Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Viorel T.mogos Nutritie Si Dietetica

    Încărcat de

    Loredana Schiopu
    230 vizualizări18 pagini
    Manual pentru nutritive si dietetica

    Titlu original

    Viorel t.mogos Nutritie Si Dietetica

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Manual pentru nutritive si dietetica

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    230 vizualizări18 pagini

    Viorel T.mogos Nutritie Si Dietetica

    Încărcat de

    Loredana Schiopu
    Manual pentru nutritive si dietetica

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 18
    VIOREL T. MOGOS [EDITURA DIDACTICA §1 PEDAGOGICA, R.A. -BUGURERT, 3998 ISA ose Redacor: Rade Missy ‘Toren Bees Baa (Cperta Dunia Seatente INTRODUCERE IN NUTRITIB, BAZELE BIOCHIMICE SI FIZIOLOGICE ALE ALIMENTATIEL PROTEINELE, Origine, closifcarea si valoatea biologics proteineor Protcince sant substante onganice macromolcculare formate in carbon, sent oxigen si hidrogen, Marea majorite 3 pote Inelor "contin, pe tanga elementole de aes mentionats ma ‘ita fostor. Unele protein su in toleeala Jor metale cum arf ‘Her, mongol, zinc, ovo, cobalt le Azotul este Wn ee tent" cumpenent esenfal pent proteine, apt care a. facut ca iste fee denubate substante ata ‘Originea siracior protece naturale ate representath practic de mafortacaalinenteln, intact cle comin intro eanttate Yar bil steste penelptynuteive. Proporta Ge protene mu depineste inst, niet In "preduele cele wal bogate it compu azota 0 te iin retina Yr. eat aa fe i ages ce prin alimente aturale fad» erste th evlelte pringbt ‘Rurtive' guide, lpi) dsc) implicit valaunes alors total Puneatcle sarae protete ‘limentare naturale suo reprezentate deeame, peste, pte, rinzeturl, oud, Tae cereale Puc: tele 3 veyealele contin candlate reds de comps aot Protcnele sunt de dou few: Noloproteine sau pretelne sis ble, formate noma din aminancsh 9 heteroprteine na poteine foapleaey formate din rsinoai i insite subetanta cx eid or forte (ostoproteine), shucile (glcoprotain), “UpideCipopraeine, Digmentt(eromoprotelne). si etn gucelel (nueleopeteing, “Aminaecait sone ttle tincture de basse, protetnetor ni dintee el pot ii snketizatt de eitre erganism, Mow pens 3 f care se numese aminoacisl necsenial sau dispensobil, ar alti” St pot fletaborat ce cite organist unan, nesesland 9 rochrat pen nimentatie corti din rm ae numese eminonelst Reoaftt co indispenstba. Din el 20 de aminoadel care itr 8 eestua protelncon, opt sunt indispinsail tana, triptoton, Seen eEtonina, Koc, tsiucina, valna a fenllsigina. Are ‘inn st istidinn sunt numat part cee. Annas nese ‘HAM Shot topresentat de glcscol sau icin sci, alain, 0K Separte ac slate, prsting,Miroxipotin, ste cid ew ‘MBit a dlutemind. in pint de vedere structural, asingoci Seeley gtupare aminich (igo rupare caroxlick (COOH TEENE do tn atom de carbon, da care ete pins rest molecule M dpecaalo cupind prolamele oroeine eu molecule, ‘gate cele sperpstice Inui pee, histoncle (a © molec SS ample end i rca fl papers sero eee protein ea stusturt fibre” date co) impor Pree etletentsmecanis, ce includ colagensly clstinn, era fia, a, roe ie rsa imo ng pe Gir ply proiminee (tra i strotura cers), gh Eh ebutince din passa, tuberina in corto, albuminle Terumalfurincis din plasma, ovabumincle din 0 sctalbuninse Gieiaple lewarig din gra. Primele ptru grupe de hatoprotlne st gtaec numa i regnl animal Tlteropotcincle cunt formato die bolopotring slo eripace prostetelnoprotees, de natird chim ifent, Din grup oe The’ parte Toloprotencie (at ex @rupare prestetcd ack fof, iistdee tn Rrveina, din lape, evorteina din ou ete), glco- Frofeinele. contin in moeculs ior frie glucde, géaindase ie Riopotive,"hermoni!yonadttepi Mipottear ete), poprotenale (Gruparen prosttie este formats cn erie tpun de ipa: re fretinthprncipsis forma de ceulate + grtamilor in_singe 9h ‘Enatifue” una dintre componente structurate de. bazaale sisto~ feulgl nesvon, cromoprotenci au) eu gropare prstetict 0 ste ‘Ranh coloatt; sunt feprezonfate de herein, mogTbing eit rom ctalze ql peronsae),mucleoproteine (gropare.posttis Ste tepreentat de seit noite; dupe natura grupartor poste fit, Sk se part in dou mar categorl desoxiebomuleoprote ine chor gropre prorcica formes acl