Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
La 1 ianuarie 1969 a intrat n vigoare un nou Cod penal care l-a scos din vigoare
pe cel din anul 1936.La rndul su, i Codul penal din anul 1969 a cunoscut o
serie de modificri, cele mai semnificative fiind dup evenimentele din decembrie
1989, petrecute n ara noastr.
Deoarece, pe de o parte, prevederile Codului penal de la 1969 nu mai erau
n concordan cu schimbrile petrecute n structura societii romneti dup
anul 1990, iar, pe de alt parte, a aprut necesitatea alinierii legislaiei romneti
la legislaia Uniunii Europene, structur n care ara noastr a intrat ncepnd cu
1ianuarie 2007, s-a simit nevoia elaborrii unui nou Cod penal, mai modern i n
consonan cu principiile democratice ale Uniunii Europene.
Astfel, prin Legea nr.187/2012 a fost pus n aplicare un nou Cod penal.
i infractor (V.Dongoroz, Drept penal, Bucureti, 1939; n continuare, Dongoroz, Tratat, p.28). Prof.
Mitrache, op.cit., p.9, consider c obiectul dreptului penal l constituie relaiile de aprare social,
represive i de conformare.n acelai sens, prof.Bulai, op.cit., p.8-9.
[1]
Bulai, op.cit., p.8-9.
[2]
Bulai, op.cit., p.24.
nu influeneaz cu nimic caracterul unitar al dreptului penal, ntre cele dou pri
existnd o concordan deplin.
n al doilea rnd, relaiile de aprare social, fiind reglementate prin norme de
drept penal, aceste norme i confer dreptului penal caracterul unitar.Caracterul
unitar al dreptului penal mai rezult i din mprejurarea c normele acestuia, indiferent unde ar fi ncorporate (Cod penal, legi speciale etc.), se refer la infraciuni
i pedepse.n fine, dreptul penal se cluzete dup anumite principii proprii,
specifice, fapt ce subliniaz nc o dat caracterul unitar al acestuia.
Caracterul unitar[1] al dreptului penal romn se desprinde i din mprejurarea
c dispoziiile din partea general a Codului penal se aplic i faptelor sancionate
prin legi speciale dac legea nu prevede altfel.
n doctrin s-a subliniat c exist i preocuparea de a se impune unele subramuri ale dreptului penal, cum sunt: dreptul penal internaional, dreptul internaional penal, dreptul penal al mediului, dreptul penal al minorului i dreptul
penal al afacerilor[2].
c dreptul penal aparine dreptului public, n vreme ce n alte state (Frana, Belgia) se consider c
dreptul penal prezint deopotriv caractere de drept public i de drept privat, aa nct nu este posibil
includerea sa n niciuna din cele dou categorii, avnd o poziie sui generis n cadrul sistemului juridic
(vezi, n acest sens, F.Streteanu, Tratat de drept penal, op.cit., p.10).
[4]
A.Ungureanu, Drept penal, op.cit., p.9.
[1]
aceast legtur, dreptul penal i exercit rolul su de aprtor al valorilor fundamentale consfinite
prin Constituie, Pascu, op.cit., p.6; n cazul dreptului penal, interaciunea cu dreptul constituional
este mult mai puternic datorit specificului normelor acestei ramuri de drept caracterizate prin vocaia
de a restrnge exerciiul unora dintre drepturile i libertile fundamentale garantate de Constituie
(F.Streteanu, Tratat de drept penal, op.cit., p.25).
[5]
Dobrinoiu I, op.cit., p.18.
10
[1]
Dobrinoiu I, op.cit., p.19; Prof.Ioan Chi, n cursul su, Drept execuional penal (Ed.Wolters
Kluwer, Bucureti, 2009, p.205), arat: cea mai mare corelare a tiinei dreptului execuional cu alt
tiin penal se realizeaz n ntreptrunderea cu dreptul penal.Dreptul penal cercetnd corelaia
ce exist n sistemul sancionator juridic ntre sanciunile nepenale i cele penale, stabilete natura
i categoriile de sanciuni penale, durata acestora n raport de fiecare infraciune n parte, stabilete
criterii de agravare sau atenuare a rspunderii penale, limitele maxime i minime ale duratei sanciunilor, cuantumul acestora, felul cum aceste sanciuni se completeaz reciproc pentru a se putea trece
la o bun individualizare.tiina dreptului execuional penal, prelund aceste sanciuni stabilite de
dreptul penal, fixeaz modalitile de realizare a scopului urmrit prin sanciunile prevzute de dreptul
penal i concretizeaz modalitile de prevenire general i special, precum i msurile recuperative
de reeducare i reinserie social, instituional i familial.
11
12
[1]
[2]
13
[1]
14
15
drept penal[1].Ele exprim ideile fundamentale ale unei societi cu privire la drep
tul penal i se gsesc exprimate n instituiile de baz ale acestuia, i anume:
infraciunea, rspunderea penal i sanciunile de drept penal.
Aceste principii sunt deduse din dispoziiile normelor penale, iar cunoaterea lor
este necesar fiindc ele ajut, n cazul schimbrii unora dintre ele sau redactrii
lor insuficient de clare, la interpretarea corect a acestora i la darea unor soluii
legale de ctre organele judiciare[2].
de prestigiu, s-a fcut remarcat prin lucrarea Tratat despre infraciuni i pedepse, scris n anul
1764.