Evaluarea initiala pentru copiii diagnosticati sau suspectati de tulburare pervaziva de dezvoltare

Evaluarea initiala, pentru copiii diagnosticati sau suspectati de tulburare pervaziva de dezvoltare,
este importanta si esentiala pentru alcatuirea programului individualizat de interventie, care sa
raspunda nevoilor copilului.
Evaluarea initiala reprezinta punctul de plecare in orice plan de interventie individualizat.
Evaluarea psihologica initiala ofera informatii despre:

abilitatile sale actuale si ariile de imbunatatit,

- limbaj si comunicare, vocabular,
- socializare si interactiune,
- cognitiv,
- atentie,
- autoservire,
- motricitate fina si grosiera.

problemele de comportament si manifestarile neadecvate ale copilului.

Evaluarea initiala se desfasoara in doua sedinte. La ambele sedinte parintele sau parintii vin
impreuna cu copilul. Prima sedinta se concentreaza pe discutia cu parintii, timp in care copilul
este observat si ii sunt adresate anumite cerinte. Se urmareste relatia copilului cu parintii, cum se
raporteaza parintii la copil si copilul la interactiunea acestora, relatia copilului cu noul mediu, cu
persoanele si/sau jucariile din cabinet, se urmareste contactul vizual si raspunsul la nume,
imitarea, modul in care copilul comunica si manipuleaza obiectele din jur si comportamentul
copilului in general.
A doua sedinta se bazeaza pe interactiunea evaluatorului cu copilul. Copilului I se vor da cerinte,
ii vor fi prezentate jocuri si anumite activitati, etc. Sedintele au loc in zile diferite, bazandu-se pe
faptul ca in a doua sedinta deja copilul cunoaste locul si persoanele, si raspunde mai bine la
solicitari.
A treia etapa, este cea de alcatuire a raportului de evaluare care este predat parintilor si a
recomandarilor intiale. Raportul de evaluare se ofera parintilor intr-o saptamana de la incheierea
evaluarii. Cele doua sedinte vor fi programate la Centrul AITA in doua zile diferite.
Cititi si alte informatii despre evaluare aici >>>
Evaluarea comportamentala la gradinita
Adesea copilul cu autism are comportamente neadecvate la gradinita, pe care nici parintii si nici
educatorii nu le inteleg. Pentru a realiza o evaluare in cadrul gradinitei, parintii, care slicita
evaluarea copilului in colectivitate, vor discuta cu educatorul si directorul si se va stabili o data
convenabila.
Evaluarea la gradinita urmareste:
relatia
cu
ceilalti
copii
(comunicarea
si
joaca);
- relatia cu educatoarea (comunicarea si raspunsul la instructiunile acesteia);
participarea
la
activitatile
academice;
- participarea la activitatile de joc propuse de educatoare sau de ceilalti copii;

independenta
si
autonomia
persoanala;
comportamentele
neadecvate
si
autostimulatoare
(unde
este
cazul);
- generalizarea deprinderilor si cunostintelor invatate in terapie (unde este cazul).
Evaluarea copilului la gradinita se face in doua sedinte, in care se urmareste copilul in cadrul
diverselor activitati de la gadinita. Realizarea raportului de evaluare se va face de catre evaluator
si va cuprinde informatii despre comportamentul copilului, dar si despre comportamentul
celorlalti (educator si copii), si se fac recomandari legat de functiile comportamentelor si
modatile eficiente de a scadea comportamentele neadecvate si a le creste pe cele pozitive.
Raportul se ofera parintilor intr-o saptamana de la data efectuarii evaluarii.
Dupa intocmirea raportului, optional, se recomanda 2 intalniri, una cu parintii si una cu
personalul de la gradinita pentru a le comunica rezultatele evaluarii si modaitatile prin care
copilul poate fi ajutat mai eficient.
Terapia autismului
Asociatia AITA program complex de recuperare in autism
In cadrul Asociatiei AITA, copiii cu autism urmeaza programe intensive de terapie care duc la o
recuperare functionala a intarzierilor in dezvoltare si la adaptarea copilului cu autism la mediul
in care traieste.
Progresele aici se vad din prima luna de terapie in sensul schimbarii atitudinii si
comportamentului copiilor fata de cei din jur: copii sau adulti. Incep sa fie mai atenti, mai
toleranti si mai interesati de mediu si de persoanele din jur. In urma cooperarii, incep sa apara si
noi abilitati si cunostinte. Apoi, in final, se schimba starea psihica a copiilor care devin interesati,
curiosi si fericiti.
Procesul terapeutic se desfasoara pe termen lung, copiii avand intre 2 si 5 ore de terapie in
fiecare zi, in functie de varsta si de nivelul abilitatilor si dificultatilor.
Un program complet si complex oferit de specialistii AITA cuprinde:

Evaluarea initiala a copilului la intrarea in program, apoi evaluari periodice,

Terapie ABA (Applied Behavior Analysis),

PECS (Picture Exchange Communication System),

Logopedie,

Kinetoterapie,

Socializare in grupuri de 3 4 copii, formate in acord cu varsta si abilitatile copiilor,

Sedinte periodice cu parintii.

