Pas SERBAN PAPACOSTEA GENEZA STATULUI IN EVUL MEDIU ROMANESC Studii eritice Lele EDITURA DACIA CLUE-NAPOCA, 1988ator feta seman 2 © intron documentars n iatry emer Madore & Insemeeres To Momne wa bones romani dn rancvenia; 1 tncepunrl ste, mobanense. Coniderai pe margnes wna aver Qneepatart pelt comerite THe Remdneys $i Moliows (ects Intrgist t eutnantre, We irc & romnnlor in eval medi to Conn smarts Toma i eve nia ae etait internationale i rishi buena Eutopel In seiite XIVAV 2pcuVINT INAINTE egy it tt Stl ee et ute ot Ser ei tone at eee ae fel al ce Sait teers do ae Se ln dead a age ae iar Sn 3% Mate irs cory om pel SS Seal not ana eek Sate Cet tae ectuin wt comin mei wa is SE aa eee ede i etal ebort Se ta gaa gt Siri on a uy al i yal da ae Peden ities at cba ely vrs ta tena ota eth ae Sa Srl See, ils is age eee at tne oa eset ee Saas ee nan ima ts tii os ig les ty ge rae Mee gt i lr tp eee ee RICO ma, eae Sn tae, ata et pS a i a oa ‘ost oop inte oa en pute 5 ‘unfornats Miran Costin, care a ingstes cit de primes ete pentru 0 CStectstae ste eujundatteeyiSn cnhnereeal nestor Con- ‘Santin Cantanttino, care © iontfcnt cn Mortal daa seoae oct re ‘ut cin sprapataa itr, Dintre Cantey are a pus aefoune toate ‘Snursed"eruages nema sle pontra a ipl sees fen Gngene ex Tigo eave i Incluia. La renea for, cant" toriograiet roman ate sul informatics evs tor septa curse Ia tecutal mat Indepartar of poporlat non 9 in tnenelereasttelor sae. Ean ext ‘Pl fe are tortgrofia eontemporand me treba it de itr Fe tinge reinnorren documenta, tnteleperee mal cuprincttoare a clon romness din vremen inémeur sine di coretarea Tar tm onesinnle de tarde generale sora le opartin H din desprinderen cov ‘tlatllor tise destinele civescor fragments police le poporat ro: Inn in prooceal comttaird ard Romane! Moldove, Na set timetable direct avind ta foja exempl color mai ssid pede ‘esol tn ocet domentu de corcetae we - “a's irecut. pe care Woreroash, sina trict o permanent enim top orc ad deen pane eae ferpretares jopscor, ir acti, ia rind ey atrege reine interpre taelor: Cnsitaren'esjientectbie te tnerpetare stu naar et erste de fa un statu Ina on tnele anpcte Specie, Armonteares for Bota realize sper inte inerare de oncomblu Eonmarats chert fe Serine ma nar de aa ‘Stl cuprine aestvolum se refer precdee fa fara avon sta a proces de constitute tatelor romney st omume tae don Sumatole scott iV, ind se delenit fimstete lor serra tae dome pt clnd Cxstnja lor de sine stator @ fort conseraté prin tas tape patie 1 Blrcens corespunsatoae. Crees seus urares, im Gxotbren for isons, uncle dine realeite pice, emacs 9h ule flrale eomodate fa vremen comsituara sation Un alt state soiaad ‘erate itoie ponerah at Storit romanest in seolte XIV RU. mn ‘frst, un sade meat inftisocotsuccintprocerad aru el gebese ste felor romdnoyt mare etope ale tnorpretr sale Ge eis gindirea teri romance ‘hn indo ici ernie si omisiunilecomsaiate in nele_ din sto die Vaitateexle propri 9 its Care au surente sponta seu pr Ine {ertentie terse coope ee procul editors i gind de mutsumve ke indeepla im tnhetore, cre pricteni care mean afi im Gierie ohipury fa defiteoren sven roa cst 3 aseGENEZA STATELOR ROMANESTI: SCHITA ISTORIOGRAFICA, ‘SHISTORICA® Intemeirea unor wate prop de citee romani in evsl medi, pring ir-un excupiional eft de despresuore de sub dominayite stay fost faptii deity istoriet ational, care salvo iis existent Bopors lot ron fnsemattaten Strick procul expliatacia Be cae Sexeritel-oabuprs unora din represoman ey fle sen a torioe raft romtne moderne, ogdan Potieica Hardey. Alexandra D. Xeno bol, Dimitre Oncal, Nicolae Torge, Gheorghe 1, Bean slot doar no- ole cele mal itustre dintr-o petedé de toric care, to ullimee decent fle secolluttrecut i in curs seclulat nostra, sea Indnat eforturle incertritanevojoase de_a ageza pe baoe ct rma slide flelegeres gene: 2 statulul In fstora Toméneascd in dubla 2a intruchipare: fara Soma eased Moldova. Datorta cercetirilor for Taborioase, interpretarea Aacestt complicate chestivnt a Latoriel romnesti trecut in afera fe: Iesurtor medievate In cea a stinet modem ‘storiogratia roména madera fact is in aceasth privints de- eit si denvolte interesl puternc manifestat pentru geneca Statlor rox Imtneyi de scrsul storie romanese din a dous fumatate » secolghal XVIT Si din primele.deceni ale secourat XVI. Avintal istorigesfc m+ Bese in sees ene, pirat de puternice asprale spre emancipare Rational de sub dominla okomandy sa indreptatfiese spre problema Inceputurto, cele ale nesmulel cele ale stati, cu convingerea cy be tomelia sigurd a freeutull, restaurat Im demmititea Sor se va putea Fevema vitor de bertate al neamult. Din acest Kee cilultoare ‘eplrat intogul curentistorogafc atonal boerese Grgore Ure: , Miron Conti, Nicolae Coatn, Constantin, Cantacazino # Dimitris Pe sda ete te : ae intr cn “ai conser od 2 ‘Cantemir au fost reprezentantt de frunte ai acest direct Istoriografi- Serpe care avea so sgrame repel fonaito dtc septa din cre ‘Orit de tnsemnata tnsi pentru dezbstorea eriginilor stall, con- tribute serisuul istorie romdnese din epoca suits cronicarilor ‘nu & fest, la Findul ci, deett rodul dezvoltie nor ridirini mal vechl, din vreines chiar a consttuirl Taeit Roménest; 1 Moldowes in secotul XIV sLavafirmat Tor i secolele XV si XVI. In inaiqh-contemporaaeitateaal- aiuind Tar Romanesti s Moldovet ifm corsa secolultn wemator Iintrupat 9 tradite co privire Ia sparita relor dows state, vines iso Fed prima asuora genezel lor, care aves si constitiie mageeia de baal Sezbateri istoriogeatce pind in nlele noaste. '/ Bvolutia inelegers consttuirsstatelor romAnesti medievale ¢ par cus; coential, tees tape: cen a traditieh medieval, care a pus in centr] vintémeieri™ tema devealectatut; cea a) seal poavise, care’ a reds Eonsiderabit roll deseslecatutey ford el ge x tot, deplasind con” {el do greutate al serotirs Ge la eveniment la procesul stork: In sfir= Sit.coa a sintesel dintze cele dows tending care @ tulegrat dosedlcatad {in evotusia onterioarh a socetfit romanest, Sescoperind consul adine tl ‘raditel medieval. | Prima etapi, a traditiel, care coincide ev indelungatul interval al parties Tart Romanests'a Moldoves $1 al existenfal lor ea slate se arate, a cunoscut dou stad: ea gindind istorie exprimate in. vey- fnint siavon "= vrermea slavonism ulus cultiral pind in secolal XVI cea a seisulul toric in hina romnd, in svolele XVII 3) XVHL. Cee Sint, cea mai pin explorats, ¢ st cea mai greu de reconsttut, dat f fd earscteral Tacunae Si vag al formate pe cave nova transmis Vic Thine epoch slavonismut eultural treble reconstituita din elemento Ultra st totodats Yearte disporate “Asadar, cum au infelea contemporanit si generale dia urmatosrele Gout secoleatemelereas Riri Romanest s'a Moldovel? ‘Pentru ine, restrinsel lite Inelectule a socetilromanesti din fpoca slavonisinutul cultural, Intemeierea statelor nena deci melee ene al unui complex de Wei Istoren-poitce #1 anume tn element dex Svat, Orit de insemnat ea refactat in mintes ot, statule tact er {eles ‘ea podus at unui Popon,anome al poor omén. Problessa pei ‘ordila in ginaitea vremil th concordanj ey inteeaga mestalitate srhaic- ‘medieval, ern cea a entitaitetnie aflate Ia temelie statulut i aname fea origin et Gorigo gentis*). Formata Intr-ur sistem de idl tore fice din care, free, cea de evolute lipsea, gindiea istoric medieval Sula eriginis rolol deciiv fn destinul colvetvieslor ce si al indivi dilor, Pontes romnis nordéunarent ca de altel st pentra reptesentanti Siddistvent al romanitail, deca istoriea fundamentala a fort, din acest prima etapa culturala identifeabila, cea a originltromane, explleath pr ‘ucerivea §coloniarea romanaIn trecoren sn prin Trgoviste tn 1592, ifalianul Francesco della Valle 4 aflat de 1a interlocutor sat romns ch venisera din vsemurs stawceht fe la Roma, pentru ae aga tn aceasts tanks Adiagind retest cree. lopcs la aceasta afrmatie,eAlugent ortodocs dela: manaseres Deal ‘area capetenllr leene lat Negru Woda Potavit unuia din ele teditied muntene, adescSlecatol® hut Negra oat din has fost ‘ear enfin ungonor “ Descleceles nobliare au fost insite sau urmate de alte desci- loca speplees, tn parseipores sa unor elements alogene. {Beseilecares’Sn"progue pe denen virgin sar post, satel tnt, potevie tradi, (rile au fst intemeiate" dn ,Apeept® pla In? Ehegares lor integrala de cel doi ydentlecator, eoicetor de tat, 8 ram de bere § mnt ‘tuptels de conslidare & independent, cele ale lul Bastrab si celo sie ist Bogan, deciaive in optics iteriograies moderne, cas canara ‘hull perce cnfemerentntratnala « ainratiy ae ¢ Shracterolu de sine Suiitor af solos st fe porate de tes ie {alate ca lemente subeidiare ™ . ‘uterie reprezentata In tradi e, fn schimb, tems originit romane + ream dsclecitorioe 3 apirteneats Tor le contntunes aasrven Deosebirea major Intre tadiia medievalé st intrlogratia moderns 4, leiogorea constuirtstatelor const inca mu ait in select elemen {ior ‘ntanice somderate contative st decisive, cit ta opticn ferti Pan cate leva receptst in erm ce pontrs tail, primordial eo Finental povniiae care concentoata 9 snengh destigurare iotorcl intrun aek,desdtecta, sf Jn porsana desedlecioradyscogratia mo= 4ernd subordoneasa Tapidl procesafal itor, nfelen cn ezaltanta & Woes srulttadin de factor Git priveste controversata problems special» desctlecotulut TEs Romine din Tarw Olt, exlsta sufcente elemente cere I tadiia slot pentra a Sudreplt seceptarea real etn forma saa Sita. Participaven romnilor din soul Transitvaie! la expel sudemr- patie ale regetulutungar fo primete deceni ae acolutl RINT, migrate ESeumentorstestate in Tramevania ig aud de Cory istlares neh Ed Gnificarea celor dowd voievodate romfnesti sud-curpatice, cel din Mun- Lleyn ee a wee Soe seus aor “outa imaden vondnere, €4. ingest ae 3. Papucostes, Bucs aesta injelesl fundamental iis sonlttes eto, ate it ne Ingato ul Aiie contra: Sagas thesis, Eeongiizt in sul eisrea Coe, Nicolae Jorga le numea ct ‘inal vees fenste. Sn 9. pe esiecaul, crea ayer, it ce mls sibertie® romfne a itil A yeea de 8 Goan libeate somds ; ‘prima mai Vine acest adevae ‘store profund decit prin euvintole aceluia' date istorii ‘romani, moderal cee os as oct at fu au facut dect sa tplseaschmperaivul captine ty eee tibial Intemeletorilor ei. paren eupee In le fA to pny” OFF Betinnn, Tratia orct deve seneierea 2 ‘TRIUMFUL LUPTEL PENTRU NEATIRNARE: INTEMEIEREA MOLDOVEI $1 CONSOLIDAREA STATPLOK FEUDALE ROMANESTI* Vietoria Tarit Romlngsit asupra regatului angevin in 1330 8 dat ca- acter iteveraibil procesulsh de constituige s elu dintit slat fominese ineieval Esa ajar ntinern 94 permis onslaren prim principalslur punet de reaver al emaneipari politics a tomfntlor de sup Hominmvile sraine. Tn deceniile urmsteare, romfall din afsra.arculuh farpatie Seat dnivint emancipares politics Smpoteva color dows mart puterl care isi aloputauContelul asupta spatrulucatpato-dunaresn: Hloarda de Aur st sogatel Ungar, Be fondalal aoesta polite si militar 52 Constitult cel de al dolla stat romlnese medieval, Moldova, ts-a desi Visit eatactery de sine statitoral calor dovs state romdnest Tm decurs de elteva decent, cele doud sate ating limjtele lor tertoraie ‘storice, reese insttuiie nestrnari satale se aliemé In clmpal relator in” fernational. Mindurile care urmeasa incearch sa surprindl prinipalele tape polite alm acest proces complex TReseringerea qriet de dominate « Hoardet de Aur fa Europe risiri< tant. in a dou jumatate @ secolulsi al X1V-Jeq, Buropa eueanitean & Tneegistrat una dia rele mai de seamh mutaillpatice din tntrengn els tone medieval. Sub presiunea nor forte multiple, din eate Gea mai ins Semnath a fost cee g regatelor Polon §! ungar coalizate, sia Negemoniel {tere se vestringe considerabil iy teorile el aposone, Constelata de {aria sobordonats iq aceasth 20nd Hoarde! de Algae destrams sh ea St mate, Harts politica q