg Ten, luindu-mg dupg ideile ce vgd domnind In $tiinta,.
prim neschimbarea echivalentilor. Nu mi -a venit in glad

36

a erede ea, echivalentii i prin urinare atomele ar fi cella

care trebue sa remie neschimbatori In on cc conditil.

Noi eel de la Contemperanul" eredem ca atomele shit
formate la urma urniei tot din eter si ca tie care (HateInsele Teste o grupg de pgrticele de eter legate impreung

prin o miscare comung. poate ca samgna a iliste inele

dupg ideiln lui William Thomson si Tait *)

si nu ne-ar

pgrea de felig ciudat a adrnite cap atomele se desfac in

eter cind lumile se sfarmg si apol dau nastere la nebuloase ggzoase. otntem gate sa admitem chiar.cg atomele
se pot schimbh si in eonditiunile obisnuite ale experientelor chemice; dar sa ne vedem siliti de fapte cari sa nu
poatg fi altfelig Intelese. Mgrturisesc inse ca cu toate
cele ce a bgnuit Dl. Zarifopol lui Richter, tot nu vac.1 Inca

nici o pricing pentru a mg' indoi de statorniciea echivalentilor

anume nu cred ca, se schimba nisi eft de

putin adecg rerngnern In ideea ca In conditiunile experientelor chernice-cunoscute, echivalentil sint absolut nesehimbgtorl. Nu putem admit e eu usurintg nestatorniciea
echivalentilor, cad

atunci ar urma ca si atomele nu-a

statornice, si nu se supere DI. Zaritopol dar In nevinovgtiea noastra nu cunoastem Inca, fapte can sg, dovedeascg aceasta.

Ca sa vadg Dl Zaritopol ca nu sintem ash, de lipsiti

de cunostinti Ii voig maT spune ca, de si D- sa nu cune4ea,

Inca lucrarile lui Schtitzemberger cind a scris artieolul

din Nro. 3, not le cunostearn Inca dela inceputul anului
1882, cum se dovedeste printr'nn articul iscalit de ,T. U.",

un prieten al Jul Auda,x" si publieat in anal intgit al

Contemporanului" la pag. 540. DI. Zarifopol va vedea,
din acest fapt ea nu teebuea sa, se prea Ingimfe i ca,
dacg-i vorba de parada de nestiiiitil atunci face D-sa
specialistul In chemie, de vrerne ce ne spune la pag.
145. Nro. 5.: Pgrerile [irritate mai sus ale chernistilor
i l3outlerow, de cari am luat cunotinta
zilele acestea, ma, confipma, mai mutt in pgrerea mea."
Frumos de tot, specialist in chemie care Tea cunostintg

Schutzemberger

37

dehpre Iuergri asa de insemnate ca ale tut Sc iitzemberger

dupg, ce trece mai mult de un an

In articolul sgu a argtat. T. U." cit Schiltzem-berger
Oath cit cgrhune
acidul carbonic
produs. Faptul ciudat leste ca suma greuth4ei cgrbunelui
si a hidrogenului socotitg dupg apg si acid carbonic,. Tera
mai mare de en greutatea petrolului intrebuintat. fuse
analiza niste petroluri arzindu-le In oxigen

si cit hidrogen ouprindeau de pe apa

dacg Innainte de ardere infierbinta petrolul. cu, sodiu on

cu aramg, atunci suma egirbunetui si hidogenului socotit
tot dupg apg i acidul earbonic produs-, Teti, de o potrivg
cu greutatea petrolului. T. U." nice in articolul citat
mai sus, cg, dacg se va adeverf faptul aratat de Schutzumberger i tnnaintea cornisiunel insgrcinate err ceretarea

modului cum s'au flout experientele, atunci trebui sg,

admitem eg proportiile in cari se combing; elementele
pentru a face apg si acid carbonic nu sint asa de statornice cum se erode. La sfirsitul articolulul nice: Aceastg
explicare san altele si mai adnicT se pot da; pentru acest
fapt, dar sg asteptgm mai bine pang ce vorn ti ce v&

fi hotgrit comisiunea mai sus pomenith."Poate deer sg vadg, Dl. Zarifopol cg nit leram noi,
hotgrlti a Linea mortis la statorniciea echivalentilor si
prin urmare a atomelor, numal nu voeam. sg, ne potrivirn
unor experiente in cari se puteau strecurg gresell. Numal.

D-lui Zarifopol, care nu se bucurg de o edoeatie tiintificZ superficialg, ca noi,. ii iera In,gduit a sgri de la
lipsurile de can suferea Richter la negarea statorniciei
elementefor.

Pentru ea sg vadg DL Zarifopol cg, noi nu ne apucgm de vorbit ash uumai din Insuflarea duhulul stint,

vorn art ce greseli puteau fi fgeute de Schutzemberger,

leste cu putinta ca ash numita apg, ce s'a flout prin ardere sg fi cuprins i apg oxigetiatg, ba chiar poate si
idle combing! I ale oxigenului en hidrogenul mai tnnalte
si atunci negresit eg dceg licidtitl ar fi fort privit ca apg,

38.

ar fi iesit la socotealg Ina mult /Mogen de eft

se affh,

In livid. Tot astfeliti se intimpig daeg pe hangs acidul carbonic s'ar fi format alte comtingri tot cu cite- o- atonal
de cgrbune dar cu mai ninth oxigen.
Ieath deer niste-

greseli cari puteau fi acute si cite hltele nu se mai poate

sg fi fost ; faptul cu amnia i eu sodiul ar angti c fatg
cu urrne de aceste corpuri nu se pot form& combinatiunile

mat oxigenate de sari am vorbit.. On cum presupunerea

de nlal sus ieste mai &easel
de cit admiterea nestator.
niciei echivakntilor.

Paeg inse am primi ca dovedit faptul argtat de

Sehilt(pmberger an urma, c

sint doug feliurt de hidrogen

i doug feliuri de arbune poate, cg atomele unut feliti

de hidrogen se pot preface- in de ale celuialalt. Ar urma
cg eel putin wide elemente nu sint in adevgr de cit ca
nite genuri, en mai mite sped! putin deosebite Intro
duisele i can pot trece de la una la alta In unele- conditii. Ar urma deei eg apa ce se forma in experientele
cu petrolul neinfierbintat en sodiu cuprindea atome de
hidrogen, ceva mai usoare de cit a acelei formate dupg
ineglzire. Pentru mine, na'asi bucun& de o asemenea descoperire, dar Ong co nu va fi deplin dovedit cg nu s'a

flint vre o gregalg, voiu remgnea cu cei ce cred cg in

conditunile ordinare echivalentii slut absolut nesecimhat'. Nu se supere DL Zarifopol, dar de la Richter in
coace s'au mai ocupat i altii cu echivalentii pzecum
Stas si eercetgrile for ar aurgtat ca slot statorniot. Dl.
Boutlerow are dreptate sg cearg cercetgri can sg dove.deaseg aceastg statornicie in toate conditiunile ce putem
realizh In laboratoriT, dar vre un fapt neindoelnic care

sg ne irripingg spre idei ea ale D-Iui Zarifopol nu ennoastem inc g.

Dl. Zarifopol nu intelege cg, dacg i-am spus el astg-zi

s'au pgrgsit echivalentit si se intrebuintazg greutlitile molecular pi atomice, dam mint de Bind sg nog insertingtatea cercetarilor asupra proportiilor ,nestranntate dupg

---- 39- care se unesc -elernentele si-ml scoate nume ca a-zi

13.

erezut ca, legea echivalentilor Teste un adevAr uediscutabil, trecut ca lege absoluta la posteritate. Ali se pare
ea i-am dratat ea toomaT dupa cererea metodei stiintiflee
slut gata a priori on ce idee flumaa sit nu fie o ,fantazie"
Ca acea ce i-a venit D-lui Zarifopol Para nisi un terneitt in
laboratnriul de la Sonbona. T. U."- si cu ,Audax" au
lost gata sa lepede legea statorniciei echivalentilor, dar
n'au avut pentru ce.
D1 Zaritopol pare a se indol de zisele le ca, persoame cu cunost nti serioase in chernie au fost In potriva
parerei D-sale ; cu toate acestea asa Teste si-1 incredintez
ea acele persoane n'au invatat is dol ani cliemiea si Fizica ci In mai multi si ca nu-s lipsitT de Mello generale
asa de trebuitoare pentru eel ce vrea sa inteleaga filosoficeste lumea.

Despre vorbele D sale cum ca In Contemporanul"

a vazut teoriT, adese 'off chiar ipoteze gratuite (ca a
D-sale ?), emise de un Invatat strain luate ca ultimele
adevarurT ale stiinteT 1111 ma mier de vrerne ce D-sa si

cu cei ce-1 incurajala pe calea aptnata privesc Darwinismul", Ateismul, teoriile pedagogice si filosofice ale
lui Spencer ca niste ipoteze gratuite si se socot strasnici
pozitivisti punind la indreala thoriea atornistica si urmind
cu sfintenie teoriile si ipotezele celor ce au intemeeat religiea cresting,.

Dl. Zarifopol dg, a intelege ca Audax nu-1 va putea

precepe. Se poate ca numai
arata limpede ideile nu
are dar D-sa, dar ar trebui sa fie multarnit daca se Intelege macar singur pe sine, lucru de care ma indoiesc.
Inchieree ce a scos din eritica lucrarilor luT Richter ma
intareste in aceasta Were.
D-1. Zarifopol lace parte din togma asa de numaroasa

a acelor earn' chiar chid gresesc si vade gresala singurT

tot cautti, a cirui la stinga sau la dreapta. Judecag singurT, Dsa a zis in articolul din Nr. 3 ca echivalentul unuT

-40-element leste cantitatea de acest element city infra intr'un

echivalent de acid sau de bug.

Ieu fain intrebat dacg

echivalentul oxigenului leste 40, eget* inteun echivalent

de acid azotic antra 40 de oxigen i dupg definitiea D-sale
ar nrmg ca 40 s fie echivalentul oxigenului, D-sa in
loc sg spung c a gresit ne spunind cg din tots echiva lentil unul element se tine samg de eel maT mic nunial,

adecg de 8 care aratg cea maT mica cantitate de oxten

ce se poate afla intr'o o baza sau inteun acid, se face
ghibacit si ne spune cg in acidul azotic se afla nu 40
de oxigen ci de cinci on opt. Mare minune ! Ce sit maT zic
dupg asemenea intorsgturg ?
.Audax.

1.1...1.1441

Privim ca abonall pe D-nil ce vor bine vroi a primi

don, nutucre unul dttpa altul.

,Directleaurinatii de Contemporanul".
(Urmare)

in privinta teoriilor qtiintifice i filosofice am aparat qi facut cunoscute ideile celor

explica toate fenomenele din lume, de la cele mai marl pang la cele mai mici, print materie in

milcare in intinderea fara de margini. Directiea aceasta nu

mai, crede ca sint note ce neinteleql, puteri, cari lucreaza

asupra materiel, ci folosindu-se de descoperirile din nrma explica, aka numitele puteri ca moduri de miscare ale
materiel. AO in be 85, socoata ca particelele de materie se atrag din pricina unul ce neinteles numit putere
de atragere, admite ca particelele sint impinse in mod
mecanic prin loviturile eterului incunjuratoriii. Tot astfeliu on unde metafizicil vechi vedeaii puteri, not vedem
la urma urmei sub toate formele parute materie in m4care. Nu putem acuma sa intram in lamuriri, cad' nu le
ieste locul aice, intr'un articol merit a da pe scurt o idee
de directiea revistei Contemporanul.' Fireqte ca aceasta directie nu se impaca cu existenta lui D-reil qi de
aceea i sintem atei. Am aratat de multe on in cur-

sul celor doi aril al revistei dovezi cari ne silesc a le-

pada, ideea de D-zeii, deli n'am Boris nici o data un articol

anume despre chestiea aceasta. Sintem gata a discuta

cu oameni de omenie in aceasta priviuta chiar ; ba chiar
si cu eel de la Revista Teologica ", cari din nebuni"
rataciti", etc. nu mai scot pe Conta ii pe cei de o idee
cu dinsul, am discut), data am vedea ceva dovezi in articolele lor. Dar blindeta cretineasca a acestor asa zigi
uralmi al lui Hristos nu le-a ingaduit, se vede, sa se tie
de fagaduelele date in articolul de fond din nun arul u4

- 42 nul i nol tot asteptara Inca sa vedem ce dovezi vor aduce domnil Erbiceanu si Dimitrescu in potriva modului
CUM explica acum tiinta fenomenele lumei. Pe calea sudalmilor nu voim s ne intrecem cu Domniele-Lor.

Am aratat de asemenea ea nu trebue sa fim amestecati cu pozitivistii on cu materialistii purl. Nol nu

credem ca pozitivistii ca chestiea de leste sail nu Dumnezeil, etc. nu poate fi deslegata de pe acuma cu datele
tiintei noastre contemporane ; dar nu credem ca mate rialiitii curati ca materia leste chiar ash in realitate, cum
se Imfatosaza mintei noastre.
tim ea materie, miscare,
Intindere sint niste simbole mentale ale realitatei ; dar ne
ajung pentru a putea tercets istoriea lumel din eternitate pan& in eternitate si fara a strabate sub simbole toga
silinta noastra trebue sa fie a capata o idee despre mersul fenomenelor $i pricinile for cum ar fi putut'o avea o
minte omeneasca care din vesnicie ar fi privit ce se petrece in lume i ar fi putut sa lea cunostinta despre tole
mai mid particele de materie i de micarile lor. Noi
nu pretindem ca, se poate intelege cum de se petrece simtire i alto acte psihice in tole mai midi particele de materie ; dar sintem siliti. de fapte WA admitem c5, acela-s1

ce care ni se infatosaza pe de o parte ca materie in micare, ni se arata pe de alta si ca snbstanta cugetaloare,

ca spirit. Chiar cum simteste si cugeta acel ce, acel substrat al lumei, pricina pricinilor tot nu se poate inchipui.
Spiritualistil de asemenea nu pot s zits ca pricep cum
simteste ash, zisul spirit cell* inchipue. Prin urmare remine de ales acea presupunere care se potriveste cu datele stiintei, anume ca in lume ieste un singur ce, acela
ni se Infatosaza dupa calea pe care-1 observam ca spirit
on ca materie. Despre acel ce tim ca se schimba dupa
legi fatale fi ca prin urmare nu poate fi amestecat cu
ideiea cell fac filosofii de D-zeii. Acel ce nici contiinta
de sine n'are, nici lumea nu cirmueste, deli iel singur
le lumea, deasemenea nici n'a facut'o ; prin urmare nu
poate si nu trebue sa fie numit D-zeil.

43

lntr'un articol Ce qtim despre lume", publicat In anul intaiii, am aratat un fen de sinteza a lumei i am aratat pentru ce sintem Darwiniti.

In toate vtiintele despre cari am vorbit am aratat

teoriile cele mai bine intemeete, fara a ne inchina inse
la nici o autoritate.
In privinta pedagogiel am publicat o traducere prescurtata a vestitel Educatil" a lui Herbert Spencer f;ii in
anul al treilea avem de gind sa publicam o popularizare
a ideilor pedagogice ale lui Spencer, cu exemple doveditoare, pentru a le face intelese cit de mai multi, cad macar ceva ceva tot vor folosi ideile lui pentru a ne tamadui de apucaturi vatamatoare educatiei fizice, intelectuale
qi morale a tinerimei noastre. Daca se va putea forma o
tinerime mai buns in aceste trei privimti, fire to ca intreaga
marina sociald va trebui WA se prefaca.
In privinta limbisticei am luptat sa, facem cuno scute publicului inteligent cercetarile adevarat qtiintifice a-

le D-lui Lambrior qi vom urma, a face cunoscuta chiar

rnetoda dupa care trebue sh" se fats cercetarile. Ca semn
deosebitoriii a scoalei limbistice admisa de Dl. Lambrior
ieste ideea CA prefacerile sunetelor se Jac dupd legi neitra',mkt tP, adevarate exceptil nu sint si tuate trebue explicate : on

prin forme dialectale primite in clialectul de care ne indelet-

niciva, on prin analogil cari ail facut sa se formeze forme mug, on prin intrarea cuvintului cu forme exceptionale prey tirziu in limbs, etc. Ce a produs aceasta metoda aplicata la cercetarea limbei romine fat& cu ce a
produs metoda prin inspiratie qi gicire aplicata de altii,
ar fi de ajuns pentru a dovedi bunatatea Id. Prin aka,
metoda, chiar rezultatele cele bune sint stricate, caci nu
poti avea incredere qtiind ca stall p temelii lipsite de
trainicie.
In privinta ortografiei am intrebuintat pe cea fonetica.

No credem ca innainte de toate ieste vorba de ales o

limbs literary romaneasca, care, ce-I drept, ieste aproape

forma-fa' prin literatura besereceasca din veacurile trecute,

44

0 data ce Eitim a vorbi limba literary nu mai leste nick o

greutate a o scrip fonetic. Credem ca in limbs, literary
trebue sa,' scrim 8, try ease, qepte, pentru ca aqa, trebue sa
se citeasca cum, le-am scris. Acei cari ne zico ca fiind

foneti01 ar fi datoria noastra sa scriem chirior, picere,

hglovs etc. nu Kindest ca asett enea forme nu-s primite in
limba literary pi prin urmare sciem pieinr, picioare, bine,

pentru ca aca trebue sa se pronunte. Daca am vol sa

scriem in yr'un dialect romanesc, negreqit ca vom stria
aqh CUM Be rosteqte in acela. De nice urmeaza ca, data
not scriem /este, d, 1, etc. scriem pentru ca aqa rostesc tats
Rominii faro deosebire qi prin urmare aca trebue s rostim qi in limba literary; sa scriem este gi sa zicem teste
nu putem, caci cu woda aceasta am ajunge departe de tat.

In privinta istoriei, fiind ca vedern ca din cprcetarile strainilor gi din ale invatatilor noctri s'a aruncat des-

tula lumina asupra istoriel Rominilor ne-am hotarit a

aduce la cunoctinta publicului doritoriil de a 01, adevarul asupra trecutului natiei noastre, fear nu basme crone
la intimplare. Cu atita mai mult ne-am grabit a incepe
aceast5, lucrare, cind am vazut ce monstruozitati haladu-

esc prin istoriile noastre. Afars de aceltea cursul de storie al d-luiLaa,brior ne-a aratat ca avem chiar trinsa
la un loc o istorie intemeeat5, pe dove/I documentale
sau pe alto marturil contemporane ci ne-am pus de gird
a scoate is lumina; adevarurile de cari mai mult se bucurau elevil ccoalei militare de cit acei ce urmaii alto
cursuri. Or cum ar 'Area unora iucercarea de a face itoriea Rominilor ara, a fabrica documente ca, wet zisul, p1
lui Hi rul ; not credem ca imam): acs, se poate ajunge la
adevar c1 natiea noastra n'are nevoe de minciuni c1 de
imbrobqdeli, istoriea iei ne arat5., ca "tie sail fad, loc pe
fata pamintului. Strainil nu vor putea 85, ne iee Ora ce
locuim pa vre un drept. Cider Hunfalvy admite ca Slavii

cari au locuit terile acestea innainte de Rotnini s'au rominifat, atunci urmea75. ca Unguril ca mai not de cit
Slavic nu pot pretinde vre un drept istoric asupra pa-

45

naintului locuit de Romini utmaqi ai Slavilor locuitori din

veal gi ai Rominilor care i-au roillinizat. Chiar Bunfalvy sinMur spade ca dreptul istorit n'artti nid tl insemnatate ui relatiile intro popoare. Prin urtnare liniqtit1 din

aceasta parte sa nu ne inchipuim t trebue sa fin numai

decit proti nid teoriel lul Rosier pentru a fi bunI Botnini.
Eudoxiu Hurmuzachi, bun patriot romin, nu s'a sfiit a
prirrii ideea fondamentala a lig Rosier. Asa Qi not indeletnicindut-ne cu cbestiea aceasta ne rom nit& numai la
adevarul tiintific.
I. Nadejde.

(Va urma).

Amintiri*
Razboiul,

razboiul cel neleginit,

razboiul blasta-

mat ! Nu-1 cunoteam, not tineril caril nu ieram de do-La-zed de ani la 1859. Ieram Inca pe bancile scoalei.
Numele lul ingrozitoriii, care face pe mame sa se ingalbineasca, nu no amintea de cit de zile de slobozenie.
Si nu zaream, In amintirile noastre, de cit serf caldicele in cari poporul ridea pe trotoare; demineata, veste
de o biruinta trecuse poste Paris ca o adiere de serbatoare ; pi, de la araurg, Weal' negutitoril luminatie, copiii izbeau pe ulita pocnitori de tate 5 banl una. Din-

naintea cafenelelor, ierau domn1 cari beau bere facind

politica. In tiinp ce, departe, in vre un colt pier lut din
Italiea on din Rusiea, ntortil, cu fata'n sus priveau cu
ochii descbilI tare, C"dra, privire, aratarea stelelor,
In 1859, In ziva cinri se impratie vestea despre ba-

taliea de la Magenta, Imi aduc aininte ca dupa ce ieii

de la coal'a, ma dusel pe pieata Sorbonei, ca sa privesc
si sa ma primblu printre lumea cuprinsa de friguri. Aco*) Traducers din Emile Zola.

46

16,4iera o gramada de qtrengari cari strigau: Biruinta!

biruinta!" illiroseam o 2i de vacantie. i, printre aceste
risete, printre aceste strigate, auzil plingind. Un ciubotariu batrin jilingea suspinind in fundul dughenitei lui.
Avea doi copil in Italiea, sirmanul.
Adesea, de atunci, am auzit aceste suspine in mintea mea. La fie-care veste de razboiii 1t1 i pare a ciubotariul cel batrin, poporul cu par alb, plinge in departare,
in mijlocul fiorilor calzi ai piqelor publice,
* * *

Dar imi aduc mai bine aminte de celalalt razboia,

de eel din Crimeea. Ieram atunci de patru-spre-zece ani,
traeam in fundul provintiei, n'aveam nici o grija, pang la
atita Ca nu vedeam alta ceva in razboiii de' cit trecere
neincetata de oaste, o petrecere din cele mai marl' iera
pentru nol sa privim cum treceau soldatil,
Mi se pare ca mai toga oastea ce a plecat in Rusiea a trecut prin tirgusorul nostru. Un ziar de la nol
vestea dinnainte ce regimente ierau sa treaca. Plecau pe la

cinci ceasuri dimineata. De la patru, ieram de fata; nici

un extern de la scoala nu lipsea.
Ce barbati frumosi ! si chiuirasierii, si lancerif, si dragonii, si busarii! Ne plateau mai mult chiuirasierii. Cind
rasarea soarele yi razele-i scinteau pe platose, ne dadeam
indarapt, orbiti, pare ca ar fi trecut o armata de sori
&Mari pe dinaintea noastra.
Apoi sunau trimbitele. i porneau.
Plecam cu soldatii. Ne tineam de dinsil pe drumurile albe si lungi. Muzica cinta atunci, multamea orasului pentru gazduire. i in aerul limpede al deminotei, ler& serbatoare.
Tin minte eh' am mers leghe astfeliu. Mergeam la pas,

cu cartile legate la spate cu o curea, pare ca aveam munitie. De o data aveam de end se mergem dupa soldati

47

pan' la Poudriere;apoi mergeam pAnA, la pod; apoI ne

sueam la deal; pe urea, ne duceam pans la satul vecin.
i dupA ce ne sparieam si ne opream, ne sueam pe
o ridic'atura de pamint, si de acolo, in departare, printre
indoiturilp drumuluI, ne uitam dup5, regiment, it priveam

cum se perdea, cu mule lui de scintei, In lumina orbitoare a orizontului.

In asemenea zile, nu ne bateam capul de scoalrt!

Imblam fugari si ne jucam la toate gearnh'zile de prund.

i nu rare on ne scoboram cu totil la riu undo sedearn
pana,'n Bark'.
* * *

In partea de mieaza-zi a Frantiei, nu-s tocmai iubitI soldatil. Am vazut pe unii plingind de osteneala gi
de ciudg,, stied jos pe trotoare, cu biletul de locuinta in
mina : negutitoriI si eel ce traeau din veniturl, nu voeau
s6.-Y prim eascg. Trebuea se, se amestece autoritatea.

La not Ii primeam cu bucurie. BunicA-mea iera, din

Beauce si ridea la acecti copil de la mieazA-noapte cari-i
aminteau de lara iei. Vorbea cu din$i1, iI Intreba cum se
chieam6 satul for si ce se bucura cind din Intimplare sa-

tul iera pe aproape de al iei!

No trimeteau cite dol oamen1 din fie-care regiment.
Nu puteam se, -i tinem, II puneam la han; dar nu plecau
fora s-I Intrebe dupg obiceiii.

Imi aduc aminte ca hate zi au vent doi chiar din

satul iei. Pe acectia nu i-a dat la han. Le-a dat de mincat in bucatarie gi le-a turnat chiar iea de baut. Ieu intorcindu-m de la scoala, am vent se, vad soldatil; mi
se pare ca am ciocnit ph'hare cu dinsii.
Unul bora., scurt i altul nalt. Tin minte c celui nalt
i s'au umplut ochil de lacri III, cind a plecat. Lasase a
cases o mama Vatrina, si multArnea bunicAI, care i-a amin-

tit de Beauce si de tot ce lase, in urmg.

48

Lash! ii zise bunica, ai sh to intorni, si inch cu

decoratie.

Dar iel dklea din cap plin de intristare.

Bine ! igen iea, dach ve,I trece pe aice, veniti pe la
noi. "VA voiii pastry un gip din vinul ce l'ati ghsit aga
de bun.

Shrmanii baeti incepurh a ride. Uitarh pen ru o clipalh' viitoriul infioratoriii, ki li se phrea de bung salvia-, ca

se vhd intorcindu-se ki stind lingh mhsuta noastrh, bind

ca au scapat din priniejdii. Fagacluirh ca vor veni de buna samh sh bea sipul ta,,44duit,
*

Ce dea reginiente au trecut atunci pe la noi, si citi

soldati palizi n'au ba'ut la usa noastra! Pururea iini voiii
aduce amitte de sirul nesfirsit de bArbati ce niergeau la
inoarte. Une ori, inchizind ochil, II vad parch imi amin-

tesc chipul unuia si mh intreb: In ce an necunoscut

zace acesta oare ?"

Apoi regimen' ele treceau mai rar, si mai tirziu vhzuram trecind indhrhpt soldati schiopi, plini de sine, tirin-

du-se pe drunuri. Nu mergeam sa -I astepth,n, nu ne tineam de aceti nevolnici. Nu mai ierau fruniosi, la ce sa
ne pune,n in primejdie de a pri Id de copiet ca pedeapsa,
la scoalh?

Trecerea jalnica tinii mult. Armata lasa'n ur ng pe

cei ce ierau aproape sh moara. Une ori bunica imi zicea:
,i cei doi din Beauce, ne vor uita oare?
Dar intr'o mfg., in amurg, un sol lat Uhl la ugh.

lera singur cel scurt.

Tovarisul a murit, zise iel intrind.
Bunica aduse sipul de vin.
Da, zise iel, voiu bea singur.
i cind se vazii linLth mash, riclicin I paharul si eaufind pe al tovarilului pentru a ciocni, suspinh din greui
gi zise incet;

49

Pe mine m'a insarcinat sa-i mingin mama batikna ; mai bine muream ieu in locul lui.
* * *

Mai pe urtna, am fort, to varis cu Chauvin in' r'o administratie. Ieram scriitori prost pla iti an3tn.dol si mesele noastre ierau alaturi in fundul unei odai intunecoa-

so, borta minunata pentiu a nu face nemica alzteptin I

ceasul de iesit.
Chauvin fusese serjent, si se In orcea de la Solferino,
cu friguri capatate in orezariile din Piemon'-. Suduea durerile, dar se rni.n4lea punindu-le pe sa,na Austriacilor.
Iei it pusesera in asemenea bal.
Ce dea ceasuri petrecute flecarind I Aveam un soldat in mina si ieram ho' grit sa nu-1 las gra sa-i zmulg
oare-cari adevaruri. Nu ma, multamearn cu vorbele sforai-

toare de marire, Idruinta coroni de biruinta, ra7boiniel,

cari sunau cu mindrie din gura lui. Lasam sa tread, valurile entusiasinului lui. ii apuca.n la amarunte. Ascultam de doua-zeci de on aceea-.I istorisire, Chauvin imi
descoperi lucruri frumoase.

In fond, iera ca un *opil. Nu. se lauda: numai vorhea bine limba obisnuita de fanraronaba militareasca, fara sa stie iera un palavragiu," un Met de treaba, din
can cazarmele facuse un laudaros nesuferit.
Avea povestiri Bata, cuvinte pregatite dinnainte, se
vedea. Fraze facute Bata impodobeau anecdotele lui de

soldati neinvinsi" si de otIteri viteji mintuitl din macel

prin eroisinul soldatilor". Timp de doi ani am ascultat,

patru ceasuri pe 7i expe litiea din Italia. Dar nu-ni, pa-

re reu. Chauvin mi-a desavirsit cunostintele.

Multamita lui, multamil a descoperirilor, ce mi -a facut, gra sa gindeasca la reu, cunosc ra,zboiul, cel a lova,-

rat nu acela ale carui intimplart vitejesti ne le povestesc istoricii, dar pe acel care to inghieala de frica,,
Intrelia,u pe Chauvin,

BO

$i soldatii mergeau cu inimA, bunit la foc?

