1

EXAMEN DE STAT
1.Evoluia i tendinele actuale de dezvoltare a turismului internaional.
Evolutia, att a turismului, ct si a turismului international se caracterizeaza, la nivel mondial, printr-o
tendinta de crestere datorita influentei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul international are,
n aceasta situatie, cea mai importanta crestere datorita dorintei oamenilor de a vizita alte tari, de a cunoaste alte
civilizatii, obiceiuri dar si datorita progresului tehnic nregistrat n domeniul transporturilor, progres care permite
calatorii mai rapide si mai confortabile pe distante din ce n ce mai lungi.
Evolutia turismului international se poate aprecia prin actiunea a doi indicatori: sosirile/plecarile de turisti si
ncasarile/cheltuielile din turismul international.
Din informatiile prezente se poate observa o crestere accentuata a turismului international n anii '60 si '70,
urmata de o ncetinire a ritmului de crestere.
Indicatorul ncasari" prezinta o crestere mult mai accentuata, care se datoreaza si fenomenului inflationist,
pe lnga ceilalti factori de influenta (cresterea numarului de sosiri, a duratei sejurului, a cheltuielilor ocazionate de
activitatea turistica, a distantei de deplasare).
Previziunile WTO se refera la o ncetinire a ritmului de crestere att a sosirilor, ct si a ncasarilor. Sunt luate
n considerare ritmuri medii anuale de crestere situate n jur de 4% (echivalentul unei dublari la un interval de 18 ani)
pentru ambii indicatori de masurare a circulatiei turistice internationale.
WTO considera ca n anul 2020 numarul de sosiri din turismul international va ajunge la 1,56 mld. Din acest
numar, 1,2 mld vor reprezenta calatoriile n tarile nvecinate (regionale) si 0.4 mld vor fi calatorii pe distante lungi
(inter-regionale).
Se poate observa cresterea sustinuta a zonei Asia-Pacific care, n perioada 2010-2020 si va dubla numarul de
sosiri internationale si va devansa n ceea ce priveste cota de piata continentul american. Cea mai mare rata de
crestere anuala o are zona Orientului Apropiat, aceasta dublndu-si numarul de sosiri internationale n acelasi
interval.
Repartizarea sosirilor internationale pe regiuni geografice confirma pozitia de lider a Europei (717 milioane),
urmata de Asia de Est si Pacific (397 milioane) si de continentul american (282 milioane). Urmeaza Africa, Orientul
Apropiat si sudul Asiei.
Calatoriile pe distante lungi vor avea o tendinta de crestere mai accentuata (5.4%/an) dect calatoriile pe
distante scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a calatoriilor pe distante scurte n anul 1995, se va ajunge n
2020 ca acestea sa detina aproape 76% din piata turismului international.
In privinta ncasarilor din turismul international se apreciaza atingerea sumei de 2000 mld USD n anul 2020.
Astfel se apreciaza ca se vor cheltui ~ 5 mld USD n fiecare zi n ntreaga lume.
Pna n anul 2020, numarul turistilor, la nivel mondial, va ajunge la 1,6 miliarde, mai mult dect dublu fata
de evidentele existente la nivelul anului 2005, aproximativ 700 milioane.
Vicepresedintele Comisiei Europene, Gunter Verheugen, responsabil de politicile ntreprinderilor si
industriei, a declarat: Sectorul european al turismului se afla n plina expansiune. Politica noastra vizeaza, n
principal, ameliorarea si competitivitatea sectorului european al turismului, precum si crearea a noi locuri de munca,
sustinnd dezvoltarea durabila a sectorului", n turism lucreaza circa sapte milioane de persoane n doua milioane de
unitati turistice - hoteluri, restaurante, baruri, agentii de turism. Contributia la Produsul Intern Brut n UE este de 5%.
Din sectoarele conexe, cum ar fi transportul, alte sectoare dezvoltate pe orizontala, contributia la PIB ajunge pna la
11%, si mai mult de 20 de milioane de locuri de munca. La Forumul european de turism, gazduit de Malta, au fost
abordate teme, cum ar fi: dezvoltarea n domeniul turismului, ameliorarea reglementarilor cu un mai mare accent pe
directiva servicii", legatura dintre competitivitate si pregatirea profesionala. Comisia Europeana a lansat prima
editie a forumului n anul 2002.
Referitor la piata europeana din care face parte si Romnia, WTO identifica urmatoarele tendinte
macroeconomice care se vor manifesta n viitorul apropiat:
Se previzioneaza ca sosirile internationale de turisti sa atinga 1,56 miliarde n 2020 cu o crestere medie
anuala de 4,1%. Se estimeaza ca vor creste calatoriile pe distante lungi (de la 18% la 24% n 2020) n detrimentul
calatoriilor inter-regionale.
Pna n 2020 Europa Centrala si de Est va atrage mai multi turisti dect tarile din Europa de Vest.
Sosirile internationale de turisti n Europa vor ajunge la 717 milioane n 2020, cu o crestere anuala de 3%,
sub media mondiala de 4,1% fapt care va diminua cota de piata a Europei.
Franta va ramne cea mai importanta tara receptoare de turisti din Europa (pna n 2020 se va ajunge la
aproape 106 milioane de turisti internationali).

2
Cele 10 tari balcanice vor ajunge sa primeasca n 2020 pna la 79 milioane turisti, 92% dintre ei fiind atrasi
de Grecia, Bulgaria, Romnia si Croatia. Acest lucru se datoreaza unei cresteri anuale de 4,6% n perioada 19952020.
Pna n 2020, 346 milioane de turisti vor vizita zona Mediteranei (reprezentnd 22% din totalul mondial al
sosirilor).
Pe lnga aceste previziuni de natura pur economica sunt necesare si anumite previziuni de natura socialpsihologica pentru a putea ntelege nevoile / dorintele noilor turisti si a veni n ntmpinarea lor cu produse si servicii
care sa satisfaca ntocmai asteptarile acestora. OMT identifica tendintele care se vor manifesta, n acest sens, pe piata
europeana:
Turismul este promovat de catre guverne mai mult pentru profiturile economice obtinute dect pentru
beneficiile sociale si mbunatatirea calitatii vietii.
Cresterea concurentei ntre destinatiile de vacanta si alte forme de petrecere a timpului liber.
Cresterea importantei Internetului ca mijloc de promovare si vnzare.
Parcurile de distractii tematice vor deveni din ce n ce mai populare prin oferirea unei game largi de atractii
si facilitati ntr-o zona relativ compacta.
Introducerea monedei unice EURO are ca principal rezultat cresterea numarului de calatorii intraregionale.
Cresterea rapida a numarului de low cost airlines" va avea ca efect cresterea calatoriilor intraregionale.
Consolidarea tour-operatorilor europeni va continua prin nghitirea" operatorilor de dimensiuni medii
lasnd marii operatori si micii operatori specializati sa deserveasca piata.
In societatile vestice se manifesta o tendinta de crestere a numarului persoanelor n vrsta, a ratei
divorturilor, a familiilor monoparentale si a casatoriilor la vrste mai naintate si a respectului fata de natura.
Cultura reprezinta o componenta a calatoriei la peste 60% dintre turistii europeni.
Aceste previziuni, att cele de natura economica, ct si cele psiho - sociologice sunt necesare pentru crearea
unei oferte turistice corespunzatoare evolutiei si cerintelor pietei.
Aceasta este o abordare la nivel macro-economic care va trebui aprofundata prin analize pe termen scurt ale
pietei.
2.Caracterizai indicatori utilizai n cuantificarea dimensiunilor turismului internaional
Indicatorii principali de cuantificare a circulatiei turistice cuprind si redau, ntr-o exprimaresintetica,
matematica, informatii privind diferite aspecte ale activitatii turistice, informatii privind diferite aspecte ale activitatii
turistice, informatii ce sunt utile pentru masurarea fenomenului si a efectelor sale, pentru anticiparea tendintelor de
evolutie si pentru fundamentarea politicii de dezvoltare turistica.
Acesti indicatori furnizeaza si cuantifica informatiile necesare actiunilor de politica turistica, permitnd,
totodata, masurarea ulterioara a efectelor respectivelor actiuni.
Paleta indicatorilor utilizati n turism este foarte larga. Astfel, acestia pot fi directi (rezultati n mod
nemijlocit
din
sursele
de
nregistrare)
sau indirecti (prelucrati),
pot
fi simpli sau agregati,cantitativi sau valorici, globali sau potentiali, principali sau derivati etc.
Indicatorii simpli pot fi, la rndul lor, economici sau sociali, cu referire la marimi si variabile turistice, la
distributia, evolutia si interactiunea acestora, att n timp, ct si n spatiu sau pot fi indicatori (indici) sintetici, ce
cuantifica relatiile dintre mai multe variabile, simultan, verificnd, n prealabil, calitatea legaturii lor cu fenomenul
turistic analizat.
Pentru elaborarea sistemului de indicatori sintetici s-a convenit ca toate tarile membre ale Organizatiei
Mondiale a Turismului (OMT) sa-si armonizeze metodologia evidentei statistice a turismului international, iar
unitatea de masura de baza, ce da dimensiunea fizica a consumului turistic, sa fie considerat turistul, adica nsusi
consumatorul de servicii turistice.
Volumul fizic al fluxurilor turistice internationale este urmarit prin indicatorii numar de sosiri ale turistilor
straini, respectiv numar de plecari ale turistilor nationali, la frontiera tarii emitatoare.
Cei mai importanti indicatori ai turismului international pot fi clasificati astfel:
a) indicatori de baza, referitori la cei doi factori corelativi ai pietei (cererea si oferta) si care au scopul de a
urmari repartitia, evolutia si modificarea n tendinte a acestor marimi, precum si modificarea structurii lor n timp si
spatiu (indicatori ai cererii reale, respectiv ai circulatiei turistice si ai cererii potentiale si indicatori ai ofertei,
n principal cei privind baza tehnico-materiala a turismului);
b)indicatori ai corelatiei dintre cerere si oferta (capacitatea pietei, gradul de ocupare a capacitatii etc.);
c)indicatori ai efectelor economice directe ale turismului asupra economiei, n ansamblul sau ori asupra
anumitor sectoare ale acestora;
d)indicatori ai utilizarii fortei de munca, ce reflecta situatia, repartitia si evolutia

3
ocuparii fortei de munca, pe ramuri de activitate, pe niveluri profesionale si dupa alte criterii.
Comisia de statistica a OMT a propus urmatorul sistem de indicatori ai turismului:
A.Indicatori ai cererii turistice globale, interne si externe;
B.Indicatorii ofertei turistice: hoteluri, alte unitati de cazare turistica, agentii de voiaj si alte ntreprinderi din
sectorul turistic;
C.Indicatori ai relatiei cerere-oferta si oferta-cerere;
D.Indicatorii efectelor economice;
E.Indicatorii densitatii turistice, la nivel teritorial si al popualtiei;
F.Indicatorii potentialului turistic al pietelor;
G.Indicatorii ocuparii fortei de munca.
Dintre indicatorii circulatiei turistice internationale, cei mai importanti pot fi considerati urmatorii:
-numarul turistilor sau numarul de sosiri ale turistilor internationali;
-numarul de nnoptari (sau de zile-turist) ale turistilor internationali;
-durata medie a sejurului;
-densitatea circulatiei turistice;
-preferinta relativa pentru turism;
-volumul ncasarilor din turismul international;
-volumul cheltuielilor pentru turismul international
3. Fluxuri turistice internaionale. Mecanismul de formare a fluxurilor turistice internaionale
Un flux turistic este reprezentat de un numar de persoane care circula ntre un bazin de cerere si unul de
oferta turistica, iar modul de formare si amploarea acestuia sunt conditionate de caracteristicile celor doua bazine,
precum si de o serie de factori, de o mare diversitate, care determina intensitatea si structura circulatiei turistice
internationale.
Privit din aceasta perspectiva, turismul international poate fi considerat a fi totalitateafluxurilor ce iau
nastere ntre tarile sau regiunile emitatoare si cele receptoare de turisti15.
Daca turismul emitator este concentrat ntr-un numar redus de tari ale lumii, avnd economii dezvoltate si, n
mod corespunzator, locuitori ale caror venituri sunt suficient de mari pentru a-si permite sa cumpere produse
turistice, tarile receptoare de turisti sunt cu mult mai numeroase, cuprinznd att tari cu economie dezvoltata, ct si
tari n curs de dezvoltare.
Bazinele de cerere turistica se afla, deci, n principal, n tarile dezvoltate, din punct de vedere economic,
unde traiesc persoane cu venituri ridicate, care si pot permite sa plateasca pretul unor calatorii internationale. Aceste
tari se mai numesc si importatoare de turism (de servicii turistice), deoarece calatoriile rezidentilor n alte tari
presupun efectuarea de cheltuieli valutare, n mod similar cumpararii de bunuri din import.
Bazinele de oferta turistica se afla n zonele unde exista atractii turistice (naturale si antropice) deosebite, iar
tarile unde se afla locurile respective sunt considerateexportatoare de servicii turistice, acestea beneficiind de ncasari
valutare din vnzarea prestatiilor turistice, ca urmare a cheltuielilor realizate, n tarile respective, de catre turistii
straini care le viziteaza.
Mecanismul de formare a fluxurilor turistice internationale
Fluxurile turistice internationale reprezinta una dintre cele mai dinamice componente ale schimburilor
economice internationale. Ponderea cea mai mare, n circulatia turistica internationala, o au fluxurile turistice interne
si cele intra-regionale (realizate ntre tarile situate n aceeasi regiune turistica).
Statisticile internationale arata ca peste trei sferturi dintre voiajele internationale se desfasoara pe distante
scurte, cele mai multe dintre acestea fiind realizate n interiorul sau ntre tarile cu economie dezvoltata, din Europa,
America de Nord si Asia21. Analiza fluxurilor turistice internationale se realizeaza utiliznd att indicatori fizici
(numarul de sosiri la frontiere), ct si valorici (ncasari din turismul international).
Formarea in spatiu a fluxurilor turistice international.La scara globala, cteva bazine turistice emitatoare
domina fluxurile turistice internationale. Astfel, principalele 10 tari emitatoare de turisti, mpartite ntre America
(SUA si Canada), Europa (Germania, Marea Britanie, Franta, Olanda, Italia, Belgia si Spania) si Asia (Japonia),
reprezinta, mpreuna, peste 40% din bazinele de cerere turistica la nivel mondial. Acestea reprezinta principalele tari
bogate ale lumii. La nivel mondial, exista trei mari bazine de destinatie turistica sau trei mari lacuri de vacanta ale
lumii, cum le-a denumit Georges Cazes: tarmul nordic al Marii Mediterane bazinul America de Nord Caraibe,
zona denumita si Mediterana americana si bazinul Asia de Est si Pacific.Caracteristici commune a bazinelor:
1.Apropierea de marile surse de bogatie, ce constituie rezervoarele de turisti
2. Bazinele respective suprapun doua zone constituite din tari cu niveluri de viata extrem de contrastante
3. Existenta unor legaturi privilegiate, de ordin istoric, cultural, lingvistic, politic etc

4
Fluxurile turistice internationale se mpart n doua mari categorii, care se completeaza sau se alimenteaza
reciprocrespectiv:
1)Fluxuri intra-regionale (n interiorul acelorasi regiuni turistice)
2)Fluxuri inter-regionale (ntre marile regiuni turistice ale lumii)
De remarcat ca, la nivel mondial, fluxurile intra-regionale au cea mai mare pondere n totalul fluxurilor
turistice, de cca 80%.
1) Circulatia turistica intra-regionala
Se pot distinge doua categorii de fluxuri turistice intra-regionale:
a) Cele create de cererea turistilor care si au resedinta n tari aflate n aceeasi regiune cu tarile vizitate (de
exemplu, turistii italieni care viziteaza Spania)
b) Cele create de cererea turistilor care si au resedinta n tari aflate n afara regiunii vizitate (de exemplu,
turistii americani sau japonezi care viziteaza, succesiv, Spania, Franta si Italia, tari aflate n aceeasi regiune
turistica, genernd, astfel, un flux turistic intra-regional).
Europa si America de Nord detin, mpreuna, peste 85% din totalul fluxurilor intra-regionale, la nivel
mondial. Motivele pentru care Europa se mentine ca lider n turismul intra-regional sunt urmatoarele:
-Europa cuprinde un numar mare de tari, cu potential turistic variat, diferit si de marevaloare;
-Deplasarea turistilor, dintr-o tara n alta, se realizeaza pe cale terestra (rutiera si feroviara), ceea ceface sa
scada pretul transportului, respectiv al calatoriei turistice;
-Cea mai mare parte a turismului intra-regional se realizeaza ntre tari limitrofe;
-Apartenenta la Uniunea Europeana si absenta ori simplificarea formalitatilor de trecere a frontierei
faciliteaza deplasarile turistice.
2) Circulatia turistica inter-regionala
Cele mai importante fluxuri turistice inter-regionale sunt reprezentate de calatoriile turistiloreuropeni spre
America de Nord, n special din motive de afaceri, precum si spre Asia de Est si Pacific, motivate, n principal, de
dorinta cunoasterii culturii si civilizatiei acestor zone, dar si, tot mai mult, n ultimii ani, pentru turismul de tip
sunlust.
Din punctul de vedere al ritmului de crestere a circulatiei turistice, cea de-a doua regiune alumii, ca destinatie
turistica, este continentul asiatic. Asia de Vest primeste circa jumatate din numarul de turisti care viziteaza acest
continent, iar fluxurile ce nregistreaza cea mai importanta dinamica sunt cele ale turistilor europeni care au ca
destinatie Asia de Est si de Sud.
Cea de a patra destinatie mondiala regionala este Africa. Spre acest continent s-aunregistrat chiar diminuari
ale fluxurilor turistice, n ultimii ani. Circa 70% din totalul numarului de turisti veniti n Africa se opresc n nordul
continentului, majoritatea lor fiind europeni, iar, mai recent, a crescut numarul celor ce ajung n Africa de Sud.
Formarea, n timp, a fluxurilor turistice international.O caracteristica a fluxurilor turistice, n comparatie cu
celelalte componente ale circuitului economic mondial, o constituie etalarea inegala n timp, prin sezonalitate.
Cauzele sezonalitatii turistice sunt28, pe de o parte, naturale (pozitia geografica, succesiunea anotimpurilor,
conditiile de clima, atractivitatea si varietatea valorilor culturale, istorice, de arta), acestea datorndu-se, n
principal, climei, ct si cauze (conditii) economico-organizatoare si sociale
(printre care, structura anului scolar si universitar, regimul concediilor platite si durata lor etc.). Dimensiunile
optimului sezonier pentru turism si recreare variaza, n distributia sa pe glob.
Astfel, este bine cunoscut exemplul Mediteranei, unde sezonul cald este lung, de peste 6 luni/an.
Factorii naturali influenteaza sezonalitatea fluxurilor turistice, actionnd n zona bazinului ofertei turistice,
respectiv la destinatiile turistice29.
Sezonalitatea cea mai accentuata se nregistreaza spre tarile cu industrie turistica dezvoltata, precum Austria,
Elvetia, Portugalia, Italia, Turcia etc. Dimensiunea relativa a sezonalitatii este cu att mai mare, cu ct valorile
coeficientilor sezonalitatii sunt mai mari, respectiv cnd exista diferente mai mari ntre circulatia turistica din luna cu
aflux turistic minim si cea din luna cu aflux turistic maxim30.
n alte tari, printre care Germania, tarile scandinave, Japonia, Australia sau Marea Britanie, circulatia
turistica este etalata mai uniform, pe parcursul anului, n principal datorita ofertei turistice, care nu depinde de
factorii naturali (clima, relief), fiind o oferta specializata, n principal, pe turismul de afaceri, de reuniuni si de weekend.
Analiznd situatia Spaniei, putem constata o sezonalitate scazuta, n aceasta tara, n pofida specificului
ofertei, dependente de clima. Explicatia consta n politica turistica adoptata si n eforturile conjugate, din partea
autoritatilor publice si a investitorilor din turism, care si-au fixat ca principal obiectiv prelungirea sezonului turistic,
obiectiv pe care l-au atins. Un alt exemplu, aparent paradoxal, ca si n cazul Spaniei, dar situat la cealalta extrema,

5
este cel al Belgiei, care nregistreaza o sezonalitate deosebit de accentuata, n raport cu oferta sa turistica, axata, n
special, pe turismul de afaceri si de congrese. Aceasta situatie se explica prin pozitia geografica a Belgiei, expusa
sezonalitatii manifestate n tarile vecine (Olanda, Germania si Franta), spre care si din care fluxurile turistice
tranziteaza aceasta tara, ndreptndu-se spre alte destinatii turistice.
4.Principalele fluxuri turistice interne i internaionale
Intreaga literatura de specialitate subliniaza faptul ca turismul a devenit un fenomen economic relevant. In
primul rind turismul a devenit a Iiia industrie mondiala dupa indistria petrolului si constructoare de masini. Potrivit
statisticii internationale turismul contribuie cu cca 7% la PIB mondial. In intreaga lume cca 130 de mln de persoaNE
lucreaza in acest domeniu, astefl reprezinta unul din sectoarele economiei mari consumatoare de forta de munca.
Incasarile obtiute de turism se apropie la ca 500 mlrd $ anual. Pentru multe tari atit dezvoltate cit si in curs de
dezvoltare turismul constituie una din sursele cele mai importante aducatoare a venitului. Unele tari sunt dependente
de turism.
Turismul reprezinta una din industriile cele mai dinamice si curate. Deasemena s-a constat in multe cazuri ca
turismul s-a dovedit a fi foarte rezistent la crizele economice. Din acest motiv crizele economice afecteaza turismul
in proportii mai mici decit celelate sectare. Prin urmare putem spune ca turismul aduce un elemnt de stabilitate in
economie. Dovada cea mai buna a dinamismului acestui sector o constituie evolutia fluxurilor de-a lungul timpului.
Trebuie de retinut ca din totalul fluxurilor internationale cea mai mare parte o ocupa turismul intern -80%.
Evolutia acestor 2 indicatori este impresionanta totusi trb sa tinem cont de influenta inflatiei ca a cunsoacut
rate diferite de crestere in diferite zone geografice si de aprecierile sau deprecierile a $. De remarcat ca numai citeva
tari concentreaza numar mare de turisti internationali si anume(receptoare) :Franta-75 mln turisti, Spania 57 mln
turisti,SUA 50mln turisti, China 45mln turisti,Italia 27mln turisti,Marea Britanie 27mln turisti,Mexic-18mln
turisti,Hong Kong 17mln turisti, Grecia 16mln turisti Romania 3 mln turisti. Alaturi de aceste tari sau remarcat si alte
tari receptoare de turisti : canada, germania,austria, elvetia,croatia, brazilia,rusia etc. Dintre tarile europei centrale
care au trecut la economia de piata remarcama :polonia, ungaria,cehia,slovenia,bulgaria,Romania, ucraina.RM sa.
Alaturi de tarile receptoare de turisti rtb de mentionat si tarile emitatoare de turisti internationali/ aceste apot fi
evidentiate : a)direct prin nr de locuitori ce calatoresc peste hoatre in calitate de turisti b)indirect :prin volumul
chelutielilor efectuae de turistii lor peste hoatre in diverse locuri de odihna si agrement. Cele mai tari emitatoare de
turisti internationali : sua, germania,MB,japonia, franta, canada, italia,china, olanda,belgia,austrai,suedia,danemarka
s.a. datorita acestui fapt balanta internationala este pozitiva pentru unele si negativa pentru altele.
Urmarirea fluxurilor turistice internationale capata o semnificatie aparte daca luam in considerare marele
regiuni turistice care acopera mari areale geografice ale lumii. OMT distinge 6 mari regiuni turistice la scara
mondiala :europa, amerika de nord si sud, asia de est pacific, africa, orientul mijlociu,asia de sud. Ponderea acestor
in detinera fluxurilor este urnatoarea :Europa 58%, Amerika de nord si sud 18%, Asie E-17% africa4% Orientul
mijlociu 3% asia de sud 0.8%
5. Caracteristicile i componentele cererii turistice internaionale
Cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care si manifesta dorinta de a se deplasa periodic si
temporar n afara resedintei proprii, pentru alte motive dect prestarea unor activitati remunerate la locul de
destinatie.
Consumul turistic este o expresie a cererii solvabile a populatiei pentru serviciile turistice, care si gaseste
echivalent n oferta turistica, n timp si spatiu. Consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de purtatorii
cererii turistice pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica.
Dei ntre cererea turistic i consumul turistic exist o mare asemnare, aceste dou concepte nu pot fi
suprapuse total. Astfel, definiiile oficiale relev coninutul diferit al celor dou categorii:
a) cererea turistic este format din ansamblul persoanelor care i manifest dorina de a se deplasa
periodic i temporar n afara reedinei proprii, pentru alte motive dect prestarea unor activiti remunerate la locul
destinaiei
b) consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de cererea turistic pentru achiziionarea unor noi
servicii i bunuri legate de motivaia turistic
Cererea turistic reprezint, aadar, totalitatea cerinelor manifestate sau nemanifestate nc, pentru
apropierea de produsele turistice, pe cnd consumul turistic este forma de materializare a cererii.
Apar, astfel, dou modaliti de exprimare a cererii turistice:
a) cerere turistic manifestat acea cerere care s-a manifestat (exteriorizat) ntr-o anumit perioad de timp,
ntlnit i sub denumirea de cerere turistic real;

6
b) cerere turistic nemanifestat (neconcretizat), dar care exist potenial n concepia unui consumator i
care ar putea fi evaluat i cuantificat pe baza unui studiu al evoluiei cerinelor; se poate ntlni i sub denumirea de
cerere turisticprezumat.
Cererea turistic real i cererea turistic prezumat formeaz cererea turisticpotenial.Deosebirea dintre
cererea turistic i consum turistic poate fi evideniat i din punct de vedere al locului i momentului formrii
acestora.Cererea turistic se formeaz la locul de reedin al turistului unde se contureaz bazinul cererii, definit
prin caracteristicile economice, sociale, politice, etnice ale turismului cruia aparine.Consumul turistic, n schimb, se
realizeaz n cadrul bazinului ofertei turistice, n mai multe etape, desfurate n timp i spaiu:
-nainte de deplasarea spre locul de destinaie turistic, dar legat de acesta (de exemplu, procurarea
echipamentului de campare, a celui sportiv etc.);
-n timpul deplasrii spre locul de destinaie (de exemplu, transportul);
-la locul de destinaie (cazare, mas, agrement etc.).
Particulariti ale cererii turistice
cererea turistic este foarte elastic i supus permanent unor fluctuaii, aflnduse sub incidena unei
multitudini de factori, de naturi diferite (economici, demografici, psihologici, politici, conjuncturali etc.);
cererea turistic se caracterizeaz printr-un grad mare de complexitate i eterogenitate, studierea ei
presupunnd segmentarea pieei dup o serie de criterii ca: vrsta, categoria socio-profesional, obiceiurile de
consum etc.;
cererea turistic presupune un grad mare de mobilitate a turistului, ca urmare acaracterului rigid al ofertei;
cererea turistic are un puternic caracter sezonier, ca urmare a distribuiei inegale i a caracterului
nestocabil al ofertei turistice , dar i datorit dependenei circulaiei turistice de condiiile naturale.
Toate aceste particulariti imprim pieei turistice caracterul de pia opac, adicgreu de cuantificat i
influenat.
Cererea turistica internationala se caracterizeaza prin mari inegalitati si printr-o orientare preponderenta catre
tarile dezvoltate.Tarile in curs de dezvoltare sunt In progres la acest capitol,ele reprezentind o treime.
De asemenea se remarca tendinta de crestere a sosirilor,dar cu o evolutie diferita.Astfel,Intre anii 1975-1997,sosirile
au crescut de peste 3 ori In Asia de Est si zona Pacificului spre deosebire de Asia de Sus ce a Inregistrat o crestere de
doar 3 procente (0.70% - 0.73 %).Tarile europene detineau In 1997 60.4 % din sosirile turistilor internationali.Pe
Glob sosirile au crescut de la 222 mil.(1975) la 455 mil.(1990) si la 475 mil.(1997).
Odata cu fluxurile turistice s-a modificat si preponderenta tipului de transport.Astfel cererea pt transport aerian creste
In detrimentul celui rutier sau feroviar.
6. Caracteristicile i componentele ofertei turistice la nivel internaional
Oferta turistica se poate defini ca fiind cantitatea de bunuri si servicii turistice ce pot fi oferite pe piata, la un
pret dat, ntr-o anumita perioada de timp sau ca ansamblul serviciilor sibunurilor finale, propuse consumatorilor de
catre sectorul turistic38 si se masoara prin capacitatea echipamentelor, a structurilor de cazare turistica, de
alimentatie publica, a mijloacelor de transport turistic etc.Prin oferta turistica ntelegem att potentialul turistic,
format din atractiile turistice (naturale
si antropice), ct si baza tehnico-materiala specifica turismului (unitatile de cazare, alimentatie, agrement
etc.), precum si forta de munca din domeniul turismului si prestarile de servicii ce alcatuiesc produsele turistice39.
Productia turistica reprezinta ansamblul de servicii si bunuri finale oferite de sectorul turistic si consumate
pe parcursul unei perioade determinate si se masoara prin numarul de vizitatori ai unui obiectiv turistic, numarul de
nnoptari petrecute de turisti n unitatile de cazare, numarul de pasageri transportati etc. sau poate fi exprimata
valoric, ca cifra de afaceri realizata de ntreprinderile din acest sector.
Sfera de cuprindere a ofertei turistice este mai larga dect cea a productiei turistice. Astfel daca oferta
turistica este de sine statatoare, este ferma, cu o structura bine definita, productia turistica nu poate exista n afara
ofertei, este efemera si se materializeaza doar pe masura afirmarii si manifestarii cererii.
Oferta si productia turistica prezinta o serie de caracteristici, printre care:
-o puternica eterogenitate;
-o crestere diversificata;
-rigiditate
-adaptare imperfecta la cerere
Principalele caracteristici ale ofertei turistice sunt urmatoarele:
Eterogenitatea ofertei
Produsele turistice sunt extrem de diversificate, ele reprezinta un amalgam de prestari de servicii si de
bunuri diverse, furnizate turistilor. Aceste bunuri si servicii pot fi grupate n doua mari categorii41:

7
a) Resurse turistice, care, la rndul lor, pot fi:
-resurse naturale (peisaje, flora, fauna, plaje, munti etc.);
-resurse socio-culturale (monumente, muzee, manifestari artistice, folclorice, sportive etc.);
- resurse tehnologice.
Forta de atractie a acestor resurse este diferita n timp (n functie de sezon) si n spatiu (stiut fiind faptul ca o
destinatie mai ndepartata este mai putin frecventata, datorita costului mai ridicat al calatoriei).
b) Echipamentele si serviciile oferite turistilor, care, mpreuna, fac posibila exploatarearesurselor turistice:
mijloace de transport, unitati de cazare si de alimentatie publica, echipamente culturale, sportive, de agrement si o
serie de alte servicii, cum este, de exemplu, cel de ghid turistic.
Cresterea diversificata a productiei turistice
Capacitatile productiei turistice (elemente atractive, mijloace, echipamente etc.) nregistreaza ritmuri diferite
de crestere, datorate evolutiilor si repartitiei clientilor si a destinatiilor turistice.
Rigiditatea ofertei turistice
Aceasta rigiditate se datoreaza caracteristicilor produsului turistic42, respectiv:
-lipsa de mobilitate a acesteia, care nu se poate deplasa, fiind nevoie ca turistul, n calitate de consumator, sa
se deplaseze la locul ofertei turistice;
-nestocabilitatea produselor turistice;
-caracterul inelastic al productiei turistice, produsul turistic fiind, adeseori, putin adaptabil, n cazul
schimbarii cererii.
Dar aceasta rigiditate nu trebuie sa fie exagerata, deoarece unele componente ale unor produse turistice se
pot substitui ntre ele. Astfel, se poate nlocui, de exemplu, un tip de unitate decazare, cu un altul (un hotel cu o vila
sau o pensiune turistica), avnd aceeasi categorie de clasificare sau se poate nlocui trenul cu avionul, pe anumite
distante s.a.m.d.
Inadaptarea relativa a ofertei la cerere
Rigiditatea ofertei turistice si conditiile de utilizare a capacitatilor existente, n special n privinta unitatilor
de cazare turistica, antreneaza o serie de dezechilibre ntre oferta si cerere. Aceste dezechilibre se manifesta n doua
moduri:
-n anumite cazuri, capacitatea de productie exista si poate raspunde cererii, dar este subutilizata;
-n alte cazuri, oferta nu corespunde cererii, nefiind adecvata acesteia sau fiind insuficienta cantitativ.
De exemplu, adeseori lipsesc produsele adaptate pentru tineri, pentru persoanele de vrsta a treia sau pentru
amatorii de turism sportiv sau cultural.
Parti component ale ofertei turistice:Potentialul turistic. Potenialul turistic al unui teritoriu este definit ca
ansamblul elementelor (naturale i antropice) ce se constituie ca atracii turistice i care se preteaz unei amenajri
pentru vizitarea i primirea turitilor. Aceste elemente naturale sau antropice sunt privite ca atracii turistice sau
resurse turistice, termeni al cror coninut difer. Termenul de atracii turistice se refer la elementele naturale sau
antropice care pot atrage vizitatorii ntr-un loc, care produc impresii. Exemple: o plaj, un munte, o cascad, un
monument de artat, un obiectiv istoric i altele. Termenul de resurse turistice este mai complet, desemnnd att
atracia propriu-zis, ct i implicaiile de ordin economic ale acestora, materia prim care urmeaz s fie supus
unui proces de prelucrare n vederea obinerii produsului turistic.Valorificarea potenialului turistic presupune
existena alturi de resursele naturale i antropice i a bazei materiale specifice, precum i a infrastructurii.
Componentele potentialului turistic natural sunt:relieful,clima,hidrografia,vegetatia,fauna si natura ocrotita.
Componentele potentialului turistic antropic sunt: potentialul cultural istoric, potentialul tehnicoeconomic,potentialul socio-demografic,
Produsul turisticeste o alta component a ofertei turistice.n sens restrns, prin produs turistic se nelege
totalitatea bunurilor i serviciilor oferite turitilor de ctre una sau mai multe ntreprinderi turistice (agenii de turism
sau prestatori direci hotel, restaurant etc.).Produsul turistic este deci o form de comercializare a ofertei turistice.
Elementele sale componente (transport, cazare, alimentaie, agrement, tratament balnear .a.) putndu-se
comercializa sub forma de pachet turistic sau separat. ntre componentele produsului turistic exist o relaie de
interdependen, fiecare dintre acestea avnd un rol important n crearea satisfaciei clienilor.Posibilitile multiple
de combinare a elementelor de atractivitate cu prestrile de servicii ofer posibilitatea diferenierii produselor
turistice contribuind i la sporirea gradului de atractivitate a produselor turistice oferite chiar n cadrul aceleiai
destinaii de vacan sau forme de turism.
7. Organizarea i coordonarea turismului internaional
Organizatiile internationale de turism au un caracter permanent, iar modul de functionare a lor este stabilit
prin intermediul unor tratate multilaterale. Principalele obiective ale activitatii lor se refera la promovarea turismului,

