Sunteți pe pagina 1din 34

ANTETUL LOCALITATII

Exemplar nr. __
Nr. _______
din _________

APROB,
Presedintele Comitetului

AVIZAT,
Inspector sef al Inspectoratului pentru
Situatii de Urgenta Dobrogea

pentru Situatii de Urgenta al localitatii


(institutiei publice, operatorului
economic) ____________

al judetului Constanta

Primar (director general)


(prenume, NUME)

nicuor daniel constantinescu

SCHEMA

Dnu culeu

DE INSTIINTARE, AVERTIZARE SI ALARMARE


AL ________________________
(localitatea, institutia publica, operatorul economic)

Intocmit,
_________________
(functia, numele, prenumele)

-LOCALITATEA(institutia publica, operatorul economic)anul

CUPRINS
CAPITOLUL I
SCOPUL I CONCEPIA ACIUNILOR DE NTIINARE, AVERTIZARE I
ALARMARE ...................................................................................................................

Pag. 2

1. SCOPUL ACIUNILOR DE NTIINARE, AVERTIZARE I ALARMARE ........... Pag. 2


2. CONCEPIA ASIGURRII MSURILOR DE NTIINARE, AVERTIZARE I
ALARMARE ........................................................................................................................

Pag. 2

CAPITOLUL II
REALIZAREA NTIINRII, AVERTIZRII I ALARMRII N DIFERITE
SITUAII .............................................................................................................................

Pag. 7

1. REALIZAREA NTIINRII, AVERTIZRII I ALARMRII PE TIMPUL


Pag. 7
TRECERII DE LA STAREA DE PACE LA STAREA DE RZBOI PRIN TREPTE
ALE CAPACITII DE PROTECIE CIVIL ..................................................................
2.REALIZAREA NTIINRII, AVERTIZRII I ALARMRII PE TIMPUL
CONFLICTULUI ARMAT ..................................................................................................

Pag. 11

3.REALIZAREA NTIINRII, AVERTIZRII I ALARMRII PE TIMPUL


SITUAIILOR DE URGEN ............................................................................................ Pag. 11

CAPITOLUL III
ASIGURAREA ACIUNILOR DE INTERVENIE I PROTECIA
PERSONALULUI ................................................................................................................

Pag. 21

ANEXE
Anexa 1 Schema de informare si interventie in situatii de urgenta in judetul Constanta ....

Pag. 23

Anexa 2 Schema de retransmitere a avertizrilor meteo sau a altor informaii despre


potenialele produceri de situaii de urgen .........................................................................

Pag. 24

Anexa 3 Schema cu ntiinarea i alarmarea localitii ________________________ ....... Pag. 25


(municipiul, orasul, comuna)

Anexa 4 Situaia mijloacelor de alarmare ...........................................................................

Pag. 26

Anexa 5 Tabel cu telefoanele utile (autoritati judetene, structuri apartinand M.A.I. si


M.Ap., oficii postale, mass media judeean, operatori economici importani de pe raza
localitii ) .............................................................................................................................

Pag. 27

Anexa 6 Tabel cu numerele de telefon necesare instiintarii membrilor Comitetului Local


pentru Situaii de Urgen .....................................................................................................

Pag. 29

Anexa 7 Tabel continand numerele de telefon necesare instiintarii membrilor Serviciului


Voluntar pentru Situaii de Urgen ......................................................................................

Pag. 30

Anexa 8 Schema de ntiinare prin sistemul de curieri .......................................................

Pag. 31

Anexa 9 Harta localitii cu dispunerea mijloacelor de instiintare si alarmare ....................

Pag. 32

CAPITOLUL I. SCOPUL I CONCEPIA ACIUNILOR DE


NTIINARE, AVERTIZARE I ALARMARE
1. SCOPUL ACIUNILOR DE NTIINARE, AVERTIZARE I ALARMARE
Schema de ntiinare, avertizare i alarmare se ntocmete n scopul transmiterii n timpul
cel mai scurt, intr-un mod organizat i ntr-o concepie unitar a informaiilor despre iminena
producerii sau producerea dezastrelor i/sau a conflictelor armate.
ntiinarea, avertizarea, prealarmarea i alarmarea se realizeaz i n scopul evitrii
surprinderii i a lurii msurilor privind adpostirea populaiei, proteciei bunurilor materiale,
precum i pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer si ale aciunilor militare.

2. CONCEPIA ASIGURRII MSURILOR DE NTIINARE, AVERTIZARE


I ALARMARE
Schema de ntiinare, avertizare i alarmare a fost ntocmit cu luarea n considerare a
prevederilor urmtoarelor acte normative:
Legea 481 / 08.11.2004 a Protectiei Civile;
Hotrrea Guvernului Romniei nr. 1492/09.09.2004 privind principiile de
organizare, funcionarea i atribuiile serviciilor de urgen profesioniste ;
Hotrrea Guvernului Romaniei nr. 1491/09.09.2004 pentru aprobarea
Regulamentului cadru privind structura organizatoric, atribuiile funcionarea i
dotarea comitetelor i centrelor operative pentru situaii de urgen ;
Ordinul Ministrului Administaiei i Internelor nr. 1259/10.04.2006 pentru aprobarea
i asigurarea activitilor de ntiinare, avertizare, prealarmare i alarmare n situaii
de protecie civil;
Ordinul Ministrului Administraiei i Internelor nr . 886/30.09.2005 pentru aprobarea
normelor tehnice privind Sistemul Naional Integrat de ntiinare, Avertizare i
Alarmare a populaiei.
A.NTIINAREA - activitatea de transmitere a informaiilor autorizate despre iminena
producerii sau producerea dezastrelor i/sau a conflictelor armate ctre autoritile administraiei
publice centrale sau locale, dup caz, n scopul evitrii surprinderii i al realizrii msurilor de
protecie, i cuprinde:
ntiinarea despre iminena producerii sau producerea unor dezastre vizeaz
iminena declanrii sau declanarea unor tipuri de risc1;
ntiinarea despre pericolul atacului din aer vizeaz introducerea situaiilor de
alarm aerian i ncetarea alarmei;

tipuri de risc - cazuri de for major determinate de incendii, cutremure, inundaii, accidente, explozii, avarii,
alunecri sau prbuiri de teren, mbolnviri n mas, prbuiri ale unor construcii, instalaii ori amenajri, euarea sau
scufundarea unor nave, cderi de obiecte din atmosfer ori din cosmos, tornade, avalane, eecul serviciilor de utiliti publice
i alte calamiti naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc
specifici; grevele nu pot fi considerate tipuri de risc n condiiile legislaiei n vigoare;
Page 3 of 34

ntiinarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice,


conveionale i neconvenionale vizeaz pericolul contaminrii i direcia de
deplasare a norului toxic.
ntiinarea pe teritoriul localitatii,( institutiei publice, operatorului economic) _______ se
realizeaz de ctre Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen sau de ctre Inspectoratul
pentru Situaii de Urgen DOBROGEA al Judeului Constana.
Pentru realizarea ntiinrii, dupa caz si functie de posibilitatile locale, se folosesc:
Echipamentele de ntiinare i alarmare F 1001 A i B
Sistemul de telecomunicaii teritorial
Circuitele telefonice ale Serviciului de Telecomunicaii Speciale
Staii i receptoare radio de tip militar
Receptoare cu frecvene fixe
Radiotelefoanele din nzestrarea operatorilor economici i a consiliilor locale
Pota electronic
Mijloace mass-media
B.AVERTIZAREA aducerea la cunotina populaiei a informaiilor necesare despre
iminena producerii sau producerea unor dezastre.
Avertizarea se realizeaz de ctre autoritile administraiei publice locale, prin mijloacele
de avertizare specifice, ca urmare a ntiinrii efectuate de Centrul Operaional Judeean al
Inspectoratului pentru Situaii de Urgen DOBROGEA al Judeului Constana sau pe baza
infornaiilor sau avertizrilor primite de la operatorii economici surs de risc sau populaie..
C.PREALARMAREA transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare ctre autoriti
despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.
Prealarmarea se realizeaz de ctre Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen sau de
ctre Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Judeean DOBROGEA al Judeului Constana.
Prealarma aerian se transmite atunci cnd intele aeriene se gsesc la o distan
corespunztoare timpului de zbor de 15 20 minute fa de frontiera de stat a Romniei sau
limita judeului.
ncetarea alarmei aeriene se transmite cnd intele aeriene s-au deprtat de frontiera de stat
a Romniei sau limita judeului la o distan corespunztoare timpului de zbor de 7 -10 minute.
Atunci cnd se declar starea de rzboi i are loc un atac prin surprindere, primul mesaj de
prealarm aerioan i alarm aerian se transmite cu aprobarea Ministrului Administraiei i
Internelor.
D.ALARMAREA - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaiei despre
iminena producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.
Alarma aerian se transmite atunci cnd intele aeriene se gsesc la o distan
corespunztoare timpului de zbor de 7 10 minute fa de frontiera de stat a Romniei
Alarmarea se realizeaz de ctre autoritile administraiei publice centrale ori locale, dup
caz, prin mijloace de alarmare specifice, pe baza ntiinrii de la structurile abilitate.
Pe timpul dezastrelor alarmarea se execut n scopul proteciei populaiei i bunurilor
materiale din zonele ameninate i pentru luarea msurilor iniiale pentru aprare i limitare a
efectelor.
Mijloacele de alarmare acustice de pe raza localitii sunt:
obinuite: fluiere cu abur sau aer comprimat, clopote , sonerii, claxoane, portavoci,
toace, etc
speciale: sirene electrice i electronice, sirene cu aer comprimat i motosirene, staii
de radioficare.
Pe timpul conflictului armat alarmarea se execut n scopul:

proteciei populaiei i bunurilor materiale din zonele n care urmeaz s se desfoare


aciuni militare;
o diminurii impactului asupra utilitilor (energie electric, alimentarea cu ap, etc.);
o reducerii numrului de victime n rndul populaiei civile.
Schema de ntiinare avertizare i alarmare a localitii ________ are in vedere si respecta
ideea de conceptie si principiile care au stat la baza intocmirii Planului de ntiinare i
alarmare al judetului Constanta, dupa cum urmeaza:
o

d1.Oportunitatea presupune prevenirea populaiei/operatorilor economici n timp scurt.


Pentru a se respecta acest principiu localitatea a fost mprit n ____ grupe de ntiinare,
astfel nct ntiinarea ntregii localiti cu satele arondate s nu depeasc ___ minute:
o Grupa 1 pe itinerariul ........................................................................
o Grupa 2 pe itinerariul ........................................................................
...
...
...
o Grupa n2
d2.Autenticitatea presupune transmiterea semnalelor destinate prevenirii populaiei prin
mijloace specifice de ctre personalul stabilit de Preedintele Comitetului Locale pentru Situaii
de Urgen. Pentru a se respecta acest principiu Comitetul Local a stabilit cte o persoan pentru
fiecare mijloc de ntiinare i alarmre care s fie autorizat s ntiineze, avertizeze sau s
alarmeze localitatea fie prin viu grai fie prin sirenele electrice sau clopotele de pe raza localitii.
d3.Stabilitatea presupune prevenirea populaiei i operatorilor economici n orice
situaie. Pentru a se respecta acest principiu la ntocmirea planului s-a luat n calcul folosirea mai
multor mijloace de ntiinare(sirene electrice, clopote de biseric, portavoci, maini ale poliiei
comunitare dotate cu staii de avertizare, etc).
Principiul stablilitii oblig Comitetul Local pentru Situaii de Urgen la :
- meninerea mijloacelor de alarmare n permanent stare de funcionare
- verificarea periodic a dispozitivelor de acionare a mijloacelor de alarmare
- readucerea la starea de funcionare n timp scurt a sistemelor i mjloacelor de
alarmare afectate n urma atacurilor din aer
d4.Prioritatea presupune ntiinarea, avertizarea i alarmarea n funcie de importana
strategic sau in funcie de expunerea la tipurile de risc, cu alte cuvinte pe urgene. Pentru a se
respecta acest principiu s-a stablit ca :
o Urgena 1 s o constituie ________________________________________
o Urgena 2 s o constituie ________________________________________
o Urgena 3 s o constituie ________________________________________
o
d5.Teritorialitatea presupune prevenirea de ctre Comitetul Locale pentru Situaii de
Urgen a populaiei din zona de responsabilitate sau din imediata vecintate. Pentru a se
respecta acest principiu n ntocmirea schemei de ntiinare i alarmare s-a considerat ca
municipiile i oraele, care constituie dealtfel Urgena 1, s ntiineze comunele din apropiere.
n stabilirea grupelor pe principiul teritorialitii au fost luat n considerare att capacitatea
oraului de a asigura maini pentru ntiinarea comunelor prin curier (n situaia n care Sistemul
de Telecomunicaii Teritorial este inutilizabil) cat i calitatea infrastructurii (a drumurilor
naionale, judeene). Distanele au fost astfel stabilite nct orice comun va putea fi ntiinat n
mai puin de 35 minute. Comunele la rndul lor au obligaia s ntiineze att satele i ctunele
arondate ct i operatorii economici din zona de responsabilitate fie prin curier fie prin sistemul

numarul de grupe va corespunde nevoilor de alarmare in baremul stabilit


Page 5 of 34

de telecomunicaii teritorial. Anexa nr 8 prezint comunele i satele arondate acestora precum i


persoanele de contact prin care se face ntiinarea i alarmarea satelor.
Alarmarea populaiei, instituiilor publice i operatorilor economici se realizeaz
prin semnale acustice cu ajutorul mijloacelor de alarmare (sirene electrice, sirene cu aer
comprimat, motosirene, clopote de biseric) i prin comunicri transmise pe posturile de
radiodifuziune i televiziune locale i naionale.
Alarmarea interioar n incinta perimetrelor operatorilor economici, complexelor
comerciale cu nivel de zgomot ridicat se realizeaz cu mijloace acustice care s produc un nivel
sonor mai ridicat dect zgomotul de fond, dublate de mijloace acustice.
Centralele de alarmare, destinate pentru acionarea centralizat a sirenelor electrice,
electronice i a celor cu aer comprimat, se instaleaz n Punctele de Comand municipale/
oreneti/ comunale i n dispeceratele operatorilor economici surs de risc.
Circuitele telefonice folosite pentru acionarea centralelor i mijloacelor de alarmare
instalate la operatorii economici se inchiriaz de ctre acetia iar pentru cele aflate la localiti se
nchiriaz de ctre consiliile locale.
Dotarea cu sisteme de alarmare se realizeaz lundu-se n considerare recomandrile i
propunerile Inspectoratului pentru Situaii de Urgen DOBROGEA al Judeului Constana.
Numrul, tipul mijloacelor de alarmare i locurile de instalare al acestora se stabilesc de
ctre Inspectoartul General pentru Situaii de Urgen n baza studiilor de audibilitate efectuate.
Documentaia aferent amplasrii i instalrii sirenelor se prezint spre avizare
Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen Serviciul ntiinare, Alarmare i Evacuare
cu 30 zile nainte de lansarea formalitilor legale de contractare a lucrrilor de proiectare.
Semnalele de alarmare au durata de 2 minute pentru toate mijloacele de alarmare
acustice cu excepia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de 1 minut. Mijloacele de
ntiinare i alarmare sunt acionate numai de persoanele nominalizate n planurile locale de
ntiinare a populaiei pentru a se evita n acest mod posibilitatea crerii de semnale false.
Semnalele de alarmare acustice a populaiei, instituiilor publice i operatorilor economici
SEMNALUL
ALARMA
AERIAN

ALARM LA
DEZASTRE

PREALARM
AERIAN

NCETAREA
ALARMEI

CARACTERISTICA SEMANLULUI
Cu
siren
electric

4 sec

4 sec 4 sec

Cu siren cu
aer comprimat

2 sec

2 sec

Cu
siren
electric

16 sec

Cu siren cu
aer comprimat

8 sec

Cu
siren
electric

32 sec

Cu siren cu
aer comprimat 16 sec

2 sec
10 sec

5 sec

16 sec

8 sec

12 sec
6 sec 16 sec

Cu
siren
electric

2 minute

Cu siren cu
aer comprimat

1 minut

32 sec

DESCRIERE SEMNAL
15 sunete a 4 secunde fiecare cu
pauz de 4 secunde ntre ele
15 sunete a 2 secunde fiecare cu
pauz de 2 secunde ntre ele
5 sunete a 16 secunde fiecare cu
pauz de 10 secunde ntre ele
5 sunete a 8 secunde fiecare cu
pauz de 5 secunde ntre ele
3 sunete a 32 secunde fiecare cu
pauz de 12 secunde ntre ele
3 sunete a 16 secunde fiecare cu
pauz de 6 secunde ntre ele
Un sunet continuu de aceeai
intensitate timp de 2 minute
Un sunet continuu de aceeai
intensitate timp de 1 minut

Inspectoratul pentru Situaii de Urgen DOBROGEA al Judeului Constana


ntiineaz/prealarmeaz ierarhic pe grupe i trepte, Comitetele Locale pentru Situaii de Urgen

i operatorii economici importani, cu prioritate la localitile mai importante, n timp de 1 6


minute din momentul primirii mesajului de ntiinare.
Comitetele Locale pentru Situaii de Urgen avertizeaz/ alarmeaz populaia n timp de
1 6 minute din momentul primirii mesajului de ntiinare/prealarmare.
Sistemul de ntiinare, avertizare i alarmare la localiti, instituii publice i operatori
economici se verific periodic prin executarea de antrenamente i exerciii.