dezoxcibontelee, SPubemuclespovencr a earor grupare prosiaich se compune merge, nit sunt tena in glans amine Bogen Minvip cinamicavosclara 9 In. eiologia slterls nero) In ume, procemior mctabolce rer unit comp cor ‘cegtere in singe ene ddunatoae ‘De aceen ef sunt elimipafl pre {Petit sb Toma de ne enh det {eilnul Ruckopretineon, uree (repesints forma Ue ciminote 2am temp real jn tn pegs de ezine) Sc ereatinna (eeprsioe una. din formele de exctefieurnara Solula aninie provenst din plweel,f'a azo sine vec eatin sent ‘ola proteineor in organism Protuinelo a4 funet miltple Ja organist Ble inline fim rind in rot structural, Zatlncomporenfs tur ee = (flor fmizeass anaterialdlecesr relacarit gt ereserh Yost lldr’ De asemenea, ele intervis In. reglacea difedtalor process . teabelice prin intermodal biestalestotor, in a cieor strctura {herd subetange proeice, H1 sunt reprezentati do enzime 9 Hormont Proteinele plasmalce au un rol fupdamental in relarea schimburller hice intre sector intra. s extravascular Totodatt cle mi tin rol in mentineren echilforulut aeido-bacie al singel. Prin arde- ‘Seu poteinlor pind la dioxid de carbon si opd se elberearl Ia ‘neato alot pentru flcare gram de prteia: Organismal recta Toccaste aursh de energie doar cind sad posible. calonce provenite din guide's lipid. Folosiren protinelar in'sop ener- [ete ete ‘ma pin swantsjoas pentea” organism, care se vedo Sevoit at a lipseatl ce apart nor peincpu nustive extrem de fecssare pentru continia feinnane a fesuturler st organsor [Necesanl protec Necesarulproteic este reprezentat_de_cantitater do proteins de eave organisa are nevole fn 24 de ore pons seaport ceria itlor ane saot El varias in raport cu stsrea silage orgs ism tn special cu condiite de mune ‘Aste, pontew cop de virsa OT an, secosarul protec slaict Ia 23 gag coral in eazu) alimentfit natrale 1a 3 4 g/kg corp/a In. carat alimentatel artifice. ‘Pentru copii de Soret 131m matin potion represints 14-125), din spore calo- Fe estimat Ia B00 cal cory Ls pregcliri (4G an}, rata protelet treble le de 13— ey din neceatul calorie spreciak Ta 70-00 alfag. cory La oplt"cu varets cupeines Inte 1-22 anh, necesarulprotele este Se 19s. din ratsa calories 40 abl corp/a TEx sdolereni,neceterl protec se menting de 12% din va- ‘waren. calorich (08—00 ealorlfgcorm/etpentra bate si 2085 calor eorpjel pentru fet. Pentrd adult, necesrul caloric este de 1215 g/kg complet GL in ratte ealoril, Jor la varsinch de Tare coro/at (= Suit seade intenstates rectilor metabotice). Femela gravidh are sevoie, fae de perouds anterioara sarin, le un surplus de 20 g Protein pe ai far in condiile da aliptare de #0 g proteine pe 2 Bieetu fle escsut ride nedbeorot protcie In 2 ekg corp, ‘Singing la sporttit de performants 2) g/g corp sth in cont optime Ja 6O— Jn exc, brite neve mine ds pone seen sunt apreciate 10,9, protsine pe Ilgsnm corp, Vaan sons ‘erat este minim nese folie mat dae le con Smate“at @ alae. bleogled ave, ‘dacs rent rail eslorice (ste aoperit eu glued si Tpide st died oreanismal ns este ups 4a condi deosebite de ist (emperaturd seuauta, agrestun Mi Goble sit taster) sas de nine efor eke mat). i PDE Origine, lasitiate st valare holgics Upidee sant ompuntehimileare rel in exterfice allor grave anu scoot oer eral agers) Ete opin ara rai eters url Important int tarlute ated ane cin ‘ler si sinetare Unie sn done fine vegeta, cum arf usr ror conn in pe a {GPa Atel sunt de erigine animals, cy sovinkinn (2-300), ental (ip) ant Oj, marganin (86-“E7) 0 pact dn ie rai alimentare mt sunt elie nteit ite a eon {af prolselormuteive. Ave estgorit'do pide wont era £m dn rata allies de grsim, Ele sont presente i tara Brute gras’ 2h), bens de ow (40S eae: Nir (-~40e), asec eeaginonse 100 apcle intial we abner a tt st con ip simpte ‘Sune alctule dintrun alo gk ai gr. Din cal ii- detor stole tac parte tglcencle Yoson A tor pra ou Gh eral ninco mai Mepindte ple. spe Gin’ iimentatis ‘mani sterile ester al ator gral cu stro; inte sterol Imenionun eoestereliti coprestorfl: storie Snr in const {uf tmor hormont, vitamine ete), cence (ster a aca ra alcool aici; se giaer Sn cra do slit, lansing, Sn ities teroae de protetie de pe frat), etl (ort win do mo eeu, fete din clo a¥and concomstent fone alee sine tie aid, apatinnd nas acl moleele Lipldetecompleve