Dr. in.

CONSTANTA C:OMANI)AR

STRUCTURA 1 PROIECTAREA
TRICOTURILOR
TRICOTURI DIN BATATURA (SIMPLE)

Editura CERMI
Iai - 1998

I Klin, i UKI

<-\iMP.'i

I I n : : I took is u i l i ' i u l o l l t > pn'scnl

Adresa:

Editura CERMT
Str. Curelari 16
6600. Iai, Romania
tei: 032/116604
Director: Elena Cematescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

Constanta Comandar
Structura i proiectarea tricoturilor.
Tricoturi din batatura (simple)
lai Editura CERMI, 1998

250pag.;il.;
Bibliogr.
ISBN 973-9378-01-3

Referenfi tiintifici:
prof, dr, ing. Mircea Mateescu
prof. dr. ing. Costea Budulan
Consilier editorial:
prof. dr. ing. Emanoil Bars an
Redactor: ing. Mihai. Cernalescu
Tiparul exccutat la Tipografia Editurii CERMI

r i\ i i r i * i

l l u 1 basic notion:; regarding the sluicluu: aiul design of

ihr knitted fabricH, UK- structural characteristics <>l ihe well knitted latinos: - the
calculus of !lio structural p;ii;iineters iiiul fundamentals of the gcoinctrica! calculus
models; the liiclors determining Ihc properties of knitted fabrics. The information
olleied are nscliil in the cducatiotnil process of our future specialists, as well as in the
industrial activities, flic author will be grateful tor any observations and/or suggestion
made concerning this book mid will take them into consideration for a further edition.
SUMMARY
-'' ,
,
9
1. <JcneniI characteristic!! of knitted fabrics .
.
.
15
I I . Knitted fabrics. General elements
.
.
!:
.
'
15
1.2. Classification and codification of knitted fabrics
.
.
'
18
1.3. General properties. Classification
.
.
.
24
2. Basics of knitted structure
.
.
.
.
29
2.1 Basic structural terms.
.
.
,
.
'
29
2.2. Structural classification of knitted fabrics .
.
.
32
2.3. Methods of graphical representation of knitted stnicturcs
.
36
J. Basics of knitted fabrics design .
.
.
43
3.1. Structural parameters o f knitted fabrics .
.
.
4
3
3.2. Knitted fabrics design. Methods of calculus for structural parameters
5.3
3.3. Calculus methodology for the physical and mechanical properties
of the knitted fabrics .
.
.
.
60
4. Weft knitted fabrics with basic structures .
,
.
' ;'
67
4.1. Basic structures of knitted fabrics: plain, rib and purl
.
67
4.2. Calculus of structural parameters in case of fabrics
with basic knit structures
.
.
.
"' .
80
4.3. Properties of fabrics with basic struct'arcs .
.
.
104
5. Weft knitted fabrics with plain, rib and purl based structures.
' 121
5.1. Structural characteristics
.
.
.
. 1 2 1
5.2. Calculus of structural parameters
.
.
.
;
128
5.3. Properties of fabrics with plain, rib and purl based structures .
132
6. Knitted fabrics with color patterns
.
.
.
135
6.1. Structural characteristics of color patterns
.
.
135
6.2. Design specifics of weft knitted fabrics with color patterns .
141
7. Weft knitted fabrics with structural patterns
.
.
143
7.1. Knitted fabrics with miss stitches
.
.
.
144
7.2. Knitted fabrics with tuck stitches
.
.
;
.
154
7.3. Knitted fabrics with transferred stitches .
.
164
7.4. Knitted fabrics with cable, aran tacking patterns .
.
' 176
7.5. Knitted fabrics with weft yams and with warp yarns;
two-thread and three - thread fleecy fabrics; plush fabrics
.
' 188
8. Weft knitted fabrics with color and structural patterns
.
: '
201
8.1,. Intarsia patterns
.
.
.
.
.
202
8.2. Wickel patterns (warp finger technique) .
.
.
205
8.3. Structures with patterned plating
.
.
.
207
8.4. Jacquard patterns
.
.
.
.
.
2 0 9
9. Tendencies regarding the development of weft knitted fabrics .
229
References
.
.
.
.
.
. 2 3 3
Appendix, Most common structures, with their commercial names .
' 237

M m M I K ( I I N I ) PHCMRKTIRKUNG l>l K IMAM III I N \ V A K I N (<,7 V/A7( 'kl<)

l ) i r VerfblgtCtl / U ' l r ( |K",CI A i l v i l MIR!: HtkMl'iiii|.'. diT C i n i n d l v j ' i i l k - . u i l c l c i l l (ichicl dcr

Muchcnwarcnstruktur und -projoktiorungj

Vorsielluiij. 1 , dcr Struktufkonnzcichen dcr

Slrii:kw;iivn; Hcrcchmmj.', dor StrukturptTMneter <.iur(ifLiiid der gconielrischcn Modcllc;

I lervorlicbcn dcr die Maselienwareneigenschaften bestimruenden h'aktoren.
Die angebotenen
Auskuuf'lc
sind
!ur die
Ausbildung der zukiinlligeii
Muschenwareningenicure sowie fur die Spezialisten, die in diesein Bercich arbeiten,
mil/.bar. Die Verfasserin wird dankbar alien denjenigen die Bemerkungen oder/und
I'mlelungen in Verbindung mit dieser Arbeit machen dankbar sein, um eine neue Auflagc
/.u verdlTentilichen.
INHALTSVERZEICHNIS
Finleitung
9
1. Alljjemeine Charnkterisierung der Maschenwaren
15
I . I . Maschenvvaren. Generalle Elementen
15
1.2. Klassifizierung und Codifiz'erung der Maschenwaren
18
1.3. Allgemaine Eigenschaflen d e r Maschenwaren. Einteilung
. . . .
24
2. Grundlagen der Maschenstrukturen
29
2.1. Bestimmung der eigentUmlichen Begriffe der Maschenstrukturen . . .
29
2.2. Einteilung der Maschenwaren aufQrund der Bindungen
. . . .
32
2.3. Darstellungsmethoden der Maschenstrukturen
36
3. Crundlagen der Projektierung der Masichenwaren
43
3.1. Strukterelle Parameter der Maschenwaren
43
3.2. Projektierung der Maschenwaren. Methoden um die strukturellen
Parameter zu bestimmen.
53
3.3. Berechnungsmethodologie der physic.hen und mechaniken Eigenschaften
60
4. Gestricke mit Grundbindungein
67
4.1. Maschenstrukturen mit Grundbindungen
67
4.2. Berechnung der Strukturparameter mit Grundbindungcn
80
4.3. Eigenschafien der Gestricke mit Grudbindungen
104
5. Gestricke die von den Grundbiindungcri abgeleitet sind
121
5.1. Struktur der Gestricke rnit abgeieitetcn Gamdbindungen
121
5.2. Berechnung der Strukturparameter der Gestricke mit abgeleiteten
Grundbindungen
128
5.3. Eigenschaften der Gestrieke mit abgeleiteten Grundbindungen . . .
J32
6. Gestricke mit Farbmustern
135
6.1.Strukiurcharakteristiken der Gestricke mit Farbmustern
135
6.2. Projektierungscigenheiten der Gestricke mit Farbmustern
141
7. Gestricke mit Bindurigsmustern
143
7.1. Gestricke mit Flottungen
,
144
7.2. Gestricke mit Henkel
154
7.3. Gestricke mit verhangten Maschen
164
7.4. Gestricke mit Zopf-Aran und Versatzrrmstern
176
7.5. Gestrieke mit /usatzlichen fa'den
188
8. Gestricke mit kombinierten Miistern
201
8.1. Gestricke mit Intarsiamusteri
202
8.2. Wickel- Gestricke
205
8.3. Gestricke mil Deckfadenmustern
207
8.4. Jacquard - Gestricke
,
209
9. Tendenzen betreffs Vervielfaltigung der Gestricke
229
liihlingraphie
233
Anhang. Strukturen und gebrauchliche Benennungen
237

STRDCTURA sa PROIECTAREA TRICOTURIl OR

IRH 'a// xi ni\M

Ohicclivck- unnarilc in cadml prc/.cnlci lucrari sunt: cxplicilarca
iK)(iuiiil<r dc ha/.a din Jomcniul StniCturii %i proicctarii tricoturilor;- prc/cntarca
caraclcrislicilor dc struclura ale tricoturilor din batatura; - calculul parametrilor
dc structure ai tricotufilor in baza oiodclclor geomelricc; - eviden^icrca
laclorilor determinant ai proprictatilor tricoturilor.
Infonnafiile ofcrilc sunt utilc atat in fonnarca visforilor ingineri
luxlili^ti cat si specialistilor care-si dcsfajoara activitatea in acest domeniu.
Auioarea va fi rccunoscatoare tuturor celor care vor binevoi sa faca obscnra{ii
si/sau sugestii pe marginea lucrarii, in vederca miei evcntuale recditari.

CUPRINS
[ntroduccre . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
'
1. Caracterizarea generali a tricoturilor . . . . . . . . . . 15
1.1. Tricoturi. Elcmente gencrale
I?
1.2. Clasificarea si codificarea tricoturilor
18
1.3. Proprieta|i generate. Clasificarc

24
2 , Baxelc structurii tricoturilor . . . . . . . . . . . . . 2 9
2.1. Dcfintrea ootiunilor spccificc structurii tricoturilor
29
2.2. Clasificarea tricoturilor dupa structure
32
2.3. Metode de reprezentare grafica a structurii tricoturilor . . . . 3 6
J . Bazclc proiectarii tricoturilor . . . . . . . . . . . . 4 3
3.1. Parametriide structure ai tricoturilor
43
3.2. Proiectarea tricoturilor. Metode de calcul a parametrilor de
structura
53
3.3. Metodologia dc calcul a proprietajilor fizicc si niecanice
ale tricoturilor
60
4. Tricofuri din batatura CM Icgaturi de baza
67
4.1. Structura tricoturilor cu legaturi de baza
67
4.1.1. Caracteristici de structura ale tricotiilui glat
68
4.1.2. Caracicristici d e structura ale tricoturilor patent . . . . 6 9
4.1.3. Caracteristici d e Ktructiira a l e tricoturilor lines
. . . . 75
4.2.Calculul parametrilor dc structura ai tricoturilor cu legaturi de baza
80
4.2.1. Particularitali de calcul i n cazul tricolului glat
. . . . 81
4.2.2. Particularitaji d e calcul i n ca/ul (ricoturilor patent . . . 9 6
4.2.3. Particularitati de calcul in cazul tricoturilor lines . . . . 101
4.3. Proprietati ale tricoturilor cu legaturi debaza
104
4.3.1. Proprictati ale tricotiilui glat
.104
4.3.2. Proprietati ale tricoturilor patent
117
4.3.3. Proprietati ale tricoturilor lines
320
5. Tricoturi din batatura cu Icgaturi derivate . . . . . . . . 121

5.1 I. Caraclcristici dc structura ale tricotului glat dcrivat

I.M

5 . 1 . 2 CWflCtOritUci dc S'.niclnni ale Iricoluiilor patent dcrival

s.i intcrloc: . .
124
5.1.3. Caraclcrislici dc structura ale (ricotului lines denvat . . . 127
5.2 Calculul parainelriior dc slmciura ai trieoturilor cu legaluri dcrivatc 128
5.2.1. Particularitaji dc cateul in ca/.ul tricotului glal derivat . . 1 2 8
5.2.2. ParlicularitSti dc calcul inca/ul tricolurilor interloc . . . 130
5.3. Propricta(i ale tricoturilor cu Icgaturi dcrivale
132
5.3.1. PropnctSji ale tricotului glat derivat
132
5.3.2. Proprietaji ale trieoturilor interloc
134
6. Tricoturi din batatura cu tk'sene de culoare
135
6.1. Caracteristici dc siruclura ale trieoturilor cu desene de culoare . . 135
6.2, Particularitati de proicctare a trieoturilor cu desene de culoare
. 141
7. Tricoturi din batatura cu desene de Icgaturil . . . . . . . . 143
7.1. Tricoturi cu ochiun reUnute
144
7.1.1. Caracterislici de structura ale tricoturilor cu ochiuri rejinute 144
..1,2. Parlicularila|i de proiectare a tricoturilor cu ochiuri re|inute 152
7.2. Tricoturi cu ochiuri duble
. 154
7.2.1. Caracteristici de structura ale tricoturilor cu ochiuri duble
154
7.2.2. Particularitati de proiectare a tricoturilor cu ochiuri duble
161
7.3. Tricoturi cu ochiuri transferate
164
7.3.1. Characteristic! de structura ale tricoturilor cu ochiuri
transferate
164
7.3.2, Particularitati de proiectare a tricoturilor cu ochiuri
transferalc
173
7.4. Tricoturi cu ochiuri incrucisate
176
7.4 1. Caracteristici de structura ale tricoturilor cu ochiuri
incrucisate
176
7.4.2. Particularita^i dc proicctare a tricoturilor cu ochiuri
incrucisate . .
187
7.5 Tricoturi cu fire suplimentare
188
7.5.1. Tricoturi cu fire de batatura, cu fire de ur/.eala, cu fire de
batatura i fire de urzealS
188
7.5.2. Tricoturi cu fire decapluseala
190
7.5.3. Tricoturi plus :51 Tilocuitori dcblana
196
8. Tricoturi din batatura cu desene combinate . . . . . . . . 201
8.1 Tricoturi cu desene intarsia
202
8.2. Tricoturi cu desene Wickel
205
8,3.Tricoturi vanisate cu desene prin flotare, aplicare, brodare . . . 207
8.4. Tricoturi cu desene jacaird
209
8.4. l.Structuri jacard convenfionale
.211
8.4.2. Slructuri jacard neconvenlionale
.* . 226
9. Tcndinfe privin? divcrsificarea tricoturilor din batatura . . . . 229
liibliografie
233
Anexa - Structuri si dcnumiri comerciale . . . . . . . . . . 237

INTRODUCERE

Scurt istoric
Aparitia tricoturilor este legata de procedeele manuale ?i
ateslata de descoperirile arheologice ca apartinand secolului 13 T.c.n.
Se presupune ca "panza" pe care Penelopa, sofia credincioasS a !ui Ulise, o lucra ziua i noaptea o deira, era tricotata, deoarece
numai tricoturile pot fi deirate.
Indeletnicirea se transforma Tntr-un meteug din necesitatea
producerii ciorapilor i a inanuilor, prima breasla a tricotorilor Tnregistrandu-se in Italia, in secolul al XHI-lea.
Evolutia in constructia de maini de tricotat a avut urmari i
asupra dezvoltarii structurilor tricotate ?i de aceea in cele ce urmeaza sunt evidentiate prirtcipalele momente [6], [15], [25].
In anul 1589, reverendul William LEE (Calverton/Anglia)
inventeaza prima maina de tricotat, inspirandu-se din miscarile executate la tricotarea manuala. Maina era destinata producerii ciorapilor in structura glat. Masina lui Lee a fost perfec^ionata si in anul
1740 inzestrata cu o presa desenatoare, ceea ce permitea realizarea
ciorapilor cu ochiuri duble
In anul 1758 Jedediah STRUTT inventeaza masinile patent
cu doua fonturi (Derby Rib Machines), care realizau tricoturi glat
sau patent. In anul 1764 este patentat un mecanism de ajurare Eylet.
Prima masina de tricotat din urzeala a fost inventata de
englezul CRANE, in anul 1775. Masina, destinata producerii ciorapilor pentru femei si barbafi, era inzestrata cu ace cu carlig.
In anul 1785 LINDER realizeaza o masina circulara pentru
producerea mansetelor pentru ciorapi, iar UIIL introduce presa desenatoare pentru obfinerea tricoturilor patent cu ochiuri duble.

In I 7 ( > K Ms D T X ' K O I X iii\viitra/a marina cu mauve, pun aianja

tea acelor radial intr-o f b i i i u i f i care so rolesle.
In anul 1805 Joseph Marie lACQlJARI^ inventeaza mecanisinul desenator la ra/boaiele de fesut, adaptat ulterior tot de el si la
masjnile de tricotat.
In anul 1830, in Franta a fost inventata prirna mas.ina circulara cu diametru mare, iar in anul 1853, THOMSON realizeaza o
masjna circulara cu doua fbnturi pentru producerea tricotului patent.
Evolufia constructiei de mami a inregistrat momente importante o data cu inventarea acelelor cu zavor in anul 1805 de catre
Jean HINDRET, a acelor cu limba in anul 1847 de catre Mathew
TOWNSEND i a acelor din otel in anul 1852 de catre Theodor
GROZ i Ernest BECKER!, care deschid un atelier la Chemnitz.
In 1855, REDGATE inventeaza masina rapida de tricotat
din urzeala cu doua fonturi i tot in acelasj an, firma
ZIMMERMANN din Apolda produce prima maina Raschel.
in 1863, americariul J. LAMB inventeaza un nou tip de
masjna cu doua fonturi orizontale inzestrate cu ace cu limba (masina
lines), care apoi a fost modificata prin dispunerea celor doua fonturi
sub un unghi de 90 (masina rectilinie patent cu doua fonturi).
In anul 1864, W. COTTON concepe o noua mas.ina rectilinie de tricotat, care perfectionata de-a lungul anilor se regasete i
astazi in sectoarele de tricotat.
D. GRISWALD obtine in anul 1878 patentul pentru masina
circulara de tricotat care produce glat sj patent de diferite rapoarte:
apar mainile patent cu diametru mic si diametru mare.
In anul 1902 apare prima maina Raschel cu doua fonturi.
In SUA, Robert Walter SCOTT ob{ine in anul 1910 patentul
pentru tricoturile interlock.
intre cele doua razboie mondiale, masjnilor de tricotat le
sunt aduse importante modificari, dar nu se creaza maini cu principii noi. Se rernarca totui conceperea primelor ma?ini circulare de
tricotat cu doi cilindri pentru producerea ciorapilor lines, in anul
1918 (firma WILD din Anglia produce faimosii ciorapi "Derby").

10

Dupft ccl cle al doilc.i la/.boi nioiuhal se asisla la o dc/.vollair

explo/.iva a constnicjic'i inasiinloi cle Incotal ?n uniialoaielf dncejn:
- cresterea |)n)ductivilalii,
- reali/,aiea repeielor si produselor conturatc;
- speeiali/.area inasmilor pe grupe de produse sau structuri;
- autoinatizarea i perfectionarea masinilor.
Realizarile din domeniul construcfiei de masirii textile sunt
pr ezentate cu ocazia diferitelor targuri internationale dintre care cea
inai importanta este ITMA (Internationalle Textile Maschinen Ausstellung), organizata din patm in patm ani in oraele Hanovra - Milano - Paris, incepand cu anul 1963.
Cx)mparativ cu celelalte tehnologii de ob^inere a suprafetelor textile,
cea de tricotare ofera urmatoarele avantaje tehnico-economice:
- proces tehnologic cu nurnar redus de operatii;
- consum redus de materie prima i energie;
- nivel de zgomot mai scazut.
Dezvoltarea domeniilor de utilizare a structurilor textile
Suprafe^ele textile au fost destinate, in principal, confec^ionarii articolelor de imbracaminte, pentru a asigura functiile: de
protecpe impotriva unor factori externi, de contort, de creare i receptare a frumosului.
Articolele de imbracaminte alaturi de cele decorative, uzcasnic constituie domeniul clasic, traditional de utilizare a suprafetelor textile.
Odata cu dezvoltarea ramurilor activitatii umane, din considerente de ordin economic (cheltuieli reduse, eforturi minime) i din
motive de functionalitate optima (capacitatea unor sisteme fizice de
a corespunde cat mai bine unor cerinte), materialele textile i-au
gasit utilizare i in multe alte sectoare, determinand domeniul
tehnic, neconventional de utilizare.
Astazi, se poate afirma ca materialele textile sunt folosite cu succes
aproape in toate compartimentele activitatii umane: industrie, agri-

11

cultuia, armata, mcdicma, spoil, limp liber, etc. Aceasl lucru a fosl
posibil datortta divepsitatii formelor lor de prezentare, a masci specifice reduse in comparatie cu alte materiale, a posibilitatilor de dirijare a proprietaplor. Zilnic, sunt gasite noi aplicafii, textilele inlocuind materialele traditionale, costisitoare, greu de realizat din punct
de vedere tehnic, depas.ite moral. Pentru a atinge un raport satisfacator pre\ productie, sunt cercetate atat produsul textil, cat s.i
metodele de obtinere.
Proieetarea structurilor textile
Obtinerea unor produse de calitate, in conditii de maxima
eficienta sj de protectie a mediului, constituie prioritatile productiei
materiale. In acest scop, factorii tehnici administrativi i umani trebuie sa actioneze pentru reducerea, eliminarea, dar mai ales prevenirea deficientelor calitative.
In functionarea sistemului calitatii, cercetatorul / proiectantul
sunt componente active, ei fiind direct raspuzatori de furnizarea de
date tehnice clare i complete, pentru executarea lucrarilor si verificarea conformitatii produselor cu condifiile din specificatii.
Sugestiv, specialist japonezi apreciaza prin "Regula 40/30/30" ca
aproximativ 40% din calitatea necorespunzatoare a produselor finite
se datoreaza proiectarii, 210%, erorilor din procesele de productie,
iar 30%, calitatii nesatisfacatoare a materiei prime [11].
Proieetarea produselor tricotate nu trebuie mteleasa ca un
sistem inchis, ea trebuie sa se desfasoare in baza unor informatii, ale
caror surse sunt:
- societati comerciale care reaiizeaza produse similare;
- piata (cerere, posibilitati de desfacere);
- literatura de specialitate;
- furnizori de materii prime;
- institute de cercetare (realizari in domeniu);
- firme constructoare de maini (utilaj, performance).
Se desprinde astfel ideea ca activitatea de proiectare a produselor tricotate este o activitate complexa, care necesita vaste
cunotinte de specialitate: de aceea ea trebuie sa se desfaoare in
12

c'dupA ^i sus|iiuit; v i linaiH-i;n penlru ;; pulea conduce la objmerea

unor produse de calitate, vandabile si cu un pre( de cost satisITu atoi
In condi(iile cconomici de pia|a, schimbanle care an loc in
domeniul productiei trebuie prevazute inca din fa/a de proiectare
Cele prezenlate mai sus sustin necesitatea proiectarii tricoturilor i combat principiul ca, "problernele in textile se rezolva
in mod[tractic" (care mai are inca adep|i).

Realizari din domeniu la noi in (ara

La sfaritul secoluiui al XlX-lea se organizeaza si la noi in
tara primele ateliere care executa produse tricotate. In anul 1880 la
Sibm, era un atelier dotat cu 10 maini de tricotat actionate manual,
destinate executarii ciorapilor i ma.nus.ilor. Urmatoarele ateliere an
aparut la Bucuresti i Gala^i, iar prima fabrica ia fiin^a la Bucuresti
in anul 1902, avand in dotare 80 de maini pentru ciorapi i basti,
urmata de alte doua fabrici la Timioara i Piatra-Neamt.
Inainte de 1989 la noi in Jara erau peste 40 de urn'taji de
profil, specializate pe diferite tehnologii de tricotare.
Daca se ia in considerare diversitatea aplica|;iilor existente la
ora actuala pe plan mondial, realizarile de la noi din tara sunt apreciate ca fiind relativ restranse. Situatia poate fi explicata prin:
- complexitatea domeniului neconventional;
- dificultafile de realizare a articolelor neconventionale (lipsa
materiilor prime, a utilajelor);
- divizarea intreprinderilor in unitati foarte mici (mai ales
dupa 1989), care dispun de mijloace financiare limitate pentai investitii i in special pentai cercetare;
- inexistenta unor programe nationale pentru cercetarea,
dezvoltarea i implementarea articolelor neconven^ionale.
La acestea se mai adauga faptul ca industria textila romaneasca a
executat i inca mai executa "Ia comanda", fara sa aiba o orientare
proprie.
13

Tokisi, suiil ilc evidential subdomcTiiilc. conxliinin </<

automobile (textile pcnlru echipaiea Ulteriorului autOturismelor
Dacia i Daewoo, fire cord pentru anvelope), industrial petrolierA
(lilt re pentru rafmarii), geolextile (de protectie impotriva
alunecarilor de teren), industria mcdlfamintei (suport textil pentru
Tnlocuitori piele sj cauciuc), agricultvra (ambalaje tesute din fire
polipropilenice), medicina (protege vasculare, plase de mtarire sau
sustinere a unor organe, ata chirurgicala)
Pentru a inregistra progrese in acest domeniu si pe plan
national, se recomanda:
- analiza situatiei concrete, clar expusa cu stabilirea produselor care sa permita patrunderea pe piata mondiala, de altfel
foarte puternica;
- lansarea unor programe de implementare i dezvoltare, mai
ales pentru produse de interes general (geotextile, pentru medicina),
sustinute financial' de guvern, sau a unor programe zonale;
- preiucrarea inforrnatiilor despre textilele neconventionale i
mediatizarea acestora,
- intensificarea aclivitatii de cercetare prin colaborarea cu
diferite institutii de cercetare i mvatamant;
- protectia produselor indigene printr-o poiitica adecvata;
- incurajarea diver:3ificarii produselor realizable pe masinile
textile din dotare.
Obiectivele urmarite in cadrul prezentei lucrari sunt:
- explicitarea notiunilor de baza din domeniul structurii i
proiectarii tricoturilor,
- prezentarea carac;teristicilor de structura ale tricoturilor din
batatura;
- calculul parametrilor de structura ai tricoturilor din
batatura;
- evidentierea factonlor determinanti ai proprietatilor tricoturilor.
Informatiile oferite sunt utile atat Tn formarea viitorilor
ingineri, cat si specialistilor care-i desiasoara activitatea Tn domeniu
14

I. CAKACTKKI/AREA CKNERALA A TKICOTIIKILOR

1.1. Tricoturi. Klcrnculc generate
Materia prima textila, sub forma de fire filatc s;ui
lilamentare, sta la baza proceselor tehnologice clasice din industna
lextila, care conduc, Tn principal la formarea materialclor textile
ne|esute, tesute sau Iricotate, conform schemei din figura 1 . 1 , [ I X ]
I[ Materie prima textila

Fibre

Fire elementare
(filamente)

:)

,
hi

(FJrfflatl

Materiale]
nejesute \e textile

[Fir filamentar ^

tesute sau tricotate

Fig. 1.1. Schema de obtinere a materialelor textile clasice

Materialele textile, Tn general, se pot prezenta sub forma de, [16]:
- fibre (pala, vata, val de fibre);
- fire (filate, mono sau polifilamentare);
- structuri liniare, Trnpletituri (franghii, cabluri, snururi);
- structuri bi sau tridimensionale (|esaturi,tricoturi, netesute)
Tricotul este un produs textil, format din ochiuri legate
intre ele, dispuse sub forma de $iruri i randuri.
15

IU 1

succesiva a uniiia sail mai nuillot flic alimenlalc in paialcl,

(tricotarea j>e clireclin transversalS), ca/. in care se Ibrmca/.a
tricotul din hataturd (Iricotul simplu, fig. 1.2), fie prin buclarea
simultana a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeala,
(tricotarea pe direcfie longitudinal^), carid se obtine tricotul din
urzeala (fig. 1 3).