Soldatii! 11 impingeau, ce ! lmi aduc aminte de

nite recruti cari nu vAzuse nicl o data focul 1 cari se

dadeau Innapol ca nite cal sparioY. Le ierb. fridt, ; de do-

uA on incepurA a fugi. Dar II aduserA Innapol, ci o baterie ucise jumatate. Trebuea sa -I vezi, acoperiti de singe, orbiti arunclndu-se ca nict e lupY asupra Austriacilor.
Nu mai tieau ce fac, plingeau de thud a, voeau sa moarA.
NumaI sa to depring, 11 ziceam pentru a-1 impinge.

Grea deprindere, to lncredintez. Vezi, pe cei ind

indrAzneti 11 prind sudori red.

Trebue sa fil bat ca sa to bail bine. Atunci nu mai

vezi nemicA dal innainte ca nebunul.

0 data, ne puseserg, la o suta de metri de la

un sat tinut de dumani, cu poronca de a nu ne micca

de a nu Ellobozi focuri. Cind poftim a Austriacil incep In
potriva regimentului o impuraturA IndrAcitA. La fie
care descArchturA de pugti not plecam capul, unit se cul-

cau pe pIntece. Iera lucru rucinos. Ne-au lasat un Ifert

de ceas. La dol li s'a albit pArul.
Apol urma :

Nu, n'al nicl cit de putinA idee despre lucru.

Cartile acaza bine.... Poftim In sara de la Solferino, nicl
nu tieam ca biruisem. Se zicea ca Austriacil aveau sa
vie sa ne rra'celAreasca. Te Incredintez ca nu ieram vesell. Astfel a doua zi demineatA, trod ne-au sculat Inna-

into de cu noapte, tremuram, ne temeam sa nu se InceapA fear batAlie. Am fi fost biruiti nu iera, nici de douA
parale putere In nol. Pe urmA venira qi ne ziserA:

S'a 'inchiet pacea". Atunci tot regirnentul 1ncepa a

juca, de bucurie. Fu o veselie dobitoceasca. Soldatil se
tineau de mina qi se invirteau ca nite copilite.... Nu spun
minciuni. Ieram acolo. Ne pArea foarte bine.
Chauvin, vAzindu-ma ca zimbesc, 11 inchipui ca nu

putea.n crede ca armata frantuzascA sa fi tinut ma de

inult la pace. Une on 11 duceam departe de tot.

-51-Si

nu ti-a fost fried nici o data?

Zeu, respunse iel, ieram ca gi ceialalti.., Nu tiloeam,.. Crezi eh' se tie de l'eqtY curajos ? Tremuri
veqti, ieata adevarul... 0 data ma dadii jos un glont

mort. Am scat jos, gindind ca de ma volt.' Bola Witt

putea pati mai reu,
I. Noclejde.

Intemeearea principatului Muntenia.

(sfirqit)

Pe la 1359 domnea tot Alexandru in Valahiea cum

se vede intro altele de pe o scrisoare a patriarhului de
la Constantinopoli cu aceasta data.
In anul 1360 domnea Vladislav Basarab, cum se yede dintr'un hrisov al regelui unguresc Ludovic citat de
Sincai. in hrisov aflara ca Vladislav s'a ridicat domn
dupa moartea tata-so fa'ra, sa intrebe pe regele unguresc
ci numai cu vointa Rominilor qi a locuitorilor Valahiei. Se
vede eh' voivodul Valahiei, vazind pregatirile regelui, s'a
impacat cu dinsul cad nu se pomenete de vre un razbolt intro din01 de la 1360 pana la 1369 ; ba chiar in

un act al voevodului se zice de regele Ungariei: inciy-

tus rex Hungas ice, viaguralis dominui novttr, gGnerorus" a-

deed,: nstralucitul rege al Ungariei domnul nostru firesc,

generos". (an. 1368) qi in anul 1369 zice : Vladislav din
mils lui Dumnezeu i a regelui Ungariel Voevod al Valahiei". In rastimpul de noua ani cit a fost in buna intelegere cu regele a luat parte la lupta Ungurilor in potriva Turcilor aliai cu Sisman 'regele Bulgariei anume
la 1366.
La 1369 inse s'a stricat intelegerea gi Vladislav a
trecut Dunarea qi a pus la Vidin pe Straqimir, cumnatuso care fusese batut i destronat de regele Unguresc de ve

52

la 1365 si pe care, cu toate fagaduintele nu-1 mai aseza

1nnapoi pe tron.

Regele a pornit doul osti asupra lui Vladislav, una

sub cirmuirea 1ui Neculai Cara banul de Mahaii, lug Vidi-

nul apoi trecu Dunarea cu toate sil ntele Rominilor de a

o impiedeca, lug Severinul, it puse In bung stare zidim.
du-1 si intarindu-1 cu pazitori si cu baliste. Vladislav Ba-

saraba nu gala la lupta, ci se trase in launtrul terel.

Ceea-lalta caste sub Voevodul Nicolai (Nicks) Voevodul Ardealului, treca riul Ialomita si dada de intarituri aparate de Romini sub comitele Dragomir, castelan
de Dimbovita. De o cam data oastea Romina fu batuta,
dar mai departe s'ail incurcat Ungurii in locuri grele si
necunocute asa de rea in cit fura batuti cumplit. Nicolai Voevodul Ardealului city Petru Vice-voevodul c5zura morti.
Pentrii aparare In potriva Valahiei si pentru a avea
locuri aparate pe uncle sa navaleasca la nevoe, mai zidird Uugurit cetatea Tert (Torzburg, linga Brasov i o intarira cu ostasi si cu baliste.
Dupa batalie fuse, Vladislav a jurat din nog credinta regelui. ci it vedem facind danii in Fagaras unui Ladislaus Dobca.

La 1372 se sul pe tron Radu-Negru, fratele lui Vladislay. Acesta nu trai bine cu regele Ungariei, dovada

un hrisov de 1377 in care spune Insu-ci regele ca nu

mai stapineste Valahiea kti chiar reguleaza uncle sa se

primeasca tributul, cind ii va intra din nal In mina. Radu muri la 1380 si-i urina fiiul sail. Dan I-ia, care domni
pang, la 1383 $i ava razboia cu Turcii si on Bulgarii.
Dupa Dan 1,-iii urma. Mircea cel Mare.
Asa dar am vazut cum s'a aratat elemetul romanesc
In Valahiea cum au urmat Voevozil si legaturile for cu
Ungariea. Mai toate datele taint dupa, Dl. Lambrior, Inge
In cite-va locufl am aratat si dupg Hunfalvy, care a citat documente foarte insemnate. Cu atita mai mult a
trebuit BA lac cuncscuts publicului aceste fapte istorice

33

sigure, en cit din nenorocire claiar cele ma1 bane din is

toriile noastre pAtimesc de lips& de adevar. Mai duds,tn. de it toate imi pare scrierea Jul Eudoxiu Hurmuzacbi
intitulatA Ft agmmte din istor4ra Rominilor." Nu-mi pot
altfeliu lemur! lucrul de cit presupunind a manuscrip-

tul a fost tine tie de cind gata qi prin urmare nn pu-

tea sA oorespundA eu cunoltintele istorice de acuma.

Ori ce scriere de istorie care se intemeeazn, pe pre-

supuneri i coda a umplea golul lasat de documente

prime niiscociri eali sit se potriveascn, cu putinele date sigure trebue parasita. La ce ne-ar folosi asemenea munca zadarnica, pe fie-care an se descopAr documente noun,
can ne

spulberA toate cladirile fantastice. AO de pilda

la istoriea domnilor Moldoveni dupn, cit cunosc acuma

a fost de pe la 1359 Bogdan, apoi panA la Latcu 1370

nu qtim ce s'd intimplat. Cit a domnit Bogdan? A urmat Latcu indatti dup5, dinsul? Nu se sties Ja ce ne-ar
folosi sA inciaipulm nos cum au 1putuf fi lucruril,e ? Mai
bine sn, ne mulp,mim cu cunostintele adekiirat signre. Tot

astfeliii qi la Mnnteinea, seats un Ivancu BAsarab care

iese la ivealti, qi de vrenie ce nu -1 gAsim la Dl. Lambrior,
se vede ca mu sera cunoscut.

Pe de alts parte celor cars se vor supAra a aratana

pe Romini in terile noastre abiea prin veacul al treispre- zecelea i ceva deprin al doi-spre-zecelea le voiiirespunde ca, datoriea noastrA ieste de a ne Linea de dove zi
pozitive qi nu de inchipuiri. La ce ne-ar folosi, daca am
qi spune ca Rominii au stat aice neclintiti de la Trojan,

cind istoricil strains nu pun nici un temeiii pe vorbele

noastre?

Innainte de kit la cercetare teoriea J1 Rosier void

face mai IntAiii cunoscute faptele cele mai insemnate ale
Rominilor in timpurile cele nelimpezite Inca.
Asa de pilda am arAtat in articolul de acuma qi

in fatal din anal al II-lea ce se tie despre intemeerea

principatelor, in alt articol void arAta ce se stie despre
arnotarea Rominilor in Transilvaniea qi aiurea fu stings,

'54

Dunkel i apoi organizatiea ci limbs, acelor Rombil ce

ni se arata acum trecute 700 de ani in terile acestea

unde acuma predomneqte elementul romin. Ca lea ieste
deschisa, de dl. Lambrior gi de al ii, voili face cunoscute
faptele dovedite de dinqii ci cele ce se vor fi gig de curind qi-ral vor ajunge la cimoqtint5,. Stiu ca sint istorid cari ma vor gag. de rah pentru popularizarea cu-

noltintelor pozitive in privinta istoriei noastre, dar de

mult nu ma ma ingrijesc he ce VA putea gindi fostul
ministru Ureche despre nol. Cu not vor fi cei ce iubesc
adevArul.

loan Nadejde.

Studiul aintific al Umbel roinine.

(sfit* t)

Grupele de consoane.

FAr5, a urtari grupele regulate le void lub, aqa. cum

Imi vor vent mai bine pentru a aath mai in scurt legile
la cari se supun schimbarile uferite.
Cl $i gl chlar cind n'au avut dupl dinsele i au dat
naftere la grupele ell ci gli, apor 1 s'a mnieat qi in sfirgit
preftleut in, s consonantic. iExemple: clarocliaro, chiar;
clamo, cliamo, clirunu, diem, chiem; orecla (auricula clas.),
oreclia, ureache, ureche; enclino (inclino clas.), inclin, Inglaciam, gliati4, gliate, ghlate ; tandem, gliinde,
chin;
ghinde; etc...
In privinta acestel schimbAri avem de spur ca la Mace-

doneni 1 se afla muiet, dar Inca nu prefacut in i consonant, aqb, lei tic: urecle, diem, inclin, etc. cu 1 muiet.
Tot asemenea forme se intilnesc gi la Istrieni, in stinga
Dunarei in dialectele cunoscute se zits cu 1 prefacut in i
consonant. Documentele moldoveneqti din veacul al 15-lea,
la Inceput, dovedesc ca se intrebuinta, pe atunci forrnele

cu 1 muiet, aqa se zicea Urenclie, Uncbat. S'ar putea nice

a in aceste nume proprii s'ar fi putut Inca pAstra forme

BB

vecial pe clnd In limbs se va fi zis chiar pe atund Ureache.

Se poate dar fiind ca; chiar pe la sfirsitul veaculul se Intrebuinta forma Ureache ca nume propriu de buns Elam&
ea cel putin in veacul al XIV -lea se va fi zis curat Urea cli ", etc. cum ca 1 bra in dialectul documentelor de care
vorbim mulet se vede de pe cuvintul lintbd duke, in care

afla un 1 nemuiet innainte de i si daca ar fi fost nemuiet si in numele citate, atund ar fi remas si inteinsele
neschimbat In i consonant. In adevar base 1 din grupO a
avut alt5, soarta, si prin urmare trebue FA se fi pronuntat
altfeliti. Se mai zice c5, la RomIniI slavizati din Galitiea
s'ar mai zice Inca clYag in loc de chiag. De aice utmeaz5,
ea pe vremea cind s'aii intins RominiI pe acele locuri
(pe la veacul al XIV-lea, mult al XIII-lea) vorbeail un
dialect cu 1 din aceste grupe, de buns sam5, si din alte
pozitil muieat, dar neprefacut Inca in i consonant. Prin
urmare In aceast5, privint5, se pare c5, se asemana pe atunci limbs. tuturor Rominilor
se

Grupa qu s'a desfacut in unele locmi a ajuns la cv

in altele la co. Grupa a doua cu a pierdut pe u si s'a
confwadat cu c, ma: quando a dat =and, apoI cando
care a dat cind; precum canto, cint; coquo, cocuo, coco, coc ;

coquis, cod (pronuntat coki), cod; etc.

Grupa Intaiii cv s'a prefacut in cp apoi in p. Exemple : aquam, acvam, acpg, apd ; equani, ecvam, iecpam, Papa ;

quatro, cvatro, cpatro, patru, etc.

*

De la aceasta grupO trecem usor la el, pe aceasta

o vedern prefacutO in pc. Exemple coctam, coapta ; lactem
lapte ; noctem, noapte ; do, opt ; sucto
supt ; directan
(pop, derectam), dereapa, dreapta ; intetectam, Intelept :

etc. tim ca in forme ca unt, etc, a fost un p se dove-

BB

deste prin forma corespunzatoare din dialectul macedonian unsptu sail umtu, m. nu se poate intelege fail un p.
vechil
DL Lambrior pentru a explica aceasta prefacere ciudata presupune a din felurite pricinT, s'a cunfundat acest
c cu .cv. A. in lot de coctam se va fi zis cocvtam sub
inriurirea luT cocvo si apol din eocvtans fie va fi facut cooptam apol eoapta. De si Teste greil de inteles lucrul, totu-s1

mi se pare ca in adevar a ajuns la o confuzie cu. cv.

*

Grupa cs sail x o aflam tratata in doll& feliurl: in

tale ntel multe locuri o gasini prefacuta in s si urmind
regulele Jul s ; une-ori o afiain inlocuita prin ps.

Exempla pentru intaiul: fraxinisin frasenu ; lixivia,

lesie ; exire, iesire iesire, dix;, disi, zisl ; dixisti (pop. disesti I, zisesT; etc. Exempla pentru al doilea: coxi copsT ;

coxa, coapsa ; snfixi, infipsi; suxi, supsi ;

el c.

Fenomenul ad.evarat fonetic leste numai cind cs se

confunda cu s tare. Inlocuirea prin ps in unele locuri se
poate explici prin confundare cu cv ; aiurea prin 'inriurirea participiului cu p ; in coapsit dupg, Dl. (aster avem
un cuvint latin venit la nol prin Albanejl, data nu cumva va fi vre o ethnologic populara, care s fi aproi)iet cuvintul, in forma romaneasca coasa, de verbul a coace.

Dar despre aceasta chestie alts data.

*

Grupele, din latina clasica, /v si ry le gasim in ro-

maneste inlocuite prin lb si rb. Example: corvo, corb ;

ccrvo, cerb ; alveam, albie ; etc,
*

Grupa, gn care in alto limbi romance a dat n mulet In romaneste o &ill), sub forma mil. Exemple : sill-

b7

NUM (pop. segnom), rom. semn; Upturn (pop. legnom),toni

lemn, ign,arium, (pop. egniarium), rom. arnnaria, etc.

Pe ce tale s'a ajuns de la o grup5, la alta s'ar putea

inchipul, dar ar fi de aflat cea adevaratg. Poate ca g s'a
confundat cu gv qi a dat gh, b qi in sfirqit m.
*

Grupa gu une locuri se cetea gv alte locuri gu. Unde

se cetea gu, s'a confundat cu g (cetit gh nepalatal) qi a

avut aceea-i istorie. Unde se cetea gv s'a prefacut in gb
apol in b. Exemple : sanguis - singe ; linguam (pop. lengvam) cora. lengba, lenba, lemb6,, lintba.
* * *

Sc se gaseqte inlocuit prin t innainte de i gi e. St

se gAsete prefacut innainte de i qi de e preflicut in ie.
Se pare ca acia, a fost prefacerea fonetica qi la sc,
forme ca cregte, etc. se explica prin analogie, prin inriurirea peAoanei a doua. La st se gAsesc exemple ca aqtern,
qterg, dar e latinesc se vede a fi fost scurt, deci popular
astierno, sae, go. De Weal se zice aceste qi nu, aecqte.

Pe urma pentru a explica pe t din grupa ft se ad-

mite ba s/ati confundat foarte de mult grupa t,i qi sce

(cetite schi gi sche) cu sti i. ste. Ca pricing a prefacerei
1111 s in I se soqoate i care a lucrat asupra lui 5 peste t.
*

Nota. Sint Inca multe de zis In privinta schimbarilor

fonetice, mai cu sama sint locuri uncle se cer cercetArinou6,.

Pe unele din asemenea puncte le-am i insemnat, cind treceam pe linga, dinsele. OA cum, a trebuit 0, fac cunoscute legile fonetice cele mai sigure, cad numai a0., avem
o baza, pentru discutil qi cercetari de alt-feliti. Cei ce nu

primesc legile noastre, leau de cit Bar le dovedeasca de

5

bow- 6 8 .....

greite cu plAcere vom indrepth, Cum am mai zis, m'am

inut, pe cit cred, de ideile D-lui Lambrior, data cumva
ma oiu fi depArtat, iiu cred sa ft tacut tara", sa spun chiar
len ca cred altfehil de cit D-sa. Am aratat anutn e locurile
pentru ca sa nu fac'a cineva respunziltorhi pe DL Lambrior pentru ideile male.
I. 2711clejde.

Despre pierzanie.
in cele di'ntaiii forme ale societqei omenesti morala ie

mai nestiuta; parerea hordeT on a tribulul se indeletnicete foarte pulin de fa ptele ce privese pe uuul singur ; parin0 pot face
ce vor cu copiii ; gi cu atita mai mult au voe de a nu-i lash sa,
se nasca. Chita cele mai multo legi ale societatilor pe drumul
civ)lizaVei, nu zic nemic despre pierzanie, si 'Ana la Zend-Avesta

nu ie aid o lege asupra acestul fapt. La eel de tot selbateci ie

tot ssa de slobod unel feulei grele a face sa piearda ca $i de
a pi taiea parul. De pada, Teats cite-va fapte.
Ftmeea tasmanieana, nu vroea sa faca copii de cit mai multi
dupe and es se marita, mai cu samk zice Bonwick, pentru all
pastry frunause0. Mijlocul intrebuintat iera tot ash de barbar ca si

rasa : peutru all ajunge scopul o baba bates, cit patea pe pin-

tecele femeei insarcinate. Tot asemen(?a, obiceia iera si in 'Australlea la veulrea celor di ntaiii Europeni. Acest obiceiti poate fi
si din pricina aratata de Bonwick qi din a lipsel de hrana. in
Neo-Caledonie, femeile maritate on nu, fac toate chipurile ca
numal de cit sa piParda ; ca mijloc pentru aceasta ie , intrebuiqarea bananei ", care an ie alts nemic de eft ca inghit banane
verzi, clocotite si fierbinti. Obiceiul a remits ca proverb in insula,

at ca se zice de o femee care a pierdut : Inca, una care a

mincat banane". 0 asemenea fapta nu aduce nici o hula, cici le

un lucru foarte firesc dupa moral: terel.
In insulele Formoze loculte de o rasa mai dPsvoltata, femeile n'aii voe sa elba copil innainte de trel -zeci si sese de aui,
si

Bint un fella de preutese cart au datorie de a &Alta cu pi-

cioarele pe pautece femeea care ie ingreuna,ta, ihnainte de vremea

Aice nu mai ie un capritia, ci un felia de grija din

partea statului, ca sA nu se inmulceasca poporul mai tare de cit
il poste hrani insuls.
iu America ie foarte respindit obiceiul piel zaniei. Locuitoh gituta.

'50

il de pe malurile golfulut Hudson aveati obiceiul acesta. in to

Plata, azi rhiar, Paragtaii fac pe ferag sa piearda ittdata ce au
doi bard vii Pamiutenii din Ortnoc au obiceiuri asemanatoare.
Femeile for an o multime de bauturi pentru pierzanie si amine
necazurle cresterei copillor pentru o vristit mai innaintata.
La popoarele civillzate ale rasei albe, undo vieata ie mai
usoara, morals mai desvoltata si undo legile se interesaza mai
mutt do binele tuturor, pierzaniea le hulita de parerea norodului al aspri pedepsita de legi. Totu-si se tie ce numeroase sInt
inch la not pierzaniele, cum lerail de multe la Greci si la Romani.
Gazetele jade toresti vorbesc des despre asemenea ttpte ; $i. nu

ie doctor card sh nu-i se fi cerut de mil de on de (Atm femei

doctoril pentru pierdere. Asupra acestui puuct ca si asupra altora trebue, data vroim a 01 adevarul, de antra do desubtul lustrului moral al civilizatiei noastre moderne. In sinul societatei
celei mai ratinate la suprafata, a fost, ieste si va fi Inca indelung
timp un fond de barbarie.

Prunc-uciderea.

Pierzaniea ie o forma iscusita si tot o data prinejlioasa a

masurei mallusiene. Prunc-uciderea find si mti simpla si mai
putin primejdioasa, de aceea le si mai intinsa de cit pierzaniea.
Chlar la dobito tee se observa, adesea. Asa o asemenea cruzime
prevazatoare se vede la viespi, cari nu-si fac magazii de ieana,
si ucid pe toti pull cari ies prea tarzia toamna. In societatile
primitive vieata le grea ; de ale mincarli slut rani. Se trb,este de
azi pe mini si o familie numeroasa le o sarcina, nesuferitb... De
aceea pretutindine se omoara o multirne de proud mai cu same
t te. Asemenea fapte slot privite ca firesti ci nime Ware nemic
de zis. In asemenea so detati primitive sentimentul de iubire
tetra copti le foarte usor infrinat de dorinta do a-vi usnra viitolariat. Pilde slut cu imbielsugare.
In toata NIelaneziea prunc-uclderea ie foarte respindita.
Cite o data Tasmanienii flaming nu crutaii vieata copiilor. Acolo
ca si pretutindene tot copiii do parte femeeasca erau jertfiti.
La moartea parintilor ingropail si copal vii. NIme nu vroea, sa
se ingrijasca, de copil orfatil. Iubirea de mama care nu putea

sa, se desvaleasca isi lua mersul in alts parte; cad nu a rare

ori femeea care isi omorise copilul fare BA se infloreze, crestea
ingrijea taste catei.

Australienii, slut tot asa ca si Tasmanienii. Ca

7s

si iei se

miutue de un numb.* mare de copli, mai cu Emma de fete. A-

ceasta ie prizina ca femeile lipsesc; de aice urmeaza promise*

Bd-tatea. Nu le vorbi el in Australlea nu pea truth nici pa copiii

de parte barbateasch. Blurt povesteste ca un Australiean lull co-.
pilul sAii
minch.

bolnav, ib starmit capul de o pieatra,

II fripse 11-1.

La celelalte rase melaneziene vleata coplilor nu ie de loc

mal crutata. F,xemplele slut foarte numeroase.
La uncle triburi din Africa meridional& phmintenii pun copill for ea nada la capcanele cu cari prind lei. Locuitorii din
valea Nigrului schimb& bucurosi copiii pe miruntusuri, Mai cu
Ram& in insule untie usor lipseste hrana, uciderea copillor ie
foarte respindith, de pild& in Polineziea. In insulile Sandwich

fie-care familie, nu 'Astra nici o data mai mult de doi on trel

copii. In 7'aili nu iera femee care si nu-si fi omorit macar tin

copil ; be stiut ca in Arhipelagul Taitian societatea Areoifilor hothrise prune - uciderea ca datorie pentru fie-care membru al societat.el, cu oare cari deosebirl. Asa Pastrati pe copilul cel intaiu
nascut al sefului gi eel mai mare nu trebuea s& omoare de cit
pe eel intain nascut si pe fete. Lucru insemnat ie c& aceasta
societate iera aleash din floarea poporului si asemenea credinta,
iera intarith de religie.

Locuitorii din Tikopiea I I puneaii ca datorie de a nu 'Astra de cit doi copii de parte barbateaSea, ceialalti ierah gituiti ;
fetele ieraii erutate $i de aceea poligamiea iera in toati puterea.
Iusularii din Badak omorah pe al treilea chiar i pe al patrulea
din copiii fie-carer femel, tot din neajunsul de hrana.
Salus populi, suprema lex.
(Mintuirea poporului cea mai kW lege).
De ar fi chiat plicticease atitea exemple, tot trebue de spus
pentru a arati cit slut de slabs in omul necult sentimeritere pe
cari meralistii pi fliosofil nostri au obiceihl a Is privi ca podoaba
speciel noastre. Numeroase triburi ampricane se puma tot asemenea cu copl ca si to Poliueziea. Jurcaril din America meridional& paraseaii si jertfeati cu placere copiii. Maxo.Fig faceati
tot ash, fear mai cu sama nu crutah gemenil, cum fac toti selbatecib Peruvienii, pamintenf crestinati, nici o data nu boteaza gemenii si-i crest cu nemultanaire. Charlevoix a observat acela-$T
lucru in Americani uncle a vazut Ingropind copilul de tits viii
lingi trupul mamei moarte. Eschiniapi macar ca slut dusmani
neimpacati cu Americana rest tot au aceea-si purtare cu copiii,
mai en 4nini rind slut o leaca slabi orb patimasi. Pentru ca in
ac.l.. to-ri geroas. lupta pentru traiii be aspr& gi omul n'are cind
fi gabaneg. Tni I o dovada cit de mult tm la copii, don& femei
de ale Eschimesilor voira sa dea capitanulut Parry pentru niste
muhruntusuri copiii, si creziud invoeala gataincepura a-I desbrach

- 61 cad nu credea sit intro si bailiele in tcomeaia. In Grotilsnd ingropaii copiii vii impreuna cn mama moarta crazind ca iea if
chiarna din Will, locuinta mortilor ; de aceea tatal avea grija sa
ingroape si curelele cu cari mama ii purta.
In China, Tara aa de inteleapta, pe tine locuri si in care
religiea domnitoare nu ie de cit un cod de morals, parasirea It
uciderea copiilor mal cu same a color de parte femeeasca ie un
obiceiii invechit. Marco Paulo l'a observat, cu toate pa sint ospiti si locuri de lepadat copiii. In China parinti au voie de ail
vinde copiii, nego %ul se face pe fati.
'ACelfl-1 obiceiii 1n toate districtele Indiel de la Ceilan Oita
In Himalaiea. Mai en same Negril din Indiea ucid copiii thlis,

cum ie obiceiul la toate rasele selbatece mai ales fetele sint u-

lodafit nu 'Astral de cit o fats on doua de fie care familie. Asemenea obiceiuri an ca urmare fireasca poliandriea,
care fora. in toata puterea la Ceilan si in Himalaea. Nu numai
Negril bastinssi ucid fetele ci in une locuri chiar nobilil fac acela-gi lucru. In ochif for ie necinstit a area o fats netnaritatA,
ie rusinos a o narita Cu until nu de same, iel, ie ruinatoriii
a o marita cu un barbat de rang mal innalt care cere zestre;
in sfirsit toate se inlatureaza, dad, sa jertefeste fats.
Ie insemoat de stiut ea aceetia la cari prunc-uciderea ie
un nemic, ar suferi oil ce mai de grabs de cit sa loveasea o
vacs. In o mul %ime de locuri uncle fetele is crutate, sint privite
fetele,
ca 9 marl& Iudienii de la Tulli vind aproape pe nemIc
rowel;
cad,
dar cut mare greu i nesoe if pop face si-t1 vinda uu
dud
cu
o
fate
zic iei : mrierul li (la cu ce sa se imbrace". Pe
ce ea facl?
La -rasele semitice tei europene, chiar la cele mai necivilizate simtil moral a innaintat.
Fara indoeala istoricil pove,tesc ca s'a vazut in vreme de
cise.

foamete cum locuitorif din Mecca dad, ail cowl pent u o inasura
de Oft. Acestea sint intimplari de mare nevoic, d,tr in fp neral la
Semitl si It, Europrqii parasiea si uciderta copiilor slot foarte
rani, individuale, i din ce in co mai rani in Europa ; cad dupa

spunerile lui Saint Vincent de Paul, paasirea copillor iera Inca

forte obienuita in veacul at XVII-lea. Aceasta le Inca una &litre
mule de dovezi, ca omenirea a mers desvoltindu-se i ca va putea sit mearga destul de departe.
(Traducere dupa Dr. Letourneau) de Sofiea Nddejde.

62

CHUM'
Dl. Alexandru Gr. Sulu a prelucrat un curs prescurtat de
islet it a litiraturei fratif ese. Devi cartea ieste publicata de la
1881, inse paria a( ulna n'am avut ocazie sa be dam parerea asupla iei. De sigur eft Dl. Sutu ne va ierta pentru aceasta trecere cu vederea (fara de voiea noastra), caul acuma ne vom implini pe deplin datoriz a,
Despre plagiare nu ieste vorba, cad DI. autoria ne apune
singur ca a facut o prelucrare dupa mai multi autori, alegind
ca plan al acestor compilatii pe acel al D-lui I. Demogeot. Remine dar sa cercetarn valuer ea acestel prelucrari. Inuaiute inse
de a infra in adevarata cercetare a cartel sa vedem ce cunovtinti sint numal de cit trebuitoare pentru un prelucratont al unui curs de istoriea literaturel franceze in limba romina vi mai
ales pentru uu piofesor de Hiatt franceza la cursul superior al
unui liceu ronihnesc. De sigur ca on tine va zice ca un asemenea om trebuie ea cuuoa,sca cit se poate de desavirvit atit limba
franceza cit vi pe cea romina. In adevar mai multe pricini fac
ca acest lucru sa fie numal de cit trebuitoriii. Mai intaia cum va
face coznparatie intre arnindoua limbele? Cum va arata asernanarile

vi

deosebirzle in privinta foneticet, poeticei, etc. cum va fa-

ce o traducere cum se cade, cineva care nu cuuoavte uua din

limbi? De sigur ca on vi cum, numai bine nu I Apoi din pnnct
de vedere pedagogic, ce vor gindi elevii clad vor vedea ca iei
slut mustrati si chiar pedepsiti pentru grevelele ce fac in limba
franceza, iear profesorul face mai marl greveli iti limba romina?
De sigur ca, sau vor capata, ideea ca sint Bed' eptatiti, sau vor
crede ca, nu ieste cu putinta ea clue -va sa tie bine doua limbi
vi prin urmare nu-vi ver da silinta ca sa layette; pe linga ace-

gee ieste vtiut ea profesorul pierde mult clad it cunosc elevii ea

nu vtie ceva ce iera datoriti sa vtie. Daca, profesorul ieste strain
vi nu tie romanevte, Inca ieste cum ieste, devi multi zic:

Cum? iel ii de 40 de an): in tara romaneasca vi tot nu

vi rnie imi pretinde sa invat fara grevala in 2
situ 3 ani?l" Dar chid ieste romin vi nu tie romanevte, cum
vtie romanevte

remine ? I...