regi se gentrsctureaed Alinta polono-ongaed, {ansformats in uniune personals, dupa ce Ldovie de Anjou 4 brslust bossons poland (800-2480) 9 devant Serta dominanté Sn Burope rte ‘ang. s\contralh ping ha destrimarea el dup moartea regelst Ungarie, Ofensiva poterdor creftine Impotsiva Hosedsi de Aur, scune In care romail au sv 0 participate inseinnatiy si fendinta cvior dou re gets Sclate de t- smpune Gominatia sropra ter triion suse hege= “Bobcat im esraren coc Constitute sstlr fedle rome. Base oo Ee ate blag 8 spe Sala Int tate ro erkdsitgrcae cuniclire "a seme cape a Maura i moustache 2‘moniei mongole, au slestuit eadrul extern in care s-a desivirsit emancl- perea palitiea a romdnilor de Ja sud si rasarit de Carpal 1 procesul de onstithire a sttelor romaine de sine stattoa Primmul oblestiv al ofensive: care a respins spre résicit dominatia Hoardet de ‘Aur s fost Lwow-ul, contra al chezatulul rus spusean de HalicVolhinia, veehe arie de rivaltate intre influentele risarsene st fapusene®. Paptal nou care a desehis era ristumari Yaporturlor de Torte Sn aceasta zona deostbit de sensibila relatilor internationale ia Furops risirteand. a fost reslaurarea regatulul polon unitar In primele decent fle secolutu ol X1V-lea ql orientares spre rasieit a eforulul su ofeniy ‘Aceasta noua drectie de politica externa nu s-a impus decit dupa oe Polonia ss desprins din conflictele nordice st pusene in care 8 fot tine Dhcaté ce urmare 4 cforulul el de as destvles unitate ide @recupera {eritorle plcrdute in epoca faeimitari fendale Tncercarea restauratorului statue) unitar polon, Viadislay Lokieto (41205°"1853), des recupera wrtorsle pierdute in decenile antericare st Svs Poloni in conflict eu Boom dinastie! de Laemburg care acap= ase cea mai mare parte 9 Sez, ey Ordinul tetoni. cane Sst impcese dominatia asupra. Pomeraniel risiritene. $1 care controle astfelcursul inferior a1 Vistuei,siveu marca de Brandenburg, eave se stradula sa-st ‘eating dominaila in Pomerania apuseena si in Polonia Mare, An\ de-a Hindu, duptrestaurarea regalltapolone, energla militare @ rll s fonsumat in confletele cu acest adversari stn efortul de necucerice @ Drinaipaele triton pierdte 1h 1327, Viadislay Lokietek Intreprinde © nous mare acivne slit 1 impotriva Ordiaulut teutonic in speranla de e-relue Pomecenia §L felelaie tertort contstste, Aliana incheista intse Ordinul telonie st regele Hoemil, Toan de Laxemburg (matte 1323) a Inlinat Ie88 balan pulerit in favoarea adverserucr regatulul polon’ fa ciada concwsulUL fnilitar pe care 1 Fa acordat aiatul ssa Carol Robert in 1380 3) unt Insemnat succes militar dobindit apotriva teatonior (Plowee, seplem- brie 138), raportul general de forte teva impoubils In aceast etapa Fealizareajelutlor regelut polon. Sueccsoril lu Viadislav Lokietek, Ci ‘imir al Ul-tea cel Mare (18831970), a teas tavatgminte din experienta tatalvi_siu; sub influenta s{ cu concursul regio: angevini din Ungaria, (Carol bert (13081342) & Ludovie-de Anjo (18421302), el sa des. pins trepiat dln conflicele ca Beandenburgal, Ordinu tutonic 9 Boe- fia — thoepatul a fost realizat in nolembrin 1885, la Wyseegrad — 9 wi, Amatam “Wonton guns Rove iaeinskiego na fast 1; Luv 15 SCTE PaurcwicyPateyte rasa Renntren Wego, Wavsna, 33 ‘gation dnote, Imrie Joe it Rain Grate os Roofer’ of the oliot monarchy. at Pol fx tee Central Burope, 1 [57a CheagtLandan, fd ainucabe begat 8 teen Pn 4 Inlathotiet © nowt directo de politics extond, expansiunea In ee Set ‘Reconciler,Polonict cu Booms sh Ondinul teutoni, datratd_ tn rare masura flativelor perseveronte ne sponse ngate a conse. Iida allanta polono-tngartysporineustconsiderabltefiients i diverse iti cate meta Ua dn acne of aria Ge doe frinaie a Hoarde de. Aur. Revizsindie optic de polities extern Polonis fut Cactmic cei Mare. inset OHO, in cooperre cu, rgetal lung, 0 efiune de mari propor ta Lwow in ali tn seopal de arrea- date cnezatal rus in atta de fluena a celor dowd regate, Exinsinducee teeptee la alte zone, affunes init! fa Halil sist prin @ modifica onlerabil situate pot a Europe isiitone. Prinele semne ale acest not directs de politic extern poloni sportin ani 1385, cind Carol Robert 1 Cazimin, care aveau de Conch: lint vecht revendichri paraele_asupra ‘teriorilor din Halic-Volhina, sicau reglementat reporturle printecon acon, teeta unui sede Tee felegeriIncefate in Scenile urmatoare’ Tn anal urmator, Casimir cere Guriet_papale 38 tanstere asupra episcopici de. Gnedo directa viel Spittuale catolice din tertile ruse, subordonata la aces data epsco- isi de Labusa, care se afla stb contol germant;inatva egelal India pregitist aciunis fy tertile ruse apssene. tn 1239, eurprilel wae nonin. Intre Carol Robert's Caciin, la Wyszegrad,sitatia Aeritorillor ruse apusene a ocupat din now vin lee de feante I neqoctee tile polono-ungare: ta fntinire a partcipat ins eneorul rus care aera In allanta celor doua rogate” Evenimental « preset deaproape deseh= dlecea otilitajior #1 tntrarea directa In actune a Poloniei gt Ungariel, ‘Acordul de la Wyszegrad, din noiembric 1933, nu a tnlaterat dein ati fretumile dntre Polonia $i teutonl, care at cunoscth chiar © pus fernica svcrudescent. in anit_urmitor! Bvolutia evenimenteler 2 i Seti tts, in ele din rma, in dinectia stabi 1399. Tn Soe 1243, la Kalise, Cacimir st reprezentangit Ordinulul ai tncbeiat un tatat te Spiritl ordurilor anterioare; pe aceasta temelle care consacta stata. ‘quora intte cele dowd. puter! sn tnstaurat paces Tntre Polonia $i Ordic Pl teutonic, care avea 4 dureze pind Ta Heeputil secoluhal vemstor Adesiunes eneezulei Bolesiaw lus: ln alana polonowngnr reve™ ripe st la eatolicsm 1 implicaile aestl fant penteu jars supra che Feia domnea au declansat feacta bolelmil ruse, rfractara confeshonil link ln HS Bitten, ei, ses pr Poona, nz 0, WG Bose, op. oe BMcatolic; Ia 7 aprile 1840, eneazul Boleslow Turi ciaut vietimi acestel Teac ind Wels de bolert Ai, Pentru ft in misuch st rezste presiue ni polono-ungare,boteril fae apel Ia sprijinal patert suzerene, Hoarda fde Aur, smenintsta si ea de ofensiva celor Gout rogete in aria a de ne oenta ea numat zece zile duph velderes cneazului, Ia 18 aprile 1240, re- {gle Cazimir a intra in campante; rapidtates intervene polone, 2pri- {inka de o ajiune militard ungerd simultane indiiulstadftul evansat ‘a pregitinorcelor dous puteri in vederea tine! actin In Holi acsi= nares i Bolestaw Sar, m8 facut eck s4 prlntimpine 0 actiune mili far incurs de pregitire. Succesul doar limitat al acesic prime camponl,sniilat probebit 4e reaciia bolerimis ruse dupi retragerea teupeior Polone si ungare si de o prima interventie titra, a facut nvesara 0 novh cempanie. a sfe~ si nt uni 180, Cini ptrunde 9 don a i ena a ap Sean si supune tart. Mijloacele de o-g impune durabit dominatia i lip- Seau inst; cum © reece tiara de man propor se anunfa ca miner fa ovat efectiv loc In lara aceluiagl an, far litsanieni, de parten lor, Tevendieau drepturlsbupra enesatull ames vacant, regele polon a int tholat un compromis cu boteril us In virtutea acordul reaizat,acek~ tia au reesmoseut sozerenitatea Tut Cazimi, at negele s-8 angaiet ia ine dul du aa le respecte autonomia politics Bserieascd;conducerea che- surely Ei Moar dase se Maice meee = rockin valniate terme, Pre et Sie ee piece parse cise Steere ee tae Fete Raia pane ae Wasa ees Hae Ionian Historic yp OEE. : Ei ad os ele ai SMPTE Tea Reh UB iaeta bal cea ee eg ane it SNIPERS Sey Pala ct ee, % rita fostpreunts de bolero Deen ex td desir eau yee pitan* al regelui* “ ” ‘Compre reali pe acete wae a fot confirma in 134, da nol cai despre cae tafraile msn Ue forte ag dees am egg Lidovic af Ungares rea Breen gamle rt Hn Sdentic negustorilor din regatul sau 3 ceor dia Polen, Indic al Nee Hinde aca din T9AD19419, Inca wap a em tngte ye tren comercial Sn tere spans toate ate Th 13d, nle-un context de evenmente motets og saga e- cunosete, Cain inteprngs © nua campante etn Shas Hah 5 ar pate din Von sah tne Wok Stara stabi Tae necesrd.o nou relementane eta polono-ungare. In primavara anvlut 1990 © ichesot un nou acc mi Motul cru Lovie rena I Ctr stage, Rue 6 th viger, dari rear drop de rocunples Sacer fe fire Chimir avn st alba om stent, lr psoas Saeed a {eee la ron pon svc se stl anaeene ery Og ore ices taSRlana es, male ts gee ‘Acta! Benedict X11 (13341942), ed. Aloysion Ly Td Chas 0 VashanGe ty, Belin ct Fase ide rama, pi SW. Xeae"eh soni a ce pgs Sonu sane bee enamine Dit Iai ele Cex diptomatcu gure, 1p a2 ef Poe sins, Chene meus Spun Sede en oe hh ee 1H ikewicn 2 dleoe ryuoliach polse-opertey me trate Rai Aeleioimiersey wim ay tale i foal ‘st'p i 3, G. Rhooe, op typ 314 PW! val op ck pee aLaren fa stipinre direct fo. 139 2 tertorilor ruse apusene de ctce Gartmir care se nttulert acum Polone et Russe rex 4 Gesehis 9 Soul perioads de confrustare miltard cx Utuanlenit tar in an Smad, 880, pre sil prmlvei Manel ttreprind 6! mare ‘xpeciie in tenforul polon, dar sine respingl de contaofensiva Polond. Gate tunl tei rovin ln tay cocerese celatite Chol, "Pla: mir, Bola Inceared, fra succes, 63 cucoreased. wow in sispnjeea Valhiniet Th asteptarea unui now mare asaltlituanian, in coaitie cu tari, Casimir Slfeta i obkine.proclamarea_cruciade”antitatare in Boom, Polonia si Ungaria (mai 1381)". Now! atae tuanian a fost respins de Ca” ‘mir; dar incerearen lui Ladovie, care a paricipat la campania dit 1851, fe ai supune pe tuanien, de st convert Le crestnism sh de ot atrage in coallua antititers 9 equat In cole din uri la foceputul anal 1332, foi dot fogs Inteepeind o noua eampanie, fara reaultate decisive Ins. In? tal desigue de Itvanien), tari steed oastea ungara In vetragere si evasteara Polonia 31 Podolia. Incapabil s4 se opund acestes coal de {orie, Cezimir incheie pace cu ltvanient, cirora le lash In stapinire 0 {nate parte din Valin, obsinind in scltnb eecunoasteres sipinint sale Is Halles, Cum insd, tn lua cesta acon, tnvaaile tuanien mu au I~ fetal, peniv ai lzole pe litgenieni, Cazimie inchele, In rma Unel may ‘expedititaniiitare, In 1354, paces cu Hlonrda de Avr; in vir incle= igor Salo cy tar, egele polon retine teritorile ruse cucerite dar ac= opts st plateascd pentru ele Uibyt, Coezatal Hallet intrd acum defini= Liv in sfera do influent a celoe dau regate catlice prin efortl militar Al chrors fusase smuls-dependentet de Hoarda de aut: Doisprezece at ‘a rv, in 1986, Cazimir si-a cesavteit actlneaprintr-> now cam panic care ads i Volhinia ub aistortatea sa, ‘Ofensiva impotrion ldtaritor in spetial rondnese pl expanstunea re- ‘getulul ungar ta risdrt de Carpal Ofensiva putesior catolee in ara de ominatie a Hoardel de Aur nu #3 limitat ly cnezatele ruse aposene ch Seuprins ntregal spatiy de la risrit de Carpet, pnd in vegionea Da fil de Tos: ateasts alone, care +-0 desfiqurat cu participares, Tomb Bllor, 9 deschis o woud etapa In procecul consituri statelor feudale t= imines. Ostaitile evasiermanente intre stall ungar st Hoseda de Aur, in cudru! cavora inijativa se afla, pina in vremea lui Hdovie de Anjou, 2 a. Prevesti opie ajo rehash, Urek ¢ d nie oar so ei tte SE 9 8 est ln tr sn tr de re ne eit ug er ee niea domniei lui Ludovic de Anjou, serist de Iosa de ‘Tirnave, relatessa Fenty ciple camivinane Imyteve tires ta cide Corse sate, fame, Wainer rr cara aS Ueki aed Patch Ua i ae Mecha sete Per Romane rina) im Seymolvicn, Matin ee fermeart iors, "Civ Sib, ake, peo; St.’ Corot, Iutrepet onlogies see Metis eect not Rr *SFiitrmusakl Wap $i, ck R mel Daag wngwi si epienpile caalice Bi etwas? GRPNoatty Cashel "ar elle tad ie ait Se Panct de vedere: bexsopatar de BUCO, relat in Ine eet eltaen, eats ae 3%Aperiia si persistenta episcopist Milcovie de-a lungut fntregt dom- rit a fur Ludovic de Anjou exprima po. planalorginizirt vcleziastice ealitatea polities oui ereata de Inittvale regelul Ungariel in terito- File transdarpatice,efortul stu de a conrtiul aict 9 zon! de etaptcie po- fitice directa’ dupa fnlsturares dominatet ttare, Dupa cum s-a afirnat fn epetate rindan, Mleovia a fost desit © noua intrupare a veld piscopl cummne, éxpresie elesiztlen a dominatiel poitice a regatalut hgse'la asin ¢ sud de Corpst, Lichidata un vese in ured do fvazia lr, epicopia comand rensgie acum, Sndata-dupa saccesul noi! fen Eve a regatulal ungor impotriva Hosrdei de_Aur Der intre cele dows Strait coe atonate de etal unger dlncoace e Corpat nist o insemneta dedeebirer episcopis eomant cuprinsose un vast ‘hor are se fatindes, teoreie cel pitied Ta Olt pina fa nordul Mol- Gavel ta limita enezatulut de Halic, conform accepuunit geografice @ ‘denurpirt-Cuumania din tituatara regelay tm vreme. ce episcopie Milcox SMoveorespanden une} ari tertoriais molt quel restrinse dln rishrtul ‘Munteniel si sidul Moldovel. Alte dlaceze catolice — cea a Siretuln sl faa Argerulsl-—- aves sf acopere In a doua jumatate a secolului al SEVAich fertortie foster episcoplt eumane ramase In afara limiteloe nolt Spiscopis Mileovis. Realtiile politice dezvoltote 1a sud sh risieit de Cioahia vistinpal dintre finjinea celor dout varlante ale’ episcopiet fcurmne sy ingrid sensibll din ponet de vedere Yritorial litle Mil- ovieinainte de a pune chine capat existentel el. fn vreme ce episcopia fumagafurese tna din maniestarle aspirate eegatulul arpadian de” Euprinde Cumania in touts intinderes ey cea'@ Milcoviel a corespuns te- Tale mat limitat de a da regatula 0 acoperire Impetriva expediilor t- tare si de al cesehige drumul spre guile Dunan. Tranatin de la "Ci Jnuania, care te mente in Utlal egal, Le Mitoori, denumirea episcope! Transcacpstice renaseute, exprims ingustarea aril de expansiune a Te- igotuluy in scowsta cirecie, Fenultat mu al unui program ma putin am- fice, dar al unor resist poitice ol, dewvoltares statelor rominesti ‘Tara ‘omancasch 9h Moldova, care avesu si Ingradeosea progresty "In- ‘hu sa infreopat [ot calce) 2 Indedaneal cuberatoare creda" cu cane 5 lott [fatd de noi) itt sevisaie dntocmita Snare noi 3) el, fu BI~ Vire la anumite inelegeri, Gari (..),cuvenite noua in seme stir i- nin noastee fires [st flindes) Spo, nmarind el, ful sdu Viedisloy, r= Jalna rele deprinder parinost, [-nececanoscindu-ne] citi de puta Mais at iy ei grin 9 2 ne ese inves ‘dustin pomentta nasi Tara Rotngnesses, ce al se cuvine nous dupa Greptul qrindulala naster, numnitay sa mincincasa (de dom] Inte {nfruntazea’doront (otu) de la care trebuia sa capete el semnele ps ‘ort ale a coteznt sh treacd in local [..) fatilat sd In seaunul sue-po- ‘meni noastre Tari Romdnesti[.-] cy favoirea tridatoare 5 tinica tn {elegere roménilor sha loeutorlio a ‘Pooclamatia regalh-exprina elt ce ponte do lar atit situata nou creath de actul din 1359 al ut Nicslae Alexandra revendicarea dom= biet autocrat sf tonte smplicatile et —, cits pretenti. de suaeranitatc Slut Losdovie sl Indeoeebl variante de Guperanstate pe cane © preconiz. Sen raportuele sale Tara Homaneasc "Dat creates Mltropoliel Tei Roméneyti ia coperare cu Bizanful cai insemea §tinfruntaea uni sit aspect al politics ui Ludovie de Anjo Proveitismul eatolie. Conferind bierietortedoxe dia tara za v ongsniza- ‘Fe tuperiom, obfiauts de la Patrierhia din Constantinepol, eave euordona “TR 16,0 nen dni a ‘oummmceai, 1/2, p. S208 3h DAM, Dy h 2977, p. 78D; of. § Papacosten, = ca at tm ve 4cfortat de indiguire a progreselor catolcismului in lume ortodoxs ‘Nicolae Alexandru a pus sav incercaril il Ludovic de's ssulge ae Roméneascd confesiuni rasdritene st Ge 2 0 convert la eatlicar sub ontolul ierashier eleisstice » regatulul sis: Tefintares’Mitropoie ‘Tari Rominest tn 1350 4 dat tart in aoelal timp un ievor deel Ge kee sgitimare a pater domnulat autocrat, in legiturd cu unm sin eee dou Surse de Tegitimitate ale lumil europene modievale, sto organise ecle~ Husted in oportic. directa eu tendinele prozelismulus angevin. Pein Se58 sot, Nicolae Alexandru a, desdvrgit institutional manele Tae oménesi de Su titeln agate angevin, proces ict cr arma © ati cu actunen Térli Romanesti s-a produs gi r8scoala Moldovet mpoteiva dominatiet gare, insteurae in al precedents Singurcle tne {ecrmait provin din tiploma acordata de rege la"20 matic 1908 el Dra. soy ful Tat Jul, care pica citigat mente Gooseite I qeestaurarea™ do. Tuite angevine fn ceea ce regele numa tara noast8'2 Moldove™, td are isi face acum aparitia sub numele el In ieveare: »Dtept acess, pve este rinduri voim st jungle cunostina tuturor ef Inltimes meade aducindesi aminte de feluitele fapte de credings si de. presstesunges Yeednicie a creincioselorshujbe ste iu: Dragos, ful hl Gyula, ceeding closul nostra roman dit Maramures, slube pe care stim «floss feat leva adus maiestaus noasize, potrivit ct Cerinfele Sn $i putinte lo te elt mai multe treburi st rdpbonte ale noastro, ineredintats gi date” fn Sseama lutt mai cu Osebice fn reagerarea fan soastre& Moldovel (in Hetauratione. terre ostre Moldavane,-—*) potrivt weustel sale wee ci, cind % tntors ot veghetoare grijs si eu'neobanitastradantc pe calea statornicol credinie se tebule pistrata’citre eoroana regessed fo Suit Fominirarerdi, ret dn cles cred! dotorate 5 Expeditia in Moldova s-a desfagurat sub comanda ui Ludovie sau Sub supravegherea su directa din Transiivans, unde rogele 3 aft le Mestad anulul 1359 3 inept anal 13608 Participarea enevimil maramureyene la expeditia din Moldova st tox sul deosebit care Int fost rezervat & avut me numal insemntae milters dar 3 politics, Ea fost urmarea injelegert de eltre Ludovic imposts Dili de a stspini direct Moldova sia incercirit sale dea menting so Se SE a pmo ict att Ban aad a fe oo ‘epost expe" 18 Rieu ek elon Sa 0 controll sb tara rombneasea de Ia risdit de Carpatt cu coneursul ene $Slon maramuresent. Emaneipata in dacensol precedent de vechle rat fu tans cu enezail Halle — acest din Grma aveat al se mal Tete {ind un Up sub raport eclesistie —, tera romnessca de la rasrit de Geta mareheaza" um, tn ura tasosle ai 1980, un pos tn dines firmiri autonomic 31 denttatt et prin capetoria romneasct — strict iegata Inst de_puterea regela —~ sub conducerea cave a fest push” tninsusi acta a Ludovic ea apare cao ara romneasci aporte, ce intra team. tn harta politica a Boyopet sub numele et Istore, ‘Yagi mitic,tsernatatoafaptulul a fost Tnnegistrata side teaditia istoriea'intemeleri Moltovel, cate atribuie Inceputarlestatul odes clatulu Iu Dragos, fm 1959. ftegratd In letpisete in vremecind feconilorea inte pple dou dinati ale Moldove a fect ipa lan istorlogratic de. Stefar eel Mare, tratifie » leyot inceputere Rioltover'de-namele tar Dragos si de acel al ul Began, Paradonal I alvelut gindirt moderne, faptul deplin expla iw mentaivatea poet, mult mat sensible de un act de vfordtien, de tntemeteres toate limitele Tul det a Modificaren polities, rich important, Stuvenitae data cu realizar neatirna ‘Paralet cu_sctlunea rogelui Ludovie de recuperare a Moldove, prin sngeciven hi Dragoy 0" Sestigirat probab a achonea mifard’a re- TEauluh polon de adore a (ait sub suzeranitates se" Potrivit Tut Son Biugoss, prinipsa sursa core a conservat amintirea acest episod cone froversat, polo ehemay. de unl din pretendeng In Uupt Pentru uc teren suprema In Moldova, Steen, a pitruns tn jot dar at fost Ine {ine de fratle aostn, etea, de ats ew concurs clor pe care {nvorul mentionat i numeste yprovineiaies Hungaecume, denvimie care A Gesemnecad probable mavemuregent scarey 10 once ea, Indica Jeqitura cu Urania angen SN pepedia polond in Moldova, 9 cérei realitate fn aisle lui Cazimir 4 fost eontestata de unit Itore, fra argumente decisive, @avUt probe: Sue in anu indicat de Dlugosé sain anil imedlat urmators; ea fost Ter iad arcuate ced ache, en cere Tmterprotcen onslgsch cree w acetel conversinis Sate sien coprin- semithin ears a aes ee ae ee a So, ae bat aca aa ‘iat tnapra Sate eind Pa peire- SEU Gain Geert tule Ghee Wet eee nlp ‘lly saste fu pve lass mah ecisteplodAuteaitatn sits Ia Eymares apelulul risculatloe impotrivs dominaiei ungar, $n 1359, ta Yuta vie gtr le Un eu Hale, al cil nese fer cur proluate de Fegetl pol, Actonea mitra polond ¢ meat cea int lnfruntare de atest Inte Polonia Ungar peniru Melons Se ‘altate cae avon ot devind bn decnile urmtosre una dn relia 4oninante ale relator Interationaie in Europa rsistean Thabusts in 1350 de expediiarogaldubgarayrcoala Mldoveh @ ‘ium etch ani mai tris lad locals genes: descendent D 59 nae a cla fh pe Bogdan nfl olor Eepimentsle petrecute fo, Moldova fa 19641965 si desfgurirle di anit ee dul tet rennet sn tie legate de evel ia general a situa n uropa rasrteana sudcstich in funcle de Ovnout etapa crusade, desc im anil anterior. Succetle reel Ce Pru, Petru 1 Ge'Lasisen, in lupta impotiva turcoe Gin Alas Mick Prreacorres Adal la Sf august 01% au treat aperate Gapeopoes fiona In comparatie x fap care le dedlansat neat de acest Suc. Tosh Gosie incl cae 42} comune Sin Dlagok mtlt fir t Meee et atti ad att Wate ag itt bats ct anced Sat tea pishochh Saiien art ae fata ts ine Rewcastle a tt Storia coats AME eae ‘Shaner tonne lage fe Varia des Humaoma i Poin iy mi i Reese coulis ae HG Son be gt be ee Soe ay, naire eae edt ee Soe eecatalante cori a te Sea ee nae ese eat a pla eat pie at al rae gta cs ie eal eae Gs a Soca etisalat Sth An ac SRS eh SoS i tt ai a ihe Wudory of the Cruden, HL The Jurteenth oh Herth centers, 32 fw si Influentat de segele Insus, care a intrprins in anit urmatori un furaeu de propaganda In Europa pentru a clstiga sprfin tn vederea une! nari actuni impotriva islamulai, papa Urban al V-lee proctama ta 12 Sprile 1803 cruviada generals (passagium generate) pentra andi 13094. Spiritol eruciadei sa propagat st in Buropa cental-rsiriteand: po- psu! ragelui Cipra In Cracovia, Ia curtea palona, fost peileul unck Smportaate reantunt de eepete Incoronate sate persanalital, care sau Gat aventimental Ia progranl de cruclads al ial Pete T de Lusignan, ddovealt scum program papal. Dar protagonistit cruciadel din "aceasta parte Europal nu intentlonau sa se angajeze In finuturle indepartate Spro care it chema rogele Ciprufui, Crucloda lor avea sa so desfioare, ‘hs im treet, In aria cuprinsd ta propeul Tor program de expansiune itor ‘Douit mari initiative adoptate de Ungasia si Polonia in ont imediat lurmitors euniunit de Ta Croeovia st nefndolelnic fn logatord nem lit fn aceasta au ads 0 non fnsemnath modificare In situtia politi a Euopet risiitene 9h sudvestice. Im prmavara snului 1383, Landovie de ‘Anjo intreprinde o mare expedite ln Vidin, ora pe care Ml cucereste mu ‘mult timp dupa aceasta sf Hinconporeass in vega indi! im captvl- Tite pe tarul Sracimirt; In ancl urmator, 1368, dul. pregatin! Incepute ‘cu ant tn rma, Cazimir cucereste Viadimirul, relntgelnd astfel sub sth Pinivea se direct cau indirect, cu ttl feudal, cea mal mare parte a Ve~ Enlutul enezst rus apusean despeins din Rusia Klevians” ‘Ls inceputal anu 1366, Ludovie se afla in conflict deschis cu Tara Rombnease, unde de cusind instaueatul n domaie Viadiiaw T (Visiew) continua dicta politics iniiats de Nieolae Alexandru in, 1958, sca Mol flova, care se sustrisese de curind dominaet sale, Dou sete rmise de rege la ctteva siptiminy dstanta — 9 fanuare st 2 februarte 1985 — Ine oglstroara fn acelast mp ciital ere Ml opanea celor dou tari sa lous manifestare simula a luptei acestora pentru emancipares de sub hhegeraonia angevina. Rezstenta celor doua tart s-a integrat dealtminter Into avtune mai larg de opocitie ota de dominatia egatulul angevin. ‘Sora Murmur pr bse eta) rend tne Hor Oaereehiche, Gn, Sisoatpenanasns, XRXt 1a pi, St. Zalgcshowan, Whee Macha € Jepetindomot de dey aie si so 8 wien ear Hite een ERE ly alias w. Gc, omnes flit rots 6h, ‘Sura abun fi Ladovie Ie Vidin, v. mai recent, M. Hotban, Contribute (padi tapertor diner Para omanecicl 2 Uogera in ten fy pede Salina aco ao aio madi, (sh A au bie 3s‘Act regal din 5 ianuarie 1965 anunit pregitires campantel tmpox tv fi ane ce en tl connec dev pa n= 82's nolor iniitve ale Ungariel mgevine tn cedral general Ge acting Sabilt la Cracovia: Acul de convotsre m onset regent iin caper tele de scuatieImpsriva patie lui Nicolae Alenandtu giflulu st succe~ foul shu Viedalav cant in ezen{h ae red ta unul: Fefurtl Ge a Te- caste Ripa eel ndeseh rep Sosa de sta Sata politic afi Tor. ind prgilrle pentru campania preclamats impotriva Tari Ro- imines nin link destigurre, Ludovic tavegsra vest rscostel ‘Bn dova, de unde foreve tgonit Bal fs lot Se, suceserl ot Brot fj In conduccrea tri pe care regee a0 indicjea a8'0 conaidere inca 4S Act regu din februatie 1988 rece supra Iii Bales sor si do ‘meniul maramuregan al volevodtlui Bogdan si al floras, ynecredin= ‘ogi nvedera at nosis, pentru blestemats lor vind de-necscdinty din feet ch acl Bogdan fils flgere. de chavo, duymamal esr Ist omenese [.plesind pe aécune din sisol nostra reget al Ungeriel In suspomenita nodstea ace moldavesna uneltexe 38 0 plstreze spre pax ube austis noose Luind sete rebel Tal Bogdan flor Sir, observagie sernifcativa, pentru ca nebunia Tor ef mu fle cumva pols ‘ltors, core ar cutezafoptefuemaotoares rele case toate nee {Ete intcmite tn favonrea lor Moldova, de unde fogise Bale, nt ford ‘arsarea sngelut sau Tnsus. 