8
reglementarea unitara a raporturilor juridice si economice dintre organizatiile de turism, pregatirea personalului ce
activeaza in acest sector, inlaturarea piedicilor ce stau in calea dezvoltarii turismului, facilitarea schimbului de
experienta in oricare din domeniile de servire turistica mondiala etc.
Una
dintre
cele
mai
mari organizatii
internationale
de
turism
cu
caracter
interguvernamental este Organizatia Mondiala a Turismului(O.M.T.), care a fost infiintata in 1975 (prima adunare
generala a avut loc in mai 1975, la Madrid). Este o organizatie internationala guvernamentala, in sensul ca
reprezentarea in cadrul ei se face in numele guvernelor tarilor membre. Obiectivele fundamentale ale O.M.T. sunt,
conform statutului, 'promovarea si dezvoltarea turismului, cu scopul de a contribui ia expansiunea economica, la
intelegerea internationala, la pace si la prosperitate, ca si la respectul universal, la respectarea drepturilor si
libertatilor umane fundamentale, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie'. Pentru realizarea acestor obiective,
O.M.T. trebuie sa acorde o atentie deosebita intereselor tarilor in curs de dezvoltare. O.M.T. are rolul de centru
mondial al informatiilor turistice, prin schimbul de date asupra turismului national si international, in special sub
forma de culegeri statistice, prin schimbul de informatii privind legislatia si reglementarile in vigoare in domeniul
turismului in statele membre sau in legatura cu evenimente din domeniul turismului.
Rolul statului.Interesele guvernelor pentru promovarea turismului si masurile de creare a unor organisme
oficiale, prin care statul sa-si poata exercita rolul de organizare si coordonare a turismului, s-au concretizat si in
diverse acorduri si conventii de colaborare internationala, semnate in perioada interbelica, precum si in legi menite sa
contribuie la dezvoltarea acestei activitati.n afara rolului de coordonator (de exemplu in cazul incheierii unor
acorduri guvernamentale de colaborare turistica, a elaborarii unor proiecte de legi, decrete etc. legate de
reglementarea unitara pe plan national a activitatilor turistice etc), statele exercita totodata o importanta functie de
dezvoltare a turismului si in politica de investitii si amenajari turistice. Este vorba de coordonarea eforturilor
investitorilor pentru realizarea unor amenajari turistice de mari proportii, cum este cazul crearii unor noi zone si
statiuni de interes turistic, - montane sau de litoral, - unde dezvoltarea infrastructurii turistice (dotarea retelei de cai
ferate, de autostrazi, sosele, canalizare, aeroporturi, asigurarea echilibrului ecologic etc.), depaseste puterea
financiara a agentilor economici investitori.
Competitia pentru atragerea traficului turistic international spre tarile primitoare creste considerabil o data cu
intrarea in circuitul turistic a unor noi tari, cu noi atractii turistice, ceea ce impune in toate tarile - chiar si in cele cu
un turism dezvoltat si cu o baza materiala moderna - elaborarea unor programe guvernamentale de dezvoltare si
amenajare complexa a unor zone si statiuni de interes turistic, posibil a fi realizate numai cu sprijinul statelor. In
consecinta, se remarca o crestere accentuata a rolului coordonator al organismelor guvernamentale si in ceea ce
priveste exploatarea complexa si controlata a resurselor naturale si antropice ale teritoriului national, pastrarea
echilibrului ecologic al acestor zone destinate prioritar activitatilor turistice, in cadrul unor programe generale de
dezvoltare.Sintetizand experienta internationala cu privire la modalitatile de actiune ale guvernelor diferitelor tari, in
vederea coordonarii eforturilor organismelor publice si private pentru promovarea turismului, rezulta urmatoarele
posibilitati de sprijinire, pe linie de stat, a dezvoltarii turismului:
- definirea coordonatelor strategiei generale, de dezvoltare a turismului (determinarea prioritatilor si a
formelor de turism posibil a fi promovate cu eficienta maxima, utilizarea prioritara a terenurilor si amenajarea
turistica a teritoriului);
- evaluarea, in cadrul dezvoltarii generale, a nevoilor probabile de mijloace de cazare si alte obiective de
baza materiala turistica;
- coordonarea cercetarilor in domeniul turismului, incluzand si sistemele informationale pentru culegerea
datelor statistice indispensabile atat cercetarilor, cat si pentru fundamentarea strategiei de promovare a turismului
intern si international;
- punerea in aplicare, prin unitati de stat si private, a programelor de formare si perfectionare profesionala a
cadrelor necesare industriei turistice;
- reglementarea si controlul functionarii diferitelor compartimente sau componente ale industriei turistice, in
vederea stimularii, protejarii si asigurarii cadrului legal al activitatii, corespunzator intereselor industriei turistice, in
general, si intereselor turistilor nationali si internationali, in special;
- furnizarea serviciilor cu caracter general, indispensabile expansiunii turistice;
- desfasurarea campaniilor de promovare turistica generala si sprijinirea campaniilor de publicitate turistica
comerciala ale agentilor economici din industria turistica.
8. Sistemul de indicatori ce caracterizeaz turismul internaional
naltul grad de complexitate al indicatorilor turismului impune departajarea lor n dou mari categorii:
- indicatori simpli sau elementari care se obin pornindu-se direct de la seriile statistice, i care sunt formulai
ca medii, structuri procentuale, frecvene etc.

9
- indicatori sintetici care pornesc de la o serie de date asupra crora se aplic metode de prelucrare mai
complexe; aceti indicatori fac referire la aspecte globale i cuprind factorii ce genereaz fenomenul turistic
urmrit.Este foarte important ca indicatorii turismului internaional s se sprijine pe noiunile i definiiile oficiale cu
coninut unitar cuprinse n documentaia tehnic a O.M.T
Clasificarea sistemului de indicatori ai turismului internaional este urmtoarea:
1. Indicatori principali sunt indicatorii ce fac referire direct la cerere i ofert i au drept scop evoluia i
modificarea tendinelor acestor mrimi;
2. Indicatorii corelaiei dintre diversele laturi ale pieei turistice;
3. Indicatori ai efectelor economice directe ale turismului internaional asupra economiei naionale pe
ansamblu sau pe sectoare de activitate;
4. Indicatori ai utilizrii forei de munc care reflect situaia, repartizarea i evoluia ocuprii forei de
munc pe activiti distincte i pe nivele profesionale.
Ca urmare a acestei clasificri se obine urmtorul sistem de indicatori ai turismului
internaional:

nr de zile turistice

A.indicatorii cererii turistice globale.Ex. Durata mediu de sejur= nr de turisti pe unteritoriu

B.Indicatori ofertei turistice:hotel, unitati de cazare,agentii de voiaj. Ex. Ponderea activ.hoteliere in total

activitatea hoteliera

activ.de cazare= total activ .de cazare *100%.

C.Indicatorii

interrelatiei

cerere-oferta

si

nr de innoptari
nr . locuri de hot elnr zile oferteituristice *100%

oferta-cerere.Ex.

Gradul

de

ocupare

al

hotelurilor=

cheltuiala turistica totala

D.Indicatorii ai efectelor economice.Ex. Cheltuiala medie pe turist= nr . de turisti la un moment dat
E.Indicatorul densitatii turisticedensitatea populatiei=

total turisti care intra

populatia tarii

nr de plecari strainatate
F.Indicatorul potentialului turistic al pietelorIntensitatea neta=
*100%
populatia tarii
nr de voiaje
Intensitatea bruta= populatia tarii *100%
G.Indicatorul ocuparii fortei de munca ocupate in turism.Dintre acetia amintim civa: indicatorul
importanei turismului internaional ca furnizor de locuri de munc, indicatorul utilizrii temporare a forei de munc
n turism, indicatorul repartiiei, evoluiei i dinamicii necesarului de for de munc n turism.
Pentru circulatia turistica se folosesk urmatorii indikatori:numarul turistilor,nr mediu zilnic de
turisti,durata medie a sejurului,densitatea circulatiei turistice,preferinta relative a turistmului.
1.Nr.turistilor Nt=ti (ti-nr de turisti)
2.nr mediu zilnic de turisti NTz=

nr te turisti Nt (din perioada observata)

nr de zile Nz (din perioada analizata)

3.durata medie a sejurului Dms=

NTz
Nt
Nt

4.densitatea circulatie Dt= Np(nr populatiei)

10
nr de turisti spre o destinatie aleasa

5.Preferinta relative Pr(1)=

*100%
NT

NT
Pr(2)= Np( nt populatiei rezidente) *100%
9. Structura serviciilor turistice. Unitile cu activitate hotelier
In perioada contemporana, se manifesta un proces continuu de imbogatire a continutului prestatiei de servicii
turistice cu noi tipuri de activitati - proces specific si turismului romanesc - ca expresie a receptivitatii si
adaptabilitatii turismului la schimbarile intervenite in structura nevoilor de consum, a cresterii rolului in formarea si
educarea oamenilor.
Criterii de clasificare
Exista o mare varietate de clasificare a serviciilor turistice, in functie de criteriile utilizate in gruparea
acestora rezultand mai multe categorii de srvicii, dupa cum urmeaza:
A.In functie de continutul prestatiei turistice se pot diferentia servicii legate de organizarea voiajului
servicii determinate de sejur:
Serviciile care asigura voiajul sunt constituite in cea mai mare parte din prestatiile oferite de companiile de
transport;
Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaza satisfacerea necesitatilor cotidiene ale turistului si
asigurarea conditiilor de agrement. Dar li se mai pot adauga servicii cu caracter special, determinate de unele forme
particulare de turism
B. In raport cu importanta fata de mobilul calatoriei si motivatia cererii, serviciile turistice pot fi: de
baza (transport, cazare, alimentatie, tratament sau orice alta activitate, ce reprezinta motivatia de baza a calatoriei, ca:
vanatoare, hipism, schi, yachting, etc.) sicomplementare ori suplimentare (informatii, activitati cultural-sportive,
inchirieri de obiecte, s.a.). In general, ponderea cea mai mare o detin serviciile de alimentatie si cazare, urmate de
cele de transport si de agrement.
C.Dupa natura si forma de rnanifestare a cererii. Din acest punct de vedere se intalnesc servicii
ferme (transport, cazare, programe cultural-artistice, etc.), angajate anterior desfasurarii consumului turistic, prin
intermediul agentiilor de specialitate, si servicii spontane, solicitate in momentul in care turistul ia contact cu oferta.
D.In functie de modalitatile de plata sau relatiile financiare angajate intre prestatorisi beneficiari, serviciile
pot fi platite (majoritatea serviciilor), aceasta realizandu-se anterior prestatiei, simultan, sau posterior acesteia,
si gratuite, sau sub forma unor facilitati, costul lor fiind suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de
turism (servicii de publicitate, de intermediere, comision)..
E. Dupa natura lor, se poate face delimitare intre serviciile specifice, generate de desfasurarea propriu-zisa a
activitatii turistice si serviciile nespecifice, rezultat al existentei unei infrastructuri economico-sociale generale, care
se adreseaza in egala masura turistilor si rezidentilor (transport in comun, telecomunicatii, reparatii-intretinere,
cultural-artistice etc.).
F. Alte criterii de clasificare a serviciilor turistice le pot constitui: aria de localizare a prestarii lor, forma de
prezentare (globala sau in activitati independente), caracterul lor, formele de turism si modalitatile angajarii
prestatiei, natura prestatorilor, etc.
Destinat
satisfacerii
nevoilor generate de ederea
n afara
reedinei permanente, serviciul de cazare hotelier are un coninut complex, rezultat al multitudinii idiversitii
nevoilor pe care turitii le manifest cu aceast ocazie, dar i varietii formelor de turismcrora trebuie
s se adapteze. De asemenea, n identificarea componentelor serviciului de cazaretrebuie avut n vedere c unitatea
hotelier
ndeplinete,
pentru
turist,
funcia
unui
domiciliu
temporar i c,
potrivit unor studii de specialitate, turistul cheltuiete mai mult de jumtate din totalultimpului de vacan n aceste
spaii (8-9 ore de odihn pasiv, 2-3 ore odihn activ, 1-2 ore timp pentru igiena corporal, schimbarea inutei etc).
Formele de explatoare:
1.Hotelurilor tip exploatare individual.Specificitati:
-Cazul tipic- hotel de 1, 2, sau 3 stele , cu capacitate redus
-Structura organizatoric a
hotelului o repet pe cea din snul
familiei,majoritatea neutiliznd munca angajailor
-Funciile de proprietari de exploatant sunt ndeplinite de unaiaceeai persoan, fie n cadrul unei societi,
fie prin intermediul a dousocieti.

11
-Hotelurile sunt amplasate n toate zonele. Rentabilitate lor depinde deamplasamenti priceperea cu care sunt
gestionate
2.lanturi hoteliere voluntare.Un lanhotelier voluntar este o uniune benevol de hotelieri independeni,
carepromoveazidezvolt o marc unic.
-In general, lanurile voluntare i gasesc teren prielnic nlocalitile mici, pe cnd cele integrate i fac
simit prezena ndeosebi n marile metropole
-Hotelurile aderente nu sunt proiectate de la nceput pentru a respectaanumite norme, sunt difereniate din
punct de vedere al arhitecturiiial amenajrii..
-Oferun produs relativ omogen din punct de vedere al confortuluii alserviciului.
-Principiul de baz al structurilor de laneste utilizarea n comun aserviciilor specializate
-Fiecare aderent i pstrezindependena juridicalifinanciar
-Esena aciunilor ntreprinse vizeazadoptareai aplicarea de strategiipromoionalei comerciale comune.
-Calitatea de aderent nu esteceva imuabil, hotelierii pot prsi oricndlanul binevol sau pot fi exclu i pentru c
nu se conformezexigenilor ( situaiistabilite n urma controalelor).
3.Lanturi hoteliere integrate.Concentrarea orizontala ofertei nindustria hotelierse realizeaz sub
formalanurilor hoteliere integrate, al cror suport juridic este reprezentat de grupurile desocieti. Se definete ca
fiindconcentrare orizontala gruparea prin fuziune,achiziie sau acorduri de asociere a unorsocieti avnd acelasi gen
de activitate sau oclientel identic, pentru a-i spori beneficiile prin economiile de scar, reunindu-idirecia,
finanarea, marketinguli promovarea. Grupul desocietieste unansamblu desocieti aparent autonome, dar supuse
unei direcii economice unitare,asiguratprin una sau mai multedintre ele.
-Deinerea controluluisocietilor filiale de ctre societatea mama
-Din structura juridica unui mare grup desocieti hoteliere pot faceparte:
-Societatea holding(societate mam, societate de participaie financiar)
-Societatea financiar( societate subholding de finanare);
-Societatea de participaie ( cea care creaz societi imobiliarei fondulde comeral hotelului);
-Societile de gestiune naionali internaional( pun la dispoziiesavoir-faire-uli asistena tehnic);
-Societatea de studiii dezvoltare;
-Societatea pentru finanarea investiiilor;
-Societatea de aprovizionarei altesocieti de servicii.
Varietatea sistemelor de clasificare
I.Tari carenu au adoptat nici un sistem de clasificare (Australia,SUA,N.Zelanda).Argumente:
Principiul libertatii pitetei care intra in dezacord cu orice forma de control
Alegerea clientului se face in functie de notorietatea marcii
Nivelul de echipare si confort al hotelurilor ese deseori superior celui aferent categoriei atribuite
II.Sunt tari care nu au o clasificare oficiala dar dispun de una neoficiala,care apare in ghidurile agentiei
turistice. De ex.SUA nu a adoptat o clasificare propriu zisa insa exista un fel de clasament commercial al celor care
nu fac parte din lanturile hoteliere. Astfel, agentia turistica claseaza hotelurile in trei categorii: standart, commercial,
deluxe
III.Tari care au adoptat un sistem de clasificare propriu(Italia,spania,franta,belgia,Romania, r.m.).In RM
sistemul de clasificare se face in baza hotariri de govern cu privire la aprobarea normelor metodologice si criteria de
clasificare a structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare si de servire a mesii .Argumente:
criteriile de clasificare au caracterul unor norme tehnice care se refera la unele aspecte cantitative si aspecte
calitative.
Normele de clasificare trebuie sa reprezinte expresia unui consens intre profesionisti din acest sector.
In R.M se clasifica si dup agama de servicii, si anume: 1*-cel putin 5 servicii, 2*-cel putin 10 servicii, 3*-15
servicii, 4*5*-cel putin 20 de servicii
10. Rezervarea locurilor la hoteluri. Tipuri de sisteme de rezervare i garanii de rezervare
Activitile de rezervare reprezint primul contact al clientului cu hotelul. Impresia pecare ocreeaz acest
sector reprezint primul element de apreciere a activitii hotelului respectiv. Celemai importante caliti
ale angajailor acestui sector sunt:
-rspunsuri rapide, prompte, ferme
-atitudine politicoas
-atitudine care s exprime ncredere i seriozitate privind modalitatea de preluare arezervrii.n limba englez, cnd
ne referim la aceste activiti vorbim de conceptul SAP : speedly,accurately, politely.

12
Rezervarea se ncheie prin formularea unei cereri de rezervare i prin acordul dat dectre hotelier. Ulterior, la
sosire, prin semnarea fiei de anunare a sosirii i plecrii, clientulse angajeaz s se conformeze uzanelor hoteliere
n ceea ce privete comportamentul,rspunderea, plata etc. Caracterul formal al contractului hotelier este exclus. Dup
cum am mai spus, primirea cererilor de rezervare difer n funcie de mijloacelede comunicare utilizate de hotel. Primul pas n
procesul de rezervare este de a obineinformaii despre voiajor: Data de sosire; Perioada de cazare; Tipul i numrul de
camere cerute; Numrul de persoane.
Tipurile sistemelor de rezervare.
n practica hotelier, sistemele de informare i rezervare folosite sunt de 3 tipuri:a ) s i s t e m e d e
i n f o r m a r e b)siste me de disponibilitatec)siste me de rezervare computerizat
a)Sistemele de informare- funcioneaz ca bnci de date accesibile prin sisteme detranslaie(de tipMinitel) n
vederea consultrii se ofer informaii cu privire la starea liber; -complet ocupat, al unui hotel la un moment dat.
b)Sisteme de disponibilitate- aceste sisteme au n vedere sosirile neprevzute aleclienilor nspecial n marile
orae. n locuri strategice (aeroport, gar, centru).se se amplaseaz cte un panou care cuprinde planul oraului, cu
amplasamentele hotelurilor i caracteristicile lor (categorie, tarife practicate, etc). Pt. fiecare hotel n parte, pe panou
se indic situaiaexistenei de camere libere lumin verde; sau ocuparea capacitii lumin roie.Vizualizarea pe
panou a situaiei din fiecare moment este telecomandat chiar de la hotelulrespectiv. Dup consultarea panoului,
clientul poate efectua o rezervare, telefonic sau prinacionarea unei taste care l va pune n legtur direct cu hotelul
respectiv.Fiecare hotel aderent la un asemenea sistem pltete o tax anual. O alt variant aacestui sistem const n
existena unor posturi telefonice, amplasate n aeroport, gar, etc.,care pun clientul n legtur direct cu hotelul, prin
simpla ridicare a receptorului. Aceastvariant se aplic la hotelurileNovotel.
c)Sistemele de rezervare computerizat- pot fi asimilate sistemelor de gestiune astocurilor,fiind vorba despre
situaia camerelor sau locurilor disponibile i a celor rezervate sau dejanchiriate.Sistemele de rezervare create de
lanurile hoteliere au caracter exclusiv n sensul cinformaiile oferite se refer exclusiv la disponibilitile de cazare
ale unitilor afiliate lalanul respectiv i suntsisteme de rezervare specializate. in activitatea turistica international
acestora li se mai adauga cele mai performante sisteme de rezervare existente in present,respective sistemele globale
de distributie(cunoscute sub denumirea GDS-global distribution system)
Sistemele globale de distribuie(sunt sisteme computerizate), sunt create de marilecompanii aeriene i includ
informaii referitoare la toate categoriile de servicii turistice: cazare,transport cu avionul, nchirieri auto, excursii,
etc.Unul dintre cele mai mari GDS-uri esteAmadeus Global Travel Distribution, proprietateacompaniilor Air
France.Lufthansa, IberiaiContinental Airlines. A fost creat n 1987 i adevenit operaional n Europa n 1992.Recent,
prin preluarea unui GDS din SUA,System One,Amadeusa devenit operaional i pe continental american.Aceste
dou sisteme mpreun sunt utilizate de 33.000 agenii de voiaj din ntraga lume,ofer serviciile a 700 companii
aeriene, 29.000 hoteluri i 41 societi de nchirieri de maini.Principalii concureni: Galileo Apollo (Galileo
GDS european; Apollo GDSameriacn)s-au unit n 1992. Sabre GDS din SUA.
Sistemul afiliat de rezervariLa sistemul afiliat de rezervri particip toate hotelurile care aparin unui
lan hotelier.Aceasta nseamn c un client i poate rezerva o camer n avans, de la oricare hotel careaparine
aceluiai grup. Grupurile hoteliere pot astfel s-i fluidizeze procesarea rezervrilor,reducnd prin aceasta costurile,
n acelai timp avnd loc ncurajarea loialitii fa de marcagrupului.Alte exemple de asemenea sisteme de
rezervri: Holidex apainnd grupului Holiday Inn Image aparinnd grupului Hyatt
Rezervarea spaiilor hoteliere se poate realiza i prin intermediul unor societi dereprezentarecare ncheie
contracte cu hotelurile interesate. La acestea ader n general hotelurile independente, de mici dimensiuni i
hotelurile importante. Acestea au funcii similarecu sistemele de rezervare specializate:-informarea clienilor cu
privire la hotel i posibilitile de cazare;- preluarea cererilor de rezervare.Cea mai mare astfel de societate a fost
creat n Marea Britanie n 1975 UttelInternational, care la 1 ianuarie 1995 reprezenta 6800 hoteluri (1800 hoteluri
cu 5 stele, 2400hoteluri cu 3 stele) i 1.360.000 camere.Acest sistem reprezint i hotelurile lanurilor
Intercontinental i Sofitel.Aceste societi de reprezentare mai sunt cunoscute sub denumirea de sisteme de
rezervareneafiliate. O reea de rezervare neafiliat are rolul de a interconecta hotelurile independente.Alte
exemple:Leading Hotels of the World (LHW);Steigenberger Reservation Service (SRS).
Sistemul UTTELeste un sistem de rezervare computerizatCa intermediar de vnzare, societatea de
reprezentare asigur rezervarea de camere dup unsistem de perioade difereniate, stabilit cu hotelierul:
a)perioade deschise n cursul crora hotelul accept rezervri n limita contingentuluidelocuri atribuit
(nr. de locuri cedat spre vnzare de hotelier ctre societile de reprezentare).
b)perioadela comand pentru efectuarea rezervrii este necesar acordul hotelierului, pentru
fiecare
rezervare n parte.
c)perioade nchise n care societatea de reprezentare nu poate efectua rezervri.

13
Garantia de rezervare.Fie c este vorba despre o rezervare fcut direct, fie indirect,oricare ar fi mijlocul
utilizat, pentru un client individual sau pentru un grup, indiferent daceste o rezervare provizorie sau definitiv, prin
rspunsul de acceptare este recomandabil sse solicite o garanie de rezervare, prin care hotelul se protejeaz de
clienii care i anuleazrezervarea n ultimul moment sau nu se prezint, fr s i anuleze rezervarea. Tipul de
garanie se alege n funcie de hotel, perioada de edere, cine comandrezervarea i aceasta poate fi: plat n avans,
numrul card-ului, comand ferm cuangajarea contului bancar, voucher-ul unei agenii de turism.
Plata n avansconst ntr-o sum de bani pltit de ctre client cu anticipaie.Poate fi un acont, un depozit de
garanie sau o tax de rezervare.
Card-urilepermit garantarea prin intermediul serviciului rezervare garantat. Laun hotel care accept pentru
plata serviciilor card-uri, clientul titular de crd poate efectuarezervarea, comunicnd numrul i data limit de
valabilitate a card-ului.
Comanda ferma unei firme, companii, cu angajarea contului bancar, reprezint, n egal msur, o garanie de
rezervare. Se utilizeaz n acest sens ordinele de plat princare firma achit rezervarea cazrii i se angajeaz s
achite, n situaia neprezentrii ineanulrii, nota de plat pentru o noapte decazare.
Voucher-uli comanda de efectuare a prestaiei reprezint garania rezervriispecific ageniilor de turism.
Voucher-ul este documentul tipizat i personalizat emis dectre o agenie de turism, agenie care consimte s achite
hotelului serviciile hotelierefurnizate clientului/clienilor ageniei de turism. Toate serviciile trebuie menionate n voucher.
11. Caracterizai transporturile turistice aeriene.
Transporturile aeriene reprezinta o componenta importanta a economiei mondiale si joaca un rol deosebit
in desfasurarea activitatii turistice; prin evolutia lor spectaculoasa prin avantajele pe care le ofera in privinta vitezei
de deplasare si a confortului ele stimuleaza calatoriile, contribuind totodata, la deschiderea de noi piete, de regula,
indepartate de tarile generatoare de turisti si inaccesibile cu alte mijloace de transport.
Serviciile de transport aerian se plaseaza printre cele mai dinamice forme de transport turistic, fiind
utilizate cu precadere pe distante lungi si foarte lungi. Studiile consemneaza ca avionul folosit ca mijloc de deplasare
intr-un procent de 50% pe distante intre 1000 si 4000 km si aproape in exclusivitate pe cele ce depasesc 4000 km.
Transporturile aeriene au inregistrat in ultimile doua decenii dinamica cea mai accentuata-ritmul lor de
crestere a fost superior celui al numarului sosirilor ceea ce le-a asigurat un loc important pe piata calatoriilor turistice
(de la 15% in totalul traficului turistic in 1980 la peste 40% in anul 2001).
Avantajele transportului aerian resulta din comparaea acestuia cu celelalte tiprui de transport, si anume:
Rapiditatea se datoreaza indenpendentei relative a transporturilor aeriene fata de conditiile de mediu, atat
natural, cat si institutional, precum si parametrilor tehnici ai aeronavelor.
Flexibilitate - se refera la capacitatea aeronavelor de a fii convertite, prin modificari minore, la specificul de
transport al pasagerilor, marfii si postei sau pentru prestarea unor servicii utilitare.Adaptabilitatea aeronavelor se
poate referi si la posibilitatea acestora de a depasi constrangerile de mediu prin folosirea celor trei dimensiuni ale
spatiului in care pot opera.
Oportunitate - reprezinta avantajul major la prestarea oricarui serviciu. Cu atat mai mult, in cazul serviciilor
logistice oportunitatea lor decurge din necesitatea accesului in timp real, la un act de consum, de documentare, de
productie.
Regularitate - decurge din modul de organizare al acestora. Transportul aerian se efectueaza in cea mai mare
parte prin cursele de linie pe anumite rute fixe, in conditii de frecventa, orare si tarife relativ stabile;
Economicitate - se refera la posibilitatea beneficiarilor de transport aerian de a uza in conditii avantajoase,
din punct de vedere economic de serviciile respective;
Cofortabilitate - se refera nu numai la conditiile de transport la bordul aeronavei, ci si la datotarile din
spatiile anexe de la sol (din aeroporturi) care aduga o motivatie la baza optiunii privind selectionarea avionului ca
mijloc de transport;
Securitatea calatoriilor pe calea aerului este in functie de factorii tehnici (performantele tehnice ale
aeronavelor), factorii umani (pregatirea personalului si dimensionarea adecvata a echipajului), factorii meteorologici,
factorii politici (pirateria aeriana).
Avantajul social - se refera la faptul ca o calatorie cu avionul isi pastreaza in pofida evolutiei tehnologiei si a
cunoasterii, fascinatia unei senzatii cu totul aparte - zborul.
Serviciile de transport aerian se impart in: charter, taxi aerian, linii regulate.
Cursele regulate opereaza pe rute fixe, bine definite (ale caror puncte de imbarcare, debarcare, escala sunt
programate pe baza unor orare publice), interne si internationale, pentru fiecare dintre ele existand licenta de zbor
garantata guvernamental. Aceste servicii sunt oferite de companii aeriene publice sau private. Clasele de servicii sunt
caracterizate de existenta unui numar de locuri cu acelasi grad de confort si de acelasi tip de servicii oferite in

14
compartimentul respectiv. Diversificarea ofertei a facut ca de la doua clase de servicii "first" si "economy" sa se
ajunga la trei sau mai multe clase care ofera confort si servicii in stransa corelatie cu tariful platit de pasageri. In
cadrul curselor regulate se practica mai multe tipuri de aranjamente turistice. Aranjamenteul IT (Inclusive Tour) este
o calatorie turistica organizata de un touroperator sau o agentie de voiaj si de o campanie de transport aerian de linie;
o calatorie dus si intors (round trip) sau in circuit (circle trip), efectuata total sau partial pe calea aerului contra unui
tarif care acopera costul transportului, tariful de cazare la hotel, masa, diverse excursii si alte cheltuieli ale agentiei.
Formula "part - charter" (bloc - siges) consta in inchirierea partiala de catre touroperator a cursei de linie si
vanzarea locurilor in sistem charter.
Cursele charter (la cerere) nu opereaza pe baza unor orare prestabilite ca cele regulate si in general nu sunt
promovate de companiile aeriene ci de intermediari - de obicei de touroperatori. Acestia inchirieaza aeronavele
pentru o suma fixa si preiau intreaga responsabilitate privind comercializarea locurilor, stabilirea frecventei
zborurilor si chiar rutele. Avantajul curselor charter este pretul foarte mic al transportului. Clasificarea curselor
charter include patru tipuri de aranjamente turistice:
1. chartere de grup, cu sau fara afinitate;
2. chartere IT;
3. chartere pentru uz propriu (own - use);
4. chartere specializate.
Cele mai importante sisteme de rezervare existente sunt:
SABRE - pus la punct de catre firma IBM pentru compania American Airlines, in 1954;
PARS - este adoptat de Trans World Airlines. In 1990 a fuzionat cu DATAS II (creat de delta Airlines), functionand
sub numele de WORLDSPAN;
APPOLO - sistemul companiei American Airlines. In 1990 a inceput sa fie cunoscut sub numele de COVIA, pachetul
de actiuni fiind detinut 50% de United Airlines si 50% de Alitalia, British Airways, KLM, Swissair si Unites States
Air;
SYSTEM ONE - proprietatea companiilor Continental si Eastern Air;
AMADEUS - este rezultatul asocierii dintre Air France, Lufthansa, SAS, Iberia;
GALILEO - creat prin asocierea companiilor British Airways, KLM, Swissair si Alitalia;
ABACUS - este creat de Singapore Airlines, Cathay Pacific, Malaysia Airlines si a incheiat un acord de parteneriat
cu Amadeus;
FANTASIA - este detinut de All Nippon Airways si Japan Airlines.
Transportul este prima manifestare a consumului turistic, asigurand deplasarea de la resedinta permanenta
la locul de petrecere al vacantei sau pe durata calatoriei.
12. Caracterizai transporturile turistice rutiere i feroviare
Transportul rutier este o form de transport terestru i totodat un subsistem al sistemului naional al
transporturilor care asigur deplasarea n spaiu a mrfurilor i persoanelor cu ajutorul vehiculelor (mijloace de
transport autopropulsate) i a mijloacelor tractate (remorci, trailere). O serie de factori influeneaz dezvoltarea
turismului automobilistic:
producia industriei de automobile;
evoluia preului energiei;
dezvoltarea ntreprinderilor care nchiriaz automobile si tarifele practicate;
reeaua rutier i de autostrazi;
faciliti vamale i de frontier.
Avantajele transportului rutier sunt:
- autonomia n alegerea rutelor pe care turitii vor cltori n circuitele lor sau spre destinaiile de vacan pentru care
au optat;
-o disponibilitate mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui sejur n cadrul unei anumite destinaii turistice;
-o posibilitate mai mare pentru turistul automobilist de a controla traseul ales, plecarea i timpul de sosire, precum i
orice oprire fcut pe parcurs;
-uurina n transportul bagajelor personale i n utilizarea acestora fr constrngeri de vreun fel;
-facilitarea accesului pentru atingerea mai multor destinaii; dorina turistului de a cunoate ct mai multe ntr-un
interval ct mai scurt primeaz fa de comoditatea cltoriei, uneori, chiar i fa de distan, fcnd ca autoturismul,
prin accesibilitatea pe care o asigur, s fie preferat altor mijloace de transport;
-diminuarea costului personal, cnd dou sau mai multe persoane cltoresc cu acelai automobil.
Transporturile rutiere se realizeaza cu urmatoarele mijloace:

15
-autocare si microbuze pt transporturile de grup;
-autoturisme proprietate personala pt transporturile individuale si familiale;
-autoturisme inchiriate in sistem rent-a-car, cu sau fara sofer, pt transport individual
-autoturisme inchiriate sau comandate in sistem de taximetrie
-transport in comun
Transportul cu autocarul sau microbuzul:
-poate fi considerat corespondentul transportului automobilistic adaptat la turismul de grup
-pret rezonabil, accesibil
-o contributie importanta la dezvoltarea turismului
-ameliorare semnificativa a echipamentelor si serviciilor (confort, climatizare, radio, TV, bar, ghizi, asistenti),
securitatii; adaptare la necesitatile turismului
-coeficientul de utilizare a capacitii autocarelor depete 75%, fiind superior celor din transportul feroviar i
aerian
-clientela turismului cu autocarul este format, n special, din tineri sau din membrii unor asociaii, ntreprinderi.
-tariful se calculeaza in functie de capacitatea autocarului sau microbuzului, distana efectiv parcurs, numrul de ore
sau zile efective, taxele rutiere, parcarea, ntreinerea autovehiculului.
Serviciile oferite de transportatori specialiti n domeniu se divizeaz n:
-Rute expres interne i internaionale.
-nchirierea de autocare sau rute la cerere (charter).
-Organizarea de circuite sau excursii.
-Operaiuni de transfer.
Organizatorii de voiaje n autocar pot fi de trei tipuri:
-Cei care asigur, cu propriile vehicule, pe ntreaga perioad a anului i pe linii regulate, servicii de transport pentru
anumite categorii de cltori (elevi, muncitori), completate cu excursii i activiti turistice sezoniere (prin curse
speciale).
-Cei care, posednd vehicule proprii, se pun la dispoziia unui tour-operator sau a unei agenii receptive (ori care i
organizeaz propriile producii de voiaje).
-Cei care, nedispunnd de vehicule proprii, au servicii specializate n organizarea de voiaje de autocar (apelnd la
mijloacele de transport ale altora).
Transportul feroviar asigur deplasarea n spaiu i timp a bunurilor i persoanelor cu ajutorul locomotivelor
i vagoanelor, care circul dup un program prestabilit, pe trasee fixate (cile ferate).
Caracteristici:
-Transportul este asigurat, de regul, la preuri mai sczute dect cele practicate n transportul auto i aerian,
ndeosebi pe distane medii i lungi.
-Procesul de transport se desfoar nentrerupt, ziua i noaptea i n tot cursul sptmnii, n condiii de regularitate
i potrivit unor grafice prestabilite.
-Prezint un grad ridicat de siguran, ca urmare a respectrii stricte a normelor de siguran a circulaiei pe cile
ferate.
-Dpdv turistic, transportul feroviar este aproape exclusiv european.
Avantaje:
-regularitatea i certitudinea deplasrii, ca urmare a independenei relative a mijloacelor feroviare fa de starea
vremii;
-costul relativ mai sczut al cltoriei fa de mijloacele aeriene, asociat cu viteza mare de deplasare. Pot fi
menionate n acest sens trenurile de mare vitez de tipul ICE (Intercity Express) n Germania, TGV (Train a Grand
Vitesse) n Frana, TAV (Treno Alla Velocita) n Italia asigur, pe lng deplasarea foarte rapid, legturi multiple
(sub denumirea Eurostar circul, prin tunelul de sub Canalul Mnecii, 60 de trenuri de mare vitez care leag Londra
cu Paris i Bruxelles);
-comoditatea oferit prin vagonul de dormit i vagonul-restaurant;
-posibiliti mult mai largi de vizionare a peisajului:
-faptul c mbarcarea i debarcarea se realizeaz, n general, n interiorul localitilor, pentru ajungerea la hotel
nemaifiind necesar transferul.
n ceea ce privete oferta de programe, ntruct s-a constatat un declin al rutelor standard, s-au creat trenuri
recreative (n Italia, China, Spania, Elveia), au fost revitalizate sau create rute care mbin deplasarea cu agrementul
(Trans-Siberian Express, Orient-Express, Veneia Simplon Orient-Expres, American Orient-Expres).