Acuma sa vorbim despre cartea D-lui Sup in privinta limbei de o cam data. De la iuceput patem zice ca n'ant veizat carte scrisd mai rett in lintha rotnineaccd. SA dovedim aceasta. Ca
tam dcschiziad in lutimplare, cad am vazut ca toots, cartea ieste grevita. Ln, pag. 9 gasim: Impruna cu cal-rea Romei veni
1 invasiunel barbarilor cu zoscuti sub nutnele gen Brio de Ger',maul caril au venit diu Nord-Est ai Europei vi caril s'au iru-

63

phrtit in Geti, dintre carii an Post

Luogobarzi,
Saxoni, Rurgunzi, S andinavi si mai ales Franeii carii in seculul al 1V-le au venit cu Clovis se ocupe partea stingii a Rinitlui gi carii cn locetul an dat numele for terei Intregi` Litisind la oparte gresala istorica ce face DI. Situ f chid pe Daci un
trib german, avem del putin innaintea ochilor o minunata bucata
de stil innalt1 Au venit din Nord-Est ai Europei 1?! Ce frumuseta! N'avem cuvinte ca s o kincland Dar punctuatiea?1 Sub/imal Claritatea nepomenit a 1La pag. 22 ieara-ii Prin insaqi

natura ei, epopea al evului-inedie arata origina sub ectelor

despre care vorbecte: subiectele carlovingiane arata elemental

gc manic, subiectele bretoane pe acel celtic, ai in al treelea
land, cu origina, mums, elementul greco-lalin en caracterul gotic al timpului a canna eats gi obirsiele de capitenie. Mai frumos se putea ? Epopea al evului rnedie, ieste corona acestei
bucati in care autoriul putem zice ca s'a intrecut pe sine! Dapoi it suc iu aceasta bucatli! Se cunoaste indata maestriea do
a scrie 1 Cine n'ar intelege asemenea rinduri limpezi?! Cit dem re
amestecarea de cuvinto frantuzite cu cuvinte vechi romatiestf, nu-

mai un pedant ar putea invinovati pe DI. Sutu; cad ce an a face aceste midi greseli fats eu lucrurile desavirsite ce am amintit mai sus ?1 La pag. 159: Pe vremea restauratiunei si al ostirelor dusmane aseclate in Francia s'au introdus3. La pagina
17 avem ieariagi o bucata, aleasa In toate privintele: Acest poem

uitat lath cuvant de atuncea, cant& Jupta celor doue glut! feo
dale teutona sau germaua eu cea picarda sau francesa: Garin
are ca aliati pe Teutouii, earl dusrnanul seu este Hughes corn,,tele de Gournay, pe cand regele Pepin 80, In indoeala nitre acesti dot viteji catra can am /ndoi el leaga vita si interesele lui.
Canticul acesta este mai mult o floare selbatica ai iniaginaliu, nei poporale. Unitatea opului o gasim in vitele, el canta, sitperioritatea Germanica si amintirea lui sa perde odata cu
aderea acestei superiontati vremelnice. Aceasta lliHda gotics
sit inteinecte pe dusmania celor doi potrivnici carii ambi cer
maim si aveiea a Blaneheilorei care tusesa petita lui GaPin de catra pa,rintele ei si pe care mai tarziu Pepin iusesi o
avu de sotie.
Eata spre pilcla gi un fragment a textului, lima mai intiverit spre mai mare intelegere. Am sub-liniat cele mai aloe.
Ori clue poate judeca cu multa usutinta valoarea litei ail a
unei asemenea buctiti. Si aice ieste o corona: sf. intemeete!
Tirgul-Cucului striga ca i s'a calcat dreptul 1

La pag. 29: .,Eatit plieutul debut uuei roniaueie lui

,Thibaut. iear o floarel

64
'Pretutindenea ask. Pronumele se aerie cind sd, cind se,
cind se, asemenea $i conjuctiea ; sunetele i si 4 atnestecate si

aratate mai tot deauna prin aceea-gi semu ; al, ai, ale, a pusi
fare nicT o regula $i in tot deauna gresit. Ba sa avem iertare I
Tocmai acuma am Iuat same di am grecit1 Dl autoriu a scos o
regula nova pentru acordul acestor cuvinte 1 D-sa credo ca ai

ieste genetivulul al Eli de aceea it pane pretutiodenea cu genetivul

d. ex. ai imaginatiunei,poesie poporald ai Eurupei etc., dar atunci

pentru ce zice In pag, 21: cause al succesului sabiectelor

clasiei ii nu zice incaltea cause a lul succesului? 1 Atunci ar fi

o regula minnuata ?Genetivul gi dativul n'aii nisi o deosebire
la Dl. Sutu, chip& cum se vede in frsza pe care am amintit'o mai
I

sus: Eata placutul debut nue' romancie llll Thibaut.De ase-

menea inteo multime de locuri. SUM foarte neinteles si incilcit,

dupa cum usor se poate vedea din buctittle citate.Cite ar mai

S Inca de citat ! Dar ne-am multkmit numal cu cite-va, cad alt
faiil ar trebui al facem un volum aproape ask de mare cit si
cartea ce cercetam

i gresell de altfelik Inca sint. Am aratat -cum pune pe

Dad ca un trib german, ceea ce nu ieste adevarat; caci dap&
cercetarile D-Ini d'Arbois de Joubainville,qi ale altora multi, urmeazk
ca Dacil sint Traci Apoi pune ca strIbuni ai natiunei franceze

numai pe Cell (Celtae), pe cind se stie ca afara de Celti lerat. in

aceea-$l Limp gi Galil (Belgae) destul de deosebiti in privtuta tipului pentru ca sk, nu fie amestecati sub acelail nume.Apoi na
amintecte nimic de popoarelo de bastina (aborigene) gi credo ca
tot! locuitoril vechi ai Franciel slut veniti de aiurea ; lucre ce s'a
dovedit cu alts ocazie ca nu ieste adevarat
Mph aceea in multe locuri,se starueste asupra unor lucruri
de mica insemnktate st se tree cu vederea akele cu mult mai de
sama.Intre sltele ieste un lucre D141 ale a caruiea lips& se sitntestn in de ajuns, anume: nu so vorbecte nemic despre directiea
naturalistei in literatura, se vorbecte de Alexandru Pumas si de
altilt fear de H. de Baleac si de Stendhal nemic! Pot sa nu-1
platy I) -lui Sutu acesti autoil, dar trebuea s aminteasca despre
dinsii, cad iei incep in chip yacht o nougt directie iu literaturk,
urmata de cei mai insemnati scriitori din tumpul de fate.
Or!
cum *lose partea de in urma a ctirtei ieste mai bunk de cit cea
de in inceput.
S6 ;Li tradus vre un elev In DI. Tonarschi, profesor la heed
din Botosani, ask cum traduce DI. Stitu in literatura d-Sale, de
Rim e'er fi stirnit un ris omeric, ask d. ex. sa fi tradus une

bonne farce gauloise prin o band foga 94,0, sat sa fi facet o

fraza de feliul acesteia; caracterul general al Celfilor a lost to,

65
defectele sari caliieitile al francesilor actualil--"U'd dad, tatr'o compozitie de romaneste vre un elev de la DI. Lambrigr dr
fi pus atitea moldovenisme, atitea greseli de acord yi de sintaxii,
atitea frantuzisme, de sigur ca nisi trel uu ca'pata I Dar chiar
la p1. Sulu (care de altfeliii ieste foarte pretentios) dacb un elev
ar fi Rout Intr'o compozitie franceza atitea greseli cite suit intr'o paging de ale D-lui Sutu, de sigur tsa ar fi cApitat poate
una 1 Ce folos c5, scopul lete bun I Mai bine iera sa dea in mina
elevilor o carte francezit, cad de sigur el mai mult foloseati pe

de 9 parte invatind mai bine a vorbi frantuzeste,1 iar pe de alta

chiar intelegind mai bine, mai ales (MO esplicare.
Am auzit lose ca Dl. Sulu ieste decorat pentru aceastet carte(?).

Se vede ca de obiceiti ceea ce Tests reit se decoreazi saii se premieaza pentru Ca BA se cunoasca I Numai ask am intPlege cazul.
G. N.

Modestie vi vtilmta la

Aparatoriul"

Cum ca slat foarte modesti dotnnii de la Aparatoriul s'a

dovedit din multe de toate Intro allele si din critica ce an facut mai de mult d-lui Maio-eseu ci . de ce a indraznit sft zici

pars antrrior" in lee de pars anteriora".

Un bai et cu cite-va clone gimnaziale, care poate din nota

trel la, latineste nu a iesit, s'a crezut latinist in stare de a prinde
pe un Maiorescu cu greseli asa de batatoare la chi, ui, dupa ce
modestiea l'a fbcut si ajunga la, asemenea idee, nici inaear n'a
gasit de cuvtinta sit caute in gramaticii on in dictionariii, el a
inceput a infrunta pe d-1 Malore-cu cum de a Meat asemenea
gresala I Tot a colo arata, tinaral modest si plin de stiinta ca pentru asemenea gres 115, profesorul de latineste i-ar fi pus D-sale trel.

Frumos mai cede de a,,,,em,,net a amine in to. "50 anul al

V-lea, ca, lucrdrile evreilor ne slat trimbitate C14 atita egomot in
lame; delicata pozittune, ca evre, le impune tot- dea -Una o inofiesta; desanantogioasci pentru di,i i dar Wei folositoare pentru
fttiutet". Ieste cu taste ace4tPa cunocut ca modestiea d-lor de

la Apartitoriul" si de la Frateruitatea" merge rani la a public& nutnele tuturor premiatilor israeliti din tar& Pentru ce ?
Poste to poz tiunea D-lor sale delicate, de ziaristi Evrei, ii sileste
la aceasta I Mai gta.
Spre deosebire trebue sa mrtrturisim aice CA nu punem

- CB aceee41 treapta vApArAtoriul" Cu Fraternitatea", La acest din

wina vedem eel putin eft critick une-ori foarte aspru, luerati facute de core ligionarI. si cA, tine In principiul ca Evreul, dacA
scrie romaneate, trebue sa scrie bine gi aratA si greaelele de
litub4 fAcute de d-I Gaster in Literatura" d-sale populara. Dom-

nil de la .Aparlitoriul" toeing de vice au pornit, adeca s'au

miniet de clevArul ca mri toti tvrtil scriu reu romfineete i gnome ash de reu ca se poate cu drept intrebuinta vorba stil

jidovesc" pentru lucrari ca .1storica litrralueei francezeu a d-lui

Sulu si, .Literatura romin4" de la Galati, etc. Nu-I mai putin

adevarat eh si Domnil de I Fraternitatea" fac greaeli de romAneste, cum Je voiii dovedi o data.

Dar corona articolului iudreptat in potriva lui W" As la

Contemporanul"I ieste bucata de la urma, cind se indreapti cAtri I. Midejde

area ca a cAutat sa innAduae meritele unui

Valentin, fost profesor la Geneva ne spunind ca acest

dome ar fi descoperit la 1844 act.iunea sucului pancreatic asupra substantelor crohmAloase, ci dupl Herzen atribuind'o lui Daevreii,

nielewbki.

Dl de In ApArAtoriu14'ar fi facut bine sa afle mai intaiii

despre ce a fost vorba in Contemporanul" $i apoi BA fi scris ;
dar modestiea d-sale ai bpsa de covinism Pa gent sa creada ca
tine -vet a a,vut de gind sa innece un genie evreesc ai a ai sArit
sa-1 dea mint de ajutoria. Mai intaifi I. NAdejde nici n'a atint
el Valentin iera jidan $i spot nici n'a arAtat istoriea descoperirel lucrArei sucului pancreatic asupra crohmaloaselor, ci numai
asupra celor azotoase, precum: caseina, fibrina, etc. S'a vorbit de
trypsind" i nici de feliii de alp' fermenti ; clad s'a spus ca Danielewrli a dovedit ea slut trel fermenti, a fost numai vorba ca
a arAtat in ce chip se pot deosebi fermeutii ci ca suit trei intre earl trypsina. Despre descoperirea lui Valentin, data in adevar a facut'o, nu s'a vorbit, cAci testa adrnisa de toti ai nu S'a tidicat in potriva iei nici DI Dr. Peride.
Din acestea ar trebul sa van, tinerimea luminata israelitA
ca in, genera sufere de o boall foarte grea, un qocinisna neinchipuit si neinteweet gi o indrazneala, prea mare de a vorbl si de a
aerie despre lucruri ce nu le etie? Daca, cum se vede, se uneate
cu ideea lei Henan at Mendelsohn ca Jidanil nu formeaza o natie,
el

o soda religioasa in care se aft oam,ni de feliurite rase,

train& in, medii sociale all culturale deosebite ; atunci cum pot
sa facA o )aud4 judaismului cu oamenii marl ce a avut ? Ce, an
putut oars Iucra re lig ea fi obiceiurile acestel sects asupra Ji-

danilor pentru a-i face lumina lumel Greu s'ar putea dovedl
si psi Be pare c4 (:)eraaI 104ratniciee, cu care tin IA ideea de

67

Dumnezeu gi chiar vi la obiceiurile cele mai neintelepte iT face

sA, remit in mina popotirelor Europene cari au FAvit cu thrie pe
calea ateismulu1.

Se laudh cu ideea de un singur D-zeir gi cauta chiar a da

explicatil vtiintifice gi higienice taitrei in prejur, eercethrei crirnei de cuver vi chiar soarcerei singelui cind popoarele europene vi mai ales cei mai luminati dintre Europeni se incred
invatatilor vi nu rutinel hahamilor. Pacat ch, nu se gAsevte
vi vr'un crevtin as zieh ca ieste folositoritt pentru sanatate botezul cu aph rece in biserich, iearna ; postul de peste an, descintecele ; impArtavirea copiilor in timp de boale molipsitoare cu
aceen-vi lingurith vi vtergerea cu acela-vi vervet. Atnuci ar fi
pareche frumoasa de vovinivti vi de ortmenI pliul de duhul vtrint,e1 vi al progresului. Dar se vor gAsi n'avem grija, oameni cu
naravul racilor sint multi' ; numal de-am vedea gi printre Jrdanl
tinerimea luptind contra religiei for stramove0i.
Verux.

Cerceteirile lui, Schliemann la Troia fi

Mikene,

in

darea de Barna pe scurt ce voiii face aice despre cerce-

thrile lui Schliemann volt"' urma, pe Dr. Arthur Illilchhoel Fr, care
a dat sauna de vieaa 1i lucearile lui Heinrich Schliemauu in Deutsche ltundschau" din 1881, in tomul al XXVIII -Iea.
Heinrich S. hliemann s'a 13:lama la 6 Ianuarie 1822 in coraaelul Neu Buckow din Mecklemburg, copilariea i - a petrecut'o in
Ankershagen, sat in care tats --su iera predichtoriii protestant. Prin

ingrijirea unui unehift fu trimes la gimnaziul din Neu-Strelitz,

fact numai cursul real gi in vristA de patru-spre-zece ani intra;
la un baud in oravelul Fiirstenberg vi staff' cinci ani vi jumatate.
in urma unel boale, pled, Schliemann in Hamburg, de acole intra iu slujbl pe vasul Dorothea" care plea, In Venezuela. De
abiea schph de innecare pe coastele Olandei vi fu silit an remie
acole. Acole igi gasi de lucrn vi ci4igh, de la inceput 800 de
fraud pe an ; din acevtiea cheltuea jumatate pentru invAthtura.
Intaiu iv' indreapta scrisoarea, apol invata, mai ales frantuzevte
gi englezevte. Devi nu prea avea talent pentru limb', totu-vi reugi
prin strAvniciea en care se punea pe Ultra. in cite vese luni lug
cu asalt limba fritneeza vi engleza, in cite vase septilmini invAta
limbo ola,ndezAl spaniula, itAlieana vi portugheza. Dupli aceete4

-ocaplita loc de contabil si corespondent la Schriider et Compagnie.

Inv 145, ruseste. In 1846 fu trimes ca agent al easel la Petersburg,
acolO se bleu neatirnat. Se imbogAti din negotul cu indigo. in
timpul razboiullif din Crimeea ill indol averea negqind en salpetru, cu pucioasa ci cu plumb si a nume iu timp de un an. Para
scums invatase limba, svediana ci lesasca, apol limba greaca noua
fi cea latineasea.
in anul 1858 v5zindu se destul de bogat incepu a calatoii
prin Europa, Fgipt-t, Siriea si Asi.Pa mica. In acest Limp inviitit
si ai aceste. Un proces it aduse fear Is Petersburg undo se apnea
fear de negot ysi anume de bumbac vi ceaiu pe Bugg% indigo. In
anul 1863 ajunse Schliemann a avea venit de 200,000 de marei
pe an. Dupa sfirsirea prueesului facii o calatorie in jurul lumei,
apol pe la 1866 se aseza la Paris.
Ceea co Pa impins pe Schliemann la cercetarea Troiei, a Mi-

kenel si a ltakei a fost increderea in adevarul ziselor lui Omer.

De pe is 1868 incepts iel a se deprinde cu locurile unde a
fost Ita,ka, Troiea si Mikena. In sesul Troiei feral numal doua
loeuri, in care se putea presupune ca a fost Troiea si aniline innaltimile stincoase ale Bali-Dagalui ceva mai sus de satul Bunarbafi ci colina HissarliculaLa Bunarbasi se gai pamint nevritamat la puling adincime sub o patura formats din remasi0
lasate de locuinti omenesti, de aceea i.l p5,r6s1 Schliemann si incepii cercetarca asupra Hissarliculul, unde in adevax a si aflat
ruinele, pe care se pare ea Omer le-a privit ca ale cetatei Troiea. In adev5.r totul se potrivete cu deserierea Imprejurimilor
acestui or facuta de Omer. Nu Incape (led indoia15, eft Omer
a vorbit despre aceste locuri in Nada.. 0 dovada pentru adevarill el ruinele Troiei ail fast In Hissarlic leste c4 orasul
noel Ilion iera, zidit tot acolb. in toamna anului 1871 incepurl sapaturile. In anul 1872 dup5, ce taie un saa4 adiac de 63
de picioare (aproape 18 metri) ajunse is parnint aepurtit; deci
se adunasera 53 de picioare de moluz si alte naruituri de Old incepuse colina a fi locuita. Sapaturile it t,ineau la 400 do fraud pe
zi. ln anal 1873 descoperi aqa, numita cornoaril, a lui Priam",
leer mai pe unna', zisa mai bine a mini de pe urm5, cef."
Lucrarile fur5, ititrerupte din pricina UMW proces cu guver-

nul tartest care cores jumAtate din aural aflat. De acest pro-

ces se deicurea, Schliemann platind 50,000 de francl. Tocmai in

toamna anului 1878 path sa vie leara -ci la Troiea $i sa lea ma-

suri pentru a 'Irma mai departs cercetarile mai ales in Imprejurimele palatului in care gasise comoara. Obi mai multe arme
juvaieruri de aur. Doug treimi din lucrurile elate
de bronz
trebui 84 le dea pentru muzeul din Constantinopolj.

arm.

61) darl

to Pevnuir 1879 incepa din nou cercetarile ejutat cue WirIli Bourhouf. Atuncl 41 daduri, multa osfeneala pentru a
afla planul oraselor ce urmaserl unul dupi, altul pe colini ol pentru cercetarea movilelor ce cupriudeaa oasele leroilor stifi cel putin aratati locul undo se ficuse jertle pentru mort. Rezultatele
cercetarilor se publicari in Ira' teri de o dati: in Anglia, in
State le-Unite si In Germania, sub numele de , Ilios." Mai pe urma Men cercetAri in imprejurimi 41 ajunse pink la muntele Ida.
Luerurile gisite In Troiea se pot vedea acuma la Berlid iutr'un
chow

muzeir.

Pentru a putea judech insemnitatea descop .ririlor lul Schlie-

mann trebuie sa stim daci Matta no vorbeste de on fapt, irk adocile Intirnplat, de o cucerire dap& lupte indelttrtgate s unel cetitl asiAtice, Troiea, de catra Grecii din Europa, intruniti /a un
loc pentrt un stop comun. Dupa torte se pare ca. Omer a vizut ruinele unul ores puternic pe Hissarlic yi ca inchipuindu-sI
de in dinsul Troiea vechd si descriind cum vedea pit vremea lui
Imprejurimile a fabricat istoriea fabuloasa a luireT Troia Pupa
d'Arbois de Jubainville se pare ca orasul de pe Hissarlic a fost luat
yi darimat de locuitorii Peloponezulul pe cind ierad Inca sub Egipteni. S'ar fi putut deci ea pima la alcituitoriul lliadei sit fi
ajunS vestea despre o cetate veche zidita in riceste locuri si diritnati de locuitorti terei ce se mullets Ahaka. Numele ea dii.
Omer Grecilor OMB' leste adesea Daigoi yi Danaus dupli traditie
iera Egiptean.

On cum ar fi, se cunoaste acme mai bine orasul ruinat,

de eft it cunostea Omer si se vede ca," n'a descris o Troie %Pinta,

ci ca s tuchipuit'o iel singur. Se pare fuse ca pe Bali Dagh a

fest cetituea Dardaniea mai veche de cit Ilios.

Coliiaa Hissarlicului leste lungi de 180 de metri, lati de 120

si innalti, peste nivelul mare! de 50 de metri. Pe aceasta corini,
la resiritul si la apusul iei in yes a fost in timpurile istoried orasul Ilionul nou ; pe count hiar iera cetatuea orasultri. Schliemann n'a putut afla in ses remisiti preistorice, dar (WO parerea
d-lui Artur Milehhoefer nu leste de crezut ca orasele preistorice
BA se fi marginit nnmai pe colini, cid aceasta de abiea ar pittea da loc pentru un sat.
De asupra Hissarliculul leste o pituri gre sa de vre-o 12
metri formats prin niruituti si alto urme lisate de oameni de
cind an luceput a locul acolo. Schliemann credo ca au fost iepte

erase si di fie care a runt urme mai iusemnate sau mai putin

insemnate. Al septelea A fost Mona nou, nil treilea cel numit de

Schliemann Troiea sau rapt ars.
Peste pieatra de var moale ce formeazi pamintul nepurtat

I% eh 0 patura suI4ire de pamint, apol cea cli'ntaia si cea mai

veche asezare omeneasca. Tag aflat niste pared de pietre nethiete amestecate cu painint si acoperiti cu lut. Din acest oral n'a
aflat multe Sobliemann, cad a vrut sh crute al treilea ores. Rernasitele orasului at doilea slot mult mu insemnate si incep aproape la dot metri de asupra cella
si a lasat o patura
groasa de la 4 pans la cinci metri. Aide gasim zidiulT facute de
bolovani aproape cubici legati intre dinsii prin altil mai midi si
formind zidiuri cunoscute sub nume de eiclopice. Tot la acest
oral numara. Schliemann niste temelii de zidia ineunjuratoriti, o
ulita, pavath care se urmareste phtia la o poarta, niste grainazi
foarte marl* de miiluz pricinuite prin naruirea de case cu pared
de pieati a si de lut. Oamenil din acea vreme si cei ce le tirmark aveau obiceia de a indrepth locul pe care vroiau sa, cladeasca ceva Implind adincurile cu niste bulgari de lut uscati
si taH. Mai mult s'a cercetat al treilea oral, ash zisa Troie sau
llios. Patura lasata de acesta se afla aproape la mijlocul paturei ce acopere Hissarlicul. Schliemann crede caracteristica pentru aceasta epoch clailirea cu chramizi. Acestea loran facute din
lut amestecat cu paie si uscate la soare, off la o c5,Idurh mica
in cuptioare si ierau lungi de cite 52 de centimetri. Zidiurile
remase uue locuri nalte de 12 rinduri de cara,mizi, se ridica
pe a locurea peste temeliile orisului al doilea, alte locuri peste
un singur sir de lespezi marl. intre temelille de pieatra, si intro zidiul de cal-arida, se afla ieara-si pittiri de bulghri virtosi de
lut. Se pare ca zidiul incunjuratoria inchidea un loc in forma de triunghia. Afira de ulita de care am vorbit la orasul al doilea s'a mai

aflat Inca una pavata cu pieatra, de var, la resarit de la cea din taiu. La nord-vest de la poarth se afla casa cea -mai mare din

tot orasul (lune), de 20 metri si lath de 10), pe aceasta a nu-

mit'o Schliemann casa sefului", in apropierea iel s'au aflat aproape toate luerurile cele pretioase. Zidurile tutoror caselor din orasul at treilea s'au pastrat pana, la Innaltimea de un metru si ceva si sint formati din pietre midi, neluorate, ameitecate cu pg-

mint, lut si cenush; in loc de pietre se gases si hirburi de uleioare marl si ca temelie bulga,ri de lut amestecat cu cenusa, si
cu sfiirmhturi de caramida. Aceste zidiuri trebue sa fi fost mai
mutt ca niste temelii pe eari se innaltau. piretil de lemn si de lut;
in adevar zidiurile de can am vorbit, lash ca nu ierau de ajuns
de nalte, dar nici nu aveau arms de usi, etc. De bung Emma, ca
se sueau pe sari de lemn pana, la usi. Cind a ars orasul s'a pierdut toata cladirea afara de temelie care niel nu putea sa arda.
Wirchow a luat sama ca si amain t tot ash se Le casele prin incur& acelea. Focal c.tre a st icat al treilea oral a fost apt de

b....

1.

=0

1utermc c& a prefleut In parte, luta ci carAmicla in maieritl

stecloasa.

pn oratul al patrulea de abiea mat puth dovedI Schliemann

remAciti tie zitliurl. Mai sus nu OA de cit remacite de case cladite din lut qi din lemu. Cum ea a fost uu ora c lid can innainte de Ilionul nou, igl inchipue Scblif-noinn de pe olimi Iiionul
eel nou a avut zidiuri ct intro allele s'a aflat ci o zidire mare
publica, iuscriptiI, uu templu doric ci un altul al zeitei Athena,
cu stilpY gi capiteluri corintiene.
Deci Schliemann credo ca, au fost cepte orage oare-c1 cum de-

osebite poate gi prin rasa locuitorilor; totu-gi se pare ca se Inc ,la ci ca parerea, susOnuta de autoriul dupit care urmilm, ca
Htssarlicul a fost aproape fara Intrerupere locuit de aceea-ii rasa de oameni ieste singura ailevarata. De pe lucrurile de arta
dezgropate in feluritele ,,oi age" ale ha ,eliliemann se vede cit a
f st o cultura aproape aceeall de la inceput papa la sfircit pica
deosebirile slot legate prin forme mijlocitoare. Pe urma nu se vede de ce s'ar admite ea zidiurile cele de pieatra cari slujesc
ca temelie la cele de cArAtnizl ar face parte din doua epoch d osebite, dud se cunosc exemple de orace cu oidinri ce an temelie de
pieatra gi deasupra caramida.
(Va urm a)

S. G.

Amnia in potriva holerei

Dl Burg sustine innaintea Acaclerniel de gtiinte dill

Paris ca arama poate apara de holer5, si tamadui chiar

dupit ce a f ,st tine -va lovit. D-sa sus One ca toti eel co
lucreaza arama sau se aft in apropriere de locurile uncle
se aft multa arama, si prin urmare primesc in singele
li,r cantiatti mai marl sau mai raid de metal sint scutiti de holerii. Se inlelege ca cei ce au absorbit mai mult5.,
arama sint mai bine apitratl. de cit ceialalti. Numarul co-

lor ce au murit macar 6, au trait in contact cu arama

72

Ieste frarte mic si nu intrece pe al ce'lor hultuiti si totu-si loviti de varsat. Faptul leste usor de inteles. Acuma se retie ca holera trebue sii fie pricinuith prin niste
fiinte vietuitoare foarte midi si de alai, parte se stie ca
shrurile de arama au puterea de a omori asemenea fiinti.
La scoala normalh, la laboratoriul de micrografie de la
Montsouris s'au &cut cercethrI in aceasta privinth. Rezultatele cercethrilor se potrivesc i cu cele la cari a ajuns de curind Paul Bert la Sorbonne. Acuma se stie ca
cel mai puternic antiseptic, diutre cele ce pot fi intrebuintate de om fara primejdie, ieste sulfatul de arama sau
pYeatra vindlci. Societatea de medicinh publich si consi-

liul de bigiena an indeumat cu tot dinadinsul sh se in-

trebuinteze aceast sare de arama. Afarh de acestea, duph

d-1 Burq, Taste cu putinth pentru on tine a absorbi atita arama cit lucratorii cu acest metal, fail vre o primejdie. In scurt ieatrt duph" d-1 Burq ce avem de facut
pentru a fi asigurati in potriva holereI: 1) sii intrebuintam arama sub form de plAci, incingatori. etc, on
sub formh de sare care sh coloreze flanelele, came ele,
etc ; 2) salu5,m in fie care zi, de exemplu, bioxid de arama, pornind de la un centigram pe zi si crescind doza
pAnh la sese; inse fie care dozy sh se iea nu dintr'o dath
ci desphrtita in douh si nu indata una dupa alta ; se pot
luh i clistire midi (until demineata si al doilea sara) cuprinzind, duph vrista, de la o zecime de gram pima la
dou5, zeciati de pieatra Ninata; 3) sh ardent in lampe de
spirt, in od5,I biclorura de aram5 ; 4) s5 intrebuintant apa
minerala de Saint-Christau $i legume inverzite cu pieatrP
vinath; 5) in sfirsit masurile higienice hotarite de autoritati s5 le punem in lucrare.
(Revue scieutifique No. 7, 18 Aout 1883 pag. 220).

