1. Modelele de comunicare ale scolii semiotice difera de cele ale scolii proces.

Cele ale
scolii semiotice sunt STRUCTURALE iar cele ale scolii proces sunt LINEARE.
2. In dimeansiunea verticala a modelului Gerbner apare conceptul de ACCES la mediu si la
canalele de comunicare. In dimensiunea orizontala conceptul de DISPONIBILITATE
(echivalentul conceptului de ACCES din dimensiunea verticala)
3. Disponibilitatea (concept de baza al modelului Gerbner) este un alt fel de selectivitate
numai ca selectia nu e facuta de RECEPTOR, si de EMITATOR.
4. Pentru T. Newcomb rolul comunicarii consta in:
- mentinerea echilibrului in sistemul social
5. Comunicarea poate fi inteleasa ca:
- Transmitere de mesaje
- Transmitere si schimb de sensuri
- activitate de decupare, distorsionare si creare de sensuri intelesuri
6. Dupa John Fiske in studiul comunicarii exista doua scoli: scoala proces care se
caracterizeaza prin A, B, C si scoala semiotica care se caracterizeaza prin D, E.
a. Considerarea mesajului drept ceea ce se transmite prin procesul de comunicare
b. Preocuparea pentru modul in care emitatorul si receptorul codifica si decodifica
c. Preocuparea pentru felul in care transmitatorii folosesc canalele si media
d. Abordarea comunicarii ca producere si schimb de intelesuri
e. Preocuparea fata de rolul textului in cultura noastra
7. A. Modelele semiotice de analiza a comunicarii fac o distinctie in principal intre
codificator si decodificator FALS
B. In cadrul modelelor semiotice de analiza a comunicarii decodificarea este la fel de
activa si creativa ca si codificarea - ADEVARAT
C. Scolii proces ii sunt specifice modelele liniare de analiza a comunicarii - ADEVARAT
8. Analiza semnului in maniera lui F. de Saussure trimite intr-un plan secund problema
semnificatiei, a relatiei dintre SEMNIFICAT si REALITATE.
9. A. Shannon si Weaver au considerat ca informatia trebuie inteleasa ca o masura a
predictibilitatii semnului - ADEVARAT
B. Redundanta este rezultatul unei predictibilitati inalte, potrivit lui Shannnon si WeaverADEVARAT
C. Entropia, sustin Shannon si Weaver, poate fi cel mai bine inteleasa ca maximum de
impredictibilitate - ADEVARAT
10. George Gebner a incercat sa elaboreze un model general de comunicare, mai avansat prin
doua aspecte. In primul rand, el realationeaza MESAJUL cu REALITATEA despre care
relateaza, ceea ce faciliteaza discutarea problemelor de perceptie si de inteles; in al doilea rand,
concepe comunicarea ca proces care consta in doua dimensiuni ce alterneaza: cea
PERCEPTUALA (sau de receptie) si cea de COMUNICARE (dimensiunea modalitatii de
transmitere si control).
11. Newcomb introduce, prin modelul sau, o forma de tip TRIUNGHI a procesului de
comunicare. Importanta sa majora consta in faptul ca introduce studiul comunicarii in context