16
n organizarea transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc att cursele regulate, ct i cele
speciale (charter). n cazul curselor de linie, ageniile de turism nchiriaz o parte a capacitii garniturilor; n situaia
traseelor mai aglomerate se realizeaz suplimentarea capacitii trenurilor obinuite. Cursele speciale (charter) sunt
organizate n perioadele de sezon i la sfritul sptmnii. Ele pot fi exploatate, integral sau parial, de organizatorii
de turism.
n concordan cu evoluiile n domeniul rezervrilor s-a iniiat i pe calea ferat un astfel de sistem
(SOCRATE Systeme Offrant a la Cliente la Reservation DAffaires et de Tourisme en Europe) n conexiune cu
Sabre, care asigur serviciile de cltorie i cazare, s-au introdus tichete automate (ATB Automated Ticket and
Boarding Pass) n vederea standardizrii operaiunilor, se promoveaz cooperarea ntre transportatori diferii
(feroviari, aerieni, rutieri), ntre acetia i ageniile de voiaj etc.
Tarifele internaionale se determin, n principiu, ca o sum a tarifelor naionale. Fiecare ar i fixeaz
propriile reduceri tarifare (pe perioade de timp, categorii de trenuri, tarife de grup).
Ageniile de turism obin prin Uniunea Internaional a Cilor Ferate, de la reelele rilor membre, un
comision de circa 10% pentru promovarea aranjamentelor turistice feroviare.
Transporturile pe calea ferata ofera conditii tehnice necesare pentru a fi utilizate si in combinatie cu alte
forme de transport, in masura sa satisfaca cerintele unei paturi largi de clienteli turistice. Pe langa formele clasice pot
fi amintite si formele moderne ale transporturilor combinate pe calea ferata - ca trenurile autocusete - care permit si
transportarea autovehicolelor in calatoriile la distanta si feriboturile.
13. Caracterizai transporturile turistice maritime i fluviale
Transportul pe ap reprezint una din formele de deplasare puin solicitate, datorit condiiilor mai speciale
de realizare, vitezei pe care o realizeaz navele i necesitile continurii cltoriei, de cele mai multe ori, cu alte
tipuri de mijloace.
Drept urmare, transportul naval conteaz doar cu 2-3% din traficul turistic internaional i 1-2% din
circulaia turistic a rii noastre, ponderea sa meninndu-se relativ constant.
Transporturile navale se realizeaz n prezent mai mult sub forma croazierelor, transformndu-se de fapt
dintr-o modalitate de deplasare ntr-una de agrement.
Produse turistice oferite de companiile maritime:
-Traversari maritime cu preturi preferentiale;
-Voiaje forfetare care include transportul dus-intors si servicii de sejur (cazare, masa) in fiecare escala;
-Cvasi-croaziere, care ofera transport, cazare (uneori) si agrement la bordul navelor;
-Croaziere, produse turistice forfetare care ofera circuite maritime si fluviale cu plecare si sosire in acelasi port
(circuit)
Croazierele.Croaziera reprezint, de fapt, un produs turistic (pachet de vacan) constnd n petrecerea
sejurului la bordul unei nave special amenajate, oferindu-se cltorilor nu numai un voiaj maritim obinuit, ci i
unele tratamente i condiii de agrement deosebite, precum i vizitarea unor porturi i localiti n afara granielor
rii, n conformitate cu itinerarul stabilit n prealabil. Croaziera se poate constitui att ntr-un produs turistic distinct,
ct i ntr-un element component al acestuia, sub forma unui circuit complet sau ca deplasare pe un parcurs iniial. n
combinaie cu transportul turistic aerian, rezult un aranjament turistic denumit fly-cruise ce permite pasagerilor s
ating puncte de mbarcare n vase rapide i s revin, la domiciliu, tot rapid la sfritul croazierei, prin continuarea
drumului pe calea aerului.
Piaa turismului de croazier i-a modificat imaginea n ultimii ani, de la o pia de lux la o pia i o ofert
de mas, destinat unui public mai larg i mai tnr. Tendinele recente sunt de scurtare a duratei croazierelor, de
combinare a aranjamentelor aer mare o dat cu liberalizarea transporturilor aeriene i o diversificare a activitilor
ce se desfoar la bordul navelor. Preurile actuale pentru croaziere oscileaz n jurul unei medii de circa
200$/pers./zi, interpretat ca fiind un pre relativ sczut, n comparaie cu costul serviciilor turistice ce ar trebui
achitate zilnic de un client, ntr-un alt mod de organizare a deplasrii, pentru transport, rezervri la hotel, servirea
meselor i agrement.
Navlul este tariful convenit n contractul de transport, ncheiat de armator cu operatorul de turism pe o
perioad determinat. Acesta este stabilit pe zi i este determinat de totalitatea cheltuielilor de exploatare anual a
navei. Cu ct aceast perioad este mai mare, cu att navlul este mai mic, putndu-se deci stabili tarife de vnzare pe
sezoane i extrasezoane turistice.
Contractele de nchiriere pot fi de mai multe tipuri:
-Trip cltoria se efectueaz spre un anumit port de destinaie i retur;
-Round Trip Charter cltoria se efectuaz n mai multe porturi, nava revenind n portul iniial de plecare;

17
-Time Charter nava este pus la dispoziia celui care o nchiriaz o perioad de timp determinat.
Serviciile oferite clientelei n domeniul transporturilor navale pot fi subdivizate n: curse de linie; linii de
croazier; deplasri scurte sau minicroaziere; cltorii n interior pe ruri, lacuri, canale; cltorii individuale cu
vase de agrement, proprietate privat sau nchiriate.
n funcie de numrul pasagerilor, mrimea i confortul navelor, calitatea serviciilor, durata cltoriei,
tipologia agrementului, se disting:
-Croaziere de vacan (nave de mare capacitate, 1.000-2.000 de pasageri, itinerarii medii de circa apte zile, clientel
divers, destinaii obinuite);
-Croaziere de lux (nave de capacitate mai mic, 150-900 de pasageri, confort superior, personal de nalt calificare,
itinerarii de 14-30 zile);
-Croaziere exotice sau de aventur (nave de capacitate mic, destinaii originale, turiti amatori de explorri, servicii
specifice, personal cu instruire special etc.).
Ca principale destinaii sau orientri majore ale liniilor de croazier se evideniaz:
-Marea Caraibelor, cu insulele Bermude, Bahamas i coastele de est ale Americii Centrale i de Sud; este apreciat
drept cea mai important destinaie, concentrnd jumtate din numrul cltoriilor;
-Coasta de Vest a Americii de Nord, cu trasee pe lng Mexic, SUA, Canada, destinaia situat pe locul doi n topul
preferinelor turitilor;
-Marea Mediteran, cu trasee ce leag rile din vestul i estul bazinului;
-Orientul ndeprtat linii ntre insulele din zonele Pacificului;
-Marea Baltic i legturile ntre capitalele rilor nordice;
-Africa de vest cu insulele Canare i Madeira;
-Circuite n jurul lumii.
De asemenea, un loc distinct n structura croazierelor l ocup cltoriile pe rurile interioare, ntre cele mai
cunoscute i frecvente trasee numrndu-se cele pe Nil, Dunre, Rin, Mississippi, Yangzi, Li, Amazon. n Romnia,
croaziere pe distane scurte deruleaz firmele turistice Prestige pe sectorul romnesc al Dunrii i Atbad n Delta
Dunrii.
Comercializarea produselor turistice maritime.Piata croazierelor este dominata de SUA circa 1200
distribuitori; Miami este capitala mondiala a croazierelor.In Europa, cele mai mari agentii sunt: Paquet si Club
Mediterranee (Franta), Chandria si Epiroteki (Grecia), Costa (Italia), Kloster (Norvegia), The Sovereign the Sea
(Suedia), Chousta Roustavelli (Rusia), P&O, Wihite Star Line (Marea Britanie).Cele mai multe companii au agentii
distribuitoare care centralizeaza rezervarile, iar acestea sunt incredintate unei agentii generale (General Sales Agent)
care elibereaza titlurile de transport, contra unui comision.
Alegerea navelor ca mijloc de transport turistic a reprezentat la inceputul sec. XX o modificare a consumului
turistic de lux, un avantaj al claselor sociale cu venituri ridicate. In prezent, turismul practicat cu un mijloc de
transport maritim si naval si-a modificat imaginea, de la un turism de lux, la un turism de masa, destinat unui public
mai larg si mai tanar.
14. Formele de tarife aeriene. Metode de calculul a tarifelor de transport aerian
Categoriile de tarife aplicabile la cursele de linie operate de companiile aeriene sunt atat de diverse incat este
posibil ca pe acelasi zbor, pasagerii din acelasi avion, sa fi platit intre 8-15 niveluri diferite de pret, cu diferente intre
ele de la 5-100%.De exemplu pe ruta Atlanticului de Nord, de ex, se practica 60 de categorii de tarife, care sunt
publicate n manuale de tarife aeriene, ele putand deci fi cunoscute de public.
A)Tarife oficiale (publicate n manualele de specialitate i distribuite prin sistemele computerizate de rezervriCRS), care pot fi :
1.Tarife IATA (IATA= Asociayia International a Transportului Aerian)
2. Tarife de companie (tip Carrier Coded Fares)
1. Tarifele IATA sunt negociate de companiile membre i se nregistreaz n sistemul IATA, n general, cu ocazia
Consftuirilor de Coordonare Tarifar .Criteriile de stabilire a structurilor tarifare, nivelurilor i condi iilor de
aplicare tin de:
- pentru niveluri: distana rutei, potenialul economic al pie elor, evolu ia monedei locale, modificri ale
elementelor de costuri de operare cu efecte la nivel mondial, etc;
- pentru structuri/ condiii de aplicare: rezolu ii IATA cu caracter obligatoriu i/sau orientativ, structur
specific de trafic etc.
Pentru calcularea unui bilet , IATA a publicat o list cu fiecare ora din lume care are un aeroport,
codificndu-l cu trei litere, ct i a fiecrui transportator pentru transporturi de pasageri i cargo cu dou litere, pentru
calcularea unui bilet , IATA a editat o serie de manuale publicate i transmise tuturor membrilor organiza iei etc.

18
2. Tarifele de companie nu se nregistreaz n cadrul sistemului IATA, ele fiind negociate ntre companiile
partenere i autoritile aeronautice din rile respective, func ie de prevederilespecifice ale acordurilor aeriene
interguvernamentale. Aceste tarife, care sunt inferioare celor IATA, reprezint oferte speciale ale unor transportatori
i reflect, n general, nivelul de vnzare al pie ei, con innd restric ii specifice de rut, transportator,
documentaie, loc de vnzare, etc.In ultimii ani, n contextul liberalizrii cadrului legislativ al transportatorului
aerian internaional, accenturii concurenei i supracapacitrii ofertei operatorilor, distribu ia tarifelor de
companie a cunoscut o evoluie exploziv, constituind instrumente eficiente de atragere a traficului, prin avantajul
pe care l reprezint de a fi aprobate, nregistrate i distribuite rapid.
B) Tarife de piata.Spre deosebire de tarifele oficiale, nu constituie subiectul unor negocieri ntre companiile
membre IATA sau ntre companiile partenere (exceptie facnd doar contractele BSA -Blocked Seats Agreementcare pot prevedea coordonarea tarifar, inclusiv n ceea ceprivete tarifele de pia a) i nu au o distribu ie universal
(prin manuale, CRS-uri). Nivelul tarifelor de pia se stabilete n baza condi iilor specifice ale pie ei i n func ie
de segmentele de trafic vizate pentru a fi atrase sau men inute la transport, permitnd o adaptare operativ i
pemanent a ofertei proprii la cea concuren ial. Tarifele de pia realizeaz, n fapt, o mbunt ire a ntregului
sistem de tarife practicat pe o anumit pia, prin diversificarea ofertei tarifare n func ie de o varietate de condi ii:
tipul cltoriei (afaceri, excursie, grup, cu aranjament turistic inclus , etc.), categorii de trafic, durata sejurului, vrst,
etc.
Distribuia acestor tarife se realizeaz direct de catre Companii agen ii de vnzri, colaboratori de pe
pieele externe, iar vnzarea lor poate fi fcut inclusiv de agen iile TAROM din strintate, acolo unde exist
drepturi de vnzare.
Tipuri de tarife
a.Tarifele sunt n functie de sezon:
-L (low) sczute - perioada 01nov- 11dec i 25dec- 31mar
-K(peak) medii - perioada 01apr- 12jun , 15sep- 31oct
-H(high) - ridicate- perioada 13jun- 14sep
b.Tarifele sunt n funcie de natura rutei de cltorie:
Companiile aeriene numesc tarifele lor nepublicate (confidentiale) in mod diferit:
Tarife de piata, Tarife nego/securate, Tarife speciale
Carrier Coded Fares (Tarife ce pot fi utilizate exclusiv pe cursele companiei respective)
Tarife Touroperator (pachete turistice)
Tarife pentru studenti
Tarife de consolidator
Tarife pentru corporatii si multe altele Aceste tarife se ofera in mod confidential unei anumite grupe de utilizatori
cu scopul de a castigasi fideliza clientii si agentiile de turism.
Dup stabilirea corect a tarifului se efectueaz rezervrile i se emite biletul Procesul de emitere a biletelor
denumit i tichetare este un process complex i implic responsabilit i deosebite Biletele de avion emise de agentie
sunt proprietatea I.A.T.A. BSP Romania in calitate de reprezentant al companiilor aeriene membre , incasarile
aferente biletelor vandute sedeconteaza catre I.A.T.A. BSP Romania , drept pentru care agentia nu poate fi facuta
raspunzatoare despre modul in care a stabilit pretul unui bilet de avion decit de catre acest organism sau de catre
compania pentru care a emis biletul.
Metode de calcul:
I pas in calcularea tarifelor de transport aerian constituie costurile de exploatare ce include:
-costul carburamtilor si lubrifiantilor
-costul de intretinere a aeronavei
-amortizarea
-plata personalului navigator
-cheltuielele legate de serviciile acordate la bord si la sol
-cheltuielele de efectuarea escalelor: handling(bagaje) si taxa de aeroport(de aterizare,iluminare,adapostire)
-cheltuieli generale,de administratie: asigurari(echipaj,pasageri,bagaje,aeronave),de surval si comisoane platite
agentiilor.
Cheltuielele de mai sus se contabilizeaza si in functie de ele se apreciaza care ar trebui sa fie incasaile totale
pentru ca operarea curselor sa aduca profit.Pe baza acestor estimari se calculeaza tariful minim pe ora de zbor. Cu cit
nivelul cheltuielilor este mai redus si numarul de ore de zbor mai mare cu atit se poate opera cu un tariff mai mic.
Companiile aeriene care efectueaza curse regulate urmaresc sa ajunga la tarife cit mai scazute pentru a lupta
importiva concurentei. din acest motiv rentabilizarea curselor va depinde foarte mult de nivelul coeficeintului de

19
ocupare a locurilor.contractele de transport aerian incheiate intr-o companie aeriana care efectueaza curse charter si o
agentie turistica pot sa prevada tarife in urmatoarea forma:
1.tariful in sistem charter prorpiu-zis: t=x*y, x-tariful pe ora de zbor prevazut pentru tipul de avion respective, y-nr
de ore necesar cursei in ambele sensuri. In acest caz risucl privind gardul de ocupare a capacitatii avionului revine
beneficiarului cursei.
2.tariful in sistem rotatie-grup care prevede un nr de curse effectuate intro perioada de timp succesindu-se la interval
de timp egale orale,destinat transportarii grupului de turisti. t=

y ( zc)
z

y-nr de ore necesare cursei in ambele

sensuri,z-nr total de curse,c-nr de curse necomerciale goale care sporesc riscul

3.sistemul rotatie pasager per capita. Firma organizatoare de turism accepta sa plateasca un tariff stabilit per
pasager-per capita, neasumnindusi nici un risc in cazul in care nu va reusi sa vinda intreaga capacitate a avionului. t=

xy
80%m

x-tariful pe ora de zbor,y-tariful de zbor planificat,m-nr de locuri in aeronava,80%-ceoficientul de

ocupare a capacitatii avionului.

4. plata la ora de zbor.Se ia in calcul tariful pe ora de zbor si doar atit, cu mentiunea ca aceasta sa fie cit mai atrctiva.
Aici este foarte important clasa la care va apela pasagerul:first clas,business class, economy class. Deasemenea in
pretul unui bilet intra si transportarea unui anumit bagaj(de la 40 la 20kg)
15.Serviciile turistice de alimentaie. Tehnici de stabilire a preurilor n restaurante
Alimentaia public/alimentaia/restauraia cuprinde ntreaga producie i distribuie de mncare i buturi,
respectiv, dup caz, pregtirea preparatelor culinare i a produselor de patiserie-cofetrie, aprovizionarea cu mrfuri,
consumul produselor pe loc sau n afara unitilor, ct i crearea unei ambiane favorabile destinderii i recrerii
clienilor.
n afara motivaiilor turistice sau colaterale acestora, restauraia este motivat i de alte patru funcii ale
consumului n uniti de alimentaie, respectiv cea de:1. hrnire;2. loisir;3. convivialitate;4. afaceri.
Alimentaia public se ncadreaz n sfera general a serviciilor, definite ca orice activitate sau avantaj pe
care o parte l ofer alteia i care are n esen un caracter intangibil, neavnd drept rezultat transferul proprietii
asupra vreunui obiect
n consecin activitatea de restauraie este marcat de cele cinci caracteristici principale ale serviciilor,
dintre care dou sunt menionate chiar n definiie: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea (eterogenitatea),
perisabilitatea (non-durabilitatea) .
In consecinta continutul si calitatea serviciilor de alimentatie isi pun amprenta asupra calitatii si atractivitatii
produsului turistic,cu efecte directe asupra dimensiunilor si structurii circulatiei turistice.
In organizarea si proiectarea activitatii de alimentatie trebuie avute in vedere o serie de particularitati ale
acesteia :
* sa fie prezenta in toate momentele importamte ale consumului turistic(puncte de imbarcare,mijloace de
transport,locuri de destinatie sau sejur,puncte de agrement)pentru a putea raspunde unei palete largi de
trebuinte.Acesta presupune adaptarea activitatii(varietatea sortimentala,program,structura serviciilor)la locul si
momentul oferirii prestatiilor.
* sa asigure o diversitate structurala atat a preparatelor,cat si a serviciilor oferite pentru a raspunde cat mai
bine diferitelor trebuinte. Aceasta presupune existenta unei varietati de tipuri de unitati in concordanta cu cerintele
foarte diferite ale clientului ;
* sa fie corelata(adaptata)cu particularitatile formei de turism atat in ceea ce priveste varietatea
sortimentala,cat si orarul de functionare a unitatilor ;
* sa satisfaca atat exigentele turistilor autohtoni,cat si a celor straini.Aceastapresupune prezenta in structura
ofertei de alimentatie atat a produselor zonei pe care o viziteaza,cat si a unora comune majoritatii bucatariilor lumii ;
* sa reprezinte un element de selectie a destinatiilor de vacanta atunci cand celelalte componente ale ofertei
sunt comparabile sau doar apropiate,contribuind la cresterea atractivitatii voiajelor si a destinatiilor de calatorie ;
* sa constituie chiar motivatia principala a calatoriei :este cazul unor produse turistice in care componenta
dominanta este gastronomia si care se adreseaza unor segmente largi de consumatori,de la cunoscatori si experti la
amatori,de la gurmanzi la oamenii obisnuiti.
Tipuri de unitati de restauratie:
A.Restaurante cu caracter social: cantina-restaurant, restaurant cu auto-servire, distribuitoare automate,

20
B.Restaurante cu vocatie comerciala :a) restauratia rapida:restaurant cu autoservire, restaurant fast-food, coffeeshop, snack-bar, braseria, unitati specializate cu livrare la domiciuliu
b)restauratia traditionala:restaurant clasice, r.cu specific, r.specializate, r.lacto-vegetarian,r.pentru clatite si pizza,
zahanaua, pensiunile,cofetaria,patiseria
Alte unitati de alimentatie publica1.bufetul,2. bodega,3. berria,4. birtul,5. barul etc.
Tehnici de stabilire a preturilor.
La stabilirea preturilor listei de preparate culinare si a meniului trebuie sa se respecte un ansamblu de reguli
cunoscut sub numele de principiul pentru toti.El are trei componente:
* Dispersia preturilor
* Amplitudinea gamei
* Raportarea calitatii la pret
Dispersia preturilor
-O gama de produse (gustari, feluri principale bazate pe carne si peste, deserturi) o putem imparti din punct de vedere
al pretului in trei parti egale:transa de preturi joase transa mediana transa de preturi ridicate
- Distributia felurilor de mancare in cadrul transei mediane trebuie sa fie cel putin egala cu cea prezentata in cele
doua transe laterale. Daca gama este foarte larga, totalul felurilor de mancare din cele doua transe laterale trebuie sa
fie repartizat cu mai multe referinte in transa de preturi joase decat in transa de preturi ridicate.
- In cazul restaurantelor de lux, produsele cu preturi ridicate trebuie sa fie mai numeroase decat cele cu preturi joase.
Amplitudinea gamei
Intr-o gama de produse data, amplitudinea pretului (raportul dintre pretul cel mai mare si pretul cel mai mic
al gamei) nu trebuie sa fie mai mare de 2,5-3.
Raportarea calitatii la pret: se exprima ca fiind raportul dintre pretul mediu cerut si pretul mediu oferit.
* Pretul mediu cerut = cifra de afaceri / cantitatea vanduta (nr. portii)
* Pretul mediu oferit = suma preturilor de vanzare / numarul felurilor de mancare
Daca valoarea raportului este intre 0,9-1, raportul calitate-pret este satisfacator.
Daca valoarea este sub 0,9, gama de pret este prea ridicata si nu sunt clienti.
Daca raportul este mai mare decat 1, produsele mai ieftine si mai putin sofisticate au cerere mai ridicata (au tendinta
spre preturi inalte, ceea ce indica un raport calitate/pret nesatisfacator).
16.Serviciile turistice complementare
Aceste servicii se caracterizeaz prin varietate, ele asociindu-se unor servicii de baz sau avnd o
existenindependent. Ca urmare, pentru majoritatea prestaiilor complementare nu mai este posibil o delimitare
precis ntre prestaia turistic propriu-zis i facilitile asigurate, iar prestaiile se identific tot mai pronunat cu
noiunea cuprinztoare de activitate turistic (cultural-educativ, recreativ, sportiv etc).Din punct de vedere al
caracterului prestaiilor, serviciile complementare, respectiv activitile turistice, se clasific astfel:
a) Serviciile i activitile turistice suplimentare cu caracter de cure i tratamente balneo-medicale.
Tratamentul balnear este prezentat ca un factor de prevenire a efectelor nocive ale civilizaiei i de ameliorare i
vindecare chiar a unor boli cronice. Turismul de tratamente constituie o component a ofertei care rspunde unei
cereri turistice n continu cretere, pe plan intern i internaional. Pentru aceasta se impune dezvoltarea mijloacelor
de cazare i de tratament la nivelul solicitat de piaa turismului balnear, diversificarea serviciilor turistice din fiecare
zon cu asemenea factori naturali i mbuntirea posibilitilor de agrement i de destindere.
b)Serviciile de informare a clientelei turistice. Acestea trebuie s asigure rapiditatea i calitatea informrii
turitilor. Serviciile de informare efectuate la timp i corect reprezint o condiie eseniala bunei desfurri a
activitilor turistice
c)Serviciile de intermediere (servicii de nchiriere, de rezervri etc). acestea grupeaz o multitudine de activiti
pentru facilitarea circulaiei turistice i pentru petrecerea timpului liber ct mai agreabil (servicii de rezervare a
biletelor de cltorie, a biletelor pentru spectacole, servicii de nchiriere de autoturisme cu i fr ofer (RENT A
CAR); de nchiriere de echipament i material sportiv; articole pentru plaj etc.
d)Serviciile i activitile turistice cu caracter cultural-educativ. Turismului i revine un important rol culturaleducativ. Programele turistice includ excursii, vizitarea unor obiective de interes turistic, programe cultural-artistice,
excursii tematice etc.
e)Serviciile i activitile turistice cu caracter recreativ. Aceste servicii cuprind cele mai diverse domenii i se
individualizeaz n condiiile concrete n care se desfoar (mediul natural, sezonalitate etc), n funcie de
preocuprile turitilor, preferinele acestora, vrst, sex, starea lor de sntate etc
f)Serviciile i activitile turistice cu caracter sportiv. Componentele acestei categorii se mbin cu activitile
distractive incluznd toate manifestrile sportive la care particip turitii. Ca i activitile de agrement, activitile

21
sportive se desfoar att n interiorul unor obiective turistice (gimnasticsportiv, bowling etc), ct i n exteriorul
acestora (n aer liber).
Gama activitilor sportive este foarte variat de unde rezult c i oferta este foarte variat, ea trebuind
orientat n funcie de condiiile naturale locale, care favorizeaz asemenea activiti (sporturi nautice, alpinism,
sporturi de iarn) i de sezonalitatea activitii turistice.
g)) Serviciile i activitile turistice cu caracter special (organizarea congreselor, conferinelor, simpozioanelor,
festivalurilor, expoziiilor). n aceast categorie se includ toate serviciile, activitile, programele menite s faciliteze
petrecerea unui sejur ct mai agreabil.
h)alte servicii: salvamar,programe pentru copii,schimb valutar,degustari de vin,etc Serviciile complementare, prin
diversitatea i calitatea lor, ntregesc gradul de satisfacie a consumatorului n calitate de turist.
17.Instrumente de plat folosite n turism: cecurile de cltorie, crile de credit, voucherul turistic
Principalele instrumente de plat i decontare utilizate n relaia dintre prestatorii direci (cazare, alimentaie,
transport, agrement etc.), agenii de turism i, respectiv, turiti, sunt: cecul de cltorie, cartea sau cardul de credit i
voucherul.
Cecurile de cltorie reprezint nscrisuri pe suport de hrtie, pe care turistul le achiziioneaz de la bnci
sau alte instituii emitente, avnd ulterior dreptul s cear rscumprarea lor n numerar la prezentare oricrei bnci
acceptante sau s achite diverse taxe care se pot ivi pe parcursul cltoriei. Cecurile de cltorie pot fi emise nu doar
de ctre bnci ci i de ctre companii de transport, agenii de turism etc.
Cecul de cltorie poate fi utilizat:
direct, ca mijloc de plat (n majoritatea rilor dezvoltate, aceste cecuri sunt acceptate ca atare, pentru
achitarea taxelor de aeroport, vam etc.)
indirect, pentru transformarea lor n bani lichizi la ghieele bncilor sau ageniilor de turism din diferite ri.
Etapele derulrii plii prin cecurile de cltorie sunt:
n baza unui disponibil n cont sau a unei sume n valut, un solicitant de la ghieele unei bnci sau agenii de
tursim cumpr aceste cecuri de cltorie. La cumprare solicitantul semneaz fiecare cec cumprat.
n posesia cecului, beneficiarul se prezint la bnci sau agenii de turism din diferite ri i contra cecului
primete suma echivalent n valuta indicat pe cec sau n moneda local, la cursul zilei din ara respectiv. Cu acest
prilej pe fiecare cec se d o a doua semntur care este confruntat de lucrtorul de la ghieu cu prima semntur.
Cu cecul se pot achita direct diverse taxe implicate de deplasarea beneficiarului. i cu acest prilej pe fiecare
cec se d o a doua semntur care este confruntat de ctre colectorul de taxe cu prima semntur.
Att bncile unde s-au rscumprat cecurile ct i instituiile unde s-a pltit prin intermediul cecului, remit
cecurile respective spre decontare emitentului.
n baza cecurilor primite, banca sau agenia de turism emitent transmite contravaloarea cecurilor primite ctre
bncile rscumprtoare sau ctre instituiile la care s-a achitat prin intermediul lor.
Eurocecuri-cecuri cu limita de suma care nu au valoare imprimata pe ele, sub forma unor carnete de cecuri
in alb. Filele dup ace sunt completate sunt trase din disponibilul existent in contul deschis la banca emitenta in
valoarea acestui cost. Ceea ce particulareaza eurocecuri de cecuri de calatorie consta in faptul ca odata cu eliberarea
carnetului de cecuri, banca inmineaza clientului si o carte de agarntie care asigura incasarea certa a banilor de la
banca emitenta si constituie o protective impotriva furturilor si falsificarii.
Cartea sau cardul de credit este un instrument de plat fr numerar, care se prezint fizic sub forma unui
nscris pe material plastic de dimensiuni standardizate internaional, cu ajutorul cruia un posesor autorizat poate
achita contravaloarea unor bunuri sau servicii cumprate de la comercianii abilitai sau poate obine lichiditi de la
ghieele sau unitile ATM ale instituiilor emitente sau ale bncilor acceptante.
Crile de credit pot fi emise att de ctre bnci, ct i de ctre comerciani sau alte instituii sau organizaii.
Dup facilitile pe care le ofer, cardurile pot fi:
cardul de credit indic faptul c deintorului i-a fost deschis o linie de credit,
cardul de magazin emise de ctre marile magazine, utilizabile pentru plata bunurilor achiziionate n reele
de comercializare ale acestora,
cardul de debit deintorul poate utiliza acest instrument n limita disponibilitilor din contul su,
carte de garantare a cecului garanteaz suma de plat nscris pe cec, care are acoperire n contul personal al
deintorului,
card mutifuncional care are att rol de plat ct i de garantare a cecurilor,
smart card-uri permit derularea unor tranzacii mult mai sofisticate, avnd o funcionalitate pe baz de
circuite integrate.
n funcie de emitent, cardurile pot fi grupate n:

22
carduri bancare, emise de bnci
carduri private ale comercianilor (store card-uri) emise de ctre marile magazine, care ataeaz crilor de
credit servicii suplimentare de tipul:
o
linie de credit,
o
asigurarea automobilelor i locuinelor,
o
dreptul la remize (discounturi) de fidelitate,
o
servicii de livrare i parching gratuit,
o
acces la serviciile de club ale emitentului etc.
carduri emise de de alte instituii i organizaii:
o
carduri emise de instituiile internaionale specializate, proprietari de marc (Visa, Mastercard, Eurocard,
American Express, Diners Club etc.) care ataeaz de asemenea cardurilor servicii suplimentare precum: asigurarea
contra pierderii sau furtului, servicii de asisten social, garanie de rezervare de locuri n lanuri hoteliere, asigurare
n caz de deces sau accidente etc.
o
carduri de credit n avantaj reciproc emise de ctre societi de servicii financiare care accept ca o parte din
profit s fie donat unor instituii non-profit n schimbul prezenei siglelor acestora pe carduri,
o
carduri de credit cu profit indirect emise de ctre instituiile internaionale specializate n parteneriat cu diverse
companii private non-bancare care ataeaz cardurilor drepturi la diverse discounturi sau servicii gratuite din propria
gam de servicii,
o
carduri de plat selective a cror folosire este limitat la o singur categorie de bunuri i servicii,
o
carduri de abonament cu utilizare specific i clientel limitat, emise de companiile de transport,
o
carduri de identificare emise de firma care nchiriaz maini, hoteluri, restaurante, diverse cluburi etc., utilizate
pentru identificarea clienilor fideli.
Voucherul este un document specific turismului individual i grupurilor mici, care const ntr-un nscris emis
de agenia de turism coninnd numele turistului/turitilor, perioada de sejur i serviciile turistice comandate, avnd
pe verso imprimate condiiile pe baza crora se vnd serviciile turitilor.
Voucherul reprezint:
o comand ferm pentru prestarea serviciilor venit din partea ageniei de turism emitente ctre prestatorul
direct,
o garanie de plat din partea ageniei de turism emitente ctre prestatorul direct.
Un voucher este alctuit din mai multe file:
originalul ncredinat clientului sau ghidului grupului,
duplicatul transmis furnizorului de servicii,
copia contabil pentru casier,
copia biroului pltitor al ageniei,
copia ageniei.
Un voucher conine n principal urmtoarele informaii:
numele i adresa ageniei emitente,
numele i adresa furnizorului de servicii,
tipul serviciului pentru care s-a emis i detalii despre acesta,
numele clientului/clienilor,
data sau perioada efecturii serviciului,
clauza de salvgardare pe verso, care identific condiiile n baza crora se vnd i se presteaz serviciile
turitilor.
Voucherul are un ciclu de valabilitate care cuprinde patru faze:
Emiterea const n rezervarea anticipat a serviciului i completarea integral a voucherului.
Onorarea prestarea serviciului propriu zis, moment n care clientul semneaz voucherul original pe verso
pentru a dovedi c serviciul i-a fost prestat i remite originalul astfel semnat prestatorului.
Prezentarea la plat anexat la factur, furnizorul trimite ageniei emitente originalul voucherului semnat de
turist, solicitnd acesteia plata serviciilor.
Plata biroului pltitor al ageniei, nainte de plata serviciului confrunt copia sa cu originalul semnat i cu
factura primite de la furnizor i dispune plata.
Voucherele pot fi clasificate n funcie de dou criterii:
dup tipul voiajului: vouchere pentru voiajuri individuale i pentru voiajuri n grup nsoit,
dup serviciul prestat: vouchere pentru transport, servicii receptive, de primire etc.
18. Sistemul de distribuie a produsului turistic