T. U.

-71

bl. Macedonschi.
Acest Om care a ajuns en indrameala panii, la a scrie

Qi a sustinea ca viermii din cadavre se fac din carnea

si grasimea trupurilor moarte, fan), parinti" si a zice ca in
capul celor ce stiu ca viermii de care-I vorba se fac din
oua, de mused zboara gargauni, a dat in slinzit dovada ea,

in privinta simtului moral sta tot asa de jos ca si in a

stiintei.

Nenorocitul poet, poate eel mai mare al Rominilor, a

nelmnit si Dl. Macedonschi in lot se gindeasca ea age-

menea soarta poate

sa-1

ajunga si pe Dsa si sa simta

mild, se apuch do ocarrtrAe Inca, printr'o epigrama, un oin

care nu mai ieste in stare a -I respunde cum i se euviiie

loath si epigrama in chestie, pentru ca se va is si cetitoril nostri ca au avut dreptate acei ce au zis ca acel
X de care-I vorba nu poate fi de cit Eminescu si ca se
cuvine toata cinstea oamenilor cari an infierat cum se cuvenea miseliea. Imi pare red ea n'am aflat mai de mult de
fapta, pentru ca sa fiu intre eel di'ntaid razbunatori al
simtului moral batjocorit; petrecerea mea la tail, unde nu
primeam jurnale m'a lasat cu desavirsire necunostatoriii
de coroana cistigata acum de curind de pretinsul poet Dl.
Macedonshi.

EPIGRAMA.
Un X... pretins poet, acum

S'a dus pe eel mai jalnic drum....

L'asi pling,e daca in balamuc
Destinul sa,u n'ar fi mai bun,

Cad 'Ana ieri a fost nane

F?'i. nu Ie a-zi de cit nebun.
A. Al. Macedonschi.

Care alt poet a intrat acum de curind la balamuc ?

Pe tine la urmarit ura D-lui Macedonschi daca nu pe nenorocitul Euainescu ? Cu toate vorbele goale ce inyira

74
. Macedonschi prin cele ziare, de geaba se nacajeste, pu.
blicul a putut vedea, in sfirsit cu ce feliu de om are a face.
Nu sintem not aceia caril ne inchinam la fetid i carti

privim pe cei ce se bucura de nume mare ca mat pe

sus de on -ce critica,; nu ne Inchinam not la nicl o autoritate, cerem si ne luam -cea _mai mare slobozenie de a
pretui lucrarile oamenilor nostri de stiinta si de liter ;
dar de aice si pans la fapta D-luT MacedonscbtTeste departe. Daca D-lul Macedonschi nu-I place talentul 1c1 Eminescu, treaba D-sale, nime nu-1 opreste de a spune ca
Eminescu n'a avut nisi plc de dar poetic, ca n'a sctil,lt NCI
a Jima, ca n'a intrebuintat o limba cuin se cuvine, in
sfirsit on ce ar fi poftit sa nascoceasca ; dar a ocari un
om care numal forma omulul tnteli4ent o mai pastreaza,
a lovi un om care nu poata sa, se apere, sianumapentru
ca' a avut nenorocirea de a lnnebuni, Testa o fapta selbateca. Purtarea D-lui 1Vlacedons(i it pune pe .aceearsf
treapta cu. oathenii. neciopliti lipsiff de judecata st de
13}1n

sirat calif

isi bat joc de cei ce orbesc, s'au slut

schiopi, de nebunI chiar. De la un om cult, daca se poate

da'acest nume unui om care nu sae nisi ca viermit` din
carnurT moarte se fac din oua, de feliurite roust', ne -am fi.
.agteptat la alts purtare.
.

Numarinclu-ma, si Teu tntre cei indignatT de asemenea

purtare, ma grabesc a lua Inc trapreun'a cu top eel ce

lucreaza la aceasta revista.
I Noclejde.

Un plagiatcwiii oplQ.,Fit la Telegrafal".

Cei ce au cetit unvelelp ,iMarionrii" I p,Iiii lierestreu" piblicate in Telegrafel", cpa dintaiu in patru nuiner incepind cu
eel de la 30 Iulie 1883 i a dona in nunnerele de a 11 si 12

August 1883, isi vor fi zis: ieatli un bitiet cu talent, I mai lipseste

limba qi pres dii tine locurl in pornografil, dar on cum are talent. Ll. .4. Paigrot inse si-a facut nume de autoriti dap& obiceiul cinstitilor banditi literati de card de atitea on am vorbit
in Contemporanul", adecti a tradus, schitnosind icl colpa, clout'
nuvele de ale luj Guy de Mauposant si a nume din volumul intitulat La maison Tellierf. Ala dar Telegraftd" care a pus o

75
data in doua colons un vestit plagiatoriii, Inaneste acuma asemenea fiinta intro colaboratori. Tragem luarea a minte a redac-

tiei Telegrafului" asupra cinstitului dem Al. Paigrot gi dorim

ea i se plateasca numai peutru traducere si Inca rea, dar nu si

pentru alcatuire originals. Frumos obiceiii, numai ce intelegi cite

ceva frantuzeste on nemteste i to ei faci politic mare (ca eel de
la Natinnea" on autorid de nuvele naturaliste (ca Al. Paigrot
de la Ttlegraful")!1 Asa mal iuteleg lea propasire nationalg.
Curaj, inceputul ie greu, apol se ingroash pelita.

Ieata aice cercetarea facuta de un colaboratoriii al nostru

Digitalis' asupra ass zisei Marioarii" a D-lui Al. Paigrot.

Histuire d'une fille de fertile

Mario arta

par

nuvel4 .teraneasca

Guy de Maupassant

de A. Paigrot.

Havard editeur

(incepe in No. de- la 30 Tulio 1883

in ,.Telegraful" Bucureffi).

Paris 1882.

Fiind ea era o vreme forte

romme le temps etait fort frumOsii,
qi rale:sal cu
beau, les gens de la fertile a- familia luiarga(il
mancasera
mai cuvaient dine plus vile que de cou-

tume et s'en etaient alles dans rend cleat de obicei gi piecesera la cimp.
les champs.
lifdioara, servitOrea,temasel
Rose, la servante, demeura

toute seule au milieu de la vaste

singura In mijlocul marii cuh-

nil, in soba careia un rest de

teignait dans Pare sous la mar- foc se stingea sub o tingire
mite pleine d'eau chaude. Elle cu apa mild& Lua din cind in
pnisait a" cette eau par moments cind ape, d'aceia, si-el spalig
et )avait lent, ment sa raissellc inset castrOnele si farfuriile;
s'interrompaut pour regal-der deux intrerupindu-s din timp in
carres lumineux que le soled, a timp spre a privi dbuk patrate
travers la fenetre, plaquait sur luminese pe cari sOrele le fala longue table, et dans lesquels cea pe masa cea lunge, 0 in
apparaissait les defauts des vi- earl patrate se vedeau petele
geamurilor.
tres" (pag. 85)i urmeaza tot BO papa', la sfirsit ir'o 45 de bagine de
text.. Deosebirea ieste numai ca lash partea unde se vorbeste
de ceasornic (pag. 86), ctiind ca teranii nostri n'au ceasornice.
Mai pe urmti rose uita It traduce partea unde se zice: de cite
on batea ceasornicul o apucau sudorile" (pag. 119).
Silintele cinstitului Al. Paigrot de a locali ;a furtul D-sale
cuisine of uu rests de feu s'e-

- 76
iiterar l'a Mutt sk tra duck urmatoarea fraza : 11 etait devout

tout rose, jou//lu, potele parlout pared a un petit paqutt do graisse

virante" (pag. 105) priu urmatoarea: se Meuse pas ca un paretqor" co mai atita vorbk. seurt si cuprinzatoriti, natural st nu sag51

Alta vitejie in privinta localizarei si poate (cu iertarea d-lui

A. Paigrot) ski in a cunoasterei limbei fr anceze traza urmatoare :

puis n'etant a son aise, elle deft le lien (Ye vorba de o legaturk
de fin), eparpilla son siege et s'etendit sur to dos" prin : apoi
ne find lu largul iti, se deseinse qi se intinse pe spinare" in be
sa zick : nefiindu-i indantina, desfacu legettura, L i intprtiqtze
jinni fi se intinse pe spate".
.,Flairait un coin de vrai" se traduce prin mirosea sun coif
de adevar". Bre 1 Bret Bre 1 dar de ar fi mirosit adevfirul Intreg,
fAceti va idea.
Ca silint5, de localizare vedemtradusi 250 francs" min ,.250 lei

vechi". MAcar de am fi pus pe stirmanul de" intre 250 iii Intre

lei I Tot .ta localizare Wain une bouchee de pain" prin o buca,ta de mamaliga". Bucata urmatoare : II essaya de l'embrasser, mail elle le gifla, forte comme ]ui" prin: El s'incercit s'o

sarute, dar ea '1 carpi tare" in lot de prin. Se incerca s'o sk-

rote, dar Yea, fiind tare ca si dinsul,

it

p5lniul (ori

ii Wit o

palms)." s

Dack pe ling5, lepadarea citor va rinduri la pag. 112 si la

120, vom aminti si de cite va vorba in adevar originale ca amindoi ierau ardeleni" si peste Carpatf' ftirk s uitarn si pre-

facerea numelor Rose, Vallin ski Jacques in Mkrioara, Trobin si

Sore, atuuci vom Ii ararat in ce eta originalitatea furtului D-lui

A. Paigrot (?).

Com ca D-1 A. Paigrot tine virtos a CI socotit ca autoriu

original, deli se imbracti cu pone zmulte de la Guy de Nlaupassant se dovedeste prin urmatoarele douk buctitele. Una se afla in
Telegraful" de la 5 August in arttcolul intitulat Cronick" : Dati
azi cetitoriler mei urrnittorid basin al lui Eduard Laboulaye. El
este de actualitate, cad. timpul acestor marl calduri fie ce ore simte o
caldurk teribile ce-i cuprmde trupul s1 -I amoiteste mise5rile, I ene ce

ink yeti arts cg, o simt astit A' de a cugeta si de a scrie ceva, original". Asit dar siret se m' socoate d 1 Paigrot, credo ca clack
ne va spune din ciud in clad ca in ceasuri de lene traduce, apoi
11 vom socoti scriitoriu original ciud nn-1 prea din cale afark
infierbintat 1 Dar Marioara" dar La Herestreu" tot originale-s,

cinstite Paigrot ? Nuinai men de tot tips jumulitul de Maupassant.

Nenorocitule, n'ai invatab de la JIMI marii d-tale in plagiatorie
ca trebue sit copiezi de pe serieri par5ginite gi colb5,ite, iar nu
chiar de pe card din 1882. 'lot meytesugul d-tale eta in a lam

77
brich numo caragbiosze ca Treanca-fleanca, Crin frumos. Broscrtnescu, etc., pare da fapte frumoate ca ale hi Treanca tleanca
on ca ale Linei Broscanescu In fnc numai rnvnl cu flume caragbioaze. in No de a-zi din Telegraful" d-I A. Paigrot ne
spune a a fo't febcitat de prieteni pentru La Herestreu" i
d-sa prnnegte felicitarile cu toata buns cuviInta ce se putea a-

stepta de la un asemenea bandit literar, faia sa ginden,cii ca

La Herestrefi", cu pornogralie cu tot, ieste o lucrare a 1W Mau-

passant, scbilodita numaI de [) -sa.

Tiuere Paigrot, primegte utarile nosstre, sa njungl profesor la
pe pieptul tau sa nu lipsasca nici una din tiniUniversitate

chelele impragnete ash de hazliu de Ministru ; iar redaqi. a TelegrafnluI" ar trebui sa to pue in retragere pentru meite prea
deosebite. Tinerime lea pilda, vezi pe ce tale s lucreazh pentru
propagirea natiei romanegt1

Digitalis fi Verax.

1040 cu tolui popn!ar in An diea.

Cintecul
In Frantiea se cunoaste foarte putin si nu s'a tradui de
cit in prorti pans acuma.
C. M.

Cititecul Camevei
(Cintec englezesc).

0 feanee sta gi coase, haina rupta, ochiul sting,

Pleoapa rogri i umflata gi de mune& gi de plins,
Rogil degetele I slake cad pe lucru ostenite.
Iea din noli se incordeazri, cu puterele-i sleite
Migca acid, trage firul gi cu glasul ragugit
Spune cintecul Carne el, inginiud neconteuit.
* * *

Acule mereu impunge, cind cocogul vesel cinta

Si impunge, tot impunge pe ciud stelele apar

Tot impunge piina capul auteteala it frtiminta,
Kria cazi de oboseala, pe-a camegeI bumbi, pe care
Ii sfirsesti, ducindu-ti giudul peste-a viselor botare.
*
*

Vol ce-aveti surori iubite, voi ce-avetI ferm i gi mame,

Rumpiud pinza cea sutire si subtirile on frame,
Vol in be de plaza rumpep traluci multe omenegtI.

Imme 78

Acule merea impunge, tot impunge, tot impunge

It grozava calicie; glodul, foamea ne ajunge
Cusind glulgiurl la o laity cu crimes.) boerestf
*

Dar de ce vorbeac de moarte, aeta groznica naluca

Nu ma sparie, ou dinsa trebul chipul mien s'aducai
Cad i-atitt slabit de munca, de amar ei suferinti
Vail Ce stumps ieste pinea, pe cind mai nemic nu tine
Carnea noastra, al nostru singe, vieata noastra de suspine.
Oh l de ce atitea chinuri date uuora fiinti?
*
*

Acule mereil impunge, tot impunge, tot impunge:

Nesfirsita-ml ieste munca, nu -i vad marginea de 100

$i ce plata pentru dinsa? Pentru hrana nici n'ajunge,

Un pat strimt de paie umezi, casa rece fara foc,
Zdrentte rupte, pine goals, un Met sottun gi o mass,
Prin a podulul spartura privesc luna cea frumoasa,
i paretele iml pare ash, alb si-ass de gol
Ca zimbesc, vaziudu-mi umbra, dese-ori, ca-i di ocol
*

Cite-va minute-co oars, un teas unmet de odihnl I

Un ragaz de-o oars, numsi, nu ca dragostea sit sorb,
Nn sit gust dulceata Wei ci nadejdea cea divink
Dar sa day durerel drumul si nAcazului curs orb,
Dac'asi plinge, de pe suflet, luare-asi pTeatra ce m'apaea,
Dar sub pleoapele 'nrocite trebul plinsul sa -1 opresc.
Plinsul acul iml opreste si in urma tot ma lass,
Apol lucrul pot cu lacrimi, flea voie, sit-1 miujesc.
(Va urma).
Const. Mille.

Feluriini
IntrebuiNareia brpnzulA qi domestirirea ea4clui, D.
Cornevin a cetit iAmaintea societa'tel do antropologie din

Lyon o lucrare prin care arata ca zabalele de bronz aflate in morminte se intilnesc de obiceiii cite (ITO on
cite patru. Urmeaza" prin urmare A eel ingopati miuse
in timpul vietel care cu cite dol sau patru cal D-1 CarDevin crede ca se poate zice cu sigurai4& fi;tiiiz4ific4 dee-

- '74

pre aomesticirea caluluT, ca Tera indeplinita In vrista

bronZului.: D-sa erode de asemenea ca mestelugut calaritulni reste mai nou de cit al inhamatului la care.
Dl Cornevin credo ca Kymrii au deprins acest meqtelug
Innainte de a fi fost respini de Sciti spre apus. Daca
ne aducem aminte de Iliada lul Omer, ne incredintam ca

Inteinsa nu se pomene0e de cit de cal inhamati la care,

nu vedem luind parte la lupte vre un fella de calarime.
So vad Incalecind pe cal numai la nevoe mare qi nu ca
ceva regulat. Prin urmare Grecil nu vor fi cunoscut treqtesugul calaritului pe timpul lui Omer, deli eunovteau
intrebuintarea tailor la tras. (R. S. No. 5, 1883 pag. 158).
*

do curind

in Africa. Dl LupUn lac mare descoperit

ton, cirmuitoriul pro vintiei egiptene Bohr el Ghazal, scrise
ziarulul imes" ca s'a descoperit Cara Barboa cam la
rti grade qi 40 de minute de latitudine nordica qi la 23

grade de longitudine orientala, uu lac mai a$, de mare

:ea Victorit Nyanza. (Revue scientifique No. 4, pag. 128,
an. 1883).
*

Traditii la animate. Dl Muller, care locueqte intr'o

colonie nemtasca in Braziliea, si-a pus intrebarea urrnatoare : Sa nu fie care, la ,speciile animate traitoare In
societati, ceva care sa nu fie nici rezultatul experientei
ciOigate niei o deprindere moltenita,, ci eeva care s se
potriveasca, cu traditiile scrise sau pastrate din vorba numai, la oameni

leata cum a cercat sa dezlege intrebarea. Albinele

Para ac (Melipona si Trigona) ii fac, cum se qtie, faguri

orizontall, alcatuiti numai dintr'un rind de celule regulate, cind Teste loc, Qi aezate astfelia ca celulele do
prin prejur, de la margina, sa fie la aceea-i departare
de celula de la rnijlocul fagurulul. Dl Muller a vazut, in
1874, un cuib de Trigone, facut in scorbura uuui copac
de scortiloara, batrin tai, din lipsa de loc, fusesera Fate

80

$4-S1 fach un fagur foarte neregulat, potrivit cu sectiunea

seorburei. Dl Muller lug &guru' i-1 puse intr'o cutio

mare. Poste un an toate albiuele cari rzuserii, in scorbura .de care am vorbit, pieriserit; totu-si cele tinere nu
faceau cuib regulat, ca celelalte albino de aceea-si specie, ci neregulat.
1)1 Muller mai citeaza" si alt exemplu mai insernnat.
A adzes a cash dui faguri de Melipone de aceea-si specie,

inse din pricing cA unul usese aproape de un feliu de

copac i altul aproape de altul, ah ca ceara din unul
er4 ro9h, Alin altul negrie. La Muller a cash aveau amin-

douh sucietatile acele-asi feliuri de copaci la inamina.

Cu toate acestea cele deprinse cu ceara rosh nu faceau

de cea negrie, nici cele deprinse cu negrie, ros. Nu

poate fi vorba nici de instincte mostenite, eh albinele

Ierau de acela-0 felift; nu poate fi nici de vre un rezultat al experientei, cue! arnindouil felinrile de suc reran
bune de intrebuintat. Sh nu fie oare cevh asem5natoriii
cu traditiea ? (Revue scientifique No. 4, pag. 122, an.
1883).
T. U.

catra celitort!
Anul al treilea se incepe la 1 August 1883, nmnerul 1 se
tiplireste la Cernauti si, de0 va fi in curlud Bata, tot se poate
sk-I trimetem dupA No. 2. Cerem Iertare cetitorilor nostri pentru asemenee incureaturA, inse o oclihnA de o lung de zile mi-a
a tielnet sA-I tiparesc la
foot numai decit trebuitoare si No.
CernautI, cAcl ma aflam aproape do a,colo. Credem caacei can't
ne-au suslinut pan>i ucuma ne vor sustinea si mai leparte si tot
1

mina vor cauti e4 ne mai recominde revi,ta si la alti Pomni

iubitori de asemenea. scriere.

Joan Nariejde.
Redactorul Contempot anului".

--,-----

Privim ca abonati pe D-nil ce vor bine vrol_a primi

tioutt numere unul dupe altul.

La moartea Prea Cuvioviei Sale

Prea Caviosiea sa iera egnmenul une! manastire.

In manastire uu ierau atitia calugari. Iera numal parintele

Dichemvire, parinteleNiipcidild si parintele Lichie, toti slujitori ai
beserecei ; tears parintele Fasolutci, parintele Borcani fratele Fesachi ierau insarcinati cu iconomisirea internatulul. in manastire
iera $i o scoala de scos preoti.
Acesti parinti duceau o vieata poti sii, zici ingereasca, ash
de, bine traieau unul cu altul. Uri undo i-ai fi vazut, tot cite

unul vedeal. Singuratate pustniceasca. Singur in casa, singur in

beciii, in sfirsit singur, singur si singur. Noroc de baietii din internat. lei se mai duceau din cind in cind pe la sfintil parinti
sa se mai procopsasca iu cele duhovuicesti; adeca : sa friga vr'o

bucata, de clrna,t, ea beie vr'un paharut de yin, ori sa traga vr'o

tigarusa. Ba, ce zic ieu? lull aduc aminte ca pe cind iera pe
acolo parintele Veritas (name latinesc), iera nedespartit de parintele Dichemvire. Cu odaile sedeau parete in parete $i macar
ca usa II clespartea, totu-T in usii, lera borta chieiei. Amindol pa-

rintii isi asezasera paturile linga usit potrivit cu capul in dreptul

borle!. !era lucru stiut ; cum veneau in casa, se asezau pe paturi si incepeau sa vorbeasca dintr'ale sfintei Scripturi, se cinsteau unul pe altul cu numele de pore, magaria, dobitoc, si alte
nume frumoase, mi se pare din Apocalips ; leer ca sa, intareasca
cele zise, ca niste frati in Hristos ce ierau, se stupeau pe borta
cheiel.

Parintele Dichemvire alt-feliii lora om tare bun. Avea vinul

Jul la becia si nu scotea de cit cite o cana, de tree ori pe zi.

invatase si Sf. sa o data carte, numal n'avuse parte s'o sfirsasca
din pricina gramatice!.
Inteleg si ieu, zicea parintele Dichemvire, sa invete tine -va

a cetI, a scrie bine, dar sa invete gramatica nu pricep L. Ca

scolariii ma luasem si ieu en ceialalti si incepusem a Invilta
gramatica. De invatat invatam ieu, de pilda cum zicea acolo :

let; dorm, to dorm!, !el doarnze..., or! : fed, feel, fPde... : dar in-

vatam si vedeam cu ochil cum ma prosteam. Cum dracul nu

1,0'1 prosti clad II zice toati ziulica numai: dorm, dorm, dorm?!
7

- 82 tietul Veritas ( parintele) de ce-1 ma de prost ?.. Numal din

pria gramaticei."

In sfirait bietul parintele Dichemvire se plingea ca n'a avut

parte sit invete. Pan& la atita de ran nu-i pares, lose. in loc
Ali bats capul cu grannatica, s'a facut calugar ai a inceput, ea
un adevarat cretin a stringe zinitiaori unul ling& altul, $i acum

de cite on Teri vorba de vre-o alegere de episcop, Sfintiea sa.

zicea :

Parca dac'ali vrea Ten n'asi putea s ma fac Vladica I!.

zeu 1 Adec5, Silvestru sera mai chipos de cit mine ? Nici to
statura, nice par pe barb& ai uscat ea un tir; Tear despre parale, ilia vorba...
In adevar parintele Dichemvire avea barbs mare, statura

nalta Si iera, bine facut, cred ca ar fi fost bun de Vladica, mai

ales ca 1i parale spunea ca are. Chiar 1i carte zicea Sfintia Sa
ca atiea mai multa de cit alti V15,dici. Parca-1 and ai acuma
cum cetea la paati evangheliea in limba latineasca ai incheia in
urma : pax vobis, voua, Mt, WA, ua...

Parintele Napadila ierit cam nou pe acolo, aduca cbiar nou,

de abiea de vr'o septamina venise. Nici via in becifi, nici ne-

mica n'avea. Minch, ai Tel de la masa baietilor din internat. Glamil Inca nu i-1 auzise nimene. edea toata ziva in casa numara
matanile ai blastama pe egumen: N'ar fi mai ajuns sa-1 strainute
din locuaorul lui al sa-1 aduca intro straini. Bietulul pariute ii
iera urit a aedea singur. bra calugar Sf.-Sa. Ba iera ai duhovnic.
Parintele Lichie Inca lera bun suflet de om. Nimene nu-1
auzea gura. Numal demineata innainte de a se duce la pivnita
cit mai vorbea. Spunea ca i se pare ca chieea parintelui Dechemvire se potriveate la polobocul lui. Apol cu anima plina de in-

tristare pornea in pivnita. Se mai intrama iel dupa aceiea, numai limba i se legs.

Bernina parintele Fasoluta gi parintele Borcan.

Am spus ca Sf. for amindol ierau insarcinati on iconcmisirea internatulul. Parintele Borcan aducea din tirg, iera, subiconom ; Year parintele Fascluta ca iconom cintarea nu cum va
sa scape vr'o fascia mai mult. Se temea sa nu se bolnaveasca
baielil de prea mare bielaug. imbuibarea, zicea Sf. sa, baste
foarte rea. Cind baste omul o lead, mai flarnind II mult mai deatept.

in adevar, sub pariuteasca iconomisire a parintelui Fasoluta baietii leran foarte deatepti. Niel noaptea nu puteau dormI. Se
gindeau numal pe undo an putea trace gardul sa-si cumpere ce-va
de mincare, de in vr'o criama. Ca iconom, parintele Fasoluta scotea yin $i pentru parintele egumenul. La masa Sf. an de abea
0 &aratioara putea sa beie i iear in pivnita... treaba Sfintiei sale...

'83

parintele Borcan mai mutt prin tirg umbla, cu Or*. tampara de ale mincarei pentru internat, fear bautura doara pentru
bf. sa. Sarmanul parintele Borcan I Parch-1 vad : nalt, nalt, nalt,
cu rand galban, cu barba galbana, galban la fats numal cu nasal roe.

Cit despre fratele Fesachi, lel facea ascultare la trapeze,

adeca la, masa internatului, si ajuta parintelui Fasoluta, cind iera, de pilda, un caz grabuic, sa scoata vr'uu ulcior din becia.
* * *

Preotul trebuie sa fie pilda de evlavie. Testa adevarat ca

maul isi are caderiie si partile lei slabe ; inse nici o data nu
trebuie sa stie stinga ce face dreapta." Asa zicea Prea Cuviosiea sa, ei vorba si-o Linea. Chiar data si avea caderile si partite lni slabe potrivea O. nu mai tie nimene. Cel care mai stiea
cite ce-va fora parintele Fasoluta, iconomul.
Nn stiu, mai fusese parintele Past:1114a iconom unde-va on
nu, dar binea pricepea iconomiea, intrecea. pan& 1i pe Prea Cuviosiea Sa.
Prea Cuviosiea sa, cum incepea sa se desprimavareze punea

la arat si la semanat gradina si ceiriullocul manastirel. Semana

cartofe, fasole, sfecle i mai cu same sfecle. Le lucra cu slugile
internatului, &idea mincare tot din internat celor ce-1 tocmea la
lucru, si toatnna dupe ce se stringea de pe cimp, le vindea tot
mternatului cu un pre mai eftin, adeca cum cer precupetii. Aceasta iera iconomie negresit. Apoi iconomie mai facea si parintele Fasoluta cu cintariul. Iera iconomicos Prea Cuviosiea sa,
at iera iconomicos numal din pricing ca ura pe piculanti. Fireste, data n'ar ti avut Prea Cuv. sa de vinzare, ar ti trebuit sa
compere de la altii. Pe linga, acestea, nu se putea zice ca dacit
Prea Cuv. sa facea, semanatura, it tinea mai molt atadecit fata.
Slugile internatului on ar fi lucrat la cimp on nu, tot loran pia.tite. i slugi ierau de ajuns. Prea Cur. sa avea in vedere in tot
deauna sa scrie in buget slujbe mai multe de cit ierau ; fear
slugi Linea cite socotea cu cale. i daca vre una nu se purta
bine, o dadea afara. Mal in fie care luna se scblinbau rindasii.
Sedeau cite demi, trel septiamini si cind aproape sa implineasca luna

le dadea drumul. Pentru ce sa le plateasca luna, daca n'a.0 implinit'o? Prea Cuv. sa nu vrea sa, se joace cu banil staturui. Cine
nu lucreaza nu trebuie s minince. Prea Cwt. sa cerea munch ;
fear cit despre leafy nu se scumpea, facea tocmeala sa plateasca
cit cereau. Asa de pilda data venise un om sa ititre rindas. Prea
Cwt. sa i-a spas

A.ice leafs rindasului ieste patru-zeci de lei veclii.",

6.--.

81 --

Omul se gindi ce se mat gindi, se mai scarping In cap qi

in sfircit zise, ca nu se impaca numai cu atita leafit.
Ieu parinte, nu pot cu patru -zoci de lei. Dacit-mi dati
un galban batut ma grind.
Bine, zise Prea Cuv. sa. Nu s'a scumpit de loc. A hoMilt sa-1 deie un galban. Nu-I vorba cri, galbanul nu l'a mai luat iel, adeca, n'a luat namica, pentru ca. n'a implinit Luna.
Pe ling& acestea Prea cuv. sa tea, om darnic.
In internat ea in internat ierau baieti din toate partile,
ierau ci de pe la muute.
0 dale alaturea cu acele in cari cedea Prea cur. sa, adeeit
chiar biblioteca ccolei bra plina de gavanoase de dulceti, de putint cu unt, beciel cu brinza ci altele. Becieele de bringt nu-s
ea banit, sal poti mistui on uncle, trebuie oil cum sa-1 put intr'un loc mai mare unde-va. Cel ce aveau copil la ceoalft, ca parintii, nu le dadea, mina as vie in Prea Cuv. sa cu mina goals,

aduceau ci jet ce puteau. Prea Cur. sa ieara-ci tea destul de

bine crescut ca sa to peat& primi.