Page 7 of 34

CAPITOLUL II. REALIZAREA NTIINARII, AVERTIZARII I ALARMARII N DIFERITE


SITUAII
1. REALIZAREA NTIINRII, AVERTIZRII I ALARMRII PE TIMPUL TRECERII DE LA STAREA DE PACE LA
STAREA DE RZBOI PRIN TREPTE ALE CAPACITII DE PROTECIE CIVIL A _______________________________
(municipiu, oras, comuna)
Realizarea ntiinrii, avertizrii i alarmrii cetenilor/ (personalului, salariatilor) localitatii,(institutiei publice, operatorului economic) se face pe

baza Schemelor de ntiinare i Alarmare din anexele prezentului document.


n cazul unui atac iminent, atunci cnd nu s-a declarat starea de rzboi, primele mesaje de Prealarm Aerian i Alarm Aerian se transmit cu
aprobarea Inspectoratului pentru Situaii de Urgene DOBROGEA al Judeului Constana.
La nivelul localitii ______________________, structurile la care se transmite mesajul de Prealarm Aerian sunt:
o Satele ______________________________________________________________________________________________________
o Operatorii economici __________________________________________________________________________________________
o Populaia din localitatea_______________ etc
Mesajul de Incetarea Alarmei Aeriene se transmite tuturor structurilor la care s-a transmis semnalul de Alarm Aerian
Asigurarea cu mijloace de alarmare se realizeaz pe timp de pace iar deficitul se prevede a fi aprovizionat pe timpul realizrii msurilor de
ridicare a capacitii de protecie civil. Ridicarea capacitii de protectie civila se face prin trei trepte denumite n continuare CAPACITATEA DE
ATENIE, CAPACITATEA RIDICAT I CAPACITATEA PERICOL DE RZBOI
Pe perioada trecerii de la starea de pace la starea de rzboi prin trepte ale capacitatii de protectie civila, la nivelul judeului Constana,
Comitetele Locale pentru Situaii de Urgen vor executa urmtoarele activiti:

2.

CAPACITATEA
PERICOL DE
RZBOI

1.

CAPACITATEA
RIDICAT

Nr
crt

CAPACITATEA
DE ATENIE

SE EXECUT LA

Verificarea autenticitii semnalului/ordinului primit i transmiterea


imediat a acestuia preedintelului Comitetului Local pentru Situaii de
Urgen

Personalul din
serviciul de
permanen

Transmiterea semnalului/ordinului ctre populaie i operatorii


economici din zona de competen prin mijloacele de ntiinare i
alarmare

Personalul din
serviciul de
permanen

ACTIVITATEA

CINE
EXECUT

OBSERVAII

3.

Transmiterea ctre posturile locale/naionale de radio i televiziune de


mesaje de avertizare i ntiinare.

CAPACITATEA
PERICOL DE
RZBOI

ACTIVITATEA

CAPACITATEA
RIDICAT

Nr
crt

CAPACITATEA
DE ATENIE

SE EXECUT LA

4.
Verificarea funcionalitii sistemelor de ntiinare i alarmare

5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

Verificarea legturilor de transmisiuni cu Comitetul Judeean pentru


Situaii de Urgen, cu Comitetele Locale pentru Situaii de Urgen
vecine(fir i radio acolo unde este posibil)
Identificarea radioamatorilor de pe raza localitii i utilizarea
frecvenelor acestora pentru stabilirea legturilor cu Comitetele Locale
pentru Situaii de Urgen vecine n vederea cooperrii
Actualizarea planurilor locale de ntiinare i alarmare i a planurilor de
evacuare.
Organizarea i ncadrarea cu personal a posturilor de observare i a
grupelor de cercetare
Organizarea i ncadrarea cu personal a grupelor de curieri pentru
ntiinarea satelor i a grupurilor izolate din zona de competen
Organizarea n Punctul de Comand a unor echipe tehnice formate din
radioaamatori, electroniti, cadre militare n rezerv arma transmisiuni,
etc., pentru remedierea eventualelor incidente aprute la tehnic
Introducerea serviciului operativ n Punctul de Comand/locul de
conducere a interveniei i la posturile telefonice/receptoarele radio de la
nivelul fiecrei localiti

X
X

Pregtirea reelelor radiotelefon cu posturile de observare, grup de

Page 9 of 34

Verificarea echipelor de alarmare i pregtirea acestora n vederea


introducerii serviciului permanent la mijloacele de alarmare

OBSERVAII

Preedintele
Comitetului
Local

Mesajele de avertizare i alarmare se transmit


obligatoriu, cu prioritate i gratuit prin toate
mijloacele de comunicaii mass-media la solicitarea
preedinilor Comitetelor Locale pentru Situaii de
Urgen.

Grupa tehnic
Echipe de
alarmare.

In localitile/operatorii economici importani


unde mai exista staii de radioficare i
radioamplificare se va verifica dac intradevr
se poate face intiinarea populaiei/salariailor
cu acest sistem.

Personalul
operativ

X
X

CINE
EXECUT

Comitetul
Local
Comitetul
Local
Comitetul
Local
Comitetul
Local
Preedintele
Comitetului
Local
Personalul
operativ
Preedintele
Comitetului
Local
Comitetul

CAPACITATEA
PERICOL DE
RZBOI

ACTIVITATEA

CAPACITATEA
RIDICAT

Nr
crt

CAPACITATEA
DE ATENIE

SE EXECUT LA

cercetare i echipele de adpostire, etc

14.

Completarea deficitului cu mijloace de alarmare i ntiinare

15. Instalarea centralelor de alarmare n Punctele de Comand Locale,


16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.

Municipale, Judeene
Instalarea echipamentelor de ntiinare tip F 1001 A i B n Punctele de
Comand Locale, Municipale, Judeene i dispeceratele operatorilor
economici
Instalarea n Punctele de Comand Judeene/ Municipale/ Oreneti/
Locale a centralelor telefonice operative
Asigurarea la posturile de observare i la adposturile de protecie
civilca legturilor cu Punctul de Comand prin centrala telefonic
operativ
Achiziionarea la nivelul comunelor i satelor a deficitului de portavoci
pentru a se putea trasmite ctre populaie mesaje de protecie civil
Instruirea populaiei i personalului operatorilor economici n vederea
cunoaterii locurilor de adpostire
Achiziionarea de ctre localiti/operatorii economici surs de risc
major a deficitului de receptoare radio cu frecvene fixe pentru
ntiinarea unilateral (reeaua NEPTUN)
Pregtirea pentru acionarea centralizat a tuturor sirenelor electrice
prin inchirierea de linii telefonice de la SC ROMTELECOM SA
Achiziionarea unui numr corespunztor nevoilor locale de
radiotelefoane pentru dotarea echipelor de alarmare, grupelor de
cercetare, posturilor de observare, etc
Achiziionarea i instalarea la nivelul municipiilor, oraelor i comunelor
a unui numr de sirene electronice care s permit acoperirea ntregii
localiti.

CINE
EXECUT

Local
Comitetul
Local
Personalul
tehnic

Personalul
tehnic

Personalul
tehnic

Personalul
tehnic

Comitetul
Local

Comitetul
Local

Comitetul
Local
Comitetul
Local
Comitetul
Local
Op economic
Comitetul
Local

OBSERVAII

CAPACITATEA
PERICOL DE
RZBOI

ACTIVITATEA

CAPACITATEA
RIDICAT

Nr
crt

CAPACITATEA
DE ATENIE

SE EXECUT LA

CINE
EXECUT

OBSERVAII

25. Constituirea la nivel judeean a unei rezerve de 5-10% de sirene


electrice, electronice i motosirene, radiotrelefoane i alte materiale
necesare ducerii aciunilor de intervenie pe linie decercetare, ntiinarealarmare.
26. Instalarea n dispeceratele operatorilor economici surs de risc a unor
centrale de alarmare care s permit acionarea centralizat a sirenelor
electrice;

Operator
economic

Asigurarea posibitii acionrii sirenelor din Punctul de Comand


Local/Judeean.

