Herodot din Halicarnas/Halikarnassos (greac: , Herodotos, n. 484 .Hr. - d. cca.

425
.Hr.) a fost un istoric grec. Herodot este considerat printele disciplinei istoriei, prin modul n
care a tratat evenimentele pe care le-a consemnat n scrierile sale. Pn la el evenimentele erau
tratate n cronici sau epopei. Este cunoscut pentru scrierile sale despre conflictul greco-persan,
precum i pentru descrierile oamenilor i locurilor vizitate.
S-a nscut ntr-o familie aristocratic din oraul Halicarnas (n greac Halikarnassos, azi
Bodrum, Turcia). Obligat s-i prseasc patria din cauza luptelor civile n care este implicat
familia lui, Herodot trit o vreme n Samos, iar dup cderea tiranului Lygdamis revine n oraul
natal, cltorete mult i se stabilete la Atena. Aici se numr printre prietenii lui Sofocle i este
un apropiat al cercului lui Pericle.
n opera sa Historiai (Istorii), redactat n dialect ionic i mprit n epoca elenistic n 9 cri,
Herodot i propune programatic s abordeze prima mare confruntare dintre lumea oriental
(Asia) i cea apusean (Grecia), dintre despotismul oriental i democraia elen, culminnd cu
rzboaiele medice. Trecnd peste epoca mitic, Herodot urmrete ascensiunea puterii persane,
prezentnd totodat istoria popoarelor supuse de Ahemenizi: lidieni, babilonieni, egipteni, scii,
libieni i, n paralel, istoria principalelor ceti greceti. Herodot descrie i obiceiurile i religia
Geilor. Cucerirea oraului Sestos (478 .Hr.) de ctre atenieni ncheie opera lui Herodot.
Pater historiae, titlu pe care posteritatea i l-a acordat, este semnificativ pentru locul lui Herodot
n evoluia tiinei istorice. Citit i apreciat din antichitate, opera lui Herodot a dobndit noi
validri n epoca modern i importante descoperiri arheologice au confirmat veridicitatea
multora din afirmaiile lui. n acelai timp, el i-a nscris numele ca unul din marii prozatori ai
literaturii universale, nzestrat deopotriv cu for epic, capacitate de construcie dramatic i
exprimare ntr-un stil viguros, puternic evocator.