Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 1

10 octombrie

Aspecte generale
Analiza organizarii administratiei publice este firesc sa fie urmata de
o cercetare a activitatii autoritatilor administratiei publice. Dintre toate institutiile
dreptului administrativ, analiza actului administrativ a suferit cele mai putine
schimbari in doctrina, ca efect al lipsei legislatiei, fata de perioada postbelica(5090). Teoria actului administrativ este legata indirect de o serie de acte normative
adoptate dupa anii 2000. Problema actelor juridice in general are multiple
legaturi cu toate ramurile dreptului, iar in cazul actelor administrative, ca specie
a actelor juridice, problema esentiala priveste autoritatea interna. La nivelul
autoritatilor administratiei publice, se intalnesc:

acte juridice dominant administrative


acte cu caracter politic(mesaje, declaratii)
fapte materiale
operatiuni tehnico-administrative.

Producerra de efecte juridice consta in nasterea, modificarea sau stingerea de


raporturi juridice, iar in cadrul formelor concrete de realizare a actelor executive
in sens larg, locul central il ocupa actele administrative. Operatiunile tehnicoadministrative concentreaza o diversitate de actiuni care se concretizeaza la
nivelul administratiei publice.
Clarificari terminologice: notiunea de act provine de la actum-a
lucra, a face, a actiona.
Nu exista o definitie unitara cu privire la notiunea de act juridic ce provine de la
autoritatile administratiei publice. In perioada interbelica se facea distinctie intre
acte administrative propriu-zise, acte administrative cu caracter jurisdictional si
acte administrative cu caracter pregatitor, iar dupa un alt autor se facea
delimitare intre actele puterii executive in raporturile cu parlamentul si actele
puterii executive in raporturule cu cetatenii, iar aceasta din urma clasificare la
randul ei continea o distinctie intre actele de autoritate si actele de
gestiune(actele de autoritate=acele manifestari de voainta ale autoritatilor
administrative competente sa le emite prin care se nasteau situatii juridice noi
supuse unui regim de drept public, iar actele de gestiune=actele pe care
autoritatile administratiei publice le incheiau cu alte persoane in administrarea
patrimoniului de care dispunea-in masura in care priveau bunuri proprietate
publica, se supuneau puterii publie, daca priveau bunurilre proprietate privata, se
supuneau unui regim de drept comun). In doctrina postbelica se utiliza fie
sintagma act administrativ, fie act de drept administrativ. Notiunea de act
administrativ pune accent pe activitatea administratiei, iar cealalta pe regimul
juridic aplicabil. O altfel de delimitare se face in doctrina intr-o forma tipica a
actului administrativ, care in caz de litigiu conduce spre contencios administrativ
judiciar si o forma atipica, care din anumite considerente(circumstante
exceptionale) nu permit controlul in instante.
Definitia si trasaturile actului administrativ: sens larg-care
include si contractul administrativ si un sens restrans, definitia traditionala. Fata

Curs 1
10 octombrie
de asimilarea la care recurge legea contenciosului administrativ, prin care mai
multe tipuri de contracte calificate ca fiind administrative sunt asimilate actelor
administrative, se impune dezvoltarea unei definitii mai largi a actului
administrativ care sa aiba in vedere nu doar identificarea lui cu o manifestarea
unilaterala de vointa, ci si identificarea sa cu un acord de vointa. Doar privit in
sens larg actul administrativ asa cum este utilizata sintagma in art 52 CT poate fi
acceptata asimilarea contractului administrativ acestuia. In sens restrans,actul
administrativ reprezinta forma juridica principala de activitate a autoritatilor
administratiei publice, in subsidiar si a altor autoritati publice ce consta intr-o
manifestare unilaterala si expresa de vointa facuta cu scopul de a produce efecte
juridice in regim de putere publica sub controlul instantelor judrcatoresti. In
doctrina nu exista unanimitate in ceea ce priveste numarul, denumirea si
continutul trasaturilor actului administrativ, dar toti autorii sunt de acord ca ele
sunt acte juridice, manifestari unilaterale de vointa si ca sunt emise in regim de
putere publica. Sub aspect material, putem identifica urmatoarele trasaturi:
1. Forma juridica principala de activitate a administratiei publiceactul administrativ reprezinta una din formele cu semnificatie juridica prin
care autoritatile administratiei publice isi realizeaza competenta si implicit
sarcinile. Ponderea actelor administrative creste pe masura ce urcam in
sistemul organelor administratiei publice-opinie traditionala. In realitate, in
baza autonomiei locale de care dispun autoritatile locale, lipsei de
subordonare care domina sistemul autoritatilor administratiei publice si la
nivelul administratiei locale exista o multitudine de acte administrative
adoptate.
2. Reprezinta o vointa juridica unilaterala-traditional, actul administrativ
a fost emis fara consimtamantul subiectelor de drept carora le era destinat
sau cu privire la care el genera drepturi si obligatii. Prin identificarea
acestei trasaturi, se urmareste pe de o parte includerea actului
administrativ in sfera actelor juridice, iar pe de alta parte delimitarea
actului administrativ de restul actiunilor din administratie neproducatoate
de efecte juridice. Manifestarea de vointa trebuie sa fie xpresa,
neindoielnica in a schimba ceva din ordinea juridica existenta. Fata de
aceasta trasatura a actului administrativ, in practica s-au ridicat
urmatoarele probleme:
a)emiterea actului administrativ de mai multe persoane fizice. Aceasta
problema apare in cazul organelor colegiale(guvern, cl,cj) compuse din mai
multe persoane fizice care pot sa se manifeste in mod diferit cu privire la
o anumita decizie. Din aceasta perspectiva, a aparut intrebarea daca
acordul de vointa care intervine in emiterea actului administrativ este de
natura sa inlature caracterul unilateral al acesteia. Potrivit doctrinei, actul
administrativ exprima vointa comuna a celor care compun organul
colegial, prin el se urmareste realizarea competentei autoritatii
administratiei care este una singura. Manifestarile de vointa ale subiectelor
participante converg spre acelasi efect juridic, realizandu-se o singura
vointa juridica.
b) emiterea actului de mai multe autoritati publice/a unei structuri
administrative: si in acest caz, este vorba de acte prin care se urmareste
realizarea unei singure vointe juriduce.

Curs 1
10 octombrie
c) emiterea actelor administrative la cerea prealabila-in acest caz, putem
avea doua situatii: cand cererea prealabila este adresata organului
superior de catre organul emitent si situatia in care cerea prealabila
apartine unui subiect de drept cre urmeaza sa fie beneficiarul actului
administrativ respectiv. In primul caz, efectul il constituie adoptarea unor
acte complexe supuse unor reguli procedurale specifice, iar in al doiela caz
cererea prealabila are valoarea unei conditii prevazute de lege pentru ca
actul sa fie emis. O problema care s-a ridicat in practica priveste raspunsul
la intrebarea daca renuntarea beneficiului la beneficiile unui act
afministrativ anterior solicitat are ca efect incetarea producerii de efecte
juridice. Solutia-nu duce la stingerea efrctelor, este necesara emiterea
actului de revocare.
3. Este emisa in realizarea puterii publice-actul administrativ este
obligatoriu pentru toate subiectele de drept care intra sub incidenta
dispozitiilor sale si pentru autpritatea ierarhic superioara daca nu emite un
act cu un continut contrar.
4. Au un regim specific in centrul caruia se afla legea contenciosului
administrativ-caracterul exrcutoriu se datoreaza faptului ca este emis de
o autoritate administrativa investita cu prerogative de putere publica ce
confera activitatii sale valoare obligatorie.