Sunteți pe pagina 1din 8

Balistica Judiciara

Balistica- Balistica reprezint o ramur a fizicii aplicate, care se ocup custudiul


micrii unui corp aruncat sub un anumit unghi fa deorizontal, micare determinat
de impulsul iniial, de atracia gravitaional i influenat de rezistena
mediului.Denumirea de balistic deriv din grecescul ballo a arunca.
Balistica Judiciara- ramura a criminalisticii care se ocup cu studiul construciei i
funcionrii armelor de foc, de procesele legate de tragere, precum i de urmele
produse de acestea, toate fiind folosite pentru elucidarea problemelor ridicate de
urmrirea penal. n acest scop balistica judiciar, ca ramur a tehnicii criminalistice,
a creat metode specifice pentru o mai bun identificare individual a armei de foc
dup gloanele i tuburile trase, dar i dup alte urme produse de funcionarea armei.
Balistica judiciar are obiect de studiu propriu, principii, precum i legturi cu alte
tiine juridice dar i non-juridice.
Balistica general se compune din 2 ramuri:
a)

balistica interioar;

b)

balistica exterioar.

Att balistica interioar, ct i cea exterioar snt 2 tiine tehnice individuale, care
studiaz fenomene de natur diferite, dispunnd n esena lor, de legi, principii i
mijloace care studiaz armele i muniiile de foc din punct de vedere militar, precum
i momentul atingerii de ctre glonte a intei.
Balistica interioar, studiaz fenomenele ce se produc n canalul evii armei dup
percutare,
Balistica exterioar, care examineaz fenomenele ce se produc din momentul n care
glonul prsete gura evii i pn la atingerea intei.
Principalele obiective ale balisticii judiciare sunt :
-elaborarea metodelor si a mijloacelor tehnice necesare descoperirii, fixarii si ridicarii
armelor de foc, a munitiilor si a urmelor impuscaturii
- argumentarea procedeelor de cercetare la fata locului in vederea determinarii
imprejurarii tragerii din arma de foc, in special , a directiei , distantei, loclui de unde
sa tras, numarul si succesiunea impuscaturilor.
- aplicarea realizarii stiintifico tehnice si argumentarea in baza lor a metodelor de
examinare a diverselor categorii de arme de foc, stabilirea conditiilor tehnice in care
sa executat o impuscatura .
- formularea principiilor metodice privind identificarea armelor de foc dupa urmele
acestora pe tuburile si proiectilele trase .
n literatura de specialitate, aria de studiu a balisticii judiciare s-a limitat doar la
studierea armelor folosite la svrirea infraciunilor, i aici nu intereseaz tipul armei,

fie el de infanterie, de aprare, etc.Cercetarea balistic se efectueaz n conformitate


cu regulile generale ale identificrii criminalisticii, neexcluzndu-se i apelarea la alte
ramuri ale tehnicii criminalistice, cum ar fi: microscopia de comparare, analizele
spectrale.

Notiunea si clasificarea armelor de foc.


In acceptiune criminalstica arma de foc constituie un dispozitiv tehnic destinat
nimicirii sistemelor vii prin tragerea cu proiectile puse in miscare de energa gazeolr
formate ca urmare a exploziei pulberii sau a unui substituient al acestuia.Toate
celelalte dispozitive a caror proiectile sunt puse in miscare de aerul comprimat ,
prujine, sau alte mecanismo un constituie arme de foc. La fel un constituie arme de
foc dispozitivele improvizate care fie din motivul constructiei primitive sau alte
motive un asigura proiectilului energa necesara de a distruge sisteme vii.
Orice arm de foc are 3 pri principale:
a eava, care asigur precizia de btaie i dac este ghintuit imprim pe
proiectil urme importante pentru identificarea armei.
Prile componente ale evii armei sunt:
a)