Comitetul
Local

27. Postarea n locurile vizibile de afie cu modaliti de aciune/comportare


n diferite situaii

28. Postarea n locurile vizibile semnificaia semnalelor date prin sirene


29.
30.
31.
32.
33.

electrice sau clopote


Instruirea populaiei i personalului operatorilor economici n vederea
cunoaterii locurilor de adpostire
Confecionarea i montarea indicatoarelor SPRE ADPOSTUL DE
PROTECIE CIVIL
Instruirea populaiei i personalului operatorilor economici cu privire la
obligaiile ce le revin pe linia Proteciei Civile
Repunerea n stare de funcionare a staiei de radioficare pentru
transmiterea de mesaje de Protecie Civil
Asigurarea permanenei la posturile de observare i la locul de dispunere
a grupelor de cercetare

Comitetul
Judeean

Comitetul
Local
Comitetul
Local
Comitetul
Local
Comitetul
Local
Com Local
Op economic
Comitetul
Lcoal
Personalul
operativ

Mesajele postate trebuie sa fie astfel formulate


pentru a se evita crearea panicii in rndul
populaiei

Acest lucru se face acolo unde infrastuctura


permite

Dup primirea ordinului de trecere de la starea de pace la starea de rzboi se interzice executarea exerciiilor de alarmare public. Verificarea
funcionalitii fiecrui mijloc de alarmare este admis numai prin impulsuri scurte.

Page 11 of 34

2. REALIZAREA NTIINRII, AVERTIZRII I ALARMRII PE TIMPUL


CONFLICTULUI ARMAT
n cazul unui atac iminent, n situaia n care nu s-a declarat starea de rzboi, primele
mesaje de prealarm i de alarm se transmit cu aprobarea ministrului administraiei i internelor,
pe baza ntiinrilor primite de la Statul Major General i structurile specializate din cadrul
categoriilor de fore armate, conform planurilor de cooperare ntocmite n acest sens.
Inspectoratul pentru Situaii de Urgen DOBROGEA al judeului Constana va primi
mesajele de alarmare a populaiei privind pericolul atacului din aer transmise de ctre
Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen, i va organiza retransmiterea mesajelor ctre
structurile din subordine i cele cu atribuii n domeniu, prin reelele proprii conform schemei
fluxului informaional i atribuiilor specifice.
Indicativele transmise despre situaii de urgen pot fi reale sau de exerciiu, fonice sau
numerice. Indicativele pot fi transmise prin mijloace fir sau radio U.S.
Orice mesaj transmis, despre situaii de urgen va ncepe, n orice situaie, cu codul de
recunoatere a mesajelor de ntiinare reale, semnalele de exerciiu fonice vor fi precedate i de
expresia n clar urmeaz semnal de exerciiu.
Mesajele care se transmit au urmtoarea structur:
- codul de recunoatere;
- semnalul de transmis;
- timpul: ora i minutul. Timpul va fi acelai i n situaiile de retransmitere a
semnalului ctre toate structurile din subordine sau ctre cele cu care coopereaz.
Msurile de asigurare a ntiinrii, avertizrii, i alarmrii pe timpul conflictului armat
sunt identice cu cele menionate la treapta CAPACITATEA PERICOL DE RZBOI.
Mesajul de ncetare a alarmei aeriene se transmite tuturor structurilor la care s-a transmis
alarma aerian i prealarm aerian. La localitile i operatorii economici care au suferit lovituri
din aer, mesajul de ncetarea alarmei aeriene se declaneaz la ordinul preedintelui comitetului
pentru situaii de urgen al localitii sau al conductorului operatorului economic respectiv,
dup ce s-a raportat ealonului superior.

3. REALIZAREA NTINRII, AVERTIZRII I ALARMRII PE TIMPUL


SITUAIILOR DE URGEN
Folosirea mijloacelor de alarmare n cazul producerii unor situaii de urgen se execut
numai cu aprobarea Preedintelui Comitetului Local pentru Situaii de Urgen, a conductorului
instituiei publice sau a operatorului economic implicat, dup caz, ori a mputerniciilor acestora.
Mijloacele de ntiinare, avertizare sau alarmare, dup caz, pot fi folosite la producerea
situaiilor de urgen generate de urmtoarele riscuri naturale, biologice sau tehnologice:

A.RISCURI NATURALE POTENTIALE LA NIVELUL JUDETULUI CONSTANTA,


CARE POT AFECTA DIRECT SAU INDIRECT _____________________________
(municipiu, oras, comuna)

Inzapeziri
Definire
Inzapezirea- acoperirea terenului cu un strat de zapada care, prin marimea si durata sa,
provoaca blocaje rutiere, izolarea localitatilor si distrugeri materiale ce deregleaza buna
desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.
Zone
Inzapeziri si polei
DN2A, DN39, DN22, DN3, DN22A, DN22C, DN22B, precum si toate drumurile judetene
si comunale din judetul Constanta.
Blocaje de gheturi
Canalul Dunare-Marea Neagra
Canalul Poarta Alba-Midia Navodari
Fluviul Dunarea
Efecte
Pagube in economie:
-pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor,
cheltuieli pentru aparare in timpul inzapezirilor, cheltuieli pentru normalizarea vietii dupa
deszapezire.
Efecte sociale negative: pericol de epidemii, intreruperea invatamantului, diminuarea
veniturilor populatiei, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate.
Efecte ecologice negative: exces de umiditate, degradarea versantilor.

Seceta
Definire
Seceta - Insuficien a umiditii solului i a atmosferei fa de valorile minimale necesare
creterii i dezvoltrii normale a plantelor (cultivate).
Vreme, perioad caracterizat printr-o astfel de insuficien; vreme uscat, secetoas.
Fenomen care se produce n natura si care se manifesta prin lipsa de ploi, prin vanturi
uscate si arsita, ce dauneaza plantelor si in special culturilor agricole.
Zone intreg teritoriul judetului, preponderent in zonele turistice, agricole si cu
comunitati mari de animale
Efecte
Pagube in economie:
-pagube directe in agricultura si zootehnie, in turism, afectarea constructiilor hidrotehnice;
-pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor,
cheltuieli pentru aprovizionare cu apa, cheltuieli pentru normalizarea vietii, plata asigurarii
bunurilor.
Efecte sociale negative: provocarea panicii, pericol de epidemii, diminuarea veniturilor
populatiei, distrugeri de bunuri, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate.
Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, distrugerea faunei si florei.

Page 13 of 34

Inundatii
Definire
Inundatia- acoperirea terenului cu un strat de apa in stagnare sau in miscare care, prin
marimea si durata sa, provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna
desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.
Clasificare dupa geneza:
- inundatii provocate de fenomene naturale;
- inundatii provocate de fenomene accidentale;
- inundatii provocate de activitati umane.

Zone posibil afectate


A. In situatia cresterii Dunarii peste cota de atentie:
Ostrov zona stadion, Izvoarele, Dunareni zona localitatii, Vlahii, Rasova,
Cochirleni zona dig, Cernavoda zona port, Seimeni, Dunarea, Capidava cetate, Topalu
(zona veriga ;zona cariera stanca), Ghindaresti zona pietrei, Harsova zona port, Vadu
Oii, Ciobanu, Garliciu
B. In situatia cresterii debitelor raurilor interioare si a revarsarilor de pe versant:
Baneasa, Cerchezu, Independenta, Plopeni, Chirnogeni, Cotu Vaii, Vartop, Albesti,
Agigea, Eforie, Mosneni, Pietreni, Pestera, Faclia, Stefan cel Mare, Nicolae Balcescu,
Baltagesti, Runcu, Cogealac, Tariverde, Nuntasi, Istria, Mihai Viteazu
Efecte
Pagube in economie:
-pagube directe (distrugeri sau deteriorari): localitati, obiective industriale agricole si
zootehnice, cai de comunicatii si telecomunicatii, retele de transport, constructii hidrotehnice,
poduri si podete, animale si pasari;
-pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor,
cheltuieli pentru aparare in timpul inundatiilor, cheltuieli pentru normalizarea vietii dupa
inundatie, plata asigurarii bunurilor.
Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populatiei, provocarea panicii, pericol
de epidemii, intreruperea invatamantului, diminuarea veniturilor populatiei, distrugeri de bunuri,
reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate.
Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafata sau
subterane, poluarea solurilor, exces de umiditate, degradarea versantilor, degradarea peisajului,
distrugerea faunei si florei.

Cutremure
Definire
Cutremurul ruptura brutala a rocilor din scoarta terestra datorita miscarii placilor
tectonice, care genereaza o miscare vibratorie a solului, ce poate duce la victime umane si
distrugeri.
Clasificare dupa adancimea focarului:
- de suprafata (intre 0-50 km);
- intermediar (intre 50-250 km);
- de adancime (peste 250 km).