Aceste inse nu le Linea numai pentru dinsul.
In manastire se faceau doua mese : masa de sus uude cedea parintele egumen care Tea ci Directorul ccoalei, cef-pedagogul, iconomul ci din dna in rind cite en profesor ; masa de jos
iera masa internatulul unde mincati scolaril cu pedagogii lor.
Acel de la masa de jos aveau cite duct zeci ci cinci de bant
pe zi ; eel de la masa de sus cite tree -zeci. Ca sit nu se mat faca,
inse incurcatura, parintele egumenul orinduise sa fad, tov'aracie.
Cei de la masa de sus mincau ce voieau ci celor de la masa de
jos be cladeau ce puteau ci se platea la un loc.
Brinza, untul, pastramurile ci cite mai avea parintele egu-

menul le dadea in masa de sus cu pretul cu care socotea Prea

Cuv. Sa.

Prea Cuv. sa, D-zeu sa -1 torte, tera, un om ca de vr'o patru-zeci ci cinci de ant, useacios, la fa 0, smolit ci nait. Parch -1
vad cum se primbla prin cerdac cu capul gol, numai intr'o reverends neagra ci incins cu un briu roc, semn de teolog de prin
Bucovina, bra teolog. Avea multe scrierl pe cari nu be tiparise
inch, cunoctea, bine istoriea crectinismulut ci Geografiea.
Pe Met acestea ctiea multe lucrurt practice.
Patise mite. Iera em simtitorifi ci multe imprejurari il faceau sa lacrameze.
Lind venise Prea Coy. Sa pe acolo, parintele Dichemvire ci
altil ziceau ca, avea numai o giubea.
Ca egumen ci Director at ccoalei inse, in vr'o trel ant ci
iumatate, cu iconomii cu una alts, strinsese cite-va Oral+

- 85 sarmanul. Trasura cu cal, vr'o patru mil de galbeni pusi in tovArkie la posesiea unei mosii, vin la pivnita avea, si strain
cind le scotea la soare umplea cerdacul i ferestrele de blanuri
scumpe si de matasuri.
31- In zadar mai osteneste omul in lumea aceasta.. Vra sa
ajunga cutare on cutare rang. Ba trasura cata sa-si flick orb
haine sit alba, on mo il, on acareturi, de cefolos ? Desertaciuni!
Da, desertaciuni", zicea Prea Cuv. sa, and auzea triigind clopotui vre-unui most si incepea sa lacrameze. Mai pe urma inse,
zicea sa-1 inhame caiii sa meargit in mosie. Ca toti oamenii uita
si lel 0-11 cats, de treabil Multi supusl de -al sal an fi dorit sa-I
fie in loc. Fie-care ar fi voit sit tie o caua innaintea celorlalti;
dar ce-1 de lacut ? PADA sa fie, trebuieau sa rabde. Mergeau gbebosi
si cu mina la piept pe dinnaintea Prea Cuv. sale, panit ce nu

mai vedeau bine. Ziceau, inse, si lei pe din dos cite le veneau la
gura. Unii ziceau ca Prea Cuv. sa ar fi tigan ; alpi ca ar fi fort
catanh prin tare nerntasca ; altil vr'un iezuit priphsit prin Moldova. Cit despre scolari, lei i. scrieau parerile pe pared. Numai
cu masa, cu incalzitul si cu disciplina nu so multameau baietii, alt-felitt ziceau ch. Prea Cuv. sa ie bun om, numai de nu
i-ar muri multi innainte. Adeca ziceau si lei cum ziceautotVeeialalti, mai ales ca de cind venise Prea Cuv. sa Director, posturile
si rugaciunile se inmultisera mai al dracului de cit semintia lui
Avraam.

Cu vr'o septiunina innainte de sf. Glicorghe Prea Cuv. Sa fusese la mosie ; i se vede ca sa-si pregateascii, intrarea in fericirea,
vesnicit, umbla o zi intreaga masurind mosiea.. Vremea .era cam
rece. Osteneala neobisnuith, i vintul, poate ajutat si de vr'o boala
mai veche. it pusera in pat. Chbeainh doctor, ada doctorli, fit feredeiedegeaba. Pe fie-care teas boala se intareste mai mutt,
doctoriele nu mai folosese si cucoveica cinta pe casa Prea Cuviosiel Sale.
Acuma se incep zilele de abeliste.
Too. parintii din manastire umblau parch ierau bitituti.
Siirmanul Prea Cuv. sa, iera, bun otn, ziceau Mi. Parch poti
gasi oamoni sfinti !? Unul are una, altul alta si pace. Asa-i lumea. 1)e lacom
tot omul be lacom. Si claci .era cam lute,
avea eel putin cuviute dulci. Dar dace moaro lel, tine stie
clue vine ?"
Sint prilejuri in care be cam greu sit to bothresti yi sa spin
ce-vh, raspicat. Acela, buna, oara despre care-i vorba, ieste bolnay.
Dacit ar fi sa moara, calea valea, ai putea vorbi orb -ce do dinsul ;
dar ditch, se indreapta si afla ? Ai patrt'o? SA-1 lauzi Area din
tale afara, bear nu merge : Se poate sa moult si cel cc va, veni

tt
dupa dinsul sa prinda poxie pe tine. Aga pliteaii

gi

parintii de

sub egumenia Prea Cuv.-Sale.

Parintele Faso luta ei parintele Borcan ierau Inca in mai mare

primejdie. loran cu grija in spate ca de va veni alt egumen ii

poste sufla din slujba internatulul ca sa-ai aduci oamenii lui.
Mal reu inc.:
Parintele Faso luta scapase fare nici un inscris cite-va sutiaoare de galbeni in mina Prea Cuv. Sale, gi se temea ca nu-i va
mai vedea.

Prin ograda incepe a mirosi a coliva ai cu aceasta incep gi

vizitile prietenilor celor mai de aproape ai Prea Cuv. Sale.
Intuit li iutaia tovathaii in mina carora Pres. Cuv. Sa pu-

sese banii pentru imposesierea mogiei, yin sa-i inchida dui;

;era vr'o testea de creditorl vin sa-i deie sarutarea cea mai de
pe urma gi sa-1 ceara parinteasca Prea Cuv. Sale binecuvintare
in chip de iscalitura pe inscrisurile cu cari puteau a se despagtibeasca dupe moartea lui. In rindul acestora iera,

gi pArintele

Fasolutti.

Bietul parintele Fasoluta! Mare cumpana l'a mai trecut!

Grija sutiaoarelor ce la (Muse spre pastrare in mica Prea Cnv.
sale, ii otravea sufletul. Prea Cuv. Sa nu pomenea nimic de dinsele. Si le ceara nu-I &idea mina : cind Prea Cuv. sa iera pe
patul mortei, iel sa aiba grija paralelor ? Mai ales ca Prea Cuv.
Sa nici nu vra sa-1 aduca, tine -va aminte de moarte. Cum le mai
reu. Cel mai blind gi mai pagnic om iera parintele Pasoluta, tar
cind auzi inteo zi pe un oare-carele ziclud ca mai bine ar fi sa
moara Prea Cuv. Sa de cit as se mai chinuasca, zise : dad, legti
nebun pazegte-ti gura, sa nu-ti dai peste om."
Alta data sa-1 fi picurat cu luminarea n'ar fi zis asemenea
vorbe, dar atunci uitase totul.
Uitase, caci, dupe ce iel, cogemite om batrin gi cinstit,stircite vr'o jumatate de zi innaintea Prea Cuv. Sale, ii veni gi Jul
rindul sa -1 intrebe cum remise cu sutigoarele gi-1 intreba.
Ah 1 Nenorocitul de mine ! faca Prea Cuv. Sa cu tonul

situ plingatoril Nu mi-am putut inchipui ca to vei fi Lida ! Nu

ma 'nnadugi Pied de dinnaintea mea, ticaloase 11
Mai pe urina prin staruinta altora ckpath la mina, o Quid,
cu iscalitura Prea Cuv. Sale, dar capata gi o tusk' care -1 faca sit
gads vr'o septamina de zile imvalit in piel de oaie.
*

iera In ajunul Sf. Gheorghe.

1413 leraa tovarilaii ai creditecii,

IN

. gam_
0

Prin cerdac, jos, et ti-va cuviosi carii areal' gind s intre e=

gumeni se primblau vorbiud despre vieme, despre razboaiele din
Spaniea si nici un cuvint despre directoratul seoalei.
Prin fundul cerdaculul be vedeau sfintii parinti stringindu-si
la piept rasele poala peste poalil si mergind sus la Prea Cuv.
Sa sa capete, ca niste fraIi duhovnicesti iertarea Prea Guy.
Sale si vr'o giubea blanita.
Alai incolo, prin dosul paretilor pe la fie-care colt, cite un
card de baieti intrebau care de care : ,,a murit ? a murit ?" fear
Ja usa besericei paramariul cu chieiea besericei in mina gedea gata
sh alerge la clopote indata ce va auzi eft pe Prea Cuv. Sa la l'a
lertat D-zeu.
Dupa ce iesti pillamarifi si to spetesti cArind la apa, maturind si stergind In sfesmce, ail n'ai parte macar de un bacsis de
la clopote ? I Se 'ntelege gaina se hraneste de unde scurma. Bietul palamariii lam aceasta din cinstea gi dragostea ce avea de
Prea Cur. Se. Sederea lul rat chieiea in mina imi amiutea cum un
biet tine a dormit vr'o tree zile pe cimp pazind un cal boluav al
unul megies gi nu s'a departat de Tel pilnii, ce nu l'a vazut mort
si mincat.
Alai spre sara trilsurile incep a trage la scars. Prietenil
Prea Cuv. Sale si ceialalti prea cuviosi carii venisera s5,-1 vada se
eilliltorese. Dupa, dingii plecara gi doetorti ; Year multimea celor
localnici cart asteptau prin cerdac incepe a se imprastiea si a se
duce fie-care prin casele for cu un feliu de nemultamire valuta,
ca si cum ar ti zis: Se vede ca nici null -at n'are de gind sit mottra.
Peste vr'o jumRate de teas total lera in liniste. Isicaiurea

u mai vedeal cite del. Chiar rind se intilneau nu mai vorbeau

emu:. In locul credintei nestramutate de mai innainte ea Prea
Cur. Sa va !Asa sanatate, indoeala cuprinsese sufletele tuturor.
Duca mai deschidea care-va gum, o deschidea, door numai sa

Cine tie sarnaanul, poate se va indrepta 1 I."

Linistea inse nu tint melt.
Clopotele incepura a resunil gi un vuiet de toacit He auzea
tocmai iu odaiea Prea Cuv. Sale. Prea Cuv. Sa trecuse catra

zieti

Domnul.

Vr'o patru parinti duceau intins pe o usa imfasurat in negru

trupul Prea Cuv. Sale ; jeer pllamariul nnergea innainte Cu toaca.
Aceasta e cinstea cinulul calugarese de a-I duce cc toaca la beserica gi vitt si mort.
L'au dus. L'au asezat in pridvorul besericei.
Un sfesnie in cap, un tetrapod cu o psaltire, latil fotul ce
i se (Muse in aceasta, lutne in sehiwbul ranguluil ail trilsurei gi al

is

D-zeu sa-1 lerte iiii stt-1 odihneasca.

Prea Cuv. Sa a trecut la local de odihna, year ceialalt1 au

remas de izbelite
Zma nacazului a sosit, Doamne, Doamne, tine va suferi ?
(Va urmit)

T. D. Sperantit.

Din poeziile lui Eminescu

Cine Ye de villa pentru boala lui Eminescu vom ca,'-

uta a aflam alts data, acuma vom publics dupa, ,, ConvorbirY literare" cite-va din scrierile lui, pentru ca s6,
vada acei din cetitoril notri carii nu cunosc data Eminescu a fost un pretins poet on un poet adevarat.
Dl Macedonschi a reuit in sfirit a implea cups rabdarei i prin infamiea din urma a silit pe multi dintre
membrii societgtei ,,Literatoriul" sh-i dea dimisie, ba
chiar kii dintre colaboratori au simtit unii ca nu le face cinste

a scrie aliiturl cu asemenea om i au dat dimisie, intre

ace ti din urine void cite pe d-1 Constantinescu Teleor,
Djuvara, Iancovescu. Tot Yeste prin urmare simtire in inimele oarnenilor, nenorocirea lui Eminescu nu 1-a facut
pe toti s&-1 batjocoreasca, siguri de a renaiinea nepedepsitY.

Ieatg incepem cu scrisorile poetului.

Scr is oarea Intclia.

Cind cu gene osteuite sera suflu 'n luminare
Doer ceasornicul urmeaza luug'a timpului carare

Cam perdelele 'ntr'o parte cind le dal, gi in odaie

Luna varsit peste toate voluptoasa iel vapaie
lea din noaptea amintirei o veoie 'utreaga scoate

De dureri pe cari inse le sin4im ca'n vis pe toate.

Luna to stapina marei, pe a lumel bolts tuned
i gindirilor dind vieala, suferiutele iutuneci.

...... 89

IMMO

Mil pustiuri scinteiaza sub lumina ta fecioara

Si citi codri-ascund in umbra stralucire de izvoare
Peste cite mii de valuri stapinirea ta strabate,
Cind plutesti pe miscatoarea marilor singura.tate !
Cite termurl Inflorite, ce palate gi cetat1
Steil:1'6.0de de-al tau farmec tie singura-ti aratI!
Si in cite mil de case lin patruns'al prin feregti
Cite frunti pline de ginduri ginditoare le privesti !
Vezi pe-un rege ce'mpinzeste globu 'n planuri pe un veac

Cfnd la ziva cea de mine abia cugeta un sarac....

Desi trepte osebite le-au legit din urna sortei
De-opotriva-1 stapineste raza ta si genul mortei ;
La acela-gi sir de patimi de-opotriva fiind robi
Fie slabi, fie puternici, fie genii on neghiobi !
Unul email 'n oglinda deli bucleaza al sau par;
Altul cauta in lume si in vreme adevar,
De pe galbenele file iel aduna mii de cojl
A Ion nume trecatoare le insamna pe raboj ;
Iara altu 'mparte lumea de pe scindura tarabii
Socotind cit our marea poarta 'n negrele-1 corabil.
Tear colo batrinul dascal eu-a lui haina roasa'n coats
Inteun calcul farit capat tot socoate si socoate
Si de frig in piept si 'ncheie tremurind halatul vechia
isl iufunda gitu'n guler si bumbacul in urechi
Useativ aga cum ieste, girbovit si de nemic
Universul fara margini ie in degetul lui line ;
Cad' sub frunte-i viitorul si trecutul se incheagii.
Noaptea-adinc'a vesniciel iel in siruri o desloaga ;
Precum Atlas in vechime sprijinea ceriul pe limit
Aga 101 sprijina lumea gi veciea intr'un numar.

Pe cind luna stralucegte paste -a tomutilor bracuri

Intr'o clips -1 poarta gindul indarat cu mii de veacuil
La 'nceput pe cind fiinta nu ierh, nici nefiinta
Pe dud totul bra lips& de vieata si vointa,
Cind nu s'ascundea nemica desi tot ire& ascuns....
Cind patruns de sine iusu-si odiheea, cel nepatruns.
Fu prapastie ? genune ? Du noian lutins de api ?
N'a lost hone prceputa si nici minte s'o priceapa,
Cam bra in intuneric ea o mare fa,r'o razij.
Dar nici de vazut uu fuse gi nici chili care s'o vazii.
Umbra celor netacute nu 'ncepuse-a se desface
Si in sine impacata stapinea eterna pace I....
Dar de-oadt'un punct se mists.... cel intaiii gi singur ; Iat6-1

-Do

Cum din haos face mums, learh iel devine tatal....

Punctu-acela de miscare mult mai slab ca boaba spumel
Je stapinul fara rnargini peste margivile lumel....
De-atunci negura eternh se desface in facii
De atunci resare lumen, lung, soare,
stihii....
De atunci i pAna asta-zi colonii de lumi pierdute

Vin din sure val de haos pe carari necunoscute

in roiuri luminoase izvorind din infinit
Sint atrase in vieata, de un dor nemarginit.
Iear in lumea asta, mare, not copii al lumei and
Facem pe pamintul nostru mosunoaie de humid
Microscopice popoare, regi ()steel si invatati
Ne succedera generatii i ne eredem minunati.
Musti de-o zi pe-o lume mica de se masura cu cotul
In acea nemarginire ne 'nvirtim uita'nd cu totul
Cum ca lumea asta 'ntreaga ie o clipa suspendata
Ca 'ndaratu-1 si'nnaintel intuneric se arata.
Precum pulberea se joach in imperiul unei raze
Mii de fire viorie ce cu raza inceteaza,
Ast-felia, intr'a vecniciei noapte pururea adinca
Avem clipa. avem raza, care tot mai tine inca.,..
Cum s'o stinge totul piere : ca o umbra'n intuneric
Cad ie vis al nefiintei, universul eel himeric....
In prezent cugetatorul nu-si opreste a sa minte,
Ci- 'ntr'o clips gindu-1 duce mil de veacuri innainte
Soarele ce a-zi ie mindru iel it vede trist ci ros
Cum se 'nchide ca o rang p'ntre nod intunecosi,
Cum planetii rod ingbeata gi s'asvirl rebeli in spatiu
lei din frinele luminel i ai soarelui scapali
har catapiteazma lumii in adiuc s'au inegrit
Ca $i frunzele de toamna toate stelele-au pierit.
rfimpul inert el 'ntinde trupul gi deviue vesnicie
Cad nimic nu se intimplh in intinderea pustie
i in noaptea nefiintel totul cade, totul face,
Cad in sine implcata reiucep'eterna pace...

Incepind la talpa insh-si a multimei omenesli

i suiud in susul searei pan la fiunt,ile craesti,
De a vietei for enigma ii vedem pe toti munciti
Far' a sti sa spunem care ar fi mai nenorociti....
Until ie in tot'', tot astfel precum una ie in toate ;
J)e asupra tgturora se ridica pine poate,

Pe cind al ii stind in umbra si cu inima zrnerita

Nestiuti se pierd in taint ca i spume nezaritl
Ce-o sa -I pose soartei oarbe ce vor iei sau ce gindesc ?..
Ca si vintu'n valuri trece peste traiul omenesc.
Fericeascii--1 scriitorii, toata lumea recunoascii-1

Ce-o 8a aibi din aceste pentru iel, batrinul dascal ?

Nemurire se va zice. Ieste drept el vieata'ntreaga,
Ca si edera de-un arbor, de-o idee I se leaga
De-oill muri-isi zice'n sineal mien nume o sa-1 poarte
Secohl din gura'n gura si l'or duce mai departs
De a pururi pretutindeni in ungherul uuor crieri

S-or gag, cu al mieu nume adapost a mele scrieri

0 sa'rmane 1 iii to mints cite'n lume-al auzit,

Ce-ti treca pe dinnainte, cite singur ai vorbit?

Prea putin. De ici, de colo de imagine-o facie
Vre o umbra de gindire, on un petit de hirtie
Si dud propria ta vieata siugur n'o tii pe de rost
0 sill bath. altii capul s'o patrunda cum a lost?
Poate vre-un pendant cu ochil cei verzui, poste un Two,
Pintre tomuri bracuite asezat si iel, un brae,
Aticismul limbii tale o sa-1 pima la cintariii
Colbul ridicat din carte-ti l'o sufla din ochelari,
Si te-o strInge'n doul ciruri, aseziudu-te la coada
In vr'o nota prizarita sub o pagina neroada.

Poi zfdi o lume ntreaga, poti s'o sfarmi... or ce-ai spune

Pest toate o lopata de terina se depune.
Mina care-a dorit sceptrul universulul i ginduri
Ce-au cuprins tot universal incap bine'n patru scinduri....
Or s vie pe-a ta urma in convoil de-nmormintare,
Splendid ca o ironie Cu priviri nepasatoare...
Iear de-asupra tuturora va vorbi vr'un mititel
Nu sla,vindu-te pe tine... lustruiudu-se pre iel
Sub a numelui thu umbra. Ieati tot ce te asteapta,
Ba ea vezi... posteritatea ieste Inca si mai dreapti.
Neputind sa te ajunga, crezi c'or vrea sa te admire ?
Iel vor aplauda de sigur biografia subtire
Care s'o'nearca s'arate ca n'ai fost vr'un lucru mare
C'ai fost om cum slut st dinsif... Maguiit le fie-care
Ca n'ai fort mai mult ca dInsul. i prostatecele part
qi le umfla or si ciao iu eavante adunad

b2

=MIR

Cind de bine se vorbeste, l'a 'nteles de mai 'nnainte

C'o ironica grimasit sa to laude 'n cuvinte.
Ast-feliii Incaput pe mina a on -carui to va drege
Re le-or nice cA, stmt toate cite nu vor intelege. . . .
Dar afar% de acestea, vor cats vietii tale
Sti-I gAseasca pete multe, reutati li mid scandale,
Astea toata to iipropie de clinil . . . . Nu lumina
Ce in lume-ai revArsat'o, ci pacatele i vina,
Oboseala, slabiciunea, toate relele ce sint
lntr'un mod fatal legate de o mina de pamint,
Toate micele mizeril unul suflet cbinuit
Mu lt Mai mutt ii va atrage de cit tot ce al gindit.

Intre ziduri, pintre arbori ce se scutura de floare

Cum revarsa luna plina linitita, iei splendoare,
i din uoaptea amintirel mil de doruri iea ne scoate;
A mortita, li -i durerea, le simtim ca'n vis pe toate,
Caci in propria-ne lume lea descbide poarta 'ntrarei
Si ridica mil de umbre dupa, stinsul luminarei . . .
Mil pustiuri scinteeaza sub lumina ta fecioara
i citi codri- ascund in umbra stralucire de izvoare !
Peste cite mil de valuri stapAnirea ta strabate
Cind plutqt1 pe miratoarea marilor singuratate,
i pe toti ce'n asta lume sint supu1 puterei sortel
De-o potriv5,-I stapinevte raza ta i geniul mortell

Sorisoarea a doua.
De ce pana mea remine in cerneala ma intrebi ?
De ce ritmul nu m'abate cu ispita-i de la trebl.
De ce dorm ingrarnadite Intre galbeuele file
Jambil suitori, troheil, saltaretele dactile ?
Dad' to ystieai problems aster vieti cu care lupt
Al vedea, ca am cuvinte pans cbiar BA o 6 rupt
Cad intreb, la ce-am incepe sa 'ncerciim in lupta, dreapta
A turns, in formA, noun limba vecbe i 'nteleaptit.
Acea tainica simtire care doarme'n a ta arfa
In cuplete de teatru s'o desfac ca pe o marfii
Cind cu sete caut forma ce sit poata &A le'ncapa,

st
SA le scril cum cere lumea vre-o istorie pe api?
Inse to imi vei respunde, cA, le bine, ca in lume
Prin frumoasit stihuire sA plitrunzA at mien nume
SA-mi atrag luare-aminte a barbatilor din tall
bunA (Ara
SA-mI dedic a mele versuri -- la cucoane,
Si desgustul mien din suflet sa-1 impac prin a mea mints.
Dragul mieu cAra,rea asbi s'a batut de mai 'nainte
Noi avem in veacul nostru acel soid ciudat de barzi
Cari IncearcA prin poeme s devie cumularzi
Inchinind ale for versuri la puternici, la cucoane
Sint cintati in cafeuele si fac zgomot in saloane;
Iear cararile vietil find grele si Inguste
Iel incearcA sA le treacA prin protectie de (note,
Dedicind brosuri la dame al caror barbati iei verb,'
C'ajungind cind-va ministri le-or deschide cariera.
De ce an voiii pentru nume pentru glorie sa scriu ?
Dare glorie s lie a vorbi btr'au pustiu ?
A-zi cind patimilor proprii muritorii toti sint robi
Gloria -i inchipuire ce o mie de neghiobi
Idolului for inching numind mare pe-un pitic
Ce-o besica ie, de spurn& Iutr'un secul de newic.
Incorda-voiti a mea lira 85, tint dragostea 2Uti lan
Ce se 'mparto cu fratie intre dol Qi trel arnanti.
Ce ? SA 'ngini pe coarda duke ca de voe te-ai adaos
La cel cor ce 'n opereta e condus de Nlenelaos ?
A-zi adese-ori femea ca si lumea e o scoala
Unde'nveti numai durere, injosire si spoeall
La aceste academii de stiinti a ziuei Vineri

Tot mai des se pArandea,zA si din tinerI in mai tin eri

Tu le vezi primbliud elevii eel imberbi in al for clas
Pant cind din scoala toata o ruing a remas.

tot mai gindesti la anil clad visam in academii

Ascultind pe vecbii dascali cirpocind la haina vremei
Ale clipelor cadavre din volume stind s'adune
Si-n a lucrurilor petici &land intelepciune ?
Cu murmurole for blinde un izvor de horum-barum
CIstigind cu clipoceala nervum rerum gerendarum.
Cu evlavie adinca ne'nvAtau al mintii scripet
Leganind clad o planetA, cind pe-un rege din Egipet,
Vai

- 94 Parcal vad pe astronomul cu at negurel repaos

Cum usor ca din cutie, scoate lunoile din haos
Si cum neagra vesnicie ni-o intiude i ne 'uvata
Ca epocele se'nsira ca margelele pe 41.
Atunci lumea'n capatina se invirtea ca o morisca
De simteam, ca Galilei, ca comedic se misca.

Ametiti de limbe moarte, de planed, de colbul pcoIB

Confundam pe bietul daseal cu in train mincat de mold
Si priviud painjinisul din tavan, de pe pilastri
Ascultam pe craiul Ramses si visam la ochi albastri
Si pe margini de caete scrieam versuri dulci, de pilda
Catra vre-o traudafirie pi. selbateca Clotilda.
Imi plutea pe dinnainte cu at timpului amestic
Ida in soare, ba un rege, ba alt animal domestic.
Scirtiirea de condee &idea farmec aster liuipci
Vedeam valuri verzi de grine, undoiarea unel inisti.
Capul greu cadea pe bauca, pareau toate'n inlinit
Clad suns stieam ca Ramses trebuea sa fl murit.
Atunci lumen cea gindita pentru nor avea fiinta
Si din contra cea aevea ni pares cu neputinta.
A-zi abia vedem ce stearpa si ce a,spra cale ieste
Cea ce poate sa convie unei inime oneste
Iear in lumen cea comuna a visa ie uu pericul
Cad de al cumva iluzii testi pierdut pi iesti ridicul.
Si de-acea de-azi nainte pot1 sa nu ma mar intrebT,
1)e ce ritmul nu m'abate e.0 ispita-i de la trebi
De ce dorm ingramadite intro galbenele file
Iambil suitori, troheil, saltaretele ductile
De-oiu urma sa scriu in versuri teams -mi ie Ca nu cumva
Oamenii din ziva de-asta-zi sa ma 'nceap'a laude
Mica port cu usurinta gi cu zimbet a for urn
Laudele for de sigur m'ar mahni peste masura.
(Va urma)
.X

Nellstsforie
(Anecdote Populati.).

Un teran o data numal singur stie

Cum prinsese-o vulpe copogea pi vie

- 95 ducea.. ; dar undo nu still, treaba lul,

La boeriti la curte on mai still lea cul.
Cum mergea cu dinsa se 'ntimpla sa tread).
Pe la crisma tocmai, poposeste-oleaca
Trage-o fliusca omul si 'nsfirsit s'apuca
Sh -1i aprinda pipa s'apoi at se duck.
Cind cola jidanul, bun de cap, cuminte
Incepu cu vorba si cu dulci cuvinte
SA-I suceasca mintea, stii cu maestrie
Dom. ar vra sa-1 ieie in tovarasie.

Ba ti-s frate, ba prieten, ba cunosc pe tats -tau

Ba pe ma-ta, ba femeea, si pe tine mai stiu ieu.
i-I tot spune 0-1 tot toaca de femee de copil
Ct -I cunoaste pan la unul si pe morti si pe cel vii.
Tot ii cinta si cu 'ncetul it indeamna ca sa beie
Si-1 cinsteste
pofteste cam cu sila tot sa ieie
Omul mai respunde : lase, multamesc

Ba destul, ba iearta, ca ma amelesc

lear jidanul pace. Nu mai ispraveste
Tot ii da sa beie bojma si-i vorbeste :
Ca-1 ie drag de dinsul, de copiii lul
Si ca Tel de treaba om in lume nu-i
S'apoi mai ea 'ncetul incepa sa-I zits
Ca sa-1 Tea tovaras; caul-aft feat i-i Mc&
Nu cum-va s piearda vulpea pe nemica.
Zice ca iel stie la negot mai bine
Si ca nici prin minte poate lui nu-i vine
Cum se 'ntoarce lucrul :
Vezi te duel la curte
Spui acolo una, douA vorbe scurte
i sfirsesti. Boietiul striga ca sa vie
a-ti Tea vulpea, s'apoi
mai da si tie
Vr'un baesis acolo, ochil sa ti-i unga
Si-ti mai multameste. Dar te doare 'n pungi
Ca sa -i dal din mina tot in dar. Tocmeala
Sa maT facT, nu-ti vine fear la socoteala :
Ti-i stapin, la dracul... leu gindesc mai bine
La vinzarea asta sa ma lasi pe mine,
Sk vorbesc cu dinsul, dace vrai s'asculti
1/Bani sa iei pe vulpe impatrit mai multi."