Camera cartuului (camera de detonare);

b)
Conul de forare sau de racordare, care asigur ptrunderea
glonuluin ultima zon a evii;
c) Zona ghintuit.
b Mecanismul de tragere, constnd din: nchiztor, percutor, camera de
explozie, ejector i gheara extractoare. Aceste piese las pe tuburile arse
urme utile la identificarea armei.
c Patul sau mnerul are rolul de a uura folosirea armei. Pe el se imprim
urmele digitale ale persoanei care trage cu arma.
Varietatea armelor folosite la savirsirea infractiunilor a impus clasificarea acestora .
Asadar in criminalistica armele de foc sunt clasificate dupa :
Modul de fabricare,
1. Arme de fabricatie industriala fabrricate conform tehnologiilor specifice
anumitor sisteme si modele de arme.
2. Arme atipice acestea fiind de doua tipuri :
*de fabricatie industriala ,ulterior modificate prin retezarea tevii sau a patului
* de constructie proprie asamblate din detalii in mod improvizat (rudimentare)
Destinatie
1. Arme de lupta sau militare se impart in trei grupe

Cu teava scurta
*Revolverele arme semiautomate , tragerea din ele efectuinduse prin apasari
repetate pe tragaci pentru fiecare foc.
*Pistolete cea mai raspindita arma de foc, difera dupa dimensiuni si calibru,
sunt semi-automate,
Cu teava medie:
*Pistoale automate- arme cu tragere dintro singura apasare pe tragaci a tuturor
cartuselor din magazin
Cu teava lunga
*Carabinele si pustile mitralierele pot fi de o singura sau de mai multe
incarcaturi, semiautomate sau cu repetitie , cind pentru fiecare tragere se vor
efectua actiuni cu inchiztorul pentru a scoate tubul ars si introducerea altui
cartus in teava armei.
2. Arme de vinatoare sunt intodeauna cu teava lunga, difera dupa calibru ,
numarul si pozitia tevilor, precum si dupa mecanismul de tragere. Majoritatea
armelor de vinatoare sunt destinate tragerii proiectilului din alice sau mitralii.
3. Armele sportive- difera de alte categorii de arme de foc dupa calibrul mic pe
care il poseda (5,6) si dupa elementele de constructie specifica munitiilor
folosite,dar care deasemenea prezinta indici balistici inalti. Ele sunt cu teava
lunga si scurta.
Dupa constructia canalului tevii
1. Armele cu teava ghintuita
2. Arme cu teava lisa sau neteda
3. Arme de constructie combinata a canalului tevii.
Nota: toate armele de lupta si cele sportiva au teava ghintuita. Armele de vinatoare au
teava lisa ori combinata
Dupa calibru
1. Calibru mic (pina la 6,35mm)
2. De calibru mediu (6,35-9mm)
3. Calibru mare (peste 9mm)
O alta clasificare care nui in carte
Dup lungimea evii:
1. cu eav lung (50- 70 cm)
2. cu eav medie (20 50 cm)
3. cu eav scurt (6 20 cm)
In activitate judiciar penala arele de foc in urma descoperirii la fata locului, a unei
perchezitii , sau fiind ridicate de la o institutie , intreprindere sau persoana fizica.
Indiferent de aceasta arma va fi supusa unei cercetari preliminarii avind ca scop
individualizarea acestea prin evidentierea caracteristicilor tehnico contructive de tip
sau de sistem dar si obtinerea altor infomatii privitoare la apartenenta acesteia si
aplicarea in situatia data.

La cercetarea armei sa va tine cont de asigurarea securitatii praticipantilor pe de o


parte dar si de nevoia pastrarii urmelor purtate de arma respectiva.
Astfel cercetarea se va efectua cu minile inmanusate ,sau prin intermediul unui cleste
cu buza din cauciuc sau plastic in asa fel incit sa nu se laslase urme si reziduri de
tragere(zgura, praf, funigine) urme de singe , urme de miine , alte substante biologice.
La efecutarea cercetarii arma se tine in pozitie orizontala cu teava indreptata in zona
nepericuloasa si se vor determina:
-

modelul, calibrul, seria ,


daca arma este incarcata sau nu,cite cartuse se afla in magazin, daca in teava se
afla un cartus sau un tub de cartus ars.
Daca arma este in stare tehnica cuvenita si daca pe teava se regasesc urme de
tragere recenta .
Daca arma este in stare de tragere, pozitia mecanismelor de inchidere , a celor
de tragere si a piedicii de siguranta,