Zone seismice
In conformitate cu zonarea tarii din punct de vedere al intensitatii cutremurelor, judetul
CONSTANTA este situat in zona sub gradul 8 pe scara Richter si in zona de magnitudine E si D
conform normativului P 100 /1992, completat cu ordinul M.L.P.A.T. nr.71 / N / 07.10.1996
(normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor).
Aceasta dispunere presupune o probabilitate redusa a unor dezastre complementare,
indiferent din care focare (zonele Vrancea, Banat sau Varna) se produc seismele, precum si o
influenta agravanta motivata de conditiile locale privitoare la natura terenului.
Se pot produce unele miscari tectonice cu efecte locale, datorate unor prabusiri de teren in
zonele:
- Cernavoda, Seimeni, Harsova ;
- Baneasa, Ostrov.
Efecte
Elementele expuse direct sau indirect efectelor seismelor sunt:
populatia, precum si bunurile sale mobile si imobile;
constructiile: cladiri de locuit, cladiri pentru nvatamnt si social-culturale, capacitatile
productive: fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajari piscicole, porturi,
aeroporturi si altele;
caile de comunicatii rutiere, feroviare si navale;
retelele de alimentare cu energie electrica, gaze, barajele si alte lucrari hidrotehnice;
sursele si sistemele de alimentare cu apa si canalizare, statiile de tratare si de epurare;
retelele de telecomunicatii si altele asemenea;
mediul natural: ecosisteme, paduri, terenuri dispuse pe versanti sau avnd caracteristici
defavorabile, intravilanul localitatilor si altele;
activitatile social-economice.

Alunecari si prabusiri de teren


Definire
Alunecarea de teren deplasarea rocilor care formeaza versantii unor munti sau dealuri,
pantele unor lucrari de hidroamelioratie sau altor lucrari de imbunatatiri funciare.
Prabusire de teren deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupti, prin
cadere libera, prin salturi sau rostogolire.
Torenti proces de desprindere si transport al particulelor de sol prin actiunea apei, care
se scurge pe versant, sub forma de panza sau de siroaie instabile, ce isi modifica mereu traseul.
Clasificare dupa viteza de manifestare:
- lenta (cu viteza < 0,6 m/ an);
- medie (cu viteza 0,6-3 m/ s);
- brusca (cu viteza > 3 m/ s).
Zone afectate
Pe teritorul judetului Constanta exista pericolul frecvent al unor alunecari de teren ca
urmare a alcatuirii geologice si fenomenelor hidrometeorologice periculoase. Riscurile producerii
alunecarilor de teren sunt materializate in anexele grafice si tabelele referitoare la intravilanul si
extravilanul localitatilor, cai rutiere si feroviare, afectate in timp. Datorita conditiilor
hidrometeorologice nefavorabile si neexecutarii lucrarilor de drenare si stabilizare, in ultimii ani
au aparut noi fenomene de alunecari sau reactivarea si amplificarea unor alunecari de teren mai
vechi.
Page 15 of 34

Ca urmare a conditiilor geografice, geologice si hidrometeorologice, pe teritoriul judetului


Constanta pot exista :
pericol de producere a unor surpari si prabusiri de teren in zonele costiere, fluviale si
maritime (faleza Nord municipiul Constanta ; faleza Eforie Sud, Tuzla, Costinesti si 23
August ; zona Ghindaresti, Topalu, Capidava ; zona Dunarea-Seimeni ; zona Cochirleni-Rasova ;
zona Dunareni-Oltina; zona Dobromir-Zorile-Sipote);
pericol redus de inundatii locale, de mica amploare, ca urmare a obturarii unor cursuri
de apa prin alunecari de teren;
pericol redus de avariere a unor magistrale de transportenergie electrica, produse
petroliere sau gaze naturale, precum si a retelei de gospodarie comunala, prin alunecari de teren.

Cauze si efecte
Cauze
- naturale: ploi torentiale, miscari tectonice, eroziuni, prabusiri de grote etc;
- artificiale: explozii, excavatii, lucrari hidrotehnice sau de hidroamelioratii, construire de
cladiri langa versantii instabili.
Efecte
- distrugerea sau avarierea constructiilor de orice fel ;
- blocarea partiala sau totala a albiei unei ape curgatoare si crearea unei acumulari de apa
cu pericol de inundatie ;
- distrugerea sau avarierea retelelor edilitare comunale (apa, gaze, canalizare);
- blocarea partiala sau totala a unor cai de comunicatii (rutiere, feroviare etc).
Elementele expuse direct sau indirect efectelor alunecarilor de teren sunt:
populatia, precum si bunurile sale mobile si imobile;
constructiile: cladiri de locuit, cladiri pentru nvatamnt si social-culturale, capacitatile
productive: fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajari piscicole, porturi,
aeroporturi si altele;
mediul natural: ecosisteme, paduri, terenuri dispuse pe versanti sau avnd caracteristici
defavorabile, intravilanul localitatilor si altele;
activitatile social-economice.

B.RISCURI BIOLOGICE POTENTIALE LA NIVELUL JUDETULUI CONSTANTA,


CARE POT AFECTA DIRECT SAU INDIRECT _____________________________
(municipiu, oras, comuna)

Epidemii
Definire
Epidemia raspandire in proportie de masa a unei boli transmisibile la oameni.
Zone
Intreg teritoriul judetului Constanta, preponderent in zonele cu potential turistic ridicat
(statiunile de pe litoralul Marii Negre), spitale, sanatorii, tabere de copii, unitati militare.
Efecte
-pagube directe - imbolnavirea colectivitatilor umane.
-pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor,
cheltuieli pentru asistenta medicala, cheltuieli pentru normalizarea vietii.
Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populatiei, provocarea panicii,
intreruperea invatamantului.

Epizootii
Definire
Epizootia raspandire in proportie de masa a unei boli transmisibile la animale.
Zone posibil afectate
Intreg teritoriul judetului Constanta, preponderent in zonele cu colectivitati mari de
animale: Tortomanu, Medgidia, Cobadin, Pecineaga, Negru Voda, Sibioara
Efecte
Imbolnavirea efectivelor de animale cu posibilitatea transmiterii unor anumiti germeni
patogeni la colectivitatile umane.

C.RISCURI TEHNOLOGICE POTENTIALE LA NIVELUL JUDETULUI


CONSTANTA, CARE POT AFECTA DIRECT SAU INDIRECT ________________________
(municipiu, oras, comuna)

Accident nuclear si /sau urgenta radiologic


Definire
Accident nuclear eveniment care afecteaza instalatia nucleara si poate provoca
iradierea si contaminarea personalului acesteia, populatiei sau a mediului inconjurator, peste
limitele admise.
Clasificare
-accident nuclear: evenimentul care afecteaza instalatia nucleara si provoaca iradierea sau
contaminarea populatiei si a mediului peste limitele permise de reglementarile in vigoare;
-urgenta radiologica: evenimentul sau situatia care conduce la depasirea valorilor
radioactivitatii factorilor de mediu peste limitele permise de reglementarile in vigoare, ca urmare
a unui eveniment cu implicatii nucleare produs pe teritoriul sau in exteriorul tarii.
Zone
*
Zona de actiune preventiva (PAZ) 3 km
In aceasta zona se situeaza localitatile CERNAVODA si STEFAN cel MARE.
*
Zona de planificare a actiunilor de protectie urgente (UPZ) 10 km
Aceasta zona cuprinde un numar de 10 localitati, la limita zonei fiind incluse localitatile:
SEIMENI, MIRCEA VODA, IVRINEZU MIC, IVRINEZU MARE, RASOVA.
*
Zona de planificare a actiunilor de protectie pe termen lung (LPZ) 50 km
Zona de planificare a actiunilor de protectie pe termen lung cuprinde un numar de 16
localitati, la limita zonei fiind incluse localitatile: STEJARU, RAMNICU DE SUS,
COGEALAC,
CORBU,
CONSTANTA,
MOVILITA,
TOPRAISAR,
GENERAL
SCARISOREANU, GORUNI, CANLIA.
Efecte
In caz de accident nuclear cu depasirea barierei de protectie a anvelopei se pot elibera si
dispersa in mediu produsi de fisiune sub forma gazoasa, lichida sau solida:
a)expunerea la norul radioactiv
- expunerea externa a intregului organism la radiatiile gamma din nor si materialul
radioactiv depus;
- expunerea datorita inhalarii din nor.
b)expunerea prin ingestie:
Page 17 of 34

datorata ingestiei apei sau a produselor alimentare contaminate, in special a laptelui si a


vegetalelor proaspete.

