Cuprins

Manualul utilizatorului
Introducere
Cuvant inainte
Puncte de referinta ale programulelor ETABS
Organizarea manualului
Suport:
Suport on-line
Suport tehnic prin telefon,fax,e-mail:
Telefon
Fax
E-mail
Ajuta-ne sa-ti oferim suport tehnic

1
2
3
4
4
5
5
6
6
7

1.Interfata grafica a utilizatorului

Caracteristici (Features)

1-1

Fereastra principala(Main Window)

Bara de titlu principala(Main title Bar)
Bara de meniu(Menu Bar)

1-1
1-2
1-2

Bara de instrumente si butoane(Toolbars & Buttons)

Fereastrele de afisare(Display Windows)
Bara de titlu afisata(Display Title Bar)
Bara de status(Status Bar)
Coordonatele pozitiei cursorului aferent mouse-ului
Optiunile Desenarii Vederii de Plan si Sarcinii
(Caracteristica etajelor similare)
Unitati curente
Vedere de ansamblu
Utilizarea mouse-ului
Lansarea unui model
Cele doua metode
Blocarea si Deblocarea unui model
Caracteristici Undo (anulare)
Sfaturi pentru a utilizarea interfetei grafice a utilizatorului

1-3
1-3
1-4
1-4
1-5
1-6
1-6
1-7
1-9
1-10
1-11
1-12
1-13
1-14

2.Studiul unui model

Conceptul obiectelor
Modelul Analizei

2-2
2-4

3.Sfaturi de modelare
Procesul de modelare
Sfaturi de modelare

3-1
3-5

4.Meniu Fisier
Generalitati
Comanda Model Nou (New Model)
Initializarea unui Model Nou
Crearea fisierelor de tip .edb pentru initializarea modelelor
Formularul Building Plan Grid System and Story Definition
(Construirea unui Sistem de Grila a Planului Si Definitiei Etajului)

4-1
4-1
4-2
4-3
4-4

Dimensiunile (Planului) Grilei-Definirea Sistemului Grilei

4-4
Dimensiuniile Etajului-Definirea Datelor Etajului
4-5
Adaugarea Obiectelor de Structurale
4-5
Butonul Steel Deck(platforma de otel)
Formularul Sistemului Nivelului de otel
4-8
Butonul Staggered Truss
Formularul Sistemului Stagger Truss(Legatura Alternanta)
4-10
Butonul Flat Slab-Formularul Flat Slab (Placa Plata)
4-12
Butonul Flat Slab With Perimeter Beams-Formularul Flat Slab With Perimeter Beams
(Placi Plate cu Grinzi de Perimetru)
4-14
Butonul Waffle Slab-Formaularul Waffle Slab
4-17
Butonul Two-Way sau Ribbed Slab Formularul Ribbed Slab(placa nervurata)
4-21
Butonul Grid Only(doar grila)
4-24
Comanda deschidere
4-24
Fisierele de rezerva
4-25
Comenzile Save (Salvare) si Save As (salvare ca)
4-25
Daca un fisier devine corupt
4-26
Comanda Import
Comada Export
Fisiere de export pentru utilizarea programelor CSI
Exportul fisierelor pentru utilizarea in AUTOCAD
Exportarea fisierelor pentru utilizarea in ACCES
Exportarea fisierelor intr-un Meta Fisier Sporit
Exportarea fisierelor intr-un fisier de pas CIS/2
Exportarea fisierelor intr-un fisier de detaliere Neutru de otel

4-27
4-28
4-28
4-29
4-31
4-31
4-31
4-32

Comanda Create Video (creare video)

Comanda Time History Animation (Animatia Istoriei Timpului)
Comanda Cyclic Animation (animatie ciclica)

4-32
4-32
4-33

Comanda Print Setup (setarea de printare)

Comanda Print Preview for Graphics (vizualizarea anterioara printarii)
Comanda Print Graphics (Grafice de printat)

4-33
4-34
4-34

Comanda Print Tables (printare tabele)

4-35
Comanda Input (de introducere)
4-35
Comanda Analysis Output (iesire analiza)
4-36
Comenzile Design Tables (Design Tabele)
4-36
Comanda User Comments and Session Log
(Comentariile Utilizatorului si Registru Fisiere)
4-36
Optiunea Last Analysis Run Log (Registrul de Rulare a Ultimei Analize)
4-37
Comanda Display Input/Output Text Files (Afisarea Fisierelor Text de Intare/Iesire) 4-37
Comanda Delete Analysis Files Command (Stergerea Fisierelor de Analiza)
4-37
Comanda Exit(iesire)
4-38
5.Meniu Editare(EDIT MENU)
Generalitati
5-1
Comenzile anulare(UNDO) si refacere(REDO)
5-1
Taiere(Cut),copiere(Copy) si lipire(Paste)
5-2
Utilizarea extinderii(Spreadsheet) pentru creare sau modificare a proprietatilor
sectiunii si geometrie a modelului
5-3
Obiecte punct
5-3
Obiecte linie
5-4
Obiecte zona
5-6
Comanda de stergere(Delete)
5-8
Comanda Add To Model from Template(adaugarea uni model din sablon)
5-8
Comanda Add to Model from Template(adaugare model din sablon) > Add 2D Frame
( adaugare cadru bidimensional)
5-9
Comanda Add to Model from Template(adaugare model din sablon) > Add 3D Frame
( adaugare cadru tridimensional)
5-9
Comanda de reproducere(Replicate)
5-10
Eticheta lineara(Linear tab)
5-12
Eticheta radiala(Radial Tab)
5-12
Eticheta in oglinda(Mirror Tab)
5-13
Eticheta a materialului(Story Tab)
5-14
Stergerea casutei de verificare(Delete Original Check Box)
5-15
Editarea comenzii grilei de date(Edit Grid Data Command)
5-15

Editarea grilei de date(Edit Grid Data)>>Comanda editare carteziana/cilindrica(Edit

Cartesian/Cylindrical)
Comanda sistem(System)
5-16
Butonul de adaugare a unui sistem nou(Add New System)
5-16
Butonul de editare a grilei(Edit Grid)
5-16
Butonul etichetei de grila(Grid Label)
5-19
Butonul de modificare/afisare a sistemului(Modify/Show System)
5-20
Butonul de stergere a sistemului(Delete system)
5-19
Comanda editarea grilei de date(Edit Grid Data)> editare generala a sistemului(Edit
General System)
5-20
Butonul de adaugare a unui sistem nou(Add New System)
5-20
Butonul de adaugare a unei copii sistemului(Add Copy to System)
5-22
Butonul de modificare/afisare a sistemului(Modify/Show System)
5-22
Butonul de stergere a sistemului(Delete system)
5-24
Comanda Editarea grilei de date(Edit Grid Data)> Generalizare a sistemului(Convert
System to General)
5-24
Comanda Editarea grilei de date(Edit Grid Data)>Puncte de lipit la liniile grilei(Glue
Points to Grid Lines)
5-24
Comanda editare date material(Edit Story Data)
Editare date material(Edit Story Data)>>Comanda editare(Edit)
Comanda Edit Story Data> Insert Story
Comanda Edit Story Data> Delete Story

5-24
5-25
5-26
5-27

Comenzile planurilor de referinta(Edit Reference Planes) si editarea liniilor de

referinta(Edit Reference Lines)
5-27
Comanda de imbinare a punctelor(Merging Points)

5-28

Comanda aliniere a punctelor/liniilor/marginiilor(Align Points/Lines/Edges) 5-29

Formularul alinierii punctelor/liniilor/Marginiilor
5-31
Optiuni de aliniere-Obiecte Selectate
5-31
Alinierea cu coordinate X,Y sau Z
5-32
Alinierea cu linii de grila X sau Y
5-33
Ordonarea sau extinderea liniilor selectate
5-34
Alinierea punctelor la
5-37
Alinierea tolerantei
5-37
Comanda de mutare a punctelor/liniilor /domeniilor(Move Points/Lines/Areas) 5-38
Mutarea obiectelor in directia Z
5-39
Comanda Extindere/Reducere a zonelor(Expand/Shrink Areas)

5-40

Comanda imbinare a domeniilor(Merge Areas)

Comanda angrenare a domeniilor(Mesh Areas)
Comanda divizarii marginilor domeniilor(Split Area Edges)
Comanda unirii liniilor(Join Lines)
Comanda divizare linii(Divide Lines)
Comanda impingere punct la linie(Extrude Point to Lines) si
Comanda impingere punct la domenii(Extrude Lines to Areas)
Impingere lineara
Impingere radiala
Comanda auto redenumire(Auto Relabel All)
Caracteristica Nudge

5-42
5-43
5-44
5-44
5-46
5-48
5-50
5-50
5-51
5-51

VOL II 6)Meniul View

General
Comanda stabilire vizualizare 3D(Set 3D)
Forma comenzii vizualizare 3D
Ajustarea comenzii vizualizare 3D

6-1
6-1
6-4
6-5

Comanda stabilire vizualizare sectiune(Set Plan View)

Comanda stabilire vizualizare profil(Set Elevation View)

6-5
6-6

Butonul Perspective Toggle

Perspective Toggle in Plan View
Perspective Toggle in Elevation View
Perspective Toggle in three-dimensional View

6-8
6-8
6-8
6-9

Comanda setare vedere limite cladire(Set building View Limits)6-9

Comanda Optiune de setare vedere cladire (Set building View Options)6-10
Expunere prin culori ale
6-11
Efectelor Speciale
6-12
Obiect prenzet in expunere
6-13
Optiuni de expunere a obiectului
6-16
Piloni si bolte
6-17
Visibila in expunere
6-18
Puncte ale cadrelor speciale
6-20

6-22
Alte puncte speciale
Comenzi marire/micsorare(Zoom)
Marire/Micsorare banda (Rubber Band Zoom)
Refacere expunere completa(Restore Full View)
Marire/micsorare precedenta(Previous Zomm)
Marire un pas(Zoom in One Step)
Micsorare un pas(Zoom out One Step)

6-23
6-24
6-24
6-25
6-25
6-25

Caracteristici Pan

6-26

Comenzi masurare
6-26
Comanda schimbare axe ale locatiilor(Change axes of location)
6-27
Comenzi afisare doar selectie si afisare completa
(Show Selection Only and Show All)
6-28
Comenzi salvare si afisare(Save Custom View and Show Custom View)6-28
Comenzi de actualizare fereastra si acualizare expunere(Refresh Window and Refresh
View)
6-28
Afisare interpretare expunere(Show Rendered View)
6-29
7)Meniul de definire(Define Menu)
General

7-1

Comanda proprietati materiale(Material Properties)

Forma datelor proprietati materiale(Material Property Data)

7-1
7-2

Comanda sectiuni cadre(Frame Sections)

7-6
Importare sectiuni dintr-o baza de date
7-7
Proprietatile adaugarii sectiune de cadru definite de utilizator
7-8
Proprietatile sectiunii grinzii de otel
7-11
Adaugare proprietati sectiune cadru utilizand designer sectiuni
7-12
Sectiuni non-prismatice
7-13
Butonul definitiei sectiunii non-prismatice
7-16
Sectiuni de lansare si finalizare
7-17
Lungimi si tipuri de segment
7-17
Variatie de proprietati
7-18
Efecte si incheiere compensari alaturi de lungimea elementelor de cadru7-19