9 Indared de ran cumplite si eu"moartea rua featlor i rudclor tale sa mulloralajitort de a) iS, ere sexe Slr pceduth penta reget angevin, Formula marc rgale sub wh vele~ You rosin, de strict fideitate fata de rege, esuase, Cede al doles stat ‘onin i Bisse la sindul su drum spre exstenta de sine statitee, Ee, St fie consoldat, ca soca 2 Tamt Rominestipeintrun Sie de iuptempotsiva tendinelorvextsuratoare ale regalia angevine Cole dons tari au evaluat in direct difeite de polite interntio- sala in decenil uembler, Dups cucseiea.Vidinului de citre Ludovic ‘Tara Homfncns mat direct expush preston rile police a eq ful ungoraunige la un compromia cu acest Cel mai rai tn toam= ‘a anal 10, ind Vladislav’ desemat de-rege co weivoda roster Trnsnipinise™, reconlienen era realist, Reconire precary tne dominatia direct ful Ludovte la idin even situate eosebit de pie Iejdioass pentru Tare Roménessca, smeninjta acum si din sud de puc {area rege angevin, PPentra Tudovie stipnirea Vidinlul era un avanta strategic st po- lie considera pe care tra firese sil explonteze In Seopul de a aduce ‘Tara Romaneseca ia un regim de stritl dependen: pentru Viadslay, Entre ese spared eu Intalare trupeor ugar a Vic Conflict dintre regele Ungariet st domnul Térlt omaneti generat de acest antagonism fundamental alimentat de stuaia creat bana thi de Vidin, unde populatia se ala in stare de riseoola Tmpoteiva. do- Mhinatet angovine, ¢ febuenit violent Ta sfiriul onlul 1986, Viadisloy ‘Tr artat refvacar fat de slictrle regale de-a participa fa reprimarea coote ‘pe care. probabil chiar 0 Sprifinea Cum. atitudinea ommulut {min coda pimeltie penta uaa eg a Ven penta {ntegol program bateanic Ge eruciada aI ur Ludovie rege se hotE- fiste’stclimine primejéla st organizeaza © dublacume militar, de la Biniee 41 din Thansivanga, de adrobice a forte: mlitare «Tari Roma fest (iamna 1260-1300), Osea teanslvdneand Tosa dupa unele suecese Initial, «fost nfeints Ia cetates Dimboutel, lar cea de Is Dunare nu & feusit "daca gtises enonici ungare mse refers la um fapt ultesor — fect 'sd ocupe cetatea Soverinulti™ Lind initiative iq uems respingeel Saiful ut Ludovie, Vidislav tree la rind stu Dunarea si ines In Vie in es sprijinl loaiiclor™ Dublut succes, defensiv qi ofensiy, al TBrit Romdnesti a modificat sensibil sista Is Denares de Joe. Compromisul realant inte rege 4 pe in urma acestordesfayurisi exprima Fidel rectal tafruntart lor fn'cadru log al raportur de fore general intre eegatul ungar § Tara omnes, Modificarca cea mi insemnata sa produs ia privintastettulut Vi- sinulut, Henupfind la forma dominates ivecte, Ludovie a permis res- {stra it Sra brat in opts nga de sa egal, ieadrat In sctemul de aanepatronat de acest. Aetiunea fut Vise Bay la'Vidie a imprimat agadar'o sensibls deviere programulut hal- nic al regelul Ungariet. Pe plan bilateral, now reconellee dintre rege si domn, care # ée~ it caunee inelogeriianteriosre, din 1960, acoperit domenilleesenta- fale tapoctuiior dintre Tara Homineasc8 sl regotl ungar: teritoral polit, mir, comercial i confesional ‘Cag inelogrileanterioare ale regaltaiiangevine cu Basarab 1s Nicolae ‘Alexandr, acordul Ineheiat de Ludovic ca Viadsiay a Insemnat confirmarea stafulu’ unitar constitit ite Carpatl st Dundre. Dar pen= fran retduce 91 mentine Tare Romaneascs fa sistemul de alante a re- intulul, prin qgloeiea raporturlor feudo-vasallce, Ludovie concedeaza reper ite Fru reba 8 agar eee Bena 3S 17.2 gars Vinita eta loncne fot eae fune ‘Rite rele» Soteat leg yereatal imearmatol Goniempeaney v1. Won ‘inti Morury Viel ith tra, unre 8 pistes, Cheomtean LE eee Ratan argentiae eae 8 Protest Sere BP trend, Storie 2 180, aa 58Aap tc i de erin = nt i erases deta Si er i Meta Stal et Ca se a ‘ite gues A ct Se rgaenes a ee ee Srportse i beni wal ai SoH comecate cee ge res Scere Hay «can ea seh ete we tt ea ea etre orgs at est satieise urinario eile alm fe sn a ee drs St, hacen nos ie PoE” ee sce a ee ee ee ee oe SRR Eee a eens TAR Ae Mies OM moe Leas Cee Ea Beg ee ros ‘sum (1261—1453), London, 1972, p. 21. 56 1 Fhe tae contacter of By ‘mosifieatsituatia polities in Peninsula Baleanié. Dupé ce a ateptat #3- Wenig crarinda, Bieanfl, unde factor bvercet larg sprint de garsltie, even refrecar!etoperan i Apusul, cu pref Cain Sein Fee Sparea Susser tareett In primavera ano 1373 cing Toan ‘Pyles Bateslogu i Insotes pe Murad Tat-una din campaniie sale in Situ Mich nous orientare pelle izantine era fapt impline™ Fa ANS a Shurenene In oni ume! sta Taeoe pote din Europs rie Sinead’ a sudestca,ameninat de expansiunea regal ngs proves sae confesional. , en Din anat 1973, daca mu etiar din 1972, tacep 58 apard si tndletile re- deschidest vonfliata intro Tara Romineasca t rogatel angevin® Tn seers Ludavie intesice import sir din “ara Roneasca tn races) slut in ma 18t& papa Crigore al Xi-lea prociams interdita ‘Eta mirigy de neve stop orm, fe ete tucin rom Fae aengnteG Ty cara anulit urmitor, 1374, unit bole din Tare Ro- eae acreet at deeigur impotrva domnutul se refugees ta Ungar rane ee tebetea ined ativedina’y fal e indi tensa are Ex nuttursse In raperturle dintre regele Ungorii si domnul romdn, dar Ser aunsaes ei cot dei Ser typ db esi, dope Sui find Romance plerde posessnle inate cu tite foil de 1a Ludo ae BoP han tsi In 1978, Ged nea din soul precedent abolul a iz, Te Getas ej dua yang el Sa integeat intsuve din ele ml mari PEO Spcaeeoe afsto in ara de expansiune @ Tegstoh angevin Bee ubrelde sub prestunen stu dominate acest Moldova, sue Bogdan, s-0 mentinut im afar infbventesregatulul an- one ecorcie Int Ludovie de readuce tara, 19 acest Interval, sub see ge eqs in ehuga unor Tepetate aeO8: miliare de recupe- sorte ace de ste reget, Tavorul nerativ ngar, extrem de toes ea RUNS SP Bloth mand ell at pt Penal se ines ian punarnap de ore de ute EES" BA Zain, Beata Sytem ef Fees bathaue EE MORI Re meh, 7 Pind fa 1585 in omanosiatca", Xiy Itoi, 1068, Siem yentgomn se stce st ane nea tsa cee ERSTE er de ope et Ra at eee pant Seg Retr deat Tage ge at i a ster (rea 186crce1377)%. Pe Puna shemieh stale donna hal cu s-a manifestat hetirit prin dou actiuni insemnate, care probabil Gu au fost decit desivirsirea unor initiative ale lui Bogdan: apropierea wari nace nana Se Al fav" sou ducatului™ sé, Moldava’®, Hates seat ‘ona Apogeut van! gi destramarea puterit angevine in Europa rastriteand, In a mosetea tui Cazimir gel Mare, soroana polond revenue centony Seep Se nyc rin sen, tt oti, emma ee Sumas? Stee Aor ge ome 2 Fe ec shoul ie a inthis ae ee a ae Star eee ean ecear ai SNE Ie Sata gpg a, ean SSE Gene Stary ge lf tei ie nn Ea conventilor facheiate ince conduettort vegatelor ungar si polon, egelut Tnvdovie de Anjos. Value asta evaiznts acum Inte cele dows = gate 14 dus rege Ungariel un considerabil spor de puters, consall- fina tahdintele sale Regemonice In risuritul si ssd-estal Europel™. Do- ‘lnatia rogatelu: ungar'sl tendinta de a g extinde supra poposreior din {Na 8 -de expansiune se rest scum ecl moi apisitor. Perel eu ofor~ Tul de expunsiune teritoriea 5 dominate polities se teanitert, te for~ Imcle cole mai riguosse, prozelitsmil ‘capfesonal al Tage angevin; Dretutinden) cuceriren st dosninata ma fost Inopite de uo necrutatar efort Ae-sonvertne ks catoiesen. Dan la fel ea in trees, opresianes 8 declan ‘av puternich snete impotriva on efort de dominate care nega dre. {il la autonomic intron din zonele ef cele mal sensible pants oma sedioval, conesiunes, Semmalll noi orlentir, al reatisl impotriva presiun eatoleismulu, 1 vonit de la Bizant, care dpa. egecal polite de cooperare ey Apustl Ise fin si dupa infeingerea principilor sie de citre otomant Te toamna 80h Jui 1371 boa docile Ieiclogere ey nol puters in aoensiune rapid, Si- ‘ata ereata de acest acord fort folosita de Patria constantinopol tin cistigoth Ia deetrinassihaeta a edlugaeor atom —— pentru s Boca progres eatolicismulul in aria de civilzatie bizanting in sud-estul Bu Fopel ca Sin lumea rasa epuseans, expuse deopotriva presiuni police { confesionsle a regntulul unger. ‘Manifestarea coa mai risundtoare a politi Patriarhei constantino- politane In aeessts nap 18 soopal recoaseynit unit lum optodoxe pentru rezstenta impoteiva proveitismulul estate, a fost reconclionea Eu biserica sirbs. O ambosadd solemnd a biseietslebe a fost ym fase ftos In Constantinopol de imparat 4 patraeh! anatema care api astpre Biseriet siebo, dup proclamorea unilaterala patriartiel sub Stefan Dusan, a fest jlatursta sk drumol spre cooperare intre Sorbia = Bizant fra asifel deschist, In acelat timp, prin noul patriarh de Tirnevo, Bute hime, bserica bulgara ara so elstigata fa doetrina ishast® i Ia colabo- area penoriodoxit. Soictadines Patriarhies din Constamtinopol 6-9 t= Snes asupra Rais apusene,Tostol-enezat Halje-Volhinio, Sup acum fe, v._ monogatia it N- Babrownid, Oosaene lai Ludawtea Wielksege 110=ER8, i canara aii, Sra snot ne Vink Pa ini M77 actions, Le mowwement hérychaste pendant les dermitres dcendes 50De: puternice presiuni confesionaie din partea eatolissmuil, Numit de pettrh in inci de mitropolt al Rival, Rast 9 Litunien Ge Brian Tamblae a avut savcina de a.cuprinde in fevntul fetes noe ore zoneleIntnee ale dace Sale * Nesta actiune diplometics a Patrachietconstentinoplitane a prece- dh ed Spree una dice al uence rent le oft in sud-estl sf stsditul Europe! impottiva dominatet-angeston fe ware 4897, Lndovic de Anjou a iebuit f infrunte una din cele may grace Intinse ristoale impotriva sistem sau de dominate pe tonta Song pins de efortul str hegemoni Jn sud, prinesdia vonea de la ote sultamalai Murad, colin ew bulge faatuly do ta Tenovo ai sprijinii de Imperial bicatin de Shae Pornis, pe plan spiritual, iniativa react antiatine. Tara Rarnonesecg, ale irel raportut! cu regatul unger se doterioraerd in ani precedes nel ta rind ei fn conte deschis cu est Deck nse el despre adesiunen Serbier 1a actinga aatiungora~ plouebi a cont, {ul reconcirs seborizantine —,e sigur tsa co anal Terk sl Boss hii antrenat de coring In acyane,ssuma acum ttl de «rege din sila ui Dumnezeut, fapt ete, fora a inser neapirt cotta decorate {ats de dominati gary a atras Inevitable acess in Peinela Ionics‘ Ansamblul posillor dobindite in sa prin eforturile perse- esora desfisorate inch din primi ani de donnie at lor hadov esa Ameninat s4 se destrame ca vriare a aciunl frtelar ose ealiate™ He Moved, Socety an Cttfe tm the fowrocnh Contin Avie Co Snel tet dee ie, Chemie Borer. ih under, in Byzantinische Ze\tcbrift, RVin, i904. 