Totodata gura tevii va fi acoperita cu banda adeziva sau cu alt material curat , pentru a
veita pierderei privind urmle tragerii si patrunderea in canalul

Munitiile armelor de foc si explozivele


Proiectilul. Propriu-zis, acesta i este cartuul n ntregul su. El se prezint sub form
de gloane, alice, etc. Gloanele destinate pentru armele cu eav ghintuit prezint o
importan deosebit, datorit caracteristicilor reliefului evii[14]. La rndul lor,
gloanele pot fi obinuite sau speciale.Un glon se compune dintr-un miez de oel, de
plumb, ori oel acoperit cu plumb, precum i dintr-o cma metalic. Diametrul unui
glon este mai mare dect cel al calibrului evii (aproximativ cu 0,30mm) pentru a se
reduce pierderile de gaze, n favoarea forei sale cinetice. Forma i compoziia
gloanelor este foarte diferit, n funcie de destinaie sau de tipul de arm folosit. Nu
toate gloanele sunt cmuite sau unele au cmuit numai vrful, ceea ce face ca s
se deformeze destul de uor la impactul cu un obiect dur[15].
Gloanele speciale sunt de tipul: perforante, trasoare, incendiare, perforant-incendiare,
perforant-incendiare-trasoare, explozive i incendiare de reglaj. n afara gloanelor
propriu-zise, mai sunt alicele, de form sferic, confecionate din plumb sau alte
materiale, cu o greutate pn la 0,8 grame, cu diametrul ntre 2-5mm, ntlnite la
muniia de vntoare, dar i cu alt destinaie[16].
Tubul cartuului. Acesta este confecionat din metal, plastic sau carton. Ultimul
element este caracteristic pentru gloanele destinate armelor de vntoare. Rozeta
glonului este ns, ntotdeauna de provenien metalic. Acesta conine praful de
pulbere, capsa i proiectilul. La cartuele armelor de vntoare tubul mai conine i
bura, care servete la separarea prafului de puc de alice sau glon[17].
Capsa. Acesta este un element inerent al proiectilului, destinat aprinderii ncrcturii.
Conine un exploziv puternic. Aprinderea are lo n momentul lovirii capsei de ctre
percutor, urmat de spargerea acesteia pe o pies interioar, numit de ctre doctrina
criminalistic i cea militar nicoval.
ncrctura cu praf de pulbere. Aceast se prezint sub dou forme:
a)

pulbere coloidal, fr fum;

b)
pulbere neagr sau cu fum, ultima ntlnit n prezent, destul de rar, mai mult la
muniia armelor de vntoare, fabricat artizanal.
Pulberile coloidale au compoziii chimice diferite, majoritatea fiind fabricate din
nitrai de celuloz i diveri solveni. Mai cunoscute sunt pulberile pe baz de
piroxilin i nitroglicerin[18]. Pulberea difer n funcie de lungimea evii armei, de
destinaia acesteia, uneori inclusiv n funcie de modul de funcionare a
armei.Principalul element de identificare a cartuului l prezint cele 4 cifre btute pe
suprafaa exterioar a acestuia. Primele dou fac trimitere la codul uzinei responsabil
de fabricarea cartuului, iar ultimele dou se refer la anul producerii acestora.
La examinarea propriu-zis a urmelor de mpucturi, pentru stabilirea distanei i
direciei de tragere (aici vedem o intersectare cu traseologia criminalistic), este
imperios necesar a se ine cont de toate elementele, mai cu seam de elementele de
tragere.