Fiecare ora de terapie incurajeaza comunicarea si limbajul, jocul, independenta, interactiunea cu

adultii si cu ceilalti copii, si face trecerea de la un program de terapie 1:1, catre grupurile mici, si
apoi catre gradinita de masa.

Asociatia AITA creeaza si materialele necesare terapiei, atat de specifice in terapia ABA,
oferindu-le copiilor imaginea clara a obiectelor, actiunilor, culorilor, formelor, fructelor,
legumelor, antonimelor, pozitiilor spatiale, apoi imagini pentru emotii, secventialitate,
absurditati,
plural,
formarea
propozitiilor
etc.
Preocuparea intotdeauna este oferirea celei mai bune solutii la problema specifica a copilului si
incurajarea independentei lui.
Obiectivul final, la AITA, nu este sa faca din copiii cu autism genii, dar sa-i faca pe copii din ce
in ce mai putin autisti, si mai ales din ce in ce mai fericiti.
Applied Behavior Analysis (ABA)
ABA este o stiinta a comportamentului uman.

Conform ABA motivele pentru care un comportament are sau nu loc pot fi gasite n primul rnd
n mediu. Aceasta concluzie are la baza faptul ca un anumit comportament este dobndit prin
interactiunile cu mediul si faptul ca evenimentele perturbatoare din mediu pot afecta
comportamentul. Programele care folosesc ABA evalueaza evolutia copilului si comportamentul
acestuia pentru a putea dobndi o ntelegere clart a relatiei dintre strategiile instructionale
utilizate si modificarile de la nivelul comportamentului si modului de nvatare al copilului. ABA
implica structurarea unei abilitati pentru a putea fi nvatata n pasi mici si recompensarea
copilului pentru fiecare pas pe care l-a parcurs corect. Raspunsurile simple sunt n mod tipic
predate la nceput si apoi extinse la nivelul comportamentelor mai complexe, adecvate vrstei.
Elevii sunt initial ajutati sa dea raspunsurile corecte, micsornd n acelasi timp sansele de a
raspunde gresit.
Una dintre unitatile de invatare extrem de folosita in ABA, cuprinde triada:
SD (cerinta ce i se da copilului Raspunsul copilului Consecinta oferita de cei din jur
Intre cerinta si raspuns, uneori se interpune P (promptul)
Picture Exchange Communication System (PECS)
PECS (Picture Exchange Communication System) comunicarea cu ajutorul imaginilor
Este un sistem de comunicare pe baza de imagini dezvoltat de A. Bondy si L. Frost special
pentru copiii care nu au dobandit sistemul verbal de comunicare. Un copil care nu vorbeste la
varsta de 4, 5 ani are nevoi complexe de comunicare care nu mai pot fi intuite de parinti.
Neputand vorbi, copiii au nevoie sa fie ajutati sa comunice iar acest sistem vine in ajutorul
comunicarii si limbajului punand la dispozitia copilului imagini care contin lucrurile de care
copilulu ar putea avea nevoie: apa, mancare, dulciuri, jucarii, toaleta, vreau pauza, mi-e
somn, vreau la plimbare, ma doare ceva. Copilul este invatat ce semnifica fiecare imagine
si cum sa o foloseasca pentru a primi ceea ce doreste, imaginile devenind astfel cuvintele
copilului.
Limbajul non-verbal la copilul cu autism