2p. Seas legate dintre eA NEE SaaS deers Pe om a stn cri i daa Feat Peete HO Bae erat gira Sead ee nr aegeee ie Hale feet is se Ses si in Sa i eet oa iy tone am imbue Salt advert Bhd detente Guten me pla de Wheels ain eS a SG AS Se an ho ie ce ot 60 Succes campaniel impotrva sdversarlor si din sud ica tng Tadoviesi-aconcentreze Cforturile in nord st In risént, unde postile regal sir era tot att de grav amenintate ‘Tn toamna snulul 1876, itvanient invadeaca tn mass teitorile po- tone, ineiuniv cele din Rubia apuseand. lavosrele, foarte Tocunare, ‘a deavatule prciile acest atom, dar concomitenta et cu reactia aer= Sartor ain sué-estl european ai rogetulut ungse last st se itrevads Gf invoi heiang corsorat crete fi rented ath Ge preshinea catoicsvuli, 5-9 dntegrt in ceca ce. fort lima mare Siscoals Impotriva dominatel ungere in zilele ia Ludovic de. Anjou" Eberat de primejdia din sud, fs Inceputulanuiul 1977, Love andes, fm acelin, mare campanie In nord. eparte de af ocoit Moldova, marle convulsini din anti 1976— 1377 wou asin puternic spre situate el polite, De foarte obseore, evenimentec, care sa suesedat rapid, pot fr surprinee doch i ee {ati Tor, cel pln In senaul general al desfurari lr, ‘Doma Ini Late ea 31 cea 4 Tul Vladislow al Tarii Romnest, tnce- teazd in impreluraele create de ricoala antiangevina a popeareior din Sud-estul si rasritl Europe. Moldova lu Latew, ameningata de unfunes Dersonala polono-ungord, +a ssoclt probabil adversailor reget Unge- Fer sau cel putin pistat 0 expeetative ose. Sit tn Transvaia in Fite suet mat ni fn august 1377, Ladovie -iadneptt spre eric tori ruse apusene pentru st ifrunta be ltuanien. Succes! repurtat 0 insprat prolectul de a desprinde enezatele ruse spnene de coroana SoA PULP dy tte AN! len SEL LM Gane Tech aoa ee Bre at et Tominaga ica GE Oe as Sie diteta? Seay Slt enh Si eh ast ak oe a Bs Ee abet i Oe ip, Rett tat ae Brg SERS SE eS eat to Pll a A, aolond pentru a le aduce sub autoritates cele ungaro®,profect care avea SE doving curind eealitate. La strut luni septembrie 197f eneai Ales andra si Boris Koratoviel au primit ,dueatul Podalies, cu fila de feud Geta corona angers. In Tegiturs dlvecta s imediaté Co expedite Potriva ituanenitor, fsinte de decansarea acesei, conevrnitent des. Fayurarea et sau, ined mat probsbil, dup! incherrea i, In carl politic regale de recuperare a peztilor pierdute, avut lo eplsodul 4omnel* Imoldovene a lui Jurg Korlatovier™ Episod foarte scurt cdrula (a pus spit o rlscoald localnicilor, sprjnit de oInvacie Tittanian, pre} de imbogitire 8 martiofogulufrencican eu dol not martin cau pen fru credinta in Moldova, Ia Sire’. Dar noi mart victor ale opie une gare si ale color ale Ordinuluy teutonic impotriea lituantenilon in 1378 fu facut posiblarestabilren site! tin Moldova, care reintra i sfera e influents& regatululengevin, sub o noua dom, a Tul Petea 1a sf ‘redecezort sau Lateu, Petru accepts confesiunes ealica, dar sub egida sean toe Se mint ps ESA, cn de rat ie ee soar pan ek vee Bee Aen Jae rte anisent ‘Se iathn polo aipon Tor Tacoma wna Tara git trsgare' a te iyioie dn aaataehe Hy hata a St SOLER GP Bore an Se tu, vir TN lca sl documndS PH daa i 9 EVE ae ‘fost snsd un exponent al Unet reactit ortedoxe, cum au erezut Ne. torga si alti Isto- ‘Regn Chest tbat ds aml Sato sa Pa oa Se Se eee ear su, dor, [lowe ori, nae gun of fa Maa, valle Bobi ng Herc ie sere iste ied Rov der Madan (= ers 18 S'S Govowes, Bia rovmaln de Pest des Gorgas, aD ae eee hee gen oneal eat ‘im Histrcam 01 pbs pentru probes eupleas's deta loach cy rogatuluiangevin. Un rol deosebit in patronajul biseriei catolice ata ‘Moldova @ rvenit mane Ini Petr, Margaret", ‘Gi Tara Romineasct pare si se f reconciliat cu regatul ungar eub semi hegemoniel testaurate a lui Ludovie de Anjou, In ultimi ant de omnle a acestula, Dreptul acordat de Urban al Vices minon{or aim Vicaratul Besnieh des tntinia mindstin tn Serbig sin Tara Romémeas- 8 (n partibus Rascie et Basarat) In iunle 1ST, snsteunea user chirtort In Tara Romineases qi Moldova, la 1 aprive 1380", dar ma resus de toate infintare, Ia 9 mai ISEI, a episcopie! eatlico & ARR lui, din initistiva lui Ludovie de Anjou si in dependents de eraehin eleiasticd superiourd a rogatulli ungar, Sint semnele reintedr i, aca ay, el aR Ee te eed ae serosa tha agai ey ane Wis HEE ae a Sra gO ri cai ge cl Ss Poenaatime Orie tea dea ct Sete, Se Broa Laie eee tees = SERGE? mati, ae, ean Me eae ae faRomanesti, in timpul domolei Toi Radu 1, in onbita puter angevine, stilts dupa grelele tnfrumtani din 1377, Anit care au uerost pind is ‘osrten lu) Ludovic au fort vreméa apogenlal putert police's rege Gags eau ‘caractriant prin can at grea apse pli al Esnfestonale asupta popanreion dominste, in seopul ao a Te ade le Ua tuter de eredint, in spirtul indication papminais dig Avignon, dar smal ales pentru a Se asigura de fidelitatea Tor, Disparita regelut Ludovic ta 182 si criza puteri centrale In eegatul lungar in anit Urmatorl au provocat rapide devagregare a ustemolut Sau fe dominate in sud-estul 1 rassrital Europe. Statele aduse s readuse de ‘ogele angevin sub puterea sa se desprind din nou din aris de dominatie {eegatului ungar st 4s redobindere libertatea Ge sctine, Moldova, te= Seni sub autertatea tu Landes dps evenimentale din 197%, 36 olen: feazi hotirit spre rogetil polon, care, unit ew Lituania din 324, eoru pereash printro-acliine millaré declsiva. tritorile ruse spusene. La Lovo in 1987, Petr Musat angejcaxt hotarit Moldova, prin jurirelatal de fudelitate f5th-de-Viadislow lagelo, in divectia eooperirit cu Polonle, fe acest tinprel iifian’ negocier cu Patria din Constantinapol care Javea si cosfere: Moldovel un seaue metropolitan, lar domnilor ey tial ‘be sautotator® sau ,= modlrlet, ,desine-satatort, care exprima nou Stoital fis La sft) Sumit Peteu Mugat eh ig Tnceputal ele, f succesoralul iu, Rome, care seam tlul de domn yde Ia taste ik Is mare, Moldove devine Stat ponte 9h it ealizears Unteatea tertoiala prin absiebtia formaqiune! sau formetiunior teriorile dim sudul {art Siprin lchidarea restunior dowinate tatare™, Asccinca Térit orm ines sub Mircea, Ia alianta eu Polonia, prin ‘mijlecres Moldovei, in ‘SSopii'de_s preinkimpina revirimentul regetulti ungar si-al peetentlor Snide daminate'e adus din now cele dova (art romaine in aceeast aed, de data aceasta In lumina documentaties ari. Tn intervalul de jumatete de seeol care 8 sours de_28_inoeputad ofensivet pentra inlaturarea.dominatel tare Ie rieiett de. Corps pins in ulfimul devenia a seco a) XIV-len a destvlest emncip Fou politics e Tar Roménesti | Moldace fa lupta impoteiva Hoardel da ‘Aursi pol a fegatulo: aoqevin, care #- Stradi sig! elgure tn contrat tect acupra lor Citeva decent dupa Tara Roméneasct, Moldova ish Sfirma identitatea statlt st reepinge incercrile repetate ‘ale rogatutl Sngevin de as mpane dominaia, fm 8colas) Interv ate a aslgurat suc GM isee” iat tp. SS4; soheata peed Sapte Mn Geen pe ‘fel abr da festa wage Tre Momnas fre even ‘fais Pigbveputay Bucurest, 1816, p'¢—15 rz” Piclana, Ungorta w echshen Fad rete ua once ein, Su, nah a Hace te cepetré Vito mat conspter cinee wa evor ness, a Slut mene de beans mals VAS, pa go final a ptt clas dowd tt tpotrvaRegeonistungane a dex Sietest'songanizares lor statals, pri Inzestrarea cu instittile fundo= mentale ale statulul medieval de sine stittor: domaia autocrat 9 Sean ful metropolitan, dependent direct de Patriachia din Constantinopel. bso [ua spre stale sine statatr *-0 desivirit ta cooperare cu Beant dpliane esentalé ia Istoria celor dous tar care g snoemnat implict # pouita lata faqs de politica confesionala'a regal angevi. ‘Consttait in curse Secoluiul a XIV-iea @eaqtaldate prin ereares iastitutitor neatiraasi, cele dowd state romdnesti it deavolth organiza fea Intern, i) firm intoresele vamale si comercjale In report er Poli= ‘en comerciala a celorlalta puter, si fixeash marile opiual de. jolted ‘eclerna, State indepeadente, cu 9 neatimare clstgata pais lupte Taselan= fete, Tara Romaneasca qt Moldova erau pregitite st fnfeunte polls mae Ihcerctr care ave s4 ameninte in deceille st secolele urmatoare ex tents lor staal© INTREGIRE DOCUMENTARA LA ISTORIA INTEMELERIT ‘MOLDOVEI* Totemeiorea Moldove, adich constituines celui de al olles stat roe inne fn pe inl lilo Inermoncie "dn en Drinderi patio entcarpatie de’ sub hegeonia Hoardel de Aur St esa, deshis de ofensivn polonocungart tr cpezatal Hatch, need dt IS a spiel merase vcs mille prea n ‘pntial din ciogaren de nterese In arn ct-crpald inte repel lon GPngar, Go prt, Hoarda de Aur for Gominah neh Means se {ium sl cnet Ktuatien cu aapiroi de dominate in eneatle ruse epee Sone, de lta parte: Principals evenimente raat date Inftons fary ‘cau gropat in deus etape, Cos dint etapt ln cae se refers stadia ae ay e-cuprinst Inte ania 91 F340 la capital ei cneraal Hate $f cegimal mare porte a Moldovel au teeut din ane de dominate Hoardede Aur in ce a regaslorcotaioe Polonia 4 Ungoia, Coa de & ous tapi, detimitata de ani 1390 3 aproximatiy 1356s lnehelat dupa, nol contrantensive atare stance Cu Sttormcirea seat Solon ereate acu nfrngeren fina a pate liane ara op Scand a dominage ack line generale ale evolet situa intrrationsle n szete terton sit asta Tndeajins de bine cunoscute, in cchiab, exonslog ‘Senimeatelor In drut eer dod tape emit mult ma wscvoes de SEbIL dn poling abril! 9 caracterur sag al invourclor dspontie Gonstatares, value penta ansamblal spacial estcarpaties se npued Su precddere ‘Moldovel petra eave Informatio, incre petra shen din ote dua elape indice, © exten de parcinonicacs, Si tauel e Uigarea evoarcior nua epuizat inch posible de adinive ¢ acest intorval din trie nostra medieval In contestalistrll gencrale Tacercarea Poloniet In 1390 dea anexachezaul Halley dupe ucderea cova Boleslav Tor, 4 ineBest ca un yee: Cu spinal snd de * Pablieat im ,Anuaral 1 eusbbbite coma tone 8 Mgnt Trt ut sey ‘Consuelo eudle rome de Bocas, 68h pes mae 66 we, boii rush au reusit st, resping In aceasta etapa, domineia po- fend, ate tndea se sald aupes frelon lors acon tacit dive| caregele Casimir in curs anuiul urmtor les asgurat autonomia polltca sf Bserlceasc au 0 elpetente autohtoni, scaptaneus* aa pro Misor terre Russet cu recunoagterea suzerantiinominale polond sau polono-ungsre. Luptsie din 130 din necaul Halll uo insemnat Eomponents cinfeslonala au avut un conspondent pe teritorial vitoanel fart’a Moldovel, unde, in acelagi an, e semnalat tn marie fanclacan mit 1341, dupa 7 daserh in vara anului 1941, duph retragerestitarilo care invadaser’ Po- Jonia ea tespuns la ofensiva polon regele Casimir prea hotiit sf re- Seri Sees ira ear ane panne rep cer Benedict Xil sk detlege de angajamentele soumate fata de cis Patenia baicand, pe mume Defic bar clin a dou jumatate a anal T3Ar'si nic tm cufoul null urmator, 1342 nu sint Semnalste aciunt Gfensive polone in tertile ruse apusene, Putiele trvoare reertore faimprejurarle police 41 miltare din acest pati isa se Intevadt smal degraba iniative titaro-uano-ruse deci aciuntofensive ungaro- lone Pedicle unor noi preg de ofensivd a cegateloreatolice In aria de dominatie a Harder de Aur apar tn schimb te £34, fn tlle 1343, regele {Garimir iehete Ta Kalise pacea cu Ordinal teutoni, cave a eliberat fora ‘milters a regatulul shu de-anul din frontarile in care era angaat, fie {ind lotic expansiina, In tertile rae apie Ln Stiesitul accllan am venind fn ndimpinares cereritregeulpolon, Clee tent Vi a codat o parte din venture bsericesd din Polonia fy favoarea pte impotsive spaginlor 3 necodineionton, anomie Sater eaten Aitbanien Concomitent cu pregitirle polone si neindoilnic mu tipsite de te aitura cu scesea ~coordonares. palit résartene a cer dou Torte Eatolice a fost ng din coratoristiate de frante ae relaior Internatio: male in of scet ner ind Intrumfulfnat wspra Heardel de Aur 9 allio er “sau destasurat cele ale reget -ungare, Ua inte coretatorisitameient Moidowet su propos cist, mal mui sot ‘at putin. jstficat-documentar, anu 