SC

K'illl/Cll/il

puill'll-

in-

Tricot
matcrie prima
forma
structura
(parametrii do
structura)
Proprietati

Fig. 1.3. Tricot din urzeala

As.adar. dupa modvil de realizare, se deosebesc doua tipuri de

tricoturi: din batatura (simple) i din urzeala. In tabelul 1.1 se pun tn
evidenta elementele esentiale de distinctie.
Tab. 1.1. Caracteristici de obtinere a tricoturilor din batatura i
respectiv din urzeala

Directia de evolutie
Tipul buclarii

Structura
legatura
(raport legatura^
desen
(raport desen)

Fig. 1.2. Tricot din batatura (simplu)

Caracteristica
Numar de fire

I I I VI II I I

"pcsle"-' suh", inlio siaccsuinc specific;!

In ca/ul lucolunloi, in evolu|ia firului so idenlifici'i un
ek-incril de ha/a, care arc caiacter de repetabilitale si este mdivi/.ibil,
deiuimil ochi tic tricot. Ocliiul de trico! are forme difcrite Tn func(ie
do lipul tricotului si se ob|ine prin procedee manuale sau mecanice,
care confin mai multe faze de formare, intr-o anumita succesiune.
Notiunile ce caracterizeaza un tricot, prezentate din punct de
vedere structural, determina o subordonare a acestora, de la simplu
la complex, aa cum rezulta din schema prezentata Tn figura 1.4.
Fir (Fire) * Ochiuri - Lej'aturS
tip ochi

n,-v;,ni-

Tric:ot din batatura

Tricot din urzeala
Un fir sau mai multe Unul sau mai multe sistealimentate in paralel me de fire de urzeala alimentate simultan
Transversala
Longitudinala
Succesiva
Simultana

Initial, fireie pot fi asimilate cu corpuri cilindrice drepte, care

prin buclare sunt Tncovoiate succesiv, sau simultan, capatand o
dispunere specifics struclurii de tricot din batatura, respectiv de
tricot din urzeala Pentni a da consistent structurii, Tntre elementele
16

Fig. 1.4. lerarhizarea notiunilor legate de structura tricoturilor

Tricotul, analizat din punct de vedere fizic, se caracterizeaza
prin: materie prima, forma (obtinuta prin tricotare), structura 1
parametri de structura. Aceste elemente evidentiaza in ansamblu
anumite proprietati, strict corelate cu destinatia data produsului
tricotat. Avand Tn vedere obiectivele propuse Tn prezenta Sucrare,
pentru simplificare, adesea nu se face distinctie Tntre notiunile tricot
i structura, iar cand lipsete desenul, Tntre structura i legatura.
Daca tricotul este supus unei operajii inverse celei de
tricotare, pentru a-1 trarisforma Tn fir (fire), aceasta operatie se
numes.te deirare, iar proprietatea este denumita deirabilitate voita,
defmita de capacitatea tricotului de a fi desfacut Tn fire.

17

Prin tragerea de fir (tire), tricotul se desira pe directs dc

tricotare i anume: tricotul din batatura, in directia randurilor, eel
din urzeala in directia sjrurilor, in sensul invers, celui de tricotare.
Capacitatea de deirare depinde In primul rand de tipul tricotului;
tricoturile din batatura se desira mai usor decat cele din urzeala, care
teoretic sunt desirabile, iar practic se desira mai greu, datorita
evolutiei simultane a unuia sau mai multor sisteme de fire.
Desjrarea (tricoturilor din batatura) se poate face in scopul:
- analizei structurii
- determinarii unor parametrii ai structurii (lungimii firului);
- recuperarii firului.
Evolutia firului (firelor) pe o armmita directie confera
tricotului proprietati elastice specifice. Astfel, realizate in conditii de
comparabilitate, un tricot din batatura se caracterizeaza printr-o
elasticitate mai mare in directia randurilor de ochiuri, iar un tricot
din urzeala, prin elasticitate mai mare in direcfia siairilor de ochiuri.
1.2. Qasificarea ;>i codificarea tricoturilor
Tricotunle, proiec;tate si realizate pentru anumite destinatii,
pot fi caracterizate in legatura cu: materia prima, forma (obtinuta
prin tricotare), structura si parametrii de structura, precum si in
legatura cu proprietatile conferite de acestea la un loc.
Aadar tricoturile se pot grupa dupa:
- destinatie,
- materie prima,
- forma,
- structura,
- proprietati specifice.
In cele ce unneaza se prezinta scheme de clasificare a
tricoturilor dupa aceste criterii, mai putin dupa structura si dupa
proprietati, care vor fi dezvoltate ulterior. Pentru formarea unei
imagini de ansamblu, grupele si subgrupele de tricoturi, care rezulta
m urma ierarhizarii, sunt Tnsotite i de exemple.
1H

('laMjican-a tricolnrilor dnj>d dcstinalie

In funcjie de destinajie, tricoturile se pot utiliza pentru
Urmitoaiele grupe:
articole de imbiacaminte,
articole decorative si de uz casnic;
articole tehnice, medicale.
in cazul arlicolelor de imbracaminte, trebuie preci/.atc
lub^i'iipa de utilizare, varsta i sexul destinatarului, precum si
noliinpul In care este utilizat articolul.
Cti principale subgrupe de utilizare ale articolelor de
imbiacaminte tricotata, corelate cu tehnologia de obtinere, se
rxemplitica
imbracaminte exterioara,
> i * > '"
>t
lenjerie;
.''XJ-'-'
?''^
. ":joq
>l *
ciorapi;
manusi;
}'
4
basti;
, .
v: t*
t ft!
auxiliare pentru confectii,
. , -j*., ^,;,riu
in functie de varsta si sexul destte'atarUlui, WlSdWie'tricotatC
potfi pentru:
?
''
nou-nascuti;
copii 6-5- 14 ani;
prescolari;
adolescente;
' **
adolescenti;
femei;
barbati.
universale, indiferent de varsta sj sex.
1

r-<<f

*.

Func(ie de anotimp, articolele de imbracaminte pot fi pentru;

primavara - toamna;
vara;
r
iarna;
oricare anotimp.
tn ca/ul articolelor decorative,
urmatoarcle utilizari ale tricoturilor:
perdele;
'v
cuverturi,
' ...
lenjerie de pat;

... ^

uz casnic, se pot delimila

draperii;
>*./ K <
fe^e de masa; si^ni i,
prosoape.
n

,
f

Grupa articular lehnice, meJicalc confine:

textile pentru industrie
- constructii civile iji industriale,
- construcfii de vehicule,
- electrotehnica si telecomunicatii,
- chimie i petrochiimie,
- minerit,
- geotehnica,
- prelucrarea lemnului,
- metalurgie, siderurgie,
- alimentara;
textile pentru agricultura;
textile pentru armata;
textile pentru medicina;
textile pentru activitati sportive, timp liber.
Clasiflcarea tricoturilor dupa materia prima
In clasificarea tricoturilor dupa materia prima se au in vedere
urmatoarele elemente:
- tipul i natura firului;
- numarul de fire alimentate in paralel;
- finetea firului;
- coinpozijie fibroasa;
- caracteristici de filare, tratamente;
- calitate;
- culoare.
Schema din figura 1.5 prezinta o clasificare a principalelor
tipuri de fire in fimctie de natura lor.
Dupa numarul de fire care evolueaza in paralel, ochiurile
de tricot pot fi realizate din: fir simplu, fir dublat (doua fire in
paralel), trei sau mai multe fire.
Datele legate de finetea i unitatea de masura a fmetii
precizeaza valoarea fmetii., precum sj unitatea de masura, care poate
fi: numar metric, Nm, titlul in dtex, T<uex, titlul in tex, Ttex, titlul in
den, Tden20

9
I
<3J

"o
&

8,

Ji*
o

ex,

t/3

8
CJ

"o
ex

ex
o

O
o

<

"5

ex
C3
'fi

1
cS

o
3

'-M

cx

CTl

J2

o
O

X>

13
"o
ex

ex

OS

(U
O

es

'a
on

o
ex

>>
ex
<L>
c
o
k

fe-

O
u^

,V

OH

in functie de compozifia Jibroasa, pentai tricotare se pot

folosi fire de o singura natura (100%), fire compuse sau fire In
amestec in diferite proportii ale componentelor, (de ex. 50% + 50%;
33% + 67%; 40% + 60%; 16,6% + 83,4%).
In privinta caracteristicilor de fiiare $i tratamentelor firele
pentru tricotare pot fi fire norniale, fara caracteristici deosebite, dar
si fire: pieptanate, gazate -- mercerizate, texturate, monofilamentare,
fire cu alte caracteristici de: fiiare sau tratamente de fmisare.
Calitatea firelor poate fi standard, conform normelor, fara
precizari deosebite, sau de o anumita clasa superioara de calitate,
conform comenzilor.
Culoarea poate ft naturala, corespunzatoare firului
necolorat, nefinisat, sau conform codului de culoare din catalogul
furnizorului, sau alte cataloage.
Clasificarea tricoturilor dupa forma
Prin tricotare se pot obtine urmatoareie forme de tricoturi:
metraj
- plan;
- tubular,
- tridimensional*;
panouri (tricotate in lant)
- plane de latime constanta;
- plane de latime constanta, fara ochiuri de margine;
- plane serniconturate;
- plane conturate;
- tubulare;
- tubulare conturate spatial;
repere plane i tubulare conturate, (tricotate bucata cu bucata);
produs complet
- cu conturare plana,
- cu conturare spatiala.
Tricoturile tridimensionale prezinta valori considerabilc ale
grosimii, raportate fiiad la diametrul firului folosit, spre dcoscbire de celc
plane la care valorile grosimii sunt de acclai ordin de marimc cu celc ale
diametrului firului.
22

()l>|inereii pun tneolaie a anumitor forme presupune fie

inlioiliicc-ic-a dr modilican de evolufic a firclor In unele zone, lie
iilr^cic-ii IIIKM slnu'luti care dicteaza forma tricotului. Apare deci
nri rsilalra studierii cu prioritate a structurii sj apoi, structura ?n
c oiirxiiiiic' cu forma.
( 'odificarea tricoturilor
Avand in vedere diversitatea inare de tricoturi, pentru
i n i i x imira unoi banci de date este utila codificarea tricoturilor.
In principiu, cai acterele inscrise intr-un cod sunt ierarhi/.ate
dc- la .sliinga la dreapla, astfel meat codul poate fi scurtat Tn sens
invcis, daca se considera ca informatiile nu sunt necesare [60]
Asambliircci codurilor pentru obtinerea codului general se poate face
*ul> loiina Imiara cortinuii sau pe rand, pentru fiecare criteriu. Se
ircoiniindil cea din urma varianta apreciata ca fiind mai clara i care
olci A posihililalea climinarii unor linii de cod .
lYnlm a avea toate informatiile despre tricot, Tn unele situafii este
nctcsaia alaijarea unei fie cu detalii (despre forma, structura)
iiiuu.'ii ul li^ci fund inscns in cod.
in roMimuare se prezinta un exemplu de codificare a unui tricot,
IIHII ainbiiirca de cifre caracteristicilor enumerate mai sus.

1)

Ml' 0
1
0

_l_

3
1
0

7
1
0

2
0

Scmnilu a|ulc codurilor din acest exemplu sunt:

I >e;lina|ic - I) imbracaminte - 1; lenjerie - 03; pentm femei - 7;
p i i i l i i l A vaia - 2;
Mnk'iiii piim/i - MJ" Bumbac - 01; compozitie, 100% - I; unitalea
il<- inasiiiA a finejii, Nrn - 1; valoarea finetii, 54/1 - 0054,
i iiiiK'tcrislid de lilare, fir pieptanat - 012; calitatea firului, calitatca I
I . ruloaica, alb - erud nefinisat - 000;
loiniii I'1 medal, l u b u l a r - 02; numar lisa, lara - 00.
23

Tabelul 1.3. Proprietiti

1.3. Proprietati generate. Qasificare
Pentru a putea fi utilizate in diferite scopuri, tricoturile
trebuie sa posede o serie de proprietaji specifice, dependente de:
- materia prima;
- structura i parametrii de structura;
- regimul de fimsare aplicat.
Structura poale conduce la obtinerea unor tricoturi
"modelate", de la "deschise" pana la "inchise", de la stabile, pana la
elastice, de la forme plane pana la tridimensionale sj tubulare.
Factorii care ac^ioneaza asupra materialului textil sunt multipli,
arareori identificandu-se actiuni singulare, de aceea se impune o
ierarhizare a acestora.
Proprietatile materialelor textile pot fi impartite in patru
grupe, astfel [11]:
1 - proprietati fizice definite de geometric* $i aspectul
produsului textil (tab. 1.2);
2 - proprietati mecanice, determinate de actiunea diferitelor
sol'idtari (tab. 1.3);
3 - proprietati definite in raport cu acfiunea proceselor la
care pot fi supuse materialele textile (tab. 1.4).
4 - proprietati definite in raport cu actiunea singulara a unor
factori fizici, chimici sau biologici (tab. 1.5);
Tabelul 1.2. Proprietati fizice

Nr.
crt.
^ 1

2
3
)

4
5
6
7

Proprietatea fizica

Simbol

U.M.

Lungimea
Latimea
Grosimea
Densitatea aparenta
Voluminozitatea
Compactitatea
Porozitatea

Lt
I,
8t

m
m
mm

Pa
V
ct
P

g/cm
cm3/g
%
%

Tipnl solicitarii

Propi iclalca niccanicS

Inicjiiinc
Incovoicic (llcxiunc, indoirc)
Coniprcsiiuic
Intindcrc bidirectional^
fndndcic nniltidircctionala

(,

Precare

Rczistcnla 51 alungirca la Iracliiinc

Rigiditalca la incovoicrc
Rc/istcnja la comprcsiunc
Rczistcnta ^i alungirca gcncralc
Rczistcnja
i
alungirca
la
strapungere;
Rczistentaj[ sagcaUv laplcsnirc
Rezistenla la frccarc; cfcclul
Pilling
Rezistcnta la oboseala

Ni
ul
1
>
I
1

r\e - rclaxare

(solicilarc ciclica)
liibclul 1.4. Proprietati in raport cu actiunea unor procesc

Nl
ill
1

Spalarc

Uscarc

Cftlcarc

(!ur<1}irc

<;

I'ulreziic

(>

l ; iltr;uc

Slciili/arc

I'roccsc

Tip
proccs

l)l()l(>l_',icC

24

Factori
apa, temperatura, detergen|i
umiditate, temperatura, vitezi aer
temperatura, prcsiune,
umiditate, durata
substance
chimice,
temperature.
apa, sol, microorganismc
particule,
prcsiune,
temperatura
temperatura, substante
chimice
laclori biologici, fi/,ici,
chimici, mccanici

Proprietatca
Rezistenta la spalare
Viteza de uscare
Rezistenta la calcat
Rezistenfa la cu rat ire
chimica
Rezistenta la putrczirc
Capacitates dc filtrarc,
scparare
Capacitatea dc stcrilizare
Capacitatea dc a mtcracjiona cu organisnuil uman

Tabelll! 1.5 Proprieties in raport tu ac(iunca iinor fartori

Nr.
crt.

r~j

2
3
4
5
6

Factor de actiune
Apa (vapori)
Aer
Caldura

r-y
8

r~9~t
10

11

Temperaturi extreme
(inalte/joase}__
Flacara

12
13
14
15
16
17
18
19
20

Sunet (zgomot)
Intemperii
Prafjmrjujitati
Substante chimice

21
22

Miros
Micfoorganisme, irisecte

Curent electric
Lumina

Proprictale
Permeabilitate la apa
Higroscopicitate
Hidrofilie
Permeabilitate la aer
Conductibilitate lermica
Capacitate de izolare termica
Termostabilitate
RezistentS la temperaturi extreme
Stabilitate la temperaturi extreme
Rezistenta la apridere
Viteza de prapagare a arderii
Rezistivilate electrica
Capacitate de izolare electrica
Rezistenta la lumina
Transparent, opacitate
Luciu
Capacitate de izolare fonica
Rezistenta la intemperii
Capacitate de atragere a prafului
Rezistenta la diferite substante
chimice
Capacitate de a absorbi mirosul
Rezistenta la microorganisme

In legatura cu clasificarea prezentata, se fac urmatoarele precizari:

1. Solicitarile mecanice sunt insofite de deformatii,
comportarea materialeloir textile Tncadrandu-se In domeniul
mecanicii mediului continuu deformabil; problema deformabilitatii
se poate pune in cazul oricarui tip de solicitare
Deformabilitatea este proprietatea materialelor prin care se
modifica distanta dintre doua puncte si/sau unghiul dintre doua
directii.
26

Kigidilalc;i cslc pH)piK'l;ik-;\r dc a sc opune

cstc proprielalea inatetialeloi de a sc delbrma
Niil) .ic|iuiic;i lbi(clor extenuate ?' l'c a reveni la forma $i
tliiin'ii.suiiiilc imjiale odata cu incetarea ac|iunii lor, relielea/a
roinpoilamentul elastic al materialelor.
2. In denumirea proprietajilor enumerate intervin frecvent
in>|iiiiiile "stabilitate", "re/.isten{a", "capacitate", al caror sens trebuie
pict i/al peiitiu a inlesni m{elegerea proprietatii definite. Astfel:
Stabilitalea este proprietatea materialelor textile de a-si
pA.'ilia in timp forma si dimensiunile.
Re/isten^a este proprietatea materialelor textile de a nu se
nipc si de a nu avea deformatii exagerat de mari.
('iMttj.M.cWJfo
'
.,
('apacitatea este proprietatea materialelor textile de a
pioduce un anumit efect sau de a suferi o anumita transformai e; se
A pi in raportul a douamarimi de aceeasi natura.
Tabloul proprietatilor nu este atotcuprinzator, el poate li
lompletat i cu alte caracteristici de aspect, solicitari, factori sau
piocese, precum i cu proprietatile corespunzatoare acestora.
(iruparea proprietatilor suprafejelor tricotate pre/entata In
labelele 1.2 ^1.5 ofera avantajul evidenjierii tipurilor de solicitari, a
lu'lumii factorilor si proceselor. Astfel, in cazul articolelor tricotate
priiiiu diferite destina|ii, cand condifiile de expioatare sunt dintre
i clc- mai diverse, este posibila, pe de o parte, precizarea cerinjelor
impusc de utilizare, iar pe de aha parte, permite stabilirca
pimcipalclor proprieta(i care trebuie investigate; clasificarea
pie/.entata ofera o imagine de arisamblu asupra proprieta(iloi
maierialelor textile, inclusiv a tncoturilor si poate fi utila in
iR-livitatea de proiectare a articolelor, apreciata a fi foarte complexa.
F.xprcsia valorica sau atributiva a proprietatilor materialelor
< onslituie earacteristica acestora, in baza carora ele se deosebesc ca
.'ispecl si comportare.

27

Intre diferitele caracteristici ale materialului exista o

puternica interdependent Din acest punct de vedere, ele se pot
Tmparfi in:
- caracteristici determinante (de baza),
- caracteristici subordonate ,determinate de cele anterioare.
Modificarea caracteristicilor de baza atrage dupa sine
modificarea in lant a celor subordonate.
In cazul structurilor tricotate din prima grupa fac parte
caracteristicile determinate: de aspect si geometria suprafejei, iar din
a doua grupa, celelalte. Modificarea geometriei suprafetei are
consecinte asupra comportarii diferite a materialului supus la
solicitari mecanice, la acfiunea unor facori sau procese.
Determinarea proprietatilor tricoturilor se poate face prin
[21], [39], [41]:
- calcul, in etapa proiectarii functionale;
- efectuarea unor incercari de laborator;
- efectuarea unor incercari pe modele cu ajutorul simulatoarelor de procese;
- testarea si experimentarea materialelor in condifii reale de
lucru; pe baza observatiilor si a determinarilor efectuate se poate
aprecia comportarea materialului pentru destina^ia aleasa (este cazul
geotextilelor i al articolelor medicate implantabile la om la care,
datorita actiunii complexe a factorilor de mediu si responsabilitati
implementarii, mcercarile sunt de lunga durata).

28

2. BAZELE STRUCTURII TRICOTURILOR

2.1. Drliniica noliunilor spccidcc structurii tricoturilor
Domeniul structuirii tricoturilor prezinta notiuni specifice nl
sens trebuie definit, nuanfat; insusirea sensurilor de defmijie a
tcrmcni u^urea/.a in|elege;rea problernaticii, dezvoltala
nllciior In celc ce urmeaza sunt definite sj uneori ilustrate prin
rxi'inple accste elemente specifice
I iricotul este un produs textil, format din ochiuri, dispuse sub
luimft do simri si randuri.
' Ochiul leprezmta elementul de baza al structurii tricotului, care
lonnca/.a o imitate cu caracter de repetabilitate; se ob|ine pun
hurlarca firului.
I .y/rw/ tie ochiuri este constituit de succesiunea ochiurilor pe
tliiiv|iii longitudinala a unui tricot; se numeroteaza de la stanga la
du-iipla, in direcfia randurilor (de ex. ^irurile 1,2,3, fig.2.1).

Fit;. 2.1. Caracteristici lie structurii iricoiatc

4. RanduJ de ochiuri este constituit de succesiunea ochiurilor pe

directia transversals a unui tricot; se numeroteaza Tn direc^a
sirurilor, In ordinea foiraarii (ex.: randurile I, II, III s.a.m.d., fig 2.1)
5. Tricotul din batatura (simphi) este tricotul obtinut prin buclarea
succesiva a unuia sau maii multor fire alimentate m paralel organelor
producatoare de ochiuri; final (firele) evolueazS pe directie
transversals, (de ex. tricotul reprezentat in fig. 2.I).
Denumirea sugereaza evolutia firului pe directia randurilor de
ochiuri, directie specifics dispunerii firelor de batatura.
6. Tricot din urzeala este tricotul obtinut prin buclarea simultana a
unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeala, (fig. 1.3).
7. Structura tricorului este data de modul de dispunere a
elementelor componente (ex.: ochiuri normale, ochiuri refinute,
ochiuri duble, etc), in cadrul sistemului tehnic pe care il reprezinta
tricotul; este determinata de legatura si de desen (daca exists).
8. Legatura fsinonim cu evolnfia firului) este definita de modul de
Inlanjuire a ochiurilor, respectiv pozitia spatiala a firului in structurS.
9. Desenul este acea components a structurii care reprezinta un
motiv artistic (geometric, floral, liber, etc); se poate obtine prin
diferite tehnici, in cele ce urmeaza fund abordate numai cele
obtinute prin tricotare.
10. Raportul este constituit de acea zona din tricot care are caracter
de repetabilitate; dimensiunile raportului (IStimea si Tnaltimea) se pot
exprima in numar de siruri (A) si respectiv, in numar de randuri de
ochiuri (/?) sau in milimetri, (#R), (//).
1 1 . Raportul legaturii este dat de numSrul de iruri si randuri de
ochiuri (numaruS de milimetri) dupa care se repeta evolutia.
12. Raportul desenului este dat de numarul de siruri si randuri de
ochiuri (respectiv, numarul de milimetri) dupa care se repeta desenul
13. Structura modulate este structura Tn cuprinsul careia se
identifies subrapoarte care se constitute Tn module, caracterizate
printr-o unitate din punct de vedere structural,
14. Punctul de legare este reprezentat de zona Tn care doua portiuni
de fir vin Tn contact, cu realizarea unor unghiuri mari de Tnfasurare,
contribuind la consolidarea elementelor structurii (fig. 2.2)
30

. 1.1. I'unclclc dc legare ale

unui ochi normal

Fig. 2.3. Ochi normal de tricot

din batatura

I s (hliiul normal de tricot din batatura este ochiul format din

hi. IA dc <ic, flancuri si buclS de platina (fig.2.3). In cadrul unui ochi
:il sc reali/eaza patru puncte de legare, doua Tn partea
tKiia, in y.ona "piciomlui ochiului" si douSTn partea superioara,
in /OIKI "capului" ochiului Pozitia firului Tn punctele de legare ale
i i n i i i o( In normal este simctrica fa0 de o axa verticals (fig. 2. 2).
HI Umla de ac reprezinta partea superioara a ochiului, (portiunea
Ir In 2-3, fig.2.3 sau elementul /, fig. 2.4).
I / Hilda de platina, reprezinta partea inferioara a ochiului care
mit-jlt' corpiirile a doua ochiuri din siruri vecine (portiunea de fir
I \ if.-, 2 *), sau scmibucle de platina (poi^iunea /'-/ si portiunea
2 3 sau elementele 3, fig. 2.4).
/ /
tul dc legatura reprezinta portiunea de fir care uneste
IK
ilonfi orhuii'i, din randuri diferite.
I ' ) I lanfiirile (elementele 2 din fig. 2.4), sunt por|iunile de fir care
l,u I refill n ;i Tnl re bucla de ac si buclele de platina, (flancul stang |HII|IIIIH-;I 1-2; flancul drept - portiunea de fir 3-4, fig. 2.3;).
I IIIIK null- imprcuna cu bucla de ac formeaza corpul ochiului.
Mi Odiiiil en aspect fata este ochiul care pre/,inta Tn prim plan
HIIIK uiilo, acoperind buclele dc ac $i de platina, (fig 2 .4, a)

lii ca/.ul iricoturilor din batatinii sunt acceptatc urmaloarcle

a)
b)
Fig. 2A. Ochiuri cu aspect fata si spate
21. Ochiul cu aspect spate este ochiul care prezinta in prim plan
buclele de ac si de platina, acoperind flancurile (fig.2.4,b).