At in compevitia ot, pe Ling aca grag alcool, o serie de site componente er acd fsfore, sulfa ete. Ia funcie de pre- Sinle atu abuenfo nell fost, impart in pide fesforate 5 fetesfrate. Dante cele fosfrsto' mat Umpartanta sunt Teetinele (reeete inti-o proportie nprecabslt ‘reer, allen da 0, Ghatinte (prevent indeosehi In creer, sfiagomelinele (fate 1h “Sins fi etele norvasc). Tipidele nefesforate ciprind eerebvesdele (prezente,indeosebt in sttatanfs nervosa hh alte estat: pling, incl, r= tink suprarenaliy plimin), sufatidete ‘| peprottnee (reprints Farmia de fonsportplasmatit a ipl), Tn. ecea ee priverte componentele de baz ale ipdelor, este necesina preczarea anunifor aspect privitoare 1a colesterl si al- BeSgral Cotencrotal ate un ncoo police complex cae se EME pina fn fsuturle animale indeosbi in lpeproilnele teen inelor celare Acta gros sunt compu cu lanfrl de ater “vesebon care dfers inte el prin lungines nngotal gradt de Siuiane Gira dhbls teystura faire atomit de carton) san nest~ fare eu ble fgathts hntre atom te evo). Gada dene ‘Sura ponte fi difert pentru acritgrasi eu Gable legatura (ex ic eltie conte 0 Cable Tegatrd, seal linoleic st Tinolene, fs, respect tel duble legit). Nieto grime natura a Ste comps exelusv din set rag satura st) nestura. Li pidele in care predeming formcle saturate ale alle grat (gr Simile animate) sont solide in temperatura amblants, tm timp co ipilele in eare con mai mare. proportie este reprerentata de_acii Sfafh nesataratl (grim vegetal) sunt leh. Grasimen an Tap, “lest contin @ proporje mare ce seit grat saluati, nt) are un irae net soll, Intruct predoming scintgeag ea lout scurte Stel Toth cit grat soturat pot fr sintetbatl in oxgenism, pre deoscire de 0 parte din cel nesaturati care pot {procurai tural prin allmeatate. Aceetia in umd se numese sh aeat grant ential st indispenssbil,Prczonta Ter th predsle nutritive Confer © ware biologic’ mare grisimilor consumate, Ned tn ‘ontloware propora de sei graf mesaturatt fala de total aca lor grat din compat anumitor alimento utel do. nick Ty leh de germene de grit, de foarea soar (6%), leh de ara hide (26%, iste de gsc OreF, ule de sola (OO), wil de este (Oh) margaina din plante (Gv), untol, untara (a Diaestia,absorjia, metabolism 5 eliminarea lipdelor ‘La adult digesta lipdeloralimentare (rpmezentate Jn cen ai fe tracer incepe sub aconea lipazeh panereses {ups 6 prealsbilt emmlsonare te eile serarite lire, Gris St shite apace ur repel nel eal free fm eon tai mare peoporie, ie vaede Minatce de ung ‘el anal traci, sunt introduse in clultin sangvind. Calestral Setcrfcct din ‘llmente este deccorpus deo eteraed panereste sheorkit sf poi reesterifient in este Iniestinal, de tnd fs {erlorealea hepate Sigurle Pilla sunt reabuorbite activ in eon termi Intore fa Heat sf apo, liberate pein bis im na in Intestin, Fe Maddie enterchepatis: fn mind normal aint sbobite By rithms consti ani B0V4 din colesteolel din rate Singe grasimile sborbie irl legate in propor diferte de: pr ‘eine, ealizind ipepretince, single strict! ple ea © nile faologet st prtologia Singele transport lipidele fn tot oepanisnul, iar ficaful se sutul adipos ‘sunt ongane specilizate pent control metabols mall pidic In mod permanent a foc in ongansam sistesy ide cs ctl scetrn ipegenen sealer ta i Tut mucossct tnfestinale, ysutul odipos st feat Aci neces sitezel de tgicerde provin fe ls dessomplnerea Sinllor, fle pornind dels sctteoensims Arex din oxi (risimilor, ghicozel sl a unor sminocis, Glceoi necesita ferax! sine, provine fie din descompuncres phleler de prove lent alimentars, Se din unit metabolié rental In ume dee a glucoze Catabolismulscisilor gragl eglcee ate ate dep ston. reprezental utal nme fsa mal mare parte in proces de, hetaoxane zallat formarca uner siti de dat atom de de seetilooenzima “A. Aceasia este oxidta pent producerea. fenengle pani In dloxid- de carton si api, fle este flout pen intern de nol aczt grey, de eolesterl ss alti compu. Porn don acetiecensime A, peite-un ele do rea i are Sater ‘ind der de energie. ‘nsime speilce, se formene entul circulator, ojung in tsutsrile -extrahepatie ayi pind Ia dionid de carbon sb apa cr liber coma dlabelet ci se scum ia le st teauturi in eanttit Sai prodarénd'e stare de acdacetora Hn coos ce prvegte