Accidente chimice si explozii cu implicatii in afara amplasamentului,


precum si incendii de mari proportii exceptand pe cele de la fondul forestier
Definire
Accident chimic eliberare necontrolata in mediul inconjurator a unor substante toxice
industriale in concentratii mai mari decat concentratiile maxime admise, pe timpul producerii,
stocarii sau transportului acesteia punand astfel in pericol sanatatea populatiei.
Clasificare
-accidentul chimic minor - cand la rezervoarele de amoniac, clor lichefiat sau la una din
instalatii apare o avarie controlabila, urmata de eliberarea unor cantitati mici de substanta toxica
industriala, peste limitele admise, fara urmari grave asupra populatiei si mediului inconjurator;
-accidentul chimic major - cand la agentul economic sursa toxica s-a produs o avarie
(distrugere) necontrolabila si o mare cantitate de substanta toxica industriala a fost eliberata in
atmosfera, realizandu-se concentratii cu mult peste normele admise, care pot avea urmari grave
asupra personalului, colectivitatilor de animale si mediului inconjurator
Zone
Localitati sau agenti economici izolati
-S.C. Carmeco S.A.
-S.C. Vin-Vico S.A
-S.C. Frial S.A.
-S.C. Brau Union S.A.
-S.C. Avicola Medgidia S.A.
-S.C. Avicola Mangalia S.A.
-Regia Autonoma Judeteana de Apa Constanta.
Efecte
-Substantele toxice industriale - au actiune contaminanta si vatamatoare in concentratii
mici pe distante foarte mari.
Substanta toxica industriala se poate evacua in mediul inconjurator ca urmare a unei avarii
la instalatie prin scurgere, deversare, esapare etc. raspandindu-se pe teren sau in atmosfera, in
interiorul constructiilor de protectie sau de retentie, si ca urmare se formeaza un focar chimic.
Substanta toxica industriala se poate raspandi pe sol sau pe suprafata de retentie, sub forma
lichida sau de gaze lichefiate, creand o suprafata de contaminare de diferite dimensiuni, in functie
de cantitatea de substanta toxica industriala; sub forma de gaz sau de vapori, comprimat sau la
presiune normala, substanta toxica industriala se emite in mediul inconjurator instantaneu sau
intr-un interval scurt de timp. Se formeaza in acest fel un nor toxic care este deplasat de vant si
rezulta astfel o zona de actiune a norului toxic

Accidente majore la utilaje i instalaii tehnologice periculoase


Definire
retele din interiorul localitatii prin care se furnizeaza utilitati cum ar fi: energie
electrica, energie termica, apa si gaze naturale, precum si punctele termice, statii de
transformare a energiei electrice si statii de distributie gaze naturale.
Clasificare
-retele de energie electrica:
-de joasa tensiune
-de medie tensiune
-de inalta tensiune
-retele de gaze naturale:
-de joasa presiune
-de medie presiune
-de inalta presiune
Zone
Localitatile urbane si rurale ale judetului
Efecte
Pagube in economie:
-pagube directe (distrugeri sau deteriorari): locuinte, obiective industriale agricole si
zootehnice, cai de comunicatii si telecomunicatii, retele de transport, animale si pasari;
-pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor,
cheltuieli pentru normalizarea vietii dupa avarie, plata asigurarii bunurilor.
Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populatiei, provocarea panicii, pericol
de epidemii, intreruperea invatamantului, diminuarea veniturilor populatiei, distrugeri de bunuri,
reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate.
Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafata sau
subterane, poluarea solurilor, exces de umiditate.

Avarii la conducte magistrale


Definire perturbarea parametrilor de functionare ale conductelor magistrale de
transport gaze, petrol/ derivate ale acestuia si apa, ca urmare a incidentelor tehnice,
accidentelor, seismelorsi actiunilor factorului uman
Zone
Zonele aflate in jurisdictia operatorilor SC Oil Terminal SA, SC Congaz SA, SC
Rompetrol Rafinare, RAJA.
Efecte
Pagube in economie:
-pagube directe (distrugeri sau deteriorari): obiective industriale, cai de comunicatii si
telecomunicatii, retele de transport, poduri;
-pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor,
plata asigurarii bunurilor.
Efecte sociale negative: evacuarea populatiei, provocarea panicii, pericol de contaminare a
populatiei, distrugeri de bunuri.
Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafata sau
subterane, poluarea solurilor, distrugerea faunei si florei.
Page 19 of 34

Accidente majore pe cile de transport


Definire - accidente majore pe caile de transport intreruperea temporara a circulatiei
care genereaza distrugerea acestor cai, victime umane, animale cat si pagube materiale.
Substante periculoase produse chimice care pe timpul transportului, cu mijloace auto
sau pe calea ferata, datorita unor accidente de circulatie, avariila mijlocul de transport sau
ambalaj,reactii chimice neprevazute, nerespectari ale normelor tehnice de ambalare si transport
sau altor factori neprevazuti, pot conduce la aparitia unor explozii, incendii, emisii de gaze,
vapori toxici sau raspandiri de substante periculoase pe sol sau in mediul inconjurator.
Clasificare
-dupa tipul substantei (incarcaturii):
-ambalaje sau incarcaturi neidentificate;
-substante explozive;
-gaze sau lichide inflamabile;
-gaze neutre (comprimate, lichefiate, criogenice);
-gaze sau lichide toxice corosive (caustice),
oxidante, infectante;
-materiale radioactive.
Zone
DN 22C, DN 2A, DN 39, DN 22, Canalul Dunarea Marea Neagra, Canalul Poarta Alba
Midia Navodari, caile feroviare, aeriene, navale din zona de responsabilitate a judetului
Efecte
Pagube in economie:
-pagube directe (distrugeri sau deteriorari): locuinte, obiective industriale agricole si
zootehnice, cai de comunicatii si telecomunicatii, retele de transport, constructii hidrotehnice,
poduri si podete, animale si pasari;
-pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor,
plata asigurarii bunurilor.
Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populatiei, provocarea panicii, pericol
de contaminare a populatiei, intreruperea invatamantului, diminuarea veniturilor populatiei,
distrugeri de bunuri.
Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafata sau
subterane, poluarea solurilor, distrugerea faunei si florei.

Cderi de obiecte cosmice


Definire
Caderi de obiecte cosmice din atmosfera si din cosmos pierderi umane sau distrugeri
materiale generate de impactul produs asupra pamantului de prabusirea unor sateliti (alte instalatii
similare), meteoriti, comete (similare).
Zone
Teritoriul judetului Constanta

Efecte
Pagube in economie:
-pagube directe (distrugeri sau deteriorari): locuinte, obiective industriale agricole si
zootehnice, cai de comunicatii si telecomunicatii, retele de transport, constructii hidrotehnice,
poduri si podete, animale si pasari;
-pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor,
plata asigurarii bunurilor.
Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populatiei, provocarea panicii, pericol
de contaminare a populatiei, intreruperea invatamantului, diminuarea veniturilor populatiei,
distrugeri de bunuri.
Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafata sau
subterane, poluarea solurilor, distrugerea faunei si florei.

Accidente majore i avarii mari la reelele de instalaii i telecomunicaii


Definire: avarii grave la sistemele de instalatii si telecomunicatii distrugerea partiala a
retelelor de instalatii si telecomunicatii, datorita factorului uman, tehnic sau de mediu.
Zone
Teritoriul judetului Constanta
Efecte
Pagube in economie:
-pagube directe (distrugeri sau deteriorari): sistemele de instalatii si telecomunicatii
-pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor,
plata asigurarii bunurilor.
Efecte sociale negative: diminuarea veniturilor populatiei, distrugeri de bunuri, reducerea
ritmului de dezvoltare a zonelor afectate.

Poluri majore ale factorilor de mediu cu hidrocarburi sau alte


substane, ale cursurilor de ap in zona costier
Definire
Poluari majore cu hidrocarburi deversarea, directa ori indirecta, de catre om, a
hidrocarburilor sau altor substante poluante pe cursurile de apa de pe raza judetului si in zona
costiera a Marii Negre.
Clasificare
- poluare minor - nivel 1 - mai puin de 7 tone de hidrocarburi deversate;
- poluare medie - nivel 2 - ntre 7 i 700 tone de hidrocarburi deversate;
- poluare major - nivel 3 - peste 700 tone de hidrocarburi deversate (este asimilat
situaiei de dezastru).
Zone
Cursuri de apa si zona costiera a Marii Negre
Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, florei, faunei, poluarea apelor de
suprafata sau subterane, poluarea solurilor.
Page 21 of 34

La localitile care nu dispun de mijloace de avertizare, ntiinarea i alarmarea se va face


prin grija preedintelului Comitetului Local pentru Situaii de Urgen cu maini ale Poliiei
Comunitare sau cu maini ale Cosiliului Local dotate cu staii de avertizare sau cu portavoci.
La calculul audibilitii s-a considerat c raza de audibilitate a unei sirene electrice de 5,5
Kw este de 800 m iar a unui clopot de biseric este de 400 m. Reinstalarea sirenelor existente cu
scopul de a mbuntii situaia audibilitii la nivelul localitii se face la propunerea cosiliilor
locale i pe baza recomandrilor Inspectoratului Judeean pentru Situaii de Urgen Dobrogea
al judeului Constana. Planul localitii cu noile poziii de siren se prezint spre avizare
Inspectoratului General cu 30 de zile anterior lansrii formalitilor legale de contractare a
lucrrilor.