2.2. Clasificarea tricoturilor dupa structura

Tricoturile se prezinta intr-o mare diversitate structurala sj
continua sa fie dezvoltate fte sub aspectul obtinerii unor noi efecte
de suprafa^a, fie in sensul dirijarii proprietatilor acestora, pentru a
corespunde intr-o masura si mai mare cerintelor impuse de
destinatie.
In literatura de specialitate, structurile tricotate sunt grupate
in diferite moduri, dupa criterii uneori clare, iar alteori deductibile.
In cele ce urmeaza se prezinta o clasificare a structurilor tricotate
care sta si la baza celor ce vor fi tratate si dezvoltate in capitolele
urmatoare.
Legaturile tricoturilor fie din batatura, fie din urzeala se
pot grupa in:
- legaturi de baza,
- legaturi derivate.

I l,cg;iUn;i do baza cstc Icgatura fonnata din ochiuri normalc, la

MIIC- mi rand dc ochiuri este format Tntr-o singura etapa, (la o
t;) /.on 5 de tricotare numita sistem).
gAtuia derivata este legatura care rezulta din combinarea a
Icgaluri de baza de acelasi tip, astfel meat Tntre, sau in dreptul
ot hmiiloi unei legaturi, sii se dispuna ochiurile celeilalte legaturi; un
niiul dc ochiuri se realizeaza in doua etape, (fiecare legatura la care
u /.onil dc tricotare numita sector).
Structure tricoturilor include uneori si un desen, de unde
i t v i i l l A mmatoarea grupare:
- siructuri fara desene;
- slnicluri en desene.
Structunle_f|ra^deseflg sunt structurile cu legaturi de baza
mil deiivale la care toate ochiurile sunt norrnale, din fire cu aceleasi
i niiu Inistici.
Structuiile_cu_desne se realizeaza cu legaturi de baza sau
ilci i vale in cuprinsul carora se identified ochiuri din fire cu
i iinuliMistici diferite sau/si evolutii modificate, inclusiv fire
luplimcntare.
Asadar, dupa tipul desenului, se pot distinge:
- sliucturi cu desene de culoare,
- itructuri cu desene de legatura,
- structuri cu desene combinate.
Stiuclurile cu desene de culoare se caracterizeaza prin
in hum normalc realizate din fire cu caracteristici diferite, m
;il de culori diferite
Strut-twill' cu desene de legatura presupun modificarea
rvolupei normale a ochiurilor, spccifica legaturilor de baza si
dci i vale, sau introducerea firelor suplimentare; toate ochiurile sunt
dm lire ile acceasi culoare (aceleasi caracteristici).
In ^c'lienil, struclurile pastrcaza elementele specifice ale legaturilor
dc I). i/a sau derivatc, in forma ini]iala.

Tricoturile cu dc.wnc comhinalc presiipun eombimuea celor

doua tipuri de desene, cu Tmbinarea clcmenlelor caractei istice

- evolujiu in piiiiilcl a fucloi cu caractcristici dilrnlo (in

I I I I I K i|>;il dc culori diferik'), smi cu o po/i|ie strict detemimata in

Itructurft.
(inipa ik.wnc/or </c legal lira, cuprindc unnaloarclc tipuri de
Miiulilk-au de ovolu(ie:

- ochiun transferate;

Clasificarea prezentata anterior i pusa in evidenja in

schema din figura 2.5 ofera urmatoarele avantaje:
- permite o sistematizare a structurilor tricotate, necesara
unei mai uoare si rapide intelegeri a notiuniior;
~ oricare structura tricotata apartine uneia din grupele
mentionate;
- exista posibilitatea includerii i a noilor structuri care vor
apare odata cu dezvoltarea domeniului.
Tipurile legaturilor din fiecare grupa, precum i modalitatile
de realizare a desenelor sunt specifice tricotului din batatura i
respectiv din urzeala.
Astfel, Tn cazul tricoturilor din batatura. desenele de culoare
se pot ob{ine prin:
- evolutia succesiva a firelor cu caracteristici diferite (in
principal, de culori diferite);

- ochiuri rcpnute;
ochiuri duble;
- ochiuri inciuciate;
lire suplimentare.
Sliucturilc cu desene combinate ale tricoturilor din batatura
l>ir/ml;'i si uncle ca/uri particulare, dintre care se enumera:
- structuri cu desene intarsia;
- structuri cu desene Wickel;
structuri vanisate cu desene prin flotare, aplicare sau
brodare;
structuri cu desene jacard.
In afara de clasificarea prezentata anterior, structurilc
(inoliiic se mai pot grupa i dupa alte criterii, cum ar fi:
- dupa destina(ie
- structuri pentnj perdele;
- structuri pentru dantele;
- structuri pentru corsetarie;
- dupa proprietatile conferite
- structuri elastice in lungime, la^ime sau pe ambele direcfii;
- slructuii stabile in lungime, !a|;ime, bidirectional sau
multidirectional.
- dupa gradui de acoperire a suprafe^ei:
- structuri "deschise";
- structuri "semideschise";
- structuri "Tnchiise".
Keali/iirca formelor semiconturate i conturate necesitfi
Introducerea modific&rilor de evolu^ie in anumite zone, iar in ca/ul
I t H olunlor tridimensionale, structura detcrmina forma; in acest sens
cxtMiipliflca structurile plu si structurile stratiflcate.

34

35

[Structuri tricotate J

fara desene]

Fig. 2.5. Clasificarea legaturilor i a slruclurilor tricotate

Tendinjele de dezvoltare a structurilor tricotate se manifesta

in doua direcjii:
- conceperea unor noi structuri;
- gasirea unor noi aplica^ii in vederea extinderii domeniilor
de utilizare.
Comparativ cu celelalte suprafefe textile, structurile tricotate
s-au impus, datorita avantajelor oferite de tehnologia de tricotare
(utilizarea unei game foarte largi de fire, diversitatea structurilor ?i a
formelor, posibilitatea dinjarii proprietatilor, etc.).
De asemenea, se evidentiaza materialele compozite,
considerate materiaiele viitorului, care vor inlocui pe cele clasice,
datorita: rezistentei la diferite solicitari, capacitafii de izolare termica
i acustica, rezistentei la coroziune.
Tehnica de tricotare a facut posibila realizarea de materiale
compozite de tip stratificat prin alimentarea unui strat (val de fibre,
fohe de polietilena, PVC) organelor producatoare de ochiuri.

2,3. Metode de reprea;entare grafica a structurii tricoturilor

Structura tricoturilor este data de modul de dispunere a
elementelor constituente in cadrul sistemului tehnic pe care Tl
reprezinta tricotul.
Reprezentarea grafica a structurii tricotului consta in
transpunerea prin desen a pozitiei firului i a formei elementelor
componente (ochiuri normale, elemente cu evolutie modificata, fire
suplimentare), din fire cu aceeasj culoare sau din fire de culori
diferite.
Dintr-o reprezentare grafica trebuie sa rezulte:
- evolu|ia firului (firelor);
- desenul i raportul desenului;
- unele indicafii tehnologice.
Pentru reprezentarea grafica a tricoturilor se folosesc mai
multe metode care, pe plan mondial, au diferite arii de utilizare.
36

In |HI.I imashfi, conform S'l'AS 82V/-7U, so utili/ca/a unnatoaiclc

inclodc
pc'iihu liicolul din halalu/a (simplu)
- icpie/entaie structural^, (analitica);
reprc/entare simbolica a secjiunii randurilor de ochiuri;
- rcpre/cntare prin scmne convenfionale,
rcpic/cntarea aspectului desenului,
in* oi dm in/v;ua
i-opre/,cntare structural^, (analitica),
.sclicinil grafica a evoludei firului (firelor),
schema numerica a evolutiei fimlui (firelor).
I

Ht'jwc'zentarea structural?! (analitica) reproduce fidel

in'nlii|i.i fniilui (firelor) din tricot, pozij;ia sain cadail raportului.
At t-iislA mctoda permite reprezentarea structurii tricotului in doua
viti unite de dispunere: teoretica i reala.
In ca/.ul dispunerii teoretice, flancurile i segmentele de
Ir^AluiA se considera segmente de dreapta, iar buclele de ac i dc
plniiiiA, semicercuri. Eleinentele ochiului se traseaza in ftincjie de
si de aspectul tricotului.
a usura executarea reprezentarii stnicturale teoretice se poate
n l i l i / j i luiitie marcata cu semicercuri desenate echidistant si care
H'liMvmta l)uclele de ac ale ochiurilor tricotului.
In ca/.ul dispunerii reale, se urrnareste nu numai reprezenI n i r i i po/i(iei firului, ci i cea a ochiurilor, sugerand dispunerea lor in
wlinc lihera; lirul buclat are o anumita grosime i nu este reprezentat
p i i n i i o lime. Fata de situafia teoretica, in dispunerea libera apar
niixlil'u An ale pozifiei ochiurilor dificil de redat intocmai, prin desen.
Hcmcnlelc structurii prezinta particularita|i de dispunere,
ilrpriulente de: caracteristicile de Structura, parametrii de structura,
t ni IK lenslieile matenei prime, procesul de finisare.
I ' r n i i i i a evulen|ia modificarile de pozi|ie fata de situatia teoretica
(tli-pliisare pe vertieala a corpurilor ochiurilor cu dispunerea oblica a
I M I I leloi de philina, mclinare i/sau rotire a corpurilor ochiurilor),
ni nr.1,1 vaiianla are la ba/.a obseiva|iile de dispunere re/ultate din
niiiili/;i sliucluiii tricotului reali/.at

Aceasta metoda dc reprezentare este cea niai laborioasa,

ocupa eel mai mult spatiu, dar este cea rnai completa, oferind cele
mai multe informatii despre structura tricotului.
2. Reprezentarea simbolica a scctitmn njndurilgrjfe. ochiiir
consta in transpunerea pe hartie a pozitiei firului (firelor) fata de ace,
in randul respectiv de ochiuri (fig.2a). Punctele (uneori, bare, linii)
reprezinta acele si sunt plasate in functie de asezarea lor m fontura.
Medoda prezinta avantajul ca ofera informatii i despre modul
realizare a tricotului (nuraar de fonturi, pozitia relativa a acelor,
raportul in care iucreaza acele).
In literatura de specialitate, metoda este Tntainita Tn doua variante:
- vederea de sus a evolutiei firului pe ace, Tmpreuna cu
buclele ochiurilor vechi (fig. 2 6 b),
- cealalta, ca modalitate simplificata si mai rapida in raport
cu prima, fara ochiuri vechi, utilizata Tn mod curent si la noi Tn tara
(tab.2.1). Neajunsul acestei reprezentari este ca sugereaza o
Tncrucisare a flancurilor ochiurilor, ceea ce nu corespunde realitatii
i de aceea prima varianta se considera a fi mai riguroasa.

2'

<

3'

4'

a)
b)
Fig. 2.6. Pozifia firelor fata de ace i reprezentarea simbolica

Metoda este considerata simbolica deoarece nu este

reprezentata o sectiune tehnica a randului de ochiuri. Prin analogic
cu reprezentarea scheinei grafice a evolutiei firului de la tricoturile
din urzeala i prin analogic cu semniflcatia termenului ("Fadenlauf')
din literatura de specialitate [23], metoda constituie reprezentarea
simbolica a evolutiei firului

u j>nti seimie coiivcnli()nak' consta in

M>|iMvi-iiliiii. % ii pun anuiiule semnc a striicturii tricotului, pentru
h i n i u r I'lcment component propunadu-se cate un siinbol. Metoda
i niioii-vlf mm multe variante, dintre care cea utilizata la noi Tn {ara
M i r lit l;i/.A seinncle:
\u oohiul cu aspect fa|a;
o pentru ochiul cu aspect spate.
I i l c i i i l m a de specialitate [49] recomanda i metoda RGT
(Miipic/cnlii/.ione (irafica dei Tessuti), simbolica sau conventional,
i ii 'irmnde
pentru ochiul cu aspect fa|a;
pentru ochi cu aspect spate;
- pentru flotare;
" - pentru bucla.
In tabelul 2.1 sunt definite si reprezentate prin cele trei
mriodr pnncipiilele elemente de stmctura ale tricoturilor din

IVnlru structurile cu desene de culoare sau combinate de

c iiiari, rcalizate pe masjni cu doua fonturi se recomanda a se
ill ih /it :^i iv]>iv:cnlarea aspectului desenului pe par lea de /a/a,
ii'iuui|.iii(lu se la a reprezenta si partea de spate, fara desen. Pe un
IIIDIIII tk- dimensiunile raportului, se dispun ochiurile din diferitele
i i i l n i i . lonlonn desenului Pentm a avea mai multe informatii
ilr-ipir sinictura tricotului, aceasta trebuie Tnso^ita si de o aha
lrpic/cnl;iie
I )n< n i . i p o i i u l are dimensiuni mari, se recomanda ca acesta sa fie
II'|IMVCIII,II in intregime prin una din metode, (care se considera mai
i n | i i i l A ) , i. ii pun celelalte, luimai o zona din raport.

38
39

Tab. 2.1. Definirea si reprezentarea principalelor elemente de structura ale tricoturilor din batatura

Nr.
crt.

Reprezentare structurala

Semne
conventionale
Fata
Spate

Elemente de structura
Fata

z.

0
3

J
ji

!
Ochi normal - ochiu! format din
bucla de ac, flancuri si bucla de
platina

Ochi transferal - ochiul obtinut

to urma transferului dupa tricotare, in sirul vecin.
Bucla de inceput - elementul de
structura format din bucla de ac
si flancuri.
- - ; ,'

-H

"x" "o^

-*"

!p

(7)

10-

r^\0

JD

Iqj/M |X]A V

fi\e

n
i/
i (/
**/(.
.

_ i

t /
n

k
\

i)-

-i>>

-f>
i1 1i
i

>fc

Xfo

;
i i

;
Ochi retinut - ochiul a canii
bucia de ac nu se dispune la
m\'elul randului in care s-a
format ca urmare a starionarii
acului; indicele de rennere este
dat de numarul de cicli in care
acul nu lucreaza.
Flotare - segmentul de fir dispus
pe orizontala. in dreptul flancurilor ochiurilor.
Ochi dublu - ansamblul format
dintr-un ochi retinut si una sau
mai multe bucle netransformate
in ochiuri; indicele ochiului dublu
este dat de numarul de bucle.
Bucla netransformata in ochi elementul de structura format din
bucla de ac si flancuri.

J"

Evolutia firului
pe ace
Fata
Spate

|W|

III

/ \

XJ

-:

i
)
O

lL

1(1.

IS

1 IQ

_0_

Tab. 2.1 (continuare)

1
Ochi vanisat - ochiul normal,
format din doua fire, fond (F) ?i
vanisare (V), care evoiueaza in
paralel 1 au pozitii strict
determinate.

6 i Ochi plu - ochiul format din

doua fire, fond (F) i plu (P),
care evoiueaza in paralel in
corpul ochiului, lar firul plu
formeaza bucle de platina
foarte mari.

v.

3'
P
<

.= O

re
3

a.

c
OS

ut

I.
o

re ^5 p ~i

'

p o
o re
re re

S. P

Q.

2
rs Q
re
o
P re"
3

5'

re Q.
re

re
iv-*

re

ST P
o re
CL re
re 3re 3
o
re

D. Cfl
C
O 3

re

~
2. re
P"

re"
o
re
f
p'

2 a 5n
^%&
s. 42- re %
f&
*J o

P'

? 2
> ^ 3
re

5'

c.
n

3<
<-t-

5"
o

re

re"

N'

N
O

-S.

P
3

r-*

r+

0.

re r+ o
^. re' 3
Q.
O C
h re
-1 rC

re
re r.

n
->

c_

o^ re" o

S"

03

B re3

c
1

re .

3.

E*

re o"
O

Cfi

~,

*"^

o
P<

S.

-<.
3 o P<
re

o s

3.

a
o"
o 5'
a. 1 cr

o ">
o
f.

O-

re
re S
o
3
3

ictcriza

^ jrf' o

o*

re

a,
re

re
3 &o
o' o
1 P o
re p_ 0 re
re ^ o o c. N.
re 2 ^." s*
p.
3
o 5i
<-
o
re
o
<r re
o.
3<
1
sL re
T3
re 1
P c 3
jfpr
't 00 E" re
w

re"

3>
o
s/

-s
7S

^<

H
~

P<

re r' ?
re

"n

urmatoa

O
0* re

-c
*
3'
re
g,
5'
o

"re

comporta

re

3
re Fs

O
VM.

i se prezen

o?

3
^-

>arametrilo

^-

V:

^c

n
o
-i

2. Diametrut sumar al flrelor alimentate in pat-ale I, /',, [mm] este

diametrul unui fir echivalent, considerat a avea fme(ea egala cu
suma finefelor firelor alimentate in paralel, T tex = ^T Ttexi .

J fnrtlfinit'ii <>cliinrilr, II, [mm] cslc distiinja dintre ccnliclc ;i

iliuiA (u limn vccinc sail dintre tangcntelc la huclcle dc ac sau de
|iliiliii;i .1 doua ochiuri vecine, (masurata in direcjia siainlor de
in limn)

(3.3)

unde:

(3.4)

3. Diamelrul firului obtinut din amestec, Fa, [mm] este diametrul

firului considerat ca un corp cilindric omogen cu masa specifica
influemata de proportiile amestecului, />,. [%]. Se calculeaza cu
relatia generala (3.2) in care coeficientul c/ se inlocuiete cu c!a dat
de relatia:

-I-Pi
_

(3.5)

100

4. Diametrul firului in stare intinsa, f, [mm], reprezinta diametrul

sectiunii firului considerat ca un corp cilindric omogen cu masa
specifica influentata de forfa de mtindere Relatiile de calcul sunt
similare celor de mai sus, coeficientul firului in stare libera, c/ fund
inlocuit cu coeficientul firului in stare intinsa, c2, a carui valoare
depinde de densitatea materiel prime, corespunzatoare starii intinse a
firului.
Definirea parametrilor de structura ai tricpturilor
1. Pasul ochiurilor, A, [mm] este dat de distanta dintre axele a
doua ^iruri de ochiuri vecine, de pe aceeai parte a tricotului..
(masurata in direcjia randurilor de ochiuri).
44

. 3.1. Paramctri de structura ai tricoturilor

\ pe tirizontdlti sau in direcfia randurilor de ochiuri, />,
j l / M > i n i i i | irpiivmta numarul de iruri de ochiuri de pe o parte a
lid uhiliii, cupimse in unitatea de lungime de 50 mm. Tntre desimea
|M< i i n / i i i i t n l A $1 pasul ochiurilor exista rela|ia:
/>,"f

V,

(3.6)

^ / V W / M / A - /'c 01 izontalape cele donaparfi ale (ricolului, /), /)

l(i|Miviiii;i iiiiiuanil real de iruri de ochiuri cu aspect fa^a cuprinse
III MI n u n . PC o pnrlc, respectiv pe partea cealalta a tricotului; se
I.MJI II|IMI/A pi-iiliu stiucturile la care acele lucreaza intr-un anumit

1 l)t>\inn-ii [>t- \vrticalii sau in direcfia $irurilor de ochiuri, /),.,

|l/Miiiini| ic|)u-/int;"i nurnarul de randuri de ochiuri cuprinse in
I l i i i l n i i n dr linij'jme de SO mm.
4S

Relatia care exists intre desimea pe verticala i inaltimea ochiurilor

este:
':"

50
B

(3.7)

6. Desimea de suprafata, Ds, [o/2500mm2] reprezinta numarul de

ochiuri cuprinse In unitatea de suprafata de 2500 mm2 i este data de
relatia:

''

Illiilni, / cslc dalA de piodusul diiitrc miimirul de ochiuii, N,, ^i

n In uli n din ochi, /sau lungimea medic pe raport, /,.

2500
A-B

(3.8)

7.

Lungimea firului din ochi, I, [mm] reprezinta lungimea de fir

corespunzatoare diferitelor elemente de structura, m dispunerea
libera a tricotului.
In cazul ochiurilor normale (fig. 3.1), lungimea firului din ochi, lon
este data de suma lungimilor elementelor ochiului: bucla de ac (li-s),
flancuri (/;..? , h-4), bucla de platina (/^j ):
Ion 11-2 + h-3 + I3-4 + I4-5

(3.9)

In cazul structurilor la care in cuprinsul raportului se

identifica mai multe tipuri de ochiuri, fiecare de lungime /, , este
necesar calculul lungimii medii pe raport,, ca medie ponderata, cu o
relatie de forma:

/,/;,, 10-* ' N0- 1(m]- '!',.. 10 f>

(3.11)

N.. rstc iniinarul de ochiuri cuprinse in acea suprafata (produs)

/ liiiii'iinca liiulin dm ochi, [mm],
/,, , liiii'tea firului in tex.
A j m l m , |)iol)li-ni(i se reduce la a exprirna numarul de ochiuri
t l l | i i n i M > in unitatca de suprafata (produs) si lungimea dc fir
i MM ijiiin/Aloaic unui ochi. Deoarece tricoturile nu sunt abordate !?i
iliu I M I I U lul do vedere al fonnei, in cele ce urmea/a calculul masei se
v lh c poniru suprafata de 1 m2.
( ) .ilia metoda de calcul a masei M, [g/m2] are Tri vedere
n|ilul (A pe nnitatea de suprafata se cuprind un numar de N/<
l|iuiuic. liocaro de masa MR , ceea ce permite scrierea relajiei:
M

MR NR

(3.12)

MM l i m n raport se calculeaza cu o relatie similara relatiei (3.11),

INI m i i i i A m l dc rapoarte ce se cuprind intr-o suprafata de Inr , N/<
Win
JO 6

mule s,,

(3.13)

suprafata raportului, [mm2], este data de relatia

sR=bR.hR

(3.14)

(3.10)
unde , reprezinta numarul de ochiuri de tip /' din raport;
n - numarul total de ochiuri din raport.

l i i l i M mini 111 lelajia (3.12) se obtine o alta formula pentru calculul

Mitru-i M. .u/m
M

(3.15)

I\

8. Masa unitatii de suprafata sau deprodus, M, [g/m2], [g/panou],

[g/reper], [g/produs] reprezinta masa firului necesar sau consumat
pentru realizarea acelei suprafeje sau a produsului.
Formula generala de calcul a masei se poate deduce din
relatia de definite a finetii firului in tex, (rel. 3.1), in care lungimea

46

mule

/,,. osie limgimca de fir consumata pentru realizarea unui

raport, |mm];
/'/, lajimea raportului, |mm];
/;/, inriljimea raportului, [mm].
47

In activitatatea de proiectare funchonalfi, penlru calculul

parametrilor de structura si interpretarea valorilor lor este necesata
stabilirea coeficientilor parametrilor de structura, ale caror relatii de
definitie sunt prezentate in cele ce urmeaza.

inilul desimilor puv.inla interval dc variatie specific liocaicM

in pai'le $i seivesle la calculul unuia din parametiii A sau H.
( ' M h l o i m (lclim)iu dc mai sus, coeflcientul desimilor este in relape
t!lli in ni inAljimea ochiurilor 51 in relatie in versa cu pasul
MI limnlui

Coeficientii parametrilor de structura

4 ( 'in7'< K'liinl lunar de acoperire, Si, se calculea/a ca raport intre

ItWUimni l i i u l i i i din ochi si diametnil firului:

1. Coeflcientul pasului ochiurilor, KA indica numarul de grosimi de

fir care se cuprind in pasul ochiurilor. intre coeflcientul pasului
ochiurilor si pasul ochiurilor exista relatia:
A

(3.16)

Coeflcientul pasului ochiurilor prezinta valori limita specifice

fiecarei grupe de legaturi. Valorile reduse semnifica o densitate mare
pe directia randurilor de ochiuri si invers, valorile mari,
caracterizeaza un tricot mai putin dens in directia respectiva.
2. Coeflcientul malfimii ochiurilor, KB este coeflcientul care indica
numarul de grosimi de fir cuprinse Tn inalfimea ochiurilor. Relatia
care se poate scrie este de forma:

KB=J

(3.17)

Coeflcientul Tnaltimii ochiurilor prezinta valori limita specifice

fiecarei grupe de structuri. Valorile rnici caracterizeaza un tricot
dens pe directia sirurilor de ochiuri, iar valorile mari, un tricot mai
putin dens Tn aceasta directie,
3. Coeflcientul desimilor, C, reprezinta raportul dintre desimea pe
orizontala i desimea pe verticala:
C

AL = ^
A, A

KB

<>'/

(3-19)

Valniilf iodicientului liriiar variaza intre anumite limite, specifice

flmfui'i Icp.alnii Valorile catre limita inferioara semnifica densitate
Mini C dc supialafa (valori reduse pentru pasul s.i Tnalhmca
MI I n i i i i l o i ) , lai valorile catre limita superioara, inseamna densitate
MHi A id 1 Miipia(;i(a
H, ( 'i'(//( ii'iifn/ superficial de acoperire, Ss este raportul dintre
M|IIII|II|II ot upata de fir, A/ si suprafata ocupata de ochi, S0:

V
v

(3.20)

n ompata de fir este data de proiectia fiailui Tn planul

Mli ninliii. mi suprafa|a ochiului este data de produsul dintre pasul si
lnnl|iinni ochiului. Avand Tn vedere ca suprafafa ocupata de fir este
MIMI mini dc-cal cea ocupata de ochi, valorile rapoitului sunt
t i l i i m i l i i i r . ecca ce permile urmatoarea interpretare: cu cat valorile
i iiHi< u - i i l i i l i i i (\t mai apropiate de unitate, cu atat capacitatea de
nrii|M-Mic n suprafcfci este mai mare.
A ( ,H'/I< ii'iilnl volumetric Je iimplere, 8V , este dat de raportul
illnlM voliiniiil lirului din ochi si volumul ochiului, adica:

(3.18)

"

V0

A-H-g,

4-A-K.Ki

f ropro/inla grosnnea tricotului, [mm].

