Sunteți pe pagina 1din 3

Cauzele si Efectele Urbanizrii

Urbanizarea este definita ca procesul de transformare a structurilor sociale si profesionale, o


restructurare a formelor de existenta rurala si a vechilor forme urbane dup modele noi[1]. Urbanizarea mai
este definita drept creterea in timp a populaiei oraelor in relaie cu populaia regiunilor rurale.
Definiia unei zone urbane: in ciuda numeroaselor definiiilor a unei zone urbane/ora, o zona urbana
este de obicei definita ca un areal unde au loc activitati nelegate de agricultura (industrie si servicii) si unde
locuiesc muncitorii acestora. De asemenea, oraul mai are si un statut legal oferit de guvernul naional sau
provinciar si este asociat cu forme specifice administrative.
Urbanizarea si rata de urbanizare:
Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializare, modernizare si dezvoltare. De
asemenea, se refera la procentul dintre numrul locuitorilor care locuiesc la ora si populaia unei tari. Tarile
dezvoltate (Am de N, Europa de Vest) sunt mai urbanizate dect tarile in curs de dezvoltare.
Urbanizarea este un proces continuu, dinamic, care a aprut prin concentrarea unei populaii ntr-un
anumit spaiu i s-a extins prin procese de migrare, sporul natural al populaiei i prin transformarea treptat a
unor zone rurale n orae. Astzi, zonele urbane sunt zone complexe: rezideniale, industriale, culturale,
administrative, tiinifice, de nvmnt, comer, avnd complexe ci de comunicaie interne i externe.
Urbanizarea prezint o tendin general de cretere n prezent, deoarece aduce o serie de faciliti
pentru desfurarea mai comod a vieii, printr-un acces mai larg i calitativ crescut al populaiei la serviciile
publice (sisteme de alimentare cu ap, canalizare, epurare a apelor uzate, sisteme de management al
deeurilor etc.).
Oraul ns reprezint un ecosistem specific, un complex de factori naturali si artificiali, care asigur o
serie de faciliti pentru desfurarea mai comod a vieii, dar, n acelai timp, expun populaia la diverse
riscuri i disconforturi, n funcie de modul de organizare i folosire, mai mult sau mai puin echilibrat, al
acestora. Adesea, n sistemeleurbane, factorii artificiali se extind din ce n ce mai mult, n detrimentul celor
naturali.
Dezvoltarea unei aezri umane este determinat semnificativ de schimbrile care se produc n
structura economiei locale, n structura populaiei i n cultura comunitar. Ea trebuie s in seama ns de
caracterul limitat al resurselor (de capitalul uman, natural i financiar disponibil la nivel local), urmrindu-se
alocarea echilibrat i eficient a acestora de ctre autoritile publice. Autoritile administraiei publice locale
trebuie s ncurajeze responsabilitatea civic comunitar i individual, parteneriatul n realizarea proiectelor
de dezvoltare local, iniiativele private.
Rata de urbanizare se refera la procentul anual de cretere a populaiei in zonele urbane ale unei tari.
Studiile au artat ca urbanizarea este invers proporionala cu rata de urbanizare a oraelor (ex Africa).
Surse de cretere demografica la orae:
Migraia: migraia rural-urbana este o sursa majora de cretere a populaiei oraelor mai ales in statele din
lumea a III-a. Aceasta migraie este influenata de 2 factori: factorul de mpingere si cel de atragere. Factorul
de mpingere se refera la acei factori care foreaz gospodriile sa se mute de la zone rurale la cele urbane.
Factorul de atragere se refera la atragerea oamenilor de la tara la ora cu mirajul bogatiei.
Sporul natural: oraele mai cresc in populaiei nu numai din pricina imigrrilor dar si din cauza sporului
natural. Rolul sporului natural este la fel de important ca si cel al migraiei.
Naveta: populaia urbana mai poate creste (pe timpul zilei) din cauza muncitorilor care fac naveta zilnic de la
periferia oraului si de la sateliii acestuia la ora pentru a merge la munca.
Implicaiile creterii populaiei urbane
Presiune asupra sectoarelor urbane (locuine, infrastructura, economie, mediul nconjurtor, educaie,
sntate). Exista aceasta presiune din cauza nevoii extinderii infrastructurii si serviciilor pentru a putea servii
ntreaga populaie a oraului.
Cretere urbana nebalansata: daca creterea urbana este concentrata intr-o singura zona a unei tari atunci
distribuia spaiala a populaiei acelei tari poate fi debalansata. De exemplu pot aprea megaorasele. Acest