23
Conexiunea dintre firmele prestatoare si beneficiarii finali ai serviciilor turistice se realizeaza prin
intermediul distributiei. Distributia turistica indeplineste doua mari roluri :
-Extinderea numarului de puncte de vanzare a serviciilor sau produselor turistice.
-Facilitarea cumpararii in avans a produselor si serviciilor turistice..
Sisteme de distributie complete asigura, in general, turoperatorii, agentiile de turism, companiile de rezervare
ale hotelurilor si oficiile de informare turistica (acestea din urma atunci cand includ si facilitati de rezervare). Daca
un prestatar mare dispune de mai multe unitati (cazul unui lant hotelier, de exemplu), fiecare dintre ele poate actiona
ca un detailist pentru celelalte, asigurand astfel un serviciu de distributie completDin punctul de vedere al mixului
de marketing, problema principala a oricarei politici de distributie este alegerea canalelor de distributie.
Tinand seama de lungimea lor, canalele de distributie pot fi:
-directe, atunci cand produsele sunt vandute de prestatari catre clienti in mod nemijlocit (cazul unui client care se
prezinta la receptia hotelului si solicita o camera);
-indirecte, implicand un numar de intermediari. In functie de acest numar, canalele indirecte se impart la randul lor in
canale scurte (cu o singura veriga intermediara) si lungi (cu doi sau mai multi intermediari).
In functie de numarul de canale utilizate, putem vorbi de trei tipuri de distributie:
-distributia exclusiva, care foloseste un singur canal;
-distributia intensiva, care foloseste un numar cat mai mare posibil de canale ;
-distributia selectiva, o varianta intermediara intre primele doua.
Canale directe
Distributia prin canale directe, cu evitarea totala a intermediarilor, este posibila atunci cand volumul ofertei
este indeajuns de mare in raport cu cel al cererii, astfel incat distributia poate fi realizata fara ajutor din afara.
Avantajele acestui tip de distributie rezida in operativitatea sa, in eliminarea adaosurilor la pret practicate de
intermediari si in posibilitatea cunoasterii nemijlocite a cererii pe piata. Subliniem totusi ca distributia directa nu
poate fi utilizata in turism in orice conditii.
In turism exista urmatoarele moduri de realizare a distributiei directe:
-centralele de rezervare ale prestatarilor (hoteluri, restaurante, transportatori etc.). El este asigurat in general de
birourile de vanzari ale hotelurilor, companiilor aeriene si feroviare, parcurilor de distractie, muzeelor s.a.m.d.
-vanzarile prin corespondenta sau prin catalog;
-vanzarile prin telefon;
-vanzarile la domiciliu sunt mai putin utilizate de prestatarii turistici;
-vanzarea prin Internet.
Despre aceste modalitati de distributie s-a vorbit in general in capitolul privind promovarea turistica, deci nu
vom mai insista aici asupra lor.
Canale indirecte
Specificul acestor canale este interpunerea intre prestatari si clienti a unor intermediari care preiau serviciile
partiale oferite de prestatari, le integreaza si le vand sub forma unor produse turistice complete. Intermediarii
limiteaza numarul de tranzactii ale fiecarui producator sau prestatar, reducand foarte mult eforturile comerciale. In
continuare vom lua in discutie principalele categorii de intermediari care actioneaza pe piata turistica.
Turoperatorii mai sunt denumiti si producatori de voiaje sau angrosisti. Turoperatorii isi asuma sarcina de a
asambla partile componente ale unui voiaj sau sejur si de a-l oferi clientilor fie direct, fie prin intermediul
agentiilor de voiaj detailiste. Turoperatorii (TO) pot fi firme cu scop lucrativ sau asociatii de diverse tipuri (comitete
de intreprinderi, sindicate etc.).
Putem vorbi de trei tipuri principale de TO:
-generalistii, care "produc" voiaje si sejururi in formule foarte diverse, oferite unei clientele variate;
-specialistii, care asambleaza doar cateva tipuri de produse turistice (adesea unul singur) - de exemplu, un anumit tip
de produs tematic;
-organizatorii de voiaje punctuale, care sunt profilati pe servicii turistice la comanda pentru grupuri.
Plata serviciilor catre prestatari se poate face in trei moduri. In sistemul clasic, TO platesc anticipat
capacitatile inchiriate de la prestatari (de exemplu, locuri la hotel). Acest sistem este foarte avantajos pentru
prestatari, ei asigurandu-si incasari indiferent de gradul de ocupare a capacitatilor; in schimb, el este riscant pentru
TO, care risca sa ramana cu investitii nerecuperate in cazul in care nu atrag un numar suficient de clienti. Un al
doilea sistem este cel al alocarii de capacitati: TO platesc prestatarilor serviciile doar dupa consumarea lor efectiva.
Ei se obliga totusi sa plateasca penalitati pentru capacitatile neutilizate. Prin acest sistem, riscul este transferat in

24
buna masura in contul unitatilor prestatoare. In sfarsit, exista si metoda incheierii unui acord de vanzare open:
distribuitorul vinde serviciile fara a le fi inchiriat anterior de la prestatari, informandu-l pe acesta doar in momentul
in care vanzarea s-a perfectat. In acel moment, prestatarul va rezerva serviciul (o camera la hotel, de exemplu) pentru
beneficiarul platitor.
Agentiile de turism. Vom vorbi aici despre doua tipuri de agentii turistice: agentiile distribuitoare (cunoscute sub
denumirea mai comuna de agentii de voiaj) si agentiile receptive.
Agentiile de voiaj indeplinesc pe piata turistica rolul de detailisti sau de "revanzatori", ele oferind
consumatorilor finali produsele fabricate de TO. Uneori ele se ocupa si cu "fabricarea" punctuala de voiaje, la cererea
unor grupuri deja constituite, de regula pentru participarea la un eveniment cultural-artistic sau religios. In afara de
serviciul de baza, constand in efectuarea formalitatilor de vanzare a sejururilor si voiajelor, agentiile asigura si o
paleta de servicii suplimentare (asigurare, asistenta si consiliere, schimburi valutare, rent a car, cumpararea de bilete
la manifestarile artistice si sportive etc.).
Distributia prin agentiile de voiaj poate fi evaluata atat ca distributie numerica (numarul de om-zile de voiaj
vandute prin agentie) cat si ca distributie valorica (reflectand cifra de afaceri a agentiei).
Putem distinge trei categorii diferite de agentii turistice distribuitoare:
-agentiile independente, care fie au o structura familiala, fie sunt create de cativa tineri asociati, care de regula
lucreaza ei insisi la punctul de vanzare;
-retelele de agentii integrate, unele numarand cateva sute de puncte de vanzare, repartizate pe teritoriile mai multor
tari;
-retelele voluntare, care regrupeaza agentii independente sub aceeasi umbrela (nume de marca sau label), agentii
care au un numar de servicii in comun (cel putin o contabilitate centralizata).
Dintr-un alt punct de vedere, putem face deosebirea intre doua tipuri de puncte de vanzare (agentii):
-cele care vand numai voiaje si sejururi forfetare, completate ocazional cu vanzare de titluri de transport (bilete de
avion, in special);
-cele care sunt autorizate de marii transportatori aerieni, feroviari sau navali sa emita titluri de transport, si care
completeaza aceasta activitate cu vanzarea unor sejururi sau voiaje forfetare.
Agentiile receptive (ground operators sau agentii de primire) asigura, pe baza unor contracte incheiate cu
TO sau cu alte agentii, serviciile pentru turistii ajunsi la destinatie. Ele sunt specializate fie pe tipuri de clientela, fie
pe piete de origine.
Agentiile receptive garanteaza continuitatea serviciilor si asistenta turistilor la destinatie. Uneori ele ofera
clientilor o serie de prestatii elementare sau chiar de produse receptive realizate prin asamblarea acestor prestatii.
Atunci cand sejurul decurge normal, agentia receptiva poate ramane complet necunoscuta pentru turisti, ei apeland la
aceasta numai daca apar probleme.
Alti intermediari. Iata cateva exemple de entitati care pot juca rolul de intermediari pe piata turistica.
Transportatorii. Unele companii de transport isi organizeaza propriile retele de agentii de voiaj (ca de
exemplu SNCFR). De multe ori ele asigura, pe langa transport, si alte servicii cum ar fi cazare, masa, agrement. Un
exemplu bun in acest sens este agentia Frantour, apartinand SNCF din Franta, care comercializeaza sub formula
"trenhotel" un numar mare de destinatii din toata Europa.
Unitatile hoteliere. Unitatile de cazare sau de alimentatie isi reunesc adeseori eforturile organizand servicii
comune de distributie. Aici putem include serviciile de rezervari ale lanturilor hoteliere si ale hotelurilor
independente, agentiile de rezervari de grup si sistemele de rezervari legate de transporturile aeriene (atunci cand
biletele de avion se rezerva simultan cu locurile la hotel);
Retelele comerciale. Vanzarea produselor turistice se poate realiza uneori si prin intermediul marilor
magazine, librariilor etc.
Organizatorii de voiaje cu autocarul. Denumiti uneori si autocaristi, acesti intermediari sunt de trei tipuri:
-cei care asigura servicii regulate de transport pe toata perioada anului;
-cei care, posedand vehicule proprii, fie le pun la dispozitia unui TO sau a unei agentii receptive, fie organizeaza
propriile lor voiaje;
-cei care, nedispunand de vehicule proprii, au servicii specializate de organizare a voiajelor in autocar, apeland la
mijloacele de transport ale altor firme.
Implanturile sunt puncte de vanzare amplasate de TO pe langa sindicate, comitete de intreprindere, cluburi,
asociatii etc., urmarind promovarea unui asa-numit turism de afinitate, plecand de la grupuri mai mult sau mai putin
formale, constituite deja inainte de plecarea in voiaj.
19.Locul i rolul economic al turismului n economia naional

25
Pentru a identifica rolul turismului n cadrul economiei naionale se impune evidenierea clasificrii
ramurilor economiei naionale.
1) SECTORUL PRIMAR include: agricultura (creterea animalelor, silvicultura), vntoarea, pescuitul, industria
extractiv;
2) SECTORUL SECUNDAR industriile de prelucrare (manufacturier, grea, uoar, alimentar, producia i
furnizarea de energie);
3) SECTORUL TERIAR sectorul serviciilor (comer, transporturi, alimentaie public, turism, serviciile i
activitile care nu produc bunuri materiale, inclusiv instituiile de cultur, nvmnt, asistena social i medical,
sportul, etc.).
Principalele caracteristici ale serviciilor sunt importante pentru identificarea i delimitarea lor fa de
celelalte componente ale activitii economice i sociale (inclusiv serviciile cu caracter turistic). Acestea se refer la:
- imaterialitate i intangibilitate: spre deosebire de produs, serviciul n general este impalpabil, intangibil, nu poate fi
vzut, ncercat, gustat (din acest motiv serviciile sunt catalogate drept invizibile, iar comerul cu servicii denumit
comerinvizibil);
- nestocabilitatea (perisabilitatea): neavnd n general form material, acestea nu pot fi stocate i pstrate pentru un
consum ulterior;
- simultaneitatea produciei i consumului serviciului determin ca orice neconcordan de timp sau de loc s se
soldeze cu pierderi;
- inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului i a utilizatorului;
- eterogenitatea sau variabilitatea (variaie n funcie de specificul prestatorului, condiii de mediu etc.).
Turismul se constituie ca o ramur distinct a economiei naionale. Locul turismului este evideniat de
urmtoarele elemente:
- este o component a sectorului teriar apartenen susinut de:
coninutul su (include activiti de natura serviciilor: transport, alimentaie, oferirea de informaii,
tratament) i de
caracteristicile sale (nematerialitate, intangibilitate, nestocabilitate, simultaneitatea produciei i
consumului, consum mare de munc), comune tuturor componentelor sectorului teriar;
are caracter de ramur de interferen rezultat a diversitii activitilor ce dau coninut prestaiilor
turistice i prezenei unora dintre ele n structura altor ramuri ale economiei: transporturile, alimentaie public
comer, tratament baleno-medical, ocrotirea sntii .a.;
- este o ramur de sintez desfurarea activitilor turistice necesit intrri din alte ramuri ca industria
construciilor (i indirect: industria materialelor de construcii, a sticlei, lemnului, construcii de maini, chimic,
industria energetic), alimentar, textil, agricultur, transport, telecomunicaii, gospodrie comunal, cultur i
art.a.;
- dezvoltarea turismului nu se va putea asigura armonios dect ntr-o strns corelarecu nivelurile i ritmurile de
dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naionale. Aceasta deoarece la obinerea unui produs turistic particip,
direct sau indirect, aproape toate ramurile economiei naionale.
Cercetrile ntreprinse asupra rolului turismului au evideniat faptul c el are un impact considerabil asupra
economiei societilor i culturilor diferitelor ri. Aciunea sa se manifest pe multiple planuri: economic, social,
cultural, politic; intensitatea acestor aciuni difer de la o ar la alta n funcie de nivelul su de dezvoltare i de
politica promovat fa de el.
Rolul economic direct al turismului este evideniat de:
- contribuia turismului la creterea produsului intern brut i a venitului naional datorit creterii volumului
ncasrilor din turism (realizate att de prestatorii direci
uniti de cazare, alimentaie public, agrement, transportatori, ct si a ageniilor de turism), ca urmare a sporului
de producie;
- contribuia turismului internaional la reechilibrarea balanei comerciale de plica urmare a creterii volumului
ncasrilor valutare rezultate din :
- vnzarea serviciilor turistice pe valut;
- exportul intern;
- contribuia lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumuseea peisajului, condiii de clim, calitile
curativeale apelor minerale sau termominerale,monumentele de art, vestigiile istorice, tradiia popular .a. care
gsesc n turism cea mai bun valorificare sau chiar singura;
- contribuia acestuia la creterea prosperitii zonelor n care se dezvolt turismul (favoriznd dezvoltarea
infrastructurii n zon, valorificarea resurselor, a forei de munc etc.).

26
Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului c:dezvoltarea turismului determin dezvoltarea
altor ramuri ale economiei naionale (aciunea de stimulare a dezvoltrii altor ramuri).
Referitor la rolul turismului in cadrul economiei nationale, literatura de specialitate evidentiaza faptul ca el
are un impact considerabil asupra economiilor, societatilor si culturilor diferitelor tari de referinta.** Turismul joaca
un rol important in viata economica si sociala, actioneaza ca un element dinamizator al sistemului economic global,
ca un mijloc de diversificare a structurii economice, ca o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un
mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultura si civilizatie al oamenilor. Turismul prezinta o
complexitate in continua crestere, in plan economic sintetizeaza rezultatele unui mare numar de activitati, in plan
psiho-social, se constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber. Importanta sociala a turismului
poate fi evidentiata sub urmatoarele aspecte: Turismul contribuie la mentinerea echilibrului biologic si fiziologic al
omului contemporan, pentru care turismul ofera solutii la constrangerile de tot felul la care acesta este supus.
20.Caracterizai factorii care influeneaz fenomenul turistic
Turismul, ca fenomen social-economic i cultural este determinat ntr-o msur apreciabil de aciunea mai
multor factori specifici unei anumite perioade istorice. Principalii factori care determin dezvoltarea turismului sunt:
factorii de mediu nconjurtor, factorii demografici, factorii economici, factorii politici, factorii socio-culturali,
factorii psihologici.
Factorii de mediu nconjurtor.Un mediu nconjurtor echilibrat, bine protejat, n care relieful, calitatea
apelor i aerului, a vegetaiei, peisajele atractive i echilibrate, reprezint elemente ce determin dezvoltarea
turismului i practicarea tipurilor de turism: de recreere, de odihn, de tratament etc. n schimb, un mediu degradat
prin exploatri miniere de suprafa (modificarea reliefului i degradarea solurilor), prin poluarea apelor i a
atmosferei, prin distrugerea nveliului vegetal conduce la eliminarea turismului din zonele sau regiunile respective.
Turismul, reprezint o activitate atras, aadar, de acele medii nconjurtoare naturale sau sociale,cu precdere de
acele medii caracterizate prin unicitate i fragilitate. T = T(E, K, N),n care: T = turismul; E = calitatea mediului; K =
venitul mediu/nivelul de trai; N = numrul populaiei. Degradarea mediului va afecta n primul rnd perspectivele
imediate ale comunitilor i pe termen lung pe cele ale turismului i al dezvoltrii n general. Un exemplu de succes
l constituie ecoturismul n Kenya, focalizat pe protecia mediului i care a revitalizat interesul turistic exprimat n
venituri de peste 400 milioane dolari SUA anual.
Factorii demografici au un rol esenial n dezvoltarea activitilor turistice ntruct esena fenomenului
turistic are drept coloan vertebral o necesitate uman (de recreere, de recuperare fizico-psihic i de cunoatere). n
toate perioadele evoluiei fenomenului turistic putem afirma c omul a reprezentat principalul element al apariiei i
dezvoltrii turismului, generalizat mai apoi ca un fenomen social. Creterea numeric a populaiei mondiale i n
special a populaiei urbane, ncepnd cu ultima jumtate a secolului al XVIII-lea, a determinat o cretere constant a
numrului de turiti ( de la 25 milioane turiti internaionali nregistrai n anul 1950 la 806 milioane turiti
nregistrai n anul 2005, corespunztor unei rate medii de cretere anual de 6,5%). ntre anii 1800 i 1990 populaia
globului a crescut de circa 6 ori, n timp ce populaia urban s-a multiplicat de peste 120 de ori. Structura populaiei
pe grupe de vrst selecteaz tipurile i formele de turism practicate, alegerea locului de destinaie, categoriile de
confort solicitate sau volumul de cheltuieli destinate activitilor turistice (volume care sunt mai consistente pentru
populaia activ adult cu venituri mai mari comparativ cu populaia de vrsta a III-a (pensionari) sau studenii,
populaii beneficiare a unor venituri mai modeste. Structura profesional a turitilor, ca factor important pentru
turism, stimuleaz practicarea acestuia n funcie de efortul fizic i intensitatea eforului nervos: participarea este mai
mare la persoanele cu studii superioare (cadre didactice, medici, ingineri etc.) i mai redus la populaia ocupat ce
presteaz o munc fizic (muncitori din construcii, industria extractiv, cei din agricultur, silvicultur etc.).
Factorii economici .n geneza turismului ca activitate economic, aceti factori joac un rol esenial,
determinnd fenomenul turistic prin:
-creterea bugetului de timp liber, efect al industrializrii economiei mondiale, cibernetizrii i robotizrii proceselor
de producie i alocarea unei pri nsemnate pentru activitile recreative;
-creterea veniturilor populaiei i a disponibilitilor financiare pentru turism, ngrijirea sntii i activiti
culturale.
Dezvoltarea turismului este proporional cu creterea nivelului de trai al populaiei, care la rndul su este
efectul unei dezvoltri economice. Nivelul veniturilor induce o serie de particulariti ale cererii turistice (mrimea i
calitatea sa) prin solicitarea unor servicii turistice (fie mai ieftine, fie mai costisitoare).Mrimea venitului dicteaz
tipul i forma de turism. Persoanele cu venituri mici practic predominant un turism de scurt durat, la distane
scurte i utilizeaz baze de cazare, servicii ieftine (eventual n extrasezon).
Factorii politiciTurismul, ca mod superior de petrecere a timpului liber al oamenilor, este condiionat i de aciunea
factorilor politici. Acetia pot contribui la afirmarea sau restrngerea activitilor turistice, pe perioade mai scurte sau

27
mai lungi, prin regimul impus cltoriilor turistice ntre state aflate n conflict. Conflictele armate din anumite zone
ale globului, la care se adaug i recrudescena terorismului, prin consecinele deosebit de grave asupra infrastructurii
turistice greveaz cltoria turistic i chiar izoleaz anumite destinaii din Orientul Mijlociu, Liban, Libia, Africa
Central i de Est. Politica economic a unui stat are la rndul ei o influen direct asupra turismului prin:
liberalizarea circulaiei persoanelor, simplificarea formalitilor vamale, formaliti de eliberare a vizelor turistice,
faciliti de circulaiei pe diferite tipuri de transporturi, liberalizarea plilor, paritatea monetar 1 sau faciliti vamale.
La fel, situaiile de instabilitate politic, recesiunile economice, conflictele sociale sau religioase determin
restrngerea fenomenului turistic i o intensitate mai mic a acestuia (a se vedea situaia Tunisiei sau Egiptului la
nceputul anului 2011
Factorii socio-culturaliDup unii autori, factorii socio-culturali au o importan decisiv n dezvoltarea
fenomenului turistic. Aceti factori decurg din raportul ntre timpul productiv i cel neproductiv sau timpul liber al
omului. Atunci cnd durata timpului neproductiv crete, ansele pentru practicarea turismului sporesc i ele direct
proportional.Apariia concediilor pltite a stimulat dezvoltarea turismului internaional i a contribuit la
transformarea turismului ntr-un fenomen de mas.
Factorii psihologici Factorii psihologici determin nevoia, necesitatea cltoriei ca urmare a contientizrii
rolului omului n natur i n societate.Pe lng dorina de a pleca n alte locuri dect cele cunoscute zi de zi, factorii
psihologici se manifest i n timpul deplasrii spre aria de destinaie.Aceti factori impun, din interiorul fiecrei
contiine, tipul de turism i coordonatele viitoarei aciuni prin luarea n calcul a tuturor aspectelor celorlali factori
(economici, politici, socio-culturali) implicai n actul turistic.Factorii psihologici sunt puternic influenai de nivelul
veniturilor i raportul dintre calitatea serviciilor turistice i preurile practicate.
21.Definirea i clasificarea circulaiei turistice. Diversificarea formelor de turism
Circulatia turistica-cuprinde o diversitate de produse grupate in forme turism,klase categoriale specifice
activ.turistice. Formele de turism reflect structura mediului care le-a generat, adic structura societii
omeneti,modalitile de acoperire a motivaiilor i posibilitilor tehnico-economice de procesare a
fenomenuluituristic.n literatura contemporana de specialitate exista diferite clasificri ale formelor de turism
dupamai multe crieterii.
Cele mai importante dintre acestea se regsesc in prezentarea ce urmeaz.
I. Dupa caracteristicile social-economice ale cererii.
1. Turismul particular practicat de ctre persoane cu venituri mari, pe cont propriu. El poate fi efectuatatt in
scopuri de tratament ct si pentru odihn si agrement. In genere se apeleaz la serviciile unor hoteluri cu confort
sporit si chiar de lux ce pot oferi servicii personalizate agreate i de ctre oamenii deafaceri sau nali demnitari. Tot
aici putem include si turismul de croazier si pe cel de vantoare.
2. Turismul social este practicat cu preponderenta in extrasezon (Programul Litoral pentru toi) si seadreseaz n
special categoriilor sociale cu venituri mici si chiar foarte mici, el fiind finanat de ctresindicate sau prin cadrul
programelor de asigurri sociale. Sunt vizai in mod special elevii, studenii,vrsta a treia, veteranii de rzboi sau
persoanele cu handicap.3. Turismul de masa se adreseaz unor categorii de populaie cu venituri medii si submedii
si este practicat in vacane, concedii sau week-enduri pe ntreg parcursul anului in uniti cu confort mediu sauchiar
redus. Constituie ins cea mai mare parte a turismului naional i prin practicarea lui se poate realizao ntreinere a
bazei tehnico-materiale turistice pe ntreg parcursul anului.
II. Dupa motivaia generatoare de caltorie.
1.Turismul de tratament balneo-medical vine n completarea turismului de odihn, particularizndu-l ntr-o msura
apreciabila prin intermediul curelor profilactice, cure active, post traumatice i deconvalescen i chiar si a celor de
ntreinere. El se adreseaz n mod special persoanelor de vrsta a treiadei poate fi practicat cu success i de ctre
tineri i vine mpreun cu agrementul dirijat specificafeciunilor tratate, fiind lesne de practicat pe toata perioada
anului, sub supraveghere medical, nsejururi medii sau lungi. El constituie totodat o forma modern de control si
refacere a sntaii uneinaiuni i contribuie la valorificarea superioar a resurselor naturale i turistice prin realizarea
unuicoeficient ridicat de utilizare a spaiilor de cazare si alimentaie public.
2.Turismul de odihn si recreere este cea mai frecvent forma de turism ntlnit. Turismul deodihn este adesea
cel practicat n concediul anual, el reprezentnd o form de relaxare fizic iintelectual. Turismul de recreere se
refer la sejururi scurte, preferate n mod special de ctre tineri si practicat mai ales n week-enduri.
3.Turismul de agreement este o form relativ similar celei precendente i cuprinde vizitarea unor obiective
turistice (muzee, case memoriale etc), cunoaterea de oameni i locuri noi, de obiceiuri simetesuguri (trguri) i nu
n ultimul rnd participarea la manifestri cultural artistice (concerte, expoziii,festivaluri etc).

28
4. Turismul cultural cuprinde calatoriile i participrile la festivaluri de art, care confer individuluiceva mai mult
dect ieirea din cotidian, am putea spune chiar hrana spiritual, rspunznd motivaiei decunoatere, dezvoltrii
personalitaii umane, a modului de via, a comportamentului, vestimentaiei etc.
5.Turismul de reuniuni se refer att la reuniunile interne ct i la cele internaionale (seminare,congrese, sesiuni
stiinifice, conferinte), att cele pe teme de cultur ct i cele pe teme stiinifice, politice,de aprare sau de activitate
sindical. Se desfsoar pe tot parcursul anului, necesit spaii speciale dedesfurare i dotri de nalt nivel tehnic
(traducere simultan in cti, sonorizare sistem video,retroproiectoare etc), i servicii de informaii si telecomunicaii
rapide (internet, fax, telex), transport,cazare, recepii, cockteil-uri, banchete, transferuri etc. Majoritatea acestor
aciuni necesit simultan i programe speciale pentru nsoitori (shoping, tururi de oras, excursii) dar i aciuni
turistice organizate cutoi participanii sau numai cu o parte dintre acestia , nainte sau dupa terminarea lucrrilor
reuniunilor.ncasrile n cazul acestei forme de turism sunt mai mari ca n alte cazuri, i deci, serviciile ateptate
sunti ele la un nivel ridicat, participanii fiind nali demnitari, savani, personalitai de prim clas ale lumii.Aceast
form este n continu dezvoltare ceea ce duce inevitabil la creerea de noi spaii de primire, perfecionarea
personalului dar i a transportului aerian sau rutier.
6.Turismul de afaceri vine n completarea celui de reuniuni, dar are ca principal motivaientlnirea cererii cu
oferta n cadrul trgurilor, expoziiilor, a tranzaciilor sau negocierilor dar i aciuni de promovare a unei firme, a unor
produse. Principalele demersuri se finalizeaz cu ncheierea unor contracte. Acest turism se desfoar tot timpul
anul, in spaii special amenajate pentru expunere,tranzacionare, beneficiind de servicii de pres, alimentaie public,
transport de persoane i mrfuri,cazare, mijloace de telecomunicaii etc.Un sector al acestei piee o reprezint i
shopping turismul, prin achiziionarea unor bunuri n condiiiavantajoase fa de piaa proprie (n special n perioada
marilor reduceri).
7.Turismul religios se practic n mas i se modernizeaz continuu, dezvoltnd o cerere special pentru servicii de
cazare, transport, alimentaie, comercializarea obiectelor de cult i nu numai,telecomunicaii, tiprituri i confecii
specifice (tmie, lumanri, talismane, cruciulie, statuete, icoaneetc). Principalele fluxuri turistice de acest gen se
indreapt ctre: Mecca, Medina, Ierusalim, Vatican,Muntele Athos etc. Anual au loc hramurile unor biserici ce
prilejuiesc deplasri de mari mase de oameni pentru a asista la praznice (Hramul Sf. Paraschiva Iai) iar
saptmnal, mnstirile sunt vizitate de unnumr mare de oameni.
In functie de modalitatea de angajare si de plata a consumului turistic,circulatia tur.poate fi :
1.Neorganizata-repr forma cu existenta cea mai indelungata pe care sa fundamentat aparitia si dez. circulatie
tur.Acesta presupune o autonomie absoluta a turistilor care-si angajeaza prestatiile turistice pe parcurs si direct la
prestator carora le akita contra valoarea consumului pe masura desfasurarii acestuia.
2.organizata-este o alternativa ptr persoanele cu venituri mai mici care in vederea unui consum turistic minim akita
un pret global unui comerciant care organizeaza voiajul.Avintul tur. organizat are drept fundament avantajele pe care
le prezinta atit ptr organizator cit si ptr turist.
3.semiorganizat-care combina avantajele primelor 2 forme.Astfel prestatiile tur. pot fi angajate nticipat total su
partial de catre turist kiar pe parcursul calatoriei.
In functie de gradul de mobilitate al consumatorului :
1.itinerata-are cea mai ridicata mobititate a turistului care parcurge un anumit traseu,oprinduse la intervale mici de
timp in diferite localitati turistie.
2.de sejur-semnifica realizarea in intregime a consumului la lokul de destinatie turistica in timp mai indelungat in
functie de motivatia turistului si reintoarcerea lui la lokul de resedinta.
3.rezidentiala-este alimentat de acea categorie de turisti care poseda o resedinta secundara in alta tara decit cea de
origine ,realitate determinata de ratiune etnice sau motivate de natura economica.
In func. De periodicitatea circulatie tur :
1.Tur .sezonie :monosezonier,Bisezonier
2.Tur. continuu
Sezonalitatea se det ca raportul dintre nr minim de innoptari si nr max de innoptari *100%.
In func. De mijl de transport folosite,circulatia tur se poate derula pe cale terestra,aeriana,navala, mixte
(masina-tren).
In functie de criteruil lokului de consum,circulatia tur. poate fi :
Nationala-regasita in aceea ce se numeste tur.intern sau national,se desfasoara de rezidenii unei tari in
interiorul dranitelor tarii respective.
Internationala-sau tur.extern,se desfasoara in mai mute tari prin persoanele care se deplaseaza peste
granitele tarilor de resedinta in scop turistic.
22.Caracterizai indicatorii cantitativ-calitativi ai msurrii circulaiei turistice

29
Principalii indicatori cantitativi-calitativi sunt :

nr de zile turistice

A.indicatorii cererii turistice globale. Ex. Durata mediu de sejur= nr de turisti pe unteritoriu
B.Indicatori ofertei turistice:hotel, unitati de cazare,agentii de voiaj. Ex. Ponderea activ.hoteliere in total activ.de

activitatea hoteliera

cazare= total activ .de cazare *100%.