Chiar daca copilul cu autism nu vorbeste el poate invata o multime de lucruri in ceea ce priveste
comunicarea si limbajul. Terapia limbajului se refera nu doar la limbajul verbal, ci cuprinde
intreaga sfera complexa a comunicarii.
In primul rand trebuie sa se lucreze pentru dezvoltarea limbajului receptiv (intelegerea
limbajului), in activitati in care copilul trebuie sa faca anumite lucruri, sa arate, sa dea, sa puna
etc.
In acelasi timp este important sa se lucreze pe limbajul gestual, care face parte din componeneta
expresiva a limbajului. Gesturile il pot ajuta pe copilul care nu vorbeste sa rezolve multe situatii
problematice.
Sunt foarte multe gesturi care ii pot imbunatati copilului comunicarea cu cei din jur si care duc la
o scadere apreciabila a frustrarii.
PECS (Picture Exchange Communication System) este un sistem de comunicare pe baza de
imagini dezvoltat de A. Bondy si L. Frost special pentru copiii care nu au dobandit sistemul
verbal de comunicare.
Un copil care nu vorbeste la varsta de 4, 5 ani are nevoi complexe de comunicare care nu mai pot
fi intuite de parinti. Neputand vorbi, copiii au nevoie sa fie ajutati sa comunice iar acest sistem
vine in ajutorul comunicarii si limbajului punand la dispozitia copilului imagini care contin
lucrurile de care copilul ar putea avea nevoie: apa, mancare, dulciuri, jucarii, toaleta, vreau
pauza, mi-e somn, vreau la plimbare, ma doare ceva.
Copilul este invatat ce semnifica fiecare imagine si cum sa o foloseasca pentru a primi ceea ce
doreste, imaginile devenind astfel cuvintele copilului.
Fazele PECS:
1. Etapa I. schimbul de imagini in care copilul invata cum sa faca schimbul si sa ceara
cu ajutorul unei imagini.
2. Etapa II. dezvoltarea spontaneitatii in care se mareste distanta dintre copil si
partenerul lui de comunicare.
3. Etapa III. discriminarea imaginilor
4. Etapa IV. structura propozitiilor cand copilul cere folosind o propozitie Vreau x.
5. Etapa V. raspunde la intrebarea Ce doresti?
6. Etapa IV. dezvoltarea limbajului Eu audEu vad, Am ceva, folosirea
atributelor, etc.
Dezvoltarea limbajului receptiv, gesturile si PECS-ul se pot lucra simultan cu imitarea verbala si
exercitiile de imitare motorie grosiera si fina, educarea respiratiei, mobilitatea aparatului
fonoarticulator si dezvoltarea auzului fonematic.
Logopedia (Terapia tulburarilor de limbaj)

Daca copilului ii este accesibila comunicarea orala dar intampina dificultati in achizitionarea
acesteia, este necesara, alaturi de terapia ABA, si terapia logopedica. Aceasta interventie trebuie
sa se realizeze timpuriu pentru a evita ulterioarele decalaje ce pot aparea intre varsta cronologica
a copilului si varsta limbajului.
Activitatea logopedica cupinde exercitii cu caracter general si exercitii cu caracter specific.
Dintre activitatile cu caracter general amintesc:
Educarea
respiratiei
si
a
echilibrului
inspir-expir
gimnastica
generala,
corporala
exercitii
respiratorii
simple
Imbunatatirea
miscarii
organelor
fono-articulatorii
exercitii
speciale
pentru
muschii
obraijlor
exercitii
speciale
pentru
muschii
limbii
exercitii
speciale
pentru
muschii
buzelor
exercitii
speciale
pentru
muschii
maxilarelor
Dezvoltarea
muschilor
fini
ai
mainii
Optimizarea coordonarii oculo-motorii in vederea realizarii activitatii de scriere
In ceea ce priveste exercitiile cu caracter specific, acestea variaza in functie de fiecare problema
de limbaj in parte si presupun elaborarea unui plan de interventie personalizat si adecvat la
particularitatile de dezvoltare ale fiecarui copil .
Conditiile de baza pentru ca un program logopedic sa demareze eficient sunt legate de faptul ca
este necesar ca, copilul sa stie sa imite, sa poata sustine contactul vizual si sa poata fi antrenat in
activitate pentru scurt timp.
De exemplu, daca avem de-a face cu un sigmatism (adica, copilul nu pronunta corect sunetul S
) avem de parcurs urmatorii pasi:

se emite izolat sunetul urmarind asezarea corecta a aparatului fonoarticulator;

se lucreaza sunetul in silabe simple si in silabe repetate;

se lucreaza sunetul alaturi de diftongi;

se lucreaza sunetul, in pozitie initiala, in cuvinte monosilabice;

se lucreaza sunetul, in pozitie initiala, in cuvinte bisilabice;

se lucreaza sunetul, in pozitie initiala, in cuvinte polisilabice;

se lucreaza sunetul, in pozitie mediana, in cuvinte monsilabice;

se lucreaza sunetul, in pozitie mediana, in cuvinte bisilabice;

se lucreaza sunetul, in pozitie mediana, in cuvinte polisilabice;

se lucreaza sunetul, in pozitie, final in cuvinte monosilabice;

se lucreaza sunetul, in pozitie, final in cuvinte bisilabice;

se lucreaza sunetul, in pozitie, final in cuvinte polisilabice;

apoi se lucreaza sunetul in propozitii;

se lucreaza sunetul cu perechea lui sonora (Z)