SOCIETAL. In modelul sau, A si B sunt cele ce comunica si,respectiv, RECEPTORUL este parte
a MEDIULUI lor social. AXB este un SISTEM, ceea ce inseamna ca relatiile sale interne sunt
interdependente.
12. In modelul lui Ch. Peirce intre SEMN si OBIECT intervine INTERPRETANTUL care se afla
sub presiunea contextului social, materializat in norme si conventii ce difera de la o cultura la
alta.
13.Potrivit lui F de Saussure, SEMNIFICANTUL este imaginea semnului asa cum il percepem
urma pe hartie sau sunetele in aer; SEMNIFICATUL este conceptul mental la care se refera.
14. Potrivit lui Ogden si Richards, semnificatia are trei componente:
- referent, referinta, simbol
15. modelul de analiza a comunicarii creat de Shannon si Weaver este unul:
- linear
16. A. Scoala procesului de comunicare tinde sa tinteasca spre stiintele sociale, in special
psihologia si sociologia - ADEVARAT
B. Scoala procesului de comunicare tinde sa se concentreze asupra actelor de comunicare ADEVARAT
C. scoala semiotica se contureaza in jurul lingvisticii si al subiectelor de arta - ADEVARAT
D. Scoala semiotica defineste interactiunea sociala drept procesul prin care o persoana este in
legatura cu celelalte, afectandu-le comportamentul, starea intelectuala sau raspunsul emotionalFALS
17. In modelul elaborat de Shannon si Weaver SURSA reprezinta locul luarii deciziei, ea decide
ce mesaj sa fie trimis sau, mai degraba, selecteaza unul dintre mesajele posibile. Mesajul selectat
este transformat apoi de TRANSMITATOR in SEMNAL trimis prin CANAL la RECEPTOR.
18. Potrivit modelului de comunicare elaborat de George Gebner, relatia dintre forma si continut
este:
- dinamica
- interactiva
19. A. Modelul de comunicare propus de T. Newcomb reprezinta un component de drept al scolii
process - ADEVARAT
B. Modelul de comunicare al lui T. Newcomb poate fi considerat o forma de trecere de la scoala
proces la scoala semiotica - ADEVARAT
C. T. Newcomb introduce, prin modelul sau, o forma lineara a procesului de comunicare - FALS
20. 1. Functia expresiva; 2. Functia poetica; 3. Functia referentiala

a. aduce un surplus, o completare de sens la un mesaj

b. exprima continutul mesajului fara a-l angaja pe cel care-l produce sau primeste
c. exprima tentativele facute pentru a-l informa pe celalalt de personalitatea celui care transmite
mesajul
1 c, 2 a, 3 b
21. Semnele sunt acte sau fapte de arta care se refera la altceva decat ele insele; prin aceasta, ele
sunt structuri care SEMNIFICA (adica transmit informatii despre o realitate). Sistemele in care
sunt organizate aceste semne, precum si modalitatile de corelare dintre semne in cadrul
sistemelor se numesc CODURI.
22. Conceptia mitica despre limbaj considera cuvantul CREATOR de realtate si nu doar un
INSTRUMENT de stapanire de instapanire a acesteia asa cum se intampla in conceptia magica.
23. A. Conceptia instrumentalista in varianta cuvantului-semnal implica o reactie dinamica din
partea receptorului ADEVARAT
B. In cadrul conceptiei cuvantului-semnal semnul este pretios in masura in care indeplineste
doua functii vitale: indica o realitate si impune o reactie de raspuns ADEVARAT
C. Conceptia cuvantului-semnal ii trebuie limbajului un rol supra-uman FALS
24. Codificata ca paradigma culturala, conceptia cuvantului-simbol poate fi sintetizata astfel:
- realul| este prim si independent, discursul este secund si dependent
- discursul reflecta lumea-in-sine, ce poate exista si in tacere fara ajutorul limbajului, pentru
ea, prezenta discursului este aleatoare
- cuvantul-simbol este principalul instrument al cunoasterii
- cunoasterea obtinuta poate aspira la obiectivitate deplina
- obiectivitatea devine criterial adevarului, iar rolul subiectului este exterior, reducandu-se la cel
de agent
25. Detasarea de realitate (spre deosebire de cuvantul-semnal) determina cuvantul-simbol sa se
multumeasca cu construirea discursului - OGLINDA. Conceptia cuvantului-simbol permite,
legitimeaza si reproduce iluzia posibilitatii unei OBIECTIVITATI depline (instrumentalizata la
maximum de positivism). In aceasta conceptie principala garantie a adevarului este considerata
OBIECTIVITATEA discursului iar adevarul este conceput ca o corespondenta intre o
REALITATE prima si un DISCURS intotdeauna secund.
26. Conceptia demiurgica despre limbaj comporta urmatoarele variante:
- conceptia magica
- conceptia mitica