C.Indicatorii

inter

relatiei

cerere-oferta

si

oferta-cerere.Ex.Gradul

nr de innoptari
nr . locuri de hotelnr zile oferteituristice *100%

de

ocupare

al

hotelurilor

cheltuiala turistica totala

D.Indicatorii ai efectelor economice.Ex.Cheltuiala medie pe turist= nr . de turisti la un moment dat
E.Indicatorul densitatii turistice densitatea populatiei=

total turisti care intra

populatia tarii

F.Indicatorul potentialului turistic al pietelor Intensitatea neta=

nr de plecari strainatate
*100%
populatia tarii

nr de voiaje
Intensitatea bruta= populatia tarii *100%
G.Indicatorul ocuparii fortei de munca ocupate in turism.Dintre acetia amintim civa: indicatorul importanei
turismului internaional ca furnizor de locuri de munc, indicatorul utilizrii temporare a forei de muncnturism,
indicatorul repartiiei, evoluiei i dinamicii necesarului de for de munc n turism.
Pentru circulatia turistica se folosesk urmatorii indikatori: numarul turistilor,nr mediu zilnic de turisti,durata
medie a sejurului,densitateacirculatiei turistice,preferinta relative a turistmului.
1.Nr.turistilor-este un indicator cantitativ pt exprimarea inreresului pe care-l prezinta o anumita destinatie turistica in
rindul populatiei turistice ,calculate prin insumarea turistilor inregistrati intro anumita perioada
Nt=ti (ti-nr de turisti)
2.nr mediu zilnic de turisti NTz=

nr t e turisti Nt ( din perioada observata)

nr de zile Nz(din perioadaanalizata )

3.durata medie a sejurului este un indicator calitativ ,foarte relevant pt a demonstra posibilitatea ofertei turistice
de a retine turistul un nr mai mare de zile intro anumita zona regiiune sau tara. Dms=

NTz
Nt

4.densitatea circulatie este un indicator care reflecta legatura directa dintre fluxul touristic si populatia rezidenta a

Nt

zonei,regiunii,tarii receptoare ,si se calculeaza: Dt= Np(nr populatiei)

5.Preferinta relative-este un indicator ce furnizeaza informatii la orientarea geografica a fluxurilor turistice emise de

nr de turisti spre o destinatie aleasa

un bazin al cererii o zona,regiune,tara,se calculeaza: Pr(1)=

*100%
NT

NT
Pr(2)= Np(nt populatiei rezidente) *100%

Preferinta relative a turismului permite delimitarea fluxurilor turistice dintro zona regiune tara si
fundamenteaza orientarea politicii de dezvoltare a activitatii turistice in ansamblu sip e component de dimensionare a
ofetei turistice in functie de structura cererii turistice si in cazul RM metodologia de masurare a circulatiei turistice

30
respecta principiile recomandate de OMT.Colectarea si gruparea influentei turistice se diferentiaza pe cele 2 mari
komponente structural ale circulatiei turistice interna si inernationala,iat unitatile de observatie pot
fi:comune(capacitatile de cazare sau transport);specific(punctele de frontier ptr turismul international sau statiunile
balneoclimaterice ptr turismul intern).
23.Impactul turismului asupra economiei. Efectul multiplicator
n ansamblul unei economii naionale, turismul acioneaz ca un element dinamizator al sistemului economic
global, el presupunnd o cerere specific de bunuri i servicii, cerere care antreneaz o cretere n sfera produciei
acestora. De asemenea, cererea turistic determin o adaptare a ofertei, care se materializeaz n dezvoltarea
structurilor turistice i indirect n stimularea produciei ramurilor participante la: construirea i realizarea de noi
mijloace de transport, instalaii de agrement pentru sporturi de iarn, nautice etc. Dezvoltarea turismului conduce
astfel, la un semnificativ spor de producie.Turismul reprezint totodat un mijloc de diversificare a structurii
economiei unei ri. Astfel, necesitatea de adaptare a activitii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai
complexe ale turitilor determin apariia unor activiti specifice de agrement, transport pe cablu.
Pe lng toate acestea, turismul reprezint i o cale (n unele cazuri chiar singura) de valorificare superioar a
tuturor categoriilor de resurse i n special a celor naturale: frumuseea peisajelor, calitile curative ale apelor
minerale sau termale, condiiile de clim.
Exist ri care realizeaz pn la 80% din PIB (I-le Maldive) din activitatea turistic, dar i ri cu o
economie dezvoltat (Frana 7.3% PIB, Elveia 7.7% PIB) care au ponderi ridicate ale activitii turistice n PIB. Fa
de aceast situaie, n Romnia, turismul contribuie cu 2-3% la realizarea PIB.
Pentru ara noastr - n etapa actual, ca urmare a prezenei unor resurse turistice neexploatate i insuficient
puse n valoare, turismul constituie o ramur cu posibiliti nsemnate de cretere i deci rmne o sfer de activitate
care poate absorbi o parte din fora de munc rmas disponibil prin restructurarea economic.
Trebuie menionat i faptul c turismul este capabil s asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putnd fi
un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai puin bogate n resurse cu
valoare economic mare, dar cu importante i atractive resurse turistice naturale i antropice. Datorit acestui fapt el
este considerat o prghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.
O alt form de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezint contribuia sa la asigurarea
unei circulaii bneti echilibrate, realizat deopotriv pe seama turismului intern i internaional.
Efectul multiplicator al turismului
Este vorba, n primul rnd, despre un aa-numit efect direct care const n creterea veniturilor n sectorul
turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, ageniilor tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse
efectuate de turiti n decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. n al doilea rnd, avem n vedere
efectul indirect care vizeaz impactul creterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor productoare
de bunuri de consum la care firmele turistice apeleaz n mod inevitabil pentru a-i susine oferta turistic la
parametri competitivi. In fine, n al treilea rnd, poate fi urmrit i un efect indus asupra ntregii economii naionale,
deoarece att veniturile celor ce lucreaz nemijlocit n turism, ct i cele ce revin sectorului productor de bunuri de
consum sunt reinvestite n vederea procurrii altor mrfuri i servicii de care au nevoie. Asistm astfel la un proces
de multiplicare a cererii agregate la scar macroeconomic.
Potrivit Organizaiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de
venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat n economie.
Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investiiilor, n literatura de specialitate se indic o
formul de calcul a multiplicatorului turistic astfel:
R=l/1 -c'
R = multiplicatorul turistic care arat de cte ori se multiplic n economia naional fiecare unitate monetar
cheltuit de turist.
c' = nclinaia marginal spre consum turistic care arat cu ct crete cheltuiala pentru consumul turistic la creterea
cu o unitate monetar a veniturilor din turism.
24.Definiia, coninutul i particularitile pieei turistice.
n accepiunea sa cea mai larg, piaa turismului i cltoriilor este format din totalitatea persoanelor care au
dorina i nevoia de a cltori i care au i resursele necesare pentru a-i satisfaceaceast dorin.
Piata turistica reprezinta o relatie economica intre purtatorii cererii turistice materializata prin consum si
purtatorii ofertei turistice materializate prin productia turistica.Viziunea oamenilor de marketing asupra pieei este
puin diferit de cea a economitilor.Dac pentru economiti piaa este constituit din ansamblul vnztorilor i
cumprtorilor care efectueaztranzacii cu un produs sau serviciu, pentru marketeri piaa este format doar din

31
purttorii cererii(potenialii clieni). Vnztorii n cazul nostru, prestatarii i operatorii turistici alctuiesc ceea ce
senumesteindustriasaudomeniul de activitate.
Turismul si-a constituit in timp o piata proprie definita prin factori cu manifestare specifica si determinanti
de natura economica, sociala, politica si motivationala. Piata se inscrie ca un element de referinta al oricarei activitati
economice, atat in etapa prealabila, a elaborarii programului (dimensiunea si structura activitatii), cit si in
desfasurarea ei corecta si apoi in procesul final al verificarii rezultatelor. Piata reprezinta astfel o sursa de informare,
un teren de confruntare si un barometru al realizarilor si al sanselor viitoare.
Diversitatea variabilelor de piata, precum si multitudinea formelor de manifestare a factorilor pietei turistice,
limiteaza posibilitatea de cunoastere aprofundata a acesteia, devenind astfel necesara studierea in detaliu a
caracteristicilor pietei turistice, precum si a elementelor componente ale acesteia: cererea si oferta turistica.
Piaa turistic are un coninut complex, rezultat din faptul c oferta i cererea vizeaz, concomitent, att
serviciile, ct i bunurile solicitate de turist ntr-o gam mai mult sau mai puin diversificat. Datorit acestui
coninut complex, piaa turistic prezint o serie de interferene i este condiionat de dimensiunile i dinamismul
pieelor de servicii i bunuri, asupra crora va exercita, la rndul ei, o serie de influene.
Interferenele existente ntre piaa turistic, piaa serviciilor i cea a bunurilor sunt determinate de
caracterul complex al produsului turistic, care reprezint de fapt o combinaie de servicii i bunuri. Pe parcursul
voiajului de la locul de reedin spre destinaiile turistice, de-a lungul sejurului i n timpul cltoriei de ntoarcere,
turistul consum o serie de bunuri i servicii pentru a-i satisface nevoile i n vederea obinerii unor satisfacii, mai
mult sau mai puin speciale, dar ntr-o conjunctur specific.
De precizat, n acelai sens al acceptrii particularitilor, c, n general, complementaritatea serviciilor
turistice constituie o diferen fundamental ntre piaa turistic i piaa bunurilor materiale. Relaiile de
complementaritate se datoreaz faptului c nevoile de consum nu pot fi satisfcute de una i aceeai ntreprindere.
Turistul consum, mpreun, prestaiile diferitelor ntreprinderi de cazare, transport, alimentaie etc.
Dac se analizeaz sfera de cuprindere, delimitarea n spaiu, atunci vom avea o pia naional, limitat la
teritoriul unei singure ri precum i o pia turistic internaional ce vizeaz un ansamblu de mai multe ri.
Piaa turistic naional se caracterizeaz prin confruntarea ofertei i cererii n interiorul granielor unei ri,
produsele i serviciile turistice fiind realizate prin intermediul actelor de vnzare-cumprare n acelai spaiu.
n cazul pieei internaionale, oferta aparine unei anumite ri, iar cererea provine dintr-o alt ar.
Confruntarea celor dou laturi corelative ale pieei turistice are loc ns i n acest caz n interiorul rii ofertante,
deoarece oferta turistic nu poate fi deplasat n spaiu, cererea fiind aceea care trebuie s ajung la ofert.
Particularitatile pietei turistice:
1.-produsele turistice nu pot fi definite cantitativ si calitativ decat indirect si partial intrucat produsulturistic este un
produs invizibil.
2.-este o piata fragmentata fiind alcatuita dintr-o multitudine de subpiete turistice ce apar ca urmare aconfruntarii
diversitatii de oferte turistice cu fiecare din modalitatile de percepere a acesteia de catrecategoriile de consumatori.
3.-pe piata turistica oferta este perceputa sub forma unei imagini ce se formeaza ca urmare a informatiilor primite de
turist din diverse surse.
4.-consumatorul nu decide intotdeauna singur in legatura cu prestatia turistica pa care doreste sa oconsume intrucat
apar acei participanti la cumparare care decid si influenteaza comportamentul deconsum.
5.-sfera consumatorilor de turism nu se identifica cu ansamblul populatiei intrucat exista categorii deconsumatori ce
nu pot consuma produsul turistic din diferite motive.
6.-oferta turistica are un caracter teoretic, ea este cunoscuta de consumator numai prin intermediulinformarii turistice
si prin publicitate.
7.-in decursul unui an calendaristic apare o corelatie variabila a ofertei cu cererea ceea ce conduce la ocrestere a
pretului la o diminuare a rentabilitatii si la dezvoltarea inegala a diferitelor zone turistice.
Imaginea pietei ramane insa incompleta, fara luarea in considerare a celor doua categorii corelative ale sale
cererea si oferta. Din acest punct de vedere piata turistica reprezinta sfera economica de interferenta a ofertei
turistice, materializata prin productia turistica, cu cererea turistica, materializata prin consumul turistic.
25.Funciile, trsturile i segmentarea pieei turistice
Piata turistica indeplineste urm.functii :
De determinare a preturilor,deoarece prin confruntarea cererii si ofertei a anumitor servicii turistice se
stabileste pretul acestor servicii.
Functia de coordonare,intrucit firmele turistice se orienteaza pe piata potrivit datelor de referinta la cererea si oferta
turistica.Analiza acestor date face posibila adoptarea sau revezuirea planurilor economice intokmite individual si
autonom de agentii turistici si consumatorii-turisti care se intilnesc pe piata.

32
Functia de organizare sicio-economica a firmelor turistice,deoarece prin piata se realizeaza legatura intre ofertantii
si consumatorii infaptuinduse astfel o comnitate.
Functia rationalitate economika,deoarece piata ii obliga pe cei ce participa la skimb sa realizeze o activitate
economika rentabila,numai in acest mob poate rezista pe piata.
Trasaturile specifice pietii turistice :
-Piata tur. Este o piata cu o finalitate specifica .Turistul in calitate de client nu urmareste akizitionarea unor bunuri si
servicii,ci prokurarea unor satisfactii pe care le induc actiunile din cadrul acestui sector de activitate.
-Piata tur. Este fragmentata si are caracter pepecit,deoarece satisfactiile se individualizeaza pe plan obiectiv prin
oferta cu caracteristicile ei si pe plan subiev\ctiv prin cererea cu preferintele sale.
-Piata tur. Este o piata de o komplexitate aparte in timp si spatiu.relatiile ce o formeaza incep a se contura mai intii
prin perceperea ofertei turistice catre cererea sub forma unei imaginatii construite prin sintetizarea tuturor
informatiilor primite de fiecare turist potential,deci cu o incarcatura subiectiva deosebit de accentuata.Cu alte cuvinte
decizia de consum se adopta numai in raport cu imaginea ofertei,apoi actiunea turistica propiu-zisa se realizeaza
deabia in timpul consumului.
-Piata tur. este o piata multidimensionala,in sensul ca nu intotdeauna turistul este si cel care decide asupra prokurarii
unui produs turistic.Pe piata turistica se manifesta asa numiti participanti la cumparare ,persoanele care platesc
influenteaza sau decid consumul turistic.
-Piata tur. este o piata cu o inkarcatura de risc mult mai accentuata,ofertantii de servicii tur. confrintindu-se cu multe
incertitudini mult mai numeroase decit cele ale pietii bunurilor materiale.
Piata tur. poati fi :
Nationala :
-Activa-pietele de unde provin turistii pt tarile receptoare
-Pasiva-pietele spre care se indreapta turistii pentru tarile emitatoare.
Internationala .
Segmentarea pietii turistice-rep.un proces de subdivizare a pietii turistice in grupuri omogene de cumparatori
de produse turistice c reprezinta caracteristici asemanatoare.
Principalel criterii de segmentare sunt :
-localizarea geografica
-elementele de atractii
-avantajele cautate de catre turisti
-caracteristicile demografice ale acestora
Criteriile de segmentare :
-Sociologice-virsta,sex,origine,profesie,venit.pozitie sociala,stare civila,nivel cultural de comportament turistic-tipul
si destinatia, motivul-scopul,gradul de fidelitate pt o destinatie,durata sejurului,forma de turism,structura
cheluielelor,modalitatea de finantare.
-Geografice-pornind de la tara de origine a turistului rezulta 2 segmente importante :
Piata nationala-care inklude piata turismului lokal,regional sau zonal
Piata internationala care presupune piata turistumui internationale.
Segmentarea in functie de motivatie,caracteristicile socio-profesionale ale turistilor si tipurile lor de
comportament divizeaza turistii in :
-Turist sedentar-Turist sedentar-mobil-Turist intinerar-Turist nomad-Segmentarea turistilor in functie de stilul de
viata / ;-Turisti organizati-Tur.economici-Familiali-Sociali-Intelectuali-Sportiv-Pasionatide istorie-EcologistiNocturni
Segmentarea in functie de marimea venitului consumatorilor potentiali :
-Turismul de lux-Turismul clasei de mijlok-Tur.de masa.-Segmentarea in functie de categoria de virsta :-TineretAdulti-Persoane in virsta.
Seg.in functie de natura elementelor de atractivitate :
-De litoral-Munte-Statiuni balneare-Orase si tresee turistice.
Cele ase criterii de segmentare sunt:
-Scopul cltoriei.
-Nevoile, motivaiile i beneficiile (avantajele) cutate de turiti.
-Comportamentul clienilor (turitilor).
-Caracteristicile demografice, economice i geografice ale clienilor.
-Caracteristici psihografice.
-Preul.

33
26.
Indicatorii de analiz economic ai pieei turistice
In procesul analizei economie a pietei turistice se utilizeaza urm. Indicatori :
Capacitatea pietii turistice(Cp)- semnifica necesitatea exprinata sau nu pe o anumita piata pentru un produs turistic,
independent de nivelul preturilor produsului si al veniturilor consumatorilor.Se calculeaza prin produsul Numarului
consumatorilor potentiali(Nc) si capacitatea medie de consum(Kc). Cp=Nc*Kc
Potentialul pietii turistice-exprima cererea totala pt un anumit produs turistic in functie de veniturile consumatorilor
si de preturile practicate pentru acel produs.
Ct=suma n Ci(p),Ct-cererea totala ptr produsul turistic analizat
Ci- cererea de consum indivuduala in functie de preturile practicate pt un anumit produs turistic,si in functie de
veniturile clientilor turisti
n- repr nr de clienti turisti
Volumul pietii produsului turistic (Vpt)-exprima totalitatea tranzactiilor inkeiate ptr un produs turistic oarecare pe
o piata data intrun anumit interval de timp.
Vpt=suma n*Ti ;
Ti-nivelul cantitativ al unei tranzactii individule
n-nr de tranzactii intro anumita perioada
Cind volumul pietii produsului turistic analizat tinde pina la egalizarea cu potentialul ei (cererea solvabila
totala), adika Vpt=Ct,avem de afarece cu saturatia pietii.
Lokul pe piata al anui anumit produs turistic-cuprinde acea piata a volumului pietei acoperite prin vinzarile
realizate pt respectivul produs.Aceasta marime indica pozitia unui produs turistic in raport cu altele sau pozitia unui
intreprinzator in raport cu concurentii sai pt produsul turistic in cauza.
27.Coninutul i factorii ce determin mrimea cererii turistice. Elasticitatea cererii turistice.
Cererea turistic este format din ansamblul persoanelor care i manifest dorina de a se deplasa periodic i
temporar n afara reedinei proprii pentru alte motive dect prestarea unor activiti remunerate la locul de
destinaie2. Din punct de vedere economic, cererea turistic se refer la cantitatea de bunuri i servicii turistice
(materializate n produse turistice) care pot fi cumprate ntr-o zon delimitat i la un anume pre de-a lungul unei
perioade date de timp. Cererea turistic poate fi analizat i din punct de vedere al motivaiei care st la baza ei i a
comportamentului consumatorului.
Cererea turistic putem considera c se manifest ntr-un numr practic nelimitat de variante, nuanate sau
nuanabile de la un client potenial la altul, n funcie de o serie de criterii dintre care putem meniona:
-motivaiile clientelei i preferinele turitilor pentru atraciile oferite;
-tipologia socioprofesional, familia i forma de turism n care se desfoar cltoria turistic a clientului;
-sursele financiare i sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turistice n funcie de structura serviciilor;
-caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de transport, modalitile de cazare etc.).
Comparativ cu alte domenii, cererea turistic prezint o serie de particulariti determinate de specificul
serviciilor ce intr n componena produselor turistice consumate n cadrul pieei.
Caracteristic pentru cererea de servicii turistice este gradul ridicat de mobilitate, cu schimbri relativ rapide,
din punct de vedere cantitativ i structural, modificri nregistrate sub influena unei multitudini de factori obiectivi i
subiectivi.
Gradul ridicat de mobilitate a cererii turistice este determinat i de caracterul rigid al ofertei. n consecin
satisfacerea nevoilor consumatorilor se realizeaz prin deplasarea turitilor din zona de reedin spre locul de
existen a produsului turistic. Distana parcurs de turist pn n regiunea de interes turistic poate varia, ns costul
cltoriei i timpului necesar deplasrii impun anumite limite. De exemplu, turismul de sfrit de sptmn se
desfoar n anumite perimetre cu o delimitare destul de precis 3.
Cererea de servicii turistice cunoate o evoluie continu a volumului, structurii i dispersiei spaiale i
temporale, ns creterile nregistrate nu au o ritmicitate constant i nici o dispersare unitar spre toate destinaiile
turistice. Evoluia ascendent a volumului de servicii turistice este corelat cu trendul ce caracterizeaz circulaia
turistic. n schimb, evoluia structurii cererii turistice prezint o elasticitate proprie, care se modific n permanen
sub influena factorilor ce determin dezvoltarea diferitelor forme de turism, produse sau destinaii turistice.Cererea
turistic este foarte elastic n funcie de modificarea factorilor de influen. Astfel, evoluia acesteia este determinat
de un ansamblu complex de factori economici, demografici, psihosociali i politici. Printre cei mai importani se

2
3

34
numr: nivelul veniturilor populaiei i cota destinat consumului turistic, nivelul tarifelor serviciilor turistice,
volumul i structura ofertei turistice, ponderea timpului liber, gradul de cultur etc.
Manifestarea direct a elasticitii ridicate a cererii se exprim prin modificrile suferite de aceasta ca urmare
a aciunii factorilor proprii de influen. O exprimare indirect a elasticitii cererii turistice o reprezint situaia
modificrii preului la produsele mai puin elastice (produsele alimentare, de exemplu) care afecteaz ntr-o anumit
msur cererea turistic.
Elasticitatea cererii turistice n raport de venit i pre variaz n funcie de natura produsului turistic i de
categoria cumprtorilor, deci difer de la o categorie de cerere la alta. Consumatorii poteniali de servicii turistice
pot fi mprii n dou categorii avnd caracteristici foarte diferite. Pentru cei care fac parte din prima categorie,
produsele turistice sunt considerate drept eseniale i grupeaz forme de turism precum: cltoriile de afaceri (acestea
sunt inelastice din punctul de vedere al venitului i preului, deoarece costurile sunt suportate de ctre firme, asociaii
sau buget), sejururile de cur balnear, voiajele avnd motivaii familiale i pelerinajele religioase. n acest caz
elasticitatea cererii turistice n raport cu venitul i preul este relativ redus. Se poate vorbi chiar de o cerere mai mult
sau mai puin rigid. Pentru cea de a doua categorie de consumatori, opiunea turistic este considerat ca fiind
facultativ. Aceasta de altfel constituie majoritatea cererii turistice caracterizat printr-un grad ridicat de elasticitate.
Coeficientul de elasticitate al cererii variaz ca amploare n funcie de diversitatea produselor turistice, structura
cererii i motivaie. De exemplu, se constat c, pentru turismul balneoclimateric, coeficientul de elasticitate este mai
mic dect pentru turismul sportiv dar mai mare dect pentru turismul de congrese, n funcie de stringena motivaiei
respective4.
Gradul de dezvoltare economic a unei ri influeneaz elasticitatea cererii turistice, n sensul scderii ei
proporional cu creterea gradului de dezvoltare economic.
Expresia cea mai concludent a elasticitii cererii turistice este cea n raport cu veniturile populaiei. Astfel,
concomitent cu scderea veniturilor reale ale consumatorilor are loc o reducere drastic a cererii turistice, n ritmuri
mult mai mari dect pentru mrfurile obinuite 5. Pentru categoriile de populaie cu venituri medii i modeste, aceast
elasticitate devine cu att mai mare, cu ct formele de Elasticitatea ridicat a cererii permite crearea unor posibiliti
de amnare a realizrii consumului turistic. Turistul potenial va achiziiona un anumit produs turistic numai n
momentul n care consider c acesta ofer un raport calitate - pre corespunztor nivelului veniturilor sale iar el
dispune de suficient timp liber. Ca urmare consumatorul turistic potenial va accepta oferta numai n condiiile ce i
se par cele mai favorabile. Aceast amnare a satisfacerii nevoii este asociat cu atractivitatea elementelor din
structura ofertei, elasticitatea cererii fiind deci i un element important al accenturii caracterului sezonier al acesteia.
n general, n turism, dinamica cererii turistice (exprimate de exemplu, prin numr de sosiri turistice) este
invers proporional cu evoluia preului produsului turistic sau costului vacanei pentru o anumit destinaie
turistic. Elasticitatea cererii turistice este diferit la diferitele niveluri ale preurilor produselor turistice. n valoare
absolut, elasticitatea este mai mic la preuri mari i mai mare la preuri mici. n condiii normale, pe piaa turistic
exist o elasticitate invers a cererii n raport cu preul produsului turistic, putnd fi ntlnite cele trei situaii: cererea
elastic, proporional elastic i inelastic n raport cu preul. Exist i cazul particular al produselor turistice scumpe
(de exemplu, sejururi n hoteluri de lux), crora clienii cu venituri ridicate le asociaz o calitate ridicat a serviciilor
oferite. Ca urmare, n acest caz nregistrm valori pozitive pentru coeficientul de elasticitate a cererii turistice
cantiatative n raport cu preul.
O alt particularitate a cererii turistice o constituie faptul c aceasta nu se identific n totalitate cu consumul
turistic. Aa cum am menionat anterior, pe piaa turistic exist nonconsumatorii relativi de produse sau servicii
turistice care, din diferite motive (familiale, profesionale, financiare etc.), nu sunt n msur s le solicite.
Cererea turistic se caracterizeaz printr-o sezonalitate accentuat i rigid, ca urmare a unor legiferri
specifice, precum i datorit unor factori psiho-sociali, culturali i naionali.
O alt particularitate a cererii turistice o constituie gradul mai ridicat de spontaneitate al acesteia n
comparaie cu cererea altor produse i servicii. Cauza o reprezint tendina manifestat pe piaa turistic de cretere a
ponderii turismului neorganizat (individual, pe cont propriu).
Cererea turistic manifest o puternic tendin de concentrare n spaiu, la nivelul destinaiilor turistice
(anumite ri, anumite staiuni)6.Ea se localizeaz n rile i regiunile dezvoltate pe plan economic. Astfel, Europa i

4
5
6

35
America de Nord exprim i satisfac aproape 90% din aceast cerere, fiind totodat continentele cele mai importante
n materie de emisie turistic.
Concentrarea n timp a cererii turistice determin ca numeroase destinaii turistice s fie sezoniere, aici
existnd perioade de vrf de sezon i perioade de extrasezon caracterizate prin lipsa activitii turistice.
1. Factorii economici n ansamblul lor determin nivelul de dezvoltare economico-social a regiunii a crei cerere
turistic o cercetm. Aceast grupare de factori cuprinde: produsul naional brut pe locuitor, nivelul veniturilor nete
personale (pe un plan mai larg ale familiei), evoluia preurilor i a ratei inflaiei, situaia cursului de schimb valutar,
rata omajului, nivelul de dezvoltare economic a rii, nzestrarea cu mijloace auto.
2. Factorii sociali sunt determinani ai cererii turistice, deoarece consumatorul produsului turistic i desfoar
activitatea ntr-un mediu social care exercit, direct sau indirect, o serie de influene asupra populaiei. Participarea la
activitile profesionale i extraprofesionale, la activitile n afara grupului familial (asociaii, cluburi, sporturi) ofer
o gam larg de noi contacte, ce pot s conduc la manifestarea nevoii i cererii turistice.
n categoria factorilor sociali intr mrimea timpului liber, gradul de polarizare social, mrimea clasei de
mijloc, stilul sau modul de trai, moda.
3.Factorii determinani ai cererii turistice de natur psihologic sunt dificil de estimat i de cuantificat, deoarece
vizeaz aspecte individualizate ale consumatorilor turistici poteniali. Acestea acoper o gam extrem de variat de
motivaii, de la apetena difuz pentru schimbare i deplasare ntr-un orizont nou, pn la ambiia crerii unui
"palmares de cltorii". Deosebirile de preferine, de atitudini n manifestarea cererii turistice se explic prin
caracterul fiecrui individ, prin psihologia sa, prin gradul su de cultur, nivelul de instruire i educaie. Toate aceste
elemente, care sunt determinante n definirea personalitii unui individ, au influene hotrtoare asupra genului de
voiaj pe care l ntreprinde, asupra alegerii unui anumit mijloc de transport, a unei anumite forme de cazare.
4.Printre factorii determinani ai cererii turistice de natur cultural pot fi menionai: nivelul de instruire i
educaie, diferenele de cultur ntre regiunile de origine a turistului i destinaie, respectul pe care l manifest
aceasta fa de alte valori culturale. Persoanele care nu au receptivitatea necesar pentru a aprecia frumuseea naturii
i a creaiilor umane, valorile culturii materiale i spirituale ale omenirii nu vor fi tentate s le vad, chiar dac
ntrunesc celelalte condiii necesare practicrii turismului (venituri i timp liber, mijloace de locomoie).
Consumatorii caracterizai printr-un nalt grad de cultur i educaie sunt mai curajoi, mai dornici de cunoatere i
de contacte noi, mai comunicativi i mai mobili. Ei vor s aib un contact direct cu ceea ce cunosc doar teoretic, s ia
legtura cu moduri de via originale, specifice, deosebite de ale lor. Astfel, o destinaie turistic nou va atrage
prima dat un numr relativ redus de persoane - inovatorii care tind s devin lideri de opinie pentru restul
consumatorilor.
5. Volumul i structura cererii turistice sunt influenate de factorii demografici precum structura pe grupe de vrst,
sex, ocupaii etc. a populaiei, mrimea familiilor, naionalitatea, educaia clientelei turistice, a preferinelor pe
ansamblu i a posibilitilor de mobilitate.
6.Progresul tehnicnregistrat n mod deosebit n domeniul mijloacelor de transport i n infrastructura turistic
constituie un alt determinant al cererii turistice. Acest factor a generat, n primul rnd, un grad sporit de mobilitate a
populaiei, favoriznd inclusiv deplasarea spre destinaiile turistice.
7. Gradul de accesibilitate la diferitele obiective turistice, precum i distanele la care se situeaz acestea fa de
zonele de reedin ale consumatorilor influeneaz, de asemenea, cererea turistic. Astfel, n ceea ce privete
turismul internaional, cea mai mare parte a circulaiei turistice este format din fluxurile turitilor provenind din
rile vecine sau situate la o distan apropiat i numai o parte relativ mic se realizeaz din rile situate la distane
mai mari. Acest fapt se datoreaz faptului c turitii prefer ca deplasarea pn la destinaia turistic s se realizeze
ntr-o perioad de timp ct mai scurt care s presupun cheltuieli de transport ct mai mici.
8. Oferta turistic are un rol deosebit de important n manifestarea i realizarea efectiv a cererii, care poate fi
considerat real i concret numai n msura n care are un corespondent n ofert. Dinamica ofertei turistice
constituie premisa unei evoluii corespunztoare a cererii n ceea ce privete volumul i structura, iar diversificarea
sortimental i completarea destinaiilor turistice vechi sau saturate cu altele noi duc la lrgirea cererii, la nuanarea
gusturilor, la mrirea posibilitilor de atragere a turistului potenial.
9. O alt categorie de determinani ai cererii turistice sunt factorii politici, precum legislaia i acordurile bi i
multilaterale n domeniul turismului, facilitile acordate de stat n domeniul vizelor i al altor documente de
cltorie, reglementrilor vamale (taxe, cantitatea de valut), diversitatea tipologic a aranjamentelor turistice (de
exemplu, ncurajarea dezvoltrii turismului social de ctre stat).
10.Politica de promovare a diferitelor destinaii i produse turistice constituie un important factor determinant al
formrii i evoluiei cererii turistice. Procesele complexe de organizare i promovare turistic au loc att la nivel
macro (aici intervenind statul interesat n dezvoltarea acestui sector de activitate care constituie o surs de valut),

36
ct i la nivel micro (al operatorilor din turism). n acest sens, sunt fcute cunoscute consumatorilor poteniali de
servicii turistice calitile produselor turistice localizate n anumite ri, zone sau staiuni.
28.Coninutul i factorii ce determin mrimea ofertei turistice. Elasticitatea ofertei turistice
n literatura de specialitate se susin puncte de vedere diferite cu privire la semnificaia conceptului de "ofert
turistic". Astfel, se consider c aceasta reprezint fie "ansamblul atraciilor care pot motiva vizitarea lor de ctre
turiti"7, fie un ansamblu de bunuri i servicii propuse consumatorului pentru a-i satisface nevoile
turistice"8combinaie n care serviciile joac rolul principal.
Oferta turistic este, de fapt, un ansamblu de oferte pariale paralele (hotelrie, alimentaie, transport, comer,
diferite alte servicii adiacente etc.), care se materializeaz n proporii diferite n produse turistice, cu o rigiditate
mult mai accentuat dect cererea turistic supus unor fluctuaii permanente.
Caracteristic ofertei turistice este faptul c aceasta se adreseazunui numrmare de consumatori poteniali, n
contextul existenei unei piee turistice naionale i internaionale. n cadrul acestor piee acioneaz o multitudine de
ofertani diferiide produse turistice. Oferta lor poate fi individualizat pe tipuri de ofertani: prestatori sau
productori ai diferitelor prestaii i produse turistice, ntreprinderi din sectorul comercial, agenii de voiaj, agenii de
turism, tur-operatori, asociaii i organisme cu vocaie social, organizaii teritoriale. "Productorii" din turism sunt
specializai pe patru categorii de activiti: cazare i restaurare; transport; animaie, informare i agrement;
"proiectarea" i organizarea derulrii diverselor tipuri de voiaje turistice de ctre tour-operatori. Acetia din urm
intervin la nivelul organizrii i distribuiei, coordonnd i corelnd activitatea primelor trei categorii de activiti. Ei
grupeaz elementele ce constituie o ofert turistic i o comercializeaz direct sau prin intermediul ageniilor de
turism detailiste ctre consumatorii turistici.
n ceea ce privete serviciile turistice ce intr n componena ofertei, acestea se consum integral, pe msura
prestrilor lor.
Cel puin pe termen scurt oferta de servicii turistice este rigid fiind determinat de mrimea capacitilor
disponibile ale firmelor, simultaneitatea produciei i consumului transformnd oferta de servicii n ofert de
capaciti.
O alt caracteristic a ofertei turistice, ce poate fi prezentat ca o alternativ la rigiditatea acesteia este
existena n anumite limite a unui efect de substituirea unui tip de ofert cu altul complementar sau nrudit care
satisface motivaii ce se pot substitui una alteia.9 De exemplu, n condiiile n care producia turistic antreneaz
numai o mic parte din oferta de turism de vacan, capacitile suplimentare din perioada respectiv pot fi
valorificate prin producia de turism de afaceri, ntruniri etc.
Dinamica ofertei turistice este mai puin accentuat comparativ cu cea a ofertei de mrfuri, datorit evoluiei
foarte diferite a elementelor ei componente. Astfel, unele elemente ale ofertei turistice, ca de exemplu valorile
naturale, arheologice, folclorice rmn relativ neschimbate perioade ndelungate de timp, iar altele, cum sunt baza
tehnico-material i prestaiile de servicii, evolueaz cantitativ i calitativ.
Complementaritatea serviciilor turistice constituie o caracteristic a ofertei turistice ce o difereniaz de
oferta bunurilor materiale. Relaiile de complementaritate se datoreaz faptului c nevoile de consum turistic nu pot
fi satisfcute de una i aceeai ntreprindere.
Nivelul i structura ofertei turistice sunt determinate de un ansamblu complex de factori naturali, antropici,
servicii turistice.
Factorii naturali ai ofertei turistice primare sunt reprezentai de resursele sau potenialul natural al destinaiei
turistice: relief, peisaj, clim, litoral, ape, faun, flor etc. Valoare relativ a acestora este dat de atractivitatea,
caracterul i accesibiliatea lor.
Turitii solicit aceste valori naturale n mod direct, cu toate c resursele naturale apar pe piaa turistic ca o
component particular a unui produs turistic oferit spre comercializare. 10 Ca urmare, putem aprecia c valorile
naturale constituie pentru anumite categorii de turiti factorii principali n luarea deciziilor pentru alegerea unei
destinaii turistice i, n plus, reprezint condiia esenial a crerii i dezvoltrii bazei tehnico-materiale a staiunilor
turistice (a ofertei turistice secundare).