48

49

(3.21)

Volumul firului din ochi fluid mai inic decal volumul

ochiului, raportul lor este subunitar. Acest coefficient constituie o
expresie a capacitatii de umplere. a cornpactitatii: cu cat valorilc
sunt mai apropiate de unitate, cu atat compactitatea tricotului este
rnai mare.

I .ilirlnl 3 I I'noimrtrii <lc striirlui'A ni Iritolurilor

Ni

I'aiamcliul clc

III

SllUCllll.1

7. Factorul Kover, K, [tex1/2 /mm] este definit ca raportul dintre

radicalul fmetii firului (in Tex) si lungimea firului din ochi, /:
\*

Ji-

P5-~
_a-j,^p*

- ^

>, *

ho2'??

r
i*

8. Coeficientul intrarii m latime, W0, este dat de raportul dintre

lungimea firului din ochi ;ji pasul ochiurilor:

Acest coeficient se calculeaza in special pentru tricoturile din

batatura i are valori specifice fiecarei legaturi. In sens fizic,
coeficientu) reprezinta lungimea de fir necesara realizarii unui ochi
cu pasul de 1 mm.
9. Coeficientul intrarii in lungime, Wv, este dat de raportul dintre
lungimea fiailui din ochi i inaltimea ochiurilor:
.
(3.24)

Coeficientul este semnificativ pentru tricoturile din urzeala, caz in

care este cunoscut sub denumirea de coeficientul intrarii in urzeala,
/ sj are valori specifice fiecarei legaturi, fiind utilizat la calculul
lungimii urzelilor.

^L
Parar ictrii simpji
mm
~A

Kclaliadc
calcul

lnll(lmca
ochiurilor

mm

Di'simea pc
Of'i/nnlalft

/ 50 mm

K A -I' sau
B/C
K B -F sau
C- A
50 / A

Dr.'.IIIUM pe

t>y

r / 50 mm

50 / B

Ni.
rclalic

(3.16)
(3.18)
(3.17)
(3.18)
(3.6)
(3.7)

f.

N
U

ill

Parametrii comp!eci
(3.8)
DoNimca dc
1 o/2500mm2
Miipial:t|a.
j
/
mm
1 IIII)'IIIKM firului
dm in In
M
g / m2 ; Ncfe-TtcxlO-6 (3.11)
Miisa
^
Cocdcicnti ai paramcl rilor simpli
A/F
( iidKicnliil pasu- KA
lui IH limriloi
Ciw;IU:iciilul ?n;ll}i- Ku
. . . '':/- : :' '.:': B /F,;,.;,
niii ochiurilor

CocficiciHi ai parametrilor complecsi

DO / DV sau

( HlTll H'llllll

ill M l l l l l i t l

II
1)

M
*
M
H
If.

( iichi i r n l u l l i n i a r
<|r in i p < - i i i c
< I N hi i c i i l u l superlit tal dc M opcrirc
( nclii icnlul voluM i i - l i n dc umplcrc

1
d

''":'-

< iwlii H nlul

lull Ai ii in laliinc

Wa
Wy

51

(3.18)

s t / s0

(3.13)

x-F2-t
4-A-B-t,

JT~/I
I/A

' "
-

(3.17)

(3.12)

'';' "" ' . . : --

tex'^/mm-

(3.16)

B/A sau KB/KA

1/F

1 ill I l l l l l l K l W I

( I H - I H n nlul
l i i l i J i i i 111 l u n ^ i n u -

:; ' ; ..

50

j
j

vcilicalA

Factorul Kover este in relatie inversa cu coeficientul liniar de

acoperire, de unde rezulta i o interpretare inversa a valorilor
factorului Kover in coreiatie cu densitatea de suprafata a tricotului.

(3.23)

Pusul odmiiilor

U M.

Sim

1 /B

"onT
(3.15)
(3.16)
(3.17)

Volumul firului din ochi fiind mai mic decat volumul

ochiului, raportul lor este subunitar. Acest coeficient constituic o
expresie a capacitafii de umplere. a compactitajii: cu cat valorilc
sunt mai apropiate de uriitate, cu atat compactitatea tricotului este
mai mare.
7. Factonil Kover, K, [tex1/2 /mm] este definit ca raportul dintre
radicalul fme^ii firului (in Tex) si lungimea firului din ochi, /:
/- IIN
(3'22)

\i 10 '

}o '

o,

I aliclul < I raniinctrii (It- sducUuA ;ii (rkolurilor

Ni

Pinunetrul dc

ill

si mcl UK')

^__
1
i
1*
1*

v> ~ y <?

tctorul Kover este in relatie inversa cu coeficientul liniar de

acoperire, de unde rezulta i o interpretare inversa a valorilor
factorului Kover in coreiatie cu densitatea de suprafata a tricotului.

L
A

(3.23)

Acest coeficient se caiculeaza in special pentru tricoturile din

batatura i are valori specifice fiecarei legaturi. In sens fizic,
coeficientul reprezinta lungimea de fir necesara realizarii unui ochi
cu pasul de 1 mm.
9. Coeficientul intrarii in lungime, Wv, este dat de raportul dintre
lungimea firului din ochi i inaltimea ochiurilor:
(3.24)

Coeficientul este semnificativ pentru tricoturile din urzeala, caz in

care este cunoscut sub denumirea de coeficientul intrarii in urzeala,
/ i are valori specifice fiecarei legaturi, fiind utilizat la calculul
lungimii urzelilor.

U M.

Kclaliadc
calcul

ln&l(imca

(H'huirilor
DcMim-a pc
oil/xtntala
Dcsmu'a pc
vcrticala

/ 50 mm

KA-1; sau
B/C
Kn-F sau
C- A
50 / A

r / 50 mm

50 / B

nun

l\m

IVsinura dc
Niipial'a[a
1 uiif'iiiKM firului

1 o/2500mnr

Nr.
rdajic

mm

g/m2

8$M!

(3,16)
(.1.18)
(3.17)
(TIX)
(3.6)
(3.7)

(3.8)
-

l l l l l IK 111

N0l<mrTtcx10-6 (3.11)

Mii.'ta

Cocficicnti ai paramclrilor simpli

A/F
( 'oi'lk'iriilul pasu- KA
Illl i n h i i i n l o i

ill

(3.17)

(3.18)

llr-.imiloi

M
U
it
11
**
M
t<

If.

I 'uclit icitiul liniar

do m o p c i u c
< I K I I I I C M i l l l SllpCI-

|i
|
d

B/A sau KB/KA

''.r:' 1 ."' ''.' 1 / F

(3.12)

s t / s0

(3.13)

llt nil dc at (ipcrirc

( nrlU icnttil volun i H i n <lc iiinplcrc

hit luml Kovn

( i M - l i i icnlul
lull Am in lalinic

Ws

( Ill-Ill ICIllllI

(3.16)

riK-liticiilul inalfi:: . . . . V.V- V ".; . ' ' B / F

iiin ochiurilor

Coeftcienji ai parametrilor complecsj

( III III ICIllllI
DQ / Dv sau
-

'.: " . . .

lex'^'/mm'....-

wv

l u l l , t i n in h m ^ i n u -

50

i
1

Parametiii sinipli
PiiMil oclmiiilor

Paramctrii comp!eci

\
ft

8. Coeficientul intrarii m latime, W0, este dat de raportul dintre

lungimea firului din ochi ;ji pasul ochiurilor:

Sin
j -hoi

51

fr~/l
I/A

tc'-F^-'t"
4-A-B-t,

(3.14)
(3.15)
(3.ir.)

1 /B

(3.17)

Parametrii de structura ai tricoturilor (tab. 3.1) pot fi grupaji

astfel:
1. - parametri simpli (de baza) - depind numai de o
singura variabila i defmesc geornetria suprafefei pe care o
reprezinta tricotul;
2. - parametri complec$i - sintetizeaza influenza mai multor
parametri simpli;
3. - coeficien^i ai parametrHor simpli - reprezinta marimi
de regula adimensionale, ale caror relatii de defmitie contin
parametri simpli de structura.
4. - coeficienfi ai parametrilor cornplec?i - reprezinta marimi de regula adimensionale, ale caror relatii de definitie contin
parametri complecsi de structura.
* Pentru exprimarea desimilor nu se folosete aceeasj unitate
de lungime, existand cazuri cand desimile se apreciaza pe 1 cm sau
pe 10 cm; in |ara noastra, coform prevederilor STAS 5908-68,
unitatea de lungime este de 50 mm.
** In literatura de specialitate, coeficientii 8S, 8V se defmesc
ca raport invers, in cele de mai sus s-a opatat pentru aceasta variants,
deoarece intervalul de variatie a valorilor coeficientilor este bine
delimitat, (0 4- 1], fata de primul caz cand se preciza numai limita
inferioara, > 1.
Lujigirrieajie_consym, Lci, reprezinta lungimea defir,[mm]
consumata in cadrul evolufiei / pentru realizarea unui anurnit numar
de ochiuri, N0.
La tricoturile din batatura, lungimea de consum se stabiletc
pentru un anumit numar de ochiuri, (realizate la o rotate sau un
sens de deplasare), iar la tricoturile din urzeala, pentru un rack (480
randuri de ochiuri).
Lungimea de consum are legatura directa cu lungimea. firului
din ochi i poate fi considerata un parametru de structura complex.
Totodata ea se constitute ca un parametru de control,
determinandu-se practic pe maina cu ajutorul unor echipamente
atasate sau existente in dotarea masinii.
52

ca de consum scivcstc a^adar si la verificarea paiametiiloi

i $i implicit a rcglajcloi masinii, necesare pentru
M limgimii de fir stabilita in proiectare. Se men|ioneazfi ca
vnloiilr lungimii de consum pot varia lunc|ie de conditiile de
(lit t i l m r
Kcla(ia dintrc parametrii de structura ^i consumul de fir, este
un liu loi (K- prima importanja pentru planificarea producdei, pentru
WMliiiiincii ncccsarului de fire i chiar pentru aprecierea cosluUii
|IIHI|III |ici inainte de producerea tricotului pe mas,ina.

.\.2. I'loieclarejii tricoturilor. Metode

'li ilor do slnictura

de

calcul

In ai livilatea de proiectare a produselor tricotate sunt puse

III IrHrtliiiA t i n elemente: destinafie - tricot - masiria de tricotal.
I'IMI MIC dm at t-ste elemente poate fi caracterizat, in principal, prin:
iff Mill, if if

ulili/aica propriu - zisa (articolul)

KMi|)<i s.i subgrupa de utilizare,
hiiu Ink- pc care trebuie sa le indeplineasca articolul;

nit i
m.ilrua puma;

iti IK l u i a (legatura, raport de legatura i, eventual,

(U-.cii. raport de desen),
(iimnm'tiii de structura;
lonna ol)|miita prin tricotare,
l>iu|>iK'ta{ilc oferite de produsul tricotat;
Hl>i)in,i ill- Incolal

i i i n s i i i K (la de ba/a peritru realizarea ochiurilor din tricot;

i itiiicUMisticilc tchnice;
I I I I I I H I K - I M I tehnologici, pentru objincrea structurii tricotate
ili'i|ni/iiivclc si mecanismele speciale;
|iii',ilnlila|ilr lehriologice;
v i i r / a de l i i r m , capacitatea de produc(ie, randamentul.

Pentru proiectarea produselor tricotate se parcurg trei etape:

/ - proiectarea functionala prin care, in raport cu destina|ia
tricotului, se alege materia prima, structura i forma, dupa care se
calculeaza parametrii de structura sj unele caracteristici fizicomecanice ale acestuia; aceasta etapa presupune sj o activitate de
creatie, pentru alegerea raportului desenului de culoare i/sau de
legatura, cu respectarea unor limite tehnologice;
// - proiectarea tehnologica, in baza careia se stabilete
procesul tehnologic, se adopts, utilajul si se calculeaza parametrii
tehnologici, consumul specific, capacitatea de productie,
randamentul; in alegerea utilajului apar restrictii legate de dotarea
existenta sau de posibilitatile de achizitionare a unor utilaje;
III - proiectarea rentabilitafii, prin care se evalueaza
caracteristicile tehnice de utilizare, estetice, de calitate si economice
ale produsului proiectat; din compararea acestor caracteristici cu
cele impuse de destinatie se formuleaza concluzii legate de
oportunitatea introducerii in fabricatie a produsului proiectat.
Proiectarea tricoturilor, care face obiectul acestei lucrari, se
refera la etapa proiectdrii functionate (structurale), si are ca etapa
principals calculul parametrilor de structura.
Metode de calcuE a parametrilor structurii
Ochiul, care este elementul de baza al structurii tricotului,
are forma tridimensionala, aa cum rezulta 51 din figura 3.2, [54].
Forma stabila a ochiului este o curba spatiala, dependents de:
- materia prima (natura, finefe, tratamente, proprieta^i
elastice);
- utilaj (caracteristici tehnice, procedee de tricotare);
- parametrii tehnologici ai procesului de tricotare;
- structura (legatura, particularitati de dispunere a elementelor structurii);
- starea tricotului;
- regimul de finisare aplicat (operajiile procesului de fmisare
i parametrii acestor opera^ii).

54

I1 ij;. 3.2. Forma tridimensionala a ochiului

^i dispunerea spatiala a ochiului care determina
|)iiiaiiH-liil(r incotului sunt influentate de un mare numar dc
-. dr iictva, valorile parametrilor pot fi particularizate pentru
H HHiiimiA sluictura, rcalizata dintr-o anumita materie prima iji
il. )>< un iiiuimit utilaj.
Viilonlr parameCrilor de structura caracterizeaza o anumita
i i K o t i i l u i , dc la realizarea tricotului pe maina si pana la
'ii MII i a piodus, valorile parametrilor structurii se modifica,
Hlvi>l v' 'K-nsiil dc vaiialic depinzand de mai mul|i factori.
A-.tlcl. in timpul lormarii ochiurilor, pe marina, tricotul cslc
III M m r (ririioiiiilfi (Tn domeniul elastic), ochiurile fiind orientate pe
lllH<i |ni dc iiaj'.i-iv In aceasta situate, valorile parametrilor structurii
HIM! ilr|irnili-Mic, Tn |irincipal, de finefea mainii i valorile
n iloi tehnologici.
l > i i | > a ir.ili/.arca tricotului pe rnas.ina, lLL^re_libei-q, tricotul
f i i / i i |><- o durala de minim 48 de ore In timpul relaxarn,
IP
' inliddusc m In pentru a-l liansforma in ochiun, tind sa
i i i i n i i n i - , ra/.clc de curbura sa sc mareasca, iar ochiurile caula
|| IK iijic (i |)o/i(ii- caractori/.ata prin cnergie polcnjiala minima.

Evident ca, acest fenomen este insofit de inodificarca

geometriei ochiurilor, a dispunerii elementelor structurii, raportate la
starea anterioara relaxarii. In unna relaxarii tricoturilor, lungimea
firului din ochi se diminueaza cu alungirea elastica a firului si se
redistribuie intre elementele structurii (final migreaza dintr-un
element in altul).
In cadru! structurilor cu evolufie modificata, (desene de
legatura), tensiunile introduse in fir pentru a-1 transforma in ochiuri
sunt si mai mari i ca urmare apar modificari in dispunerea
elementelor structurii in stare libeira comparativ cu dispunerea
teoretica.
Gradul de manifestare a acestor efecte este specific fiecarui
tricot in parte si depinde de caracteristicile materiei prime, de
structura, starea tricotului (finisat, nefinisat), precum si de
dimensiunile ochiurilor.
In timpul procesului de finisare. tricotul este supus unor
operatii care presupun nu numai solicitari mecanice pe diferite
directii, dar si actiunea unor factori fizici si chimici (temperatura,
umiditate, presiune, agenji chimici) care determina modificari ale
formei ochiurilor si deci ale parametrilor de structura.
Aadar, pentru callculul parametrilor structurii se pot delimita
trei stari principale ale tricotului:
- pe masina;
- dupa relaxare, nefinisat;
- finisat.
In ceea ce priveste fmisarea, se face observatia ca acest proces este
complex (multe operajii cu foarte mul|i factori de influenta) si de
aceea se considera ca accentul trebuie pus pe ealeulul parametrilor
tricotului in stare nefmisata.
Pentru ealeulul parametrilor de structura sunt cunoscute
urmatoarele metode:
- geometrice,
- mecanice,
- experimentale.

56

A li-linli-lf
xi'onn'tnce uimaiese stabilnea geomclnri
|l|Mnlr|i'i, .1 eoiiliguia|ici odmiiiloi, lara a |me seama de fortele si
i Ir din pimclele de legate
lr y.eomeliice an la ba/a niodclc care pennil ealeulul
MNIMiut'liiloi de sliucliira i'n umwtoarcle ipote/.e:
elemenlelc ochiului sunt dispuse sub foima de seginenle de
|||fHi|iin :ji cuilu; in plan sail spajiu de lungimi dependenle de
I (in siiupli (de ba/.a) ai tncolului, sau dependente de
r oiganeloi producatoare de ochiuri;
dniienlele ochiului re/.ulta din intersectia de corpuri
< ni lomie si ccuajii cunoscute.
rji union. \\.\\, |24], [30], [54], [55], au elaborat difenle
MMiUlr ^.t-onuMiice de proiectare, dintre care se enumera.
i, Vekassy, Chamberlain - Peirce, Grosberg.
Hi' m-ometiice, oncat de complexe ar fi, nu corespund pe
icnlilii|n ^i de aceea presupun un anumit nivel al erorilor

A/.7c,/<7c iiH-cunice |in seama de solicitarile firului in timpul

i n i n (inliiuleie, incovoiere, compresiune), de forfele ^i
'hh h caie se de/volta in punctele de legare cu care
( K i i i r n / a ochiul lile presupun parcurgea urmatoarelor etape:
iliilxlnea Ibrmei ochiului;
iiiilnhiea lorjelor si momentelor care action eaza in punctele d<- le^aic, neglijand fortele de frecare;
.inluliiea ecuatiilor de echilibru;
i ,ili uliil euibiiiii, (orsiunii si energiei tolale;
t ,il nliil luiigimii elementelor ochiului,
>lnbiliiea variantci optime, cand energia este minima
Mudeli-le mecanice sunt laborioase si complexe, atat la
(.11 v> li aplicare, de aceea sunt greu accesibile, avand
In ( i i c / e i i i caracter de cercetare fundamental^. Au elaborat
'1 inc. aiiu e I'ostle - Munden, Jong - Postle, R. Budulan [5]

57

In U^'Aliira cu nuulclc inlalnito in literatura de specialitiilc, se

iiiiiiiUoaii-lt olisci vajn
nuulclclc care an stal la ba/a stabilirii relafnloi iau in
iniali/.a geometric^, compoitaiea elastica, sau anali/.<i

Metodele experimentale permit obfinerea de tricoturi cu

caracteristici prestabilite pe baza programarii experimentului. Aceste
modele se refera la o anumita materie prima, la o anumita structura,
la un anumit utilaj, deci pentru o anumita destinafie.
Metoda experimentala presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
- stabilirea variabilelor independente (parametri tehnologici);
- stabilirea intervalelor de variable pentru fiecare parametru
independent, cu precizarea centrului intervalului si a pasului;
- realizarea experimentului;
- masurat ea raspuinsurilor prin reproiectarea tricoturilor s.i
determinarea variabilelor dependente;
- prelucrarea statistics a rezultatelor si stabilirea variantei
optime.
In ansamblu, continutul fiecarei etape, precum si metoda de proiectare aleasa sunt determinate de scopurile urmarite prin proiectare:
- conducerea judicioasa a proceselor de tricotare, fmisare si
eventual coasere, pararnetrii acestora stabilindu-se si in funcjie de
caracteristicile materiei prime i ale structurii;
- estimarea consutnului, a necesarului de fire, a productiei i
chiar a pretului de cost, mainte de a se produce tricotul pe maina,
eliminand astfe! pierderile de timp i de material;
- objinerea unor tricoturi cu proprietati prestabilite, in
concordanta cu destinajia;
- alegerea variantei optime din punctul de vedere al unor
indicatori de, eficienta.
Acestea constituie, de fapt si avantajele oferite de proiectarea
tricoturilor i sus^in necesitatea desfaurarii ei.
D Valorile pararnetrilor de structura se stabilesc in activitatea
de proiectare pe baza unor rela|ii recomandate de literatura de
specialitate [12], [21], [30], [55], sau folosind modele proprii de
calcul, elaborate in anumite ipoteze de dispunere.
O problem! complex! in proiectarea stmcturii o reprezinta
calculul lungimii firului dintr-un ochi, avand in vedere multitudinea
factorilor de influen|a si de aceea sunt greu de stabilit relajii de
calcul general valabile.

| I ' I IN'iiiiu icspectarea propor|iei dintre desenul creat si eel

I'fUll^iil. i l i n u - i i M u i i c ; i pe verticals se multiplica cu valoarea
^IH'lli h n l i i l i i i dc'. iinilot
.' /
( ' I > B > A; Suprafata ochiului este reprezentata
(|p MM (In (iniiipjn cu ba/,a, lalura mica.
.' .'
(' I
> B < A; Suprafaja ochiuiui este un dreplHHnlii i UK me < a l>a/a latin a marc
^Hilili'iiiii <".ic solii|ioiiala fn ca/,ul proiectaiii desenelor cu ajutorul
H)|t>iiliilHinlni ci-ra ce siiii|)lifica transpunerea desenului.

58

59

u i n i A i i i i d ob(inerea unor relaUi care sii conduca la re/ultale

|<|{ nini iipi opiate ilc rcalitate, unii autori au elaborat mai multe
MMiilt'lc uplu iiiul corecjii;
imrlr ic'la|n permit stabilirea lungimii firului dintr-un ocln
III Rhiimiir ( oii(!i|ii (o anumita materie prima, anumite particularitaji
Kith lunilf, o anumita stare a tricotului), iar altele au caracter de
UfMfiiililnlc. linul aplicabile lara restric^ii.
( iilnilul do proieclare pre/inta importanfa i pentru
IHlvitiitrn <U- nca|ie, raportul dintre pasul i inaltimea ochiurilor
KAliil In I ni/a coic-spondenfei dintre desenul proiectat i eel
llllHilllli nl in tiK-oliil ri'ali/.at. Daca nu se fine seama de valorile
i v1 "i."il|iinn (Klmuilor este posibil sa apara distorsiuni,
nnlnii|(- iniic Ibrma i efectul de desen scontate sj cele
li >tiui linul faptul ca la alegerea desenului ochiul este
dc un pad at. De aceea, se recomanda ca raportul
-ifi lie coinplet definit numai dupa stabilirea dimensiunilor
Ml'llllllllni
valoulo pasului ochiurilor cu cele ale inal|imii prin
(-oi-liriontului desimilor, se disting urrnatoarele situa^ii:
I (
I H A , Desenul proiectat si eel realizatat sunt asemenea

3.3. Metodologia de calcui) a proprieta(ilor fizice $i

mecanice ale tricoturiloir
Tricoturile, datorita caracteristicilor lor, i-au gasit utilizari
dintre cele mai diverse Pentru a corespunde Tntr-o masura cat mai
mare cerin^elor impuse de destinatie, tricoturile trebuie sa prezinte o
serie de proprietati, unele dintre acestea putand fi stabilite inca din
faza de proiectare, fara a fi necesara realizarea ior practica. De cele
mai multe ori, valorile rezultate din calcu! sunt orientative i aceasta
datorita ipotezelor de dispunere si calcul mult prea simplificatoare.
In cele ce urmeaza se prezinta metodologia generala de
calcul pentru uneie marimi fizice i mecanice ale caror valori se pot
stabili in etapa de proiectarea functionala a tricoturilor.