Viteza proiectilului este unul dintre aceste elemente la care am fcut trimitere ceva
mai sus. Viteza proiectilului poate fi clasificat n funcie de tip, cantitate de pulbere,
greutatea evii precum i lungimea acesteia. De exemplu, la armele cu eava scurt,
viteza iniial a proiectilului variaz ntre 300 i 400m/s, n timp ce la armele militare
cu eava lung ea depete 800m/s, ajungndu-se pn la viteze supersonice[19].
Un alt element l constituie traiectoria proiectilului. Aceasta este reprezentat de
linia curb pe care glontele l face de la ieirea din eav i pn la inta propriu-zis.
n legtur cu traiectoria, trebuie reinut c ea este influenat nu numai de fora
gravitaional, ci i de rezistena aerului, de fora i direcia vntului, de ali factori
atmosferici. De exemplu, n cazul vntului care bate cu o vitez de circa 25km/h,
proiectilul unei carabine militare la o distan de 10000m este deviat cu peste 3m, iar
la 2000m cu circa 16m[20].
Btaia armei, fiind un alt element la cercetarea urmei de mpucturi, reprezint
distana maxim la care poate s ajung un glon. Aici prezint un interes deosebit
btaia eficace a acestuia, adic distana la care proiectilul i menine precizia i fora.
Alturi la cele expuse mai sus, tehnica criminalistic pune accentul i pe presiunea
gazelor, reculul, energia cinetic, puterea de ptrundere a proiectilului.

Urmele tragerii din arma de foc si ale exploziilor


Urmele tragerii din armele de fos constituie modificari materiale care apar pe
suprafata diferitor obiecte inclusiv pe corpul uman.

URMELE CREATE PE TUBUL CARTUS

Arstam la inceputul acestui capitol, cs impuscstura se produce ca urmare a


actiunii mecanismului percutor asupra capsei si producnd aprinderea incsrcsturii de
pulbere. Privind inss inainte de realizarea percutiei si anume, in momentul incsrcsrii,
apoi a percutsrii capsei iar dups producerea impuscsturii evacuarea tubului tras, vom
constata formarea urmstoarelor urme, de aceasts dats nu pe glont, ci pe tubul
cartusului:
- urma extractorului pe rebordul razelor tubului cartus, care se formeazs in
momentul introducerii cartusului in camera de explozie si in momentul extragerii
cartusului, din camera de explozie dups producerea impuscsturii;
- urma cuiului percutor pe suprafata capsei, care se formeazs in momentul in
care acesta loveste capsa, care, la rndul ssu, este impinss inapoi de reculul armei;
- urma inchizstorului pe suprafata rozetei tubului cartus, se formeazs in
momentul impuscsturii cnd tubul cartusului, impins de gaze, este presat pe suprafata
inchizstorului;
- urma extractorului, in faza a doua, cnd prinde tubul de marginea rozetei si il
trage inapoi;
- urma ejectorului (de obicei la marginea rozetei), formats prin blocarea
tubului, dndu-i pozitia de evacuare din arms;
- urmele lssate de peretii camerei de explozie pe corpul tubului cartus, avnd
forma unei nervuri longitudinale.
Dups aceasts prezentare se poate face o clasificare a urmelor exacte pe tubul
cartusului .
A. Urmele formate in timpul incsrcsrii armei (la trecerea cartusului din
incsrcstor in camera de explozie).
B. Urmele formate in timpul producerii impuscsturii (urma cuiului percutor,
urmele peretelui inchizstorului si urmele create de peretii camerei de explozie).
C. Urmele formate in timpul extragerii tubului cartus tras (urmele
extractorului, ale ejectorului si ale ferestrei de evacuare).
Trebuie avut in vedere faptul cs nu toate piesele enumerate mai sus exists la
orice tip de arms . Bunsoars, armele de vnstoare, pliante nu au inchizstor, tubul

sprijinindu-se pe un disc. La revolverele Hagan tubul este sustinut de un sabot; o serie


de arme nu au ejector; unele revolvere americane vechi nu au cui percutor, cocosul
lovind direct capsa.
Urmele particulare care se creazs pe tubul cartuselor de vnstoare nu prezints
nici o importants pentru activitatea de identificare. Aceasta fiindcs, tuburile cartuselor
de vnstoare se refolosesc si in consecints prezints importants doar capsa (care se
inlocuieste).