7
8
9
10

37
Factorii antropici ai ofertei turistice se refer la patrimoniul istoric, artistic i cultural, infrastructura i
superstructura turismului.
Patrimoniul istoric, artistic i cultural cuprinde resurse care motiveaz turitii s ntreprind cltorii avnd
ca destinaii aceste elemente determinante ale ofertei turistice. Importana resurselor culturale i artistice este
justificat de caracterul lor original, specific care ofer posibilitatea diferenierii produciei turistice n relaia cu piaa
internaional.
Serviciile turistice constituie ponderea majoritar a ofertei turistice. Structura serviciilor oferite pe piaa
turistic cuprinde:
1. Servicii pentru pregtirea consumului turistic, legate de organizarea voiajelor, publicitate, informarea clienilor,
elaborarea programelor de cltorie pe diferite itinerare, editarea ghidurilor i hrilor turistice, rezervarea serviciilor
pe itinerarele solicitate, procurarea documentelor de cltorie, obinerea vizelor turistice etc.
2. Servicii de baz n care se includ:
a) servicii de transport turistic (n cazul n care turitii solicit ageniilor de voiaj s le asigure asemenea servicii);
b) servicii de cazare, care constau n asigurarea condiiilor pentru nnoptarea turitilor n diferite tipuri de structuri de
primire;
c) servicii de alimentaie.
3. Servicii complementare sunt prestate pentru asigurarea petrecerii agreabile a timpului liber al turitilor
(agrement, distracii, activiti sportive, excursii, manifestri cultural-artistice, nchirieri de autoturisme i materiale
sportive .a).
4. Servicii cu caracter special: tratamente balneo-medicale, servicii pentru turismul de ntruniri, pentru aciunile de
vntoare i pescuit sportiv etc.;
5.Servicii nespecifice: reparaii i ntreinere, telecomunicaii, pot, schimb valutar etc
Fora de munc influeneaz dimensiunea, calitatea i localizarea ofertei turistice prin gradul de specializare
i nivelul de calificare. ntre lucrtorul din turism implicat n prestarea serviciilor i consumatorul acestora intervin
raporturi directe, n care satisfacerea nevoilor de consum se face n condiii de cretere continu a experienei i
exigenelor personale ale turitilor acumulate din cltorii anterioare. Aceasta impune o cretere a nivelului
profesional al personalului din turism, o adaptare rapid la cerinele pieei mondiale. Este adevrat ns c necesarul
de munc nalt calificat n turism este mai redus dect pentru celelalte domenii de activitate ale sectorului teriar.
Astfel, dei calitatea muncii are o importan deosebit, ocuparea multor funcii, din unitile de cazare de exemplu,
solicit un nivel redus de calificare.
29.Tipologia i caracteristicile produsul turistic. Ciclul de via al produselor turistice
"Producie turistic", reprezenta ansamblul de servicii care mobilizeaz fora de munc, echipament de
producie i bunuri materiale i care se materializeaz ntr-un consum efectiv n cadrul unei ambiane specifice. n
cazul produciei bunurilor materiale controlul calitii este mai simplu i mai operativ n comparaie cu producia
serviciilor turistice care nu se supune unui control riguros i constant. Consumatorii apreciaz deseori ca important
participarea lor direct la sistemul de producie al serviciilor turistice (de exemplu la serviciile de divertisment i
agrement), ceea ce nu se ntmpl n cazul produciei bunurilor materiale.
Rezultatul oricarei activitati de productie turistica in turism il constituie produsulu turistic.Pe piata turistica el
este identificat ca o combinatie ca un pachet de bunuri si servicii aparent eterogene.Produsele turistice , in deosebi
serviciile, nu pot fi stocate , ele trb consumate in timpul producerii,altfel sunt pierdute pt totdeauna,de ex: o camera
intrun hotel neocupata intr-o noapte este o pierdere definitiva, la fel si un loc neokupat intro aeronava intro anumita
ora ,locurile nu mai pot fi reocupate in lata zi si alta ora.Unele componente ale produsului turistic sinttangibile si
majoritatea intangibile.
Tangibilitatea este usor de perceput, de ex:TV de care beneficiem intro camera.
Intangibilitatea este mult mai greu de pus in evidenta, se manifesta pe multiple planuri incepind cu
durabilitatea lucratorilor din turism si mergind pina la aprecierea calitatiii unor servicii din turism.Problema cea mai
mare este ca consumtorul nu este absolut de ceea ce cumpara ,deoarece vinzarea-cumpararea are loc cu mult inainte
ca produsul turistic sa fie cinsumat efectiv.El nu poate vedea,compara ,decit dupa ce sa deplasat la lokul consumului.
In turism nu produsul turistic este transportat la locul consumului,ci consumatorul se deplaseaza la lokul
producerii lui.Pina la contactul direct cu pachetul de bunuri si sevicii, turistul manifesta o doza de incredere,bazata
pe un set de informatii furnizate de agentiile de turism, mediu publicitar sau impresiile prietenilor,
cunostintelor..Toate acestea contribuie la crearea unei imagini teoretice ce pot corespunde integral sau partial.
Consumatorul are doar posibilitati indirecte ca sa se edifice asupra calitatii inainte de a calatori :
nivelul preturilor

38
consultarea mai multor agentii si a alternativelor
propuse de ele,reputatia firmei sau turoperatorilior,publicitatea,experienta personala.
Toate acestea nu sunt decit informatii incomplete, de aceea turistul actioneaza in conditii de incertitudine,
nereusind sa recunoasca toate ofertele existente la acel moment.
Ciclul produsului productie.La fel ca si productia materiala un produs turistic se naste,dezvolta si dispare.Se
poate de vb despre un adevarat ciclu de viata, acesta fiind alcatuita din mai multe faze:
1.faza de proiectare. In cadrul ei se intokmesc mai multe studii de piata privind: oportunitatea produsului,capacitatea
pietei de al absorbi, profilul probabil , situata concurentilor potentiali,costurile, evolutia fluxurilor turistice interne si
internationale.
2.faza de experienta practica-repr. proba noului produs turistic la care se observa : reactia turistilor
consumatori,modul cum functioneaza distributia, cum sint calculate costurile reale si sunt definite anumite
caracteristici calitative si functionalitatea lor.
3. lansarea pe piata- se trece de la productia pe scara mai mare in functie de evolutia cererii.
4. crestere- are loc sporirea considerabila a vinzarilor,se inregistreaza o usoara scadere a costurilor, incepe procesul
de diversificare a produsului, se afirma marca firmei producatoare.Insa la un anumit punct apar primele semne ale
saturatiei,datorita intrarii pe piata si a altor competitori care duc la sporirea ofertei.Tot aici concurenta se
amplifica,fiecareproducator
incercind
sasi
amplifice
cota
de
piata
prin
noi
strategii
de
preturi,fuziuni,achizitii,restructurarea pietei.
5.maturitatea- vinzarile manifestate, tendinta de stabilizare cunoscind fluctuatii lente;tehnicile de productie intra in
periada de perfectionare, are loc o reducere accentuata a costurilor, lupta pentru concurenta se deplaseaza pe planul
relatiei calitate- pret.Cererea nu mai creste si se accentueaza gradul de saturatie.Producatorii inceraca sa introduca
unele modificari in structura produsului turistic,care vor permite initierea unui nou ciclu de viata ale unor produse
turistice viitore.
6.declinul- vinzarile scad considervil,se reduce considerabil profitabilitatea produsului,trb gindita prezentarea pe
piata a unor produse substituibile, preturile sunt mai mici.
7. likidarea produsului vechi-aici se recomanda pastrarea infrastructurii care a servit la crearea produsului anterior
anterior si eventual recuperarea capitalului investit in fazele anteriaore
30.Particularitile comportamentului consumatorului turistic
Consumul turistic reprezint manifestarea cererii solvabile a populaiei pentru produsele turistice oferite pe
pia.
Consumatorul turistic rep. Manifestarea cererii solvabile a populatiei pt produsele turistice oferite pe
piata.Cons.turistic este cel care asigura transformarea interferentei in suprapunere in timp si spatiu a celor 2 factori :
cererea si oferta turistica.
Consumul turistic se poate materializa numai dupa ce in prealabil a avut lok un act comercial de vinzarecumparare.
Caracteristicile consumatorului turistic:
-lukul consumului coincide cu lokul oferte darnu si ku lokul de formare a cererei.Este obligatorie deplasarea
turistului de la resedinta lor permanenta la lokul de consum
-politica de Mk a firmei de turism este influentata de simultanietatea productiei si a consumului, adika producatorul
si consumatorul sunt fata-n fata.
Consm.tur. se realizeaza in cadrul bazinului ofertei turistice in mai multe etape desfasutate in timp si spatiu:
-Inainte de inceperea deplasariii efective catre lokul destinatiei tur. dar legat de acesta,deex:de akizitionarea de
material sportiv necesar.(ski,costum de baie)
-In timpul deplasarii spre lokul de destinatie ,de ex tarnsportul.
-La lokul de destinatiei:cazare,alimentatie,agrement.
Volumul consumului tur.se echivaleaza cu volumul productiei,ceea ce semnifica ca nu se poate produce decit
ceea ce este consumat , de unde rezulta ca serviciile turistice nu pot fi produse pe stoc pt a fi vindute ulterior.
Volumul consuma.tur. este dimensionat in funstie de nivelul preturilor produselor turistice si al venitului
disponibil al consumatorului.
Orice dereglare a uneia din componentelor tur. antreneaza efecte in lant cu consetinte nefavoravile asupra
consumului turistic.Astfel se impune respectarea principiului functionalitatii optime a intregului sistem turistic.
Consumul de servicii tur. satiface exigentele unor nevoi si dorinte foarte complexe in majoritatea lor
personalizate la nivelul fiecarui turist potential.
Concentare puternica in:

39
Timp:adica, consumul turistic oncide in majoritatea formelor sale cu perioadele de timp liber institutionalizate prin
reglementarile sociale si legile in materie de munca si scolarizate,adika weekendurile, mini- vacantele de paste
,craciun si vacantele anuale.
Spatiu:la nivelul destinatiilor turistice ceea ce antreneaza utilizarea intensiva a spatiului turistic.
In motivatie- cons.tur. fiind motivat prioritar prin odihna,recreere, vacante,afaceri,sanatate,religie,intruniri.
In cazul tarilor cu o dimensiune a cererilor interne si internationale relativ reduse concentrarea nu este atit de
prezenta, pt acestea prioritar este turismul de afaceri.
Din punct de vedere structural cons. Tur. poate fi divizat in 2 categorii:
1.consum.tur. national-cel efectuat de rezidenti in interiorul tarii analizate.
2.consm.tur. international-cel efectuat intro alta tara ,alta decit cea de resedinta.
n cadrul consumului turistic, mai ales in timpul sejurului, se nregistreaz i consumul unor servicii
suplimentare cum ar fi nchirierea de diferite obiecte, ntreinerea unor obiecte de uz personal, asisten sanitar i
cosmetic, reinerea de bilete de voiaj sau la spectacole culturale sau sportive, informaii i servicii de ghizi,
interprei, personal de nsoire, servicii de schimb valutar, servirea mesei n camer, excursii, partide de vntoare i
de pescuit, degustri de vinuri, distracii sportive, jocuri distractive, nchirieri de autoturisme, ambarcaiuni, cai, birji
i snii, aranjamente pentru tratamente i consultaii medicale, servicii de primire - nsoire la gri, aeroporturi,
porturi, la puncte de frontier, servicii destinate ngrijirii copiilor turitilor, servicii de banc, de pot, de telefon,
Internet etc.
Materializarea consumului turistic se poate realiza numai cu condiia existenei unei oferte turistice care,
prin volum, structur i calitate, repartizare n timp i dispersare n spaiu, s corespund preferinelor turitilor.
31.
Creativitatea n ntreprinderile turistice. Tehnici de stimulare a creativitii
Stimularea creativitii salariailor este un factor important n conducerea unei ntreprinderi turistice.
Termenul de creativitate se refer la abilitatea i fora intelectual a salariailor de a gsi noi idei, iar inovaia, n mod
uzual, se refer la aplicarea n practica turistic a ideilor noi. ntr-o ntreprindere turistic, aceste idei se pot referi la
conceperea unor produse noi, la servicii noi sau la procedee noi de performare a prestaiilor.
Gndirea creativ i imaginaia sunt elemente importante ale activitilor turistice i absena creativitii va
provoca, fr ndoial, nu numai o staionare n dezvoltare, dar cu timpul poate pricinui chiar un dezastru economic
pentru o ntreprindere turistic.
Creativitatea impune managerilor ntreprinderilor turistice s reevalueze periodic dimensiunile segmentelor
de pia pe care s-au poziionat, s analizeze cu mult precauie produsele i serviciile, pentru a elimina din ofertele
lor acele produse, servicii sau procedee a cror profitabilitate se diminueaz n ritmuri alerte. n cadrul acestor
preocupri, se cere s fie analizat cu prioritate situaia produselor perimate, pentru ca ele s nu acioneze n
detrimentul ntreprinderii turistice.
Evident, decizia unui manager cu privire la restrngerea gamei de produse i servicii va deveni operant
numai dac ntreprinderea turistic i-a asigurat n prealabil portofoliul de noi oferte substitutive, de unde rezult i
necesitatea acordrii importanei cuvenite procesului de creativitate.
ntr-o ntreprindere turistic, procesul de creativitate nu se desfoar linear; de regul, acesta se
concretizeaz n patru etape succesive, i anume: cutarea instinctiv, intuiia, concretizarea i definirea logic a ideii
noi.
n faza cutrii instinctive, procesul de cutare a noilor idei se plaseaz n sferasubcontientului, fr a avea
conturul unui scop definit.
A doua faz, intuiia, constituie punctul de legtur ntre contient i subcontient. n aceast faz se
contureaz interferenele diverselor fore ale mediului i sunt sesizate conexiunile ce determin aceste interferene.
Intuiia, cu timpul, se va transforma ntr-o idee novatoare, dac este aplicabil profilului de activitate al ntreprinderii
turistice.
Concretizarea este cea de a treia faz a procesului de creaie, care urmrete trierea ideilor, eliminarea celor
ce nu-i gsesc aplicabilitate n ntreprinderea turistic i reinerea, n scopul de a fi analizate, a acelor idei care se
dovedesc utile pentru conceperea unui nou produs turistic, a unui serviciu nou sau a unui procedeu mai eficient de
prestare a serviciilor;
Definirea logistic a noilor idei urmrete, n final, transformarea lor n procese operaionale, asociate cu
analiza aspectelor economice necesare implementrii lor (posibilitile i costurile de implementare, estimarea
avantajelor etc)
Tehnici de stimulare a creativitii

40
Unele tehnici de stimulare a creativitii de bazeaz pe interaciunea de grup, iar altele pe stimularea
iniiativelor unor persoane individuale din cadrul ntreprinderii turistice. Printre aceste tehnici, cele mai cunoscute,
dar nc puin aplicate n industria turistic din ara noastr, sunt "brainstormingul i "sinectica".
Brainstorming este o tehnic larg rspndit pe plan mondial pentru facilitarea creativitii i a fost iniiat de Alex
F. Osborn, denumit "printele brainstormingului"9. Scopul acestei tehnici urmrete gsirea, prin dezbateri de grup, a
unor soluii de rezolvare a problemelor specifice cu care se confrunt ntreprinderea. Condiiile de desfurare a
dezbaterilor de grup au fost stabilite de Osborn i privesc urmtoarele:
1. Nici o idee nou nu va fi criticat de participanii la dezbatere.
2. Cu ct o idee este mai radical, cu att este mai bun pentru a fi analizat i dezbtut.
3. "Producia" de idei noi este limitat la tematica discuiilor de grup.
4. Completarea, nuanarea i finisarea ideii este ncurajat.
Rezult deci c tehnica brainstorming se bazeaz pe gndirea colectiv, de grup.
Tehnica are adepii ei, dar n aceeai msur i opozani. Opozanii sunt adepii gndirii creative individuale
i susin c o persoan care acioneaz individual poate s-i formuleze i s-i concretizeze mai bine ideile dac
lucreaz singur, dect atunci cnd particip la o dezbatere de grup.
n schimb, adepii brainstormingului sunt de prere c, n sfera economiei serviciilor (unde se ncadreaz i
industria turismului), fiecare membru al grupului participant la tehnicabrainstorming a acumulat o anumit
experien n procesele prestaiilor de servicii i, ca atare, poate contribui n nai mare msur la activitile creative
de finisare a unei noi idei. Un argument esenial n favoarea acestei tehnici rezid i n faptul c, dac o decizie de
aplicare a unei noi idei este elaborat de un grup, gradul de acceptare a soluiei de aplicare este mai ridicat dect n
cazul cnd o idee nou eman de la o singur persoan.
n ceea ce privete sinectica, aceast tehnic a fost definit la origine ca tehnica Gordon (dup creatorul ei
William J.J. Gordon), dar cu timpul a suferit unele modificri i, n prezent, este mai bine cunoscut sub numele de
sinectica10. n acest caz, la analizarea unei situaii particularizate ce necesit gsirea unei idei roi, membrii grupului,
participani la dezbateri, sunt selectai cu grij, dup criteriul apartenenei lor la diversele colective de munc i,
respectiv, dup experiena lor de munc n colectivele interesate n soluionarea problemelor ivite.
Rolul vital n reuita dezbaterilor revine conductorului grupului. n intenia de a nu influena grupul n
formularea unor preri premature, conductorul grupului nu dezvluie de la nceput scopul concret al discuiilor; el
va cuta s dirijeze dezbaterile ntr-o astfel de manier nct problemele cele mai presante pentru bunul mers al
ntreprinderii s par c au fost formulate de nii participanii grupului. Cu alte cuvinte, raiunea tehnicii este s nu
ngrdeasc dezbaterile n limitele unei teme dinainte cunoscute, evitnd n acest fel riscul ca membrii colectivului s
se lase influenai, contient sau nu, s abordeze doar un singur aspect al problemei analizate. Dac conductorul
(grupului va reui s dirijeze discuiile n cadrul complex al interaciunilor posibile de grup, de cele mai multe ori
dezbaterile se finalizeaz cu design-ul concret al unui nou produs sau serviciu turistic.
Cu toate c tehnicile de brainstorming i de sinectica pot furniza idei creative, ar fi incorect aprecierea c
aceast creativitate poate emana numai la activitile de grup. Numeroi analiti apreciaz c discuiile de grup pot
.avea i efecte contrarii i pot conduce la inhibarea creativitii. Argumentele opozanilor la tehnicile de grup sunt
numeroase, iar dintre acestea merit s fie menionate urmtoarele:
- membrii unui grup pot fi fascinai de o idee nou, dar prin aceasta vor neglija sau vor exclude alte alternative de
soluii;
- unele persoane participante la dezbaterile de grup pot avea reineri n exprimarea opiniilor, de teama de a nu fi
ridicularizai de ali membri ai grupului;
- managerii de niveluri inferioare pot fi inhibai n exprimarea ideilor lor, n faa unor manageri de niveluri
superioare, temndu-se s nu fie apreciai greit (eventual s nu fie cotai cu necorespunztor) dac soluia formulat
de ei nu va fi acceptat;
- pot exista i presiuni camuflate din partea grupului, ce vor descuraja exprimarea unor idei apreciate ca deviatoare
sau neconforme cu opinia formulat de grup;
- nevoia de a se altura opiniilor majoritare ale grupului poate fi mai puternic dect nevoia de a explora alte
alternative pentru soluionarea unei probleme sau alternative care ar putea fi apreciate ca nepopulare din partea
grupului;
- n final, urgena impus pentru gsirea unei soluii ar putea conduce la acceptarea primei alternative de idei noi, fr
a continua eforturile de cutare i a altor soluii care, eventual, s-ar dovedi mai relevante pentru decizia cerut.
32.
Noiunea, componena i structura capitalului circulant
Capitalul circulant este format din materii prime, combustibil, energie, care sunt consummate intr-un singur
ciclu
de
productie
si
inlocuite
la
fiecare
ciclu.

41
Componentele capitalului sunt in permanenta supuse perfectionarii, actionand asupra acestora, pe o parte cerintele
pietei, iar pe de alta parte posibilitatile oferite de realizarile cunoasterii umane.
Capitalul circulant-reprezinta resursele financiare ale firmei turistice investite in obiectele de munca cu
ajutorul carora se efectueaza circuitul economic.Capitalul circulant include 2 parti componente :
Fonduri circulante de productie-care repr.obiectele muncii care participa la un singur ciklu de productie
,consumindu-se la prima utilizare si transferindu-si complet valoarea lor in postul productiei fabrikate.
Fondurile de circulatie-care repr. a doua parte a mijloacelor circulante si anume productia fabrikata finita,pe
baza prelucrarii obiectelor de munca,banii likizi,banii din konturi bancare,si de decontare ale firmei.Fondurile de
circulatie deservesc si sfera de produktie, ele exprima mijloacele circulante banesti ,valorile de trezurarie si produktia
finita care urmeaza sa fie comercializate si transferata in bani.
Pe parcursul circuitului economik se produce o miscare continua a celor 2 parti ale mijloacelor circulante
,raportul dintre ele skimbindu-se permanent.
Firma acumuleaza mijloace circulante banesti de la comercializarea productiei finite pt a le utiliza fara
intrerupere la prokurarea activelor circulante,materiale care asigura continuitatea proceselor de productie.
Capital circulant sunt acele fondurile disponibile pentru cheltuieli precum publicitate, salarii, chirii si alte
costuri operationale. Adeseori aceste fonduri sunt disponibile prin contractarea unor imprumuturi garantate.
33.Clasificarea indicatorilor utilizrii capitalului circulant
Capitalul circulant al firmei turistice se formeaza pe baza resurselor financiare proprii si a celor
imprumutate.Resursele proprii inklud o parte din capitalul statutar al firmei si o parte din profitul obtinut .In
majoritatea cazurilor resursele financiare proprii nu sunt suficiete pt formarea cap.circulant necesar ptr desfasurarea
unei activitati economice normale,de aceea o parte din cap.circulant se formeaza pe baza resurselor financiare
inprumutate :credite bancare de scurta durata(mai mik de 1 an), imprumuturi comerciale de la diversi agenti
economici.Pentri creditele luate, firmele platesc dobinzi bancilor comerciale si altor crediori.
Cu alte cuvinte dobinda exprima pretul creditului luat.Dobinda se stabileste in % fata de suma imprumutata
constituind cheltuielele suplimentare suportate de firmele care iau credite.In termenul stipulat in contractul de
creditare, firma este obligata sa restituie banii creditorului sau suma imprumutata si suma dobinzii calkulata pt
termenul respectiv.Suma dobinzii pt creditele pe termen scurt se calkuleaza :
Sd=Sc*Nd*t/ 12*100%,unde
Sd-suma dobinzii pt creditele pe termen scurt
Sc-suma creditelor acordate
Nd-norma normala a dobinzii in % fata de suma creditului acordat
t-termenul de acordare a creditului.
Capitalul circulant efectiv al firmelor este evidentiat atit in expresie naturala cit si in expresie valorika.
In expresie naturala- pot fi evidentiate numai elementele cap.circulant ;volume de stokuri de materii prime si
materiale ;cantitatea de stokuri de combustibil.
In calitate de indicator static al cap.circulant se foloseste volumul in expresie valorika, dar trebuie de tinut
cont de faptul ca valoarea cap.circulant nu este o marime constanta, ea variind nu numai in cursul anului,dar si in
fiecare luna.Marimea corecta a valorii cap.circulant poate fi evidentiata la o data concreta. Pe baza acestor valori pot
fi determinate :valorile medii pe o perioada oarecare.Astfel, valoarea medie lunara a cap.circulant poate fi
determinata ca semisuma valorilor la inceputul lunii si la sfirsitul lunii respective. V=Vo+V1 /2
Valoarea medie anuala a cap.circulant poate fi calculata si ca medie a valorilor medii lunare sau ca o medie
cronologica a valorilor lui la inceputul fiecarei luni.
Pentru a estima eficienta capitalului circulant pot fi utilizati diferiti indikatori :
viteza de rotatie a cap.circulant care se calkuleaza ca raportul dintre volumul produsului turistic si valoarea
medie anuala a cap.circulant.Acest indicator exprima cantitatea produsului turistic ce revine la 1 leu pe capitalul
circulant.
Timpul de rotatie a cap.circulant-care se det ca raportul dintre nr de zile a anului si viteza de rotatie a
cap.circulant.
34.
Noiunea i clasificarea capitalului fix. Eficiena folosirii capitalului fix
Capitalul fix-reprezinta bunuri ale firmei tur. care se folosesc in activitatea economika o periada indelungata,
mai mult de 1 an ,pastrindu-si forma fizica initiala si transformindu-si costul in productie fabrikata treptat pe masura
utilizarii lor.
Capitalul fix se clasifica dupa mai multe criterii :
In dependenta de participarea la procesul de produtie

42
-Capital fix productiv-mijloace care participa direct la procesele de productie sau creeaza conditii necesare pt
desfasurarea lor ;
-Capital neproductiv-mijloace care nu participa la procesele de productie cum ar fi :obiectele de menire socioculturale ale firmei.
In dependenta de componenta naturala si destinatie
-Cladiri-blokuri pt sectii de productie,blokuri auxiliare pt deservire,bl.administrative.
-Constructii speciale-fintini,poduri,sonde,drumuri.
-Instalatii de transmitere- retele electrice,conducte de apa,petrol
-Masini si utilaje-masini si utilaje de lucru,tehnica de calkul, aparate si instalatii de masurare si reglare.
-Mijloace de transport-naval,aerian,rutier.
-Unelte si scule de productie ;
-Inventar de productie si gospodaresc butoaie,mobila,safeuri,faxuri,tehnica de birou ;
-Animale ptr productie si reproductie-cai,bovine,vaci,tauri iepe ;
-Plantatii perene-livezi si vii precum si plante decorative.
-Alte mijloace fixe-fonduri de biblioteca,valori ale muzeelor.
In dependenta de importanta lui
-Activ-include capitalul fix care contribuie cel mai mult la asigurarea functionarii normale, a proceselor de
productie,adica :masinile si utilajele firmei,influentind asupra obiectelor de munca si participind direct la obtinerea
produselor finite.
-Pasiv- inklude cealalta parte de capital fix care nu influenteaza direct procesul de productie, dar in acelasi timp
asigura functionarea normala a activitatii firmei.
Eficienta folosirii cap.fix se caracterizeaza prin urm.sisteme de indicatoare :
-Randamentul cap.fix- care exprima cantitatea de productie fabrikata intro perioada de timp la o unitate de
fonduri,arata valoarea productiei in lei,fabrikata la 1 leu de fonduri fixe.Acesta este un indicator ce se exprima in
forma valorika, el se kalkuleaza ca raportul dintre cantitatea de productie fabrikata la valoarea medie a capitalului
fix.
-Capacitatea cap.fix-este marimea inversa a randamentului cap.fix si exprima capacitatea specifica de fonduri fixe la
1 unitate de prouctie.Cu cit aceasta capacitate va fi mai mika cu atit eficienta folosirii fondurilor va fi mai inalata,ce
se calculeaza ca raportul dintre valoarea medie a cap.fix la cantitatea de productie fabricata.
-Inzestrarea muncii cu cap.fix- se calculeaza ca raportul dintre valoarea medie a cap.fix fata de nr.mediu scriptic al
lucratorilor.Indicatorul respectiv exprima cantitatea de fonduri care-i revine unui angajat.
35.
Indicatorii dinamicii i strii de funcionare a capitalului fix
Valoarea cap.fix al unei firme tur. poate fi modificata in timp atit pe baza prokurarii si inkluderii in functiune
a fondurilor noi,cit si pe baza scoaterii din functiune a unor fonduri.
Pentru exprimarea dinamicii cap.fix pe parcursul unei perioade (1 an) pot fi detreminati diversi indicatori :
1.coeficientul inoirii cap.fix -care se calkuleaza ca raportul din valoarea capitalului fix pusa in functiune in cursul
perioadei date catre valoarea cap.fix existent la sfirsitul perioadei.
2.coef. scoaterii din functiune a cap.fix- raportul valorii cap.fix scos din functiune din perioada data si valoarea
cap.fix existent la inceputul perioadei.
3.coef. de uzura- raportul din uzura cap.fix si valoarea lor initiala
Pe parcursul unui an valoarea cap.fix poate sa se modifice astfel apare necesitatea stabilirii valorii medii
anuale a cap.fix.Ea poate fi det. prin 2 metode :
1.metoda aritmetika
2.metoda cronologica.
Cu ajutorul valorii medii anuale a cap.fix se det, dinamica capitalului fix cu ajutorul indicilor,care arata ce
modificare a suferit valoarea medie a capitalului.
36.
Componena i structura patrimoniului firmei turistice
Patrimoniul firmei turistice reprezinta ansamblul bunurilor in forma baneasca de care dispune firma si pe
care-l poate folosi in activitatea economica.
In functie de sursele de formare a patrimoniului deosebim urm.forme de valoare :
Valoarea reala-reprezinta valoarea tuturor bunurilor firmei foramate atit din surse proprii cit si din cele
imprumutate si constituie suma totala a capitalului (activellor) de care dispune firma.
Valoarea neta- repr. bunurile economice formate numai din sursele proprii ale firmei.Aceasta valoare repr.
capitalul propriu al firmei.

43
Situatia patrimoniala a fiecarei firme poate fi estimata pe baza analizei bilantului ei prin urmarirea dinamicii
acestuia si raportul dintre diferite elemente patrimoniale.
Bilantul- este un dokument care reprezinta situatia patrimoniala a unei firme,la un moment dat,de obicei la
sfirsitul unei perioade in care se sintetizeaza ansamblul drepturilor si obligatiilor firmei.
In activ sint inregistrate toate drepturile de proprietate si de creante ale firmei, iar in pasiv toate obligatiile si
angajamentele asumate.
Bilantul firmei este compus din 2 parti :
1 actviul-care reprezinta structura capitalului firmei din punct de vedere al utilizarii lui si inklude :active pe termen
lung si active curente(termen scurt) .Elementele activului sunt plasate in bilant in ordinea likiditatilor
crescatoare.Likiditatea-este capacitatea unui element de activ de a fi transformat in numerar in conditiile normale de
utilizare ,de ex :actiunile.
2 pasivul- structura capitalului dupa provinienta lui si inklude capitalul propriu, datoriile pe termen scurt si
lung.Situatia patrimoniala a firmei se estimeaza dupa/ : dinamika, componenta si structura activelor si pasivelor.
Principalele ecuatii ce au lok in bilantul firmei sunt :
-Suma activelor =suma pasivelor
-Suma datoriilor totale=suma datoriilor pe termen lung+suma dat. pe termen scurt
-Capitalul propriu = diferenta sumelor pasivelor si suma datoriilor totale
-Cap. Permanent al firmei=suma cap.propriu si a datoriilor pe tremen lung.
Fondul de roment-capitalul disponibil al firmei in activitatea curenta si este egal cu diferenta dintre activele curente
si datoriile pe termen scurt.
-Cap.productiv=suma activelor pe termen lung si a stokurilor de marfurilor si materiale.
37.
Structura i dinamica personalului firmei turistice. Salarizarea personalului
Resursele umane- reprezinta unul din factorii de baza de productie. Orice activitate economica este
imposibila fara participarea acestora.Personalul fiecarei firme turistice dupa functiile pe care le indeplineste poate fi
clasificat in urmatoarele grupe :
1.personal productiv-conducatorii,specialistii,muncitorii,functionarii.
2. personalul neproductiv-paznicii,pompierii,femeile de serviciu.
Salariatii firmei turistice deasemenea pot fi grupati in functie de :
-Vechimea in munca
-Dupa tipul si nivelul calificarii
-Niv.de studii primite
-Virsta
-Sex.
Structura salariatiilor intreprinderilor turistice ,dupa diverse criterii ofera informatii necesare perfectionarii
MG si asigurarii utilizarii lor eficiente.Pentru calcularea nr de personal in literatura de specialitate se intilnesc
urm.idicatori :
-Nr scriptic al lucratorilor-care se stabileste in corespundere cu lista personalului angajat ,la firma turistica la data
respectiva
-Nr mediu scriptic al lucratorilor-care se calkuleaza prin impartirea nr scriptic pe toate zilele calendaristice la nr total
al zileleor calendaristice in intervalul respectiv.
-Nr efectiv al lucratorilor-se det. ca nr celor prezenti zilnik la serviciu.
-Nr mediu efectiv al lucratorilor- se calkuleaza prin impartirea sumei nr lucratorilor prezenti zilnic la serviciu la
numarul zilelor lucratoare.
-Coeficientul prezentarii personalului la lucru-repr. gradul de utilizare a personalului scriptic.
-Coef. Circulatiei lucratorilor dupa numarul nou al angajatilor.Aceasta se det. ca raportul dintre nr de persoane
angajate si nr mediu scriptic al lucratorilor.
-Coef. Circulatiei lucratorilor dupa nr celor concediati-reprezinta raportul dintre nr lucratorilor concediati si nr mediu
scriptic al lucratorilor.
-Coef. Fluctuatiilor lucratorilor-care se det ca raportul dintre nr persoanelor concediate,fara pricini motivate si nr
mediu scriptik al lucratorilor.
-Coef. Stabilirii personalului=raportul dintre nr angajatilor inklusi in listele personalului pe parcursul tuturor zilelor
examinate si nr mediu scriptik al lucratorilor.
Prin salarizarea personalului se stabilesc drepturile banesti ale angajatilor si se efectueaza plata sumelor
cuvenite, asa cum au fost stabilite la ncheierea contractelor de munca. Salarizarea corecta si echilibrata ramne un

44
domeniu de baza n managementul resurselor umane, cu implicatii importante n nivelul calitatii vietii, al starii de
spirit ntre angajati si al pozitiei competitive a organizatiei pe piata.
Salariul are o dubla natura:pt firma el este una dintre componentele costului de productie(cheltuieli), iar ptr
angajati este sursa principala de venit.Exista 2 forme de salarii:
-1.in regie-dupa timpul lucrat,fara a se preciza in contractul de munca cantitatea de munka ce trebuie efectuata.
-2.in acord=forma de plata in finctie de rezultatele muncii, de cantitatea de productie obtinuta de numarul de
operatiuni efectuata.
Termenul de salariu n acceptiunea curenta cuprinde salariul de baza (acordat n functie de calificare, functia
ndeplinita, cantitatea si calitatea muncii), adaosuri si sporuri (ce se acorda tinnd cont de performantele obtinute si
conditiile n care se desfasoara munca). Toate acestea constituie fundamente juridice ale sistemului de salarizare prin
care se ncearca sa se stabileasca o legatura ntre performantele organizatiei si veniturile angajatilor, ntre echilibrul
financiar al unitatii si nevoile de satisfacere a unor trebuinte din partea indivizilor.
Suma de plata totala a salariilor- constituie fondul de salarizare al firmei,el include:suma de bani necesara pt
acordarea salariului de baza, primelor de sarbatori,diverse sporuri si altor plati.
In analiza activitatii economice in RM se utilizeaza urm indicatori:
-salariul mediu lunar unui lucrator-se det.ca raportul dintre fondul lunar de salarizare si nr mediu scriptic al
lucratorilor in aceasta luna
-salariul mediu anual-raportul dintre fondula nual de salarizare si nr mediu scriptic al lucratorilor.
Indicile dinamicii salariului(intre 2 perioade):Is=z1/z0,unde z0=salariul mediu in perioada de baza
Z1=salariul mediu in perioada curenta.
Is-Indicele de baza det.schimbarea marimii salriului mediul nominal intre 2 perioade
38.
Noiunea de eficien economic. Indicatorii eficienei economice.
Scopul fiecarui agent turistic este de a obtine rezultate cit mai inalte.Dar orice activitate economica necesita
cheltuieli. Obiectivul principal al agentilor turistici este obtinerea rezultatelor dorite cu cheltuieli minime.Forma
concreta de manifestare a acestui principiu este eficienta economika, care evidentiaza raportul dintre rezultatele
obtinute si keltuielele suportate.
Categoria eficienta economica exprima efectul obtinut in raportul cu cheltuielile de resurse materiale si
umane.Eficienta economika exprima sistemul de raporturi dintre efectele economice si keltuilele totale pt obtinerea
acestora.
E necesar de mentionat ca notiunile de efect si eficienta au un continut destul de larg si se pot aplica in toat
domeniile activitatii umane.
Efectul-este rezultatul activitatii economice si el poate fi caracterizat prin diferiti indicatori naturali si
valorici.In calitate de efect poate fi volumul de productie ,economia de materiale,profitul.
Eficienta economika-exprima raportul dintre efect si efort.Ea este categoria economica care ne permite sa
comparam efectul obtinut cu cheltuielelel suportate. Efectul este o marime absoluta, pe cind eficienta economica este
marime relativa.
Eficienta economica a unei firme turistice poate fi exprimata prin mai multi indicatori :
-I.Profitul unei firme turistice reprezinta diferenta dintre incasari si cheltuielile efectuate pt o activitate economika.
Profitul este o parte a valorii adaugate in urma activitatii economice desfasurate pe baza consumurilor de
materiale si munca.Profitul unei firme se det. prin scaderea din incasarile totale de la comercializarea bunurilor
fabricate, a keltuielele totale pt obtinerea lor.
In practica economika sunt utilizate urmatorii indicatori a profitului :
-Profitul brut(Pb),se calculeaza ca diferenta dintre incasarile totale(CA) si keltuielele totale(Ct). Pb=CA-Ct
-Profitul brut este rezultatul tuturor activitatilor firmei si inklude profitul obtinut de la activitatea de baza, activitatea
comerciala, financiara, de la activitatea investitiolnala si de la alte activitati.
-Profitul impozabil-se stabileste prin scaderea din venitul total brut al cheltuielelor ordinare si necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, inclusiv in cadrul activitatii de intreprinzator in fond, profitul
impozabil reprezinta profitul brut al firmei.Dar intrucit codul fiscal limiteaza deducerea unor tipuri de cheltuieli din
veniturile firmelor,cum af fi plata penalitatilor,keltuielele ptr deplasari , amenzilor, a donatiilor. sponsorizarilor,etc
practic, marimea profitului impozabil deseori difera de marimea profitului brut.
-Profitul net (Pn) este diferenta dintre profitul brut(Pb) si impozitul pe profit(Ip) : Pn=Pb-Ip
-Profitul net ramine la dispozitia firmei , si el poate fi folosit pt plata dividentelor pe actiuni, pt plata suplimentara a
muncii, si ptr dezvoltarea firmei :reutilarea tehnica, constructie, implimentarea noilor tehnologii, completarea
mijloacelor circulante.