Sectiunea armari de cadru de beton

Proprietati
7-19
Informatiile armarii pentru coloane
7-20
Informatiile armarii pentru grinzi
7-22
Comanda si forma sectiunior zid/placa/platforma(Wall/Slab/Deck Sections)7-23
Forma sectiunilor zid/placa
7-23
Forma seciutunilor platforma
7-25
Comanda proprietati ale conexiunii(Link Properties)
7-28
Comanda proprietati articulatie non-lineara cadru
(Frame Nonlinear Hinge Properties)
7-29
Comanda grupuri(Groups)
7-29
Comanda taieri sectiune(Section Cuts)
7-30
Forma taieri sectiune
7-30
Comanda functii de indicare spectru(Response Spectrum Functions) 7-32
Adaugare indicare spectru din Forma fisier
(Add Response Spectrum from File Form)
7-32
Functii de indicare spectru definite de utilizator
(User Defined Reponse Spectrum)
7-34
Functii de indicare spectru specifice codului
(Code-Specific Response Spectrum)
7-35
1994 Parametri UBC pentru functia spectrului de raspuns
7-36
1997 Parametri UBC pentru functia spectrului de raspuns
7-37
1996 Parametri BOCA pentru functia spectrului de raspuns
7-37
1995 Parametri NBCC pentru functia spectrului de raspuns
7-38
Parametri IBC2000 pentru functia spectrului de raspuns
7-38
1997 Parametri NEHRP pentru functia spectrului de raspuns
7-39
1998 Parametri Eurocode 8 pentru functia spectrului de raspuns
7-39
1992 Parametri NZS 4203 pentru functia spectrului de raspuns
7-39
Functiile de modificare/stergere incadrare spectru
7-40
Comanda functiile istorie timp(Time History Functions)

7-40

Butonul adaugare functii din fisier(Add Functions from File)

Functia adaugare utilizator(Add User)
Functii adaugare(sablon)-Sinus,Cosinus,Plan inclinat,Dinti
Triunghi(Sine,Cosine,Ramp,Sawtooth and Triangle)
Parametri sablonului functiei sinus in timp
Parametri sablonului functiei cosinus in timp
Parametri sablonului functiei plan inclinat in timp
Parametri sablonului functiei dinti de ferastru in timp
Parametri sablonului functiei triunghi in timp
Functia periodica adaugare utilizator(Add User)

de

7-41
7-43
ferastru si
7-44
7-45
7-46
7-46
7-47
7-48
7-48

Comanda procese sarcina statica(Static Load Cases)

7-49
Definirea formei process sarcina statica(Define Static Load Case Form)
7-52
Modificarea unui process sarcina statica existent(Modify an Existing Static Load
Case)
7-52
Stergerea unui process sarcina statica existent
(Modify an Existing Static Load Case)
7-53
Comanda procese indicare spectru(Response Spectrum Cases)
7-53
Forma date procese indicare spectru(Response Spectrum Case Data Form) 7-53
Nume proces spectru(Spectrum Case Name)
7-54
Amortizare structurala si a functiei(Structural and Function Damping)
7-54
Combinatie modala(Modal Combination)
7-55
Combinatie directionala(Directional Combination)
7-57
Spectru de indicare intrare(Input Response Spectra)
7-58
Unghi stimuluat(Excitation Angle)
7-59
Comanda procese istorie timp(Time History Cases)
Forma datelor despre procese istorie timp(Time History Case Data)
Nume proces istorie
Optiune
Informatii incarcare(Load Assignments)
Comanda combinatii incarcare(Load Combinations)
Comanda sursa concentrata(Mass Source)

7-59
7-59
7-60
7-60
7-63
7-66
7-67

8.Meniul Desenare(Draw Menu)

Comanda selectare obiecte(Select Objects)
8-1
Caracteristica etajelor similare(The similar Stories)
8-2
Comanda refacere obiect(Reshape Object)
8-3
Refacerea obiectelor de domeniu(Reshaping Area Objects)
8-4
Refacerea obiectelor de linie(Reshpaing Line Objects)
8-5
Refacerea linii de dimensiune(Reshaping Dimension Lines)
8-6
Refacerea obiectelor de punct(Reshaping Point Objects)
8-6
Mutarea/Refacerea obiectelor in directia Z(Moving/Reshaping Objects in the Z
Direction)
8-7
Comanda de desen a obiectelor de punct(Draw Point Objects)
8-7
Comanda de desen a obiectelor de linie(Draw Line Objects)
8-8
Comanda de desen a obiectelor de domeniu(Draw Area Objects)
8-12
Comanda de desen a definitiei profilului dezvoltat(Draw Developed Elevation
Definition)
8-12
Comanda de de desen a liniei de dimensiune(Draw Dimension Line)
8-16
Comanda de desen a punctului de referinta(Draw Reference Point)
8-20
Comanda grabeste(Snap To)
8-21
8-21
9.Meniul Selectare(Select Menu)
General
9-1
Principalele metode de selectare a obiectelor
9-1
Metodele meniului de selectare a obiectelor
9-4
Deselectarea obiectelor
9-6
Obtinerea selectiei anterioare(Get Previous Selection)
9-7
Stergrea selectiei anterioare(Clear Previous Selection)
9-7
10.Meniul de stabilire(Assign Menu)
General
Comanda de stabilire legatura/punct(Assign Joint/Point)
Comanda Join/Point>>Comanda pentru diafragma rigida(Rigid Diaphragm)
Comanda Joint/Point>>Comanda zona de panou(Panel Zone)

10-1
10-1
10-2
10-3

Proprietati
Conexiunea
Axe locale
Optiuni
Comanda Joint/Point>Comanda de restrictii(support)(Restraints(supports)
Comanda Joint/Point>> Comanda actionare punct(Point Springs)
Actiuni cuplate(Coupled Springs)

10-4
10-6
10-7
10-8
10-9
10-10
10-11
10-12
Comenzi Cadru/Linie(Frame/Line)
10-13
Comanda Frame/Line > Comanda sectiune cadru(Frame Section)
10-15
Comanda
Frame/Line>Comanda
incastrare
cadru
decuplat/partial(Frame
Release/Partial Fixity)
10-16
Decuplare instabila(Instable End Release)
10-17
Comanda Frame/Line>Comanda sfarsit(lungime) decalari(End(Length) Offsets)
Sfarsit(lungime) decalari
10-17
Calcul automat sfarsit lungimi decalari(Automatically Calculated End Offset
Lengths)
10-18
Factor zona rigida(Rigid Zone)
10-18
Comanda Frame/Line>>Comanda inserare punct(Insertion Point)
10-19
Comanda Frame/Line>>Comanda pozitii de iesire a cadrulu
10-20
i(Frame Output Stations)
10-23
Comanda Frame/Line>>Comanda axe locale(Local Axes)
10-24
Comanda Frame/Line>>Comanda proprietati de modificare a cadrului(Frame
Property Modifiers)
10-26
Comanda Frame/Line>>Comanda tipul de linie a cadrului(Frame Line Type) 10-27
Comanda Frame/Line>>Comanda proprietati conexiune(Link Properties)
10-27
Comanda Frame/Line>>Comanda articulatii nonliniare a cadrului(Frame NonLinear
Hinges)
10-27
Comanda Frame/Line>>Comanda denumire pilon(Pier Label)
10-28
Comanda Frame/Line>>Comanda denumire bolta(Spandrel Label)
10-29
Comanda Frame/Line>>Comanda articulatii linie(Line Springs)
10-30
Comanda Frame/Line>>Comanda concentrare linii aditionale
10-32
(Additional Line Mass)
10-33
Comanda Frame/Line>>Comanda subimpartire automata a cadrului(Automatic
Frame Subdivide)
10-34
Comanda Frame/Line>>Comanda utilizare linie pentru angrenarea etaj(Use Line for
Floor Meshing)
10-35

Comenzi Invelis/Arie(Shell/Area)
Comanda Shell/Area>>Comanda sectiune Zid/Placa/Platforma
(Wall/Slab/Deck Section)
Comanda Frame/Line>>Comanda deschideri(Openings Command)
Comanda Frame/Line>>Comanda diafragma rigida(Rigid Diaphragm)
Comanda Frame/Line>>Comanda axe locale(Local Axes)
Comanda Frame/Line>>Comanda modificatori invelis de rigiditate
(Shell Stiffness Modifiers)
Comanda Frame/Line>>Comanda denumire pilon(Pier Label)
Comanda Frame/Line>>Comanda denumire bolta(Spandrel Label)
Comanda Frame/Line>>Comanda articulatii zona(Area Springs)
Comanda Frame/Line>>Comanda concentrare linii aditionale
(Additional Area Mass)

10-36
10-36
10-37
10-37
10-39
10-39
10-40
10-41
10-41
10-44

Comenzi de incarcare(Load)
10-44
Sarcina legatura/punct(Joint/Point)>>Comanda effort(Force)
10-44
Sarcina legatura/punct(Joint/Point)>>Comanda deplasare fundatie
(Ground Dsiplacement)
10-46
Sarcina legatura/punct(Joint/Point)>>Comanda temperatura(Temperature)
10-48
Sarcina cadru/linie(Frame/Line)>>Comanda punct(Point)
10-49
Sarcina cadru/linie(Frame/Line)>> Comanda distributie(Distributed)
10-51
Sarcina cadru/linie(Frame/Line)>> Comanda temperatura(Temperature)
10-55
Sarcina invelis/zona(Shell/Area)>>Comanda omogenizare(Uniform)
10-58
Sarcina invelis/zona(Shell/Area)>>Comanda temperatura(Temperature)
10-60
Sarcina invelis/zona(Shell/Area)>>Coeficientul presiunea vantului(Wind Pressure)10-62
Comanda nume grup(Group names)
Comanda stergere afisare a stabilirilor(Clear Display of Assigns)
Copiere stabiliri(Copy assigns)
Lipire sabiliri(Paste assigns)
11.Meniu analiza(Analyze Menu)
Comanda setare optiuni de analiza(Set Analysis Options)
Construire grade active ale libertatii
Butonul de setare a parametrilor dinamici(Set Dynamic Parameters)
Butonul de setare a parametrilor P-Delta(Set P-Delta Parameters)
Butonul de salvare fisier Access DB(Save Access DB File)

10-62
10-64
10-64
10-65
11-1
11-1
11-3
11-5
11-8

Comanda de rulare analiza(Run Analyis)

Fereastra de analiza(Analysis Window)
Comanda de calcul a centrilor diafragmei de rigiditate
(Calculated Diaphragm Centers of Rigidity)

11-8
11-9
11-10

12.Meniul de afisare
Geeneral
Comanda de afisare nedeformata a formei(Show Undeformed Shape)
Comanda de afisare sarcini(Show Loads)
Comanda Show Loads>> Comanda Joint/Point
Comanda Show Loads>>Comanda Frame/Line
Comanda Show Loads>>Comanda Shell/Area

12-1
12-1
12-2
12-2
12-3
12-5

Comanda de setare a modului de intrare a tabelelor(Set Input Table Mode)

Selectia unui singur Check-Box(Selection Only Check-Box)
Butonul de selectie a sarcinilor(Select Loads)
Butonul Bifeaza/Debifeaza tot(Check/Uncheck All)

12-6
12-7
12-7
12-7

Comanda afisare deformata a formei(Show Deformed Shape)

12-8
Comanda afisare metoda formei(Show Mode Shape)
12-13
Comanda afisare elemente solicitari/diagrama accentuate
(Show Member Forces/Stress Diagram)
12-14
Comanda Show Member Forces/Stress Diagram>
Comanda reactii de suport/articulate(Support/Spring Reactions)
12-15
Comanda Show Member Forces/Stress Diagram>
Comanda solicitari cadru/pilon/cadru(Frame/Pier/Spandrel Forces)
12-18
Comanda Show Member Forces/Stress Diagram>
Comanda accentuari de invelis/solicitari(Shell Stresses/Forces)
12-21
Note diverse despre solicitarile si accentuarile elementelor de invelis
12-26
Comanda Show Member Forces/Stress Diagram>>Comanda de solicitari conexiune
(Link Forces)
12-27
Comanda de afisare a digramei de munca energica/virtuala
(Show Energy/Virtual Work Diagram)