'96-Cam ae-odata omul nu se prea'nvoieste,

Dar la urma nu stiu cum se rasgindeste
Si 'nsfirsit cu 'ncetul tot se talmacesc
i se pun la cale piing se 'uvoiesc.

Iear apoi la cale dupit ce s'au pus

La boieriii cu vulpea amindoi s'au dus,
i jidanu'ndata mers'a 'ncurte sus.
Ce-a facut acolo, ce va fi vorbit,
Tirgul cu boieriul inse a ispravit,
Deci boieriul cbieama si pe om sa tie
Mu ltamit cu pretul dad, vra sa fie.
Pre Vil de o data i 1-a spus li lui
Iear apol intreaba :

Bade ian sa-mi spul

De to 'mpaci, de-V vine cu as& tocmeala
Cum vorbit'am,
Omu-si face socoteala

Para, ce sa zica nu prea mult gindeste

i cu cusma 'n mina astfelia ii graeste :
Tau, cucoane drept sa -ti spun,
Poate prost is on nebun,
Dar acum m'am saturat
Tot parale de lust ;
4i mai bine ma gindesc
Cum sit zic sa nu gresesc,
CI sinteti boeriii marit
,, SI

de multe fell cinstit,

De cit bani, acuma, zeu,

Vr'o bataie-asi vra sa. ieu.
Omul zice, iear jidanul clod aude se 'ncruceste,
Curg sudori pe lel ca bobul si ca ceara 'ngalbeneste.
Pe .teran privindu-1 galis, ma, rog, zice, Dumi-tale
Nu lua, bataie, bade. Zeu, mai bine iea parale.
Lear boieriul zice:

Bine. Cum void asa v fac.

Sint om bun. V'ascult cum ziceti, numai doara sa va 'mpac.
Al, al, ai, jidanul zice, ma rog, bade, Dumi-tale
:7
Nu lug, nil rog, batale. Zeu, mal bine lea p',rale."
Iear boieriul om de treaba, pe minut a si chiemat
Vr'o citi-va flacai ce 'ndata pe jidan mi l'au umfiat

T. 'ntr'un suflet far de veste numai cit al fi clipit

-- 97
Negustoriul jos la scars fosCa gata i lungit.
Sal, ghivalt, ma, rog, mai strigh, nu-1 cu dreptul ba-I pi cat" ;
I9,ar fiaca,ii-i foe poronca si se pun pe numarat.
Dal si dal si dhi ui trage-i indesat si potrivit
Ca la, scara. Negustoriul s'ase7ase pe primit,
Si strigh, atrigh 'imainte : Ma rog bade Dumi-tale

Nu lua rah rog bhtaie, zeu, mai bine lea phrale'

caa zicea ca mai degraba, ar fi vrut sa lea phrale,

Ca, Wale nu pusese iu tocnieala Dumi -sale.

Dar en 'neetul, om ca dinsul, neguatorifi mai iscusit
S'a 'mpacat i pan la una, cinci -zeci toate le-a primit.
*

*
*

Clud scum sculat jidanul sa se scuture 'ncepuse

Omul fear cu rugaciune la boeria din nou se duse :
Ieu, Cucoane, dac'ati vra
Mai ruga-m'ai de ee-va,
Dumnealui jupiuu -i bun
Negustoria. Cinstit va spun.
fel pe mine, vezi, nia ctie
Tocinai din copilarie

Si pe tata l'a citiut

Nu leraw lea nici facut.
Si pe mama ca pe mine
,,O cunoaste foarte bine

Si de-aceea m'aqi gindi

,,Cu banat de nu v'ar fi
Partea mea, ca-I chiar cu tale,
,,S'o dau tot Domniei sale".
Bine, atunci boieriul zice, porunceste
Pe jidan la scant iear it mai lungeste
Si din n:u tucepe, tiff gospodareve,
St -I plateasca partea.
Se-auzeau strigind
Nutnai doua glasuri, cam aqh pe rind:
Una I

If Vail ghivalt!Poutof II

Trei I

Ma rog, destul ma doare

Nu mai vrau sit ieu biltaie, zeu, mai bine vrau parale...
Zahnin, Calmin, Moti, Burah, tata vostru leaca moire I..

Patru I

98

Mama Rifchi
7)CincI I' vase I
Tata, val de mine,
.,Zeu de cit sa ieu bataie, ieu pitrule vrau mai bine."
Sapte, valeu; opt iear valeu tot aa a tot strigat
Pan in capat inca-o data iear cinci-zeci i -au numarat.
In sfirit lua jidanul suta 'ntreaga, chiar de plin
On de vrai sa zici primit'a. plata 'ntreaga tot pe yin.
* *

Mai la urma i boieriul, cum bra i Tel pozna

Pe 1eran chiemindu-I zise :
Tine nati-un aldarna,a
Si de odata 'n mina-I puse, suta 'ntreaga numarata.
CInd vazii teranul punga bucuros striga de-odata

Vina 'ncoace, hel jupine, sa'ropartim un Aldan's

Nu al zici c'aI fost tovara i leit'ai pa,gubal."

Char atunci de jos jidanul se sculase ci auzind

Pe l eran chiemiudu-1 ieara, de batut abiea ezind :
Aldaina? Cinstete-1 siugur. Nu mai vreu, Oh I Veis ah, vus
}Ica iel catind in urma i pe fuga -apol s'a pus.
T. D. Speranfd.

1101NOGAMIEA_,
Monogamiea, de i mai rar5, la triburile selbatece, dar

tot o gasim, bine inOles ca nu monogamiea ideal& ci

numai deprinderea de a avea o singura femee cf adesea
numai de nevobe. Sit nu se creadit inse ca ie o nascocire
a civilizatiei de a-zi.

Egipten.ii vechi ierau monogamb, inzestraii fetele

ca si la nob si pedepseau adulterul dind o mie de lovituri barbatului si -Land nasul femeei. Nicb urma n'a mai
remas a-zi din monogamiea lor, doar libertatea de care se
bucura femeile berbere."

09

In Peru poporulul de jos i se impunea monogamiea.

In Mexic de asemenea Ter& monogamiea ; chiar bogatiT
de si aveau voie sd lea mai* multe femeT, una singurd IMO
Ter& legiuitd si numai copiil acesteia mosteneau averile si

rangurile.

Mongolil sint monogami, bine inteles eel stiraci, cad

cei bogati au voie s'a, tie femei mai multe, Inse nu sint
recunoscute toate de legiuite. Si laid): adulterul Te pedepsit.

Vinovatul le datoriu sa plateasca o despagubire ce-va,

Tear femeea poate fi batuta orl chiar omoritd. Cu toate
acestea sint foarte stricatl, si femeile adesea nu-sT ascund
faptele. La IaponejI monogamiea ie foarte moale pentru
bdrbatl din pricina caselor de prostitutie ; mai mult Inca,

bdrbatil au voie ad tie in casa un numar oare-care de

ferael nelegiuite. In scurt rasa mongola ne arat'a o ade-

vdrata prop'asire a cdsatoriei. Se observa de la ripirea silita facuta% Inca si a -zl de KanacIadall, si pan la monogamiea grosoland a Chinejilor si Iaponejilor, trecind prin
poligamiea Nomazilor. In acelall timp soarta femeel se

imbunatateste. La inceput luata ca o prada, mai pe urma, ie numai cumpdratd. Din supusd si proprietate desavirsita a parintilor orl a bdrbatulul, capdtd incetul cu incetul o slobozenie din ce in ce mai mare, si din ce in ce
mai mult le privita ca o persoand.
La Indieni se vede in legea lui Maria casatoriea monogarnd si inc fara voie de despartenie, Tear sotil 41
datoresc unul altuiea credintd. Adulterul Ye groznic pedepsit, femeea bramina necredincioasd poate fi data sa o
minince ciniI pe pieata q i in privelistea norodulul. Tear to-

vardsul iel, dad, nu ie bram, 'le ars pe un pat de fier,

Tear de ie bram putind pedeapsd, cad: D zeu phzeste pe
al sal. La Indieni femeea Te tratatd ca un copil, barbatul trebue s o imvete si sit o povatueascd, Tel Te mintuitoriul iel sufletesc.
La GrecT foarte de timpuriu casatoriea a fost monogama, dar concubinele ieraii incuviintate. Cit despre obiceiul de a-vi furs, femee se gasesc urme ri la, GrecI ;

6-- 100

la Sparta tinarul trebuiea sa fore fata, cu tiinpul ajunsera sa le cumpere, fear mai tirziu parintil trebuiea sa
Inzestreze fetele. Fata far5, zestre ierh despretuita. Personalitatea femeel mai nu avea fiinta, tatal putea sa o

marite fara voea lei. Femeea adulter5, ler& omorita de

barbat, dupa ce mai intaiu o judech innaintea martorilor,
tatal putea lash cul vroea fata i averea ca mostenire ;
chiar barbatul avea vole sail lese averea si femeea ca
mostenire cul va vrol, cum s'a intimplat cu mama lui Dem ostene.

La Latini obiceiurile casatoriei ierau foarte asemenea cu ale Grecilor. Fata nu se marith cu voiea iei, ci parin ii o maritau cu tine le placea for 1i trod vroeau; adesea o logodeau de mica ; multa vreme tatal avea vole
chiar sa strice casatoriea fetei lui. In cele di'nthid timpuri romane femeea iera curat roaba ; exemplu ie cum
Caton tsi-a imprumutat femeea sa Mauriciea lui Hortensius.
Corona ler& ca barbatul roman avea voie sa-si bata femeea.

Spencer arata ca la triburile cari traesc pe o intindere mare de loc si sint impartite ici colea, a trebuit WA,
se desvaleasca monogamiea. Fie-care barbat Innainte' de
a avea mai multe femei a avut una i adesea Imprejurarile l'au facut sa remle numal cu aceea. Unirea barbatului cu o singura fernee ie lucru foarte putin trainic la
Inceput ; barbatul are puterea in mina, de ce n'ar strich
iegatura indata ce nu-I mai place ; mai mult Inca, dac5,

barbatul ie slab si nu le in stare sail apere femeea, altul i-o lea. Dup./ Burckhard la unele triburi Beduine, un
barbat se insoara pana la cinci-zeci de off.
Una din pricinile cari au ajutat la propasirea monogamiel ieste dreptul proprietatei, cad indata ce barbatul a cumparat femeea on a slujit pentru lea nu-i vine
la socoteala sa o alunge on sa se lese a fi despoiat de
altul ; ce-va mai mult Inca, ceialali barbati carii sint ca
i

dinsul, ii vor da ajutoriil contra ripitoriului. Adesea se in-

timpla ca barbatilor nu le d5, mina sa mai cumpere altele, aqh c5, de voe de nevoie remin monogami.

101

Ce-va care ajuta 'Inca la statornicirea monogamiei,

ieste lipsa de razboae caci atunci numarul femeilor le
de opotriva cu. al barbatilor ; si poligamiea n'ar putea a-

vea fiinta de cit silind un numar de barbatl a holt&

Foloasele monogamiei pentru copii sint far& indoeala
mult mai marl de cit in celelalte forme de casatorie. La
poliaaidrie copilul cunoa4e cu siguranta numai pe mama,

asa ca nu se poate bucurl de bunurile ce dau cunoasterea tatalui. La poligamie deli cunoaste si pe unul si pe
altul, putin folos are, cad intrigile dintre copiii mai multor femei casuneaza o mOitne de dihonii,
in monogamie copiii cunosc pe tats ii pe mama, cu
totil sint deopotriva innaintea parintilor ; 'Intro iei chiar
se Lace o legatura prieteneasca, cum zice rominul singele apt vi/4 se face." Chiar intro toti membrii familiei se
face o inrudire 'mai strinsa, ne mai fiind mindati de intrigile poligamiei.

In societatile carile au trecut faza de barbarie se

poate zice ca monogamiea ajuta la imputinarea mortei
copiilor ; cad' am spur ca poliandriea poate fi folositoare

copiilor in terile cum sint tole friguroase ale Asiel, acole

copilul cu mai multi tati poate fi mai bine ingrijit in
privinta hranei care se gasete cu multi greutate. Pe urma
la selbatecil la caril femeea munceste peste masura de
mult, ie o usurinta a fi mai multe, cad' atunci muncesc

mai putin si pot mai bine ingriji de copii, de cit data

ar fi una singura. Dar cu cat mergem spre o stare socials

mai bona, cu cit barbatil cistiga in afar& traiul zilnic,
fear femeea ingrijeste inlauntru de copil, cu atita o stare
monogama ie mai priincioash copiilor de cit on care alta ;

cad' pe linga ingrijirea necontenita a mamei mai au si

pe a tatalui re varsata numai asupra lor.
Mono gamiea mai are inriurire bine facatoare i asupra color in vrista, cad de si in mon.ogamiile, ma, zise,
mai mult selbatece femeiea mai n'are deosebire de cea
de la poligamie, totu-s1 incetul cu incetul o imbunatatire
vadita se observa. Septimentele itnalte Incq.) a 1l4 Da-

102

stere, iubirea adevarata, deli rara, i i are fiinta, macar din cind in cind ; Year femeea incepe sa se bucure de

o consideratie ma' innalta.

Pe urma cind tinereta trece, barbatul cit si femeea
nu sint singur' strain' si fare nici un sentiment unul calra altul. Amintirile si impreuna vietuirea timp de multi
ani desvalesc in iel prieteniea si dragostea care nu ar
putea avea fiinta la batrinete fora de monogamic. Iubirea
din tinerete ne fiind stinsa in iei, se ingrijesc unul pe altul si cata a -li usura, nacazurile batrinetelor. i de cite

on omul nu traeste in trecut, de cite or' amintirile intimplarilor veal* de zeci de ani nu-lfac sa trasara de bucurie ! Toate aceste simtiri innalte nu pot avea fiinta in
o societate poligama on poliandra.
Ieata ce zice Spencer cuvint cu cuvint

Nu trebui de uitat ca monogamiea ajuta, de asernenea la lungirea vietei; dupe ce vrista reproducers' a
trecut, multamita iubirei trainice ce monogramiea desvaleste intre sot', cit si lubirel fiesti, ani' batrinetilor sint
immultiti i greutatile for sint micsurate".
Cu toate feliurile de casatorie prin care omenirea
a trecut se pare foarte adevarat ca monogamiea a ajuns
cu timpul innascuta omului civilizat, si ca toate ideile, toate
sentimentile can sint unite cu ideea casiitoriei cer numai

cle cit unirea unul singur barbat cu o singura femeie". *)

So flea Nadejde.

Socotealci cu Dl. Lucescu.

lovitura a dat'o Dl. Lucescu printr'un
articol publicat in Contemporanul," vroind a dovedi ca
am facut gresala numind i pe Vulcan intre planetele ce
Cea dfntaili

se imvirtesc in jurul soarelui. Dl Lucescu se intemeea pe

un articol al lul Tisserand, publicat in Annuaire du

*) Dupa Letourneau 9i Ilerbert Spencer.

103

bureau des Longitudes, numai toata ciudaliea lucrului sta,

tea in data articulului lui Tisserand, cu mult mai pe urma,
scris de cit articolul mieu din Contemperanul". S5, presupunem a Dl. Tisserand a dovedit pe deplin ea,' ideea

celor ce credeau ca ieste planets Vulcan n'are nici un

temeiii, de unde rose urmeaza c5, ieu trebuea sa stiu ce

va dovedi Tisserand mai multe luni dupa ce voiii fi scris
articolul midi ?! Mi se pare ca asemenea cerere ar fi fost
prea nedreaptk mai ales din partea D-lui Lucescu care
vorbeste in cursul D-sale de cosmografie despre vulcanil
lunei, cind s'a dovedit de mult de catra Faye ca, foarte
gresita idee isi fac de lung eel ce socot ca vulcani adincaturile iei. Am prescurtat articolul lui Faye si am
gasit cu drept cuvint prea ciudat ca Dl. Lucescu WA nu
fi stiut de dovezile zdrobitoare aduse in potriva fiintei

in lung mult timp, dupa ce putuse sa le ceteasel in Revue scientifigue". Cam nu se potriveste acest
fapt cu pretentiea neinteleasa ce avea ca ieu sa fi stiut
mai dinnainte ce kill s5, scrie Tisserand!
Cum ca, aveam dreptul sa, cred ca. ieste Vulcan
unneaza, de acolo c5, asa au socotit astronomi insemnati
nu numai innainte de articolul lui Tisserand, dar chiar si
vulcanilo'r

dupa Aceea.

Ca dovada, void aduce pe _Millet care in a-

nul 1882, 15 lulie, a publicat un articol in Revue scientifique" sub titlul Les planetes extremes de notre systeme
solaire".

Ieata, in adevar ce zice la fata 81; Mail jusqu'a,

present, 11 n'y a rien de plus incertain que ce corps que

plusieurs out vu, que d'autres ont cru voir, et quo l'ensemble de faits parait condamner ; toutefois, ce serait une
grande deception si on ne pouvait revoir ce petit astre" *). Pe urma da, o lists foarte lung5, de observatii
luate din o lucrare a D-lui Ledger, dup5, lista lui Wolf,
intro care si pe a lui Lescarbault din 1859, 26 Mart. Arata,
*) Dar pane acuma, nu-i nimic mai nesigur de aced corp pe care mai
mulfi l'au yawl, pe care altil ei-au inohipuit cii, l'au vazut, si pe care
totalul faptelor pare a-1 condamnit, totu-gi ne-am mire. dace nu s'ar
rites vedea din nou aced, aetru.

104

apoi ea dupa cercetarile la Kirkwood lipseste o pareehe

lui Mercur, caci celelalte planete an toate. In sfirsit inchee zicind urmatoarele cuvinte despre Vulcan : Nous
allons quiter cette planete qui a ete etudiee par Pun de
nos genies mathematiques frangais, qui dolt reparaitre qui
a ete vue enfin, pour un corps plus hypothetique encore
quo Pon n'a jamais vu" **).
Dupa acest exempla cred ca cetitoril nu -nil vor Linea a nume de reu, data, intr'un studiu ca Ce s tim despre lume", in care am cautat sa arat cum mi se infatosa
mie lumea dupa datele de pe atunci cind it scrieam, am
pomenit Qi pe Vulcan intro planete. Negresit ca,' de scrieam articolul dupa publicarea lui Tissandier, asi fi
fost mai la indoeala ski asi fi pus un sewn de intrebare
in parantez dupa Vulcan.

Cit in privinta vulcanilor din luna remin Inca in

asteptare sa vad ce va respunde Dl. Lucescu si cum va
arata ce-1 presto pe D-sa de a primi parerea 1ui Faye,
publicata de Inuit, fear nu dupa ce is i centigrafiase D-sa
cursul.

In privinta lunei Venerei, ma sfichlueste Dl. Lucescu

inteo nota la un articol intitulat Luna VinPrei"

ski ca

sa nu -mi tread, nebagata in Emma nota, mi-o insamna cu albastru. Teat& ce eta in nota do la pag. 180 No. 6 din

Recreafti ftiintifice": D. I. Nadejde ni spune, cu toate acestea, in mod hotaritoriii ca Venus are o lund" (Contemporanul anul I, No. 2, 1881 Julie in 16, pag. 45) Cine
sa fi amagit pe Dl. I. Nadejde ? A ceasta numai D-sa o
stie". Mai intaiii se pare ca ieste un fapt la Dl. Lucescu
a se intemeea pe articole mai noun de cit ale mole. Vad
citat un numar din L'Astrononaie, revue mensuelle, 1,
Aoilt 1882" pe cind articolul mien s'a scris la 1881 Julie in 16. Metoda foarte bursa ! Fagaduiesc Qi ieu D-lui
Lucescu ce-va de acest feat, ca sa-I fac o phicere.
**) Vom piriisi aceasta planet& care a fost siudiatii de iinul din geniiie
noastre matematice franceze, care trebuie sa se mai arate care a fost
vazutii, in sfirsit, pentru un corp mai ipotetic Ind, pc care nime nu Pa
yamt vre-o clgu,

105

Mal inthiii dupa teoriea MI Laplace ieste bu nepu.

tint& s nu alba, Venus, dac5, nu doua luni ca Mars (admise i de Dl. Lucescu) dar eel putin una, cind pAruintal

qi Mars au. Jeste cum am zis cu neputintg sa, nu se fi

format qi pentru Venus o lung macar. Pe urrag dacg
multe din observatiile citate de Dl. Lucescu dup.& autorii
D-sale se pot explica, prin, greqa15, .0r1 prin aceea ca in
dosul Venerei se vor fi aflat planete mid Inca necunos-

cute pe atunci, on chiar Neptun, nu-I mai putin adevgrat ca n'ar fi tiintific a le lepada, pe toate. Mai departe
ce facem cu observatia de la 6 Iunie 1761 facutg de Abraham Scheuten la Crefeld? In adevar acesta vgzii un
corp mic negru insotind pe Venus in timptil trecerei sale
peste soare. (Vezi Revue seientifique pag. 81, 1882 Julie
16) Mi se pare ca din aceastg observatie $i din cele citate de dl. Lucescu urmeaz5, ch trebue sg aibg Venus o
lung, ba 'Inca ca. a 0 fost vazuta.
Pe lingg acestea voiii mai adduga ca,, clupg Dl. Safarik, au observat 21 de persoane cum une-ori se vede par-

tea intunecoasg a Venerei luminata cenu0u. Din cele 21

de persoane, 12 au observat faptul de mai multe

orI.

Mai molt de jumb,tate din numarul observatiilor au avut

be intro 1863 4i 1875; Safarik credo ca s'ar putea observg fenomenul la fie-ce conjunctie a Venerei; fiind cine-va cu luare aminte iii avind un telescop destul de tare.
Cea mai veche observatie asupra acestei lu nizYI cenu01 a
fost facutg, dupg cit a putut aft& Safarik, de catra Durham la 1712, mai pe uring de Bode, Criktian Mayer,
W. Herschel, Schroter, cele mai din urma de Winnecke
qi Klein in 1871. Klein credo ca lummg se poate explica
prin presupunerea ca Venus are o lung." *)

llupg toate acestea poate vedea on -tine ca nu fac

len presupuneri ma, din vint, cum i se pare ll-lui Lu*)

Safarik a publicat eereetiirilo sale in Gaea anul 1874 pag. 154.

0
prescurtare tradusa mai sus se af a 1,1 Iahrbucli der Erfindungen und
Fortschrltte auf den Gebietcn der Physik und Chonie, der Technologic
104 Xechaniti der Astronomic und lifeoevroeogic. Leipzig 1875,

10G

cescu, si a nu ma las amagit fa'ra Fla fiu cel putin cu

tovarili caril sii nu-mi face rusine.
Cred limpezita socoteala cu Dl. Lncescu si prin urmare on dnd se va ivi prilej putem incepe alta.
I. Ntidejde.

=302.1=1Z-es.
Ho lera leste o boala cu varsaturi 0 cu diaree. Se intimpla adesea Eli leste calpinata de fellurite pricini care atita pielea stomahulul, on a matelor sau nervil acestor

organe. (Otravire, mincare de bucate stricate sau foarte

greu de mistuit, riniri de nervi, etc.). In lunile calde de
ara se intimpla asemenea boala in fie-care an ci se cunoacte sub numele de holera europeand (cholera nostras)..

Nnmal a rare on leste foarte tare si atunci se observe

la cel ce patimesc: varsare foarte imbielsugata de materil albe ce samana a alp& de orez precum i diaree tot
de asemenea materil, invinetire, receala la plele, schimbare la obraz, circel la pulpe, puls de abiea simtit ci an-10/.0,1a glasului. Aceste simptome tree de regula 'lute ci

numal rar se dirges Cu. moarte, dar se intimpla de regula", i la hotra asiatica care lovecte adesea foarte multi
oamenl o data i leste foarte primejdioasa de vreme ce

de regula mor mai mult de juniatate din eel loviti.

Mersul holerel asiatice leste urmCitoriul. Mal tot dea-

una se arata dintru'ntiiin slabaciune si turburare in mistuire timp de cite-va zile 0 a nume diaree apoasa Cara
durerl; adesea rose boala lovelte pe neacteptate ca teasnetul. De o data, mai cu same noaptea, apuca pe cine*) Acest articol it traducem ci prescurtiim dupit Die neue
Welt" No. 25, 1383 pag. 630. Autoriul ieste von Pettenkofer din Miinchen si l'a facut pentru Conversations Lexiicon" Iglu! Brockhaus,

107

va diaree strasnica, care numai de la inceput mai ctiprinde exeremente colorate, apoi in curind numai materii ca apa de orez, lesiloase, cu celule epiteliale din matele cele suptiri, cu picaturi de grasime, globule de singe,
cristale de trifosfat de calciti si feliurite ciuperci. Pe linga
diaree se intimpla in totdeauna si varsaturi, ce cuprind
de o data fiere $i materii din stomah, apoi numai aceea-$i
materie ca si diareile. La asa numita holera uscata, for-

ma de tot primejdioasa care se intimpla rar, nu se observa materiile apoase de can am vorbit, pentru ca. paralizarea matelor face cu neputinta darea afar& a materiilor. 0 data cu varsaturile si diareile apoase se arata $i
sete chinuitoare, precum si scoborirea temperaturei si a
pulsului, bataea inimei se slabeste, minele, picioarele si
urechile se invinetesc $i se fac red ca de mort, ochii se
arata, adinciti in gropile lor, glasul se face ragusit si

fail sunet, urina nu se mai poate da afarti, circei durerosi incep in pulpe si talpi, etc. In sfirqit, une on o data
cu incetarea varsaturilor si a diareei, inceteazA pulsul,
bataiea inimei, chiar $i sunetele inimei cu totul si moartea urmeaza aratind semnele unei opriri de singe si paralizari de nervi (holera asfictica eau limAdusitoare). In

cazuri norocite inse, incepe cu incetul a se ridica caldura, pulsul si bataile inimei precum si urinarea incepe
a fi cu putinta, somnul si puterile se intorc leara-si, materiile apoase ale diareilor incep din nou a fi ca de obiceiii. Adesea urmeaza dupa holed, un feliti de tifus,
care tine de multe on mai multe septamini si de care
mor destul de multi.
Cercetarea trupurilor color mortl de holera arata,
doua lucruri mai insetnnate: un catar de mate cu multime

de materie secretata si o ingrosare mare a singelui cu

urmarile Id. In mate, in parte si in stomah, se afla o
materie ca apa de orez, care se alcatueste din apa despartita din singe si din celule epiteliale ale paretilor tubului mistuitoriii. Pielea de prin launtrul matelor ieste
aprinsa, incruntata pe dedesupt si unelocuri desvalita de

3.0S

epiteliii ; ghindurile Qi alto prelungiri Tauntrice se easesc

inflate. Singele ieste ros-albastru inchis, ingrosat mai

mult sau mai putin, in unele casuri cleios ca pAcura. Se

arat& geancadit in ininad, in. vasele capilare lipseste, aka
ca tesetura celular5,, muschil si alto parti sint lipsite de
singe, uscate Ti neelastice, pielea ie cenusie gi. zbircita,
pelitile seroase se gasesc cleioase. Mai totdeauna sint
rerunchii schimbati, une on foarte tare, la cazuri grebe ;
urina cuprinde albumin& adesea chiar inca innainte de
moartea bolnavului.

Singele pierzind mult din apa sa se intelege de ce

se ingroasa si se raised mai incet flume poate pktrunde
in vasele capilare. Din aceasta, pricing inceteaz& resufiarea

in pl 'mil, se intimpla lips& de resuflare Si infAdusire.

Creerii Mu pot fi braniti de ajuns cu singe si de meba se
intiinpla fenomene ce aratl o suferint& de dreeri. Pentru
c71 sing ele ingrosat ieste mai putin de cit innainte de a
pietde ap6, se intelege de ce pielea ieste zbircita. Coloarea
-vinAtal a leteI Si a pielei se intelege din pricina resufla"rel neindestulatoarN cAci se stie ca singele se inroseste,
din pricina oxigenului ce soarbe din aer. In scurt aproape

toate simptomele se inteleg din trecerea a milt& apa

din singe in mate.
lbolera asiatich se cundaste de mil de ani i

unele

p&rti ale Ostindiel (in Bengalul de jos, Malva, doasta Malabarului). Portugbejil au dat de aceastA boa16, rind In
veacul al nn-spre-zecelea an ajuns bye la captil bunel Spe-

ran(e la Goa in Indiea, chiar in scrierile sanscrite aflam

boala descrisii cu toate simptomele sub numele de Susrata
i de narlha nrciri (moarte mare). In sanscrit se mai maineste vishiai1ku (vgrsatura), calaaikic (circei), vilamblket (collapsus.)

Find a toate simptomele bolerei se pot intimpla din

priciiaa, arsenicului on a ciupercilor oteavitoare, se poate
credo ca i holera ieste pricinuita, de vre tin organism
inferior, de vre un Mill de ciuperci. Pan& acuma nu s'a
cercetat acest organism. Fiintele ce pricinuesc boala se

log

bast in

; dar se pot intim% de acolo peste toati

lumea gi se pot destrolta, gi pricinui boala gi in alto locurl unde gasesc locuri priitoare. De mult nu-gI puteau
face o idee lamurita despre holera din pricing c5, pe de

o parte o vedeau atirnind gi de constitutiea paulintuluI

gi de legaturl cu terI uncle Iera, boala. Din pricinA ea
o boala WOr
se ample om de la om de holera, ziceau
lipsitoare, Tear din pricing c5, o vedeau legata de felInl
pamliatulul etc. le venea a o credo miasmatica, adeca ea

frigurile. Pettenkofer a aratat la 1854 ca pe de o parte

leste holera o boala molipsitoare gi a trebue sa fie aduyl Inteun loc germinil ce o cayuneaza, sear pe de alts
ca acel germenl pentru a putea pricinui board, aveau nevole de anumite feliurl de pamint pentru a se intuu10.
Chlar in Indiea sint numal putine districte ii carile holera leste totdeauna, gi chiar in acelea une on se
intimpla numai din cind in dud. cazuri, alto onT adevarate epidemiI. Germenil dui in alto lucurl undo holera
nu-I acas5, la dinsa dau nagtere la maT raulte geueratil
dg fiintI cari t1i pierd inse toata puterea iu timp de in
an doT gi trebue sa, fie adugi lear5,4l germeni de la locul paytereI for pentru a incepe din non o holera. Acyst
fapt a'a observat gi in Europa, cael toate epidemiile an rinnaintatt de la resarit spre apus on aq, la Vermul Inareispre
launtrul continentulu!.