CAPITOLUL
III.
ASIGURAREA
ACIUNILOR
INTERVENIE I PROTECIA PERSONALULUI

DE

Resursele financiare necesare aciunilor i msurilor pentru prevenirea i gestionarea unei


situaii de urgen specifice se suport, potrivit legii, din bugetul de stat i/sau din bugetele locale,
dup caz, precum i din alte surse interne i internationale, n scopul realizrii aciunilor i
msurilor de prevenire, intervenie operativ, recuperare i reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu
utilaje, echipamente, materiale i tehnic necesare i pentru ntreinerea acestora, precum i
pentru pregtirea efectivelor, att pentru forele profesioniste ct i pentru forele specializate
voluntare din cadrul societii civile.
Sistemul fortelor si mijloacelor de interventie in cazul producerii unei situatii de urgenta se
stabileste prin planurile de aparare specifice, de catre autoritatile, institutiile publice, societatea
civila si operatorii economici cu atributii in acest domeniu, conform regulamentelor privind
prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta specifice tipurilor de riscuri.
Fortele si mijloacele de interventie se organizeaza, se stabilesc si se pregatesc din timp si
actioneaza conform sarcinilor stabilite prin planurile de aparare specifice.
Logistica actiunilor de pregatire teoretica si practica, de prevenire si gestionare a situatiei
de urgenta specifice se asigura de catre autoritatile, institutiile si operatorii economici cu atributii
in domeniu, in raport de raspunderi, masuri si resurse necesare.

DOCUMENTE ANEXE
Anexa 1: Schema de informare i intervenie n situaii de urgen n judeul Constana
Anexa 2: Schema de retransmitere a avertizrilor meteo sau a altor informaii despre potenialele
produceri de situaii de urgen
Anexa 3: Schema cu ntiinarea i alarmarea localitii _____________________________
(municipiul, orasul, comuna)

Anexa 4: Situaia mijloacelor de alarmare


Anexa 5: Tabel cu telefoanele utile (autoritati judetene, structuri apartinand M.A.I. si M.Ap.,
oficii postale, mass media judeean, operatori economici importani de pe raza localitii)
Anexa 6: Tabel cu numerele de telefon necesare instiintarii membrilor Comitetului Local pentru
Situaii de Urgen
Anexa 7: Tabel continand numerele de telefon necesare instiintarii membrilor Serviciului
Voluntar pentru Situaii de Urgen
Anexa 8: Schema de ntiinare prin sistemul de curieri
Anexa 9: Harta localitii la o scara nu mai mare de 1: 20.000 care s cuprind:
dispunerea posturilor de observare
dispunerea mijloacelor de ntiinare i alarmare(sirene, clopote)
razele de audibilitate ale mijloacelor de ntiinare i alarmare
traseul mainilor poliiei comunitare/rurale pentru a acoperii zonele aflate n afara ariei
de audibilitate a sirenelor.

Page 23 of 34

Anexa 1

SCHEMA
de informare si interventie in situatii de urgenta
in judetul Constanta

COMITETUL JUDETEAN DE
PENTRU SITUATII DE
URGENTA AL JUDETULUI
CONSTANTA

GRUPUL DE SUPORT TEHNIC PENTRU GESTIONAREA


SITUATIILOR DE URGENTA GENERATE DE
INUNDATII, FENOMENE METEOROLOGICE
PERICULOASE, ACCIDENTELA CONSTRUCTIILE
HIDROTEHNICE SI POLUARI ACCIDENTALE
condus de
directorul C.N.Apele Romane Directia Apelor
Dobrogea Litoral
Tel: 673026, fax: 673025

B
GRUPUL DE SUPORT TEHNIC PENTRU
GESTIONAREA SITUATIILOR DE URGENTA
GENERATE DE SEISME SAU ALUNECARI DE
TEREN
condus de
seful Inspectoratului in Constructii
Tel: 611607, fax: 516104

CENTRUL
OPERATIONAL
al Inspectoratului pentru
Situatii de Urgenta
Dobrogea al judetului
Constanta

condus de
seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Dobrogea al judetului
Constanta
Tel: 617381, 617382, 611666, fax: 616342611666, 604284

SECRETARIAT
TEHNIC
Telefon: 112, 617381,
617382, 611666, 604284,
691001
Fax: 616342, 665524,
611666, 691001

GRUPUL DE SUPORT TEHNIC PENTRU GESTIONAREA


SITUATIILOR DE URGENTA GENERATE DE ACCIDENT
NUCLEAR SAU CADERI DE OBIECTE COSMICE

GRUPUL DE SUPORT TEHNIC PENTRU GESTIONAREA


SITUATIILOR DE URGENTA GENERATE DE EPIDEMII,
EPIZOOTII SI PENTRU SUPRAVEGHEREA
CONTAMINARII RADIOACTIVE, CHIMICE SAU
BIOLOGICE A PRODUSELOR VEGETALE SAU
ANIMALE

condus de
directorul Directiei de Sanatate Publica
Constanta
Tel: 694443, 616176, fax: 512060

GRUPUL DE SUPORT TEHNIC PENTRU GESTIONAREA


SITUATIILOR DE URGENTA GENERATE DE EXPLOZII
MARI LA SUPRAFATA SAU SUBTERAN, ACCIDENTE
CHIMICE SAU AVARII GRAVE LA CONDUCTE
MAGISTRALE SAU URBANE, INCENDII IN MASA,
ACCIDENTE DEOSEBIT DE GRAVE PE CAI DE
COMUNICATII SAU TELECOMUNICATII
condus de
seful Inspectoratului Teritorial de Munca
Tel: 664381, 694317, fax: 694317

Anexa 2

SCHEMA DE RETRANSMITERE
A AVERTIZRILOR METEO SAU A ALTOR INFORMAII
DESPRE POTENIALELE PRODUCERI DE SITUAII DE URGEN
INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENTA DOBROGEA AL
JUDETULUI CONSTANTA
TEL/FAX: 617381, 617382, 604284, 616342