1343 cu dat primel mari ex Deuift impatriva tatarior dim Moldova a clot dea dllea rege sngevin. fe ae ns cn aoa sn set BRD op psa cP” We Rol, The Rue of te Polish Mo~ som ECR LIS saree ae Se a orDar, tn lpsa unor doves! ma sigure det cle Invecte,optiunes Itorie ‘sora cotay Ire seas data cea indent de tase plosogealcd tngerd, 134/196, Un isvor elastin soma de specks cheers 4 nunah permite redeehideren daca cxonalgie ar face shit Bertil noptctae cu prvi i aceasta apt dnprie a stem indo eninente gt rch eustacdcontempersny nume cea @ Ii Toan de Vktring, uber crtaram hisorerum, neal fn conceal evensetlar a {ite ouprinde'o informatie a caret valour my paste faealuns SO iss! In suru evecimentelor, Soregstrate iy bunt trails medieval $scoeine croologct,croscarol Rote sus anuh T340's mace exped fie roel ‘Ungaie spre pire tenalvanes waudewieus Ungarerum ex precipi anim ein lmmenso exercitu vale ad partes tanec tas (variants irangsivanas), amiss plrinsreiy fermen indclam det ntoun terior Tn cave ‘cesta eoexlstau 9 putea coopers, eum in celay tip tim din eroniea lu fotn de Viktringlca regele Ludovic soa ats arate tn partite (rast Yan, dtiunea miiaré a regelut nu sa pat destagura dect dincolo de CCarpsit rasirten, pe teritoeul vitoaret/Moldove; conststaren confirms ‘yunetal de vedere al nceora ditreIstorict care ums, fara cunnaste Ucost vor, a coa dint actu militar anlittard pe front Moldo= Yer celui de a does rege angevin al Ungerel ava loc in 1340 ca adbugirea cd ea era Indreptath si Impotsiva romdaitor din acest spatu, Alesernati ca de atiten on in ievoate, sub denumirea generals de cshis. matic. Campania. sa fnchoiaty ne informeara cronies ustriscay eu 9 Infringere gravas initiative a ranies in noun mina arin sas aE tb oral ate Inari oa, de Viking con 2 lui oan de Tirnave eu privire la expediia spre piste transitvane 2 hl Ludovic de Anjou? Evident biografut ii Ldovie att de zelos Int tainut seu stenna esecurle eroulus sit, nu putes deschide blogratia aces, {uia cu consemneren une! infeinger. Bi a mentionst expeditia in partie ‘ransilvanes, cea dint 9 regelul Ladove, ptrvitafrmatier sey dar al relnut decte un efect secundar al acestela,pacticsrea ssiloe nemuly {uml do fiscaiatn meg, Sv ciervat pe dept et wo mare desparate io forte mitre ca ce indiats de biograful Tul Ladoviy a pote ‘vente cu reat usa inchinave anlar aera taneifvanes he est 2018 esac et, buR Grandoe Wisi iontzg 0 1421822, Bae soa Li te bia ee aH he Ba Serie pee pent ee a ae mtn 0 baie admis asadar ck Joan de Timave fie a amintit un succes secundar Intern, objnst de Ludevie in. cursul campaniel din 1943, treed sub ‘cere’ mavea infringere sufer# de el in raport tell principal uemarit fe actiunes sa, ipotezs cea mat weresimila fe, thal putin probable Som cur destvigire eveniaentele din 1949 y8 inceput blogrsta Teg: [uf cuinchinares sagan in 144 “Gricum, spre sirtul vert anuloi 1349, egele s-a inapolat infint la rosedinfa sa principalay unde punea la cae rzbonarea: deoeamdata ins, {atari invadeass ah din n00, dupa toate prebabiltaule, Transivaniay Ia Sfiritl amulet 1943 sag a Inceputal Iu 1344 ‘O-evolutie similard se constata pe sagmentul nordic al frontului des= his de puterie eatolice In aria te hegemonie a Hoardei de’ Aue. Desi fiberat definitv de confiletal cu Ordines teutonle, dia vara anal 1943, Coermie mur snrogistrst niet un succes lmpotrvs tatarlor st a aliatior Jor tm eursl acest an, Dimpotsvt In sfisital aris 1340 fm aceasta ond ofensiva apartine ‘Starior 3 forjlor couliate cu, catenit tle {sniemiy solicit de regele Cazimir, papa Clement VI fconeede acum Tnsemnate sume de bant-pentry organizarea recisen(el impetriva acestor fore eave atacau multiply #1 trecvent™ regatsl polon Poet hil Dive ‘dose, snl 1544 3 sis Polonei nous mane invasie fata In 1545 sb tendinta se ristoorna ireversbi,inivata revine pre= ‘camplnitorregatlorcatlice, succes Te favorizeaza tot mal net. fn. Mol~ lov, ostile transilvane pattuna repetat Tn sta' de dominate dinecta Harder de Aur in 1945 $1 1340 3h bun succese decisive In urma carora ‘Spies titers 'e relat Spre tarm Msr Nogre. th martie 1347 exe 2G Se ASP rg Naa Sees ‘eich Seah at te tn 20" it Crt" Star Geet fapsebgbar’ ian is 8 ry a ill a tea Ine ct ear age Aca hea fant at fu ae Eh chee a nage’ ON ee wR nfinderea puter rogee fo aceast arle pres sufciont do asigurats pene {ny ities renting ube gpa ctolice Ia tetera atpaticn anuine episcopia Milcoveil™ Seurt mp dupa aceste eveninent, Gel matt in 1949, regal ga exiins control spe nord, tn testorl ‘olevodatolti origina’ al Moldovel Concomitent Polonia sa ining spre rsd. Ya seit anului 1344 sau in cursul anulut urmiior dspare eneaza Beto 910 data cu el te ‘onoma Tesierhalleene. O reconcere polono-lituaniana &talesnit pro= {reul polon in terior rise spusene, mareat car” de Infintarey tn {a5'9 Miearatutu franeiscan al Rusiet vienna Russieny, indies sigue tn context polite favorell penetratir ctaicsmula. "in 1548 Cate thie [a Util de yhaores Russiew de ydomsnus Russet, (mitt de Lue dovie' care reinoduce in fitslatura si HOul de sGallee et Ladomerto Foxe In 1348) suoritatle din Wroclaw i cereau Tul Carol IV s8 obtn fin partea iat Cazimin, in favoores negustorior ler, inlaturarea taxelor ecent implse pe drumhel spre Riis. tn 1349 cel mal trig, fentrial Fostulut enezat' Halleute se aia sub autoritatea rege Cait, Ca Aeealaje eronologice minor, sposibil de preciat, verantal rasritean Sf Carpation in Mldova, sf enetatul Halil au inteat sub contrelul ega icior unger si poton ‘Evenimentele care at determina sceasts mutate de putere in Eu- ropa rairiteand. In itervaul 1340-1510 au afectat mw moma soarta Fomvilor din rasrital Corpatilor dar, in chip difert, i lle dou or anime politic romney: Tare RomAneases i Maramrenl ‘Succlau final al tegotelor Ungar At polo eepind Gin-anul 1345, fn ara de dominatie tatara, acolo unde equasers innit anterior, a fost ‘onsiderauilflernit de doud iniitive diplomatie deowbit de tasemnaee: feconcierea regatulal angevin cu Tara Homdnecsc® st ea’ a regal polon cu ituenten Tlograful regelul Ludovic a tnegistrat ca al doilen evenimentInsem- nat a. domniel aeestula,petrecutspaday seurt timp dupa Inscaunare, Fe= fonclierea ul eu Alexandra volevodul transalpint, on yprinlpe sou Bron foarte puterniey, care aseue tn stare de yrebeltune® faa de re- get din vremea cid "ySe seule” Smpotriva. rege Carol Robert™ ‘Recoptat stare st Addat fn primi! ant Ge domnie'a Tel Ludovic, adiek 1545 sau 1044, de cen mai mere parte & istorillor cote sau ccupat de SPREE a0 neon wenn mcm Pa es ‘een Code diplmations Hmgnrne eeiesintcns ac itis, EX, 1, Bue en pe Ream i 20 pe aaa te n fceste Impreluriei, evenimentel a fost deplasat de alli cereetStori dup 1352, anal Incetaei din viata a Ini Basseab™ Coiticnintoies a reageaat {apt astel com #-a pelzeeut s) cum ica ioregistrt Tonn de Tirnave, in Tncepital-domniei Tui Iaidovie e Anjou. Foarte probabil dupa exec in 1345, cind Son lsat cirmle de un fel maximal — aceln snunve G6 31 fextinde dominatin asupra intregoial tentorta dels rast stud de Cat= pall revendicat in secolul XIMf do. predecosort sat arpadiont st apol de {tal sau, Ludovie a Tatelesnevositaten de oi asocia Tara Romaneased In luptampotriva tatarlor pentru a-t da o sansa de suces. Trecnd peste Iimpedimentole variate care stateau fn calea reconllleri’ — primal tnd diffeltatee polite sh morale are decargea din renunarea La obiec- Uivul urmarit de Carol Robert ia 1390, Ludovie recuneaste le eindul ‘Gu reattateaeroata Ta sudtl Carpatle la ‘ineputul secaluut al XTV-Tea Un puteraic stat romdnese de sine stator, eArUl existent! stad saa Fisese sit sa 0 recimoased macae timp de cltiva ani, elt durase acordul shu cu Bacarab, Esecul din 1342 I determinat agadar pe Uniral rege al‘Ungaries" sh modifice dicectis adoptsti de Carol Hobert fa 1390 ts are esta nua 'ai renuntat pind la capatul viet sale, Dupa patrus= Dresece ani de ostlitate, raporturle de cooperare Tntre cele dou state rau Festzoilite, iar esenta acest} restablin 9 Test noun recumoastere de citre regstul ungor a dreptului la exsten(a a Tari Ronnest™ St din rots biografl Ist Ludovie, oa si in eazul expedities din anal precedent, Jaentonesra foptul, corect stust din punct de vedere eronalogie, dar de- plaseaat secontal dela continutul siu esenQial ~ reconellierea dine cele Sout state in termenit acordilal dintre Carol Robert Basarnb, sirens tarea la oblectivele campanie! din 1330 — Ia mosalitatea sctulh, contra {ul fendo-vasslic einnovt prin Tnchinarea flat ul Basarabeartfet de expunere care i da autorulos posibilitatea de a exalt figura evel shu fi de at etribui un nou mare succes. In fept, prin Infelegerea cu Tara Romanesses, Lidovie s-a ressmnat la eindul tia ah recnoasea © reali= ‘ist Ungar fn spre partey sthsnatclt care a Tost pews Se lot othe So btn efor de Sao hc ete Di oa St entry sean acon, WS. Papeete, op tp 1; pent aivrse FERS, Mepa'ae abace clenteuFareRordneard wesc of M005, TR Nasco Ai, p dae 0tate care avea si contribuie decsiv la aniilares elurilor sale sale re= ‘gat ungar in intreaga ave ext vad-ceraties™ ‘In contextul situate politice modificate © dati cu restaurarea coope- iri intre Tora Homineasch wi Ungaris sa deavolea eisearew de. 9900 Diere de papulltate in rindurile chpetenislor romanilor din Teacsivania SU Banat, la care si-t-dat adeziunes s Alexandra al ll Basarabsy act fst cure inchetase acordul eu Laidovie de Anjow®, Cum era de spat, rogalitates ungara Soa intespus tn aciste relat stniduinduese sd Jou: in Interest progeltiml eatolie. Orieum, faptul eum aspect im portant al progresult inregistest de catohesm in Europa racsrteand ca Ermare a ofensivel segateloreatalice aralel cu reconcliere dite regatul tngar si Tera RomAneasc, in ord son pros cea diatre regs polon 5! principit Tntwenien Ine roa dia larna 1943}3%43 de’ iaffinge Fesstentaitwanierilor se ei conte din rindurile fortelor eile puterloreatolie nina dintr-n sit Indelungat de incercie|similare — a inebelat cu un vesueces total, I cursol anulul 1245, anterior linit noiembrie, Caxinir se reconeliat st fncheie alianta cu itwanlenil®, act care pe linge 0 serrate direct legats de confict sau cu loan de Luxemburg, regele Boemich a aut Sturmaei nemijlocite In sfera uss apuseans; potti¥it cele mat intemeiate exegeze a scestor evenimente, allanta polond-ituanlan sa inchest i fu un compromis teritorial ta temeiul cfruia chezatul Holiet'@ revenit Pojonie, iar Volhinialituanienilor™ Tn vrome ce autonomia Tari Romaneyi se consolida prin nous recone ciliere su rage tngar, cea a Sei! Maragvureslui® avea sa cunoased 9 ‘evolutie inversa a urmare a acelorash evenimente, Politica réstritewnd & Iai Ludovic de Anjou s accelerat mult declinul astonomiet maramure- fone, agezata In ona yfrontuluiy, incadrarea tt formula de ora Fizare a Fegatulul Inca din 1342 ist gasee coow In invoare conflict dintre regalitate 3: reprezentantul principal al autonsiael maramuresene, Bogdsa din Cuhea, fost volevod at Maramuresului, infidel Fege- "S Gonolgen Ties Rombnest cut pods si contaiea Moone seat Sie State i anata Souk ar rome dso game Te 3 Koroape inion sa niinie vicki frnclean ta Rusa, Halicans ta Log ane koe tn Inlet cepa hee Pa Pet Eien Geshe oe ger 2 ag ar 8 » 3 sews cyan mete ite Cni to jumtoriaat pias a eS ™ tui; confictut inregistrat de actul regel din 1348 a avut netndvietic caracter local, dar sa Ineadeat curind fn confruptares de interese dintre ‘ttonomia mararmureseand st regaltate. Comnelgenta in timp diate vo. Lit stante di Mararurey$i'coa din vans ave tetera in rasan cuprinst de" politi ofensva 8 segatelor ungar s1polon, Indesseby de Scllnea din Waeldove, in cazal-de fata campania tu dove in 198%, Osan npn eave evn Yo leiden in ai re ‘itor ga calminat eu teceren Tut Boggs dincolo de Carpayi 0 data cu Give a tiusfal lpta de ereonelpare-e oldove Al dies moment he Semnat al cestet caincicete ge evoutia fest in 134 scum, dp ie score Ineysteate