12-27

Comanda de afisare reactii arcuri de spectru(Show Response Spectrum Curves)

Definire Tab(Define Tab)
Axele tabului(Axes Tab)

12-30
12-31
12-31

Optiuni ale tabului(Options Tab)

Frecventa/perioada tabului(Frequency/Period Tab)
Amortizare Eticheta(Damping Tab)

12-32
12-33
12-34

Comanda de afisare a urmelor istorie timp(Show Time History Traces)

12-35

Comanda setare modul de iesire al tabelelor(Set Output Table Mode)

Buton selectare sarcini(Select loads)
Buton taieri sectiune(Section Cuts)

12-40
12-40
12-40

13.Meniul de design(Design Menu)

Studiu general
Fundal
Indicatii procedura a lipsei de design(Default Design Procedure Assignments)

13-1
13-2
13-2

Comanda design a cadrului de otel(Steel Frame Design )

Comanda Steel Frame Design>Comanda selectie grup de design
(Select Design Group)
Comanda Steel Frame Design>Comanda de selectie combo design
(Select Design Combo)
Comanda Steel Frame Design>Comanda vizualizare/revizuire rescrieri
(View/Revise Overwrites)
Comanda Steel Frame Design>Comanda setare laterala a normelor deplasate
(Set Lateral Displacement Targets)
Comanda Steel Frame Design>Comanda start design / verificare structura
(Start Design/Check of Structure)
Comanda Steel Frame Design>Comanda interactiva a cadrului de otel
(Interactive Steel Frame Design)
Comanda Steel Frame Design>Comanda de afisare a informatiilor de design
(Display Design Info)
Comanda Steel Frame Design>Comanda Sectiune de auto selectare vida
(Make Auto Select Section Null)
Comanda Steel Frame Design>Comanda schimbare design sectiune
(Change Design Section)
Comanda Steel Frame Design>Comanda Reseteaza
designul sectiunii la ultima analiza(Reset Design Section to Last Analysis)
Comanda Steel Frame Design>>Comanda verificare analiza vs
designul sectiune(Verify Analysis vs Design Section)

13-3
13-4
13-4
13-5
13-5
13-7
13-7
13-7
13-8
13-8
13-9
13-9

Comanda Steel Frame Design>Comanda verificarea

tuturor membrilor acceptati(Verify all Members Passed)
Comanda Steel Frame Design>Comenzile resetarea
tuturor scrierilor peste de otel(Reset all Steel Overwrites )
Comanda Steel Frame Design>Comanda stergere r
ezultate design de otel(Delete Steel Design Results)
Comanda designul cadrului de beton(Concrete Frame Design)
Comanda Concrete Frame Design>Comanda selectie
combo design(Select Design Combo)
Comanda Concrete Frame Design>Comanda
vizualizare/revizuire scrieri peste(View/Revise Overwrites)
Comanda Concrete Frame Design> Comanda start
design / verificare structura(Start Design/Check of Structure)
Comanda Concrete Frame Design> Comanda interactiva
a cadrului de beton(Interactive Concrete Frame Design)
Comanda Concrete Frame Design> Comanda de afisare
a informatiilor de design(Display Design Info)
Comanda Concrete Frame Design> Comanda schimbare
design sectiune(Change Design Section)
Comanda Concrete Frame Design>Comanda Reseteaza designul sectiunii
la ultima analiza(Reset Design Section to Last Analysis)
Comanda Concrete Frame Design>Comanda verificare analiza
vs designul sectiune(Verify Analysis vs Design Section)
Comanda Concrete Frame Design>Comanda stergere a rezultatelor
designului de beton(Delete Concrete Design Results)
Comanda design grinda compusa(Composite Beam Design)
Comanda Composite Beam Design>Comanda selectie grup design
(Select Design Group)
Comanda Composite Beam Design>Comanda selectie combo design
(Select Design Combo)
Comanda Composite Beam Design>Comanda start design fara similaritati
(Start Design Without Similarity)

13-10
13-10
13-10
13-11
13-11
13-12
13-12
13-13
13-13
13-13
13-14
13-14
13-15
13-15
13-16
13-16
13-19

Comanda Composite Beam Design> Comanda interactiva design a

grinzii compuse(Interactive Composite Beam Design)
Comanda Composite Beam Design>Comanda de afisare a informatiilor de
design(Display Design Info)
Comanda Composite Beam Design>Comanda Sectiune de auto selectare vida
(Make Auto Select Section Null)
Comanda Composite Beam Design>Comanda schimbare design sectiune
(Change Design Section)
Comanda Composite Beam Design> Comanda Reseteaza designul sectiunii la
ultima analiza(Reset Design Section to Last Analysis)
Comanda Composite Beam Design>Comanda verificarea tuturor
etichetelor acceptate(Verify all Members Passed)
Comanda Composite Beam Design>Comenzile resetarea tuturor scrierilor peste
ale grinzii compuse (Reset all Composite Beam Overwrites)
Comanda Composite Beam Design>Comanda stergere a rezultatelor designului de
grinda compusa(Delete Composite Beam Design Results)

13-20
13-20
13-20
13-21
13-21
13-22
13-22
13-23

Comanda design bara de otel(Steel Joist Design)

13-23
Comanda Steel Joist Design>Comanda selectie grup design(Select Design Group)13-23
Comanda Steel Joist Design>Comanda selectie combo design
(Select Design Combo)
13-23
Comanda Steel Joist Design> Comanda vizualizare/revizuire scrieri peste
(View/Revise Overwrites)
13-24
Comanda Steel Joist Design>Comanda start design fara similaritati
(Start Design Without Similarity
13-24
Comanda Steel Joist Design>Comanda interactiva design a barei de otel
(Interactive Steel Joist Design)
13-25
Comanda Steel Joist Design>Comanda de afisare a informatiilor de design
(Display Design Info)
13-26
Comanda Steel Joist Design>Comanda Sectiune de auto selectare vida
(Make Auto Select Section Null)
13-27
Comanda Steel Joist Design>Comanda schimbare design sectiune
(Change Design Section)
13-27

Comanda Steel Joist Design>Comanda verificare analiza vs designul sectiune

(Verify Analysis vs Design Section)
Comanda Steel Joist Design>Comanda verificarea tuturor membrilor acceptati
(Verify all Members Passed)
Comanda Steel Joist Design>Comenzile resetarea tuturor scrierilor peste ale barii
de otel(Reset all Steel Joist Overwrites)
Comanda Steel Joist Design>Comanda stergere a rezultatelor designului de bara
de otel(Delete Steel Joist Design Results)
Comanda design perete (Shear Wall Design)
Comanda Shear Wall Design>Comanda selectie combo design
(Select Design Combo)
Comanda Shear Wall Design>Comanda vizualizare/revizuire scrieri peste
ale pilonului(View/Revise Pier Overwrites)
Comanda Shear Wall Design>Comanda vizualizare/revizuire scrieri peste
ale boltii(View/Revise Spandrel Overwrites)
Comanda Shear Wall Design>Comanda stabilire tipul de sectiune pilon
(Assign Pier Sections Type)
Comanda Shear Wall Design>Comanda start design / verificare structura
(Start Design/Check of Structure)
Comanda Shear Wall Design>Comanda interactiva design a zidului
(Interactive Wall Design)
Comanda Shear Wall Design>Comanda de afisare a informatiilor de design
(Display Design Info)
Comanda Shear Wall Design>Comenzile resetarea tuturor scrierilor peste
ale pilonului/boltei(Reset all Pier/Spandrel Overwrites)
Comanda Shear Wall Design>Comanda stergere a rezultatelor designului
al ziduluil(Delete Wall Design Results)
Comanda de scriere peste procedura de design a cadrului
(Overwrite France Design Procedure)
14.Meniul de optiuni(Options Menu)
General
Comanda preferinte(Preferences)
Comanda Preferences>>Comanda Dimensiuni/Toleranta(Dimensions /Tolerance)
Comanda Preferences>>Comanda iesire zecimale(Output Decimals)

13-28
13-28
13-29
13-29
13-29
13-29
13-30
13-30
13-31
13-31
13-31
13-32
13-32
13-32
13-33
14-1
14-1
14-2
14-5

Comanda Preferences>>Comanda design cadru de otel(Steel Frame Design)

14-7
Comanda Preferences>>Comanda design cadru de beton(Concrete Frame Design)14-7
Comanda Preferences>>Comanda design grinda compusa(Composite Beam Design)14-8
Comanda Preferences>>Comanda design perete forfecare(Composite Wall Design)14-8
Comanda Preferences>>Comanda masuri bare de armature
(Reinforcement Bar Sizes)
14-8
Forma masuri bare de armature
14-9
Comanda Preferences>>Comanda reducere sarcina dinamica(Live Load Reduction)14-10
Procedeul ariei aferent formei factorului de reducere a sarcinii dinamicii
14-10
Aria factorului minim aferenta formei factorului de reducere a sarcinii dinamicii14-12
Aplicarea ariei a formei factorului de reducere a sarcinii dinamicii
14-13
Aplicarea la coloanele ariei a formei factorului de reducere a sarcinii dinamicii
14-13
Comanda Culori(Colors)
Comanda Colors>>Comanda afisare(Display)
Comanda Colors>>Comanda iesire(Output)

14-14
14-14
14-16

Comenzi alte optiuni meniu(Other Option Menu)

Comanda Windows
Comanda afisare sfaturi la start(Show Tips at Startup)
Comanda afisare limita plan(Show Bounding Plane)
Comanda diagrama momentelor pe partea de tensiune
(Moment Diagrams on Tension Side)
Comanda de sunet(Sound)
Comanda blocare model(Lock Model)
Comanda afisare fereastra privire de ansamblu(Show Aerial View Window)
Comanda de afisare fereastra proprietate flotanta(Show Floating Property Window)
Comanda Crosshairs
Comanda resetare bara de instrumente(Reset Toolbars)

14-19
14-20
14-20
14-20

Referinte

14-21
14-21
14-22
14-22
14-22
14-22
14-23

Capitolul 1

Interfata grafica a utilizatorului

Interfata grafica a utilizatorului este afisata in Figura 1-1.Cateva trasaturi
importante ale interfetei sunt prezentate in aceasta prima figura.Aceste trasaturi includ
fereastra principala,bara de titlu principala,afisajul barei de titlu,bara de meniu,bara de
instrumente,ferestrele de afisaj,bara de status,coordonatele cursorului de mouse si
unitatile curente.Fiecare dintre aceste elemente sunt descrise in aces capitol.

Caracteristici
Fereastra Principala
Fereastra principala contine intreaga interfata grafica folosita de
utilizator.Aceasta fereastra poate fi mutata,redimensionata,maximizata sau inchisa
folosind operatiile standard din cadrul sistemului de operare Windows.Ajutorul oferit de
Windows este disponibil la meniul START pentru informatiile suplimentare referitoare la
acele elemente.

1-1

Bara de titlu principala

Bara de titlu principala este localizata in partea de sus a ferestrei principale
si include numele programului si numele modelului.Bara de titlu principala devine
luminoasa in momentul in care programul este utlizat.Se poate muta fereastra
principala prin apasarea butonului stang al mouse-ului in cadrul barei principale de
titlu si mentinerea lui in jos in timp ce se trage fereastra in jurul ecranului.