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA


MANGALIA

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA


CONSTANTA

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA


MEDGIDIA

Tel/fax: 751499

Tel: 708108, 708162 fax:708108

Tel: 822798 fax: 810619

ALBESTI 754001
LIMANU 752680
PECINEAGA 572768
23 AUGUST 733018, tel/fax: 731090

COBADIN 234408, 855019

CRUCEA 872425
PANTELIMON 991
HORIA 257750
ISTRIA 767016

DUMBRAVENI 991
CERCHEZU 780204

VALU LUI TRAIAN 231353, fax:231006


SARAIU 873355
M.KOGALNICEANU 258054, fax: 258156

COMITETUL
LOCAL PENTRU
SITUATII DE
URGENTA
CERNAVODA
tel: 237324
fax: 239578

COMITETUL
LOCAL PENTRU
SITUATII DE
URGENTA
BASARABI
tel: 234350
fax: 234516

COMITETUL
LOCAL PENTRU
SITUATII DE
URGENTA
TECHIRGHIOL
tel: 735622
fax:735314

COMITETUL
LOCAL PENTRU
SITUATII DE
URGENTA
HARSOVA
tel: 870301
fax: 870301

COMITETUL
LOCAL PENTRU
SITUATII DE
URGENTA
EFORIE
tel: 748633
fax: 748979

COMITETUL
LOCAL PENTRU
SITUATII DE
URGENTA
NAVODARI
tel: 760353
fax: 761606

SEIMENI 238185
ALIMAN 856207
RASOVA 236790,
0744315784
856600
SILISTEA 820449
SALIGNY 853093

POARTA ALBA 252403,


232367, fax: 853228
AMZACEA 785513
CIOCARLIA 233403 fax
855235
BARAGANU 785666

TOPRAISAR 785238,
fax: 785001
CUMPANA 739845,
739003
AGIGEA 738178 fax:
738172

TOPALU 256002, 256206


GHINDARESTI 873058
GARLICIU 873713
CIOBANU 874011,
874302 fax: 874288

TUZLA 747904
COSTINESTI 734342
fax: 734711
MERENI 785023

CORBU 765100/ 765105


SACELE tel: 765032/
765444
COGEALAC 769030,
769101
MIHAI VITEAZU 767004,
fax767130
GRADINA 853800

Page 25 of 34

CASTELU 811839 FAX: 814983


PESTERA 814081
MIRCEA VODA 853099
ADAMCLISI 854623

COMITETUL
LOCAL PENTRU
SITUATII DE
URGENTA
NEGRU VODA
tel: 780249
fax: 780948

CHIRNOGENI 854305,
854480
COMANA 780170
INDEPENDENTA
854210

TORTOMANU 811850
DELENI 851540 FAX: 854800
CUZA VODA 811115

COMITETUL
LOCAL PENTRU
SITUATII DE
URGENTA
OVIDIU
tel: 255340
fax: 255341

COMITETUL
LOCAL PENTRU
SITUATII DE
URGENTA
BANEASA
tel: 850088,
850150
fax:850232

N .BALCESCU 257333,
fax: 257016
LUMINA 251828
TARGUSOR 874606/
874500
VULTURU 873534

OSTROV 857010,
fax:857151
OLTINA 851852,
tel/fax:851833
LIPNITA 856545,
fax:856545
ION CORVIN 856464
DOBROMIR 850101

Inspectoratul pentru Situaii de Urgen al Judeului Constanta


Tel:
Fax:
e-mail:
F 1001 Staie radio
SMS
.................. ..................
....................
C+0

Structuri care monitorizeaz sursele


de riscTel:
Staie
Fax:
F1001
radio

Staie radio

Tel:
Fax:
e-mail:
SMS
.................. ..................
....................
Comitetul pentru Situaii de Urgen al (municipiului, oraului, comunei)

Persoana _________
Mijloc de transmitere ________

AVERTIZARE

C+0
C+n

......... ...............
......
F 1001

C+10

C+0

Persoana _________
Mijloc de transmitere ________

INSTITUI
I PUBLICE

OPERATO
RI
ECONOMI
CI
POPULAI
E

- Poliie tel. ____________; radiotelefon etc;


- SGA tel. _____________;
- coal tel. ____________;
.........................................................
- Banc tel. ____________;
- Etc (se nominalizeaz toate instituiile din
zona de competen)
- Depozit PETROM tel. ___________;
radiotelefon etc;
- Baraj _____ tel. _____________;
.........................................................
- SC _____ SA tel. ____________;
- Etc (se nominalizeaz toi operatorii
din zona de competen)
- economici
Satul _________;
- Satul _________;
- Etc (se nominalizeaz toate satele din
compunerea comunei)

Post TV Post Radio Staie radio Siren


Curieri
Panouri
Poliia
local
local
amplificare electronic 1. ................. publicitare comunitar ......
proprie ................... 2.
..................... .
.................... .............
................
....................
...

Populaie

Inspectoratul pentru Situaii de Urgen al Judeului Constanta


Tel:
Fax:
e-mail:
F 1001 Staie radio
SMS
.................. ..................
....................
Structuri care monitorizeaz
sursele de Tel:
risc
Fax:
F1001 Staie
radio
......... ..............
.......

C+0

C+0

C+0

Populaie

C+n

Staie radio

Tel:
Fax:
e-mail:
SMS
.................. ..................
....................
Comitetul pentru Situaii de Urgen al (municipiului, oraului,
comunei)

F 1001

ALARMARE

Sirena 1
.......................
acionare local
1.
..........................

Sirena electronic
Operatori economici surs de risc
1. ..........................

n Sirene
centralizate
1.
.......................

Page 27 of 34

Anexa 4

SITUAIA
MIJLOACELOR DE ALARMARE

Nr
crt

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Tip
echipament

Localitate

Adresa

Loc
dispunere

Proprietar
echipament

Mod de
acionare

Loc de
acionare

Cine
acioneaz

Stare
operativitate

Anexa 5

TABEL CU TELEFOANELE UTILE


(autoritati judetene, structuri apartinand M.A.I. si M.Ap., oficii postale, mass media
judeean, operatori economici importani de pe raza localitii )
Nr
crt

Institutia

Telefoane utile

1.

Institutia Prefectului Judetului Constanta

2.

Consiliul Judetean Constanta

3.

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta


Dobrogea al judetului Constanta
Inspectoratul Judetean de Politie Constanta

4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.

Inspectoratul de Jandarmi Judetean


Constanta
Gruparea Mobila de Jandarmi Constanta
Inspectoratul Judetean al Politiei de
Frontiera
Comandamentul Flotei
Oficiul de Mobilizare a Economiei si
Pregatirea Teritoriului pentru Aparare
Serviciul de Politie Rutiera Constanta
Apele Romane SA, Directia Apelor
Dobrogea Litoral
Inspectoratul Teritorial de Munca
Agentia pentru Protectia Mediului
Constanta
Comisariatul Garzii de Mediu Constanta
Directia Sanitara Veterinara si pentru
Siguranta Alimentelor Constanta
Directia de Sntate Public

18.

Directia pt. Agricultura si Dezvoltare


Rurala
Inspectoratul in Constructii Constanta

19.

Inspectoratul Scolar Judetean Constanta

20.
21.

Directia pentru Dialog, Familie si


Solidaritate Sociala
Autoritatea Navala Teritoriala Constanta

22.

Capitania Portului Constanta

23.

S.N. Romtelecom S.A.

Page 29 of 34

Obs.

Nr
crt

Institutia

24.

Serviciul de Ambulanta Judetean Constanta

25.

S.N. Aeroportul International Constanta


S.A.
Directia Regionala de Drumuri si Poduri
Nationale Constanta (CN de Autostrazi si
Drumuri Nationale din Romania S.A.)
R.A Judeteana de Drumuri si Poduri
Constanta
C.N. Administratia Canalelor Navigabile
S.A. Constanta
C.N. Administratia Porturilor Maritime SA
Constanta
S.C. Filiala de Distributie si Furnizare a
Energiei Electrice ELECTRICA
DOBROGEAS.A.- Sucursala Exploatare
Constanta
S.C. Electrica S.A. -Sucursala de Intretinere
si Servicii Energetice, Electrice
ELECTRICA Dobrogea
C.N. Transelectrica S.A. sucursala de
transport Constanta
C.N. Cai Ferate S.A. - Regionala C.F.
Constanta
A.N. Imbunttirilor Funciare R.A.
Sucursala Teritoriala Dobrogea
Centrul Meteorologic Regional Dobrogea

26.

27.
28.
29.
30.

31.

32.
33.
34.
35.
36.
37.

Societatea Nationala de Cruce Rosie Filiala


Constanta
CNE PROD Cernavoda

38.

S.C. Rompetrol Rafinare S.A.

39.
40.

Depozit Port al S.C. Oil Terminal S.A.


Constanta
S.C. CONGAZ S.A. Constanta

41.

Uzina S.C. LaFarge Romcim S.A. Medgidia

42.

S.C. Daewoo Heavy Industries S.A.


Mangalia
Regia Autonoma Judeteana de Apa
Constanta
R.A.D.E.T. Constanta

43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.

S.N. Posta Romana S.A Directia Regionala


Constanta

Telefoane utile

Obs.

Anexa 6

TABEL
cu numerele de telefon necesare instiintarii
membrilor Comitetului Local pentru Situaii de Urgen

Nr
crt

Numele si prenumele

Adresa institutiei sau


domiciliul

Nota: se completeaza si se actualizeaza permanent

Page 31 of 34

Telefoane

Observaii

Anexa 7

TABEL
continand numerele de telefon necesare instiintarii membrilor Serviciului
Voluntar pentru Situaii de Urgen

Nr
crt

Echipa din cadrul


Serviciului Voluntar
pentru Situatii de Urgenta

Numele i prenumele membrilor


echipei

Nota: se completeaza si se actualizeaza permanent

Telefoane

Observaii

Anexa 8

SCHEMA DE NTIINARE
prin sistemul de curieri
Nr
crt

Numele i prenumele
curierului

Itinerariul

Nota: se completeaza si se actualizeaza permanent

Page 33 of 34

Scopul

Anexa 9
HARTA LOCALITII ______________________

Harta trebuie sa cuprinda dispunerea posturilor de observare; dispunerea mijloacelor de ntiinare i alarmare(sirene, clopote); razele de audibilitate ale mijloacelor de ntiinare i
alarmare; traseul mainilor poliiei comunitare/rurale pentru a acoperii zonele aflate n afara ariei de audibilitate a sirenelor.