termen se refera la dominanta demografica, economica, sociala si politica a unui ora asupra unui sistem
urban (exemplu Bangkok este de 30 de ori mai mare dect al II-lea ora ca mrime din Thailanda ).
Megaorasele sunt specifice tarilor din lumea a III-a dar se gsesc si in zonele dezvoltate ale lumii.
Creterea economica: spre deosebire de primele 2 implicaii ale creterii oraelor, unii vad oraele ca
motoare ale creterii si susin ca creterea urbana e benefica pentru creterea economica. Studiile au artat
o relaie pozitiva intre rata de urbanizare si dezvoltarea economica (excepie fcnd Africa).
Controlarea creterii urbane:
perspectiva de acomodare: cei ce vad in dezvoltarea urbana un lucru inevitabil si pozitiv (deoarece duce la
cretere economica) cred ca creterea urbana nu ar trebuii controlata ci ncurajata prin atragerea populaiei
rurale.
perspectiva de intervenie: cei ce vad in creterea urbana un lucru negativ (deoarece duce la presiune asupra
sectoarelor urbane si la megaorase) cred ca aceasta ar trebui controlata prin canalizarea populaiei si locurilor
de munca departe de marile orae.
Procesul de urbanizare n Romnia a fost indirect legtur cu procesul de industrializare, prin
migrarea populaiei dintre rural spre urban. Sub aspectul dinamicii sociale el poate fi apreciat ca o
restructurare social ca urmare raportului n producia de bunuri.
n coninutul existenei sociale a populaiei se disting urmtoarele schimbri, datorate fenomenului de
urbanizare:
pe plan economic trecerea la munca retribuit;
pe plan fizic trecerea la un cadrul nou de via, cu condiii superioare de locuire, cu facilitile oferite de ora
cu vestimentaia adecvat acestuia etc.;
pe plan ergonomic prin exercitarea unor profesiuni i ocupaii noi, prin impunerea unui alt ritm de utilizare a
timpului i o nou organizare a acestuia;
pe plan familial restrngerea familiei la una-dou generaii;
Experiena a demonstrat c aceste micri au fost deseori provocatoare de convulsii att n planul
existenei individuale (unii indivizi manifestnd adevrate crize de inadaptare, rmnnd astfel la marginea
grupurilor sociale), ct i n planul existenei comunitare, prin formarea unei categorii neasimilate, neadaptate,
adevrat perturbatoare a mecanismului vieii urbane.
Urbanizarea de la trecut la viitor
Din anii 50 numrul locuitorilor la ora s-a dublat o data la 20 de ani iar procentul lor din populaia
lumii a crescut in medie cu 7%. Astzi populaia lumii care locuiete la orae depaseste 2,8 miliarde adic
47,7 % din ntreaga populaie a Terrei. Dar in 2010 numrul locuitorilor de la ora va depii pe cel al
locuitorilor de la tara: 3,586 versus 3,304. nsa distribuia locuitorilor nu este egala, jumtate din ei se gsesc
in 6 tari: China, India, SUA, Rusia, Brazilia si Japonia.
Imaginea urbanizrii este diferita de la tara la tara. Pe de o parte in 2/5 din tarile lumii populaia rurala
inca este majoritara (tari din Africa si Asia) si pe de alta parte in 52 de tari numrul orenilor depaseste 75%
(tari din Europa, America de Nord, Am Latina). Astzi nsa creterea foarte mare in populaia oraelor se
gsete in tarile in curs de dezvoltare, in special in zona Asiei (mai mult de 55%) care in mare msura
determina caracterul contemporan al urbanizrii lumii.
Sub aspect geografic vectorul urbanizrii se ndreapt de la vest spre est. Cu toate ca mai precis ar fi
termenul de ntoarcere nspre est, deoarece estul e considerat mai urban dect vestul inca din vremea
antichitii pana in mijlocul secolului al XIX-lea. La nceputul anilor 60 Asia si-a recapatat hegemonia in
numrul total de oraseni, depind Europa. Probabil ca Africa va fi pe locul 2 in vreo doua decenii. Se atepta
ca pana in 2020 populaia urbana sa ating valoarea de 2.275 milioane in Asia si 646 in Africa.
Una din caracteristicile izbitoare ale urbanizrii moderne este creterea rapida a numrului de
megaorase (peste 8 milioane de locuitori) si concentrarea populaiei lor. La mijlocul secolului fiecare a 7 tara
avea un ora cu peste un milion de locuitori, in zilele noastre fiecare al 3-lea stat. In prezent pamantul are 372