0 dovada convingatoare pentru inceperea unei epidemi1 de holera se cere sa, fie aduyi germenl din terl
unde se ail& boala, no dau epidemiile din Malta gi Gozo,
unde s'au intimplat gepte de la 1835. Amindouo, insulele

slut vecine gi se asamana in 'totul in privinta ptionintului gi a clime): gi s'au aratat de o potriva de priitoare
pentru desvoltarea germenilor de holera,. Gozo Inc gi
maT priitoriu de cit Malta. lnse Malta sta de a dreptul
fn legatura cu lumea, pe cind la Gozo se merge do la
Malta gi ieata, tot deauna s'a aratat intaiu epide idea in
Malta, care putea primi mai ugor germeni adugI din afar&

gi numal peste dou5, tree septamini gi in Gozo. Fiind

- 110

a dupi dint ata spus Gozo avea pama' tui qi clime incte,
mai priitoare pentru holer5, de cite Malta, in tot deauna
au fost epidemiile mai omoritoare la Gozo, Faptul ca nu
ciau desvoltat intaiu epidemiile in Gozo, mate ca ieste
nevoie de germeni aduvi de aiurea qi c5, am grefol presupunind c5, germinii zac oare cum in amoral aqteptind prilej bun. Holera asiatica ieste acia, de veche ca qi
culture intheana, cel putin, dar nu s'a intins in Europa
de cit tocmai in veacul al 19-lea. Negreqit ca pricina
ieste lutala comunicatiilor din veacul nostru. Cea drntliu epidemie adusa in Europa s'a intimplat la 1831,
cinci ani dupA ce an inceput a imbla vapoare din Europa in Indiea vi innapoi.
Afar& de comunicatil se simteqte in Indiea ca gi afarl din Indiea inriurirea pImintului i a anotimpurilor.
Sint locuri carile s'au arittat foarte priitoare boalei vi
altele cari an fost cu desavirgire sau foarte tare scutite
gi anume la fie care epidemie.

In asemenea locuri chiar dace se educe boala, de

prin vecinfitate tot nu se poate intinde. Intro locurile aparate de holera trebue sa cit5,rn oragul Lyon din Fran %iea, prin care se face comunicatie aqa, de mare intro
Paris gi Marsiliea, amindou5, foarte primejdioase in timp

de holer5,. Chiar in 1849 cind in urma unei rascoale

s'au trimes regimente, carile aduser5, holera din Paris i
din Marsiliea, qi cari an incunjurat, cucerit i ocupat militaregte oralul, tot nu s'a intins boala vi asupra locuitorilor.
Locurile de la munti qi din vh'ile muntilor sint mai
putin qi mai rar atinse de boalA de cit cele de la lesuri,
dar qi in cimpie sint intinderi insemnate, locuite adesea
de oameni grad, cari remin neatinse, in timp ce in imprejurimi holera omoar5, multime de oameni. Ca pild5,
se citeaza un district din Bavariea ling5, Dunarea Qi altul
intre Roder qi Spree in Sachsa. i faptele se asamAna
la toate epidemiile. Scutirea de holer5, poate avea
doua pricini: feliul p'amintului gi apa. Locurile aqezate

111 --.

pe phmin' t format din militurl nil tocmg veclil, on pe

coaste plecate tare sint mai priitoare pentru holera de
eh cele asezate pe stind ce se lash grew strhbatute de apa

si de aer, precum i de cit cele de pe muchl sau culmi

ridicate intre douh val.
Cind cercethm cum se grupeazh localithtile bintuite
de epidemil, vedem ca nu se insir6, de-a lungul chilor de
comunicatie, ci formeacla regiunl cari se af16, in basenul
aceluia-$i riu, on sint supuse la acela-$i mod de seur-

gore a apelor de pe dedesupt. Se scotea in potriva

ideilor lui Pettenkofer a holera s'a intimplat si la Gi-

braltar deli leste zidit pe o stinca, atunci iel a calatorit la

1868 si a vhzut a Gibraltarul Ieste ridicat pe o patura

de phmint ros care tine in sine foarte mult6, aph si ca
stinca pe care se asazsa acest phmint leste foarte crapatt1.

Stinca de la Malta leste poroash ca un burete si a01, de

moale, a se poate thlea cu cutitul si cu flerfistraul.
(Va urma).

T. II.

Politica de moravurl.
Monogamic, sfinta noastret familie,libertateindividuallt,
pudoare, etc ! ! Ce mai be'ie de cuvinte, cum a zis Las-

sale, toate aceste slut numai pulbere azvirlith pentru a

ascunde lucrurl scirboase ; nu ma voiu sfil a spun ca in
societatea noastra alp de delicath la auz, se gAseste si
promiscuitate si poliandrie si poligamie, nu-i vorba nelegale, ba iertare promiscuitatea le legala si push sub aphrarea politieneasch. Poate le nevoe de lamurire ? Dar
ce leste prostitutiea, dach nu un soil de promiscuitate, si
nu ieste push, sub phrinteasca ingrijire a politieI ?
Dar acum s'a gasit eh toate acestea nu slut do ajuns, cum Bucurestil oral european sh fie mai pe jos de
cit Parisul on Londra ? In acelea FA fie politica de moravuri si in Bucuresti nu? Frumoasa politic de moravurIi

- iih
care a dat nite rezultate minunate s'a nu fie i la not ?
Pare c5, atI uitat ca sintem Belgiea Orientului ?
Sustinaoril acestei minunate institutil zic ca trebue
de fa.cut aceasta pentru a irnpiedeca propairea groznic4
a a virusului sifilitic. Ce n4lucire au aseminea oameni. carii vor a st&rpl un reu cu un mijloc ce-1 va immiflti inmiit, sacrificind o multime de fling nevinovate.
Politiea dc moravuri le Inca o ticrdoie din multele
pe cari mintea omeneasca le-a nascocit. Agentil lei au,

voie on la ce timp i on pe care femee ar presupune-o

iei c ie necinstita sa o tarie la politic pentru a fi cercetata de doctor de ie sanaloasa; i tot odata pentru a
se incredinta de are autorizatiea politiei de a face metequgul de tprostitufa.
In Frantiea, unde multamita" nascocirei bArbateti a-

semenea politie I I are fiintA, s'au intimplat multime de

nenorociri din pricina acetel neruinate bande de selbated', caril se numesc agentil politiei de moravuri, femei cinstite au fost prinse, tirite in politie de catrg, aceti daral; fete tinere i cinstite au murit din pricina
scandalului el scirbei de a fi tirite i supuse cercetgrei
doctorului, 4z1p.pa ce ?mai hataiii alt stat impremA cu cele
mai injosite i mai destrinate ale societAtei de az-i.. Femeile fug de acelti agenti mai groznic de cit de nite
cirri turbati. Ce vroiti stau pe uli a ca la y'inat qi se rapad dupe', gust asupra pra'zei. Sint pilde c5, femei urmarite de iei eau omorit aruncindu-se pe fereti i cite altele de scnul acesta.

Ce vroii, femeea on fata care in timpul noptil alearga poate dupe un doctor fiind ca tatal, barbatul on
copilul ii lint in priejdie de moarte poate fi prinsa ci
inchish" papa ce sa cercetez5, de nu ie femee publics.
Chiar 2ioa mare femeea vine de la lucru on din tirg,
agentul o opregte o tirie la politie, indata ce nu i vine
lui la socoteala. Ce vroii, pentru femei nu ie libertate
personal5,, femeea nu ie persoanA, iea Inca brie dupti
d'insa lantul robiei. Va veni vremea 8a nu putem ie1

113

din cash ra'al phzitoril Dar ce zic, s'au intimplat cazuri

cind logodnica a fost ripith de lingh logoclnicul shu, find.
ca agentilor li s'a ngzh,rit ce-va: ra'cne,Ae, striga, roagit-1

sa meargh sa se incredinteze de la marturi ca presupunerea lui nu ie adevarath, iel nici nu to aude zice ca
spul minciuni. Cad' ce li pash, pare ca dad, se va ade-

veri ca nu an avut dreptate, are sa -i pedepsasch ci-

ne-ya, o gret,-,alh mai mult vor zice cel mai marl ce-I de
facut. In caltea, D-lor apAratori ai poliiei de moravuri,
odath cu votarea unei asemenea legi faced cel putin bu-

nhtate de regulati ca fie-care femee sa poarte cite o

zgardh pe care sa le scris a cul fiich on femee le, cari
astfelhl avind un feliti de garant sa fie scutita, de atitea
milelii. Pilate cu chipul acesta femeile nevinovate cari

nu se vor supune la poftele agentilor, nu vor fi murdhrite i infectate de speculul doctorulul, purtatoriu al
otrhvel de care void sa va feriti; nici nu vor minea
alopti in inchisori di'mpreunh cu cele mai stricate nenorocite.

S5, mai indrhzneasch a zice eel cari an asemenea idei ea bArbatil nu sint tiranii femeilor qi 'ea, nu le au ca
roabe. Cind pentru gustul de a-0 face toate mieliele cu
siguranth, (dupe credinta lor), voesc sa jertfeasca chiar
femei cinstite. Ce ie de &cut, ziceti, cite-va greeli, dar
vom pune stavilh acestei infectiuni; greala, cetiti tratatele despre aceasta i va veti incredinta.
Nu sint destul pamflet pentru naonogamie casele de
prostitutie, mai trebuea inch politiea de moravuri. Curaj, atl. apuoat bine. Nime nu thghduefilte ca oamenil sint
stricati, ca sint chiar selbateci in privinta sexualh. Dar
ca acei cari tipa, mai mult pentru sfinta familie, pentru
pudoare i ao, mai departe, sa faca legi, sa reguleze gi
sa oploasch desfriul, sa iea tare de pe asemenea mirOvil,

sh dea tot ajutoriul nelegiuitelor cari tin asemenea case !

Cine nu tie oh dad' o nenorocita fuge din o cash
de prostitutie, politiea se pune in mirare, o prinde i o
aduce sa -li implineasch frum.oasa functie sociala,

114

Inte leg Fsa se amestece politica acolo unde poate impiedeca reul, char srt oploseasca Hi sa ajute asemenea lucruri, le chiar o do vad5, de nesocotinta. Femeile sint
prinse 1i arestate indata ce s'ar presupune ca s'au aninat
de trecatori, ziva in amieaza mare ; sexul slab pro voaca

pe cel tare, ininorul pe major i pentru ca eel din urma

cu toat'a maretile calitrtti cu cari, s'a supranumit, cade
in crtpcana celui dintaiu adeca a minorului acesta e ped epsit, inchis, batjocorit, etc. Barbatul de trei- 7 eel de ani,
chiar invatat care a avut toate mijloacele de a se lumina, de

a capata o idee mai innalta de moralitate, se teme srirmanelul sa nu cads in cursa unei minore, de epte -sprezeci on opt-spre-zeci ani poate, careia societatea nu i-a dat
nici mijloace de a se lumina i nu poate avea vre-o idee
do morala mai innaintat5 de cit selhatecii, adeca nu are
nici una, ci merge calauzindu-se numai de simturile cele
mai dobitocesti. Ei bine, innaltilor stipini, de ce nu m 6surati cu aceeasi masura i pentru femei ; data iele sint inchise, de ce sa nu fie si barbatii cari vor provoca pe femei ?
Citi pe ulita nu urmaresc femei cinstite, nu incep a le face
curte, ii adesea retipsc ale nenoroci. Prin gradin; citi

imbla cu cirdurile dupa ash numita curte, un soni de

mincare care stric . case, nenoroceste famllii Qi sminteste

fetele la cap ? Prin saloane ce fac eel mai multi data nu
curte, atit femeilor m'aritate cit 1i fetelor ? Multamita

acestil maestril alese reuesc adesea sa fuga cu femel

chiar din bal. Tel bine trebue sa faceti o politie de mo-

'

ravuri i pentru barbati ; ma tem rose c5, vor fi cam do

la olalt5, inchisi ; si-apoi stim not vorba ceea corb la
corb nu scoate ochii."
Cind faceti asemenea legi ziceti ca sinteti logici si
drepV, ca in folosul saurtatel trebue sa inchideti i cercetati pe femeele desfrinate ; iel bine nu ie logic nu ie
drept ca vi barbatil desfrinati sa fie inchi1 ?
Sofiea Nadejde.

;a-. 115

D irectiea urmata de Cortemporattul"

(sfirsit).

In privinta literary trebue mai intaiii sa spunem cite-va cuvinte despre pricinile ce ne-au impins sy publicdni anecdote populare ai povesti ai apol despre naturalism.

Am publicat anecdotele qi povestile i pentru insemndtatea for literal* cdci stim ca plac multora cum ne
plac si noud, dar mai ales pentru a strinize material care
sa ne dea putintd, de a cunoaste starea sufleteased a poporului nostru in trecut, acuma $i leghturile lui cu vecinii. Dl (faster a cercetat mare parte din materialul literatures populare ro mine $i a aratat cum au strabdtut

multe credinti din producerile literare scrise in baffle $i

anecdote. D-sa a mai spur ca afard, de acest material
iesit din literatura scrisd, mai ieste incd un material
foarte greu de deosebit, dat de mitologiea populard. Dar
chiar fall a cerceta, in privinta originei credintelor din
basme si anecdote, ieste de folos sa vedem cum priveste
si cum intelege poporul lumea. Ieste o gresald a idealistilor, a voi sd-si inchipue un teran romin care nu se afld in lumea incunjurdtoare in loc de a cerceta si a cunoaste pe teranul adevdrat. Prin darea la iveald, a anecdotelor si a povestilor noastre, credem ca lucram $i not
pentru a face cunoscut teranul romin.

Aice ieste si locul de a spune ca n'am publicat anecdote tigdnesti, etc, cu gind de a ne bate joc de ti-

gani, ci pentru a arata cum si-t inchipue poporul. Do asemenea prin anecdotele despre Jidani nu von avea do

gind a ne bate joc de dinsii, ci numai a ardtd cum

inchipue poporul ; bine reu, dar trebue sa stim nu
cum ar trebui sa gindeasca poporul, ci cum gindeste.

sd-$1 i ,p15, capul cu visuri

despre feliurite lucruni, not sa cautdm adevdrul,
Cat despre naturalism spunem numa c6, ne -am 11Q-

Lasam pe sama idealiatilor

116

Varit pentru dinsul in potriva idealismului i in scurt ca

naturalismul in literatura, insamna intronarea adevarului
in locul viselor. Ieste de mare trebuinta sa se studieze
omul ma cum ieste in societate cu patimile lui i cu urm-rile lor, lara, aceasta cunotinta nu se vor putea starpi relele.
Despre naturalism volt) scrie un articol a nume pentru a
putea respunde d-lui Xenopol. Am putea sa ne lasam
de asemenea respuns, caci d-1 A. G. Djuvara a scris o

carte intreaga ca respuns. Noi inse avem de Bind s

luau' lucrurile dintr'un punct de vedere ce-va deosebit,
sa stringem apararea naturalismului mai pe scurt. On
cum indemnam pe cetitorii noqtri sa, nu tread, cu vedere
scrierea d-lui Djuvara, care ieste foarte bine alcatuita gi
bine scrisa. Ne simti fericiti ca s'a gasit in Romaniea asemenea luptatoriii pentru naturalism. Asupra unor puncte
nu impartaqitn parerea autoriului, dar despre acestea alts
data.

Pentru a face cunoscuti autoril naturalists am trades mai rnulte bucati din Zola etc. i vom mai traduce.
In Contemporanul" s'au dat la iveala si cite-va incercari de scriori originale, pentru ca not orede ca
chiar de nu va avea tine -va numai de cit talent pentru
a face lucrAri de arta, dar in insufletit fiind de metoda
naturalists, va da macar documents omenmti, va arata o
parte din adevar. Noi nu zicem ca incercarile de nuvele" publicate au fost toate naturaliste sau toate bune,
cetitorii n'au de cit sa-sh face singuri Mee in aceasta
privinta.

Am crezut de cuviinta o asemenea dare de same

pentru a inchiea oareli cum in scurt mersul ideilor noastre p5n5, acuma. In anul al treilea marl lupte ne asteapta intro altele cu Revist4 teologicaa qi cu cel ce
se in rota de coala idealists. Ne vom face datoriea pe
cit vom putea.
Inca o chestie insemnata despre care s'a vorbit adesea in Contemporanul" ieste chestiea femeilor. S'a dowdit priii uu Tir de articole c de geaba se lingulesc

117

baxbatil cu ideea ca se vor putea apara nedreptatea ce rack

femeilor prin invinovatirea ca sint mai proaste de cit barbatil. S'a aratat ca creerti femeilor sint maY grey de cit af
barbatilor, dacg se tine sam?L de greutalea trupului. A cest
rez.ultat asa de inseamat l'a scos autoarea articolelor din
datele cuprinse in articolele si cartile privitoare la aceasta
materie $i mai pe urma s'a adeverit prin cercetari foarte
insemnate ale lui Manouvrier ca nu fora, gresita. Prin urmare singura arma ce mai remasese in minele barbatilor
si de care se folosi ysi Dl. Maiorescu Intr'o conferintii
D-sale la Bucuresti, s'a frint. S'a publicat in Contem-

poranul" o prescurt:ire a cartel lui Stuart Mil intitulata

Supunerea femeilor" si s'a aratat cum se sfarma toate
incercarile barbatilor de a-si sprijini privilegiile.
Lucru ciudat inse, deli de nuke on s'a spus limpede
ca not privim votul, fie si universal, precum yi parlamentarismul ca comedii; totu-si s'au gAsit unii caril au scris

ca not cerem pentru fame): drepturi politice. Departe de

not asemenea idee, nu ca s'ar cuveni a nu le da i astfeliu de drepturi, barbatii carii cred de mare folos votul
si alte exercitil nefolositoare ; dar pentru ca not stim bine

ca de s'ar si da asemenea drepturi femeilor tot ar remanea in robica barbatilor cea mai mare parte.
Despre. casatoriea adevarat morala, adecti intetileeata
numai pe iubire, precum si de casatoriea libel% care ar
face cu putinta mai ware numar de casatorii morale Inca
s'a vorbit in Contemporanul" si se va mai vorbi Ind va
fi trebuinta.
I. Nddejde.

indreivicala la urt plagiatortit prins

cit ntina'n, sac.
in nTelegraful" de la 26 August 1883 ne respunde 1)1. A.
J i1jrr't 414 Al. raigrot la iumoviiVrea, ye i -au facia call 04-

- 118
gleazh lucrarile D-sale in di eapta si in stings si astfeliii imple
colonele Telegrafolui.

D-sa se mieara si oare-sl cum ne lea in As, ca l'am descopetit tocmai ocurna, clupa ce si-a facia mestesugul time de zece
luni de zile. Spy e lamorires, D-sale ii vom spune eh de mult stiesim ca plagieaza (ne lei destula, dovadhliimba luerarilor D-sale),
dar nu ni s'a nimerit sh punem, panh in urma, mina pe texturile
franceze.

Dach Al. Paigrot insamna, Plagiator, nu ne pasa, faptul inselaciunci si a furtulni literar remine nesting. Cel mai multi din
cetitoriT Telegrafulni" all erezut de bung mina ca lucrarile Mhrioara" si la Herastrau" sint hicrari originale ale unuia care
are gust sh-si puie un nume eindat. Mal cinFtit ar fi fost, daca,
or fi spas la fie-care bucath dopy tine a lunt'o si nu ar fi taut -tt
sit insole lumen. Se vedP ca di. Al. Paigrot s'a, indeletnicit mult
cu cetirea .,Cimpoiulul" de ne da, de gicit intorshturile ce face.
Dl. Al. Paigrot crede eh, ar fi fost o grosolana necliblicie a
iseall Al Paigrot, cind avea de Bind sa, furs ; Ilona ni se pare ea

din potrivit si a facet astfeliii o portith en sa sape cind va

fi

prins cu mina pe lucrul altuia.

Despre greselele de traducere Si de loccllizare se aphra foarte

Ain D-sa, cacT orT cum a scoate intern) Inc fraza despre ceasor-

nic si a o lash in alto! nu arata vre o ghibacie deosebita.

Culmea tuturor Teste fraza nrmiltoare : Observatiea aceasta

a d-Tor Digitalis si Verax mai dovedecte ca n'au nici cea mai
mica idee de modal espeditiv in care se face partea literara din
un ziar politic I" Ash dart ne marturiseste cu nevinovatiP Dl. Al.
Paigrot ca partea literarii, din ziarele politiee se face furInd de
icT

ski de colea.

NoT stim eh la nnele ziare se fac tot astfelia Qi partea politica, ba chiar si articolele de fond. Aduceti-va, aminte de Na-

tiunea." Dar &eh se face astfelin nu urrneaza, ca ash-i bine si eh,

clack toti fury, nu mai leste oprit de a fora, si pentru oameniT cinstiti.
Cinstite Al. Paigrot multe 1ncruri mirsave se fac de ziarele tole

marl, de oamenii cei marl O. de eel mici; dar departe am ainn ge dad, no-am crede din aceasta. pricing in drept (11 a no lug, asemenea modele.

DI. Al. Paigrot poate va fi tii nd ca jurnalele frantuzestl de

pe can se lauds can furat, nu au obiceiii a -fl fabrich aca do
experlitiv (ce cuvint delicat, lua,0 sama, va rog) partea for literara.
Dacit ash se face partea literara la toate ziarele politico ro-

mine, ar fi ctorii D-sa sit dovedeasca, urn nu credem Mita nu

vom avea dovezi. Despre Telegraful" unde se afiA oploqit dl.

119

Al. Paigrot nu ni se cade a nu1 credo, ea trebue sa tie singur

cum stau trebilo si afarit de acestea respunsul D-lui Al. P. se
vede ca a fost luat ca bun si de rkdaqie. Treaba D-lor sale. Cetitorii vor judeca, cuin vor vol.
Mai spunem cite-va cuvinte cinstitului Al Paigrot, a nume
ne miera,m cum de a remas nepedepsit de loan Popescu si de
Coshed Dobrogeanu pe carii i-a facut sa joace roluri mirsave si
de ris In nuvelele D-sale. Orl poate acesti prieteni s'au sin4it
maguliV de descrierea ce le-a Mout! Ieu unul rnarturis ese ca nu
magi fi simtit tocmat vesel, data cine-va ar fi spas ca tot sodalismul si tot ce asI fi Mout pentru omonire mi-a slujit pentru a
ma face iubit de feliii de fella do femel de uliVa, carora sit 1t
sarut calcaml pentru a le da, indestuiarea de a vedea injosit iiinaintea for un om do care tremura imparatil. (Bre ! Bre I Bre I).
Rolul lui loan Popescu leste st mai caraghioz si arniuteste de
tine -va diutr'un roman inglezese, care 41 inchipuea ca are ochi
asa de al drmului de strapunge pe eel pa caril priveste si ---1- bine
InOles, Iera om ea toff oamenil.
Din purtarea d -lui Al. Paigrot cu prietenil D-sale (nu va
zice ca trebue gi in numele for de gout metateze) se vede ce fe-

liii de om de treaba ieste si ce &dull an putut sa-1 mie pe calea ce a apucat. Sa-I fie de bine, ii urez reusita.
Verax.

.FELIURI.2111

Laptele cad ea doftorie: Un coreespondent al ziartilui Milk Journal" din Londra spune ca laptele, ne fort,
dar numal incalzit, atita cit II trebue pentru a fi pla cut,
se intrebuintazA in Indiea in potriva diareilor celor mai
tart, a durerilor de stotnah, a holerei, a disenteria Duka
Medical, Times and Gazette" laptele astfeliii pregItit ar
fi foarte bun in ti'npul frigurilor tifoitie. leste o mincare
hranitoare qi uyoara. (Revue scientifique No. 18, 1882
pag. 575.)
*

*
*

lneerceiri fdcute asupra unui spinzurat. Un oarecare Tracy fu spAnzurat la Chicago la 15 Noeravrie 1881

-no

pentru as ovorlse, vertebrele gituldi se rupsera. 0 minute dup mbarte, zice Scientific American" doctoril
Mann si i3luthardt au facut Incerarile urmaloare : Un
pol al pilei electrice fu pus in comunicatie cu mAduva
spingrei, altul cu inima. /ndat4 se facura zgircituri in
muschl pe made treeea electricitatea, dar mai 'ales la fate
si la git. Inima incepa a bate incet, dar regular, deli
gitul lera cum am spus cu vertebrele despartite. Doctorii Mann si Bluthard cred ca la cel mai multi Atnericani
spinzuratl moartea Ieste pricinuit& de o ingrozitoare zguduitur& fn sistemului nervos. Iei socot ca dac& prin.spinzutare se intimpla sa nu se mph colona vertebrae& nici
maduva spina'rei, atunci s'ar putea inviea cel spinzurat
prin electricitate, prin frechrl sau prin alte mijloace (Revue scientifique" No. 18, 1882 pag. 575).
*

*
*

naerea falqilicaici. Se amesChip de a eunoaqte

teca dou&-zecl de partI de miere cu 60 de parti de ap&
apol turnam spirt in amestec; data mIerea a fost falsificat& cu glycoz5, atundi se lase la fund o materie alba,

adic& dextrin& (Revue seieiatifique pag. 574, No. 18 1882.)

Cuctriz cetitori!
And. al treilea se intepe la 1 August 1883, numerul 1 se
tipareSte la Cerniiuti si, desi va fi in curiud gatai tot se poate
sa-1 trimetem dupa No. 2. Cerem iertare cetitordor -nostri pen-

tru asemenea incureaturit, inse o odihnl de o lung de zile mi-a

fost numal decit trebuitoare $i No. 1 a trebuit sA-1 tiparest in
Cernauti, cad ma aflam aproape de atolo. Credem ca ace! -tari
ne-au eustinut pane acuma ne vor sustinea $i mai leparte $i tot
data vor taut& sA ne mai recominde revlsta si la alti Domni
iubitori de asemenea scriere,
_roan Nadejde.
Redactorul Contemporanului".
41

Privim Ca abouati pe D-uii ce vor bine vrol a primi

&WA, numere unul dupe altul.

DIN POEZIELE L Ut EMINESCUI

(urmare.)

Serisoa,rea a treia,
Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vr'o limbs
Ce, cu-a turmelor paqune, a iei patrie si-o schimba
La pamint dormea tinindu-s1 clpataiii mina cea dreapta
Dart% ochiu'nchis afara, inlauntru se deqteaptl,
Vede cum din ceriurl luna luneca gi se coboara
i s'apropie de dinsul preschimbata in fecioarO.,
Inflorea cararea ca de pasul blindei primaveri ;

Ochil iei sint plinl de umbra tainicitelor dureri

Codril se infloreaza de atita frumuseta
Ape le 'ncretesc in tremur straveziile for fete
Pulbere de diamante cade fink ca o bud,
Scinteind pluteit prin ger gi pe toate din nature
fi prin mindra fa'rmecare suna'o muzica de soapte
ear pe ceriuri se innalVa curcubeele de noapte...
Iea qezind cu iel alaturi, mina fine 1-o intiode
Parul iei cel negru 'tt volurI de matasa se desprinde :

Las BA leg a mea vieatl de a ta... In bratu-mi vino

i durerea mea cea dulce cu durerea ta alino...
Stria in cartea viet,e1 leste gi de veacuri qi de stele
Ieu sa flu a ta stapiuift, to stapin vietel mele".

i cum o priva, Sultanul, lea se 'ntuneca... dispare ;

leer din inima lui simte un copac cum ca rAsare
Care create lute.) diva co in veacuri, mereu crecte
Cu-a lui ramuil peste lame, peste mare se latete ;
Umbra lul cea urieaqa orizonul it cuprinde
i sub dinsul universal bite umbra se intinde;
Iear in patru pArVi a lumei vede qirurl muntil marl
Atlasul, Caucasul, Taurul Qi Balcanii sPculari
Vede Eufratul ai Tigris, Nilul, Dunarea batrina;
Umbra arborulul faluic peste toate be stapina
Astfeliu Asiea, Europa, Africa cu-a iei pustiuri
i corabiile negre leganindu-se pe riuri
Valurile verzi de grie legAnindu-se pe lanuri
Annie termuitoare qi cetati linga limanuri,
10

- Nate se intind nainte-i... ca pe-un urias covor

Vede tar& lingi tart si popor ling& popor
Ca prin neguri alburie se strevad si se prefac
In intinsa 'mparatie sub o umbra de copac.
Vulturii porniti la ceriuri pan' la ramuri nu ajung ;
Dar un vint de biruinta se porneste in delung
Si loveste rinduri-rinduri in frunzisul sunatoriii,
Strigate de Alah! Alah 1 se and pe sus prin nori
Zgomotul crestea ca marea turburata si inualta
Urlete de batalie s'alungau dupa, o lalta
!nee frunzele-ascutite se Indoae dupti vint
SSi de-asupra Romei noun se inching la pamint.