Bara de meniu
Bara de meniu contine meniurile tuturor programului,care activeaza
operatii disponibile.Pentru accesarea meniului,apasati clic stanga pe acesta.Acest lucru va
activa un meniu de comenzi derulant.Comenzile individuale sunt descrise in alte capitole
ale acestui manual.
Se va observa faptul ca unele din aceste comenzi ale meniului au trei
puncte la sfarsit ,iar altele sunt descrise printr-o sectiune triunghiulara umpluta
alaturata marginii din partea dreapta a meniului,.Cele 3 puncte determina aparitia
unui formular in momentul in care se face clic pe elementul de meniu.

1-2
Triunghiul indica aparitia unui submeniu in momentul in care se face clic pe
elementul de meniu.Comenzile fara niciunul din aceste elemente,se vor executa indata ce
se va apasa clic pe ele.Acele comenzi nu au submeniuri sau formulare.

Bare de instrumente si butoane

Barele de instrumente sunt incluse in butoane.De exemplu
si
sunt butoane comune pentru deschidere si salvare de comenzi.Din punct de vedere virtual
toate comenzile meniului au un buton al barei de instrumente corespondent.
Butoanele barei de instrumente permit accesul la comenzile
comune,fisiere specifice,vizualizarea si analiza optiunilor de afisare de iesire printr-un
singur clic.Pentru excutia unei operatii/comenzi,se va face clic stanga pe butonul
corespunzator barei de instrumente.
Mentinerea cursorului de mouse deasupra butonului barei de
instrumente ,pentru cateva secunde fara a da clic sau a apasa vreunul din butoanele
mouse-ului,va duce la afisarea unei scurte descrieri a functiei aferente butonului intr-o
caseta de text.
Barele de instrumente sunt personalizate ,ceea ce inseamna ca se pot afisa
sau ascunde butoanele aferente acestora sau de asemenea se poate crea o bara de
instrumente cu butoane care corespund cerintelor utilizatorului.Pentru a personaliza o
bara de instrumente ,se va face clic dreapta pe bara de instrumente existenta.In acest
moment va aparea un formular care listeaza butoanele barei de instrumente si ofera
utilizatorului optiunea necesara de a selecta sau deselecta butoanele precum si butoane
derulante pentru bara de instrumenete personalizata.

Ferestrele de afisare
O fereastra de afisare prezinta geometria modelului si poate include si
afisarea proprietatilor,incarcand si analizand sau concepand rezultatele.Se pot afisa pana
la patru ferestre in acelas timp.
Fiecare fereastra de afisare poate avea propria orientare vizuala,tipul de
afisaj si optiuni de afisare.De exemplu,forma nedeformata poate fi afisata intr-o
fereastra,sarcinile aplicate in alta,o forma deformata animata intr-o a treia,si coeficientul
de tensiune intr-o a patra fereastra.
Sfat:Unele din elementele de meniu pot fi accesate folosind scurtaturi,care sunt afisate in
lista derulanta a meniului.

Sfat:Mentinerea cursorul mouse-ului deasupra butonului barei de instrumente pentru

cateva secunde va conduce la aparitia unei casete text care contine explicatii ale functiei
butonului.
1-3
Alternativ,ferestrele pot oferi perspective diferite ale formelor nedeformate sau a altor
tipuri de afisaj,cum ar fi vedere plan,doua cote,si vizualizarea din perspectiva tridimensionala.
Un singur afisaj este activ la un moment dat.Actiunile de vizualizare si
afisare afecteaza doar fereastra activa.Pentru a activa o fereastra,se face clic pe bara de
titlu afisata sau oriunde in interiorul ferestrei.O bara de titlu luminoasa indica afisarea
ferestrei ca fiind activa.
Dupa efectuarea anumitor operatii,va fi nevoie de redesenarea ferestrei
afisate.In mod normal,programl redeseneaza fereastra in mod automat.Totusi,ar putea
exista cazuri,cum ar fi atunci cand se sterg anumite elemente,care necesita redesenarea
afisajului manual.Se vor utiliza comenzile View Menu>Refresh Window ,sau
elementul din bara de instrumente Refresh Window

pentru a redesena fereastra.

Inchiderea ferestrei afisate se va face prin clic stanga pe butonul X din

partea de sus a ferestrei din dreapta barei de titlu afisate.Pentru a nu se inchide
programul,va trebui sa fie afisata cel putin o fereastra.

Bara de titlu afisata

Bara de titlu afisata este localizata in partea de sus a ferestrei
afisate.Aceasta este luminata in momentul in care fereastra de afisare corepondenta este
devine activa.Textul din bara de titlu afisata include tipul si locatia perspectivei din
fereastra afisata corespondenta.In cazul in care se afiseaza rezultate in model,bara de titlu
anunta si care rezultate vor fi afisate.

Bara de status
Bara de status este localizata in partea inferioara a ferestrei
principale.Textul care descrie statutul curent al programului este afisat pe partea stanga a
barei de status.De cele mai multe ori,acest text ofera informatii despre tipul si locatia
perspectivei in fereastra activa afisata.In momentul in care se afiseaza rezultate pe
ecran,textul va contine informatii despre ceea ce trebuie facut.
Scurtatura:Facand clic pe X-ul aflat in coltul drept de sus,fereastra afisata se va
inchide.

1-4
De exemplu,cand forma deformata este afisata,textul din bara de status
indica Apasati clic dreapta pe orice punct pentru valorile valorile eliminate
Partea dreapta a barei de status include coordonatele pozitiei cursorului si
sitemul de coordonate corespondent,o caseta derulanta cu optiuni pentru schita
vizualizarii planului si optiunilor sarcinii pentru caracteristica similara a
etajelor(disponibila doar in planul de vedere)si o caseta derulanta pentru setarea
unitatilor curente.
In
momentul
afisarii
formelor
deformate,inclusiv
formele
metodei,controalele animate sunt disponibile pe partea dreapta a barei de status.In
momentul afisarii solicitarilor elementului pentru un caz incarcat,butoane in forma de
sageti sunt disponibile pe partea dreapta a barei de status ,permitand sa muti afisajul
inainte si inapoi prin cazurile incarcate disponibile.

Coordonatele pozitiei cursorului aferent mouse-ului

Coordonatele pozitiei cursorului aferent mouse-ului sunt afisate pe partea
dreapta a barei de status.Coordonatele afisate aici,se afla intotdeauna in sistemul de
coordonate specificat in caseta derulanta,pe partea dreapta a barei de status chiar in
stanga unitatilor curente ale casutei derulante.Se va lua in vedere comanda Edit
menu>Edit Grid Data pentru a fi utilizata la definirea unui sistem de coordonate
alternativ.
Nu este necesar ca vreuna din ferestre sa fie activa pentru ca si
coordonatele pozitiei cursorului sa fie afisate.Este necesar doar cursorul mouse-ului sa fie
deasupra ferestrei.
Intr-un plan bi-dimensional sau vedere a cotei,coordonatele cursorului sunt
intotdeauna afisate.Intr-o vedere tri-dimensionala ,coordonatele cursorului sunt afisate
doar in momentul in care cursorul atinge punctul sau intersectia liniei grilei.
Sfat:Bara

de

status

ofera

informatii

si

mesaje

utile.

1-5

Desenarea vederii de plan si optiunile sarcinii (Carateristica

etajelor similare)
Cand se deseneaza sau creaza sarcini in timpul lucrarii la perspectiva de
plan,caseta derulanta a Schitei perspectivei planului si optiunile sarcinii aflata pe partea
dreapta a barei de status controleaza actiunea.Cele trei optiuni din caseta derulanta sunt
dupa cum urmeaza:
Primul etaj:Un obiect este aplicat doar la nivelul etajului care a fost
desenat.Sarcina este creata doar elementelor selectate.
Toate etajele :Un obiect desenat perspectiva de plan este aplicat la toate nivelele
etajului din model la aceeasi locatie de plan.Sarcina este creata elementelor selectate
precum si celorlalte elemente din aceasi locatie de plan la toate celelalte nivele ale
etajului.
Etaje similare:Un obiect desenat in perspectiva de plan este aplicat la toate
nivelele similare ale etajului din model la aceasi locatie de plan.Sarcina este creata
elementelor selectated precum si celorlalte elemente din aceasi locatie de plan la toate
celelalte nivele similare ale etajului.
Etajele similare sunt specificate in formularul datelor etajului,care poate fi
accesat facand clic pe comanda Edit menu>Edit Story Data>Edit.
Cele trei optiuni se aplica doar in momentul in care obiectul este desenat
sau sarcina este creata.Optiunile nu se aplica retroactiv.De exemplu,daca se deseneaza un
instrument la prumul nivel al etajului inainte de a schimba Schita perspectivei planului si
optiunile sarcinii in Toate Etajele,programul va aplica elementul doar la primul nivel al
etajului unde a fost construit,si nu la toate etajele.

Unitati curente
Unitatile curente sunt afisate intr-o caseta derulanta localizate in partea
dreapta indepartata a barei de status.Schimbarea unitatilor curente se face apasand clic pe
caseta derulanta si selectand un nou set de unitati.Aceste unitati pot fi de asemenea
schimbate utilizand caseta derulanta localizata in interiorul anumitor formulare.

1-6

Vederea de ansamblu
Vederea de ansamblu este o fereastra mica care poate pluti deasupra
ferestrei principale.Daca fereastra principala nu este maximizata complet,vederea de
ansamblu poate pluti in exteriorul ferestrei principale.Un exemplu de vedere de ansamblu
este prezentata in Figura 1-2.Utilizand comanda Options menu>Show Aerial View se
poate porni sau opri vederea de ansamblu.

Fereastra vedereii de ansamblu afiseaza intreaga schita pentru a fi de ajutor in

momentul miscarii in jurul ferestrei active al unui model mai mare si de asemenea pentru
a folosi o caracteristica a schimbarii de plan(zoom) in vederea vizualizarii zonelor mici
mult mai usor.Vederea de ansamblu este utila si pentru a urmari care parte a modelului
este afisata in fereastra activa.De exemplu,sa presupunem ca fereastra activa este o
schimbare de plan a zonei mici a nivelului etajului 4.In acest caz,vederea de ansamblu va
afisa o vizualizare completa a nivelului etajului 4,cu o caseta de separare conturand
portiunea nivelului etajului 4 care este afisata in fereastra activa.

1-7
De fiecare data cand modelul este editat,vederea de ansamblu este
actualizata.
Pentru a schimba planul in orice zona din fereastra activa afisata,se va
desena o caseta de separare in fereastra vederii de ansamblu pentru a specifica zona care
urmaeaza a fi schimbata.Pentru a desena o caseta de separare,se va aseza cursorul mouseului in vederea de ansamblu intr-un colt al casetei pe care vrei sa o construiesti,apoi se va
face clic pe butonul stang al mouse-ului mentinandu-l apasat in timp ce se va trage
mouse-ul in coltul diagonal opus al casetei;se va elibera butonul de mouse.Apoi se poate
observa conturul casetei de separare in timp ce se trage mouse-ul.
Se poate observa ca in unele cazuri,caseta de separare isi va schimba
forma dupa ce a fost desenata.Acest lucru apare din cauza ca programul ajusteaza
automat aspectul casetei de separare pentru a-l potrivi cu fereastra afisata.In momentul
modificarii casetei de separare,programul pastreaza intotdeauna dimensiunea lunga si o
modifica doar pe cea scurta a casetei.
Penteru a muta caseta de separare intr-o noua locatie a ferestrei vederii de
ansamblu ,se va apasa butonul drept al mouse-ului in interiorul casetei de separare si se
va mentine butonul apasat in timp ce se deplaseaza cursorul spre locatia dorita.Se va
elibera butonul drept al mouse-ului,iar afisarea in fereastra activa se va actualiza
corespunzator.
Apasarea clic stanga pe fereastra vederii de ansamblu conduce la refacerea
vizualizarii complete atat a ferestrei active cat si a celei a vederii de ansamblu
eliminandu-se caseta de separare.
Daca se misca vizualizarea in fereastra activa afisata,caseta de separare
din vederea de ansamblu se va misca de asemenea.Pentru a misca vizualizarea in meniul
activ afisat,se va alege caracteristica Pan din meniul View sau se va apasa clic pe butonul
Pan din bara de instrumentesi apoi se va apasa clic stanga in interiorul ferestrei afisate,se
va mentine apasat butonul in timp se va deplasa cursorul.
Sfat:Daca nu este necesara fereastra vederii de ansamblu ,se apasa clic pe X-ul din
coltul de sus din partea dreapta a ferestrei vederii de ansamblu,iar aceasta se va
inchide.Pentru reafisarea ei se va utiliza meniul Optiuni.