in olor, se cele ale polonior in cneztul atic Uatdovic face act de autoitie In Mararmorey; din Bistrita, 1.13 Septembrie 1349, regele porunceyte tu loan, yvoKwsd al romaniiat din ‘Muremores¢, sa restaureze in siplalrea mosiior sale nena i ragot din Ciuleytiagont de Stefan, frvele volevoduil cae sderase fe contd I vagcare ‘de Oporiie fat de TeBe 4 toi Bogdan, deciarat scum yinfidet rolorsn; actul de reportie In {ovogren color care ish plendoseed mesa {Sin pricina constnte credits lors fafa de fege 1 pentru chefs era ae teoclene hs Bogdan, urma si se sivigessch, potevit oeinultt egil, in prema neaer-maramoeynt®, lmplinnea ordinates ‘ile imal fru marcat probabil primul succes hotarlar ojieut de Fege in Maramures, nu ins fry lupte diate cole doul fendi fan: Sou Infuse in acest Vokevaat codnesc;lupta oven 580 pre= fingeasl pina ig emnspares romani din Moidov de sub dome regetufu ungee™, fn pertoune hui Hogan salina dou procese {ortce: crearen Moldovel ca stat de sine stator 3 declnul sutonorel smaremoreyene sce, poo pe ot in, 108, Love extinge, autoraten Io ‘et Bay eladinen i Satenbigen errs fi Netannsae , p pe ee ee mpi cen oe Ratoe eit ose [oxo “aramireveand, vs hogs gb en. 82OF yh Topy opie be BA act eos), lang sorice diets deities” vases pe eart mp 8INTEMEIEREA TARH ROMANESTI SIA MOLDOVET ‘SE ROMANII DIN TRANSILVANIA: UN NOU EZvOR* TIntemeierea tn secolul XIV a Tarli Romdnesti st a Moldovel, fapt hoary aia amar, cae conscrat rzisen fait 9 rox Imani nord-dundrene In iinga 5 greaun Incereare 2 migatiel popoa felt stp fort obec uerose eevee din porte coor fal de seuini istorlel toma, Din paeate, snformatia lacunar pe care Se fundamenteazareconstitultes ncestot proves stoic. foarte. complex 'Bu ne Ingidule dest o vine incompletaavupra e coca ce a fost Tenta festatie 2 color dou State rombnesti, Std de fafa, fragment al unet Sect doable Tar omy ym oleae {st datoreaza.impulsul dint sporiie! recente @ unui vor care. pune itso nous lumina nul din aspectele cele ma: de seama le vif smd pido in eval meat Intemeierey statelor romane in secolol XIV a fost fundamental se- zltatal impliniit a fre tondine istoriceesonlile strins legate Inte cle. Sgregarea formatiior police preexistonte in acelsy cadeu teritoral care ive in cle din und devina teritorul celor doua state romans In Fontieroe for storee: raven intstutilor sopreme aie puters astonome, Iniee st bisericests emancipnrea tertonilorcslor doud state de sub domi: hatle Staind 9) aliemerea Tor astonoma in eimpul relator internationale ‘Ansamblul agestul proces 1a capitul cara miruntele celule ‘de vial politica autonoina romaneasca atestate fn recolol XIII au cedat Locul co {or dous state, Tara Romdneascd si Moldova, s-a Incheiat cel mal tea Jn 1990, tn eau celui aiath prinlpat gi fn 1202, in eaaul celui de al dol- lea ‘Acwasti_ultimd elapse constituni lente. a celor dows. principate rome a fost dominatt de lupta imputtiva polite hegemonice @ rege: {lat ungar al regior angevini, mat precisa celui de al dollea repre= crores ax ance po eute Unenisnse bro emsacraae em EH 16 entant al dinastel, Ludovie de Anjou (19421902); dar semnifcaia Siac a scestel infu’ poste Ineleasd fied o pivire asupra Skape anterione. Faptol dominant a) etapei precente a fost ofensiva tmpoteiva pur teri tare # Houdei de Aur; desc la Halll tn 1940 de regele Box Sate Casimir eel Mao, in arias atlanta cu ogele Cara: Robert al Une frit, stiunea a depisit de indstt Limitele snevatlor ruse apusene pet fhaca'cuprinds sosamblol vastulus tertoria deminat direct sau Indiect fe Hfoarda de Aur in notet de Carpat, din Litunia st pind in eqiunen ‘Duna de dos: Dupa un sir de suetere infringe, aceasth vast ofen shed a facet in 1930 cu respingerea puter tatare spre stopele nord Pontice; in urma acestel eval, Hearda de Aur a inept 38 eceda din Portis et de fora Gomsinsaus in Europa orienta pentras iunge i cele Ein tra Su) dominatianollor marl puter ale regi. La acct ofen- Siva, roméni, Stree din Tara Roméneascay alae tngaria én pri fni ‘at domniet Tul Lodovie de Anjou, et sce din Moldova yee din ‘Tranaitvani, av svut o partiipareinsemnats Sout timp fost dupa fcheterea cx succes, campanilor impotelva tétarion, dominate angevind pros instaurats a fost infrantate de re- ful lor Tomine de a sccepta © stipinire care s6 ventea deosbit de [pusteare 5 tleronth, Poland context favorabll al deplasri cen- ‘Pata de grevtate a1 preocupérifor extene ale lui Ludovie de Anjoo, in En analors mai Int spre apusnl Pennsule! Belealce, pol spre Bue Sopa central’ cole doua tar romane ai detchis lupta impoteiva domina- tie angevine en dint migcare de tmpotevire fata de * pe care regele sngovn se niga oo consalese seni i Tare Romdneasts prin Jae Sedans st mapitestat tn deenile-proceente, prin tredipa de Tere Sna tnt ae tendingle-expanstoniste ale regetulul arpedion sane Fovin Tara owpancacea ors cea mal indieata pentr a da impuls mist Be'Gustenea Timp de un afert de secol,sucetele reaistent clor dou Gieue sltnat ey sevirimentete viguroase ale rgelut angevin in pling [ieadMhere' efor sot de a instura hegemonia regatulul ungar In ‘Ehropa rasirieana 4 sud-estich, salad eh “oe natant Once a ip a ERPs ‘ange ‘ee. Prieto poumniey Ie ale i ule 818, cPattie rapes curaret wa sie sup extrem’ de fgtoase devi Insc SUES SQOMGGRE aetna fA "Iga Hato ep Roun dete Settante Oriewute, Ii, Bucares, 2997, Ansambial neesich evalu © doparte de {tos eco foi’ comrade rormvase om Sous 1, 309; F, Ledescu, sg crate spa rape snr ong fot w‘Roménesti-cu ‘Patriorhia constantinopolitana, accel In temelul cari et ne egomarc es armas tecrta erie a ae su ti Eady ES ee Tropa Fors foe ln ens, wi ety Ties nea Ss Cott neath nc alte (pet seat ef SV Pveo octet, me" Tre Heme n lee depart pit de a asus mica te vag green eae et el de Pee Hee eee eet i nce sega i de soem St 8 8 a ramet tv tee ee pure gm, srerent ae eet lt pura ge Nelo a aly Canenel ae or ado al ger Sen ae mee ee te aes Se rbalne cree ttn as be a ane an da Te Zepto orale Bums Geni snags Sofa, pete er shee Unger re aa les lt to de nga eae eh hel onc atone Knife te cams Suet on apt ‘mtn, es er ie pre prem ee ee orgeatare ren, na ubortaere Se rei ae rar cene a hn grog, dar 8 scat ott fe ot Sout at iy a, Fea eee re Nine Aleandry_ dete ners at hein inte eo Im hele Slee lie etsy Nan ato se ia me Sur ees age, co se a e eersatemuien co Sue Fast Romney se desl Te toa fn care Neue Aiandra devine ntelrat rac ent aSe a ste ar ota ange Tas RemnertMldoe sc Bay armrest fine Rica ig mart 130 mr ge Daca nes era Ta Gu neh ce de 8 A ea canna a om Ma rm Sek a pons egal ne ing ‘ental prea rege Harmon 12 1 Rota greprain mi etait aovle Oe Anton tp. Sein te tenon ata Bal tec dio water, w © sesh, Guchcte dey ee rt Co Ls Sektetunayn. dee Stay for Ourotiehe Ge 2 eeetTT ag yess, "Seas, erates patrva ,sehismation orbs ‘Shier te a fh dar nat tna pl afr soba SEER OI Uiiank Solano tmpotea Venti 3sturprindem $i cca dint pulstie polities concomitentA a celor dovd iri torn, de la misziat af ristrit Ge Carpal, inverts din sesston oe ‘omund fata e Yegernonsnmal angetin Ttbusitt tn 1850, rigcosa Mrldoved a trlumfat ctive ani mai tir- i. Ea Inceputhtsnulut 1365, fatal cra const tons Malo eee Gesture ~ fp tne ost dw ie oe rage acim putert sil; diploma rogeli tin 2 februsrie 4809 Iie acto situeun roent ereatl Prin’ tecerea muatior de ‘atee Bogeass ese) yQsted Manamarean che wnfdellate notoie™ ae traiteica Sar emures in Moldova" i Inregistn. desprineres ist Ge ub puters goroanes regale. Evenimental a Geschs etapa fala 9" otemeserhe Nels loves, "proces la copltul ciruie tar, potriit eromlcrsful Wi badessy se Eranafornat tm tat= (ain rognu Gt cllaatst) Diloma vagal oe inesimineart etal lui Bogdan @februtie 1909} 1 oes antes a et ‘ain de o luna iatuani 1305) care condamna Srcbettanes™ iui Nios Alexandru ia flu su Viedstey surprinde ted de's dous conse gs ronologica in abtuines clor dou tar Tid de petneidie wane La Snceputul amulul 1965, cind regele Ladovie emiten ele dou die plome sslentoare la tlle romaine, central de. grewate a pee see fo expansiine revise In résdritcl Europe. Nosy ete 9° pelea Fudavic -a"esfiurat tn eadrah wtanssh cuss de edt page Ue ‘an V in i969, at in Mediterenn ristriteans; wae aven sf Ne eet oet ae regele Cprulu, Petru I'de Lusignan, s1 do contele foros de See ola¥eit sin rsirital ol sud-esul Europe, inde segll Poloniel i nee ‘fs au folosit pneu favorabil pent relua apancunes incendie dupa Sfirgitl eampanisir impotren tatarlor. Coprdonat, desigun eet ofensiva precedents, de regi! Poloniel si Ungariet ln Cracoriat iy oar a anuful 1961, cu prtejat unoninsemnat cangees Ie ire ae un {stro numeroq alti Imparatl Carol TV de Ligtembusg i rege Ge 4 acunea mitra a color dou regete ave sf Inregetcts tn gory tort dol ant ous Insemnate serosa! Caceres Vidinilel Ue cite Lee Me, incepta vert anus 1983! $i extnderes dominate plone soe lta "Conrin la autat vaporuror inte Tere Rombnecce 9 SIGS i ent sae Gm tan ot orb Va fk % pe Valine, rma cmpanit reget Canine fy 198, asupra Po- Bee Ueda Watson Fala Rosas seeates spon ie chon elurcaexpansunlcelordoul rege situa po care a erst su expos tire Fomine tor ol ft puernles presn Wai co tenia eobatt Bt Lidice seaie ire omnes este y Hen Minahenan elena ite cooperice' ca Uogarty peCve ? Fie yous Se fon cares de Lali, dunt Smpats is 88" Eevune de inpotilte fat do Sxpanetondma angels: pring to dings ns inevaae clara, nanna 1800 aetna T3660 Sul 13g0179, dn cn doa doua tends puttin 9 peta Saeu isk milla in'Tars Romahons gi Vian gap Setelortea spr” torr ecole pte ie tv 2 rg ah fu acest senetare a hegenonsmulu angel Malova & elu spe Sin in noua putere care se instlace sold hotafele et din nord 9 resh- FR Pla Pia in sent oi sorte on ic ate a alt logics cu papain pein Intermed foruriet potone: Réepunsal favors adresdt de Urban V erent fut ae fa acd ldo Jue af Maton Onepl de 9 Tn In'Sht 0 epacope exh vst dependent de sean ppl, sot tine niles a tending! Meldoee de 3 da Ini lle Eas ale aon! print paso (i pe neo ftp Ean openn, cata ee btn Tavaren pres! plc i confetnaeexeratate de regtal en evin tuo Tend doe dupa fa 137, Lado arom i'n prema sa corunn "plod tees ongh,aven sh ecesens Ta {Bream mat Legh iene be nth poner oor clprate Inara de expnuione Dim Bosnia ce conde, in tunel {a tn rata rege be produ vege in mst uber 9k 'atestat tale ite ae su nina cu vacua Se Fe foal Inca une acon delta 9 coordonarencbrra ail antic consaninpoltane apore eo evden: St in ou Fas Ro- Pe ee ee ab Pa ar, co uta rou dae tre Tarn Romncasce Ungar angen (Probioma, tina efetee Sever adeh Mai Fc Mn ep Che errata Mie aaa ante a Fhe al Bat ie is ema a ie 2 os. Sykora, Poxtin imerayion0ld a Moldovet tm tmpal tal tafeus tute peng eed anna! tare a, = oe st ts te amines si Moldova Sa aflat Sn acoeal tabi in luptaimporiva pox fees angevine'™ Catpretul uno efort fant, cae a ads in cursul acelalas! an, 1377 dn eninsuia Baleaiet, in hupts eu ture bulgart din Traore, pint'in enoatne Hales Vadis in late ew" itweten, Ludovic ¢ Fein Rhee nc ince doa omg 9 stuart pina cu devine compromiat In Moldova, dopa sir Gomnie {Efe tn curs aeeiial ay in Impreuries cinoscatay der foarte po Bibi de natord pobten « Griatscurul episod demaie il Jung Ko alow, istunent at pli geving,fespins de are st Inet, Sciumarea Tut Petru | Mugat, cae sca incoput oma sub auspice = cmon. restaurate e egatiles unger. O stuntie imark sm prods tn ‘Fore Romineasea, unde, dupt luptele din 1377 9 sparta Ui Vision, Radu T-domncste tn acord cu puree angeving earls consi mat isu heemonic a ui Ladovc,relizat si consclidt cu cele mai dras- tice milloace in cusul umes damnit de pata deceives totug sf se Acstcame in cee din ue in haaul crit Ginastice plunge ceschice fe disporiia reget, RascontaSnabusity in 137Fteumfa acum, lar me Derulf percore ‘mH mal tnen fn ta mia so energies so delat” fe asin sate negata Ia Inceputurle Goris Ha Sigiamanay 0 cron 2 tranciseana.sintetia sstel situate