Se cutremura Sultanul... se desteapta.. si pe cer

Vede luna ce pluteste peste plaiul Eschiser ;
Si priveste trist la casa Seihului Edebali
Dupa grata de fereastra o copila Iel zari
Ce -i zimbeste, mladioasa ca o creanga de alun
Ie a Seihului copila, e frumoasa Malcatun.
Atunci Iel pricepe visul ca I trimes de la profet
Ca pe-o clips se'nnaltase chiar in raid la Mohamet
Ca din dragostea I lumeasca un imperiu se va nest
Al caruia ani gi margini numai ceriul le cunoaste.
Visul eau se 'nfioreaza si se'ntinde vultureste

An cu an imparatiea tot mai larga se sporeste

kart flamura cea verde se inualta an cn an
Neam cu neam urmindu-i zborul si sultan dupa sultan ;
Astfeliii lard dupa tar& drum de glorie-I deschid...
Pan' in Dunare ajunge furtunosul Baiazid...

La un semn, un term de altul legind vas de vas, se leaga

Si in sunet de fanfare trace oastea lui intreaga

Ieniceri copii de suflet a lui Alah si Spahil

Vin de 'ntuneca pamintul la Rovine in cimpii
Respindindu-se in roiuri intind corturile marl
Numa 'n zarea departata mina codrul de stejari.

Ieata vine-un sol de pace cu-o naframa 'n virf de bat,

Baiazid privind la dinsul it intreaba cu dispret ;
Ce vrei to ?..

Noil Bunt pace! Si de n'o fi cu banal

-- 1

bomnul nostru-ar vrea sit vaza pe mrtritul implrat.

La un semn deschisa-I calea gi e'apropie de cod
Un Writ' atit de simplu dupa vorba, dupit port.
Tu iestI Mircea ?

Da'mparate I

Am venit Ea mi to 'nchinl
SI nu schimb a ta coroana Intr'o ramura de spin!.

Ori ce gind a!, imparate, gi on -cum veI fi sosit

Cit sintem inch pe pace ieu Ili zic: Bine-ai vault!"

Despre partea inchinareI inse, Doamne, sa ne iertI.

Dar aca la! vrea cu oaste si razboia ca sa ne cert,1
OrI veI vrea sa facI iutoarsa de pe-acuma a ta tale
SA ne dal un semn i noua de mils. Marie! Tale...
De-o fi una, de-o fi alta... Ce ie scris si penrru no!
Bucurosi le-om duce toate, de ie pace de-1 razboifi"

Cum? cind lumea mi-e deschisi, a privi gindestI ca pot

Ca intreg Aliotmanul sa se'mpiedece de-un clot?
O, to nicl visesi, batrine, cltI in cale mi s'au pus
Toata floarea cea vestita a intregulul Apus
Tot ce eta in umbra truce!, imparatI si regi s'aduna
SA, dea piept cu uraganul ridicat de Semi-luna;
S'a 'mbracat fn zale lucil cavalerii de la Malta
Papa cu-a bat trei coroane, puse una paste alta,
Fulgerile adunat'au contra fulgerulul care
In turbarea -i furtunoasI a cuprios pamint si mare,
N'au avut decit cu ochiul on cu mina semn a face
Si apusul 10 impinse toate neamurile 'ncoace;
,,Pentru -a crucei biruinta se miscara riuri-riurl
Ori din codri rascolite on stirnite din pustiurl
.,Zguduind din paceadinca ale lumi! inceputur!,
Innegrind tot orizonul cu-a for zed de mii de scuturl
Se miscau ingrozitoare ea paduri de land si sabil,
Tremura inspaimintata marea de-ale for corlibiT L.
La Nicopole vazut'ai cite tabere s'au string
Ca BA stee innainte-mi ca si zidul neinvins.
Cind vazui a for multime, tits franza, cita Tearbi
Cu o ura ne'mpacata mi-am soptit atunci in barbs ;
Am jurat Ca peste dinsil sa tree jalnic far& pas
Din pristolul de la Roma, sa dau caluluI ovas...
Si de crunta-mi N ijeli e, to to aperi c'un toiag
Si purtat do biruinta, 85, ma 'mpledec de-un mosneag ?
De-un mosneag da, imparate cad mosneagul ce privesti
Nu ie om de rind, iel ieste Domnul Terel Rominesti.
Ieu nu .i-as1 dori vr'o data sa ajungli eA no most!,

1/4 Niel ca Danhrea S. 'unece spumegind a tale WI.

Duplt vremuri multi venira, incepind cu acel oaspe
Ce din vecht se pomeneste, cu pariu at lui Istaspe
Multi durarh duph vremuri pests Dunare vr'un pod
De-au trent cu spaima lumei $i multime de norud
Imparati pe can lames nu putea, se. -i mai incapa
Au venit si 'n Sara noastra au cerut phmint si ape.
Ai nu voiu ca sh, ma laud nici nu voiu Eta to 'nsphimint
Cum venirli se facurtt toti o apt si-un phmint
Te falestl ca innainte-ti rhsturnat'al val-virtej
Ostile leitb'n zale de 'mparati ci de viteji ?
Tu to lauzl oh Apusul inainte ti s'a pus..?
Ce-I mina pe lei in lupth, ce-a voit acel Apus?
Laurie voiau se. -i zmulgh de pe fruntea ta de tier,
A. credintei biruinth cafe. on -ce cavaler.
'lieu? Imi aphr safaciea si nevoile $i neamul,..

i de-acea tot ce misan asta fare., riul, ramul

)7

Mi-e prieten numal mie, leara tie dusman. leste ;

Dusmanit vei fi de toate idea prinde chiar de veste;

N'avem osti dar5, iubirea de movie be un zid
',Care nu se'nfioreaza de-a ta spaimit, Baiazid 1"

i abia pled. batrinul... Ce mai freamht, ce mai zbuciuml

Codrul clocoti de zgomot si de arme $i de bucium,
Iear la poala lut cea verde mil de capete pletoase,
Mil de coifuri lucitoare lea din umbra'ntunecoasa.
Chliretti umplu cimpul si roese duph un semn
i in caii for selbateci bat cu schrile de lemn,
Ye copite 'lean in fugh feta negrului phmint
Unci scintee lungi in soare, arcuri se intind in vent ;
*1 ca nouri de aramh si ca tropotul de grindeni
Orizorantunecindu-1 yin sageti de pretutindeni
Vijiind ea vijeliea si ca plesnetul de ploae...
Urlh cimpul si de tropot st de stright de bate.e.
In War strigh 'mphrattil ca Si leul in turbare,
Umbra mortei se intinde tot mai mare si mai mare;
In zadar iiamura verde o ridich inspre oaste
Cho' cuprinsit-I de pieire si in feta $i in coaste;
Choi se clatina ratite siruri lungi de bfithlie
Cad Arabil ca si pilcuri risipite pe cimpie
In genunchl cadeau pedestri, cold caii se rhstoarnh,
Cad shgettle in valurl care suerii, se tom&
i loviud in fat& 'n spate ca $i crivatul si gerul
Pe phmint for li se pare cit se name tot cerul...

-125 -Mireea insu-$i mina 'n lupta vijelia 'ngrozitoare

Care vine, vine, vine, oak& totul in picioare
Durduiad soseau calarii ca un zid innalt de suliti
Piiitre cetele pagine tree rupindu-ci large uliti
Risipite se'mpra'stie a dusmauilor siraguri
Si gonind biruitoare, tot veneau a 'erei steaguri,
Ca potop ce prapadeste, ca o mare turburata.
Peste-un teas paginatatea ie ea pleava vinturata
Acea grindin'otelita in spre Dunare o mink
Iear in umbra for se'ntinde falnic armiea romina.

Pe cind oastea se asazi, leaf& soarele apune

Voind crestetele nalte ale terei sa 'ncunune
Cu un nimb de biruinta, fulger lung incremenit
Marginete munVi negri in intregul asfinVt
Pan en isvoresc din veacuri stele una cite una
Si din neguri dintre codri tremurind s'arata luna.
lloantna marilor ui -a noptei varsa liniste i somn
Linga cortu-i unul dintre fiii falnicului Domn
Sta zimbind de-o amintire pe genunchi scriind o carte,
S'o trimita dragei sale de la Arge mai departe
De din vale de Rovine
G-raim, Doamnri, catra Tine,

Nu din gura, ci din carte

Ca ni ieti asa departe.
Te-am rugs, marl, raga
Sa-mi trimeti prin cine-va

Ce-i mai mindru'n valea Ta :

Codrul cu poeuele
Ochii cu sprincenele ;
Ca si ieu trimite-voiii
Ce-1 mai mindru pe la not
Os.stea mea cu flamurile
Codrul st cu ramurile
Coiful ualt cu penele
Ochii cu. sprincenele
Si sa stiff ca-s sanatos
Ca multamind lui Hristos
Te sarut, Doamni, frumos.

X.

(Va mina).

- 126 Caii riganulut

(Anecdotii populara).

pupa daicos, ca tiganul, prin meleaguri trierind

Un tigan, pe-un drum, se vede, intimplatu-s'a inteun rind
O potcoava sl gasascii. Linga lea st'Ota privind
O bncati bunisoara. Apol, nu stilt ce-a gindit.
In desagl frumos o strinse qi spre case -I a pornit.
Cind ajunse-acasit, thudl innainte-1 top ie Ora
i cu cirdul, Intl ca ulil peste traicti uavalira.

CAutau ci ce &eau
Tot scoteau i tot ziceau :

Dital lapte si slanina! Dital carnea, i untura 1

Dital brinza i faina Acana cirlobatura 1 1!...
1

Hel, trasnite-ar Dumnezefi

Tete-o, ce-i in sacul tin?

Ce-I aceasta ?

,,--Iea potcoava. D'apoi alt1 ce WA, fie ? 1...

Ian auzi : potcoava, dital 1 Oare ruoarta-I on II vie ?

Potcatura potcovata,
Tare-1 strimba cirlobata
i sucita i. 'nvirtita
, 'apol Inca $i bortia

!.

Dar, mil tote -o, se mminca?...

Dar de uncle?
A.poi dar

,,Spune 'ncaltea, teticuta, ce -al sfi, fac, cu lea macar.

Deminet4a cind s'aude la besereca tocini

,,Toca, toca, toca, toca, balalau gi bam, Med
Nu cum-va de-acestea face popa, teteo ?
D'apoi cum

Dar de undo -al cApAtat'o, mai tetico ?

De pe drum.
Da indrAcit mal ieqti, mal teteo 1... i la ce V -I bunA acum?

Asta -1 bun& dragul tetel pentru ca-i de potcovit.

Trebuesc de toate patru. Una-i asta ce-am gfisit,

Numai una, si'nca una gi cu una de-ar mai fi,
Ar fi tocmai... Vapoi tetea ci vr'o alba vn, gasi
i, ea lele atunci pe alba, tetea las va potcovi
Doamne, Doamne ce-ar mal ti
i vr'o alba de -all gag ? 1.

127

Alba tetel cea ghsith

Cind to -al face potcovith

Si cu saua de a cataua
Sh se miere mahalaua

Ce-asi mai face, zeu atunci ? Mina 'n sold asi razhinA,
Si pe alba potcovith ziva 'ntreaga m'asi primbla,

Far de grija. Nici de dracul, de nemic nu mi-ar pass.

Dedid in deal si Dediii 'n vale
Tot pe alba lui (Ware.
,,fine poate si-1 mai zich :
Mara, stanch, mamulich?!.
,,fine -I zice ch,-1 din laid?
Parch-1 vodA, parch-I Omni 11

.........

Numal alba si-o struneste

Si se primbla 'mprtrateste....
.

D'apol cum I Cu alba, lash, laid de dracul nu rah tern...

Ba gi un telegaritt, asteapth mai pe urm'avem sa avem,
Alba noastrh mai la toamna va mai face i -un surel.
Da, surel, surel, mai tete-o sA mA suid si len pe Tel.
SA to sul, tiganul strigh catra danciii i haide-1 priude
,4i-1 agaza pe bataie si-I suceste si-I intinde :
I
Na Talharid!
SA til to minte, nu -1i1 mai Tart asa greseli,
Cum te-apuci, luate-ar dracul, minzul crud sA mi-ldeseli ?..
T. D. Sperantei.

La moartea ]Prea Cuviovlei Sale.

(sfirsit).

Ziva se sfirsise impreunA cu firul vietel Prea Cuv. Sale si

intunerecul noptei acoperea cu intristare fetele tuturor.
Amurgea.

Ufa beserecei bra deschish si in lumina celor din urmrt raze

ce luminau in asta lume remhsitile Prea Cuv. Sale, un phrinte cetea psaltirea. fear pe afar& nu se vedea de cit, cind si ciud, in

zarea luminei din beserech, vre un phrinte aducind de la becid

cite un ulcior din vinul eel rot's al Prea Cuv. Sale, singe de tepure, ash, it numea clad triftiea. In iutunecimea noptei numai
douh locunT renahseserh deschise: la beserech unde Tea mortul,
ei

pentru cel vii la pivniVh.

128 Nu gtiu daeati auzit care-va de mama Tudura.

Biata baba I Nu stiu ce-1 venise. Intr o zi, se vede el n'avea
ce face, se api.ca gi muri. Moartea lei inbe n'a fust curat moarte,
cum mor oamenii. A foot lesinat numal. Dar ce folos ? Cred ea
mai degraba s'ar fi prins sh fi murit de-a binele, de eft ash. Cit
sezuse moarta, nepotii gi nepoatele curatiserg tot de prin cash,
dud se trezi baba, n'avea la ce still mai opreascii, ochil.
Mare minunea lui 1) -zeu, zise lea pravind Casa goals.
Saracul om, cum moare nu mai traleste."
Tot ash ar fi zis si Prea Cuv. Sa de s'ar fi mai putut scuba.
Tot se ierosise in urma lui. In biblioteck, nici urma de gavanoose cu dulceti, de stecle cu spirt de India, de besici cu brinza
on de putini cu tint nu se mai vedea. Giubelele cele blanite si
alto mathsarii parch nici nu mai fusesera. i credeti poate ca be
luase tine -va ? Nu. Fereasca D-zeu. S'au lost irosit ash singure.
Tot asa s'au irosit &este gi manuscrisele lui. Acestea base
poate vor scoate capul unde-va. Numai ce le vol vedea tiparite,
tine tie sub al cub nume.
bau duo toate, in sfirsit, cu trasurii si cu cal cu tot. Ba
trasura s'a vindut la mezat : cabriolets cu doi cal si cu hamuri,
o mita de trend
De-ar fi trait Prea Guy. Sa, cum iera om milos si cit de
lesne lacramit, nu still ce-ar fi mai facut.
In locul Jul inse lacrilmau ceiatalti parinti.
Sa ti v5,zut de pilda pe parintele Napadilti, cel care linear&
inatamile, ti se rupee inima. edea in odaie singurel la o mash
cu un Hristos rastignit dinnainte si cu un ulcior de yin sub masa
gi

plingea :,

A a a racu Prea Cuviosiea-Sa I Uncle om mai gasi nob

parinti ca dinsu."
Pliugea pe riiposatul si se plingea psi pe Sf. Sa ca bra
singur.

Singur, inse, nu mult vreme a foot.

Una' dintre scolarii mai in virsta $i dintre pedagogi, nemingiieti de moartea Prea Cuv. Sale, nu-si puteau afla loc. Alergau
in toate partite. Cea mai slabs umbra si tea mai mica burueang,
ce se misca is faces sa trasara. Chipul raposatulal nu le iesea din
minte
Nelinistea be crestea cu atit mai mult cu cit uigte umbre
negro fobean necontenit pe ling& beserecg.
Mare-I frica, dar at nelinistea-i de ajuns.
Cum sg, nu fib nelinistit, cind vez1 lesind ash, ca din pa,mint
gi trecind pe linga besereca niste matahale negre, lungs si umflate

de amiudoua partile? Ba asl pune ramagag ca de ler4unul mai

- 120

slab de anger, cine stie ce s'ar fi ales de capul lui. Cu toate acestea ash, marl comedil nu lerau. Din potriva, lucruri cu totul
nevinovate. Dad. te-ai fi dus aproape ai ti vazut pe until dintre

Sfin1iile lor, parintil de acolo, primblindu-se cu minele in buzunare,

adeca aducind de la becit cite-un ulcior orb cite o garafa de singele Domnului

Unii scolari de eel mai in virsta si chiar dintre pedagogI,

cum am zis, tot din pricina nelinistel incepura a cerca sa, vadA
ce soarta, an acele nenorocite ga,rafe si ulcioare scoase uoaptea
din pivnia. Cu cercetarile lor, nnii ajunsera la parintele Napadila, altii la parintele Dichemvire, altii la parintele Borcan si pe
la alti sfinti parinti, propoveduitorl al cuvintului lul D-zeu.
Dad s'au dus pe la acesti sfinti parinti, indraznit'au, credeti,
la se lase a cadea in lumestile desfatari? Fereasca D-zeu! Numai
duhovnicesti cuvinte se vorbeau.

Parintele Napadila avea un gavanos ca de vr'o trei litre si

fiii eel duhovnicestl, dupa pilda sf. Sale se
slujau cu dinsul. Parintele Dichemvire avea si pahare cu tot tacimul ; bear la parintele Borcan trageau cu garafa.
Aceasta lerit obsteasca indeletnicire a tuturor parintilor din
manastire In sara adormirel Prea Cuv. Sale.
A doua-zi demineata se vedeau numai urmele tainicilor
slujbe: garde si ulcioare deserte, peliti de besici de brinza, clolane, curatituri de alte uscaturi on pastramuri cari semanau cu
tale de sus din biblioteca, sfaramaturi de posmagi si altele.
Cind resarea soarele nu tiu la care parinte lera aproape
de a blagoslovi do leturghie, cam pe la antifoane. Slujba ceealalta o facusera innainte.
La parintele Napadila slujba mersese real departe : ajunsesera A se prinda de par.
Parintele Napadila, inse, cu bunatatea lui le Impacape toate.
Sfintiea-Sa umplea numai gavanosul si zicea : tot incet si cu duhul blindetei, ca alta ce-va Did ca putea zice.
Parintele Borcau, ca in sinul lul Avraam, dormea numai cu
capul pe pat, fear picloarele eine stie unde pe jos, comanacul alaturea, garafa desarta la picioare si usa deschisa.
Sarmanul, parintele Borcan, mare nacaz a mai avut pans In
ingroparea Prea Cuv. bale. Cad Beata ash, s'a chinuit vr'o trel zile.
De cite orb treceai vedeai si garafa rnutata din be si pe Sf. Sa
culcat altfelia : orb cu capul pe pat si cu picioarele jos, ori cu Caput in jos spinzurat si cu picioarele pe pat orb pe pared.
Apoi si la fata doara se schimba se. Pe linga nits, acuma
i-se inrosisera si chit. i numai din pricina plinsulub, zicea Sf. Sa.
'apol de ce mai plingi, ptirinte Borcan ? Ii intrebai.

in lipsa de pahar,

130

,,

Cum nu-i plinge, respundea St Sa, frecindu-Y ochil cu

dosul minei $i suspintnd de to temeal, dupe cit iera de zdravan,
sii nu se risipeasca!; ca zdravan mai iera: ar fi fast bun slava de
tambur-major. Cum nu-I plinge data -tl moare mai marele gi duhovnicescul tau parinte.4

Te uitai la dinsul si to cuprindea jelea : molt face frica

de D-zou si simtul religios.

S'apoi parintele Borcan trebuie sa, fi fast si bun la D-zeu.

I se intimplau pans si vedenil, spunea SE' Sa. Visa visuri sfinte.
Sugea vr'o jumatate de garafa, si cum se cilia, i-se arata Maica
Domnulul 11...

Parintele Fasoluta nu stiu prin ce parte a lured se vafi proslavit sera intalaa. Negresit ca, jalea it biruise si pe Sfintiea Sa
ca si pe ceialalti, dar ca om batrin 41 catase si lel oameni mai
de frunte.
Multe inteleptesti cuvinte se vorbira in sara acelea, matte
pilde marl se dadura si multe dubovnicesti fapte despre lucrarea
cerestel pronil se amintira. Asa de pilda, parintele Dichemvire
istorisea cum a lacra'mat icoana Maicel D -lul, clad s'a auzit yestea despre luarea averilor manastiresti si alte asemeuea minuni
neintelese de oameni si facute cu puterea Jul D-zeu 1
In sfirsit neasteptata nenorocire a mortei Prea Guy. Sale
II lovise in ce aveau mai scump. Intristarea to arnarise zilele,
lacrimele din noaptea acela to innacrisera sufletul si a doua-zi
demineata ierau sarmanii cu ochil painjeniff, galbeni si bugezi la
fata parts ierau fierti in alit'.
*

A doua-zi se petrecil mai in liniste. Fie-care se mingliea

pe unde putea. Se mai pregatira de ale ingroparel gi se sapi
caramida. La calugari se pone o caramida pe care se aerie numele, rangul mortului si data mortel.
Vezi, zicea Parintele Dichemvire, cind desgroapa un dilugar, gaseste sub cap caramida, ceteste si vede tine a fost lel
$i pomenirea lui nu se stinge ; Year un pop, de mir, pates lel si
fi fast tine stie ce, nu se mai poate sti. Pe ce ai se cunosti care-i
badea Ion gi care-i papa.
Poate avea si dreptate parintele Dichemvire! Norocul Sf, Sale
ca se facuse caluglir.

Sara, fu cea din urma sari de jelanie.

Cum innopta incepura a se ivi gi umbrele calatoare Is piy-

PiVi.

Cil cit inopta iti wilbrele se 1ildesQau. Diep parinti deprin-

- 131 aeau gi pe aI$il cum sit duca crucea lui Hristos pe umerele lor.
Mai luau gi cite un tovarAg sa le ajute a educe de la pivnita cele
trebuitoare pentru slujba ce avea sa se sivirgasca in noaptea viitoare ; cAci in noaptea trecutit igi adusesera siuguri.
In adoua noapte au luat parte la privighere un numer mai
mare de credinciogi. Candela mai multe s'au umplut gi rugaciuni
atilt bunul D-zeu pentru vegniea edam& cu dreptii a Prea Cuv.
Sale, s'au facut mai multe.
Daca, nu-I vu mai fi iertat D-zeu nici in noaptea aceiea pe
Prea Cuv. Sa, apol negregit ca remine ne iertat.
Se auzeau chiotele cine tie de unde. Ar fi gindit tine -va
ca-i pe la culesul viilor, on ca s'a descbis vr'o crigrna nouA. Cu
toate acestea nu lerb, ash. Cel cu paguba le gi cu pacatul. Bietil
parinti, le sarea &Omega de pe 4111101 de plias gi lumea proasta
indraznea sa birfeasca. S'apol Inca se zice cA BA nu-ti fie ciuda,
clad vezi lumea ash de anapoda: clnd vede ce-va cu ochil, parca
dracul ii coptegte.
In sfirgit se faca gi ziva. Ziva botarita pentru inmormintare.
Si bine ca se mai fact o data. Altfelia ar fi raposat gi ceialalti pa-

rinti gi ar fi remas turma Para nici un pastorit, manastirea pustie. Noroc ca ingroparea a fost mai tirziu ; au mai avut bietil

parinti cind prinde cite o leach% de somn.

ingroparea, ce se mai spun cum a fost ? Ca toate ingroparile.
Luminari aprinse, tamiie, cintari, cetanii de cuvinte innainte do
groapa, la groapa, peste groapa, dupa groapa... Daca a mai fost
ce-va a fost la urma. Adeca, on mare lucru. S'a pus la cale sa
dea de baut cite o lead, de vin de al Prea Cuv. Sale. Pana atunci se zicea ca nime nu bause Inca.
Nu bause. Dar clod veni un creditoriii ca sa iefe vinul, hitt

drojdii mai mult. Vinul se inrogise gi lel, pentru ca nu bAuse

nimene.

Duprt inmormintare s'a scos in adevar gi vin. S'a scos de

ajuns. Cu toate acestea mai mult slugile gi bucAtaril avura parte.
Ceialalti ierau plini de intristare gi on le mai trebuiea.
Cine a vrut, inse, a avut de unde sa beie. A baut pana, gi
un minz gi un berbece cari ierau prin ograda. Fe imbatase bietul berbece. Umbla cu botul in sus, rinjind dintil la oameni gi
stArnutind prin ograda. Slugile in buimaceala for uitasera un ciubar cu yin pe un tirnat gi bietele dobitoace an gustat gi fele.
Mai in de sari pane gi pe baietii cei mai mid ii palise jalea.
Se boceau in gura mare dupti Prea Cuv. Se. La tote, inse, li se
incurca gi limbs. gi mersul. bra uu zgomot gi o forfoteala ca la
un iearmaroc.
Cu linigtea noppl, inse, veal gi linigtea, sufietelor. Un emu

132 ,
greu cuprinse pe to eel ce fuseserit sub ascultarea Prea Cuv.
Sale, gi adormirg, in Li tot ash, de greu ca gi Prea Cuv. Sa.
Tacere.

In acea noapte nu se Ole nici cucosil anal au cintat.

Liniste debiftviritft.

Zgomot nici n'avea uncle fi. : odaile in cttri sezuse Prea Cuv,
Sa, deserte, lii,zile deserte, dulapurile deserte, camara(cea din bi-

blioteca) desara, pivnita desarta. Puteai in adevar zice precum

zicea Prea Cuv. Sa cind sera in vieagt: deqertaciunea defertelciunaor, toate sant defertaciuni.

T. D. Speran(d.

Din ce veac A fie limba din manuscriptul de la

Voronet?

Manuscriptul s'a aflat la manastirea de la Vororiet

de Domnul profesor Cretu, Inca de la 1871; dar dl. Sbiera,

dupa ce a pus mina pe dinsul, Pa tinut pans mai dauna-zi pentru D-sa. Acuma a ajuns in puterea Academiei,
care a scos cate-va copil prin fotografie ; nu tim lnse de
ne va fi dat gi noua BA putem cerceta manuscriptul dupa
fotografii, cad, se zice, a s'au Bi impartit toate.
Pentru Intaiea oars am vazut o bucata din numitul
manuscript, publicata, cu litere latineti de dl. profesor de

la Cernaqi I. Bumbac in Aurora rominti No. 9 anul al

II-lea 15 Sept. 1882. Publicarea a fost insotith de idei
aBh de ciudate In privinta vristei graiului documentului,
cit i In privinta istoriei limbei romine, ca, n'am putut

lass lucrul sa treaca ne begat in lama. Pentru a arata

ce idei trebuie sarf# faca cine-va despre graiul din manuscript am publicat in Contemporanul" anul al II-lea
la pag. 299 i 392 un articol, in care, dupa ce am pus
fats In fat5, graiul de la Mahaciii cu cel din manuscriptul in chestie, am dovedit Ca se potrivesc foarte bine in
mulcime de puncte qi ca dialectul de la Mahaciii ieste intrebuintat i in manuscriptul de la Voronet, numaill afiam
ceva mai bine pastrat, vi ca poate deci A fie vi ce-va mai ve-

-193
C11111. Credeam Fi cred qi acuma ca manuscriptul nu poate

fi decit din veacul al XVI-lea on cel mult de la sfirqitul

veaculul al XV-lea.

M. Bumbac mi-a respuns la acest articol prin un

studiti care a umplut aproape in intregime No.

12 al

Aurorei romine." Acuma, dupe ce am mai vazut Inca o

bucata din text publicata in No. 10 al ...4uroret m'am hotarit pe de o parte sa aduc mai multe dovezi pentru ideea mea, Year pe de alta sa dovedesc ca Dl. I. Bumbac n'are dreptate in invinovatirile ce-mi face qi ca toata
gramgdirea de fraze cu care a umplut aproape un numar, pacatueqte prin lipsa de temelie qtiintifica.
knainte de toate marturisesc ca ml dori foarte mult
sa interesez de chestiea aceasta cit mai multi dintre cetitoril Contemporanului" : pentru acest scop am de

gird ea scriu cit se poate mai Para multe forme curat

ftiintifice.
*

DL Bumbac ma invinovateqte chiar de o data ca

n'am citat cuvintele a0, cum le pusese D-sa. De ce am
pus Ien i, chid Domnia-sa pusese 'i, ma intreaba ; d'apol
cum aveam s tiu ca d-sa a tinut mina de faptul ca in
manuscript iera i Intreg qi nu I, trod 11 va,d ca in Aurora" intrebuintaza de regula i, unde se rosteqte t De
pilda, de ce scvie : Aurorei, consuierafiuni, cetitorii, nici, etc.

end ar fi trebuit sa pule la urma cuvintelor aduse aice

I? Apob faptul dace avea manuscriptul i nu dovedeqte

nemica pentru vechimea lub, de vreme ce asemenea ortografie gasim qi Intr'o carte de la 1744, 211cirgaritarelelui
loan Zlatoust, tiparita la 1774, pentru a doua oara, etc. Orb
cum, de qtieam ca dl. Bumbac a copieat 00 de cu stranicie,
puneam kli iefi / ; cacti la ce aqi fi fa4ificat textul, ce mi-ar

fi folosit ? Am avut rose i ate fapte ce m'au oprit de a

da incredere desavirqita transcrierel maamscriptului. A-.
nume am vazut cu co patima tine dl. Bumbac la ortogra.

- 13A -tba Academies, cind, cu mierare, am cetit ca sunetul. seranului chirilic ip it va aratA, prin sce, sci, gte, ti ; al lui
prin. a, 6, 6; al lui fi prin a, 6, i, 6, Cc, qi in sfarqit al
lui a prin a, 6, i, o, u. De ce s'a apucat D-sa sa" nu ne

dea fa a cit mai adev'arat'a a manuscriptului, pentru ce

sa ne insemne pe 4 cind intr'un fen., cind in altul qi tot
ask, pentru celelalte insirate mai sus.

Alt fapt care m'a oprit a scrie raniri on plig4ni,b606nri cu