45
II.Rentabilitatea .Rentabilitatea activitatii economice exprima raportul dintre profitul obtinut si eforturile depuse.Ca
indicator al eficientei economice, ea poate avea diverse forme,in functie de marimile folosite in kalitatate de efect si
efort.Ea se mai numeste rata rentabilitatii si se exprima in %.
Teoria si practica economika opereaza cu mai multi indikatori de exprimare a rentablitatii, printre care :
-Rentabilitatea economina(Re)- este raportul dintre profitul brut si suma activelor folosite(suma capitalului fix si
circulant), Re=[Pb/(F+O)]/*100%
-Rata rentabilitatii economice exprima eficienta utilizarii capitalului alokat activitatii de productie.
-Rentabilitatea vinzarilor(Rv)-exprima raportul dintre profitul brut si suma totala a veniturilor(cifra de afaceri) :
Rv=[Pb/CA]*100%. Acest indicator caracterizeaza eficienta activitatii totale a firmei in perioada respectiva.
-Rentab. Financiara(Rf) se determina ca raportul dintre profitul net si capitalul propriu :Rf=[Pn/Cpr]*100%
Utilizarea acestui indicator este det. de faptul ca firmele ,in activitatea lor economika ,folosesc si capitaluri
imprumutate atit pe termen scurt cit si lung.
In cazurile in care firma este o societate pe actiuni cu capital actionar , rata rentabilitatii capitalului propriu
poate fi calkulata si ca raportul dintre suma destinata pt plata dividentelor actionarilor(Dv) si capitalul propriu
(Cpr) :Rf=[Dv/Cp]*100%. In astfel de cazuri rata rentab. capitalului propriu va exprima eficienta utilizarii cap.
investit dupa marimea dividentelor platite actionarilor.
-Rentabilitatea res.consumate (Rrc) care se mai numeste si rentabilitatea costurilor, se det ca raportul dintre profitul
brut si suma cheltuielelor totale pt obtinerea lui(Ct ) : Rrc=[Pb/Ct]*100%.
39.
Definiia i clasificarea investiiilor firmei turistice. Eficiena economic a investiiilor
Investitiile reprezinta plasamentul de capital in diferite sfere de activitate in scopul obtinerii profilului sau a
altui rezultat util.
Investitiile pof fi klasificate dupa urm.criterii :
Dupa forma lor de alocare :
-investitiile alocate in imobilizari financiare(investitii financiare sau de portofoliu) reprezinta cumpararea de actiuni
sau de titluri de valoare,plasamente la banci etc. in scopul obtinerii profitului sub forma de devidente si dobinzi.
-Investitii alokate in imobilizari corporale(investitii materiale sau reale) reprezinta totalitatea resurselor financiare si
materiale alokate pt reproducerea mijloacelor de productie fixe(terenuri,cladiri,constructiii speciale,masini si utilaje).
Dupa modul de constituire a capitalului :
-Investitii nete constituite din capitalul acumulat din economiile firmelor
-Investitii brute care inklud investitiile nete si amortizarea destinata inlokuirii capitalului fix uzat.
Dupa directiile de finantare :
-Investitii proprii,constituite pe baza acumularii capitalului propriu
-Investitii imprumutate de la banci in forma de credite,sau surse imprumutate in alte forme de la diferite organizatii si
agenti economici.
Dupa provinienta directiilor de finantare :
-Investitii autohtone
-Investitii straine
Orice program de investitii poate avea mai multe variante de realizare,fiecare dintre ele caracterizindu-se
prin diferite necesitati.Astfel, pt a alege varianta optima, apare necesitatea estimarii eficientii economice a fiecarei
variante de investitii.La analiza si aprecierea variantelor de investitii pot fi folositi diferiti indicatori,si anume :
Indicatorii care reflecta rezultatele obtinute in urma realizarii proiectelor de investitii :capacitatea de
productie ,volumul anual de productie ,profitul anual.
Indicatorii care exprima eforturile necesare pt realizarea proiectului de investitii si functionarea
obiectivului :volumul investitiei, durata de executie a lucrarilor de investitie, cheltuielele anuale de productie, nr
lucratorilor.
Indicatorii eficientei economice a investitiei :coeficientul de eficienta economika a investitiei, termenul de
recuperare a investitiilor, investitia specifica.
In practica estimarii eficientei economice a investitiilor poate fi determinata eficienta absoluta si eficienta
comparabila.Cind este estimata eficienta realizarii unei singure variante de investitii, se determina eficienta
economika absoluta.Dar in cazurile estimarii mai multor variante posibile se det eficienta comparabila.
In scopul estimarii eficientei economice a investitiilor se calculeaza urmatorii indicatori :
1.Termenul de recuperare a investitiilor(T)- exprima perioada in care investitia se recupereaza din profitul obtinut
in urma punerii in functiune si exploatarii obiectivului constriut.Acest indicator se calculeaza ca raportul dintre
volumul investitiilor si volumul profitului obtinut anual :T=K/Pn
Asadar cu cit va fi mai mik termenul de recuperare a investitiilor,cu atit mai inalta este eficienta investitiilor.

46
2.coeficientul de eficienta economika a investitiilor(E), se det ca raportul dintre profitul net anual si volumul de
investitii :E=Pn/K
Coeficientul de efecienta economika a investitiilor exprima profitul anual obtinut la o unitate de investitii si
reprezinta de asemenea ,rentabilitatea capitalului investit.
3.Investitia specifica(Is)-exprima necesitatea de investitii pe o unitate de capacitate de productie,se calculeaza
astfel:Is=K/q. Acest indicator asigura comparabilitatea diferitelor variante de investitii, din punct de vedere al
eforturilor investitionale pt crearea unei unitati de productie.
40.Nivelul de ndatorare a firmei turistice. Solvabilitatea firmei turistice
Nivelul de indatorare.Situatia patrimoniala a firmei turistice trebuie studiata si apreciata si din punct de
vedere al dinamicii gradului de indatorare. Este evident ca astazi majoritatea firmelor utilizeaza in activitatea
economica atit capitaluri proprii cit si imprumutate. Pentru aprecierile gradului de indatorare a firmei turistice pot fi
folositi mai multi indicatori, si anume :
1.capital propriu
2.capital imprumutat=suma datoriilor pe termen lung si datorii pe termen scurt
3.capital propriu circulant=diferenta dintre cativele curente si datoriile pe termen lung
4.rata de indatorare totala=raportul dintre suma datoriilor totale si suma activelor. Acest raport arata citi lei datorii
totale revin la un leu da capital al firmei. Prin urmare cu cit este mai mic acest indicator cu atit este mai stabila
independenta financiara a firmei. Se recomanda ca acest raport sa fie mai kic de 1.
5.rata de autofinantare a activelor raportul dintre cap.propriu si suma totala a activelor
6.rata de indatorare totala fata de capital propriu raportul dintre suma datoriilor totale si valoarea capitalului propiu.
7.rata de autofinantare a activelorcirculante-raportul dintre suma activelor circulante proprii si suma lor totala.
Solvabilitatea.Situatiafinanciara a uneifirmeturisticetrebuiesa fie studiatasi estimate si din punct de vedere al
sovlabilitatii. Solvabilitateafirmeituristice-capacitateaei de aefectuatoateobligatiile de plata fata de creditoriisai. Orice
firma
estesolvabiladacaposedamijloacebanestinecesarepentru
a
achitadatoriile
sale.
Analizasolvabilitatiifirmeireprezinta
in
acelasitimpsianalizalichiditatiipatrimoniului
in
scopulachitariidatoriilor.Datoriileuneifirme se impart in datorii de termenscurtsidatorii de termen lung.
Solvabilitatealichiditatiiuneifirmeturisticeeste determinate in I rind de capacitatea de a
efectuaplatiledatoriilorpetermenscurt.pentru
a
determinasolvabilitateasilichiditateauenifirme
se
utilizeazaurmatoriiindicatori:
1.coeficientulsolvabilitatiigenerale-raportul dintre suma cap propriu+datoriilor totale si suma datoriilor totale
2.coeficientuluiriscului de lichidare-raportul dintre cap.propriu si suma totala a activelor,acest indicator
exprimaponderacapitaluluipropriu in sumatotala a activelor. O data cu crestereaacestui indicator
vacrestesolvabilitateafirmei.
3.lichiditateacurenta-raportul dintre activelor curente si datorii pe termen lung, el exprima gradul de acoperire a
datoriilorcurenteprinvaloareaactivelorcurente, car in caz de necessitate pot fi utilizatepentruachitareaacestordatorii
4.lichiditaearapida-raportul dintre suma mijl.banesti dispobile si suma creantelor catre datoriile pe termen lung.=
acest indicator exprima ponderea din datoriilepetermnescurt care pot fi achitate de firma fara a comercializaceva din
patrimonial sau
5.lichiditaeaabsoluta-raportul dintre suma mijl.banesti disponibile catre suma datoriilor pe termen scurt. aratace parte
din datoriilepetermenscurt firma e capabilasa o achiteimediat din mijloacelebanestidisponibile.
41.Rolul i funciile statului n activitatea de turism
Turismul reprezint o component important a economiei naionale i evoluia lui este determinat de
dezvoltarea ei.
La rndul su turismul stimuleaz creterea socio-economic, deci statul este interesat n dezvoltarea
turismului. Ca parte integrant a complexului economico-unitar, dezvoltarea turismului trebuie pus n corelaie cu
evoluia celorlalte ramuri componente. O astfel de corelare la nivel macro presupune intervenia statului n calitatea
sa de coordonator a activitii. Aceasta stabilete prioritatea strategiilor social-economice i modul de alocare a
resurselor preciznd indirect locul i aportul fiecrei ramuri, dar intervine i n armonizarea intereselor acesteia. Pe de
alt parte statul este proprietar sau coproprietar al resurselor turistice (infrastructura, patrimoniul etc.).
n aceast situaie statul particip direct la producia turistic. Toate aceste caracteristici argumenteaz
necesitatea interveniei statului n domeniul turistic definind amploarea rolului su i direciile de aciune. Avnd n
vedere complexitatea activitii turistice i multitudinea interdependenei sale n plan economic i social, rolul
statului se concretizeaz n:
-stimularea dezvoltrii turismului;
-coordonarea controlului i supravegherea activitii firmelor specializate;

47
-producerea de servicii;
-promovarea turismului.
Funcia de stimulare este exprimat prin faptul c statul susine i ncurajeaz turismul prin politica social, crearea
unui climat specific. Astfel corespunztor condiiilor proprii fiecrei ri reprezentate de rolul statului n general de
nivelul de dezvoltare a turismului i locul acestuia n ierarhia prioritilor social-economice de experiena i mrimea
ntreprinderilor turistice. Statul poate interveni direct i indirect prin atragerea de noi zone n circcuitul turistic, prin
invenii de infrastructur sau echipamente specifice sporind astfel atractivitatea i descurajnd plecrile turitilor n
strintate. Deasemenea prin politici monetare i fiscale, prin faciliti acordate, statul poate stimula cererea turistic.
Tot cu rolul de stimulator este i intervenia statului n redistribuirea veniturilor pentru promovarea colectivitilor
locale sau chiar a turitilor.
Funcia coordonrii controlului i supravegherea activitii firmelor specializate const n primul rnd n
elaborarea strategiei dezvoltrii turismului cu fixarea principalelor obiective i a modalitilor de realizare acestora.
Trebuie de menionat intervenia statului n protejarea turismului avnd n vedere fragilitatea vulnerabilitii asupra
conjuncturii politice, economice, sociale. Aceasta se poate realiza prin evitarea dezichelibrelor bugetare, controlului
informaiei, promovarea unei legislaiei adecvate.
Rolul coordonrii trebuie neles prin prisma atribuiilor prin n eliberarea reglementrilor menite s asigure cadrul
optim de desfurare a activitii turistice i n exercitarea controlului asupra modului n care organizatorii de vacan
respect regulile reglementate precum i legislaia n vigoare.
Statul ndeplinete i funcia de productor de servicii turistice sau chiar de vacan i de management a unor
societi comerciale, ori a turismului n general. Astfel statul se implic n dezvoltarea i modernizarea infrastructurii
fr de care nu se poate vorbi de existena i promovarea turistic. Deasemenea prin sistemul instituiilor sale statul
poart rspunderea organizrii i funcionrii unor servicii publice de interes general ca protejarea mediului, sntii,
culturii, nvmntului, cu impact direct asupra turismului n urma unor aciuni specifice unor aciuni specifice ca:
realizarea de rezervaii i parcuri naionale, amenajarea unor porturi de agrement etc. Totodat n calitate de
coproprietar a unor echipamente turistice ca hoteluri, instituii de agrement, statul particip la crearea produselor
turistice, la diversificarea ofertei.
Funcia de promovare este ncredinat unor organisme guvernamentale specializate i const n antrenarea statului
financiar sau administrativ n aciuni promoionale. Implicarea statului este impus de necesitatea promovrii
turistice n ansamblul sau de coordonare a eforturilor individuale a agenilor economici n special pe piaa
internaional unde imaginea unei ri ca destinaie de vacan este elementul esenial. Este imposibil de suportat de
societile comerciale n parte, de oferirea unor garanii suplimentare prin angajarea statului alturi de produsul de
vacan.
Cum s-a demonstrat statul mai are un rol de jucat n organizarea activitii turistice n condiiile liberaliste a
sporirii dimensiunii activitii turistice i implicita puterii financiare ca rezultat a informrii formelor integrate de
organizaii.
42. Politica de organizare i promovare turistic. Strategia de dezvoltare durabil a turismului n Republica
Moldova n anii 2003-2015
Organizarea este un atribut al managementului modern si cuprinde masuri, metode,tehnici cu caracter
social, economic si tehnico- organizatoric, acesta fiind utilizator pentru realizarea unui scop definit.Turismul, ca
oricare domeniu de activitate, pentru a evolua coerent, fara convulsii,eficient, are nevoie de un cadru institutional
corespunzator cu un ansamblu de verigi, bine definite cu un sistem de relatii functionale intre acestea si un sistem
informational adecvat.Trasaturile specifice in organizarea turismului sunt determinate de urmatorii factori:
-sfera larga de activitate
-pe continutul eterogen
-dinamism inalt
-dependenta de sectoarele economiei nationale
Numarul mare de ofertanti si de clienti.In consecinta, procesul de organizare ar trebui sa includa:
1.structuri organizatorice in turism.
2.forme de integrare
3.rolul statului
4.lantul de distributie al produselor turistice
Acest capitol este destinat prezentarii tehnicilor si actiunilor de comunicare utilizate de operatorii si
prestatarii turistici pentru a-i informa pe potentialii clienti in legatura cu oferta disponibila si pentru a-i convinge sa
cumpere si pentru a le mentine permanent oferta in atentie. Intimp ce crearea si comercializarea produselor turistice
se realizeaza mai cu seama la nivel local,activitatea de promovare se poate desfasura si pe plan national sau

48
international.Toate actiunile promotionale urmeaza (cel putin in teorie) o serie de pasi sau etape menite sa-l conduca
pe turist in procesul de luare a deciziei de cumparare. Inlantuirea acestor etape formeaza ceea ce se numeste un
model communicational.
La fel ca in orice domeniu, mixul promotional(promovare) in turism este format din cinci instrumente
principale (dupa Ph. Kotler):-publicitatea; -publicitatea directa; -promovarea vanzarilor;-relatiile publice;-vanzarea
personala. Cat despre fortele de vanzare, in turism acestea sunt alcatuite cu precadere din personalul care lucreaza in
cadrul organizatorilor de voiaje sau agentiilor;.Aciunile promoionale n domeniul turismului, ca de altfel n toate
sectoarele economice,vizeaz att atragerea de noi clieni ct i pastrarea celor existenti deja, adresndu-se, deci,
prin mesajele sale, att publicului larg n rndul cruia se consider a fi potenialii turiti, ct i unei inte precise.
Tocmai datorit acestui caracter complex al activitii de promovare turistic, n desfurarea acesteia sunt antrenate
fore de pe diferite niveluri, att cel local, regional sau naional,cti internaional.
De asemenea, prin acest program se finaneaz n proporie de 100% o serie de activiti specifice
promovrii, respectiv:
a) realizarea creaie i execuie, achiziionarea i distribuia materialelor de promovare i informare turistic
*) n domeniul tipriturilor:- tiprirea de brouri, pliante, afie, bannere, panouri, alte prospecte ce au ca scop
promovarea turistic a unei tari pe piaa intern i internaional
*) n domeniul materialelor destinate promovrii i informrii prin mijloace audiovizuale:- filme de promovare a
ofertei turistice generale, pe zone i pe produse turistice;- CD-ROM-uri, DVD-uri, spoturi audio, video;- diapozitive,
fotografii, postere;c) obiecte specifice de reclam/protocol.
b) aciunile de promovare turisticspecifice pe piaa intern i internaional
*) participri la manifestri interne i internaionale (trguri i expoziii);
*) activiti specifice de relaii publice;
c) organizarea de vizite de documentare pentru reprezentani mass-media, ageni, tour-operatori i ali creatori de
opinie din strintate;
d) organizarea de evenimente pentru promovarea ofertei turistice romneti;
e) organizarea de aciuni itinerante de promovare (road-show-uri) n strintate;
f) alte aciuni specifice de promovare.
c) campanii de publicitate n ar i strintate:
a) publicitate n mass-media: presa scris ce se adreseaz publicului i specialitilor, radio, TV paneuropene,
naionale i locale.
b) publicitate la trguri (catalogul manifestrii, panouri outdoor i indoor, bannere,ecrane);
c) mailing;
d) publicitate exterioar: panouri outdoor, promovare pe ecrane video, promovare pe mijloace detransport;
e) alte campanii de publicitate specifice.
d) realizarea, ntreinerea i modernizarea site-urilor Autoritii Naionale pentruTurism i ale birourilor de
promovare i informare turisticdin strintate.
Strategia de dezvoltare durabil a turismului n RM n anii 2003-2015
Strategia de dezvoltare durabil a turismului n Republica Moldova (n continuare - Strategia) are drept scop
crearea unei baze adecvate pentru dezvoltarea turismului intern i internaional n Republica Moldova ntr-un mod
integrat, echilibrat i durabil, astfel nct s aduc beneficii culturale i socioeconomice considerabile rii i
comunitilor ei.
Strategia a fost elaborat de ctre Departamentul Dezvoltarea Turismului, cu asistena Proiectului
"Dezvoltarea durabil a turismului" PNUD Moldova.
Definiia dezvoltrii durabile a fost formulat la Conferina Comisiei Mondiale pentru Mediul nconjurtor i
Dezvoltare din anul 1987. Ea a fost aprobat de Agenda 21 din cadrul Summitului Mondial privind Dezvoltarea
Durabil, care a avut loc la Rio de Janeiro, n 1992, i acceptat, de asemenea, la Conferina Mondial privind
Turismul Durabil, ce i-a inut lucrrile n Lanzarote, n anul 1995.
Organizaia Mondial a Turismului a dat urmtoarea definiie turismului durabil: "Dezvoltarea durabil a
turismului satisface necesitile actuale ale turitilor i ale regiunilor de primire, protejnd i sporind oportunitile
pentru viitor. Managementul tuturor resurselor trebuie s se efectueze ntr-un mod care ar permite s fie satisfcute
necesitile economice, sociale i estetice, meninndu-se integritatea cultural, procesele ecologice eseniale,
diversitatea biologic i sistemele de suport ale vieii."
Pentru ca turismul s poat contribui la o dezvoltare durabil a economiei, el trebuie s integreze mediul
natural, cultural i uman, s respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaii turistice.
Dezvoltarea durabil a turismului are urmtoarele aspecte:

49
-durabilitatea ecologic, care garanteaz o dezvoltare adecvat n condiii de respectare a diversitii biologice i a
resurselor biologice;
-durabilitate social i cultural, care contribuie la dezvoltarea i protejarea valorilor culturale;
-durabilitate economic, ce garanteaz o dezvoltare a societii n condiii de gestiune adecvat a resurselor cu
obinerea unor efecte economice att pentru prezent, ct i pentru viitor.
Realizarea prezentei Strategii este posibil n condiiile respectrii urmtoarelor principii:
-planificarea, amenajarea i exploatarea turistic, la nivel local, ca parte integrant a strategiei dezvoltrii durabile a
turismului la nivel naional;
-participarea diferitelor autoriti publice, a sectorului privat, a asociaiilor de protecie a mediului i a populaiei la
procesul de planificare a turismului;
-gestionarea i planificarea durabil a turismului, inndu-se cont de protecia mediului natural i uman n zonele de
primire;
-repartizarea echitabil a avantajelor i a cheltuielilor ntre promotorii turismului i populaia din zonele de primire;
-informarea, educarea, ncurajarea i atragerea populaiei locale n procesul de amenajare turistic;
-evaluarea prealabil a proiectelor de amenajare turistic i a eventualelor impacturi de la derularea proiectelor;
-participarea populaiei locale la elaborarea unor programe de colaborare n scopul optimizrii activitii turistice.
Necesitatea dezvoltrii economice durabile relev i mai mult importana elaborrii i aprobrii unei
strategii, al crui obiectiv final rezid n faptul ca potenialul turistic natural i antropic al Republicii Moldova s nu
fie afectat negativ de turism, ci s fie protejat spre binele generaiilor viitoare.
Prezenta Strategie identific deficienele existente n oferta turistic a Republicii Moldova i determin
direciile strategice de nlturare a lor, precum i organizaiile responsabile de realizarea scopurilor scontate.
43. Clasificarea hotelurilor. Funiile hotelurilor.Caracteristica formelor de operare a hotelurilor.
Clasificarea hotelurilor are scopul de a unifica standardele, astfel nct oaspe ii s tie exact pentru ce anume
pltesc atunci cnd fac o rezervare. Evaluarea reflect respectarea cerinelor pentru o mare varietate de criterii.Ele
definesc astfel camerele standard i echipamentele, restaurantele i barurile, precum i disponibilitatea serviciilor
suplimentare. Mai multe stele presupun un standard de servicii mai ridicat.
1 stea - hoteluri foarte modest echipate, care ofer doar servicii de baz. Camerele sunt foarte mici (aproximativ 8
metri - camera single), acestea conin un pat, un dulap, o noptier i o chiuvet. Baia poate fi n afara camerei.
Telefonul este disponibil doar la recepie. De asemenea, poate lipsi restaurantul sau snack-barul.
2 stele - camerele sunt mici (aproximativ 9 metri - camera single), iar n plus fa de mobilierul de baz, camerele au
baie proprie, telefon i TV. De obicei, micul dejun este inclus n pre. Hotelurile ofer parcare pentru oaspeii
hotelului.
3 stele - camerele au baie proprie, TV, telefon i aer condiionat. Serviciul de cur enie este prestat zilnic, iar lenjeria
de pat i prosoapelor sunt schimbate n fiecare zi. Oaspeii hotelului beneficiaz de parcare pzita, sli de a teptare,
restaurante i spltorii.
4 stele - presupune un standard ridicat de servicii i faciliti, centre de afaceri, sli de conferin, restaurante, sal de
gimnastic, iar camerele sunt dotate cu mobilier confortabil i acces la internet.
5 stele - hotelurile de lux ofer servicii de calitate i sunt situate n centre urbane sau n centre de afaceri. Hotelurile
din aceast categorie ofer parcare pzit, room service 24/ 24 ore, iar recepia ofer suport n cel puin dou limbi de
circulaie internaional.
Hoteluri cu mai mult de cinci stele sunt mai rare. Astfel de hoteluri au un standard foarte ridicat i ofer
servicii exclusiviste i faciliti de nalt calitate. Aceste hoteluri sunt extrem de atractive arhitectural i vizual,
frumos decorate, echipate cu tehnologie avansat i situate n locaii atractive.
Funciile hotelurilor
Hotelul cldire mare, cu multe camere mobilate, care se nchirieaz deobicei cu ziua (cltorilor).Dac hotelul face
parte dintr-o industrie, nseamn c tot ce ine de existena sa, de la proiectarea activitii hoteliere, a cldirii n care
acesta va fi realizat i pn la exploatarea acestuia, totul va fi conceput i conform unei tehnologii tipice. innd cont
de specificul acestor activiti se poate numi aceast tehnologie: tehnologia hotelier.
Tehnologia hotelier reprezint ansamblul proceselor, metodelor i procedeelor, dar i a condiiilor tehnice i
organizatorice care concur la obinerea produsului hotelier, respectiv primirea i cazarea, cltorilor, oaspeilor, ce
solicit acest serviciu din partea unitii hoteliere.
O tehnologie raional trebuie s asigure productivitatea muncii i condiiile optime de lucru pentru personal,
i n acelai timp, s ofere edere plcut oaspeilor n hotel. Prin urmare, n procesul tehnologic dintr-un hotel se
creeaz relaii de intercondiionare ntre fora de munc, obiectul muncii i mijloacele de munc. n consens, procesul

50
tehnologic n hotel este format din totalitatea operaiilor concomitente sau succesive necesare asigurrii obinerii
produsului hotelier.
ntr-un hotel procesele desfurate sunt cele de producie de servicii. Serviciile se definesc ca fiind activiti
depuse de o persoan sau unitate economic, la solicitarea altei persoane sau uniti economice.
Industria hotelier este de fapt, doar o component a aunei industrii mai vaste, cea a ospitalitii. Activitatea
hotelier a devenit un element important al creterii economico-sociale i este, n acelai timp influenat de
dezvoltarea economic ntr-o regiune, beneficiarii acestor servicii fiind n principal oamenii de afaceri. innd cont
de faptul c industria hotelier ofer cu precdere a servicii de cazare, rolul acesteia este de a asigura infrastructura
dezvoltrii turismului alturi de ramura transportului.
Infrastructura de cazare se exprim prin totalitatea organizaiilor sau unitilor de cazare, care, prin
capacitile de care dispun, au ca obiectiv satisfacerea nevoilor cltorilor, oferind produsul hotelier.
Rezult deci ideea c produsul hotelier este rezultatul combinrii a dou procese distincte: de producie de
bunuri i de servicii.
Caracteristica formelor de operare a hotelurilor
Intreaga traditie de cateva secole, a consacrat pe plan mondial doua forme fundamentale de operare: hoteluri
independente, lanturi hoteliere voluntare i lanuri hoteliere integrante. Independenta consta in autonomia juridica,
financiara si patrimoniala a intreprinderii hoteliere, ca entitate economica de sine statatoare.
1.) Hotelurile de tip de operare independent se caracterizeaza prin:
- capacitate relativ redusa
-structura organizatorica o copiaza pe cea a familiei (functiile de directie-receptie constitue atributul sotului, sotiei,
altor apropiati ai familiei)
nu
utilizeaza
mai
mult
de
cinci
lucratori
- functiile de proprietar si exploatant sunt indeplinite de una si aceeasi persoana
- in unele situatii, functia de exploatant poate fi incredintata si unui tert, in baza unui contract de locatie a gestiunii,
incheiat pe o perioada determinata
- rentabilitatea hotelurilor depinde foarte mult de amplasament, priceperea cu care sunt gestionate, notorietatea lor,
sezonalitate, adaptarea serviciilor la cererea si calitatea acestora
2.) Lanturile hoteliere voluntare:
- reprezinta o uniune benevola de hotelieri independenti, care, in general ofera un produs hotelier omogen din punct
de
vedere
al
confortului,
dar
diferentiat
ca
arhitectura
si
amenajare
- un lant hotelier se creeaza din initiativa unui grup de hotelieri pe care-i leaga apartenenta la o anume regiune
- ei isi definesc un numar de criterii obligatorii, mai mult sau mai putin restrictive
3.) Lanturile hoteliere integrate -> s-au constituit mai tarziu in grupuri hoteliere, la baza alcatuirii carora a fost:
fuziunea, achizitia sau incheierea unor acorduri de cooperare sau de asociere.
Hotelul cuprins intr-un lant hotelier integrat poate sa functioneze sub forma de :
a.) filiala nu este autonoma
b.) contract de management remuneratia 3/6% din cifra de afaceri
c.)franciza 10 ani cu drept de prelungire
44. Structura spaiilor n hotel. Caracteristica departamentelor n hotel
Unitile de cazare sunt construite, dotate i decorate pentru a rspunde unei cerine de baz: satisfacia
clientului.Acestea sunt concepute i organizate din punct de vedere al spaiilor n doua pri distincte:

spaii destinate clientelei

spaii rezervate proceselor de producie i administrative

Spaiile destinate clientelei sunt locurile n care circul ntreaga clientel a hotelului mpreuna cu personalul
care i desfoar activitatea n cadrul acestora. Aceasta categorie de spaii include:
A) spaiile de folosin comun exterioare i interioare
B) spaiile de cazare
C) spaiile de alimentaie
A) Spaiile de folosin comun
Spaiile de folosin comun sunt exterioare i interioare.
A.1. Spaiile de folosin exterioare se grupeaz n dou categorii:

spaii cu funcii de primire-recepie:

- acces auto i pietonal
- alei pietonale i spaii verzi

51
- parcri
- spaii aflate la intrarea n hotel, scri, rampe destinate facilitrii accesului persoanelor imobilizate, copertine

spaii cu funcii de ambientare, grdini, parcuri, elemente decorative (fntni, stlpi de lumin, garduri,
bnci)
A.2. Spaii de folosin comun interioare includ:

spaii cu funcie de primire-recepie:

- intrarea n unitate prevzuta cu sas i windfung (perdea de aer cald sau rece)
- holul hotelului

spaii cu funcii comerciale cum ar fi: birou de turism, birou rent-a-car, magazine diverse, saloane de
nfrumuseare.

alte spaii:
Sli polivalente care se pot adapta i folosi pentru ntlniri, consilii, banchete, expoziii, seminarii i birouri;
spaii cu funciuni de agrement i sport interioare (fitness, piscin, sauna, jocuri, bowling, biliard, cazinou,
club, spectacole) ori exterioare (piscin, teren de sport, etc.).

spaii destinate circulaiei: ascensoare, scri, acces restaurant, bar de zi, terase, holuri i culoare;

garajele;
Se evideniaz urmtoarele tipuri de spaii de cazare:

Camer cu pat individual (single) - reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre o singur persoan, limea
minim admis pentru pat fiind de 90 cm.

Camer cu pat matrimonial - reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre una-dou persoane, cu limea
minim de 140 cm.

Camer cu pat dublu - destinat folosirii de ctre dou persoane cu limea minim a patului de 160 cm.

Camer cu dou paturi individuale (twin double room) - pentru dou persoane.

Camer cu trei paturi individuale;

Camer cu patru paturi individuale.

Camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale.

Lungimea paturilor va fi de minimum 200 cm n cazul hotelurilor de 3, 4, 5 stele i de minimum 190 cm n
cazul hotelurilor de 1 i 2 stele.