27. 1. Conceptia mititca;

2. Conceptia magica

a. se inrudeste cu prima varianta a conceptiei instrumentaliste insa, deosebirea consta in faptul ca

aici cuvantul nu se mai adreseaza altui om, ci unor forte supraindividuale (fie natural, fie supranaturale)
b. va considera cuvantul drept creator de realitate, nu doar un instrument de instapanire a acesteia
1 b;

2a

28. Cunoscuta in literatura si sub denumirea de conceptie umanista, ea poate fi denumita

conceptie sincretica asupra limbajului deoarece presupune concordanta (sincretismul)
LIMBAJULUI, REALITATII si finite UMANE, sub auspiciile unei geneze continue si fara
sfarsit.
29. Conceptia sincretica ii ofera limbajului:
- o masura umana
30. Manifestarea cotiturii lingvistice in literatura a insemnat inlocuirea descrierii universului
interior cu:
- experimental verbal pur
31. Noua paradigma culturala fixata in istoria culturala a sec XX sub numele de cotitura
lingvistica propune:
- o reducere generalizata la discurs
- o reorientare a culturii contemporane catre semiotic
32. Printre reprezentantii traditiei de cercetare neriguroase se numara:
- M. Heiddeger
- H. Putnam
- E. Cassirer
33. Abordarile riguroare ale limbajului se caracterizeaza printr-un triplu neutralism: neutralitatea
limbajului OBSERVATIONAL in raport cu angajamentele teoretice (care sunt subiective),
neutralitatea limbajului STIINTIFIC in raport cu orientarile de valoare, neutralitatea ORICARUI
limbaj in raport cu contextual social-istoric.
34. Traditia de cercetare riguroasa se caracterizeaza prin B atasamentul fata de paradigmele
formaliste, Trasatura definitorie a abordarii riguroare este C optimismul nelimitat in privinta
perfectionarii si regularizarii limbajului. A.P. Iliescu vorbeste despre un anumit ideal cognitiv al
acestei traditii pe care-l numeste D idealul hilbertian.
35. Traditiei de cercetare riguroasa ii corespunde o conceptie despre limbaj:
- instrumentalista

36. Printre presupozitiile ce stau la baza abordarilor riguroase se afla D chosismul care considera
lumea un ansamblu de lucruri cu anumite proprietati si care sufera de anumite schimbari, E
izomorfismul structural intre limbaj si lume potrivit careia limbajul este o harta a lumii, C
universalitatea limbajului ce presupune ca limbajul este supra-istoric, trans-localist, A ordinea
universala conform careia realitatea este ordine, necessitate, B posibilitatea obiectivitatii depline
ce presupune ca limbajul e pe deplin obiectiv daca este un correspondent structural al realitatii
37. In esenta, abordarile neriguroase ale limbajului considera ca rationalitatea manifestarilor
lingvistice este legata de:
- contextualitatea acestora
- partialitatea acestora
- subiectivitatea acestora
- istoricitatea acestora
38. A. Abordarile neriguroase ale limbajului inlocuiesc paradigma limbajului-oglinda cu
paradigma limbajului activitate respingand in acelasi timp presupozitia esentialista in favoarea
ideii ca lucrurile nu au o esenta unica - ADEVARAT
B. Din moment ce ambiguitatea limbajului reflecta o lume incompleta determinata, presupozitia
ordinii universale e complet abandonata in abordarile neriguroase - ADEVARAT
c. Presupozitia universalitatii limbajului care si ea din moment ce in abordarile neriguroase
substanta sa provine din regului abstracte si stipulatii logice FALS
39. Este evident ca intre interlocutori ce nu impartasesc aceeasi org mentala o comunicare ca
transfer de idei constientizat nu este posibila deoarece:
- orice raspuns formulat de unul dintre interlocutori va insemna pt cel de-al doilea respingerea
intrebarilor sale
- nu exista un limbaj comun
40. Printre reprezentantii traditiei de cercetare riguroare se numara
-