Proprietati fizice
.,
Lungimea tricotuiui, L,, este dimensiunea suprafejei tricotate
pe directia irurilor de ochiuri si se calculeaza cu rela|ia:
Lt^NrXBx Iff3

[m]

Latimea tricotuiui, lh este dimensiunea suprafefei tricotate

pe directia randuriior de ochiuri; ea depinde de structura, parametrii
de structura precum s.i de forma tricotuiui.
Pentru calculul latimii tricotuiui, se poate aplica relatia:
f !''

[m]

(3.26)

unde NR este numarul de rapoarte ce se cuprind in 1

respectiva,
bn - latirnea raportului, [mm]
60

(3.27)

(3.25)

unde: Nr este numarul de randuri,

B - inaltirnea ochiurilor, [mm],
Lungimea tricotuiui este dependenta de structura, parametrii
de structura i forma tricotuiui. Pentru tricoturile metraj, lungimea
maxima este dependenta de capacitatea masinii de mmagazinare a
tricotuiui, iar pentru tricoturile in panouri sau in bucata, este
dependenta de articol.

lt = N R x b R x l f f 3

A lin/i/i<'(ii'i
\\l pioeesului de liicotaie, in lir se inlroduc lensiuni
|HH, lii tioalciea tricotuiui de pe masinii tincl s?i se elibeie/.e, tricotul
iHiijifliul > |iu/i(ie caiacten/.ata prin energie minima Acesl fenomen
Pll^ |IPIM(I| de modilicari dimensionale, deoarece ra/.ele de curbura
dip <|rini-nlelt)i stnictutii tmd s<i sc mareasca, ceea ce determina in
^PHtMtil i neslete a lajimii tricotuiui SJ o reducere a lungimii Aceste
HlMiltlii An ilimeiisionale sunt mai accentuate in primele 24 dc ore de
IN i nitlnnt lucotului de pe marina.
Hlnlilh/aieii i i K o t u l u i din punct de vedere energetic ?i dimensional
|Ml|'iiiii' iivndiu o/><//>/</ c/c relaxiire.
I ' c n l i i i cvaluarea modificarilor dimensionale se pot calcula
i II-M|II nutdilicftrilor in lungime, ("'/, , in latime, C/ i ai modiiimi|iinlr|ei, i \ cu relatiile de mai jos:

~ .. A>~~
'. A<L.I 00
A,

(3.28)
(329)

-\i. // iepie/inta valorile finale, duparelaxare ale pasuluifi

icspecliv inal(imii ochiurilor;
I,. H, viiloiile inijiale ale pasului !ji Tnaljiinii ochiurilor.
( MM||I iniiul modiliearii suprafejei poate avea valori nulc in
HiMili|iili MI i.in- valorile coeficienjilor modificarilor dimensionale
M iliin (nlc | ) I I I K ipalc sunl difeiite de zero.
IViilm u-dnccica modificarilor dimensionale se rcconninda
lllliniliiii'im in siiuctiira a firclor suplimentare i realizarea unoi
Hit uliiii i ii dc:.inn man
(,Ki\i>n<-n liualiilni, g,, f m m ] este dalfi dc numarul maxim
l| yhi'iiini di- I'M dispusc inlr-un plan perpendicular pe planul
tlli nliiliii

Pentru tricoturi realizate pe masini cu o fontura, gt > 2F, iar

pentru tricoturi realizate pe masini cu doua fonturi, g, > 4F.
In unele situafii este posibii sa se obtini practic valori mai
mici decat cele rezultate din calcul si aceasta datorita modificarii
sectiunii firului m punctele de legare, presupusa a fi circulars. In
acest caz, datorita aplatizarii firului, in calcule se introduce un indice
de strivire, is;r a canu valoare este specifica fiecarui tip de fir. Astfel
experimental s-a stabiiit ca pentru fire PES texturate valoarea
indicelui de strivire este cuprinsa intre 0,45 4- 0,50.
Prezenta modificarilor de evolutie, a firelor suplimentare determina
in general o crestere a grosimii tricotului.
Densitatea aparenta a tricotului, pa, [g/cm3] reprezinta
masa unitatii de volum, Va, volum care, include pe langa volumul
firului si volumul aerului din porii capilari.
Se poate calcula cu relatia, [21]:

Pa ~

JO

.3
3

(3.30)

unde

M este masa unitatii de suprafata, [g/m2]

gt - grosimea tricotului, [mm].
Voluminozitatea tricotului, V, [cm3/g] reprezintS
specific, fiind inversul densitatii aparente, [37]:

V
s,
MM

y = ^ = ^~.J03

volumul

(3.31)

Compactitatea tricotului, Ct , reprezinta raportui dintre

densitatea aparenta, pa si densitatea reala, pr:
(3.32)

IV>|>nclali li/.ico - iiicaiiiicc

/\'c/v/( '///</ .>/ uliingirca In rnf>ere prin trticfhtnc
III i'N/iil iilili/'nii produsclor tricotate, este importanta cunoasterea
I n n i i . i ale re/JslenJelor si alungiiilor la Iractiune; cerinfele
i$/iMm(A siint Tnscnsc in normcle de produs si constituie un
Illtlli nloi nl i i i l i ( A | i i pioJusclor
( 'iiiiu ii-iisiicile nuiteiialului inregistrate in momemtul ruperii
n|MiR mini in. I ( H tlcsinc valonle limita pana la care materialul poate II
lull) l l n l , p r i i i i i i a si- cvita aparij.ia fenomenelor distinctive.
D i n l i c solicitarile mccanice ale materialelor textile, cele mai
liiliiliiilr sunl sDlicilairile de intiridere, cand forte aplicate axial
t l f l o i n i a i c a corespunzatoare a materialului pe directia
i i v A DiicS foi(a de tracfiune creste continuu pana la ruperea
iiilnlui, in c;is(a marime repre/inta for|a necesara ruperii In
l 'tiiln i l A n i cu lbi(c crescatoare pana ?n momentul aiperii, se
i ft iliinriisiiincii longitudinals si materialul se alungeste.
In ronfbrmiliile cu STAS 6143-85 sarcina la rupere
tP|Mi/iiiiii loH;i dc trac!,iune, in newtoni, necesara ruperii unei
f|Mivi'lr ilr ( l i i i i c n s i u M i stabilite. Alungirea relativa la rupere, ci este
1'!'!! i l i i i i c n s m n i i epruvetei masurata in momentul mperii,
In (liiiHMisumea ini|iala si se exprima in procentc.
I u ( M | M i i l n i c , i i i i i i l i - i i a l i i l u i la Tntindere are un caracter complex si
|tnilni h i i n p l i l u iiu- cstc apreciat momentul ruperii. [43].
I ' I H I i i K x I c l a i c a compoilarii tricotului la intinderea In
M" liu-t (ia siruiilor dc ochiuri), respectiv in lajime (pe
n l n i l i i i i l o i do ochiuri) se pot stabili prin calcul valorilc
v 1 ''in < "in l;i nipere, in anumite ipoteze de dispunere a
i lui . l i i K l u i n

Porozitatea tricotului, P [%] reprezinta procentul de aer

inclus aiat in fir, cat si in spatiile libere din tricot. Se calculeaza cu
relatia:
(3.33)
Porozitatea si compactitalea se afla m relafie inversa.

( ', ilt n I nl /(>//</ </<.' /-M/v/'f prin tractiune

(a <lc iKicjiune aplicata asupra unui tricot este echilibratii
ilf /, i air ajiar ?n clcmcntcle structurii. Valonle acestor
v n n a l n l c pc parcursul solicilarii, dcpind de po/i(ia

68

liial|inica m a x i m a , //,, .si pasul maxim, /!,, sc: pol slabili pe

i n n n i d . > | i i (U'diiM 1 in tunclic dc s t i u c l u i a ^i dispuncK-a
tili lei in M a i r iiilmsa. in in inaloaick' ipole/c.
liiMt'.iinca H i i i l i n d i n l r - u n oclu sc majorea/a cu aluiit'iiea la
n I n u l i i i . '), si sr 11.dist:ihiuc i n l i c clonicnlclc structurii,
i ilf i l i n - i |ia solic'l;ii n
( l i i i i i K i i n l l i i u l u i sc modifica de la diainctml firului Tn stare
. / In d i a i i i f t n i l in slaic inlinsa, / ,
MM I I U I K M firului in punctele dc legare nu se modifies
i j i u i i - / a i n l i o d i u ' c crlc m a i m a n f i o i i ) ;
r l c i i u - n i r l r structurii sc dclbimca/a in tinip proportional cu
c l < i i in,iu- dc diicctiilc lor cu directia efortului care
f l i i i inaica

elementelor structurii in raport cu direcfia forjei de trac^iune i de

marimea forjelor de frecare dm punctele de legare.
Ipotezele de calcul se refera la distribujia uniforma a
efortului aplicat asupra elementelor structurii s,i neglijarea forjelor de
frecare dintre fire [21], [43].
In aceste ipoteze, rezistenja la rupere in lungime, P/.,
respectiv latime, P/ se calculeaza ca suma a proiecfiilor eforturilor
p-f in direcfia considerata:
* /

><,,

'

'

'f' ; ? ' , , , ,

, . -

: -

' . - . ' '

. - ; ' , , . . (3.34)

(3.35)
k=1

unde a este unghiul format de elementele structurii cu direcfia de

solicitare;
m, n - numarul de elemente care participa la solicitarea in
lungime, respectiv in latime.
Pentru efectuarea calculului se parcurg etapele:
- stabilirea sectiunii critice de rupere, caracterizata printr-un
numar minim de elemente care preiau efortul;
- calculul unghiurilor pentru fiecare tip de element din
sectiunea critica.
Valorile calculate sunt mai mari decat cele determinate,
datorita ipotezelor simplificatoare de calcul.
Calculul alungirii la rupere prin tractiune

[%]

zA.m

[%]

(3.36)

I9;;;

l\'i\'iililiiifii Ut ii

n h h . i i i s l d i n i a l in oclii, fiuil cslc solicitat la incovoiei'e, ca/.

))| HIM 'H in.iniU-siJi si iiL'idilatca la Tncovoiere, deiinita inatenialic
A'

HMlt-

Deformajiile relative la rupere in lungime, SL, respectiv

latime, Si se calculeaza cu relatiile:
8L = -J^^^L.joO

(liametruliii firului in stare intinsa se face cu relatiile

!} I I ' '.an ( I S ) in care sc inlocuieste coeficientul firului f/ cu
i liMilul < , i'oics|)uii/,;jt()i starii intinse a firului [21].
I viilmi ililci ilde cvdlutii din structura se deformeaza dilerit
in cm .( iiinlniie tricolului valoarea minima a deformatiilor.

(3.37)

(3.38)

'' '"'I* M i ' i d i l a l v a l;i incovoieie, | N - mm"');

/ i n u i l i i l i i l dc clasticitatc longitudinala, [N/mm2];

m o n u - n l u l de iner(ie, [mm ].

- i
\\p i i n n x l i i l i i l de elasticitate este o caiactcnstica dc material,
f i i u - i l i r (k-pindc dc Ibrma Astfel, pentru stnicliiiilc
i n i i ' , i ( k i . i l r 1,1 avand sccliunc divptunghiulara, momenlu!
|)|i hit I | H M- r.ili iik-a/.a cu iclajia

Tn care /, cslc lalimca l i i c o l u l u i , | n n n | ,

g, - grosimea tricotului, [mm],
Asadar, cu cat produsul !'.! arc valori mai mari cu at tit rigiditatea
tricotului este mai mare., ceea ce poate avca consecinte asupra
prelucrabilitatii tricotului, asupra capacitatii dc modelare.
Rigiditatea la Tncovoiere se poate calcula si pentru fire,
avand Tn vedere faptul ca prin tricotare ele sunt buclate (Tneovoiate).
Considerand firul un corp cilindric, momentul de inertie este calculat
cu relatia:

n-F4
64

(3.40)

Cu relatiile (3.2) si (3.41) expresia rigiditatii la incovoiere a firului

devine:
(3.41)

64 -W

Relatia de mai sus pune Tn evidenta faptul ca rigiditatea firului creste

odata cu majorarea valorilor finetii exprimata In tex, deci odata cu
cresterea grosirnii firului.
Intre raza de curbura a firului Tncovoiat, p, momentul
Tncovoietor M i rigiditatea la incovoiere R, exista relatia:

I.
P

(342)

4. I R K O n i K I DIN BAT&TDRA CU LKCATIIKI I>F BA/.A

4.1. Slrucliira trico<urilor cm legaturi de baza
I .egiiturilc de baza ale tricoturilor din batatura sunt Icgaturile
It>i mate dm ochiuri not male, la care un rand complet de ochiuri se
ii'iili/.ca/.a Tntr-o singura etapa.
Dupa modul de Tnlan^uire a ochiurilor cu aspect fa (a !?i spate,
in condijiile respeclarii defmifiei de mai sus, se disting patrn situajii
posibile, rcprezentate in figura 4.1 a-d i anume:
- inlan^uirea in ambele directii a ochiurilor de accla.yi aspect
( l a j f t , lig. 4.la), caztn care se definite legatura glat;
- succesiunea de imri de ochiuri de aspecte diferitc, coca
i-.c caracterizeaza legatura patent, (fig. 4.1b);
- succesiunea de randuri de ochiuri de aspecte diferife, c;\
in care se definete legatura lines, (fig. 4.1c);
- Tnlanfuirea de ochiuri en aspect fata $i spate conform unin
i/c.sc//, ceea ce constitute legatura lines cu desene lines, (fig. 4. Id).

X X X o oo oX
XX Xo XX Xo
a)

Rezulta ca pentru a obtine ochiuri cu raze de curbura mici

(desimi mari) trebuie aplicate momente Tncovoietoare mari.

66

b)

c)

d)

Fig. 4,1. Legaturile de baza

Daca se raporteaza un ochi la cele vecine (in mod
conventional, la ochiurile plasate in irul urmator i Tn randul
minator) se constata ca anumite elemente ale ochiului au o pozi|ie
strict particular!, specified, legaturii, ceea ce constituie elemental
citiacteristic de apartenenfa, [21]; ochiul respectiv este denumil
legatura pe care o defmete.
67

4.J.I. ('aracjenstici tic structure} ale ft icotnliii glcil

Denumiri: single jersey (/t/ain jersey), in Ib. engleza;
Rechts - Links (R - L), in !b. germana;
jersey, In Ib. francezS;
tnaglia unita, In Ib. italiana;
gladi, In Ib. rusa
Dcnumirea din limba romana poate avea legatura cu cea din limba
rusa, sau cu notiunea de "#///" care, in germana, semnifica "neted"
Legatura glat este formata din ochiuri nonnale de acelasj
aspect; tricotul prezinta pe o parte ochiuri cu aspect fata (fig.4.2a-c)
iar pe partea ccalaita, ochiuri cu aspect spate (fig. 4.3a-c).

IV pin KM dc la|a a tniotulni (fig. 4.2a) (lancurile ochiurilor sunt

i ( i n i i i m i ^i ar.opcrft bticlcle de ac ale ochiurilor din nlndul precedent,
mi pc pailea dc spale (lig 4.3 a), buclele de ac ^i de platina apar In
pi mi plan, tiecand peste ilancurilc ochiurilor din randul uimator,
ir-ipfciiv din randul precedent.
Annli/fiiul stnictura tiicohilui glat se observa ca evolu^ia firului se
irpi-ia dupa un ochi, atat in directia irurilor de ochiuri, cat s.i in
d i i r t \ia laiuhnilor dc ochiuri, deci raportul legaturii este b 7; h 1.
In ca/.ul legaturii glat, elementul caracteristic de apartenen|a
file constdeial bucla de platina, situata in planul tricotului. Deci, o( l i i u l caie are loate elementele in planul tricotului este un ochi glat.
I egatuia glat se realizeaxa pe maini de tricotat pe ace dm
in filial siiporl, (fontura).
Deoarece inifial, la produsele In structura glat aparea la
iMlciioi acea parte cu ochiuri cu aspect fata, se mai folosete s.i
( I n n i i n i i c a de "tricot cu o fa{a"; termerml este impropriu, intaicat
snpiala(i\e doua fe|e.
Tucotul cu legatura glat are un aspect neted, uniform. In
ul ol>|ineiii "desenelor" se scot ace din lucru, Intr-un anumit
sau sc reali/eaza ochiuri de diferite marimi.
/ 1.2. ('aracterislici de structura ale tricoturilor patent

ooo
ooo
I ooo
1 2 3

Xjxix

Mxlx
n ..nA

Tini'a.Jmu_ _^.JT,.

c)

Fig. 4.2. Structura glat

partea dc I alii

c)

Fig. 4.3. Struclura glal partca dc sp;ilc

I r n u i n n i Double jersey (rib), in Ib. engleza;

A'C( fits - Rechts (R -R), in Ib. germana;
idle, in Ib france/.a,
ninxlii' a coslu, in Ib. italiana,
ltislu\n Ib rus&.
l i u o t u l patent este format din s,iruri de ochiuri cu aspect
!n|ii ';i ^ i i u i i de ochiuri cu aspect spate, Intr-o succesiune oarecare,
rm ( c dctciniina raportul legaturii patent.
Dalonta pre/.en|ei in structura a ochiurilor cu aspect fa(a s.i
i|niii-. icali/.area tricoturilor patent nu este posibila decat pe masjm
i n ilniirt l o n l u i i Po/i(ia acelor celor dou& fonturi, caracteristica
n l i j i i i c i i i t i n u t i i n l o r patent, este cea iritercalata.

Numerolarea $11111 ilor do ocliiun so poate face Tri cloua

moduri: Tn ordinea in care lucrea/a acelc din Fonturi sail, irurile de
ochiuri cu aspect fafa sepaial de cele cu aspect spate, caz Tn care se
utilizeaza numere fnsotite de semne distictive (ex. pentm s,irurile de
pe partea de fa{a, numerele 1,2,3 ,a m.d, iar pentru sjrurile de pe
partea de spate, nurnerele l',2',3' .a.m.d.).
In figura 4.4 a-c este reprezentat un tricot patent 1:1 (scris uneori s.i
1x1 sau 1+1 sau 1/1), ceea ce fnseamna ca un ir de ochiuri cu
aspect fata este urmat de un ir de ochiuri cu aspect spate (conventional, prima cifra din raport semnifica ochiuri cu aspect fata);
lajimea raportului este b=2, iar inarfimea este h1. Din figura rezulta ca buclele de platina unesc irurile de ochiuri cu aspecte diferite.

Cm punk: oclmmloi cu aspect la|a - spate sunl plasate in planelc

piunlcle, /'/, lespertiv /'.., pe cand buclele de plalina care le unesc
uiiii situate in planele S, s.i .V.?, care forn\ca/a ungluunle <pt $i
M-nprcliv </\: (fig 4 5 ) Astfel, bucla de platina este dispusa intr-un alt
plan (local eel al Uicotuhii, ea constituind elemenlul caracteristic de
ce delineate ochiulpatent.

(P
JJ2

'| ^^Z-.UI~X^*
7\^l
X^llS

;.i:<tjc b

ij;. 4.5. Oispunereaelemcntelor Icgatuni patent

a)

X o X o X oX o
X o X o X oX o
X o X oX oX o
b)

c)

1'

Fig. 4.4. Structura patent 1 : 1

70

2'

3'

4 "'

b)
FiR .

4.6. Vcdcre do sus a nrului cu cvolujic patent 1:1

71

r
In stare libera, datoritii tendin|ei elementelor structurii de a
ocupa o pozitie caracterizata prin energie potenfiala minima, bucla
de platina patent cauta sa se dispuna intr-un plan perpendicular pe
planul tricotului (fig. 4.6), deci unghiurile (pi respectiv, <p2 tind spre
90. La tricotui patent, datorita pozijiei specifice a buclelor de
platina, iruriie de ochiuri cu aspect fata acopera partial sau total
sirurile de ochiuri cu aspect spate, In ftmcfie de raportul legaturii, de
unde si denumirea de "tricot cu aspect fafa pe ambele parti". De
fapt, la o usoara intindere a tricotului in latime, sunt vizibile si
sirurile de ochiuri cu aspect spate. Aceasta pozifie caracteristica a
buclelor de platina patent confera tricoturilor elasticitate in latime.
Alternanta diferita a irurilor de ochiuri fa{a - spate
determina existenja mai multor legaturi patent, care au ca element
comun prezenta buclelor de platina patent, dar se deosebesc prin
latimea raportului, (malfimea raportului fiind intotdeauna de un rand
de ochiuri). Din acest punct de vedere, raportul poate fi:
- regulat, daca cifrele care Tl defmesc sunt identice, de ex.
1:1 sau 2:2 sau 5:5;
- neregnlat, daca cifrele sunt diferite, de ex. 2:1 sau 1:4;
- amestecat, daca pentru exprimarea raportului se folosesc
mai mult de doua cifre (intotdeauna in numar par de cifre), de unde
rezulta ca se "amesteca" mai multe subrapoarte, de ex. 1:1;2:3 sau
(I:2)x3;2:l.
Legaturi patent de raport regulat
In figura 4.4 a-c este reprezentat un tricot patent de raport
1.1, deoarece un ir de ochiuri fata (sirurile 1,3) este urmat de un sir
de ochiuri spate (sjrurile 2, 4).
Pe cealalta parte, tricotui va prezenta aceiasj aspect, cu mentiunea
ca irurile 1,2,3,4 vor avea aspect spate, iar sjrurile l',2',3',4',
aspect fa^a. Toate ochiurile din structura sunt patent.
Din reprezentarea secpunii randurilor de ochiuri (fig. 4.4b), rezulta
ca pentru reafizarea acestui tricot lucreaza toate acele celor doua
fonturi, aflate in pozifie intercalata, specified patent. Acelasi raport
sc poate obtine si In cazul cand acele celor douJ fonturi lucreaza in

tnpoilul 1:1 (p;Henl I I pe ace alese, fig. 4 7a) sau cand sunt in
l>o/.i(ic spate - spate (specifica interloc), (fig. 4.7b).
~
/^\)

|('IR. 4.7. Legaturi patent 1:1 pc ace alcsc s.i pe ace in pozi|ic interloc
In figura 4.8 a-c se prezinta o legatura patent de raport 2 2 ,
In i'iire, doua ijiruri de ochiuri cu aspect fata sunt urmate de doua
y i i n i i de ochiuri cu aspect spate. Din reprezentarea structurii re/.ulta
i-fi pe langa ochiuri patent (ochiurile dm iairile pare) se identifier ^i
ochiuri glat (ochiurile din irurile impare). Din cele patni ochiuri din
mpoil, doua sunt patent i doua sunt glat.
I'riitru rcalizarea legaturii patent 2:2, acele celor doua fonturi
hu lea/a in raportul 2:1 (doua ace lucreaza, unul este scos din lucru,
m;uoat cu setnn distinctly, in sectiunii randului de ochiuri).

72

2 *--*3

^-

i5

'

a)

oo
X X oo
X X oo

in X X
5

b)

? 3

GT

>
c,
'

1
17

Fig. 4.8. Stiuctuia patent 2:

73

>;'":

$i in cazul tricolului patent 2:2, in stare libera, se conslata

apropierea Tntre ele a sirurilor dc ochiuri cu acelasi aspect. Figura
4.9 pune in evidenfa dispunerea teoretica (fig. 4.9a) si in stare libera
(fig. 4.9b) a elementelor legaturii patent 2:2, cand se observa o
retire a buclelor de platinii patent in jurul unor axe longitudinale.