1-8

Utilizarea Mouse-ului
Cele 7 functiuni ale mouseu-ului sunt (1)clic stanga,(2)clic
dreapta,(3)apasarea cheii de control CTRL si clic stanga,(4) apasarea cheii de control Ctrl
si clic dreapta,(5) apasarea cheii SHIFT si clic stanga,(6)dublu clic,(7)tragere
Clic Stanga.Clic stanga inseamna apasarea butonului stang al mouseului,iar apoi eliberarea acestuia.In general,se apasa clic stanga pentru a selecta elemente
ale meniului,pentru a activa butoane ale barei de instrumente si pentru a selecta obiecte
din model.Daca documentatia indica apasati pe inseamna clic stanga.Documentatia va
specfica clic dreapta cand este necesar.
Clic Dreapta.Clic dreapta inseamna apasarea butonului drept al mouseului,iar apoi eliberarea acestuia.In genereal,se apasa clic dreapta pe obiecte din model
pentru a le afisa sarcinile acestora.
Cheia de control Ctrl.Uneori pot sa existe obiecte localizate unul peste
celalalt intr-un model.In acest caz,daca se doreste selectarea unui obiect specific din
model,se va apasa cheia Ctrl si clic stanga pe obiecte.Clic stanga va determina aparitia
unui formular din care se poate alege obiectul care se doreste a fi selectat.Daca se
doreste vizualizarea sarcinilor pentru unul dintre obiecte,se va apasa cheia Ctrl in timp ce
se face clic dreapta pe obiecte. Clic dreapta va determina aparitia unui formular din care
se poate alege obiectul a caror sarcini se doresc a fi vizualizate.
Inauntrul formularelor,se utilizeaza cheia Ctrl si butonul stang al mouseului pentru a selecte mai multe elemente dintr-o lista.Apasarea cheii Ctrl si clic stanga pe
un element va determina adaugarea acelui element selectiei realizate.Elementele selectate
nu trebuie sa fie alaturate.Aceasta caracteristica este disponibila doar in listele unde
selectiile multiple sunt posibile.Un exemplu unui asemenea tip de lista va fi afisat prin
apasarea Display menu>Set Output Table Mode si apoi clic pe butonul Select Loads.
Cheia Shift.De asemenea inauntrul formularelor,pentru a selecta mai
multe elemente alaturate dintr-o lista,se apasa clic pe primul element din lista ,pe cheia
Shift si se clic stanga pe ultimul element din lista.
Sfat:Pentru a apasa clic pe ceva inseamna sa pozitionarea cursorului mouse-ului
deasupra acelui ceva si apoi apasarea butonului stang al mouse-ului.

1-9
Acest lucru va determina selectarea celor doua elemente pe care s-a facut clic,precum si a
celorlalte elemente dintre ele.Acesta caracteristica este disponibila doar in listele unde
este posibila selectarea mai multor elemente.
Dublu Clic.Dublu clic inseamna apasarea butonului stang al mouse-ului
de doua ori intr-o succesiune rapida.Pentru ca operatia sa reuseasca nu trebuie miscat
mouse-ul.Dublu clic este utilizat ca metoda de completare a operatiile de desenare.
Tragere.Tragerea mouse-ului inseamna clic pe butonul stang al mouseului si mentinerea acestuia apasat in timp ce mouse-ul aluneca sore alta locatie,inainte de
eliberarea butonului.Desenarea casetei de separare in vederea de ansamblu pentru mari pe
un model,este un exemplu a actiunii de tragere a mouse-ului.Alt exemplu este utilizarea
comenzii Draw Menu>Reshape Object.

Lansarea unui model

Lansarea interfetei grafica a utilizatorului este determinata de selectarea
programului din meniul de start Windows sau clic pe o scurtatura de pe Desktop.Dupa ce
a fost lansata interfata grafica a utilizatorului,se lanseaza un nou program prin selectarea
File menu>New Model.Pentru mai multe informatii despre procesul de modelare se va
consulta Capitolul 3.Pentru mai multe informatii despre lansarea unui model nou se va
consulta Capitolul 4,sectiunea Lansarea unui nou model.
Dupa ce modelul a fost lansat,daca este necesar,se pot primi indicatii prin
comanda Help menu>Search for Help On.O alta alternativa este apasarea cheii F1 de pe
tastatura pentru a accesa indicatii on-line.Daca utilizatorul se afla intr-un
formular,apasarea cheii F1 va determina aparitia automata a unui text pentru indicatii.
Se va salva modelul prin utlizarea comenzii File menu>Save sau prin
butonul Save
de pe bara de instrumente.Nu exista functia salvare automata pentru
acest program deci depinde de utlizator sa salveze fisierul de regula.De
asemena,ocazional,se vor face copii ale fisierului de intrare intr-o alta locatie pentru o
pastrare sigura.Pentru a salva fisierele se va utiliza formatul *.edb(edb este prescurtarea
de la baza de date ETABS),iar copiile se vor salva in formatul *.$et sau *.e2k.

Nota:Pentru informatii suplimentare despre crearea unui model se va consulta Capitolul

3.

1-10

Cele 2 metode
Cele doua metode distincte din acest program sunt metoda desenare si
metoda selectie.Metoda de desenare permite deseanarea obiectelor.Metoda de selectie
permite selectarea obiectelor si este utilizat pentru editarea operatiilor,crearea de sarcini
fara de obiecte si vizualizarea sau printarea rezultatelor.Programul se afla in metoda de
selectare.
Metoda de desenare devine activa atuomat in momentul selectarii unei
optiuni a submeniului a urmatoarelor comenzi din meniul Desenarea sau apasarea clic pe
butonul(butoanele) corespunzatoare din bara de instrumente:
Desenarea obiectelor punctului
Desenarea obiectelor liniei
Desenarea obiectelor zonei
Desenarea definitiei cotei dezvoltate
Desenarea liniei dimensiunii
Desenarea punctului de referinta
Metoda de desenare ramane activa pana in momentul in care utilizatorul,
pentru a reveni la metoda de selectare,realizeaza urmatoarele:
Apasa clic pe butonul indicator din bara de intrumente
Apasa cheia Esc(iesire) de pe tastatura
Selecteaza o comanda din meniul Select sau din meniul Display(afisare)
Cursorul mouse-ului indica care metoda este activa.Cursorul mouseului este definit de proprietatile acestuia definite in Windows Control Panel in Normal
Select Pointer(indicator de sectie normal) si Alternate Select pointer(indicator de selectie
alternativ).

1-11
In metoda de selectare,indicatorul este definit ca Normal Select Pointer,iar
in cazul in care sunt utilizate setarile initiale,cursorul mouse-ului va arata astfel
.
In metoda de desenare,cursorul este definit ca Alternate Select Pointer iar
in cazul in care se utilizeaza setarile initiale,cursorul mouse-ului va arata astfel:
Se va avea in vedere faptul ca in metoda de desenare daca se directioneaza
cursorul mouse-ului deasupra butoanelor din bara de instrumente sau a
meniurilor,curosurul se schimba temporar in cursor de selectie.Daca nu se apasa
clic pe vreun buton al barei de instrumente sau pe vreun meniu,cursorul revine
forma de la metoda de desenare cand utilizatorul se intoarce la fereastra afisata.
Se seteaza proprietatile pentru mouse prin clic-ul pe meniul Windows
Start,apoi Settings,apoi Control Panel ,apoi Mouse acesta din urma conduce la
afisarea formularului.
Alte proprietati ale mouse-ului utilizate in alte situatii in program,include
Help Select,Busy,Text Select,Vertical Resize,Horizontal Resize si Move.Aspectul
fiecaruia dintre acesti cursori se va schimba si in functie de proprietatile
specificate de utilizator.

Blocarea si Deblocarea unui model

Un intrerupator care permite unui model sa fie blocat sau deblocat este
disponibil in meniul Options si de asemenea ca buton al barei de instrumente
.Cand
un model este blocat ,nu se pot aduce modificari acestuia.In momentul deblocarii
modelului,se pot aduce modificari modelului.
Dupa ce a fost lansata o analiza,programul va salva rezultatele in mod
automat si va bloca modelul pentru a preveni alte modificari care ar putea anula
rezultatele analizei si obtinerea altor rezultate.
Nota:In momentul editarii proprietatilor mouse-ului din fereastra Windows Control
Panel,modificarile se aplica pentru tot Windows-ul si un doar pentru ETABS
Scurtatura:Se va utiliza butonul Blocare/Deblocare x pentru o blocare/deblocare rapida a
modelului.

1-12
Pentru a aduce modificari modelului dupa ce analiza a fost lansata, se deblocheaza
modelul in primul rand. Cand se selecteaza intrerupatorul pentru a debloca modelul,
programul va avertiza utilizatorul ca rezultatele analizei vor fi sterse. Daca nu se doreste
stergerea rezultatelor analizei, se va salva modelul sub un nume nou ininte de deblocare
apoi se vor face ori ce alte modificari ulterioare noului model denumit.

Caracterisiticile Undo (anulare)

Caracteristica Undo activeaza modificarile aduse modelului desenat (modificari
geometrice) pentru pasii multiplii,inapoi la modelul savat ultima data. De exemplu daca
se va desena unul sau mai multe obiecte iar apoi utilizatorul va decide ca nu ii sunt de
folos, se foloseste comanda Edit menu >Undo pentru a le elimina. Daca utilizatorul
decide ca doreste aceste obiecte inapoi se va folosi comanda Edit menu > Redo.
Comenzile Undo si Redo lucreaza succesiv. Cu alte cuvinte, daca utilizatorul de abia a
terminat 16 operatii de la ultima salvare , va folosi caracteristica Undo pentru a anula cea
de-a 16-a operatie, apoi a 15-a si asa mai departe. Totusi utilizatorul nu va putea de
exemplu sa anuleze doar a 7-a operatie.
Caracteristicile Undo si Redo nu se aplica pentru modificarile realizate in formulare.
Cand un elemnt este modificat intr-un formular modificarea nu este implementata defapt
decat dupa ce a fost apasat butonul OK . Daca a fost apasat butonul cancel, modificarea
este ingnorata si toate valorile initiale sunt restabilite. Daca utilizatorul lucreaza intr-un
subformular, care este accesat prin intermediul altui formular, modificarile nu sunt defapt
implementate decat in momentul in care a fost apasat butonul ok in principalul formular;
Acest lucru se realizeaza in momentul in care ultimul formular este inchis prin apasarea
butonului OK .
Sa presupunem de exemplu ca utilizatorul ruleaza o serie de subformulare pana la nivelul
5. Pentru ca modificarile aduse nivelului 5 sa fie acceptate si implementate, se va apasa
butonul OK la al 5-lea , 4-lea , 3-lea, 2-lea respectiv primul nivel. Apasand butonul
Cancel la vreunul din aceste nivele se vor anula toate modificarile aduse la acel nivel
respectiv si la nivelele inferioare acestuia. Desi daca se va apasa butonul Cancel la
nivelul principal al formularuluii nu vor fi aduse modificari nici unui nivel.
Scurtatura: Utilizeaza butonul Undo din bara de instrumente pentru a te intoarce la o
operatie anterioara.
Scurtatura:Utilizeaza butonul Redo pentru a reactiva operatia anulata de catre butonul
Undo.