sinters colesterolulu, aceasta are oe in pesal iv Intestin i lca Product endogentssiet riled ln “tod 2001 mn Aceticoenzima A este precursor dice coe eros Ongnisml na poste. deseupane.qucleuleolestse Nie dr featl, prin sete ‘ensimatasy, It tansloemh in wl BI ‘In atara cillor de sliminare metabolic, preportieredusi di jaime timeataee sunt indeparnts prin scar oaitate in esutul adipos. Lipidele. au de ascmenca rel structural, eer Nevole lpdiee slsice Necoetal de, gribimislimentare_ente determinat de preven foetaslor ds eneion, 1 efortulsh ise st scadaren temperate isl ablant Dora la suger alimentat natural nevoin Ge Pde esto de 30 gh corp Ia adult nora seeatta st seduce 1-18 g/ky corps ta condi de eft frie inten, necezaral pldlor esto estimat la 15-2 Tipide/kg core. La viral se ark jur do 1 y lipidesky eoro/% Gumitate de origine vegetal Jumitat do origins animal gluco, lots (guseto + glueor,eeloblod (slueozd gluco). Spr’ deesebine de maltoca, legitura’ ante cele dou molecule de locost care Tormeana celobova esta diert ceca ce conford dl Snacidul alte eat Celoblss este contiaut ip celulra, pe ‘ind. maltoza provine din degredarai amidonulul, Zaharozt ‘ete Gizaharigu cal mol rasp im natu, reprezenttad zaharl de {ir couman provenit in plante (reste de auhar, ste), Lactora 80 ‘tse in apt, Poliseharidete Sant comps comple, care a In moleculste or wh nimir foarte mate de mnonocaheride, le se impart im beled, Formate ‘helusv ln tononshoride Ueiteogen, amidon, cclloed) gt hetero. ‘ie eave contin in strucura lor © component piedien$¢ uns he- ueilet Qremleelalor, peeing, Uncle pollzwaride sunt cigero- Eis amidonel glicogenti), lar altele sone ezistente la aciunea rimelor ui gest oma (door, enielulos, pee ‘tay agar, Lignin ete), “Amidon este frm. Tn cre sunt state glucidele, ca, gra- aul, im seminjele sh maine tnor plants, Bt este alta in Gout componente dtinete = amilora tpreenti fn interonul grin {lor Se amidon) $f amilopectina la exterioral geiuntelu a ea {or proportie afers dupa speci respected do plant, Cin sint Dropurabs iy elldura ‘tmediy yrandlele de amidon’ absorb ap, se ‘Gf ind un gel de amidony iar Invelsul ectulese ge ape Ua Hind osifel ges casnelot digestive’ neupra,amidentii Sule Seinen sestars et ete dearditepat In mmeroase unit de Giicogenstreprezinti forma de rezervi 4 leideoe tn orga isnt animslcloe avind o sttued sintlars ca -amllopoctina midonul, dar contine mai fle lafuel de glucozt BI se gisste ‘posite in eats mage Celuloza este polizharidal cel mat rsp in nat, intend Jn composts structurlr do suse Yegetalelor Es’ proving din polmericizes unui nome foarte mare de'malectle de ghicoz Datonita stroctued saloy nu este degradati fn orgsnismut ran, 2nd doar vn 0] mace ‘Sore ceescbire de celulozi, Romicalulocsle pot partial. dos. campase $1 ilizate do organism (Se gisese In moreov, sods, d= Siew, pee, plese, prne, st) Pectinle, presente In canttats mick in wpe fracta # logume luxere vera, 'ih presenta sahdrulut la eal) sbuce apa st for. rmeava gel, preprictate flosta da preparare jeleurlor de fruste a GLUCIDELE, Origine i easifeare | Gtucidele sunt compust chimich temati, care contin carbon, | oxigen i hidrogen in acecay! roporie ca aca giita In Hay 0 ‘thdeacsuinies ma veche « aotrtora. Ge hidrat{'de carbons For ‘mls or ganrala esto C (0) Sursle alimentare, ale acestor princpll nutritive sunt indo. i sebi'de ongine vegetala st numal Inte mich masaei do orgie Simsla Gupte, fies). Cele mal bogste sure. vegetale In. glued i Sint reprezentite de hr (100% shucie) sf derivatil acest (0 — Sows lide), fsinoase st legume uscate 6010", pane (O03 favo @20yy) Fractele proaspeto au intre 0 1 2M: slack. Men Honim ‘ct, ded legumele wer contin 0 canitate mies de glace qi [Sbeorbbil ele nf hidrai-de eirbon meabsorbsbill ce Int i Sstructura cftbrclor alimentare* 91 care au mtiple eivete bene- Hee auped stall de sinttate, Aeeste fre slimentare se. aac Jy cantiiti mah muri tm tardie, (44), pene Integra (83%, | Dinca intermedars (269%, fasten "boabe (721%) 9 colle de CGclele se impart in monozaharide, disharide gh poliza- hari, Monosahutdele Sunt ghicide simple care na pot fi deseampuse In alte malecule de gaharu In funie de marl atomilor de carbon inno Ieclt =1) mrt n oy tor peste hex a tore, Mal rispindite in alimente sunt