'-
;

5
,

a)
b)
, Fig, 4.9. Dispunerea elementelor legaturii patent 2:2 in secjiune transversals

V /_'''

Legaturi patent de raport neregulat

In figura 4.10 este reprezentat un tricot patent 2:1, cu
latimea raportului b = 3 . Numarul de ochiuri patent din raport este
. egal cu doi, iar al ochiurilor g!at este 1. Acele celor doua fonturi
lucreaza si ele tntr-un raport diferit (ex, in fontura fata lucreaza
toate, "plin", in fontura spate, lucreaza in raportul 1:1).

ii
1

2 3 4

5 6

X X oX X 0
X X oX X o
1

a)

b)

Pentru structurile patent de raport regulat sau neregulat, numarul de

ochiuri patent din raport este Tntotdeauna egal cu doi, iar numarul
de ochiuri glat, ng, este dat de relatia:
t

;'

(4.1)

unde b este latimea raportului legaturii, in num&r"''ije iruri de

ochiuri.
'

:|

74

rlemcnte deosebite
Lcgaturile patent de raport amestecat stau la baza obfineni
tiicolurilor cu efect de tip "armonic" sau cu efect plise, [ 5 I |
Reali/area acestor efecte de dispunere are la baza scoaterea acelor
dm lucru, alternativ, din cele doua fonturi, ccea ce dctermina, in
stare libera, o incovoiere a tricotului fata de axa longitudinals, cu
Ibnnarea de falduri (pliuti) egale sau inegale.
I In efect "armonic"(in sec^iune transversala, "din|i de ferastrau") se
objine de exemplu cu legatura patent (I:l)x3;l:4;(l. I)x5;4:1.
Succesiunea sirurilor de ochiuri arata ca sunt scoase din lucru,
alternativ sj echidistant gmpuri de trei ace, ceea ce va determina
incovoierea tricotului pe direc^ia sirurilor de pe o parte spre cealalt
si invers. Raportul are latimea de b=26 iruri de ochiuri; numarul
total de siruri de ochiuri fata este egal cu eel al ochiurilor spate.
Legatura patent (I:l)x3;l:3;3:l, b=14 poate conduce la un
elect simplu plise; pentm realizarea acestui raport se scot din lucru
cnte doua ace, din fontura spate, apoi din fontura fata. Un efect
asemanator se ob^ine cu legatura patent (1 :l)xS; 2:2.
Un efect dublu plise se ob^ine daca in cadrul raportului se
scot din lucru succesiv ace din aceeasi fontura. Un astfel de exemplu
este legatura patent (I:l)x5;l:3;(l:l)x2;3:l;(l:l)x4;3:l;l:3, cand
nu lucreaza ace din fonturile fafa - spate -spate - fata, (b 38 de
si run).

Fig, 4.10. Legatura patent 2:1

ng = b-2

Legatuii paieiit dcjnaport_amestccat

In cadrul nipoilului se identified minim doua subrapoarte,
icgulalc sau ncregulalc, de unde rezultii ca nu se pot evidcnjin

4.1.3. Caracleristici de structiira ale tricoturilor lines

Denumiri: purl fabric, in lib. engle/.a;
Links - Links (L - L\n Ib. germana;
nmilles rcloumees, in Ib. franceza;
rowsciata, in Ib. italiana;
dviihiznanocinaia gladi, in Ib aisa.

, ,
i

\" , ../.i*,i ' . . ' " '

F
i);;i.,

,^',:M

-i'v

':'.

,,,. , ,,,RflJ|
ff{...tr>'..1 '

Se deduce ca denumirca din liinha loinfinfi, provine dc la cea din

limba germana.
Legatura lines se caracterizeazft printr-o alternan|i de randuri de ochiuri cu aspect fata, cu randuri de ochiuri cu aspect spate,
alternanfa ce determina raportul legaturii.
Intrucat in acelasi sir se identified ochiuri cu aspect fa{a si
ochiuri cu aspect spate, pentru realizarea tricoturilor lines, rnasina
trebuie sa aiba doua fonturi, cu posibilitatea de transfer fie a acelor
(echipata cu ace cu limbii cu doua capete i canalele in prelungire,
masini lines), fie a ochiurilor (masjni patent). Pentru reprezentarea
structurilor lines se considers solutia clasica.
fn figura 4.11 a-c este reprezentat un tricot lines de raport 1:1, la
care un rand de ochiuri cu aspect fafa (randurile I, III) este urmat de
un rand de ochiuri cu aspect spate (randurile II, IV). Evolutia firului
se repeta In directia sirurilor de ochiuri dupa doua randuri, unul cu
aspect fafa, celalalt cu aspect spate, maltimea raportului legaturii
fiind, h = 2. Din analiza reprezentarii structurale rezulta ca flancurile
ochiurilor au pozitii diferite in puncte de legare inferioare si
superioare, ceea ce are ca efect dispunerea lor Tntr-un alt plan decat
eel al tricotului. Aadar, elementul caracteristic de apartenenja care
defineste ochiul lines in constitute flancurile, plasate mtr-un plan ce
formeaza un unghi oarecare cu planul tricotului. Tricotul cu legatura
lines 1:1 are toate ochiurile lines.
In stare libera, tricotul are inmagazinata o energie de
deformatie care tinde spre o valoare minima, astfel ca genereaza
forte care mareasc razele de curbura i la care se opun fortele de
reactiune. Datorita poztiei lor caracteristice, flancurile ochiurilor cu
aspect fata se Tnclina Tntr-un sens, iar flancurile ochiurilor cu aspect
spate, in sens contrar, astfel ca buclele de platina plasate in acelasi
plan tind sa se atinga. Din aceasta cauza, in dispunerea reala,
randurile de ochiuri cu aspect fata sunt mai putin vizibile, fiind
acoperite de randurile de ochiuri cu aspect spate, la care buclele de
ac i de platina apar in prim plan; de aici si denumirea de tricot cu
aspect spate pe ambele parti, asa cum sugereaza i denumirile din
Ib. germana, italiana, aisa.
76

IV

1 2 3 4
c)
Fig. 4.11. Structure lines 1:1
inlrc

lines ?, patent se pot gasi similitudm, legate

ezenta ochiurilor glat s, calculul numarulu, do

" lcsilura "11CS

randur, de och.un eu aspect fa,a (

cu ,u, , and A- ,,d,,un cu aspect spate (.anduMM).

Ill

o ooo

XXXX
XXXX
1

1 2 3 4

a)

b)
Fig. 4.12. Legatura lines 2:1

Raportul legaturii pe verticala este h - 3, (evolutia firului se repeta

dupa trei randuri de ochiuri), iar pe orizontala este b -- I, (evolutia
se repeta dupa un sir de ochiuri). Din cele trei oehiuri din raport,
doua sunt lines, iar celalalt este ochi glat.
$i pentru Jegaturile lines de raport regulat sau neregulat, numarul
ochiurilor lines din raport este 2, iar numarul de ochiuri glat se
poate stabili aplicand relatia: ns - h - 2.
Caracteristici de stntclura ale tricoturilor lines cu desene lines

Un alt exemplu do structura lines cu desene lines este pre/cntat in figura 4 13, cu diniensiunile raportului de desen h h (>
DistribuUa tipurilor de ochiuri din raport este: ns 14\ 7;

///

9, HI
VI
V
IV

6.

oxxxxx
XOXXXQ
1 2 3 4 5 6

- pentru realizarea acestor structuri, masjna trebuie sa indeplineasca acele conditii precizate in caz.ul legaturilor lines,
- in structura se pot identifica pe Ianga ochiuri glat, patent si
ochiuri lines.
In figura 4 . i d este reprezentata o structura lines cu desene
lines de raport minim, b-h 2 (denumit si "bob de orez", din Ih
fiance/a "grain de riz"). Analizand structura se conslata ca toate
ocliiurile pre/inta atal flancurile, cat si buclele de platina dispose in
alle f)lane decal eel al tiieotiilui de unde s.i denumirea data aceslora
de oehiuri lines cu buck' </r pltitinti [xtlenl.
78

.<.-:;

b)

,;.-.:> \. 4.13.

Din cele prezentale anterior se constata ca diferitele tipuri de

ochiuri se identifica nu riumai in cadrul legaturii respectve ci i la
celelalte, rezultand un raport de subordonare, conform schemei din
figura 4.14.
1

In cazul dispunerii ochiurilor normale cu aspect fata si spate

conform unui desen, (fig. 4.Id), rezuita structura lines cu desene
lines. Ele se constituie ca un caz particular al tricoturilor cu legaturi
lines, avind in vedere urmatoarele argumente:
- structura care se forrneaza confine numai ochiuri normale,
deci este o legatura de baza,

V;

a)

*'

'

, ' . ' , '

^:^

MLegaturidebazaJ
^r

Legaturi
Legatura
patent
glat
ii
i1
--'
/J
x
.-
/' ."~^--~'~
hi "'I
foe \U\C
entj
1 P\}it J { pat

Legaturi
lines
i

"~

( ochi "^
^ lines J

_-^

'.

' ''"'.; 1

''

..' ; '->.>..

Structuri lines
cu desene lines

...^ ' - ' ^ - - ^

(
ochi lines cu
l^bucla de platina paten

Fig. 4.14. Subordonarea tipurilor de ochiuri in cadrul legaturilor dc baza

4.2. Calculul parametrilor de structura ai tricoturilor

cu legaturi de baza
Adesea, tricoturile se proiecteaza din punct de vedere functional, cu ajutorul rela|iilor stabilite in baza modelelor geometrice,
conform metodologiei prezentata in cadrul capitolului anterior
Algoritmul de calcul cuprinde:
/. Calculul pasului ochiurilor care are la baza relatia (3.16).
Cand buclele de ac ale ochiurilor vecine de pe aceeasj parte sunt
tangente, pasul este minim i cuprinde patru grosimi de fir, deci:
KA>42. Calculul maltimii ochiurilor se poate face cu una din relatiile
(3.17) sau (3.18), ceea ce presupune adoptarea unor valori pentru
coeficientul inaljimii ochiurilor sau pentru coeficientul desimilor.
Pentru un ochi normal, maljimea minima este de doua grosimi de fir.
'
Intervalul de variatie a valorilor coeficieritului desimilor, C, este
specific fiecarei legaturi i va fi precizat ulterior.
Pentru obfinerea unor trieoturi cu desimi mari, in cazul coeficienpJor
KA , C i KB se recomanda sa se adopte valori catre limita inferioara
a intervalului de variatie.
3. Calculul desimii pe orizontala se face cu relatia (3.6).
4. Calculul desimii pe vehcala are la baza relafia (3.7).
5. Calculul lungimii firului din ochi se face cu formule specifice
tipului de ochi, stabilite in baza unor modele.
Daca ?n structura se identified mai multe tipuri de ochiuri, (glat,
patent, lines, lines cu bucla de platina patent) este necesar calculul
lungimii medii /,, pe raportul de evolutie, cu rela^ia (3.10).
6. Calculul masei unitatii de suprafala se face aplicand una din
variantele de calcul, prin particularizarea elemcntelor care intervin m
relatiile (3.1 1) sau (3.15).
80

7 ('ocficicntii Inriur Je acofwrim, sufwrficuil dc aco/>eiin',

volumetric dc umplerc, faclorul Kovcr, coeficientul inlrarii in
jUngime .>/ coeficientul inlrarii in lafitne se calculeaza cu iclajiile
gcncrale, Tn care se mlocuic$te, daca e cazul, lungimea / cu lungimea
iiH-ilic pe raport, /,
4.2.1. Particulririta^i de calcul in cazul tricotului glat
/. (\ilculiil htngimii firului din ochi
Structura glat, considerata cea mat simpla legatura de dicol
din batatura (are raportul format dintr-un singur ochi), a fost intens
cercetata i modelata matematic in vederea optimizarii proiectarii.
Numero^i autori au elaborat modele pentru calculul lungimii firului
dm ochi, iar in cele ce urmeaza se prezinta cateva dintre niodclele
geometrice.
LI. ModelulA.S. DALIDOWCI [12], [29], [32]
/. la. Calculul lungimii firului din ochi in ipoteza dispunerii plane
Considerand elennentele ochiului glat dispuse Tn plan
(lig.4.15), lungimea firului din ochi va fi egala cu suma lungiimloi
elementelor ochiului s.i anume:
/ = 11-2 + 12-3-4 -t Us-6 + 16-7-8 + lg-9

Modelul de
asimilate cu
platina cu
elementelor

(4-2)

calcul are la baza urmatoarele ipoteze: flancurilc sunt

segmente de dreapta de lungime B, iar bucla de ac s.i dc
semicercun de diametru d=2R. Atunci, lungimilc
ochiului se pot scrie sub forma:
^

(4.3)

(4.4)
11-2 "'" ls-9 ~ 14-5-6 ~~

Diametrul d, se poate scrie Tn funcfie

firului, conform figurii 4.15
A - 4I<''
d - 2 R= A - /<' - - -- 2
XI

de pasul ochiurilor s.i diametrul

A
= + F
2

(4.5)

\a buclei de platina, egala cu cea a buclei de ac este

, F/2

(Utft de icla(ia

*-. ^-

^./i-^^-fV^-^',()'(,
Dm, diamctrul d, conform ipotezei de dispunere plana este dat de
idnjiu (4.5), care Tnlocuit in relajia de mai sus, conduce la:

-H-i

S
8

6'

c:

.
A
4.

,-.> 2

(49)

1 .ungimea flancurilor, in ipoteza dispunerii lor sub forma de

e dc dreapta in spajiu devine:

Inlocuind lungimile corespunzatoare (rel.4.9 i 4.10), se ob(ine

' H i c s i ; > dc calcul a lungimii firului din ochi s.i anume:

Sec|iunea X-X

Fig. 4.15. Modelul Dalidovici

--

(411)

+ A-F + 2F2

Inlocuind m relatia (4.2) expresiile lungimilor elementelor se obfine:

/ = n(A/2 + F) + 2B = 1,57 A+2-B + n-F

(4.6)

Relapa de mai sus poate fi scrisa s.i in functie de D0 i de Dv, aplicand

relajiile (3.6) i respectiv, (3.7):
, 75,5 100
I ~ -- +
+n
(4.7)
D0
Dv
/. Ib Calcul lungimiifirului din ochi in ipoteza dispunerii spafiale
fn cadrul acestui model, se ia in considerate incovoierea
ochiului, care ia o forma spatiala. Se presupun urmatoarele ipoteze:
- buclele de ac i de platina se dispun sub forma unor
semicercuri de diametru d', cu proiectiile in ceie doua plane, d s.i
respectiv F/2\ flancurile sunt considerate segmente de dreapta fn spa|iu cu

/.2. ModchilJ. CHAMBERLAIN- F.T. PEIRCE [301, 1^1

Modelul Chamberlain (fig. 4. 16) presupune ca elemcnti'lc
i i i i u i u i i i sc apropie pana la tangen|a. Rezulta ca pasul ochiurilof
nic ,! -//-', iar inaltimea ochiurilor, B'n se calculeaza din ttiunghiul
li rpiunghic MNL in ipoteza ca MN ~ 4F'.
K'n

^1<}2 -(2F)2 =2/3>

Buclele de ac s.i de platina se dispun sub forma unor

Mmicercuri cu diametrul, d
3F, iar flancurile sunt segmente dc
dirapii'i cu proiec|iile / Y 'iji respectiv, B'n.
Ca suma a lungimilor elementelor cornponente, relajia de
i uU ul a lungimii firului din ochi este:
(4.13)
f F2 16,64 F
/

rr>3F i

proiec{iile F, B, F/2 .
82

(412)

83

Fig. 4.16. Modelul Chamberlain

Se stabileste astfel o relatie directa tntre lungimea firului din
ochi i diametrul firului, pasul si malfimea ochiurilor fund exprimate
tot in functie de grosimea firului.
Peirce accepta concluziile la care a ajuns Chamberlain i
elaboreaza un model (fig.4.17) la care pasul si inaltimea ochiurilor se
majoreaza in functie de diametrul firului, astfel:
A=An + 2aF
B = BH + bF

(4.14)
(4.15)

Evident, lungimea firului din ochi, /, in noile conditii de dispunere se

va majora si ea cu Al, conform desenului din figura,

= 2a-F + 2b-F

(4.16)

Daca se inlocuiesc expresiile coeficientilor a si b, deduse din

relatiile (4.14) i respectiv (4.15), cresterea lungimii firului din ochi
devine:

Fig.4.17. Modelul Peirce

Conform relafiei lui Chamberlain / = J6,64F, iar B,, = 3,36 l\e repre

Dtci

A i 2B \

(4.18)

1.1. Modelul KORUNSKl [301 [32]

In scopul elaborarii modelului se porne^te de la eel elaboiai
d<- I ral'51 (ilaskm (fig.4.18a), conform caruia, in ipoteza dispuncin
clcincntdor componente sub forma a patru arce de cere egalc,
lungimea firului dm ochi este:
/ 4R-<p
(4 10)
mule R este ra/a cercului format de elementele staicturii;
</> - unghiul sub care se dispun elementele componente.
</>se poate scrie ca fiind n'2 \. 4.18b), deci rela|ia de
sus devine:

A/

A i 2R-(An \2BJ

(4.17)

4r

(4.20)

a)
85

^^^

a)

b)
Fig. 4.18. Modelul Korlinski

Din desenul prezentat in figura 4.18 b, rezulta ca:

A = 4r-2F
B = 2r sin a
Pe baza relatia (4.21) lungimea firului din ochi devine:

(4.21)
(4.22)
(4.23)

Pe de alta parte, tot din figura 4.18b rezulta;

A
cos a = 0,5A/2r = A/4r =

A + 2F
- '

(4.24)
'

Aceste formule de calcul a lungimii firului din ochiul glat

prezinta dezavantajul ca se refera la proiectia unui ochi imaginar i
relatiile stabilite nu au caracter de generalitate.
1.4. Modelul A. VEKASSY[44]

, ,;

In cazul modelului spatial de calcul a lungimii firului din ochi

se admite ca elementele structurii se dispun dupa forma unor curbe
in spajiu (fig. 4.19), rezultate din intersectiile unui cilindru circular
drcpt, // de raza R $i axa paralela cu Ox, cu:
86

Fig. 4.19. Modelul Vckassy

- trei cilindri circulari, l<\ i F2 de raza r cu axele paralolc
i u ()/, (curba buclei de ac respcctiv, a semibuclelor de platina);
- plande .V ^i Si, tangcnte la generatoarele cilinclrilor /', /'/ ^i
/''.. ( care deteiniina flancurile ochiului).

17

Conform modelului, cilindrii F si F,, F2 sunt plasati la distance egale

fafa de axa cilindrului H, iar axele cilindrilor FI , Fz sunt la aceeasi
distan^a fa|a de axa cilindmlui F. Lungimea firului din ochi este:
1 = 4 (lAi.B, + bi*t)
(4-25)
Figura 4.20 arata detaliile care se refera la curba in raport cu sistemul
de axe de coordonate, la a carei lungime se reduce calculul.
a) Ecuafia curbei spa|iale A i-B>
Cilindrului circular H, de raza R si cu axa paralela cu Ox are centru
cercului de baza de coordonate yo = a si ZQ = R, deci va avea
ecuatia:
(y - a)2 + (z-R)2 = R2
(4.26)
sau, dezvoltand,
(y-a)2 + z2 - 2Rz =0
(4.27)
In cazul cilindrului circular F, centrul cercului de baza coincide cu
originea sistemului de axe de coordonate, si are ecuatia:
x2 + / = r2
(4.28)
DacS se alege unghiul <p ca parametru, coordonatele proiecfiei pe
planul xOy a unui punct P de pe curba spajiala Aj-Bj sunt:
x = r cosy
(4.29)
y = rsin<p
(4.30)
Intrucat punctul P se afla pe curba de intersecfie, coordonatele sale
trebuie sa verifice ecuatiile ambelor corpuri. Astfel, inlocuind relafia
(4.30) in ecuatia cilindrului H, rezulta:
(r sin <p-a)2 + Z2 -2Rz = 0
(4.31)
de unde
z^2 = R^JR2 -{r-sing)-a)
Deoarece punctul P se afla sub planul z R, coordonata z va fi:
z =R-,JR2 -(r-sin<p-a)2

(4.32)

Sistemul de ecuafii parametrice pentru curba A i-Bi este:

x = rcoscp
y -r sin q>
z - R-

88

b) Eoiatiaj:ujrt)eijipatiale B/-C/
Presupunand ca planul S taie axa Oy la distanja ft, ecuatia sa este:
x/r + y/b=l
(4.34)
Din ecuatia cilindrului H, rezulta:
z = RjR*~- (y -a)2

(4.35)

Alegand ca parametru .y == I se scrie sistemul de ecuatii parametrice

pentru curba BI - C/ sub forma:
x - r (I - t/b)

yt
Z = R~

(4.33)
- (r sin (p - a

Fig. 4,20. Reprezentarea unci portiuni din

R2 -(l -a)2

(4.36)

c) Lutigirnea curbei spa|iale IAI-UI

Pentru a deterrnina lungimea arcului A\ BI se derivea/.S
sistemul clc i;eiia\ii in raport cu </>:
X')

dx
dq>

= -r-sina)
d(p

= /' costp

dz

(4.37)

r(r sin <p-a) coscp

Lungimea cautata este data de relatia:

lAi-m

(4.38)

Conform desenului (p = 0 -- - n/4. Obtinerea expresiei finale presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
- se mlocuiesc expresiile derivfitelor partiale m relajia (4.38);
- termenii de sub radical se de/volta in serii binomiale si se
neglijeaza cei de ordin superior;
- se substituie sin<p = w, de unde rezuita q> - arc sin u ;
du
d(p -

l > cntiu a calcula expresia sunt neccsare valoii penlm

iii.'ininilc /', A', u ^i h. Tiiulnd seama de proicctia plana a ocliiului.
lUtorul considerar 1,5 l<\ R'2 \3F',b* 3 n 3 \3F',R
3,72 /' , care 1-au condus la /
17,33 /''. Daca se compara
icv.ultatul obtinut Tn ba/.a modelului spatial cu eel slabilil i!*.Chamberlain (/
16,641'"'), re/ulta o difercnta dc 4,16%, tnlrc
lunginica curbei in spatiu si lungimea curbei in plan
/ x Model de calcul a lungimii firuhti din ochi, in Jtuiciie dc
ditnensiumle organelorproduc&toare de ochiuri $i pasul actilui
Se prcsupune ca Tn timpul formarii ochiurilor, firul csii- solicilat in domeniul elastic, diametrul fimlui modificandu-se de la diametrul firului Tn stare libera /', la diametrul firului in stare Tnlinsa, /
S-a constat ca lungimea minima a fimlui din ochi este data didispunerea ochiului Tn faza Tnchiderii, pentru procedcu! dc liitolair
cu buclare finala si de taza aruncarii, pentru procedeul dc tricoiaie
cu buclare prealabila.
In figui'a 4.21 este prezentat un model de calcul a lungimii
liiului din ochi, realizat prin procedeul de tricotare cu buclare finala.,
apreciat a fi eel mai raspandit.

l-u'
- se rezolva integralele s.i se efectueaza calculele.
Aceleasj etape se parcurg i peatru a afla lungimea IBI-CI
Formula de calcul pentni a afla lungimea firului din ochiul
glat, conform modelului Vekassy este:
3-R

2-R'

I , 2-V2 4-r2-a, 1
- In
pr - In 2 + 42
R2
2

-O.-

-..-

r-j-^

+ aJ

(4-39)

;. 4.21. Model dc calculul a lungimii firului dm ochi Tn faza tnchiderii

91

.). /. (\ilcnlnl coefictentului desimilor in ipotczu ca

Conform desenuhn, se scrie:

limn ~ 2- (11.2 "" '2-3 + h-'t)
11^2 ' '" I 3-4 = T/2
I 2-3 =h g

I f'2

(4.40)
(4.41)
(4.42)

<> Mi/>ntf(il(i maxima.

in stare libera, ochiurile Iricotului ocupa o supialala maxima,
i l . i l l > i i i ; i en. i !jteiii la/elor de cur!>ura a elementelor Structurii, in
M-iU-ica cliliorarii tcnsiuniloi acumulate.
S u p i a l a t a unui ochi este dchmilata de pasul, A SJ Tnallimca
HI l i n n i l o i , //, HII lungimea firului din ochi este data de o relate de

(4.43)

loima

inlocuind in relatia 4.40 se obtine:

/ = T h 2(h+g \-f)
unde:

/"este pasu! acuiui., [mm];

// - maltimea tijei acului, [mm];
g - distanta dintre varful limbii deschise si tija acului, [mm].

2. Calculul masei iinitajii de supra/gig, M [g/m2]

Daca in relatia generala de caicul a masei (rel.3.11), se
mlocuiesie numarul de ochiuri, N0 cu produsul dintre numarul de
siruri, /V>- si numarul de randuri, N, care se cuprind irrtr-un m2, dependente si ele de pasu! si respectiv, inaltimea ochiurilor. se scrie:

(444,

/ nA i hit < cl-'

(4.47)
S<- picsiipune ca lungimea firului din ochi, / este Constanta si
M i p i a l a l a m u i i ochi, ,S', este o functie continua si derivabila I'rin
nnulaica dcrivatei l a re/ulta valorile pasului, A si inallimii ochiurilor,
It pcniru care funcfia pre/.inta un punct extrem (de maxim, daca
ilcnvala de ordinul 11 este negativa), dupa cum urmeaza
S A'B
(4.4!-!)
I )iu u-lajia hingimii firului din ochi (4.47) rezulta pasul ochiurilor
'

""''"'
(4.49)
a
liilornmd pasul ochiurilor cu relatia de m$rHli$, functia .V devine
.V

Deci:
(4.45)
A-B
Aceeasi formula de caicul a masei se obtine daca se particularizeaza
lungimea de fir consumata pe raport si suprafata raportului din
cadrul relatiei (3.15), stiut fiind faptul ca pentru legatura glal
raportu! este de un ochi, delimitat de un pas si de o inaltirne de ochi.
Sau, tinand seama de legatura dintre pasul ochiurilor si desimea pe
orizontala (3.6) si dintre maltimea ochiurilor si desimea pe verticala
(37), relatia de mai sus devine:

= 0,4
.: _(. '<*kivlfL u

i y;t,r 10

(4.4o)

'*..!->'. '
-if'
'
a
--:,; '! .'.
l'i 111 (K-i i varea functici S in raport cu B se ob|ine:
;'.^

'

<//>

<r

09

<:L

h\

D n i v a i a dc ordinul 11 fund negativa

>y/>w..u^

(45I)

este as.gura-

Li i-ondi|ia de maxim

I >iu i-j.'.alaii'a cu /cro a derivatei de ordinul 1, rezulta pentru Tnaltimea

01 l i i u i i l o i />' si respectiv pasul ochiurilor, xl, expresiile:
It

' '

desimilor

Valorile coellcientului desimilor se pot stabili pe cale

cri sau georneti'ica, in diferilc ipoteze de dispuncrc a ochiurilor.