Ch. Peirce
F. de Saussure
Carnap

41. Intelectualismul, presupozitie a abordarilor riguroase, se manifesta sub urmatoarele forme:

- autonomia sensului
- autonomia semanticii
42. Abordarile riguroase:
- construiesc limbaje ideale

- construiesc, regularizeaza, sistematizeaza

- deduc in structuri riguroase
- prescriu norme
43. Abordarile neriguroase:
- urmaresc intelegerea naturii limbajelor reale
- analizeaza, critica, descriu fapte relevante
- se refera doar la context locale
- descriu fapte lingvistice
- arata (sau doar sugereaza)
44. Potrivit conceptiei Susanei Langer, tehnica de formulare a intrebarilor caracterizeaza:
- o anumita epoca
45. A. Tehnica de formulare a intrebarilor, potrivit Susanei Langer, limiteaza si hotaraste caile
prin care se ofera raspunsurile ADEVARAT
B. Conform Susanei Langer, tehnica de formulare a intrebarilor este analizata atat de specialist
cat si de interlocutorii obisnuiti FALS
C. Tehnica de formulare a intrebarilor, potrivit Susanei Langer, predetermina modul de productie
a ideilor, a ideologiilor, a conceptiilor despre lume. - ADEVARAT
46. Potrivit Susanei Langer, conceptiile despre lume sunt tributare unor B organizari mentalesi unor D - tehnici de problematizare-.
47. Este evident ca intre interlocutori ce nu impartasesc aceeasi organizare mentala, o
comunicare ca transfer de idei constientizat nu este posibila, deoarece:
- nu exista un limbaj comun
48. A. Pentru pozitivisti, in caracterizarea naturii si dinamicii stiintei conceptul central este cel de
teorie stiintifica ADEVARAT
B. Pentru Th. Khun criteriul de departajare stiinta/nonstiinta este testabilitatea FALS
C. Pt Th.Khun, in caracterizarea naturii si dinamicii stiintei conceptul central este cel de
paradigma. ADEVARAT
49. Paradigmele sunt, potrivit lui Th. Khun:
- modele de practica stiintifica ce pot fi intalnite in lucrarile stiintifice clasice si, mai ales, in
manuale si tratate

- realizari stiintifice exemplare care, pt o perioada, ofera problema si solutii model unei
comunitati de practicieni.
50. Potrivit lui Th. Khun incomensurabilitatea paradigmelor provine din urm:
- ele implica presupozitii incompatibile cu privire la entitatile de baza ale domeniului studiat si la
comportarea acestora
- ele presupun perceptii diferite datorita cunoasterii explicite cuprinse in paradigma
- observatiile pe care cercetatorii le efectueaza asupra aceleiasi realitati sunt si ele
incomensurabile
51. Potrivit lui Th. Khun adeptii unei paradigme nu-i pot convinge pe adeptii paradigmei
concurente de superioritatea punctului lor de vedere si nici nu vor putea intelege punctul de
vedere al celorlalti. Argumentele celor doua partide vor fi CIRCULARE.
52. Potrivit lui Kuhn trecerea de la o paradigm la alta se face prin:
- convertire
53. Spre deosebire de cunoasterea de tip EXPLICIT cuprinsa in enunturile abstracte ale teoriei si
in regulile metodologice generale, cunoasterea cuprinsa in paradigme este o cunoastere TACITA.
54.Consecintele incomensurabilitatii paradigmelor sunt:
- apare ruptura de comunicatie intre cei care impartasesc paradigme diferite
- argumentele celor doua partide vor fi circulare
- compararea si evaluarea a doua paradigme rivale pe baza unor criterii logice sau a unui stoc de
date observationale invariate nu este posibila
55. Th. Kuhn structura revolutiilor stiintifice
F. de Saussure Curs de lingvistica generala
E. Morin Paradigma pierduta: natura umana
56. Joc social Wittgenstein
Sistem reactii sociale Quine
Traditie sociala Kripke
57. Din caracterul cvasi constientizat al paradigmelor rezulta caracterul lor:
- colectiv