uncle pentae ca aablnoza 5 ‘Sloaa (e gisese in stare libertine, prne, mire, enpa) | Thal atts hexose. Acestendin-urm 'cen mat mare Seaporast In alimentaia emul, Dine ie un vol deosebit Ia nuts Hau I locos, tructora a galartors. Cucors se giseste mal in cant {ite foarte mice in Stare bers, and prevent in amet es “verse combina Fractozt exto © fexort de dots off mah dice | Sleeitsahamal,gisindo-se i stare bor in mlere (0) Tp uc {ele eoopte af dh unele vogetale. Galnetoon ni se ater’ er Te hats, ca combina ew ulacorn, Disaharidele Sunt zaharint restate din combinatin 9 dows hexose, Ete sunt reproaantate de saharozt glucesa + ueto), malta (gerd Py © purte din tuterote inca Jn structura.fbreor alimentare care ‘unt im ampestee de elulon, pollabarile nectlionee st Tapio Te’ sint‘digerate de enalmcie preseate in tubul digetly nn she rin penprictile for arote sf absorbanteindeplinese ‘iptrluet i organi, iioiaa este un proves de oxidare care se realizazl ps dout Shocraba eu formare de acid piruvie sacl lc, sero, fare fal dedi ew ak, Als Pome ux im berate 0 caniate important de" energie. In etapr ena. Cried Wansformares unc} moecule-gram. de gloss pn in tid Digest, shor, mshi eiminares glue Dieetia locker const In trnsformarea paiaharkeor 5 dleahardeton fn rponazharele tin are nin crete, Pace Incepe in caviar bal sub acinen aia lane Loe sal ate dn ioe In oes: Sem ni ln ssupea anti eral muni supra eat pelacht Gulnar Activa tse mentine xn stoma pin cand conn iirc be seu, Digesta ehicdclor continua. mal intens in intstinul subj, Amasa pancratichactnenss tae supra amidentil crud ext e supra ctl prelucat terme acetate, tet rope hos deoarece evel renter de anion ‘tne dese aa fae enim Si aces ma or I net). "Amffoatl a ‘ths afl ana Io saat de mallorDisaariaste Inte Setinearatuprs halo, late aaharoe, anata Iniponacaharidegluoei falters trvcors, Acsiea. sunt absorbaile in cen tna mare_parte ia dejung re ‘rczentind 398 diy total glackdelor ost eet de ide sete represent de dzahorle). Bop sal tn Haas ines Kins lucele sant antrenate de circa. ports Ta en ore {ai Tidal Ge itnn sane trpafrmet nace’ pte ds aivcidele rimase nedigerate (euloe Prcting ete) eee o eaioe de sunt spss ermentael Cis Seap aecaal proces ets lisinat prin fees, Metaboli Foteredie a giucome impli tre prosese m= ortante lenges, gucontogentss lcs ‘Glcogenena este tn proces care cons in formarea de. lio sgn hepatic st muscular, din care organismal ssl restos de hese spent pentrt nevolle sale Tale ‘Gusmeogenezs este um procs de sntrt a acer por nd de la ide i protene, Mengonin cd a glucdele etablzate ‘pabA Ta nivelat de aeti-Coa partcps prin jotermediu) acest ‘etabolit Ia snteza de proteine grim i“ In coea co priveste elimiille de glucozi, eesten se prsiue in sod noma be ealo eiestoa (ee refers la puenderea phn fe. “tunel mld cantata din glteiole ingeraa), sl metbolice Kui icarea gldcozei in scop energetic, sau pentru formarce de i “oq protelne) In condi patlogice (ex abet sahara) lina marl ean de gcoad prin und oul glucdetor Gucdole ndopinese un rol structural sna energetic Cel structural const in. particparen la leitucen membeanc- foc clude, a fesuululconjumetiv gf nervos, a hormotli, ena at, anteorpilor etc, Unll derivatt de hevosl ite in compote mucopolsaharidaor, semen structural important in carla, it hid sinovial, wmosten vitrowa et. Dinte pentoce, Herald [2hunboea patiipt in formaree seislor nucle Din punct de vedere energetic, hidrati de carbon repreziats princpala surst a organiemuteh acoperind tat mult de aratate [Gc necetaral st calorie. Din’ inrenga energie elbera numa 40 este ullizata tn procesle vital, estul perzindu-ae sub ost Joe ildued, nepatina’ tt recoperats sau trssormath In alte en one Un rot important nglbat! in fe cline api in canttate de 20-30 de ori msi mare compartiv cu tea Jon, conteibund asst In crestrea ditnensimior bol Sg vel cao rte pdt pe te apt, Seal ap oe ey ee ee Seen ara See Necesaral glace Rati gluse nies varied tn fundio de slaea tal ‘indivi de geal de efor dep Fim sant alimena natal nein de glue ete 2012 g/kg core, isla ot alimental tii {sik Soy a copit pint Ty vrata de 12 ant rai gies ese de 50 oe din ela coi, ar Ia adnesent 35-50% in Sleaey alr 1 sll! proportia se menting tn jur de 99 La. vars gh siete apr pro 38S in ti