(450)

;'

(452)

(4.53)

'

4., ( 'i/i ii/itl f<'i"fi< iciitiiliii linidt

Suprafala ochiului in stare libera va fi:

(4.54)
2a-2b
Coeficientul desimilor, poate fi scris i ca raportu! dintre coeficientul
pasului si coeficientui Tnaltimi din relatia lungimii firului din ochi.
..i ,,, .
l~cF
C = ^. = H~.==.fl:
( 45 5 )
,i . A 1-cF
b
(
>

. ...t..
a
.... . Particularizand relatia de mai sus pentru rnodelele geometrice
la care lungiraea firului din ochi are expresia de forma rel (4. 47), se
i obtin valori ale coeficientul desimiior
Modelul Dalidovici (varianta dispunerii plane)
:: = = 0,785s 0.8

ifVi

(4.56)

Modelul Peirce
C =7/2 = 0,5
(4.57)
/\n cazul modeluhii Chamberlain se pot exprima pasul s.i

inSltimea ochiurilor in funetie de diametrul firului si anume:

''f
An = 4F
(4.58)

Bn--f(4F)2-(2F)2

(4,59)

ce$a ce conduce la o valoare a coeficientului desimilor, C = 0,865

...
Pentru modelulKorlinski, coeficientul desimilor este:
,-, 2 r sin a
1
= -~-tga
(4.60)

4 r cos a

Dar, unghiul a este dependent de raportul F/A, (egal cu / KA),

conform relatiei:
a - arccos

A + 2F

= arccos-

(4.6J)

A
Daca

F'A
FA
F'A

0,1 rezulta a 33 40' ,v/ ( ' 0,333;

0,2 => a 4430'fiC* 0,4VI;
0,3 => a 4Hl()'yi ( ' 0,55X.

94

In t a/.ul slnicUirii glat, coeficientul iiniai se poate calcula

pi'iilui i l i t r n U ' s i t u a l i i , valoiile Hind dcpendenle de lungimea firului
din IK I n . a l a i c i iclatie de calcul este slabilita in ba/a unui model
,1 /0(/r//// Ihtlidovk'i
I iilmiit',1 iiiiiu/ini lc\>i\'lica se obline daea se inlocuiesc in relalia
l i i n p i n u i l i i n l u i dm ochi (4.6) pasul i Tnaltimea ochiurilor cu valoiile
M I I I I M I K - ( I // si li 21'). de unde rez,ulla:

.,,

'^"t\?:.^':
lL,,3.4
/''

'

' H.<.3)

"

.'I

In c a / u l nindelul.ui Chamberlain, datorita lungimii rninime a

l l n i l i i i dm ochi. valoarea coeficientului liniar reprezinta vuloaiva
inininiii it'tilu, rfi 16,4.
( I'icelaiile experirnentale au aratat ca valorile coeficientului
l i i i i n i v a i i a / a practic Tntre 17 <yi 30; major it atea tricoturilor pentru
It ii| nr an coeficientul liniar cgal cu 20, [33]

"..s ';',. ni

i i i/A u I til ((H'ficienlnlni superficial de acoperire ' ''

'' ''

I ' c n i i u a calcula coeficientui superficial de acoperire ttebuic

in 'ii- r \ p n m e suprafa|a firului din ochi, ca proiectia firului Tn planul
t i n l i i n l u i I )ac;i proiectia lirului este //', pentru un calcul liguros se
i i n i i rouvjie dalorita suprapunerilor firului din punctele de legarc
V t i l r l . in ca/nl legaturii glat, supralaia suprapunerilor se aprecia/a
i u I n n i l / , ca/ in care, relatia (3.13) devine:
/-/'

H'"'

,:.,

' . y r / A - ''tfl

463)

A-H
::'<'
v^,^>
I ni mini masei in June fie de desimea pe verlicala
Dcoaiece, in practica se modifica frecvent desimea pe
v n i u a l a cslr u t i l de cunoscut moduli de variajie a masei In acesl
s i i > i v m lelalia de calcul a masei se inlocuiesc cu expresiile
M)M->piiii/.aioaie lungimea firului din ochi (4.47), pasul ochiurilor
( I IK) ;;i niiillimea ochiurilor (3 7)
t)5

^-^-

In urma efectuarii calculelor, pentru tricotul glat se obtine: 'u

2500
'
50
Se menponeaza ca C este coeflcientul desirailor, iar a, b, c sunl
coeficientii care intervin 11:1 exprimarea geometriea a lungimii firului
din ochi. Pentru un tricot glat dintr-un anumit lip de fir, un anumil
coeficient a! desimilor i cu lungimea firului din ochi descrisa de
expresia (4.47), relatia de mai sus poate fi scrisa si sub forrna:
y k:-x2 ' k3-x
(4.65)
Se desprinde astfel coticluzia ca, masa unitatii de suprafata
variaza in functie de desimea pe verticals dupa o lege parabolica
Sens fizic are riumai ramura care corespurlde valorilor pozitive ale
desimii pe verticala, ce depaesc valoarea minima.
4.2.2. Particularitafi de ealcsi! In cazul tricoturilor patent
1 Calculul desimilor pe orizontala pe cele doua parti ale tricotului,
D'o, rexpect(v,D"a,[\3l [21]
In cazui structuriipatent /:/, aplicand relatia (3.6) se obtine
desimea pe orizontala pentru una din partile tricotului s.i aceasta
datorita moduiui de dispunere a sjairilor de ochiuri cu aspect fata m
raport cu cele cu aspect spate, (pastil ochiurilor fiind delink ca
distanta dinlre axele a doua ochiuri vecine, de pe aceeasj parte).
Deoarece raportul legaturii patent este regulat, rezulta ca desimile pe
cele doua parti sunt egale, deci, este valabila relatia:
D<,=D'0=D"0
(4.66)
In cazul celorlalte structuri patent, datorita faptului ca nu
lucieaza toate acele, desimea pe orizontala calculata cu relatia ( 3 6 )
nu se mai regaseste ?n tricot, de aceea trebuie stabilite relatii de
legatura Tntre acestea,
Daca se admile ca pe distanta A, se dispun doua ochiuri patent,
latimea raportului regulat uau neregulat se poate scrie sub forma:
bK h-A -A A(b-l)
(467)
mule hn este latimea raporlului, finmj,
h - lalimea raportului Tn numar de <jiruri de ochiuri,
// - pasul ochiiirilor, (conform paragraftllui 3 I ) |mm|

96

In mod similar sc poate scrie o ickitie care sa expiime o

i < <lr iiieoi egalfi c u 5()mm, tinand seania d e n u m a i u l d e rapoarle
M I I I - ',c ('iipiind in SO mm (latimea unui raport este data de rela(ia

A/., ) rcpu'/inta numaiul de siruri de ochiuri care se cuprind in

" M i n n si este dat de suma desimilor pe cele doua parfi, (1) ' \ >",,).
I >m ;i M- impart ambii rnembri la A i se inlocuieste 50 A ~ I),,, so
ii|i(ll|r
/),',

I n",^~ -D0

/?

(4.69)

I'oi mud dc la concluzia ca Tntre desimile pe cele doua parti se

itllii iu rlasi laport care este intre numan.il de s-firuri de ochiuri fata, </
m '.p.ilf. ( . se mai poate scrie relatia,

:> '.:.' ! ': ! ";

"

(4.70)

D0

I V n i m stiiiciurilc patent de raport regulat, a = c i/)' 0

i me H-lalia (4 69) devine

I)",,, ca/. in

In ca/ul structurilor patent de raport amestecat, se determina

mi. ii desimile par|iale pe cele doua parti, D\,j , D"0j iji latimilc
c'.pun /.fiioaro, /'/a pentru fiecare subraport /
Desimile tricotului /)' i respectiv, /.)",, se calculeaza ca
dii poiuleralc ale desimilor parjiale cu la|imile subrapoartelor,
.i(ulc de calcul avand forma:

(4.72)

mu |r

,/ i-sle n u m a i u l de subrapoarte.

97

I n l t H i i i i u l limi'imilc ilc mai sus, relatia (4.73) dcvinc:

2. ('alciiliil lungimii firului din ochi

2. a. A lodeiuI Dalido vici

1,57 A

2H i 1,57-g,-

rt<

' . i n a l u i i k ' p a t e n t sc tidinitc ca j>,

conduce la

1,57 A

(4 77)

-? -//'' care, inlocuitu in

(4.7H)

211 i /r/''

i\- | i i i - M i p u i u ' i-;"i /I

/ / . rc/ulla

In Y.mania dispunerii flancurilor sub forma unor segmentc de

ilii'itplii HI '>pa(in, cu proiectiile F, fi i F'2 (similar modelului
h u l i d i i v i i i pent i n ochiul gfat), rclajia de calcul este:
/

/ . ' . M i W/^ +21<'2 -t 7t-F

(4.80)

' /> MoJclnl Iln^iii 1201, in varianta simplificata, considera

MI I'riivi i i l.i|ie penlru calculul lungimii firului din corpul ochiului ca i
t i d i i l c l i i l Dulidoviei, diferenta aparand la calculul lungimii buclei de
|ilnlm.i

N
Sectiunea Z-2
CJ>

M N
1'iV,. -1.2 V. Sfciiuiu; pcntrn calculul lungimii buclei deplatina
Sectiunea X-X

( O n l o i i n desenului, lungimea acesteia este.

Fig. 4.22. Modelul Dalidovici

(4.81)

\n baza desenului din figura 4.22, lungimea firului din ochi esle
/ = /H 4.? ' I3.4.s+ Is-6 t 47
(4.7.1)
li.2~l6-7 = n(gt-F)/4;
(4.74)

/-/

7*
if ~/;

(475)
(4 76)
98

U e l a t i a de calcul a lungimii liiului din ochi, in cazul acestui

Illmli-l (-,|c

1,57 A : 2H i 3,391-'
99

(4.82)

Sau, daca se considers flancurile ca liind segmenlc dc

dreapla Tn spatiu, luand Tn caicul si proiectia pe direcfia grosiinii
Iricolului, relatia de caicul este:
/ = 1,57 A + 2V B2 + 2F2 + 3,39F

3. ('aloilill inasei unitatii de suprafafa, M

(4.83)

fg/nf]

Daca in relatia generala (3.31) se particularizeaza numarul dc

ocliiuri cuprinse in unilatea de suprafata, se ajunge la urmatoarea
formula de calcu!:
M

0,4(1) ' + D"0)-L\- lm- Ttex-I0-3

(4.84)

Sau, daca se aplica relatia (3.15), expriinand lungimea de lii

consumata pentru un raport regulat sau neregulat si suprafata
raportului, se scrie:

M = A-y

^K

( l.\. l':',i in ut i u l ; t ( i dc caicul Tit cii/.ul (ricoturilor lines

/ I V i i i n i incoUiri lines icali/atc din lire t i p bumbac, K,\ : .5, iai
IM n u n i clr dm lire l i p lana, A',t 5 .- 6, [21 j, [30], |32)
' l ) i t i o n i ; i po/.iiici spccilicc a flancurilor, inaltimea ochiurilor, li"
"it- in. n ID, u e clecat cea proiectata in plan vertical, K, intre care se
I n i i i i i -ii/;'i iiii|',liiul /dig 4. 24) Astlel, Tntrc cele doua Tnaltinii exista
M

I tin ini |H' b;i/;i desenului se sciie

siny a/B
m u l l ' u i c p u v i n i a proieetia llancului Tn plan transversal, considerata
M I! cfi,;ila cu .?/''. Re/.ulta ca unghiul y (unghiul dintre planul in care
Nt ilr.|tuti llanctirile ochiului si planul tricotului) este cu atal mai
t u c.ii iliamelrul firului si desimi'le tricotului sunt mai mari.

(4.85)

(b-l)A-B

Pentru tricoturi patent de raport amestecat, relatia (3.15) devine

M =
unde bK este
subrapoartelor).

v/?
latimea

(4.86)
raportului

(egala

cu

suma

iatimilor

4. ('ulculul coeficientului desimilor

Relatie de caicul a lungimii fiadui din ochiul patent (4.78),
dcdusa in haza modelului Dalidovici, fiind aceeasi cu cea de la
tricotul glat, va conduce la aceeasi ?i la aceeasi valoare a
coeficientului desimilor, Tn cazul Tn care ochiul ocupa o supraia(a
maxima, C - 0, 785.
Dcrerminarile experiment ale au evidential urmatoarele intervale dcvariatie a coeficientului desimilor si coeficientului liniar de acoperiic:
f i i c l i p bumbac, patent 1:1 ( ' 0,69 +0. N65; <$ 21 - 22,
patent 2:2 C - 0,62. +0, 69; 4 22 - 23;
lire clastice, C * 0,75 : i9,<; $ 23 - 24;
imbiacaminte exlerioara.patent 1:1: (". 0,6 . 0,66, A/ 21 - 23;

l'i|i- 1.24. Model pentru calculul lungimii firului din ochiul lines

100

101

S^cviunoa X X

3. Caleiilul hwgimii finilui din ochi

b h"o;<*{!!

Conform desenului din figura 4.24 se scrie.

/

- I,.2 + h-3 + <W' h.6 H- k-7

'

(4.87)

in ipoteza ca semibuclele de platina impreuna cu bucla de ac

Ibrmeaza un cere de diametru 2R, (similar structurii glat), lungimea
lor se scrie:
l,.2 ' l^.s T- 4-7 =- n-2R --= x(A/'2 + F)

(4.88)

F'lancurile ochiurilor se considera segmente de dreapta in spatiu cu

proiectiile B, 2P' si F, a caror lungime este:
/,_,

15 6 :- JB
2 4- (2F)2 + F2
\

'

(4.89)

'

Deci, lungimea finilui din ochiul lines se calculeaza cu relatia

5F2 + K F

(4.90)

-/. ('alculul masci unilatii de suprqfata se poate face cu relatiile:

(4.92)

h-A B

Pentru coeficientul desimilor, experimental, au fost stabilile

urmatoa-rele intervale de vaiori:
0,5 <C <0,6 - pentru tricoturi din fire tip bumbac,
0,4 <C <0,5 - pentru tricoturi din fire tip lana.
Parametrii de structura ai tricoturilor lines cu desene lines se
calculeaza in functie de ponderea majoritara a tipurilor de ochiuri,
conform particularitatilor legaturii respective.
In tabelul 4.1 sunt sintetiz:ate relatii de calcul ale lungimii
liiulni din ochi si valori ale coeficientului desimilor si ale
coelicientului liniar, stabilite in baza modelelor geomctrice, pentru
legaturilc glat, patent si lines, [30]
102

4.3. Proprietati al!e tricoturilor cu legaluri de baza

v. 3.1. I 'ropriet&fi ale iricotuliti glat.
l^Calculul alungini lajntmdere
Calculul aiungirii la tractiune se face aplicand metodologia
generala pre/entata m cadrul paragrafuJui 3.3, pentru exprimaica
lungimii firului din ochiul glat, majorata cu alungirea ilrului, <*>/, in
rioile conditii de dispunere, este necesar un desen, Tntocmit in ha/a
unor ipoteze [13], [21],
Daca un tricot glat este solicitat in lungime (in direejia
s.iruri!or de ochiuri), firul migreaza din bucleie de ac i de platina in
llancurile ochiurilor, inirile de ochiuri se apropie pana la tangenla,
astfel incat inaltimea ochiurilor devine Bmnx, iar pasul ochiurilor, Amm

in i p i i i i . ,i i ;t bucldc dc ac ;,;i dc platmi'i se dispun sub forma unor seM i l i i ' i u i n ilc ( l i a n i c t i u :>'/, (!- i
I4<,
3rif'2), iar ilancurile an
u-.i vr;il;i cu If,,,,,,, rclajia (4.93) devine:
/ ( / Sf)
Inf \max
(4.94)
le i c / n l i a loinuila do calcul a matyimii maxime:
(4.95)

I!

Amax

d=3f

'iy. 4.26. Desen pentru calculul aiungirii in latime a tricotului glat

In ha/.a desenului din figura 4.26, se scrie:

r''"
Fig. 4.25. Desen pentru calculul aiungirii in lungime
Conform desenului din figura 4.25 se scrie:
I ( l \ ---1,.2-r / ? . . ? I l4

'

/*-.*

(4.93)

/(/ '

<})

I,.-

I /2-j

! /J-4 ' A'-5 i /5-fi

(4.96)

I'H .iipiiiuind ca llancurile ochiului se dispun sub forma unoi

' . i n n i - H m i dc diamutru 3/'(aa cum rezulta s.i din sectiunea tehnica),
/ . , /, , i'///'- 1 i a r , / / . ) i lj-4 i /5.a^Ama, rela^ia (4 96) devine:
/ f / i ,^ 5^H Amix
(4.97)
I),

IMKic

.-I
104

*)''

In ca/.ul in care asupra uriui tricot glat se aplica forte de ^

i i n i i i i K ' i c in It'iiiim- (in directia randurilor de ochiuri), firul migrea/.a p/
illn l l u i K i n i k - ochiurilor in buclele de ac i de platina, pasul ochiurilor
i l t n r n i i u l .I,,,. M

/ ( / ' t>,)-3rf

(4.98)
105

Din analiza relatiilor (4.95) si (4.98) se poate formula

concluzia ca utilizarea unor fire cu alungire mare si valori inari ale
lungimii firului din ochi determina obtinerea unor tricoturi cu
delbrmatii mari i invers, daca se folosesc fire cu deformatii mici si
lungimea firuiui din ochi mica, rezulta tricoturi cu deformatii reduse
Deformatiile relative la tractiune in lungime sau latime se
calculeaza cu relafiile (3 36), respectiv, (3.37).
Daca asupra unui tricot glat se aplica forte de tractiune
si inn I tan in cele doua directii, elementele strueturii se dispun ca in
desenul din figura 4.27, Ag reprezinta pasul ochiurilor, iar Bg,
Trial timea ochiurilor, in conditii de solicitare bidirectionala [21].

IV tie alia parle, tricotul solicitat la tractiune in cele doua

i t l i t i |n ouipa o siipiala|a maxima. Presupunand funetia A ma ~At, Ii,,
i i i l n i i i n si dnivahila, prin anularca dervalei de ordinul / se deduc
i i M j M i M i l c pasului At. si ale inaltimii ochiurilor, R^ pentru care funetia
JIM / m i , i mi pi 11 id exltem (de maxim, derivata de ordinul // liind
i/'.S

71 -f

(4.101)

/(/ i .V/.)- n-f

B

(4.102)

-/

l i i l u i i i i i u l i r l a t i i l e de mai sus, suprafata unui,ochi, in condtyiile

until 11,1111 smmltane, devine:
,*-.., ,...,-!,..,.. .a,

*/]'
L-

cV

'"'

(4.103)

( onsuk-iaiid relatia (454), particularizata pentni modelul

MdlUlovu i , loimula de calcul a deforrnatiei relative a suprafatei este:
7f

100 [%] (4.104)

/
.-' ( ,ili iilul ii'/istentei la tracliune
Fig. 4.27. Desen pentru calculul alungirii generale

Lungimea firului din ochi, majorata cu alungirea firului,

conform desenului, este:
1(1'. 5f) = l,.2 + h-3 < h-4 i /4-s - ls-6 ^ 41,
(4.99)
Daca se admite ca: 11-2 ^ AM ' I5-6 ^AK
l2-3 = 14-5 - Bg

I,
?f4
alunci, relatia (4.99) devine:
1 ( 1 ' $) -Ag+2Bgl nf
106

(4.100)

( iiU nliil iiv.istentelor in lungime si latime pentru tricotul glat se face

tiplu .mil meloilologia generala pre/enlata in cadrul paragialiilui 3 3 .
Daca se aplica forte de intindere in lungime, tricotul glai se
id lui nu-.i/a pana in momentul ruperii, cand in flancurile ochiurilor se
id / v n l i a luiicle/;/ (lig 4.28), iar la solicitarea in latime, fortele {>/ se
ili , ' \ u l l , i in hudele de ac ;ji de platina (fig. 4 29). Intnicat in iiccare
i i i i n l n-spo-liv in lieeare ^ir participa la efort aeelas.i numar de
i l i i i u i i u sivliunea eiilica poate ti considerata in /,ona llancuriloi
',IIH ,i I n n k-loi, indifercnt de rand, respectiv ^ir [21],
107

/',
l\.-2-p,-cosa
(4.105)
/', / , /;, -cosa
(4.106 )
/ > , lepie/mla for(a de rupere afirului la intindere;
M '.,i <(' ungliiul format intre elementele structurii i direcfia
aie

\enuliii din figura 4.26 se scrie; a - urctg------

Dcoarc-

niax

B...

1 1 H , , " / uni'Jmil o esle foarte mic $i se neglijea/a inlluenta sa.

Mr i\', . incur;! in c a / u l solicitarii in lajime se neglijea/.a unghiul a'
illiiin I H H l.i de platina (sau hucla de ac) ^i direclia fortei de intindere.
A v i n l n i l i n t , i de l u p e i e prin solicilarea la intindere in lungime, /'/, s,i
|iii|n de ni|ieie pun solicilarea la intindere In lungime, /'/ se pot
i nli nl.i i n i ( l . i h i i r

(4.107)

Fig. 4.28. Desen peiitru caJculul rezistentei in lungime

v )
(4.108)
U . i | n i i i u l Ibrielor de trac^iune pe cele doua directii, HI cax.ul
in i n n i u licieiilul desimilor este 7T-4, devine:

''
Pi

/),.

(4,09)

i .1 | H ' i i h u acela-ji tricot, tbrta de rupere prin iractiunea in

ji
e\le inai mare decat in lalinie. struclura glat liind
i t i i i n i . i i i d a i a peiitru domenii de ulili/,are la care predomina
oiiln i t i i i e . i de iiitindeie in direc|ia imrilor de ochiuri.

1
2
' 3
4
Fig. 4.29. Desen pentm calculul rezistenfei in lafime

Exphcitarea relatiilor (3.34) si (3.35) pentru o laiime a

cpruvctei, V 50 mm, conduce la formulele de calcul & forleloi' Jc
rn/fcre la solicitarea de intinderc in l.nngim<.\, respectiv ///
/'/ pentru tricolul glat, dupa cum unnca/.a:

108

I ,u hiiui /c//<7 </( irnctinnc de coe/icienful liniur de acoperire, o / |21 1

I ' e n l i u ealeulele de proiectare este ulil sa se evidcntie/.e
i l i |n n i l r n j . i le/islentelni la trac|iurie de coeficicntul liniar de
in u | i e i i i e Asdel, pentm tricotul glat in stare lihera, in ba/a relajiiloi
), particulari/.ata penlru inodelul Daliclovici, se scrie:
i'l
>0
50
50
1
1

ft

-n

/''

'.mi i i i l i u n i n d / /

109

50 n
/.) = 8i~n

(4.110)

, J^elatia de calcul a fortei de rupere in lungime (4.107) devine:

L

100n_ P
~~S^-jr' F~

(4.111)

Deoarece, pentra un fir dat raportul p/F este constant, relatia de mai
sus pune in evidenta dependenta hiperbolica a fortei de rupere pi in
tractiune Tn functie de coeficientul liniar de acoperire.
Dependenta fortei de rupere la tractiunea Tn latime de
coeficientul liniar de acoperire se stabileste Tn acelai mod ca Tn cazul
fortei de rupere la tractiunea Tn lungime. Astfel:

- 50 ~ ^5{L - JJ?(2^ ^L

v=~B~T^J~~l

n ~F

Sau,

4
200
I
/A, =

1
Si n F

(4.112)

Relatia (4.108) devine:

P =JL..LL
8i~n F
:i

(4.113)

"
Relatia (4.113) arata tot o dependenta hiperbolica a fortei de
rupere la tractiunea Tn latime, functie de coeficientui liniar.
Teoretic, pot fi trasate curbele de variatie pentru diferite valori ale
raportului p/F, coeficientul liniar variind Tntre 10 s.i 40, iar fortele de
napere Tntre 50 ^ 200 daN, respectiv, Tntre 10 -i- 100 daN, [21],
3^R_ezistentaJa.gIesnire

In vederea stabilirii rezistentei la piesnire Vekassy a elaborat

un model de calcul Tn ipoteza ca tricotul se deformeaza dupa o calota
sferica, iar efortul aplicat este uniform repartizat [21 ], [42].
F?ie o suprafata ,v (tig. 4.30) asupra careia actioneaza forja /' ca
re/Liltat al presiunilor elementarc/;.