In cazul in care este vorba de o nedezvoltare a limbajului, la toti pasii prezentati mai sus, se
adauga si etapa in care se emit izolat vocalele.
Aceste etape sunt necesare independent de varsta cronologica a copilului.
Tot in cadrul activitatii logopedice se urmareste si dezvoltarea abilitatilor de comunicare orala
ale copilului prin activitati de genul
Dezvoltarea vocabularului activ si pasiv, a limbajului impresiv si expresiv:
- formarea unui cuvant nou din ultima silaba (sau sunet) a cuvantului precedent (jocul de tip
fazan);
completarea
cuvintelor
cu
prima
silaba
rostita
de
logoped;
gasire
de
rime;
povestiri
pe
diverse
teme;
invatare
de
poezii,
proverbe,
ghicitori;
Este important pentru ca procesul de recuperare sa se realizeze cu succes sa existe o buna
colaborare intre logoped-terapeut si parinti. Astfel, interventia logopedica inceputa de logoped
trebuie sa fie continuata de terapeutul cu care copilul lucreaza in fiecare zi si apoi sustinuta de
parinti acasa.
Kinetoterapie
In cadrul Centrului AITA exercitiile de kinetoterapie se desfasoara sub forma unor ore de joaca,
gimnastica, efort si relaxare, mentinandu-se motivatia si dorinta copiilor de a reveni la terapie.
Kinetoterapia sau terapia prin miscare pentru copii cu autism contribuie la imbunatatirea
abilitatilor motrice si senzoriale, cat si pentru imbunatatirea controlului comportamental.
Terapia prin miscare pentru copii le imbunatateste capacitatea de intelegere si raspuns a
diferitelor activitati ,dar si imbunatatirea interactiunii si stabilirea contactului vizual. Totodata,
miscarea pentru copii cu autism ajuta la diminuarea agresivitatii si autoagresivitatii, a
stereotipiilor caracteristice, cat si a comportamentului hiperkinetic.
Kinetoterapia este necesara si are urmatoarele obiective :

tonifierea musculaturii ;

imbunatatirea mobilitatii articulare si a coordonarii miscarilor;

dezvoltarea motricitatii generale, grosiere cat si a celei fine;

educarea echilibrului static si dinamic;

educarea ritmului si coordonarii miscarilor;

orientarea si organizarea spatio-temporala;

constientizarea corecta a schemei corporale.

Prin metode specifice invata cum sa se relaxeze, invata sa-si creasca puterea de concentrare,
coordonare si atentie, precum si dorinta de miscare. Programele complexe de exercitii
terapeutice sunt alcatuite individual in functie de evolutia fiecarui copil.
In tulburarea de spectru autist (TSA), principalele arii afectate sunt: comunicarea si limbajul,
socializarea si comportamentul. In acest context, este necesar ca o interventie eficienta sa se
adreseze fiecareia dintre aceste arii.
La AITA, copiii care sunt inclusi in programe intensive de terapie beneficiaza in fiecare zi
de grupuri de socializare. Grupurile sunt constituite din 3 sau 4 copii, cu prezenta a 2
terapeuti. Scopul este pregatirea pentru integrarea in gradinite.
Obiectivele grupurilor de socializare:

Exersarea salutului la venire si la plecare

Intelegerea / generalizarea si efectuarea intructiunilor primate, instructiuni individuale

sau colective

Realizarea de activitati impreuna cu ceilalti copii

Implicarea in jocuri interactive

Initierea comunicarii

Dezvoltarea capacitatii de a-si astepta randul intr-un joc

Invatarea unor gesturi functionale cu scopul de a comunica

Incurajarea contactului vizual intre copii si cu terapeutii

Dezvoltarea abilitatilor de invatare prin imitare

Sedintele la AITA (terapie si sedintele cu parintii)

Sedintele care au loc la AITA, fie sedintele echipei terapeutice, fie sedintele cu si pentru parinti,
sunt momentele in care vorbim despre evolutia copilului, despre dificultatile aparute si despre
strategii de interventie.
Sedintele terapeutilor

Au loc saptamanal,

La fiecare sedinta e prezent coordonatorul si echipa terapeutica,

Se discuta despre progrese, dificultati si solutii,

Se noteaza temele de discutie,

Terapeutii noteaza in dosarele copiilor schimbarile discutate.

Sedintele individuale cu parintii

Au ca subiect evolutia unui copil,

Se discuta despre dorintele si asteptarile parintilor,

Terapeutul informeaza parintii despre tehnici pe care sa le foloseasca si acasa,

Se desfasoara periodic si/sau la cerere.

Sedintele de grup cu parintii

Au loc o data pe luna,

Se discuta despre copii, despre tematici de interes din sfera tulburarii de spectru autist,
despre subiecte de interes pentru toti copiii/ parintii dar si despre AITA (proiecte,
propuneri, etc).

Sunt prezenti atat parintii cat si terapeutii din centrul AITA.