Incl gravid are tn newosae dh apronimaly S03 ie calor atic, Borie Szice fotene sl de seri dural ‘un cresteres aportuil de Mirai de earn, intrue acta lovedesc tn asfel de situa er 10 mal eficlent dest gris mile La sporti) de performantanecestral glue cata apc 610 g/g comp/a. ara ‘Camttates total i distributia i organism ‘Apa este cet deal dolles clement ca important biotogd, dupa ‘sr, pentru organismal uman. fa timp ce fart hrand eral’ poate {Wal citeva siptimni, tira api suneavieuirea are loc doar ponte: teva ale, 1a aduitut normal, aps total a compad represints 49-00 din greutatacoeporal: Procntul cle a Mare I aba apr" Samstiy S39 eet ta femet (aprostmativ 304). Explcaia este dbtorata gredotat te adiporttate mol rifleat ta femestfaptta ca Ini abandents ve. tsi gon a gradil-de hidratate exist m= Inve de inversproportionalitata, Proporta apel din onganiam este thal anire ta vatecle tnore. Aste nowt cont, 75-00¥6 apa ir copie T an cir GoM abi Gradul de fideatare a cor ‘ill uman se reer Be masura inate n vst, ‘Apa din organism este repartzata in doud marl comparti- mente! inraceutar extracel, ‘Ape, intrceldara Insure cea. 44 din sala ga 2/8 in apa total din corp. ‘Ava ear contin aproximay 20,4 a grates corpora sil 1/3 din apa tals i corp. La rind yap exten cx ete trata erctrul renin, repro din [Feutatet corpus cel intersttin reprevnts ry din grout” {x corpora). Acesta ain rma euprinda-apa din esta con janciv st ape temoceulart (onfinut in Tel liar, paneee~ fie Intstindt, cefaorshian, umoaren apoass et). Inte pa nee A extrcellirs exist un sehimb petroanent, coea ee’ permite Eanaferal de substanfe intrediversle Sectoare Bilangl hide Represints dferenta dine aportul seliminitle de api In condi normale, cantaft do apa invoduse in erganism sunt gale (apierdenle hide “Aportul hideie pentru subiecilsinstost din regnile tempe- abe, ce electcezs elartri maderate (35 keal/kg carp/ai) 834 al ‘mentatle echiibrati, esto de aproximativ 2500 mal Yara cae Deinte inte 39 sf 0 ml/kg corpja), ato asgurat din idole bute, spa exstents in allmentele slide (@00—1 000 mi) shape rmetaboiea rerultta din catabolism protector (041 ma\gram), iueldelor (085 ml/geam) sh Mpldelor (507 rligram). Menionars i, exceptind zchirul §tgrisimile pure, apa so lseste in allmente Info. proportie. important: Japlele (GP, oul (73), lequmele 3 tructole preaspote (7000), ereolele Hert (608), carmen, (0754/9, nea (54,9, branzetrle (903594) Elimite Mirie we resized pe pat ci: sna, catanat, Dulmonaed ‘gests Pe eae cutaath apa to plane le pod angprai Yin onli norms de temperatura extend - aC fac ae e300 ml Ap pono intense (evaporaren ape la surat Bel) ce atngs Ie cone Ai normats 300-300 na al Tn stuatia tn cite ae depun efortur fisce Intense Ia tompe- alert eat, fo pot chmina prin tonopirae pind ig 12-40% {Hp i De sismienen, prin neraertio tases in Stn Tec slimininie serie et 30 rat ponte fecre rad Clie pte ar Po ale pulmonard se plesd obit 200-400 maa, prinkews rou do ferornatio ingen, sila: et ol cured, Etta eatin Interat petderea, da apt pe scot cle tele ca 480 mivora Fliminaile egestive sunt in mele de 200 mlfat rst toa scl In personcle-constpat, dar talt tal Prowieta ‘324 alaree (ena ln 1—2 lt), Pheer nena sunt tone ‘ti ermate Gel 0G0—1 500° mia, Naloarea aad Pe Bs os 28 lee 6Di ol, co reprecinta ret nest Peni cl aren predtor toe de mea Roel apelin organism $6 necesarl hideie Garacteru Indispensabll al apei pentru om decurge dn sit reroasele se funei Dintre aeetea, cele tal importonte srt au len a bane eta str urd Gintrind i compoziiaprotsincion, Sl gttdaon, tl de ‘ied Boogie in care se deafsoard rece’ chee, ce defines: ‘rocesul vite, rolul de participant Ia numérosss renfi iocainics (rirotri,oxiaast ete, roll de regulator termi (evaporares toa, ‘gam de epi la supraata pelt se desotete de: Dlstoren 2 2 rl Hcaloi, rol tn mortogeneca celulelor (dato proprietor elas tics le ‘ape in strat subie). In patlogia mera, ceguioeey Sen port creseut de apd devine nerarh i tia renchs onmtane Ja eliminaron iiazed, inietile urinare (antrenort In Setcian ‘are parts din mierobit multplical In ile urlsar), bron ero, leh (uiifici secrete brongie, ujurandu-le ase eliminates Brin, fuse), constipatio cronies spla{mirgte velumdl, baeial ‘ec, timiindastfel peristaltic Jn ceca ev