1-13

Sfaturi pentru utilizarea interfetei grafice a utilizatorului

Sfaturi pentru utilizarea interfetei grafice a utilizatorului:
-Sfaturi de punere in functiune apar in momentul in care se lanseaza in executie
interfata grafica.Apasand click stanga oriunde in fereastra,fereastra sfatul zilei se va
inchide.Apasand butonul OK corespondent cu sfatul sau apansand butonul X din partea
dreapta,coltul de sus al ferestrei va inchide de asemenea fereastra de sfaturi.Utilizand
comanda Options menu > Show Tips at Startup se va inchide aceasta functie.
-Interfata grafica a utilizatorului ruleaza cel mai eficient pe un monitor de 17-inch
si o rezolutie de cel putin 1024x768.
-Desi pot fi deschise pana la 4 ferestre,una sau doua ferestre asezate vertical
functioneaza de regula cel mai bine.Prin comanda Options menu > Windows se va
stabili numarul de ferestre.
-Utilizatorul isi poate personaliza interfata grafica afisata prin culorile care le
prefera,folosind comanda Options menu > Colors.
-Modificarea in sensul maximizarii si minimizarii dimensiunii scrisului utilizat in
fereastra afisata a interfetei grafice,se realizeaza prin intermediul comenzii Options
menu > Preferences >Dimentions/Tolerances.
-Meniurile din interfata sunt organizate logic,fiind usor de localizat orice element
al meniului.Pentru a raspunde la intrebarea Ce as dori sa fac? se au in vedere
urmatoarele:in momentul crearii sau modificarii unui model de obicei se editeaza
modelul,se modifica vederea modelului,se definesc proprietati,se deseneaza ceva nou in
model sau se anexeaza ceva la model cum ar fi proprietati sau sarcini.Desi un cuvant
poate descrie actiuni posibile,cum ar fi editarea,vederea,definirea,desenarea sau
anexarea.Aceste cuvinte ale actiunii indica meniul corespunzator utilizarii.
-Apasarea click dreapta pe un obiect conduce la aparitia unui formular cu
informatii despre locatie,geometrie si sarcini ale acelui obiect.Aceasta informatie este
disponibila doar pentru a fi vizualizata.Nu se pot evita informatii in acest formular.

1-14
-Se va salva modelul in mod constant.
-Functia Undo functioneaza pentru pasi multipli,inapoi spre ultima oara cand a
fost salvat modelul.
-Se va avea in vedere ajutorul oferit online care este disponibil in mometul in care
se apasa cheia F1 de pe tastatura.Daca utilizatorul se afla intr-un formular in momentul in
care apasa cheia F1 va determina aparitia automata a unui text pentru indicatii.
-Informatii utile despre modelul lansat sunt afisate sub forma de text in partea
stanga a barei de status in partea de jos a ferestrei principale.
-Se vor incerca probleme practice pentru ca interfata grafica a utilizatorului sa
aibe sens.
-Daca a fost utilizata o versiune mai veche utilizatorul poate folosi cea mai noua
versiune in care poate sa observe cum arata un fisier in noul format.

1-15

Capitolul 2

Studiul unui model

Un model dezvoltat utilizand acest program este diferit de modelele
produse in multe alte programe de analiza structurala din doua motive principale:
-Acest program este optim pentru sistemele de construire a modelelor.Desi
procedurile de modelare si capacitatile de design sunt create pentru constructii.
-Acest model al programului este bazat pe obiect.Acesta consta in obiecte ale
zonei liniei si punctului.Utilizatorul creeaza sarcini pentru aceste obiecte pentru a defini
elemente structurale cum ar fi grinzile,coloanele,sabloanele,etajele,zidurile,rampele si
arcuirile.Utilizatorul creeaza sarcini pentru aceste obiecte pentru a defini incarcaturi.
Cand o analiza este rulata,programul converteste automat un model bazat pe
obiect intr-un model bazat pe element care este utilizat pentru analiza.Se va face referire
la acest model bazat pe element asemeni modelului de analiza.Modelul de analiza consta
in legaturi,elemente de cadru,elemente de conexiune si elemente de invelis in contrast cu
obiectele punctului,liniei si zonei din modelul bazat pe obiect creat.

2-1
Conversia la modelul analizei este interna programului si esential transparenta
utilizatorului.
Dupa ce analiza a fost rulata,rezultatele sunt raportate modelului bazat pe obiect si
nu modelului analizei.Se va consulta sectiunea Modelul analizei din acest capitol
pentru informatii suplimentare cu privire la modelul analizei.

Conceptul obiectelor
In cea mai simpla forma a sa,dezvoltarea modelului necesita trei pasi
esentiali.Acestia sunt:
-Desenarea unui sir de obiecte ale zonei,liniei si punctului care reprezinta
constructia utilizand instrumente din meniul Draw sau butoanele corespondente din bara
de instrumente.Se va consulta capitolul 8 pentru documentatie cu privire la comenzile
meniului Draw si a butoanelor corespondente.
Se va avea in vedere ca aceste obiecte se pot crea,de asemenea din unul din
sabloanele construite.Se va vizualiza subsectiunea denumita Adaugarea obiectelor
structurale dintr-un sablon din capitolul 4 si sectiunea Comanda adaugare a unui model
dintr-un sablon din capitolul 5 pentru mai multe informatii.
-Anexarea proprietatilor structurale si a sarcinilor la obiecte utilizand optiunile
meniului Assign.Se va consulta capitolul 10 pentru documentatie cu privire la comenzile
meniului Assign.
Nota despre obiecte
Conceptul obiectelor intr-un model structural poate fi considerat o noutate.Este foarte
important ca utilizatorul sa inteleaga acest concept deoarece sta la baza crearii unui
model in acest program.Nu este dificil acest concept dar fiind o noutate poate necesita
timp pentru ca utilizatorul sa si-o insuseasca.Dupa intelegerea si utilizarea acestui concept
,utilizatorul ar trebui sa recunoasca modelarea bazata pe obiect foarte usor,sa creeze cu
usurinta modele bazate pe obiecte si sa aibe capacitatea sa creeze modele mai complexe.
Sfat:Intelegerea obiectelor zonei,liniei si punctului este cheia cea mai importanta pentru
realizarea modelarii cu succes in acest program.

2-2
Se va lua in considerare faptul ca se pot anexa proprietati structurale obiectelor de
asemenea prin desenarea lor utilizand caseta Proprieties of Object care apare in momentul
selectarii unei comenzi din meniul Draw.Aceasta trasatura este dezvoltata in detaliu in
capitolul 8.
-Se vor angrena manual obiectele zonei in cazul in care acestea nu sunt sectiuni
ale placii sau platformei care se angreneaza complet si automat in modelul analizei.
Intelegerea acestor 3 pasi este esentiala pentru a crea un model in acest program.
Este foarte important ca utilizatorul sa se familiarizeze cu obiectele.Acestea sunt
blocurile constructie principale pentru un model.Utilizatorii noi in acest program ar
trebui sa inceapa prin studiul obiecteleor zonei,liniei si punctului.
Orice obiect al zonei,liniei sau punctului poate avea sarcini multiple realizate
pentru acesta in acelasi timp.Se recomanda minimizarea numarului de obiecte din model
prin crearea sarcinilor multiple ori de cate ori este posibil.
Sa presupunem de exemplu ca avem o grinda cu 3 incarcaturi ale punctului
aplicate acesteia.Se va trasa un obiect al liniei pentru a reprezenta grinda si se va anexa
acestuia o proprietate a sectiunii cadrului (grinzii).Se poate de asemenea (desi nu este
recomandat) desenarea a 3 obiecte ale punctului localizate pe grinda si anexarea unor
sarcini ale punctului acelor obiecte ale punctului,pentru a crea sarcini ale punctului pe
grinda.Alternativ se pot aplica sarcini ale punctului in mod direct obiectului liniei
utilizand comanda Assign menu > Fram/Line Loads > Point,astfel se elimina nevoia
celor 3 obiecte ale punctului.Se recomanda anexarea sarcinilor punctului in mod direct
obiectului liniei.

Modelul analizei
In general,utilizatorul nu trebuie sasi faca probleme cu privire la particularitatile
modelului de analiza.Totusi acesta ar putea fi util pentru ca utilizatorul sa stie ca in
momentul rularii unei analizei,programul foloseste datele din modelul bazat pe obiecte
pentru a crea un model al analizei bazat pe element (numit si Modelul analizei).
Sfat:Daca se apasa click stanga pe orice obiect,obiectul respectiv va fi selectat.Daca se
apasa click dreapta pe orice obiect in timp ce utilizatorul se afla intr-o vizualizare a
formei nedeformate,informatiile sunt afisate intr-un formular care include dimensiunile
exacte,locatia si sarcinile.

2-3
Toate acestea se intampla in interiorul programului,nefiind vizibil pentru utilizator.
Motivul pentru convertirea din model bazat pe obiect in modelul analizei,este
crearea unei reprezentatii a elementului finit din cadrul medelului care poate fi analizata
utilizand tehnici ale analizei elementului finit.
Programul transforma modelul bazat pe obiect care este bazat pe obiectele
zonei,liniei si punctului,intr-un model al analizei care este bazat pe legaturi,elemente de
cadru si elemente de invelis.In timpul acestui proces se divid cateva elemente de cadru
necesare pentru a oferi conexiunea cu alte elemente de cadru si invelis in modelul
analizei.
De asemenea,daca modelul include obiecte ale zonei orizontale carora sunt
anexate proprietati ale planului sau platformei doar cu comportament al
membranei,programul angreneaza automat etajul in modelul analizei.Nu este necesara
angrenarea acestor tipuri de etaje in modelul bazat pe obiect.
Toate celelalte tipuri de etaje,precum si toate rampele si zidurile pot fi angrenate
adecvat in modelul bazat pe obiect deoarece programul nu angreneaza automat in
modelul analizei.
Elementele de legatura nu sunt angrenate niciodata in modelul de analiza.Acestea
pastreaza intotdeauna o corespondenta unu-la-unu cu modelul bazat pe obiect.
Proprietatile structurale sunt transferate direct de la obiectele structurale,la
elementele corespondente din modelul analizei.Arcuirea rigida pentru arcurile suportului
zonei si liniei sunt transferate in elemente ale arcului la legaturile analizei intr-o maniera
consistenta bazata pe zona afluenta.
Sfat:Daca esti utilizatorul SAP2000,poti exporta modelul ETABS bazat pe obiect intr-un
fisier SAP2000 de tipul .s2k.Modelul sap2000 este acelasi ca modelul analizei bazat pe
element.Aceasta este o metoda foarte buna pentru a vedea un model al analizei ETABS.

2-4
Sarcinile sunt transformate din obiecte ale zonei,liniei si punctului din modelul bazat pe
obiect,in elemente si legaturi ale cadrului din modelul analizei.
Dupa ce analiza a fost rulata,rezultatele sunt reportate obiectelor din modelul
bazat pe obiect si nu elementelor din modelul analizei.

2-5

Capitolul 3

Sfaturi de modelare
Acest capitol sublineaza procesul elementar de modelare si ofera sfaturi de
modelare.

Procesul de modelare
Nu este necesar sau de asteptat ca utilizatorul sa urmeze exact procesul general
pentru crearea unui model descris in acest capitol.Intentia este mai degraba ca utilizatorul
sa fie ghidat in crearea unui model si rularea unei analize.
Crearea unui model tipic implica:
1.Stabilirea unitatilor curente care se doresc a fi utilizate cel mai des in model.