Camer cu priciuri, reprezentnd spaiul destinat utilizrii de ctre mai multe persoane. Priciul reprezint o
platform din lemn sau alte materiale pe care se asigura un spaiu de cel puin 100 cm lime pentru fiecare turist.

Garsonier - reprezentnd spaiul compus din: dormitor pentru dou persoane, salon, vestibul, grup sanitar
propriu. Dormitorul putnd fi separat de salon printr-un glasvand sau alt soluie specific ce permite o delimitare
estetic.

Apartament reprezentnd spaiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maxim 5) sufragerie, vestibul,
grup sanitar propriu. La categoria 5* va exista un grup sanitar pentru fiecare dou locuri, iar la categoria 4, 3, 2*
minimum un grup sanitar la fiecare 4 locuri.
n hotelria internaional se ntlnesc i alte tipuri de spaii de cazare, cum ar fi:

Suite (cu variantele: senior suite, family suite, junior suite, royal suite, presidential suite, VIP suite) acestea
fiind spaii de cazare ce ofer confort sporit la preuri ridicate.

Camere alturate (comunicante) care au o u comun, dar i ui separate de acces de pe hol. La noi se mai
numesc i suit, n timp ce pe plan internaional termenul acceptat este connecting rooms, termenul suite fiind folosit
pentru apartamente.

Duplex fiind spaii de cazare organizate pe dou niveluri, la nivelul inferior existnd un salon-sufragerie, iar
la etajul superior cel puin un dormitor.
ntr-o unitate hotelier de regula se ntlnesc urmtoarele tipuri de uniti de alimentaie:

Restaurante (de diferite tipuri, clasic, specializat, cu specific, cu program artistic);

Braserii;

Salon pentru mic dejun;

Salon pentru pregtirea i servirea micului dejun;

Baruri de zi i de noapte;
Cofetrii.
n funcie de condiiile concrete se pot stabili i alte tipuri de uniti de alimentaie cu respectarea criteriilor
pentru tipuri de structura turistic asimilat.
Spaiile rezervate proceselor de producie i administrative includ urmtoarele categorii de spaii :

Spaii de producie - care sunt acele locuri destinate producerii serviciilor solicitate de clieni, care din cauza
particularitii proceselor de producie specifice, nu pot fi produse n faa acestora.

52

Birourile personalului din cadrul diferitelor servicii; Spaii anexe; Spaii tehnice;
Spaiile de producie sunt:

Buctria cu seciile ei;

Laboratorul de cofetrie;
Carmangeria; Spltoria;

Curtoria chimic; Centrala telefonica; Croitoria-lenjeria;

Spatiile anexe sunt locuri gospodreti n care au loc activiti ajuttoare i complementare proceselor de
producie, cum ar fi :

Oficiile cameristelor; Debaralele pentru pstrarea ustensilelor i materialelor de curenie;

Boxele gurilor de evacuare a lenjeriei; Depozitele de mrfuri, frigorifice, de mobilier, de utilaje;

Curtea interioar i cea de serviciu;

Rampa de descrcare a mrfurilor i materialelor;

Spaiile pentru depozitarea i colectarea gunoiului;

Vestiarele personalului;

Grupurile sanitare de serviciu; Scrile i ascensoarele de serviciu;

Spaiile tehnice sunt locurile unde se produc elementele tehnice de energie i ntreinere tehnic care sunt eseniale
pentru funcionarea celorlalte spaii ale unitarii de cazare, cum ar fi :

Staia de alimentare cu ap potabil; Staia de evacuare a apelor uzate;

Centrala termic pentru ap cald, aburi tehnologici i cldura; Generatorul de energie electric;

Tabloul de distribuie electric de for i iluminat;

Rezervoarele de combustibili;

Hidroforul;
Instalaiile de climatizare;
Atelierele de ntreinere: construcii, mecanice, sanitare,
cldur.
Caracteristica departamentelor n hotel
Aa cum am artat mai sus n cadrul unui hotel exist dou tipuri de departamente operaionale i
funcionale:
DEPARTAMENTE OPERAIONALE
Principaele departamente operaionale ale unui hotel sunt:

Departamentul de cazare - este cel care realizeaz i comercializeaz serviciile de cazare i suplimentare
cu plat i fr plat. Acesta include:

Serviciul Front Office (Recepia);

Serviciul de etaj (Housekeeping).

Serviciul Front Office (Recepia) are rolul de a promova i vinde serviciile hoteliere: cazarea i serviciile
suplimentare.
Activitatea Front-Office-ului se desfoar la nivelul urmtoarelor seciuni (sectoare de activitate):

Receptie;
Concierge;
Cas - facturare;
Rezervri;
Centrala telefonic.
Prezentate: n mod succint, activitile specifice acestora sunt:
o
primirea i prelucrarea comenzilor de rezervare;
o
gestiunea rezervrilor;
o
evidena clienilor i a situaiei camerelor;
o
primirea turitilor, alocarea spaiului i nregistrarea clientului;
o
prestarea unor servicii suplimentare clientului: oferirea de informaii, preluarea i transmiterea mesajelor i a
corespondenei, trezire la ore fixe, rezervri de locuri etc.
o
primirea i rezolvarea reclamaiilor;
o
nregistrarea n contul clientului a contravalorii serviiciilor prestate;
o
emiterea notelor de plat i a facturilor;
o
ncasarea contravalorii serviciilor prestate clientului;
o
realizarea comunicaiilor n interiorul i exteriorul hotelului prin telefon, fax, telex;
o
ntocmirea situaiilor i a rapoartelor zilnice, precum i a statisticilor specifice.

Serviciul de etaj (housekeeping) asigur curenia, amenajarea i ntreinerea spaiilor hoteliere.

Activitile acestuia se desfoar la nivelul urmtoarelor sectoare de activitate:

Spaii de cazare;
Spaii de folosin comun (publice); Spaii anexe i de depozitare;

Lenjerie;
Spltorie.
Activitile specifice:
o
curenia i igienizarea spaiilor de cazare i a celorlalte categorii de spaii hoteliere;
o
ntreinerea dotrilor i a amenajrilor spaiilor de cazare;
o
ntreinerea i gestionarea lenjeriei aferente prii de cazare a unitii;
o
prestarea unor servicii suplimentare specifice.

53
n msura n care departamentul cazare integreaz i alte servicii: spltorie, piscin, frizerie, coafur este
vorba despre un departament de prestaii.

Departamentul de servicii suplimentare

n cadrul acestuia se desfoar o serie de activiti specifice cum ar fi: comercializarea unor mrfuri, a unor
pachete de servicii turistice, servicii de ticketing, fitness, piscina, frizerie, coafur etc.
Ele sunt prestate la nivelul:
- magazinelor;- ageniilor de voiaj;- agrementului;- centrelor de igien i ntreinere;- centrelor de tratament.

Departamentul de alimentaie
Compartimentul de alimentaie vizeaz producia i comercializarea unor preparate culinare i buturi prin
intermediul restaurantelor, cofee-shop-urilor, barurilor .a., precum i prin serviciile banchete i room-service.
Organizarea acestuia include urmtoarele sectoare de activitate:
-spaii pentru recepie depozitare specializate pentru diferite produse;
-spaii de producie culinar n cadrul crora se individualizeaz urmtoarele zone de lucru:

prelucrare primar;
buctrie cald; buctrie rece (bufetul); carmangerie; cafeterie;

patiserie - cofetrie.
Spaii de servire:

restaurante;
banchete.

saloane pentru mic dejun;

baruri;room-service; minibar.

catering

organizare

Activitile desfurate n cadrul acestora, prezentate succint, sunt:

- aprovizionare;- depozitare i conservare;- producie culinar;- servire, promovare, desfacere.
DEPARTAMENTELE FUNCIONALE
Principalele departamente funcionale ale unui hotel sunt:
1. Departamentul vnzri - marketing are rolul de a genera noi ncasri pentru hotel i de a realiza aciunile de
promovare (publicitate, promovarea vnzrilor, relaii publice).
Activitile specifice desfurate n cadrul acestuia sunt:
ncheierea contractelor privind organizarea de congrese, conferine, sipozioane;
organizarea i asistarea derulrii aciunilor contractate;
crearea i promovarea imaginii de marc;
elaborarea studiilor privind profilul i preferinelor clienilor.
2. Departamentul resurse umane - rolul acestuia este de a realiza politica n domeniul resurselor umane: selecia,
recrutarea personalului, normarea muncii, elaboarea standardelor, perfecionarea .a.
3. Departamentul comercial - ndeplinete functii de aprovizionare i de gestiune a stocurilor.
4. DepartamentuI financiar - contabil ndeplinete toate funciile referitoare la evidena i controlul plilor.
5. Departamentul securitate - este responsabil de sigurana i securitatea clienilor, a vizitatorilor i a angajailor
hotelului.
Activitile desfurate de acesta sunt n principiu:
asigurarea securitii fizice a clienilor, a vizitatorilor i a angajailor n perimetrul hotelului;
utilizarea mijloacelor moderne de supraveghere i alarm;
realizarea unui program de instruire a personalului hotelului privind prevenirea i modul de aciune n caz de
pericol (incendiu, cutremur, inundaii, jaf, atac terorist).
Departamentul "Securitate" poate fi inclus n organigrama hotelului sau poate fi asigurat de personalul
specializat de paz i securitate prin intermediul unor firme de profil cu care hotelul are contract de colaborare.
6. Departamentul ntreinere tehnic are rolul de a asigura funcionarea optim
a
instalaiilor,
echipamentelor, mobilierului, accesoriilor din spaiile hoteliere.
Activitile specifice acestuia sunt:
- ntreinerea instalaiilor sanitare, a instalaiilor electrice;
- ntreinerea sistemelor de nclzire i climatizare;
-remedierea defeciunilor;
- ntreinerea echipamentelor specifice din spltorie - curtorie.
n cazul hotelurilor de mici dimensiuni, structura organizatoric este mult simplificat pentru c, n esen,
activitile sunt aceleai, dar unele dintre ele au o frecven mai mic de realizare.
45. Procesul de recepie a clienilor n cadrul hotelului. Recepia de plecare/Check-out

54
Departamentul de la receptie este denumit si front-desk sau comptoir. Amplasamentulacestuia este
important, putand fi benefic in cadrul holului hotelului pentru a evitaaglomeratia la nivelul desk-ului unic. Este
primul serviciu cu care intra in contact direct cu clientul in momentul in care ajunge la hotel.
Principalele sarcini care revin receptiei sunt:
- intampinarea si cazarea clientilor;- vanzarea facilitatilor si serviciilor specifice hotelului:
-mentinerea unei evidente a inregistrarilor rezidentei clientilor;
-furnizarea de informatii necesare pentru celelalte sectoare ale front-office-ului saucelelalte departamente din hotel.
n momentul in care clientii ajung la hotel, de obicei dupa o calatorie obositoare,acestia doresc sa se cazeze
cat mai rapid si mai eficient, respectiv mai putine formalitati. n acest sens, o functionare buna la nivelul procesului
de receptie va asigura o primaimpresiefavorabila la nivelul clientului cu privire la serviciile hotelului. De
aceea,departamentul de receptie trebuie sa asigure o informare clara si simpla cu privire la produsul de cazare
oferit,sa antreneze clientii in procesul de inregistrare si sa raspunda cu promptitudine la cerintele clientilor.
Scopul inregistrarii este de a evidentia sosirea clientului si sa confirme informatiilepersonale, precum si de a
satisface o cerinta legala.
Formularul de inregistrare acazariiclientului in cadrul hotelului difera ca forma si aspect, dar trebuie sa
contina urmatoarele date referitoare la voiajor :
-Data de sosire si plecare - se poate obtine din formularul de rezervare si poate ficonfirmata de client.
-Ora de sosire - stabilita de catre personalul de la receptie,
-Numarul de camere - este confirmat de catre client,a Tariful pe camera - pentru clientii cu rezervare se va inregistra
tariful la care s-afacutrezervarea, pentru clientii intrati in hotel se va stabili tariful in momentul deinregistrare,
-Numarul de persoane - trebuie avut in vedere ca numarul de persoane poate sanu fieacelasi cu tipul camerei,
respectiv numarul de paturi. De exemplu, un client poatesa fiecazat intr-o camera cu doua paturi platind un tarif de
ocupare pentru o singurapersoana, sau trei persoane se pot caza intr-o camera dubla, cerand un patsuplimentar,
-Garantie, avans - daca s-a platit un avans pentru rezervare, atunci suma trebuieinregistrata. Cu aceasta ocazie
personalul de la receptie poate sa confirme plata inavans,
-Numarul camerei - inainte de a completa formularul de inregistrare, receptionerultrebuie sa atribuie camera de
cazare in conformitate cu cerintele clientilor,
-Numele, Adresa, Numarul de pasaport, Data si Locul de nastere - sunt importanteatunci cand voiajorii sunt straini,
iar receptionerul are obligatia de a verificapasaportulacestora.a Nationalitatea - se cere prin lege sa fie inregistrata la
sosirea clientului,
-Plata - este importanta pentru administrarea platilor si incasarilor hotelului,
-Destinatia urmatoare - este importanta pentru hotel, deoarece poate constitui ooportunitate pentru un lant hotelier,
asigurandu-se rezervarea prin receptiahotelului,
-Semnatura clientului - este importanta pentru ca asigura faptul ca voiajorul a cititsi aaprobat detaliile inregistrate la
receptia hotelului,
-Semnatura receptionerului - orice problema aparuta in urma inregistrarii unui client trebuie sa aiba un responsabil,
prin aceasta semnatura, hotelul se asigura deasumareaacestei responsabilitati de catre angajati.
La acceptarea cazarii grupurilor de turisti, care aduc un volum mai mare la nivelulinregistrarilor de cazare,
managementul hotelului trebuie sa stabileasca in functiede rata deocupare previzionata care va fi perioada in care se
poate accepta astfel de cereri.
Alti factori de care trebuie sa se tina seama sunt: perioada in timpul saptamanii, durata decazare,numarul de
camere cerute, utilitatile, serviciile achizitionate, tariful respectivdiscount-ul aplicat. Caracteristica pentru astfel de
grupuri este uniformitateaserviciilor asigurateclientilor. Aceasta conduce la formarea unor pachete standardizate cu
preturireduse.in conditiile in care grupul necesita maximum 12 camere, atunci inregistrarea sepoaterealiza la nivelul
front-desk-ului, in rest se asigura o sala speciala pentru aceastaactivitate,de obicei o sala de intalniri. Oricum receptia
se poate pregati inainte de venireagrupului sisa organizeze cat mai eficient intregul set de operatii necesare.
Receptia de plecare/Check-out
La plecare clientului din hotel, procedura de receptie a plecarii reprezinta si ultimulcontact al
departamentului de front-office cu clientul. Este momentul in care se stabilesc ultimele detalii cu privire la serviciile
oferite clientului si cand se pot afla informatii legate de experienta lor in cadrul hotelului. Prima si ultima impresie
este cu siguranta importanta pentru formarea unei atitudini favorabile a clientului si este important pentru personalul
de la receptie sa mentina o relatie calda, primitoare, de comunicare eficienta cu acesta.
Principalele aspecte de care trebuie sa tina seama receptionerul la plecareaclientului sunturmatoarele:
0 Sa salute clientul si sa zambeasca, intotdeauna sa incerce sa utilizeze in acestsensnumele clientului;

55
0 Sa confirme datele legate de client (de exemplu numele si numarul camerei)precum si serviciile oferite acestuia, pe
baza fisei de cont a clientului;
0 Sa verifice data de plecare, deoarece unii clienti sunt nevoiti sa plece mai repede,iar celelalte departamente trebuie
informate in acest sens;
0 Sa verifice daca plecarea intarziata a clientilor aduce un cost suplimentar pentruclient;
0 Sa verifice costurile suplimentare atasate serviciilor din camera: mini-bar, miculdejun, nota telefonica, spalatorie.
0 Sa se asigure ca s-a realizat predarea cheii camerei de hotel si ca s-au inapoiatvalorile depozitate;
0 Sa inmaneze clientului fisa de cont pentru ca acesta sa o poata verifica;
0 Sa verifice daca voiajorul doreste sa faca o alta rezervare la destinatia urmatoare,mai ales cand este vorba de un
lant hotelier;
0 Sa actualizeze datele din inregistrarea cazarii clientului. Fara alte reglementari sau intelegeri exprese, camerele
rezervate pentru clientitrebuiesa fie pregatite pentru acestia pana la ora 15, iar camerele clientilor care
pleacatrebuieeliberate inainte de ora 12. La solicitarea clientilor, si cand hotelul nu dispune altfel,respectiv fara plata,
conform practicii internationale, se pot aplica si tarife speciale pentru ramanerea dupa ora 12 in camere, astfel:pentru ramanerea pana la ora 15 se va incasa 25% din tariful cazarii/noapteaplicabil,minus micul dejun;- pentru
ramanerea pana la ora 18 se va incasa 50% din tariful cazarii/noapteaplicabil,mai putin micul dejun;- pentru
ramanerea dupa ora 18 indiferent la ce ora va pleca clientul, se va aplicatariful total, inclusiv micul dejun.
46. Serviciul de alimentaie n hotel
Serviciile de cazare i alimentaie au un rol esenial i primordial n ansamblul prestaiei turistice, fiind prin
natura i coninutul lor, serviciile de baz ale consumului turitilor la locul de petrecere a vacanei. n teoria
turismului, pentru a desemna n mod unitar aceste dou categorii de servicii, se folosete termenul de ospitalitate.
Ospitalitatea reprezint un ansamblu de activiti comerciale care asigur cazarea i/sau servicii de alimentaie
persoanelor aflate departe de cas.
Teoria turismului consider c industria ospitalitii cuprinde deopotriv activiti orientate ctre obinerea de
profit (cele ale hotelurilor comerciale, restaurantelor etc.) i afaceri non-profit (cazarea i alimentaia n spitale,
universiti i alte instituii, catering industrial pentru birouri i fabrici).
Hotelul este cea mai reprezentativ structur de cazare turistic. Hotelul este o unitate care ofer servicii de
cazare i mas oricrei persoane care accept s plteasc tariful pentru serviciile oferite, fr a fi necesar existena
prealabil a unui contract.
Pentru a asigura clienilor o gam larg de servicii, un hotel este mprit n mai multe departamente.
Activitatea n cadrul departamentului de alimentaie se desfoar la nivelul spaiilor de producie (buctria) i a
spaiilor de servire (saloane de servire, baruri). n hotel, o buctrie poate s deserveasc mai multe de uniti de
alimentaie public.
Marile hoteluri (de lan), n cadrul crora funcioneaz o varietate de uniti de alimentaie, au o buctrie
principal, unde se obin preparate i semipreparate care vor fi finisate n buctriile-satelit. Activitatea acestor
buctrii-satelit const n pregtirea preparatelor care le particularizeaz oferta i finisarea preparatelor livrate de
buctria - principal.
Regula fundamental de igien exclude orice ncruciare a:
-circuitului materiilor prime care necesit operaiuni de curire, cu circuitul materiilor prime curate;
-circuitului deeurilor i a resturilor cu circuitul materiilor prime i preparatelor;
-a tuturor celorlalte circuite cu circuitul clienilor.
47. Premisele i elaborarea studiului de fezabilitate
Fezabilitate character realizabil a unor lucruri.
Studiul pieei hoteliere
Analiza mediului socio-economic
Studiul de fezabilitate efectuarea unei analize complexe de marketing, comerciale, tehnice, financiare i de
management a unui obiectiv de investiie (hotelul) i a factorilor angajai (resurse umane resurse material i
energetice, resurse financiare) cu menionarea aspectelor juridice desfurate pe un anumit orizont de timp, lund n
consideraie, inclusive factorii de risc i incertitudine. O investiie hotelier este de dimensiuni prea mari pentru a nu
fi temeinic argumentat.
Studiul de pia este primul demers al iniiatorului unui proiect. Obiectivul studiiului de pia cu privire la un
proiect de hotel const n determinarea oportunitii de pia, definirea i poziionarea comercial a viitorului produs
hotelier. Cu alte cuvinte aceasta presupune determinarea strategiei de pia:
Gradul de ocupare a viitorului hotel i categoria de clientel vor depinde n cea mai mare parte de
amplasament. Astfel alegerea amplasamentului este o decizie de maxim importan.

56
I)Tipurile de amplasament:
-ntr-o zon de interes turistic unde exist cererea nesatisfcut (centrul oraelor, staiuni turistice .a.);
-n vecintatea cilor de comunicaie, autostrzi, aeroporturi, gri etc. inclusiv cu deschiderea a noi autostrzi, lucru
ce se ntmpl n rile n curs de dezvoltare;
-acolo unde se dezvolt o activitate industrial sau comercial indiferent de cadrul peisagistic, clientela fiind alctuit
din oameni de afaceri (de ex: zone petroliere n deert, platforme industriale);
Amplasarea construciilor n cadrul localitilor se face potrivit regulamentului general de urbanism.
II) Studiul mediului:
-mediul geografic resurse naturale, peisaje, clima;
-mediu demografic vrsta, repartiia populaiei active, soldul migratorilor, disponibilitatea forei de munc
specializate;
-contextul economic importana sectoarelor de activiti, identificarea marilor ntreprinderi i starea lor de
sntate;
-infrastructura i transporturile studio al dezvoltrii reelei rutiere de ci ferate i linii aeriene;
-activiti i produse turistice zone de atracie, cele mai principale, principalele activiti turistice din zon
proiectele de viitor, existena ageniilor de turism etc.
Pentru fiecare punct n parte se va urmri evoluia pe ultimii ani 5-10 ani i care sunt previziunile pentru viitor.
III) Oferta (concurent):
-hotelurile
-nr. de hoteluri, repartiia pe categorii, capacitatea total de cazare;
-repartiia teritorial;
-forma de exploataie individual, lan hotelier voluntar, lan integrat, franciza;
-nivelul de comfort;
-vechimea hotelurilor;
-prestaiile nr. de camere/locuri, activiti anexe sli de reuniuni, butiquri etc.;
-dinamismul profesiunii vrsta i motivaia proprietarilor exploatani sau iniiative private sau proiecte de viitor ;
-variaiile nivelului a activitii hoteliere sptmnale, lunare, anuale;
-preurile practicate n zon.
-alte forme de cazare:
-natura lor (motel, pensiuni);
-nr. lor;
-repartiia teritorial;
-capacitatea de primire.
Cererea (clientela):
-cantitative (aspecte) ce pot fi rezumate prin ntrebrile ci?, unde? i cum?
-nr. de turiti i originea geografic;
-destinaia repartiia teritorial i forma de cazare aleas;
-durata medie a ederii, sezonalitatea i frecvena sejururilor.
-calitatea
-structura clientelei: vrsta, structura socio-profesional veniturilor;
-forma de turism practicat;
-mijlocul de transport folosit;
-calea de acces la produs prin birou de rezervri, agenii de turism etc.
-se impune ca informaie cu privire la ofert; s fie confruntat cu informaie cu privire la cerere; se determin
cererea suplimentar de camere de hotel pentru urmtorii 5 ani. Procedura n alimentaie pentru urmtorii ani.
IV) Definirea produsului:
-determinarea segmentului de clientel;
-localizarea;
-tipul de hotel ales nou/renovat, categoria, capacitatea de cazare;
-forma juridic privat/public;
-nivelul de calitate al prestaiilor;
-dotrile i serviciile;
-ambalajul produsului/decorul, arhitectura.

57
Studiul nu trebuie conceput ca un model. Studiul mediului poate fi realizat i prin intermediane unei analize
a mediului social-economic turistic, prin analiza unor indicatori i identificarea situaiei de punctare sau slab pentru
fiecare indicator n parte.
Studiul mediului confer un prim-indiciu cu privire la valoarea de pia a hotelului proiectat.
48. Caracterizai principalii indicatori de gestiune ai activitii hoteliere
n activitatea de gestiune, pot fi ncadrate patru serii de indicatori:
-investiie;
-volumul de activitate;
-cheltuieli;
-rentabilitate.
Investiie plasare de capitaluri n ntreprinderi cu scopul obinerii de profituri. Din punct de vedere al
efectelor ateptate, investiiile pot fi:
-de extindere dezvoltarea prii de pia a ntreprinderii prin construirea de pia a ntreprinderii prin construirea de
corpuri de cldire i camere suplimentare;
-de modernizare prin adaptarea ofertei la noile nevoi ale clientelei;
-de nlocuire schimbarea unui echipament uzat cu altul de acelai tip.
Tot mai mult ns, noirile sa fac cu includerea unei componente de ameliorare, ceea ce transform investiia
de nlocuire n cea de modernizare.
Categoriile indicatorilor de investiie:
-investiii de capacitate
-investiii de extindere
-investiii de productivitate (care asigur economisirea factorilor de producie)
-fora de munc
-materii prime, etc.
Indicatorii investiiei pot fi considerai urmtorii:
-structura costurilor (bugetului) de investiie n structura bugetului de investiie se include:
-terenul (10-15% sau mai puin, variabil n funcie de amplasament);
-investiia imobiliar (70-80% din total) asigur crearea patrimoniului imobiliar: teren, racordare la reele, amenajare
exterioar, construcie etc.;
-investiie mobiliar (20-30%) privete nfiinarea fondului de comer.
Nevoia de fond de rulment este cuprins n bugetul de investiie total, dar deine o pondere relativ redus.
Fondul de rulement (FR) reprezint acea parte a capitalului permanent destinat i utilizat pentru
finanarea activitii curente de exploatare. Acesta poate fi anticalculat i efectiv utilizat.
Nevoia de fond de rulment (NFR) este element de activ. NFR reprezint activele circulante care trebuie s fie
finanate din fondul de rulment. NFR=active circulante fr disponibiliti din care se scad datoriile curente,
-nivelul sczut al stocurilor (mai ales ntr-un hotel fr restaurant);
-plata furnizorilor la un interval care poate ajunge la 60 zile;
-ncasare fr ntrziere a prestaiilor,
-genereaz frecvent un excedent de fond de rulment.
Hotelurile bine administrate obin o asemenea resurs de trezorie la nivelul a 10-20 zile de cifra de afaceri.
Investiie specific nivelul investiiei specifice pentru o camer este n funcie de:
-categoria de ncadrare;
-prezena sau absena restaurantului;
-tipul grupurilor sanitare (individuale sau comunale).
Suprafaa medie a camerei depinde de:
-categoria de ncadrare;
-structura spaiilor de cazare (numrul de locuri).
Raportul ntre numrul de locuri la mas i numrul de camere se situeaz n general ntre 1 si 2, adic Nr. de
locuri la mas n restaurant < Nr. locurilor de cazare > Nr. de camere.
Pentru o reparaie capital, bugetul de investiie se ridic la nivelul a 50-70% din cel al unei construcii noi,
exclusiv terenul.
Dup darea n funciune a hotelului, indicatorii volumului de activitate se consider:
-Raportul ntre volumul investiiei i cifra de afaceri a primului an de funcionare (pentru hotelurile care include un
restaurant este general acceptat la nivelul de 2,5).

58
-Gradul de ocupare (rata ocuprii) se exprima de cele mai multe ori procentual, msurndu-se prin formula: Ro =
(capacitatea ocupat/capacitatea disponibil)*100%
-Capacitatea de cazare se refer fie la numrul de camere, fie la numrul de locuri.
-Rata ocuprii camerelor (Roc) = (nr. de camere ocupate ntr-o perioad dat (zi, luna, an)/nr. de camere
disponibile)*100%
-Rata ocuprii locurilor (Rol) = (nr. de numr de nnoptri/numr locuri disponibile n perioada respectiv)*100%
nnoptarea reprezint fiecare noapte pentru care o persoan este nregistrat indiferent daca fizic este sau nu
n camer. n hoteluri, este preferabil determinarea ratei ocuprii camerelor (Roc), n timp ce n unitile cu un nivel
de confort mai sczut, cu camere comune (cabane), este recomandabil calculul ratei ocuprii locurilor (Rol).
Indicele de frecventare (If) = nr. de nnoptri /nr. de camere ocupate
De regul valoarea sa este cuprins ntre 1 i 2, exprimnd numrul mediu de clieni care stau ntr-o camer
ocupat la un moment dat.
Durata medie a ederii (sejurului) Dm = nr. de nnoptri /nr. de sosiri de turiti
Tarifele afiate ale camerelor (standard rate) tariful pltit de ctre clienii individuali sosii pe cont propriu,
care nu beneficiaz de nici o nlesnire.
Pentru o camer cu 2 locuri, tariful afiat poate fi difereniat n funcie: de regimul de nchiriere, la 2
persoane sau pentru 1 singur persoan. Tariful afiat are caracter de tarif maximal.
Tariful mediu real al camerelor Tmr = cifra de afaceri anual din cazare /nr. de camere ocupate
n cazul contractelor ncheiate cu ageniile de turism, suma care revine hotelului este n medie cu 10% mai
mic dect tariful afiat achitat de client. Chiar i clienilor pe cont propriu li se pot acorda reduceri. Programul de
marketing specific Lanurilor Hoteliere, prevd reduceri de tarife la hotelurile din lan, tariful mediu real
reprezentnd 55-65% din media tarifelor afiate n scdere.
Venitul din cazare pentru o camer disponibil (Revenue per Available Room)
RevPAR = cifra de afaceri din cazare /nr. de camere disponibile = (nr. de camere ocupate Tmr )/numr camere
disponibile =Roc Tmr
RevPAR se calculeaz de regul la nivel de o zi sau pentru un an.
Cifra de afaceri total anual, care revine unei camere disponibile.
Cifra de afaceri reprezint volumul ncasrilor din activitatea proprie ntr-o perioada de timp (ncasri efectuate la
preul pieei).
Cifra de afaceri nsumeaz toate ncasrile rezultate din acte de comer:
-vnzri de bunuri materiale;
-prestri de servicii;
-depuneri la bnci i instituii financiare;
-acordarea de credite;
-operaiuni bursiere.
Raportul dintre tariful mediu real i investiia specific pentru o camer nu trebuie sa se situeze sub valoarea de
1/1000.
Numrul mediu de clieni servii n restaurant la fiecare dintre mesele principale.
Preul mediu al unei mese la restaurant: Pmr = cifra de afaceri n restaurant/nr. de clieni servii
Structura cifrei de afaceri totale.
INDICATORII DE CHELTUIELI
Clasificarea cheltuielilor se face n funcie de variaia lor la modificarea cifrei de afaceri. Variaia
cheltuielilor la modificarea volumului activitii genereaz urmtoarele categorii:
Cheltuieli de structur sunt cu caracter fix i stabile pe termen lung:
-Chirii;-Taxe;-Asigurri; -Amortizri;-Cheltuieli financiare;
-Salariile personalului administrativ angajat permanent, chiar i n perioadele de nefuncionare a unui hotel sezonier,
cum sunt directorul i paznicul etc.
-cheltuieli de activitate (operaionale). Aceste pot fi: fixe i variabile.
Principalii indicatori de cheltuieli pot fi grupai n 4 grupe :
-Cheltuielile de personal;-Cheltuielile aferente mijloacelor de exploatare;
-Consumul de materii prime alimentare i buturi (costul mrfurilor);-Cheltuielile promoionale.
Cheltuielile de personal se bazeaz pe numrul personalului. Nivelul indicatorilor depinde de:
-prezena sau absena i tipul unitilor de alimentaie;-mrimea hotelului;
-categoria de ncadrare;-rata ocuprii;-gradul de externalizare (se recurge la serviciile unor prestatori specializai
pentru splatul lengeriei etc.);-nivelul mediu al salarizrii n ara respectiv.

59
Consumul de materii prime alimentare i buturi (costul mrfurilor) este pus n eviden prin rate costului de
achiziie (ponderea consumului de materii prime i buturi n cifra de afaceri aferent fa TVA).
n general rata costului de achiziie se afl n relaie invers proporional cu rata cheltuielilor de personal,
aceasta crete odat cu reducerea categoriei de ncadrare.
n restaurantele populare sau familiale costul de achiziie depete cheltuielile de personal.
n restaurantele de lux, cheltuielile de personal sunt mai mari dect costul de achiziie.
Cheltuielile aferente mijloacelor de exploatare privesc punerea la dispoziie a patrimoniului mobiliari
imobiliar. Majoritatea acestor cheltuieli au caracter fix.
Dintre cheltuielile aferente acestei grupe fac parte:
-chiria;-asigurrile;-cheltuielile financiare;-amortizarea;-impozitele pe cldire i pe teren;-taxa asupra mijloacelor de
transport;-televiziune.
Unitile de alimentaie achit taxe de comercializare, difereniate pentru buturile alcoolice sau cafea i
igri. Tot la aceast categorie se atribuie:
-tarifele de autorizare:
-din punct de vedere al prevenirii i stingerii incendiilor;
-sanitar,
-veterinar,
-al proteciei mediului
-al proteciei muncii)
-taxele pentru eliberarea certificatelor de construcie i a certificatelor de urbanism,
-taxa pentru eliberarea licenei de fabricare a produselor alimentare,
-taxa pentru serviciuk public de radio i TV,
-tarifele pentru difuzarea prestaiilor muzicale i audiovizuale;
-impozitul pe spectacole (discoteci, videoteci) etc.
Ansamblul cheltuielilor din aceast grup reprezint 30 35% din cifra de afaceri a primului an de
funcionare, depind 40% n cazul hotelurilor fr restaurant. Ulterior nivelul acestor cheltuieli scade.
Cheltuielile promoionale reprezint 2-6%, chiar i 8% din cifra de afaceri. Dac pentru un hotel nou,
activitile de marketing vnzri trebuie s fie mai susinute (pot ajunge la 12%din cifra de afaceri), atunci pentru
un hotel vechi cele care cresc sunt cheltuielile de ntreinere.
INDICATORII DE RENTABILITATE
Pragul de rentabilitate (punctul critic) este rata ocuprii pentru care nu exist nici profit, nici pierdere.
Determinarea sa are la baz disocierea cheltuieli fixe - cheltuieli variabile. n acest punct cifra de afaceri
egaleaz chieltuielile totale. A aprut n calculul economic n anul 1903 n SUA.
Cifra de afaceri reprezint volumul ncasrilor din activitatea desfurat ntr-o anumit perioad de timp (de
regul un an).
Rentabilitatea reprezint efectele obinute raportate la eforturile fcute.
n dependen de rezultat, rentabilitatea poate fi pus n eviden la mai multe niveluri ale rezultatului. Fiecare nivel
al rezultatului poate fi raportat la:
-Cifra de afaceri, n acest caz se determin