priveste nevlle Midice rics, ele sunt ta coll de 1p mi pent theca ealorle consamath st mi pera 6 calor 18 SARURILE MINERALE Substanfole minrale conatule componente esentale ale ong ajo ce nev nl coal nt my sein Indpliniren ‘nor activitat filosice Uncle intr tle 20 fate oe a abe ncn ota mh Dis brim categorie fae parte compustt ea sod potasn, eat $f a Fela far inca de to md larg de compte i Sanoseufh §I"suby deiraten de olgorkemente (est Sepia i ingen cr nina ais roa a tnism, resents lor nd oblate pent buna devours froceslorbielgice ex, pry fehl, selene Cation Sadia este unut dintee cole mui importante elemente mine rate aflatein-eorpul emenese. Canttates tetas In persons adult ‘ste de, aproximativ 0 din care cea nai mare parte te gine Tn medi vatraceutar. in singe tinge o cancesteate dees = TAY mPa, ce reprezin un nivel do"10\ork Mat fare det cl prezent in inci intscer Prinepata form’ sub care sodiul pitrande ip organi ete pares (Ge afinat, fe continuta In proskince allman), Newt ‘iru fiiloyie mini’ de sare postr om este de 6 Bek Oval Imentatie mix, confinand att proce animale cts vegetated ils de tre, asgura Un aport cet sate peo, Ateantd cate ‘siexplicaia pentea care reginul limtar ties sae Ghat “isco grupe’poputationale din “Austata, Afi) mse inset de seamne ale deficient! de soaiu. Tn condi Obynutle liga nut ‘port sifclent Ue sedi este grew de rvaleat,Intrcit dest ees ‘ent mineral este larg rasp In natura. 4 not dn tary moa anita de sare folosithztnie de un adult este de 810 cee ‘crupresinta eu mult peste neces Relogce Tn funetie de cantitates de soda existent in aliente, aoe ‘ase inser in ret mar eategori alimentesiace In sli ee ontin intee @ sh 10 mg stun 100 q aiment (ex “Truce”. game); aliments ca connate medi de Sai cupsins nite 10 a 400 mg ta 100 alirertdapte, carmunh, pis) aliments boa in eit ‘ce contin nice 100 si'1 400 mg’ sadiy ly 100" alien ‘Inczlur, conserve de cme sata ete), Pent a eco iid este necesar a se eae Go FILE de sae are Ot sod, sau 1g Ge bod corespune in 25 a de sara ‘Trebule mentions ch diets recomandste eae luster contrandies consul suplinentay de sane ool 0. etlensi Insuficenfa eardaeh congeativa, chor hates nee Felons renal ete) eae contin mat puis de de soi den ttre in alle submtanfe mutritive fo det cu 200. S50 ee sea ste att do ipa de profeine animale Inet deck arf pe Fingta mat mut timp ar duce Ia paritia enatrtie {Calo mal importante funeiale sachin erganism sunt seins legate do pistavenprincnalcor ‘unctibilogce. ilar PAU rand in reglrea distribute ape tn eerte secteur ale Erganismelii Orice maine a concentraiel se oe Meanene ae ©. deplasare eorespanzitcare de aps spre sone nde ell sale Sle el mal teat. De ssemenca"sodlal in pnts ir rasta Shiuhen one oa ace, aromstare cones allo iti a resistnted la efor screw norvon Disney a slr Tlie se ade cin conta, onal Blnle ‘de sare trebuie st fie in jr de. Post’ Hof ape leet nederite (ex ipertoniunce areata” ee Fotasil ka) se iseste tn organist adult in canttt va sind tatre 140 si 160g. coca ee reprints 014 din regen carporal"Aprospe: Stv,cin inrongtcantlate: dfs cores ait Integectulas eptezentod principal element mineral steplsnte Heine ng o conte cpa re 38'G43 i Ne ‘alleles de pots se spread ft situa ine 2 ah wd Alimenticia deptsegt arg scete cut 2 Potasul din organist provine predominant din Iran de erie gine vegetal: ‘Iegume (mat ales rene a eavtotiy bosbae ak ‘xrate etinjle de flown aenrell dries (gape seo nan orlorsiow mere, strugur, bunane). Cind lineata aie Brinde wai ‘multe clemente de ortgine anisualy tune teas) Sa ‘Ruler ratnate (caisson, le) In eine seer vepstale (frct, Veqtaic, spor normal Sposa injumaete ace eee In orgunim, potsil este necesar pent, bana desligarare + {uluror metabolimelor. #4 panics alld Is tensfttanee aes ain forma sa de depocit numa gicogen, Fontnr cites ee Fam de gliogen se. folosea 0.30 mmol K", Dev azomence, jo, ‘tu flearo gram de azot ce infin stricta protlnclor clues fe retin sproape 3 mBq de kali, In metabelisn Hpidlar 8 pee, felnelor, potasst intrvine ea aetiator a tner envime npors fame, Prin sceste interven kala wate considersé un eement ‘sential pentru erostere. Porraren de celle nol se agociag’ to ‘sumac reer depot nce, Kal al purple ihren alii nourermelre, antes do. hormont ns