3-1
2.Inceperea unui model prin intermediul comenzii File menu > New Model sau a
butonului
si alegerea uneia dintre metodele de initializare a fisierului.Se va consulta
subsectiunea Initializarea unui nou model din capitolul 4 Meniul Fisier pentru mai
multe informatii.
3.Se vor aseza liniile grilei.Se va consulta subsectiunea Dimensiunile grilei
(Plan)-Definirea unui sistem al grilei din capitolul 4 Meniul Fisier pentru mai multe
informatii.
4.Definirea nivelelor etajului.Se va consulta susectiunea Dimensiunile etajuluiDefinirea datelor etajului din capitolul 4 Meniul Fisier pentru mai multe informatii.
5.Daca se doreste,se pot adauga obiecte structurale dintr-unul din sabloanele
construite.Se va consulta subsectiunea Comanda de adaugare a unui model dintr-un
sablon din capitolul 5 Meniul Editare pentru mai multe informatii.In general se
recomanda inceperea unui model prin adaugarea obiectelor dintr-un sablon ori de cate ori
este posibil.
6.Se va utiliza comanda Options menu>Preferences pentru a modifica orice
preferinta initiala,daca acest lucru este dorit.Se va consulta sectiunea Preferinte din
capitolul 14 Meniul Optiuni pentru mai multe informatii.
7.Se va utiliza meniul Definire pentru a defini proprietatile sectiunii
cadrului,proprietatile sectiunii zidului,placii si platformei si proprietatile de legatura daca
acestea sunt cerute.Se va consulta capitolul 7 Meniul Definire pentru mai multe
informatii.
8.Se va utiliza comanda Define Menu > Static Load Cases pentru a defini
procesele de sarcini statice.Se va consulta sectiunea Comanda Procese Sarcini Statice
din capitolul 7 Meniul Definire pentru mai multe informatii.
9.Daca se utilizeaza concentrarea in model,se va folosi comanda Define Menu >
Mass Source sau butonul
,pentru a specifica sursa concentrarii din model.Se va
consulta sectiunea Comanda Sursa Concentrata din capitolul 7 Meniul Definire
pentru mai multe informatii.
Sfat:In general este recomandat ca in momentul inceperii unui model,sa fie adaugate
obiecte structurale dintr-un sablon iar apoi acestea sa fie editate dupa cum este necesar.

3-2
10.Se vor utiliza comenzile disponibile in meniul Desenare pentru a desena
obiecte ale zonei,liniei si punctului aditionale,dupa cum este necesar.Se va consulta
capitolul 8 Meniul Desenare pentru documentatia caracteristicilor desenarii.
In timpul desenului se recomanda anexarea proprietatilor structurale utilizand
caseta Proprietati ale Obiectului.
Obiectele care sunt desenate le pot fi anexate proprietati structurale,sarcini sau
concentrari.De asemenea obiectele liniei pot fi utilizate ca indrumatoare prin intermediul
comenzii Snap To (a se consulta capitolul 8 Meniul Desenare),optiunile Trim Lines at
or Extend Lines to pentru extinderea sau ordonarea altor linii (a se consulta capitolul 5
Meniul Editare) sau liniile angrenate pentru angrenarea manuala.
Se va lua in vedere cererea concentrarii daca se va face o analiza modala pentru a
determina formele metodei.Este necesar de asemenea pentru metoda non-iterativa a
considerarii P-Delta.Este necesar de asemenea pentru convertirea rezultatelor fortadeformare statica non-lineara in format spectru de capacitate ADRS.
11.Se vor utiliza comenzile din meniul editare pentru a modifica si in unele cazuri
pentru a pisca geometria modelului dupa cum este necesar.Se va consulta capitolul 5
Meniul Editare pentru documentatie cu privire la diversele caracteristici ale meniului
editare.
12.Se vor utiliza comenzile meniului anexare pentru a revizui proprietatile din
modelul sablonului,daca este necesar,si pentru a anexa sarcini elementelor sablonului
precum si altor elemente desenate.Se va consulta capitolul 10 Meniul Anexare pentru
documentatia diverselor caracteristici ale meniului anexare.
Tipurile de sarcini create includ proprietati ale sectiunii,concentrari,eliberari de
moment,fixari partiale etc.
Pentru a crea o sarcina unui obiect se va selecta in primul rand obiectul iar apoi se
va apasa click pe comanda corespunzatoare din meniul anexare.
Sfat:Caracteristica etajelor similare este un instrument util care poate fi folosit in
momentul desenarii,selectarii si crearii de sarcini obiectelor in vederea planului.

3-3
13.Se va utiliza comanda Display menu > Show Loads si comanda Display
menu > Set Input Table Mode sau butonul
pentru a revedea intrarea.Ambele
comenzi sunt detaliate in capitolul 12 Meniul Afisare.
O alta cale de a revedea intrarea este aceea de a apasa click dreapta pe orice
obiect.Aceasta conduce la aparitia unui formular in care pot fi revazute toate sarcinile la
obiect.
Se poate utiliza de asemenea comanda View menu > Set Building View Options
sau butonul Set Building View Options (setarea optiunilor de vedere a constructiei)
pentru a afisa elementele variate ale intrarii.Cateva exemple sunt proprietatile
sectiunii,eliberarile sfarsitului elementului,pivotii non-lineari,extensia diafragmei.
14.Daca se va dori,se va utiliza comanda File menu > Print Tables > Input
pentru a printa datele de intrare intr-un fisier sau imprimantei.Se va consulta sectiunea
Comenzi Printare din capitolul 4 Meniul Fisier pentru mai multe informatii.
Alternativ se va utiliza comanda File menu > Export > Save Input/Output as
Access DataBase File pentru a salva datele de intrare intr-un fisier al bazei de date care
poate fi revazut,modificat sau printat folosind Microsoft Access.
15.Se va utiliza comanda Analyze menu > Set Analysis Options pentru a
specifica diversii parametri ai analizei cum ar fi gradele constructiei ale libertatii.Se va
consulta sectiunea Comanda Setare Optiuni ale Analizei din capitolul 11 Meniul
Analiza pentru mai multe informartii.
16.Daca modelul are etaje,ziduri sau rampe care necesita angrenarea manuala,se
vor utiliza optiunile de angrenare manuala prin comanda Edit menu > Mesh Areas.
Se va avea in vedere faptul ca programul poate angrena automat nivelele care au
doar proprietati ale membranei.Toate celelalte etaje si toate celelalte ziduri si rampe
trebuie angrenate manual de catre utilizator.Se recomanda ca angrenarea manuala sa se
realizeze exact inainte de momentul in care se ruleaza analiza.
Nota:Se are in vedere ca acest program poate angrena automat etajele care au doar
proprietati ale membranei.

3-4
17.Se va utiliza comanda Analyze menu > Run Analysis sau butonul pentru a
rula analiza.Se va consulta sectiunea Comanda Rulare Analiza din capitolul 11 Meniul
Analiza pentru mai multe informatii.Cand analiza este completa se va verifica fereastra
analizei pentru a nu exista atentionari sau erori care ar putea anula analiza.
18.Se vor utiliza functiile afisajului disponibile in meniul afisare pentru a afisa
rezultatele analizei pe model sau pe ecran intr-un format tabular.Se va consulta capitolul
12 Meniul Afisare pentru documentatia functiilor meniului afisare.
19.Daca se doreste se va utiliza comanda File menu > Print Tables >Analysis
Output pentru a printa iesirile intr-un fisier sau la imprimanta.Se va consulta sectiunea
Comenzi Printare din capitolul 4 Meniul Fisier pentru mai multe informatii.
Alternativ se va utiliza comanda File menu > Export > Save Input/Output as
Access DataBase File pentru a salva datele de iesire ale analizei intr-un fisier de baze de
date care poate fi revazut,modificat sau printat utilizand Microsoft Access.
20.Daca se va dori,se vor utiliza caracteristicile disponibile in meniul design
pentru a rula constructia prin unul sau mai multe post-procesoare de design.
21.Dupa ce a fost creat designul,se va salva modelul inainte de iesirea din
program.Altfel designul nu va fi salvat.

Sfaturi de modelare
1.Se va crea un fisier *.EDB care va contine preferinte standard pentru
compania utilizatorului si se va utiliza ca punct de plecare pentru fiecare model.se va
consulta subsectiunea Initializarea unui nou model din capitolul 4 Meniul Fisier
pentru mai multe informatii.
2.Se va salva modelul in mod constant.Este util de asemenea ca ocazional sa fie
salvata o copie a modelului sub o alta denumire.
Sfat:Se recomanda rularea minimizata a unor analize complexe.
Sfat:Designul este un proces iterativ.De obicei se va rula de mai multe ori analiza si
designul pana cand ultimele proprietati ale sectiunii analizei utilizate se potrivesc cu
sectiunile de design.

3-5
3.Prin intermediul acestei interfete grafice a programului se pot crea cu usurinta si
foarte rapid modele complexe.Insa aceasta nu inseamna ca ar si trebui.Rezista tentatiei
de a modela orice lucru dintr-o cladire.Se vor modela doar acele elemente care sunt
parti esentiale ale traiectoriei verticale sau laterale.
4.Se poate obtine un studiu al optiunilor disponibile din program prin navigarea
in diversele meniuri si rasfoind acest manual.
5.Comanda Edit menu > Undo sau butonul
ofera capacitati
solide.Utilizatorul poate experimenta in voie optiunile deoarece poate oricand sa se
intoarca inapoi.
6.In momentul utilizarii listelor de selectie pentru elemente utilizatorul ar trebui sa
reziste tentatiei sa puna orice sectiune posibila de metal in lista de selectie
automata.Utilizatorul este sfatuit sa pastreze liste de selectie automata reduse,aproximativ
20-30 de sectiuni,pentru a micsora timpul necesar pentru design-ul modelului.
7.Cand se creeaza un model,se va lucra in plan si in vedere a cotei cat de mult
posibil.Este mult mai usor sa se lucreze in vederi bidimensionale decat in cele
tridimensionale.
A nu se uita functia cotei dezvoltate.Aceasta functie ofera o metoda utila pentru a
lucra pe fete multiple ale constructiei in aceeasi vedere bidimensionala.Se va consulta
sectiunea Comanda Desenare a Definitiei Cotei Dezvoltate din capitolul 8 meniul
desenare pentru mai multe informatii.
8.In momentul crearii sau editarii modelului in vederea planului,se vor utiliza
caracteristicile etajelor similare.Daca se va utiliza caracteristica etajelor similare se va
tine totusi cont cand aceasta este activata sau dezactivata pentru a evita adaugarea sau
eliminarea elementelor de la un nivel al etajului gresit sau neglijarea de adaugare sau
eliminare a acestora.
9.Daca se lucreaza la o cladire a cadrului de otel pentru care s-a planuit a fi
utilizat design-ul grinzii compuse sau post procesorul designu-lui cadrului de otel pentru
care se deseneaza etajele si sistemele laterale ale cladirii,se sugereaza urmatoarele:
Sfat:Se va incerca mentinerea modelelor la un nivel cat mai simplu decat la unul foarte
complex.