I'iy. 4.30 Modclul Vekassy pentru calculul rezistenfei la plesinro

'.r iili-i'i- un sislem de axe de coordonate Oxyz, astfel incat:
l ( n | a r sa coincida cu axa ()z,
suprafala ,v sa lie simetrica fata de aceasla, direcliiki i i i i i l u i i l o i tie ocluuii sa fie paralele cu planul_yOz ^i irurile cu p l a n u l
> i ' Si- nnicii/.a cu a, unghiurile formate de directiile />/ din buclele
i l t - | i l , i l m ; i si lUiiicuri cu planul x()y.
In liecaic element dclbrmat, presiunea p este echilibiaia de
l i n n e t (nli- loiielor element are/;/, Tn directia fortei aplicalc, /'
N i - i ' l i | ; i n d loiide de Irecare dinlre elementele structurii i suprafaja .v,
In r r l i i l l l > H l Si' |)oa(C SClic:

n.y

/'

''': ^

, I

10

ill

(4.H4)

Din figura 4.30 se observa ca a/ a,t as a* si a? , a,, a

Adtnitand ca A este un element de suprafata deformabila asupra
caruia actioneaza presiunea elemeritara p si avand in vedere
egalitatea unghiurilor, relafia (4. 1 14) devine:
4 p f (sin a / + sin a > )
p = -^
;
(4.115)

Relatia de mai sus pune in evidenta legatura dintre presiunea

necesara deforrnarii la plesnire a unui element al structurii,
proprietatile mecanice ale firului si dimensiunuile ochiurilor,
respectiv desimile tricotului
Pentru a ilustra influenta coeficientului liniar asupra presiunii
elementare este necesar calculul unghiurilor a, si exprimarea
suprafetei elementare in fonctie de dimensiunile ochiurilor Tn stare
deformata. Deoarece raza sferei de deformare R este mult mai mare
decat noile dimensiuni ale ochiurilor, se poate admite ca elementul
de suprafata deformabila v cu dimensiunile initiate A i 2B va avea
valoarea:
s=Ag-2Bg
(4.J16)
Din figura 4.30 rezulta ca valorile in radiani ale unghiurilor a se pot
calcula cu:
a? - Bg/R
- Ag-'2R,
Deoarece unghiurile a sunt mici, in relatia (4.115), Tn locul
sinusurilor se vor Tnlocui valorile Tn radiani.
Dupa efectuarea calculelor se obtine:

Pf

Az+2Bz

Pf
K

1(1+8

8-k

I
R

-n
i

Ht'liilm ili- mai sus pune Tn evidenla dependents presiunii elementale

ili< pinpiii'latile li/ico-mecanice ale firului, de coeficientul liniar de
UMiprmi- si de ra/.a sferei de deformare. Acest din urma factor,
di'priulriii ill.- paiametrii de structura i proprietatile materiei prime,
N< i l r l c i i n i n a pun inasuratori
#:
;A
I I >i viiabilitali-a accidentitla
I a rupeiea firului din ochi, cand fortele exterioare depfiscsc
lui|rli' de IVecare din punctele de legare, apare desjrarea ochiurilor
I'lMiiinii'iuil de desirare a ochiurilor Tnceteaza atunci cand fortele caie
n pioduc sunl echilibrate de fortele de frecare din punetele de
all- elementclor ochiului [13], [21], [42].

P!

(4.117)

Daca se inlocuiesc AR si Bg cu relatiile stabilite la deformarea

generala (4.101 si 4.102) si dupa efectuarea calculelor, se obtine:

(4.118)

f)-71-f

Inniultind lermenul din dreapta cu I''//1' si avand Tn vedere ca pentm

un fir dat raportul/>//*' /:, rc/ulta:

3
a)
b)
\\<&. 4.31. Dcirabilitatea tricotului giat

Daca t i i c o l u l este tensionat cu o forta f',n., in llancuiilc

i i l n i u i a l r o i h i i i l u i nipt apare forla Q care tinde sa le transfonnc in
'ir^iiii-nir oii/oiilale, pi in trageiea capelelor firului nipt, din ochiuiile
i n l h i i rule (In;, -I M a )

Tot forta Q tinde sa traga find din ochiul / Tn ochiul 2, transformand

ochiul / Tn flotare pe directia randului.
Considerand ochiu! / Tncastrat la mijlocul buclei de ac (fig. 4.3 Ib), Tn
urma actiunii fortei Q, mtre bucla de platina a ochiului respectiv si
bucla de ac a ochiului urmator apare o forta de frecare fir-fir, Ffl:
Ffr-ju-Q
(4.120)
unde ju - coeficientul de frecare fir - fir.
Momentul de mcovoiere a firului prin buclare, M{, este:
Mf-~W-o(4.121)
unde fFeste modulul de rezistenta la mcovoiere
a- tensiunea normala de Tncovoiere
Pentru fire, considerate a avea sectiunea circulars, modulul de
rezistenta la Tncovoiere este n-F3'32.
Dar, conform desenului din figura 4.31b, momentul de
Tncovoiere se scrie si sub forma:
Mt= Q -d
(4.122)
Rezulta:

fr -

32-d
n-t 3
U
32 -d

|)rsn;ililiialca accidental^ este considerata un fenomen negaliv, care

wlivlen/a calitatca tricotului i depindc de:

- tipul tricotului;
- structura !?i parametrii de structura;
- coeficientul de frecare fir-fir;
- flexibilitatea ^i elasticitatea firului i a tricotului,
- tratamentele de linisare aplicate.
iK-siiabilitatea scade:
- o data cu cresterea desimii tricotului, cu micorarea lunu,iIMII liiului din ochi,
- prin cresterea coeficientului de frecare
- prin diferite efecte de relief (ajur ananas) desjrabillataea
rsle diminuata.
Fiste de evidentiat faptul ca, Tn cazul structurii glat, dc^iraica
in (Inectia irurilor de ochiuri are loc Tn ambele sensuri. Aceasla se
dutorcaza pozitiei simetrice a punctelor de legare Tn zona buclelot de
in- (prin desfacerea punctelor de legare se elibereaza bucla de ac,
cor;i cc detertnina desjtarea Tn sensul invers celui de tricotare) si in
/tina buclelor de platina (prin eliberarea buclei de platina, este
liivon/ata desirarea in sensul de tricotare).

(4.123)

' < U u|arcj)LQlMgMloiJtliSQtuJuigiat

n- F~ 32-d

(4.124)

Relatia de mai sus scoate Tn evidenta faptul ca forta care provoaca

desirarea este cu atat mai mare cu cat diametrul firului s.i coeficientul
de frecare sunt mai niari, iar ochiurile sunt mai mici.
Cercetatorul F Coquay [42] a urmarit fenomenul desirarii
accidentale pe care 1-a Tmpartit Tn doua faze:
- desirare primara. cand se desira ochiurile pe directia
sirurilor, (verticala);
- deirare secundara, cand se desira ochiurile adiacente din
acelasi rand
I iI

In stare libera, fiml buclat Tn ochiuri are tendinta de a se

iinlicpta, iar ochiurile cauta sa ocupe o suprafata cat mai mate, ccea
i'f deteimina rasucirea marginilor tricoturilor.
[ntensitatea acestui fenomen este dependenta de
- struclura, parametrii de structura
- natura, elasticitatea, torsiunea firului,
- slarea tricotului, tratamentul de linisare aplical.
Dr exemplu, tricoturile realizate din fire de lana prezinta o tcndinta
in..uu pulerniea
decat unul realizal din bumbac
pulerniea dee rulare
ruare aa marginilor
m
tricoturile glat
lat sunl
sunl ssul-nliu diminuarea acestui fenomen negativ tricoturile
I
tialainenUilui de tinisarc umidotermica sau de termofixare |2I |.
1 IS

a)
2

1.

b)

Fig. 4.32. Rularea inaiginilortricotului glat

Fenomenul dc
rulare a margin!lor esic
intalnit la tricotul glal si
se rnanifesta aslfd
marginile de sus si do
jos se ruleaza dinspiv
partea de spate spiv
partea de fata a tricotului (fig. 4.32a), iai
marginile laterale invers
spre partea de spate
(fig. 4.32b).
Rasucirea marginilor tricotului giat
este rnai puternica in
cazul unor desimi rnari.
Prezenta marginilor rasucite determina dificultati in procesul de
confeclionare, caz in
care este socotita un
neajuns.
In ultimul timp
rasucirea marginilor trieotului glat a fost valorificata la realizarea
unor elemente decorative ale produselor;
prin rularea marginii
este Impiedicata desirarea ochiurilor din ultinuil i and, dcsi sunl
ai uncate Tn gol.

/ .*..?. I'roi>rie1aii ale tricolwilor patent

.
( 'ulcnlul defotmatiei la tractiune in Imigime pentru tricotul patent se
liuv cu lelatia slabilita in cazul legaturii glat, ipotezele fund similarc.
Hrla\ia de calcul a inaltimii maxime a ochiurilor (4.95), puiie in
ovidenla ca alungirea in lungime a tricotului patent nu depinde de
ln(unea raportului legaturii., (nu este prezent b) [13], [21 ].

Fig- 4.33. Desen pentru calculul almigirii in latime a tricotului patent

In cazul in care se aplica for|e de tractiune in dnectia
itin<Jnrilor de ochiuri, conform desenului din figura 4 33 lungimea
Inului din ochiul patent, in noile condifii de dispunere, devine:
1(1 ' Sf)

lj.2

I l2-3 + l^ < Us

ls-6

(4.

125)

mule.
11-2 ' 13-4 * Is-6 ''- Ama/2
iai
IT.3 -t- 14..5 n/2-di
Dacii se considera grosimea tricotului in stare intinsa, ^ 4J\i
il, 3j. In aceste conditit, relatia (4.125) devme
l(rSj) -=-Amia'2-37cf
(4.126)
Kdalia de calcul a pasului maxim a! ochiurilor in cazul legalurii
palenl 1 : 1 este:
AmM 2[l(l > S j - S x ' f ]
(4.127)
Dcoarece in structura tricolurilor patent de alte rapoarte decat I 1
cxisia si ochiuri glal, se noteaza eu /!,, distanta dinlre doua siruri de
oclmiii vecine, indiferent de aspectul lor i pe baza tnetodologid
u.cnciale de calcul se obline
/! /// i V -3n-J

(4.I2.S)
117

Relatia de caicul a deformatiei relative in latime se stabileste pornind

de la dimensiunile raportuilui, in stare mtinsa si in stare libera.

s, =

r.

-100

HP u-inaix'.a depeiulcnta valorii delbrmatiei generale de la|imea

Itiporlului legaturii paleni. Astfel, tricoturile patenl de raporl 1 : 1
(/ J) an clclbrmalii generale tnaxirne.

(4.129)

unde

bRf=b -Amax este latimea raportului in stare mtinsa,

bR -latimea initiala, in stare libera, calculata cu relatia (4.67),
Dupa efectuarea inlocuirilor, rezulta.
r

0 /

(4.130)

Analiza relatiei permite consemnarea urmatoarelor aspecte:

- valorile mari ale deformatiei relative sunt specifice tricoturilor de rapoarte mici, (cea mai mare vaioare este in cazul b^2),
- cu cat numarul elementelor glat este mai mare, cu at.li
valorile deformatiilor relative vor fi mai mici, apropiindu-se de ccle
ale tricotului giat, datorita diminuarii influentei buclei de platina
patent;
- pentru tricoturile patent de raport amestecat este necesar sii
se calculeze deformatia relativa ca medie ponderata a valorilor
partiale, cu latimile corespunzatoare, stabilite pe fiecare subraport.
Deformatia generala relativa a tricoturilor patent se poate calcula
daca se exprima suprafata unui raport in stare de solicitare simultana
dupa cele doua directii principale, Smax i in stare libera, S [21].
Pentru a exprima Smax se face analogic intre dispunerea elementelor
structurii patent cu cea a elementelor glat, solicitate simultan pe cele
doua directii, (rel. 4.103), de unde rezulta:

Pornind de la relatiile generale de calcul ale fortelor de rupci c

in lungime s.i latime (3.34) s.i respectiv (3 35), prin particularizaica
iitnnarului de elemente care participa la efort pe o latime a epruvetci
ilr 50 mm s,i neglijand unghiurile a, se poate scrie:
Pj. = 2(D'0 + D"JPf
(4,133)
P, = Dv-pf
; -..;.
(4.134)
,' 1!.'
Avand in vedere relatiile (4.69), expresia (4.133) devine:
J>L = 2~.Do.pf

v.^m'

'

Relatia de calcul a deformatiei generale relative pentru tricoturile

patent este

S.

_^(l^r)-jf-^-^A(h-_
H- A(h

/)
I IS

(4.132)

?:

Rcla|ia pune In evidenta influenta raportului legaturii patent asupra

ic/istenfei la tractiune in lungime. Tricoturile patent de raport 1:1
mule b----2, realizate cu desimi pe orizontala mari, vor avea cele mai
mari rezistente la tractiune.
Pentru tricoturile patent de raport amestecat, rezislenta sc
calculeaza ca medie ponderata a valorilor partiale cu lajimile
subrapoartelor.
Pentru proiectare (alegerea valorilor optime ale raportului legaturii
s.i coeficientului desimilor), unele informatii le ofera compararea
rc/istentelor la tractiune Astfel, pentm tricoturi patent reali/.ate din
aeelasi fir, i cu aceeai vaioare a coeficientului desimilor, tapoitul
for^elcr este:

(4.135)

.,,,.,.

P ^ ^ 2 - b -C ''*:' -':f''

P,
b-l ' '

'"*-'''' (4.136)

Reprc/.entarea grafica a relatiei pentru diferitc valori ale

latimii raportului patent, b pune in evidenta influenta intcnsa asupra
raportului Ibrtelor daca b<5 i mai redusa pentru valori / 5 \21 j

3^_De^irabiiitatea_accidentate a tricoturilor patent este mai redusa

decat cea a tricotului glat, datorita pozitiei spajiale a buclelor dr
platina, respectiv a unghiurilor rnai mari de mfasurare. In direc(ia
sirurilor de ochiuri, desirarea are loc numai ?n sensul invers celui do
tricotare, in zona buclelor de platina patent, punctele de legarc
nemaifiind simetrice.
4. Rularea marginilor. TVicoturile patent de rapoarte regulate, nu
prezinta marginile rasucite si aceasta datorita echilibrului forteloi
elastice fnmagazinate in irurile de ochiuri cu aspecte diferite, egalc
ca numar, pe ce!e doua parti.
La tricoturile de rapoarte Deregulate mari (ex. 4:1;5:1) marginile
laterale se ruleaza spre partea cu numar mai redus de siruri de
ochiuri [21], [42].
4.3.3 Proprietati ale tricoturilor lines

5. I KICOTIIR1 DIN BATATUKA (HI LEGATDKI

DERIVATE
S.I. S I met lira tricoturilor cu legsituri derivate
l.cy,utm ilc derivate rczn/ta Jin combinarea a dona Ic^
/r Ihr.-ti </c (.nvlii.fi Jcl, aM/i'l incut intre sun In dreplnl ocluniilor
mii'i It'^iiiiiri \(i .se dixpitna ochinrilc ceh'ilalte Icgatnri.
in ca/ul liicoturilor din batatura, un rand complet de ocliiuri
til K'lJ.i'iUuii derivate se realizeaza in doua etape (fiecarc Icgiikna
i uiisiiliieiU;") la cate un sector de tricotare), astfel ca intre ochiuiile
It'fi.niniiloi apare un decalaj pe verticals, apreciat la juniatate din
lnitl|iineii ochiurilor.

AJusginleJa_Jntindere si forteie de tractiune ale tricoturilor

lines se calculeaza cu relatiile stabilite pentru tricotul glat, deoarece
exista similitudinii mtre dispunerea elementelor celor doua structuri
in conditii de solicitare unidirectionala si bidirectionala.
Tricoturile lines se caracterizeaza printr-o capacitate de mtindere in
lungime i latirne considerabila i aceasta datorita pe de o parie
dispunerii elementelor structurii in stare libera, iar pe de alta parte,
posibiltatii de migrare a firului in directia de evolutie.
Dejirabilitatea tricoturilor lines este comparabila cu cea a
tricotului glat si se manifests atat in sens invers, cat si Tn sensul de
tricotare.
La tricoturile lines 1:1 nu este prezenta tendinja_de_rulare a
marginilor, tensiunile interne din elementele ochiurilor Hind
echilibrate prin fnclinarea in sensuri opuse a corpurilor ochiurilor

I ,egaturile care se combina fiind de acela^i fel, respect and

i|flim|ia data, re/ulta urmatoarele posibilitati de combinare
yjiii cu ^lai^ cu format ea legaturii glat derivat (fig 5 la);
/'(//</// cu ffctictit, ceea ce conduce la legatura piiteul (It-rival
( l i p *> I I ) ) ;
Inn s cn ////t'.v, caz in care se definete legatura lines dt-rivat

( I IK s i c )
h

"cr
er~~~cr
1

3
a)

c)

~b'

J^r^-X

c5

V^-rs
11-
,
7
:v
4'

1 2 3 4
b)

120

121

1r
' h
' - rl

(3
3
c)

ij.. 5.1 Legaturi derivate

'.. rf
S

Pentru obtinerea acestor structuri, trebuie sa fie Tndeplinile

conditiile de realizare a legaturilor de baza (numar de fonturi), cat si
sa existe posibilitatea actionarii independente a acelor.

1. Daca in cazui legaturii patent derivat, acele celor doua fonturi mi

sunt plasate intercalat, ci unul in dreptul celuilalt, legatura derivaUl
care se formeaza este denumita interior (fig. 5.2a)
2. Deoarece legatura glat presupune fie ochiuri cu aspect fata, fie cu
aspect
spate, rezulta si posibilitatea combinarii acestor doua
legaturi., caz Tn care se definete legatura tubular (fig. 5.2b);
denumirea provine de la forma tubulara posibila de obtinut cu astfel
de evolutii. Legatura tubular respecta definitia data legaturilor
derivate i se poate realiza pe masini cu doua fonturi cu acele Tn
pozitie intercalate (patent) sau Tn pozitie interloc. In schimb, datorita
evolutiilor independente, pentru a da consistenta structurii este
necesara prezenta altor elemente de structura, care sa faca legatura
Tntre cele doua straturi. Astfel, legatura tubular sta la baza obtinerii
tricoturilor tridimensionale de tip stratificat.
1' 2'

3' 41

1'

5.1.1. ('aracteristici dc structure* ale tricatului glat Jerival

\a glat derivat rezulta din combinarea a doua legaturi
M.lni (dc Hcela^i aspect), astfel meat Tntre ochiurile unei legaturi se
tlispun ochiurile celeilalte legaturi
hi li).-,vii<i 5 3 a-b se prezinta structura glat derivat, partea de fata ()
It-y.fitura constituenta formeaza ochiuri. in irurile pare, iar cealalta, Tn
r ^ i i u i i l e inipare i ca urmare buclele de platina unesc ochiurile din
ijiiuu nealaturate.
In s i i u c i u i a se identifica ochiuri normale, dar cu bucla de platina
ina|oiala., denumite ochiuri glat derivat.
Iwolutia se repeta pe orizontala dupa doua iruri de ochiuri,
mi pc verticals, dupa un rand complet, deci raportul legaturii este

h .'. /i /

2' 3' 4'

1234

a
1

3
a)

b)
Fig.5.2. Legatura interloc ?i legatura tubular

Reprezentarea legaturilor derivate, priii sccliunea randurilor

dc ochiuri se poate face desfiisurat, ca 111 ligurilc de niai sus, sau
Mipiapu.se ambele legaturi i n l i - u n rand.

I.'.'

b)
. 5,3. Structura glat derivat
Asa cum re/ulta 'ji din icpre/entarile din ligura S3, intre
i n h i m i l c legaturilor, realizate Tn elape dilerite, apare un decalaj pe
\ t i n ;ila. ccca ce este specific legaturilor derivate Pentru a punc in
i \ n l r i t ( . i arcs! Iticru, Tn repic/.enlarca prin senine convenlioiuilc un
IK In c:,ic ilispus pc inal(imc;i a doua spatii

L23

5.1.2. Caracteristici de structura ale tricoturitor patent

derivat i interloc
Legaturile patent derivat se formeaza pnn combinarea a dona
legaturi patent, Tn condifiile respectarii definitiei iegaturilor derivale
In figura 5. Ib s-a prezentat o iegatura patent derivat, rezultata din combinarea a doua legaturi patent 1:1, dupa cum urmea/.fi
o Iegatura patent, "a ", forrneaza ochiuri In alternanta fata - spate in
sjrurile impare (/-/', 3-3'), cealalta Iegatura, "b", in aceea.si
alternanta, dar m sirurile pare (2-2 ', 4-4').
TricoturiJe patent derivat se prezinta intr-o gama largfi,
datorita raportuiui legaturiJor patent constituente, precurn si
modului de lucru ai acelor. AstfeJ, in figura 5.4 a -c se ilustrea/ii
aceasta prin prezentarea variantelor de lucru a acelor in cazul
legaturii patent derivat 2:2, cu raportuS b =8, h i . In primul caz (fig
5.3a), acele celor doua fonturi lucreaza In raportul 4:3, la a doua
variant!, in raportul 4:2 (fig. 5.3b), iar la a treia variants, 4:1 (fig
5 3c) Aceste diferente sunt greu sesizabile In tricot In stare libera.

l i ' i i u nv.ultii din combmaiea a doua legaturi patent care

|liili/i'ii/ii iillemaliv ocliiuri fata - spate s,i rcspecliv, spate - la|a,
MI limn iik- ciiioi axe eoincid. Trieotul interloe prezinta pe eele doua
|irti|i i i u i u a i oehiuii cu aspect fata, ^iiurile de ochiuri fund plasatc
in spate , cliiar la intinderea tricotului in latime nu sunl
' ;.iunile de oeliiuri de cclalall aspect
l.i-gatura intcrloc, ea ^i legaturile patent, care se combina,
!i de riipoil icgulat, nercgulat sau amestecat In afaia de
. m;ii exist a si posibilitatea sa nu lucreze toate acele eeloi
i i n l u i i , ea/. in caie se delineate Iegatura interloe cu .>/>//// ///>,v<V
ilinifl
( I n l c i l i t c . ni ace (rase)
In ligurile 5 2a i 5.5 este reprezentat un tricot interloe 1 I
Nil in t i n a se deosebejjte de cea a tricotului patent derivat 1 1 pi in
j M i / i | i n H-laliva a acelor, respectiv a sjiurilor de ochiuri Astlel,
i l n i i i i i i . i siluani acelor eelor doua fonturi unele In dreptul celoilalte,
nm-lf Miurilor de ochiuri fata - spate, realizate de cele doua legaturi,
VIM i (iincide Totodata, Tntre ochiurile Iegaturilor patent se creaza
un tin .ilaj (apreciat la jurnatate din inaltimea ochiurilor), ea urmare
ti i c i i l i / a n i unui rand cotnplet In doua etape. Toate ochiurile din
u i a sunt ochiuri inlerloc, definite atat de pozitia buclei de
i. r;ii :ji de |)articularitatile de dispunere - realizare a acestora
2'

c) s^ --1
Fig, 5.4.Variante de legaturi patent derivat 2:2
I^egalurn intcrloc se constiluie Inli-un eaz pailicular <il
legadirii patent derivat, cand acele celor doua fonturi sunl plasalc
iiniil ui dreptul celuilalt (pozijie specifica inlerloc). A.^adar, leg&tUTfl
I ?A

b)
5.5. Repiezeutaica structuni interloe 1:1
123

Raportui legaturii interloc 1:1 este format dintr-un ochi cu aspeci

fata, celalalt cu aspect spate, realizate de fiecare legalur;1
constituents, b -2, h- 1,
Pentru reprezentarea structurala a tricoturilor interloc exislfi
diferite modalitati, unele la care se respecta pozitia ochiurilor, cu
ilustrarea decalajului pe verticals (fig. 5 5.a), a coincident^ axeloi
sjnirilor de ochiuri i altele, care sugereaza dirnensiunea transversal;!
a tricotului, cu dispunerea corpurilor ochiurilor fata si spate ?n doua
plane paralele (fig. 5.5.b). Datorita suprapunerii axelor verticale,
pentru a evidentia evolutia firelor s-a recurs i la varianta de
reprezentare rnarita a ochiurilor de pe partea de fata si mics.orata a
celor de pe partea de spate
In figura 5.6 este reprezentat un tricot interloc de raport 2:2,
caz rn care se combina o legatura patent care formeaza doua iruri
de ochiuri cu aspect fata, urmate de doua iruri de ochiuri cu aspeci
spate, cu o alta legatura patent, care formeaza invers, doua siruri de
ochiuri cu aspect spate urmate de doua siruri de ochiuri cu aspect
fata Raportui legaturii este format din 8 ochiuri, b =4, h^I.

In l'it!,uia 5 . 7 este reprc/entata o structura interloc I I c u

||HIII lipMi l> 6 In limp cc pe fonlura spate lucreaza loatc acele,
|l> l i i n h i i a liili'i, acele Uicrea/a in raportul 4:2; ca urinate in acea
u ;,.uuii lipsa, sc vor reali/a ochiuri numai pe acele uneia din
. ru I'oiniarea ochiurilor glat derivat.

2'

3'

4'

5'

6'

Fig.5.7. Legatura interloc cu iruri lipsa

Siructurilc interloc cu sjruri lipsa stau la baza oblineni

U'loi plise, intr-un mod asemanator cu eel prezentat In cadnil
patent de laport arnestecat.
' / v ( 'aructerislici de structura ale tricotului lines derivat
Btructurile lines derivat rezulta din combinarea a doua
lines astfel meat intre sirurile unei legaturi, sa se dispuna
de ochiuri ale celeilalte legaturi, (fig.S.lc i fig. 5 8 )

IV

>hAii t
2

'i n
u

a)

Fig. 5,6. Structura interloc 2 2

Din i eprezentarea structurii rezulta ca pe langa ochiuri interloc,

identifica si ochiuri glat.
120

2
3
4
|<i|.. S.H. Stnicluia lines derivat
127

0
X tXc

x ni

1 23

:*SA