ffcsaon, hormonul de crete, catecolamine), Teglarea ent deena tin comp Umpresn ‘cr soa, modifcaea itm Siar ete, Calcul este cel mai abundent element mineral dn ongsnism ta um ade 70 age gino 7.119 ea, Di canes fatal ant In corpat min, apreape 9" ate fixata in ooh lar rest este dtl in tesutar in ee bolo. ‘A> fe, Faportat a 100 g de tesut in machi se gisese 7D my cally, jn’nerot 19 mg, t Hfhidu cefsloraian 43m, dtm plasma fntve'9st-10'mg enc Din ese owe done ¢'¢ part rapid ica lia score, ari eran ‘oncenraie fslopet eeu Th sange, Dest ace compo Sen exte etree regus in Compe cl sect eel Schelee, velonrea sa biologie este extrem de importants, men~ {nd ban fnionsre 9 ergo. Concentra ai In sage {ste menfonsts ine 9 $31 mg, sau 22-28 mote Newole allie de calc pentru un aikit sunt de Of, Pen ‘i copil,nevole sunt de 0.7 ety virsta del an. dei gla 1 a de ie 0 oa nie fe 3b el se tate Jo 14 pentru baie i de") ¢ pent set, Tat farcintl se recomandi 12 ele an ae'tm prions eae fed (Colo mal bogate suse alimentare de calc sunt = pts gi prodnscle Tata, gilbenul de oa, carne, legumeley fac (verde nabs), muzinea (oabe), morcovl eins, eatravei vate Tres fete Oneosebi meree), Ceratee st produsele de. panic, desi fa un confinut reat de each din czaasimilac labe eae Sulu contnut, nu pot fi considerate cx sors bine pentru seest toineral: Duel fotos acesto produse tint sro in allmerfaie et “ptel, absorbla digestiva Seale se miresteconsiccral Princpalafaneio a calculi in organism eate ca imprean’ cu fosfortl, st conslideze st s3 mend im stare de Ha Tunetionare schol anil Acet hvens se realizeazt neon optime ind erful dint canitaton ce eet a cea Ue fslor ete de 29 In PeniraIndeptniren rola it sacral In ose gf hex iol mal necesita prezenta ragnesutul sta vitaminelor A. C 91. 2 intervine de asemenca in protesul de cnagulare singel, sc skrea concentragie! sale determinind protingites singeriilr” Pein a a he ts te ae eva enn es ai {ncrontntegritttstemuta nerves central, avin un Tol Heese Icio ga aura ges (eat eth ae mate fh Seeing ei mg Sear cece gee Gemeente sin pune de vedece cantitite (2025 gC al mare ne Peancumene eas meene Sineenratis magnerilu este devl.t_3 ma din tare TSey os iat ieaan i fio een be Birbal i 200.8 pentru femet. In tp sail sf sap e Tepe et trac wh sp ah oe eget Re Gee ate au Soe Beers ints Sear magneziv pe zi. i a ms Ait) gett mare ude de atime cu a tin SMS cng cae ane Inet 2," Genta ei metabolil nervn) A eas ee Sti score ee se 4 fosfornl reallsazd structurn de reristenta a scheletulal sia inl “Fi asigue 0 tnd receptiitate pentna vitmina Dare snr fo“ tml ea a6 are tan ‘moni slborst de or i desfioara"neiate.spestch ‘mal fo presen magmecatul (ex hermano! sotidrcti Ins Noa st). Asupe tnt are mulipie elect benefice tmpicdes spacial perpetuates polptalor proejaca eaulele merce as ‘ips "temperart'a aprtui insuicent de oxigen. peeine lostlinesacidentelor corenariene’ de gel Infarct ibe Herat Is deatioarh tai bine actvtaten'tn precenle hase “Aula, iar Teucoitelor le ercste eapacisten de agocioe Acct ian sspeet, altar de similares antieorpogeneat! (st Sub ‘venta: magresilu), mares resistenga antinfecioas: Magnestal ‘al re de acmenes un present set atlpastieamipra Hc ‘tari ‘Gin peri vasculert, tubal digety st apurtul Fenal. Us lest mah putin eunowck dar deoctt Ge impotent este fap ok neenesil fede seumularen de esi, sedis sock iene scilari. Be aceasta cae se previnesgravates proces de aie sere ee ig terlent lal prety le Sl, Organismal adult ont. 3.9, ¢ de. ir le heb at 23 ge teme,Cea mal mare parte ar (gt afl fe hewentcing Con” ‘cana plasma a flerulu feat do prtoina traneportoare cae) Bermite. depose sanavin este‘Jo 120—ta0quyal fa tasba 6 90120 yg a fem Fateh ae Aportal defer recomondat in raport ci varsta sh sexu este variabi pentra opi pond ia tn an ete nevole Ue fag core jgtre 1 i'd ani @'me ine 3 W'8 ani, 39 me: ote 9 anh 12 ng inte 991 4B. ani, 15 mg peste. 8 ong, In asd 10 tnd lar ta dee 15 ing. La gravide voile de fer'se mise prere Su din ina patra do sarcina pind le natere: In jute a slong satin eral ince’ st ie tansfrat fat! Dac na ‘ascot nu ano asguratd-@ verev defer do 4€ lank witha Pate 68 manifste seme de anemic. prin liga ‘det intrest smentatia este eet putin in prc Ton exis ictal pee

    S-ar putea să vă placă și