S-ar putea să vă placă și

• Antisemitismul Universitar in Romania (1919-1939)

  

  Document653 pagini

  Antisemitismul Universitar in Romania (1919-1939)

  Moldova.since.1359

  80% (5)
• Victor Spinei Marile Migratii PDF

  

  Document511 pagini

  Victor Spinei Marile Migratii PDF

  kritiquews

  100% (7)
• Alexandru D Xenopol Istoria Romanilor Din Dacia Traiană Volumul 2 Năvălirile Barbare PDF

  

  Document340 pagini

  Alexandru D Xenopol Istoria Romanilor Din Dacia Traiană Volumul 2 Năvălirile Barbare PDF

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Românii În Veacurile IX-XIV Pe Baza Toponimiei Şi A Onomasticei

  

  Document685 pagini

  Românii În Veacurile IX-XIV Pe Baza Toponimiei Şi A Onomasticei

  ZimbrulMoldovei

  100% (5)
• Moartea Lui Titulescu Sub Foarfecele Cenzurii Antonesciene de George G Potra

  

  Document13 pagini

  Moartea Lui Titulescu Sub Foarfecele Cenzurii Antonesciene de George G Potra

  Nicolas Marion

  Încă nu există evaluări
• Moartea Lui Titulescu Sub Foarfecele Cenzurii Antonesciene de George G Potra

  

  Document13 pagini

  Moartea Lui Titulescu Sub Foarfecele Cenzurii Antonesciene de George G Potra

  Nicolas Marion

  Încă nu există evaluări
• Heraldica Neamurilor Boieresti Din Moldo COSTEA VITEAZUL

  

  Document35 pagini

  Heraldica Neamurilor Boieresti Din Moldo COSTEA VITEAZUL

  adrip234

  100% (1)
• Alanii Migratiuni Graiu Credinta

  

  Document42 pagini

  Alanii Migratiuni Graiu Credinta

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• Acta Moldaviae Septentrionalis V VI 2007 PDF

  

  Document389 pagini

  Acta Moldaviae Septentrionalis V VI 2007 PDF

  Raluca Diaconescu

  100% (3)
• Oraşul Medieval PDF

  

  Document368 pagini

  Oraşul Medieval PDF

  Dana Ionescu

  100% (1)
• 30 Acta Moldaviae Meridionalis XXX Vol 2 2009 PDF

  

  Document416 pagini

  30 Acta Moldaviae Meridionalis XXX Vol 2 2009 PDF

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• 30 Acta Moldaviae Meridionalis XXX Vol 2 2009 PDF

  

  Document416 pagini

  30 Acta Moldaviae Meridionalis XXX Vol 2 2009 PDF

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• 30 Acta Moldaviae Meridionalis XXX Vol 2 2009 PDF

  

  Document416 pagini

  30 Acta Moldaviae Meridionalis XXX Vol 2 2009 PDF

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• 30 Acta Moldaviae Meridionalis XXX Vol 2 2009 PDF

  

  Document416 pagini

  30 Acta Moldaviae Meridionalis XXX Vol 2 2009 PDF

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• C Tin Rezachevici Cronologia Critica A Domnilor Din Moldova Si Tara Romaneasca Vol 1 2001

  

  Document863 pagini

  C Tin Rezachevici Cronologia Critica A Domnilor Din Moldova Si Tara Romaneasca Vol 1 2001

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• Context Urban Pasaj Villacrosse

  

  Document6 pagini

  Context Urban Pasaj Villacrosse

  Cristina Dumitrascu

  Încă nu există evaluări
• Carada Panu 1864 Boitoş Bcu Cluj 6 1931-5

  

  Document511 pagini

  Carada Panu 1864 Boitoş Bcu Cluj 6 1931-5

  adrip234

  100% (1)
• Consideraţii Privind Alanii Olanii Sau Iaşii de Pe Teritoriul Moldovei Medievale Sergiu Bacalov PDF

  

  Document18 pagini

  Consideraţii Privind Alanii Olanii Sau Iaşii de Pe Teritoriul Moldovei Medievale Sergiu Bacalov PDF

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• Heraldica - Neamurilor - Boieresti - Din - Moldo COSTEA VITEAZUL PDF

  

  Document35 pagini

  Heraldica - Neamurilor - Boieresti - Din - Moldo COSTEA VITEAZUL PDF

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• Babes Scrisori

  

  Document23 pagini

  Babes Scrisori

  sorin2013

  Încă nu există evaluări
• DJAN Iasi Fonduri Si Colectii Date in Cercetare PDF

  

  Document25 pagini

  DJAN Iasi Fonduri Si Colectii Date in Cercetare PDF

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• DJAN Iasi Fonduri Si Colectii Date in Cercetare PDF

  

  Document25 pagini

  DJAN Iasi Fonduri Si Colectii Date in Cercetare PDF

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• Heraldica - Neamurilor - Boieresti - Din - Moldo COSTEA VITEAZUL PDF

  

  Document35 pagini

  Heraldica - Neamurilor - Boieresti - Din - Moldo COSTEA VITEAZUL PDF

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• Heraldica - Neamurilor - Boieresti - Din - Moldo COSTEA VITEAZUL PDF

  

  Document35 pagini

  Heraldica - Neamurilor - Boieresti - Din - Moldo COSTEA VITEAZUL PDF

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• 1anuarul Institutului de Istorie Nationala 1924 5

  

  Document1.065 pagini

  1anuarul Institutului de Istorie Nationala 1924 5

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• Boia Romanizare

  

  Document1 pagină

  Boia Romanizare

  adrip234

  Încă nu există evaluări
• Serban Papacostea Geneza Statului in Evul Mediu Romanesc PDF

  

  Document129 pagini

  Serban Papacostea Geneza Statului in Evul Mediu Romanesc PDF

  adrip234

  100% (1)
• Babes Scrisori

  

  Document23 pagini

  Babes Scrisori

  sorin2013

  Încă nu există evaluări
• Ghid

  

  Document90 pagini

  Ghid

  Gavrila Andrei

  Încă nu există evaluări