de aglomeraii urbane cu o populaie de peste 1 milion unde triesc aproape 37,6% din oreni si 17,8% din
populaia lumii.
In procesul formarii oraelor poziia tarilor din lumea a treia s-a ntrit. In ultima jumatate de secol
populaia oraelor din statele dezvoltate practic s-a dublat dar in tarile in curs de dezvoltare numrul
orenilor este de ase ori mai mare, iar populaia oraelor mari s-a nzecit. Azi mai mult de o treime din
oraele cu mai mult de 1 milion de locuitori se gsesc in estul, sud-vestul si partea centrala a Asiei, o alta
treime se gsete in America de Nord si Europa
In ultima jumtate de secol lista primelor 30 de orae ale lumii s-a schimbat. In 1950 doua treimi din
lista era ocupata de orae din Europa si America de Nord, dar in 1990 nu mai era dect o treime din ele. In
aceasta perioada orae ca: Milano, Berlin, Philadelphia, Saint-Petersburg, Detroit, Napoli, Manchester,
Birmingham, Frankfurt, Boston si Hamburg au disprut de pe lista oraelor fruntae. In acelai timp Seul,
Jakarta, Delhi, Manila, Karachi, Lagos, Istanbul, Lima, Teheran, Bangkok si Dacca au remprosptat-o. Dup
pronosticurile tiinifice numai numai 6 orae din tarile dezvoltate vor ramane in lista: Tokyo, New York, Los
Angeles, Paris, Moscova, Osaka, pana in 2010 si 20 ar trebui sa fie nlocuite de ctre megaorasele din Asia, in
special India si China.
Evoluia si dominarea stilului de viaa urban este departe de a fi un simplu accident. Oraele ofer
posibilitati exclusive pentru afaceri, activitati creative si bogatie. Un factor care a influenat dezvoltarea
oraelor a fost acela ca aici educaia, sntatea si serviciile sociale se gsesc la un standard mai nalt dect
in zonele rurale.
In lume, exista tari cu un grad de urbanizare (efectul populaiei care traieste in centre urbane raportat
la totalul populaiei) de 100%, precum Singapore, sau cu peste 90% (Australia, Belgia, Israel, Kuweit, Liban).
Disparitati exista mai ales intre regiunile urbanizate si regiunile rurale. Performantele cele mai evidente pe linia
dezvoltrii economice si eliminrii discrepantelor sunt evidente in cazul regiunilor cu grad ridicat de urbanizare.

Bibliografie
Asandului Laura Elemente de Demografie , Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza , Iai, 2007
arca M. Demografie , Editura Economica, Bucureti, 1997
Lect. univ. dr. Elena Maria Minea, Urbanism si Amenajarea Teritoriului , Suport de curs pentru nvmnt la
distan, anul 2007