3-6
a)Se va crea un singur model al etajului pentru fiecare nivel care este diferit.Se va
optimiza design-ul nivelului in aceste unice modele ale etajului.
b)Se va utiliza comanda File menu > Import > ETABS8.edb File pentru a
importa cadrul unicului nivel al etajului in modelul constructiei complete.Se va lua in
considerare faptul ca functia etajelor similare este disponibila doar in momentul
importului.
c)Se va rula analiza laterala utilizand constructia completa cu nivelele etajelor
importate din modelele unicului etaj.
De exemplu sa presupunem ca avem o constructie cu 10 etaje.Mai departe sa
presupunem sa nivelele etajului 3 din 10 sunt identice si ca nivelul etajului 2 si acoperisul
sunt unice.Pentru design-ul nivelului se vor crea 3 modele ale etajului unic:un model al
etajului unic pentru nivelul 2,unul pentru nivelele 3 pana la 10 si unul pentru acoperis.Se
va realiza design-ul nivelului in aceste 3 modele apoi se vor importa nivelele intr-un
model de 10 etaje pentru analiza laterala.Se va lua in considerare faptul ca se pot utiliza
functiile etajelor similare cand se importa nivelele 3 pana la 10 astfel incat modelul
etajului unic se va importa o singura data.
Alternativ se va modela orice lucru intr-o cladire cu 10 etaje.Dezavantajul acestui
lucru este ca atunci cand se realizeaza design-ul nivelului,se vor desena nivelele 3 pana la
10 separat.Deci astfel se vor desena 10 nivele ale etajului diferite in loc de 3.
10.Pentru o cladire mare sau atunci cand se lucreaza intr-un orar relativ scurt de
timp,poate fi considerat un dezavantaj pentru companie sa aiba o serie de ingineri care
creeaza nivele diferite ale etajului cladirii.Aceste nivele ale etajului pot fi combinate intro singura cladire utilizand comanda File menu > Import > ETABS8.edb File.
Sfat:In acest program este foarte simplu ca mai multi ingineri sa lucreze separat pe
diferitele portiuni ale unui model mare,iar apoi sa combine aceste portiuni intr-un singur
model.

3-7
11.Daca se lucreaza cu modele multi-etaj mari si se doreste concentrarea lor intrun singur nivel al etajului din acel model se va utiliza comanda File menu > Export >
Save Story as ETABS8.edb File pentru a exporta un etaj in alt fisier ca un model al
etajului unic.
12.Caracteristica vederii de ansamblu poate fi utila cand se realizeaza multe
schimbari de plan in model.Se va consulta sectiunea Vedere de Ansamblu din capitolul 1
Interfata Grafica a Utilizatorului pentru mai multe informatii.
13.Structura creata de utilizator poate fi suportata la orice nivel.Nu este necesara
utilizarea nivelelor fictive pentru a modela conditii de suport non-standard.
14.Garajele pentru parcari cu nivele abrupte pot fi modelate cu usurinta utilizand
obiecte de tip rampa.Se vor crea nivele ale etajului ca pentru orice alta cladire si se vor
conecta cu obiecte de tip rampa corespunzatoare.
15.Se pot modela foarte usor diafragmele flexibile.Pentru realizarea acestora se
vor anexa proprietatile placii sau platformei la obiectele zonei care reprezinta
nivelul.Proprietatile membranei corespunzatoare placii sau platformei modeleaza
flexibilitatea diafragmei in planul apropiat.Programul strange automat concentrarea
nivelului la punctele coltului elementului de invelis pe o baza a zonei tributara.
16.Daca se va dori se poate utiliza comanda Define menu > Mass Source pentru
a indica concentratia unei cladiri ca fiind determinata pe baza unei combinatii incarcate
specifica.Se va consulta sectiunea Comanda Sursa a Concentratiei din capitolul 7
meniul Definire pentru mai multe informatii.
17.In momentul crearii unui model se va salva angrenarea manuala a obiectelor
zonei ca o ultima operatie inainte de rularea analizei.Acest lucru permite utilizatorului sa
lucreze cu obiecte mai putine in timpul crearii modelului.
18.Programul genereaza automat sarcini seismice lateral statice si ale vantului
bazate pe cererile codului cladirii.Se va consulta sectiunea comanda proceselor de
incarcare statica din capitolul 7 meniul Definire pentyru mai multe informatii.
Nota:Programul modeleaza cu usurinta structuri cu nivele (rampe) abrupte cum ar fi
garajele pentru parcare.

3-8
19.Se recomanda ca in timpul desenarii obiectelor sa se anexeze proprietati
structurale acestora utilizand caseta Proprietati ale Obiectului.Se vor consulta sectiunile
Comanda Desenare a Obiectului Linie si Comanda Desenare a Obiectului Zonei din
capitolul 8 meniul Desenare pentru mai multe informatii.
20.Este important ca modelul sa fie desenat cu acuratete prin intermediul
anumitor actiuni.Se va consulta subsectiunea Comenzile Snap To din capitolul 8
meniul Desenare pentru mai multe informatii.
Daca modelul nu va fi desenat cu acuratete,programul s-ar putea sa nu
interpreteze conexiunea membrului in directia dorita.De exemplu sa presupunem ca se
deseneaza un cadru al grinzii intr-o bara dar se va opri grinda cea mai scurta a barei
deoarece nu sunt activate optiunile pentru aceasta.In acest caz in functie de tolerantele
stabilite si de distanta intre grinda si bara,programul s-ar putea sa nu interpreteze grinda
ca fiind conectata de bara.Aceasta problema poate fi evitata prin utilizarea unor optiuni
astfel incat cand obiectul liniei reprezentand grinda desenata,trece la obiectul liniei
reprezentand bara.Optiunea care va realiza acest lucru este Trecerea la linii si margini.
Daca au fost desenate deja obiecte care au fost localizate gresit se va folosi functia
Align pentru a repaar aceasta problema.Se va consulta sectiunea Comanda Aliniere
Puncte/Linii/Margini din capitolul 5 meniul Editare pentru mai multe informatii.
21.Gruparile pot fi considerate un beneficiu in momentul crearii unui model.Se
pot selecta elemente pe grupe.Sa presupunem ca avem un model al cadrului de legatura si
ca anexam toate legaturile unei grupari.Se pot selecta apoi toate legaturile odata intr-o
grupare utilizand comanda Select menu > Select By Groups.Dupa ce legaturile au fost
selectate se vor crea sarcini pentru acestea sub forma unei grupari sau se vor printa
intrarile/iesirile tabelelor pentru acestea sub forma unui grup.Se pot desena de asemenea
elemente sub forma unui grup.In acest caz pentru toate elementele din grupul de design
este oferita aceeasi proprietate a sectiunii prin post-procesorul de design.
Sfat:Pentru a desena obiecte in model cu acuratete se vor utiliza optiunile Snap.Planurile
si liniile de referinta pot fi de asemenea de ajutor.Se va consulta sectiunea Editare
Planuri si Linii de Referinta din capitolul 5 meniul Editare pentru mai multe informatii.
Sfat:Se recomanda definirea gruparilor intr-un model.Se pot descoperi multe utilizari
pentru acestea in momentul crearii unui model,utilizand design-ul post-procesoarelor si
rezultatele iesirilor.

3-9

Se va consulta sectiunea Comanda Denumire Grupare din capitolul 10 meniul

Anexare pentru mai multe informatii.
22.In general este mai indicat sa se creeze sarcini ale diafragmei rigide pentru
obiectele (nivelele) zonei orizontale decat pentru obiectele punctului.Acest sfat se aplica
sarcinilor anexate obiectelor liniei.In general,unde este posibil,se recomanda anexarea
sarcinilor liniei si punctului la obiectele liniei prin intermediul proprietetilor sectiunii
cadrului (exemplu:coloane,grinzi si legaturi anexate acestora),mai degraba decat anexarea
sarcinilor la obiectele liniei de tip nul localizate intr-un loc pe obiectul
zonei.Transformarea sarcinilor din modelul bazat pe obiect in modelul analizei bazat pe
element este mult mai previzibila in momentul in care sarcinile sunt anexate unui element
al cadrului.
23.Se va revedea cu atentie intrarea atat grafic cat si in tabele pentru ca
utilizatorul sa fie sigur ca a modelat ceea ce a dorit.Una dintre cele mai intalnite probleme
ale zonei sunt eliberarile sfarsitului de membru al cadrului;acestea se vor verifica cu o
atentie sporita.
24.Dupa rularea analizei si inainte de apasarea butonului OK din fereastra
Analiza,se vor cauta mesaje din aceasta fereastra pentru a verifica orice mesaj de
atentionare sau eroare care ar putea anula analiza.
25.Se vor verifica cu atentie rezultatele iesirilor analizei pentru ca utilizatorul sa
fie sigur ca modelul sau se comporta conform asteptarilor.In cazul in care modelul are un
altfel de comportament se vor realiza investigatii pentru a gasi cauzele problemei.

3-10

Capitolul 4

Meniul Fisier (File)

Generalitati
Meniul Fisier ofera operatii de baza a fisierului pentru crearea unor modele
noi,deschiderea modelelor existente si salvarea modelelor.Meniul Fisier ofera de
asemenea optiuni pentru printarea datelor de intrare si de iesire,dar si puncte de control
pentru alte caracteristici.Acest capitol descrie caracteristicile meniului Fisier disponibile.

Comanda Model Nou (New Model)

Comanda File menu > New Model este utilizata pentru lansarea/crearea unui nou
model.Alternativ se poate apasa butonul New Model
din bara de instrumente sau se
va utiliza Ctrl+N (mentinerea cheii de control si a literei N).Exista 4 stadii diferite in
procesul de creare a unui nou model:
-Initializarea modelului

4-1
-Definirea unui sistem de grila
-Definirea datelor etajului
-Adaugarea obiectelor structurale dintr-un sablon
Valorile initiale sunt oferite pentru fiecare stadiu,deci cu putine clickuripe butonul
OK,se poate cera un model complet utilizand dimensiunile si proprietatile initiale.Pentru
a particulariza caracteristicile unui model,se vor modifica valorile initiale oferite pentru
fiecare stadiu.Urmatoarele 4 subsectiuni descriu fiecare din cele 4 stadii in procesul de
creare a unui nou model.

Initializarea unui Model Nou

In momentul executiei comenzii File menu > New Model,va fi afisat un formular
care va intreba utilizatorul daca vrea sa initializeze un model nou folosind definitii si
preferinte dintr-un fisier de tip .edb existent.(Nota:Un fisier de tip .edb este un fisier al
modelului ETABS.).Se poate selecta unul din cele 3 butoane:butonul Choose.edb
(Alege),butonul Default.edb (Initial) sau butonul No (Nu).O explicatie a acestor butoane
este descrisa mai jos.
Butonul Choose.edb.Daca se va selecta butonul Choose.edb,utilizatorul va fi
rugat sa specifice un fisier ETABS care are extensia .edb din orice subdirector din
sistemul computerului.Dupa ce a fost specificat un fisier de tip .edb,programul va lansa
noul model cu definitii si preferinte din acel fisier de tip .edb.In acest caz,programul
importa in primul rand intregul fisier de tip .edb in noul fisier de tip .edb cu exceptia
urmatoarelor elemente:
Liniile grilei
Datele etajului
Obiectele
Sarcinile obiectelor
Sfat:Se poate initializa un nou model bazat pe orice fisier de tip .edb.

4-2
Informatii despre numarul ferestrelor si ce anume este afisat in interiorul
acestora
Butonul Default.edb.Daca se va selecta butonul Default.edb,progarmul va lansa
un model nou utilizand definitii si preferinte care sunt specificate in fisierul Default.edb
care se afla in acelasi director ca si fisierul ETABS.exe.Daca nu exista nici un fisier
Default.edb in acelasi director ca si fisierul ETABS.exe,programul va utiliza valori
construite deja pentru toate definitiile si preferintele din modelul nou.
Butonul No.Daca se va selecta butonul No programul va utiliza valori construite
deja pentru toate definitiile si preferintele din modelul nou.

Crearea Fisierelor de tip .edb pentru Initializarea Modelelor

Se va crea un fisier de tip .edb pentru initializarea modelului prin redenumirea
unui fisier (sau model) deja existent de tip .edb.
Cand se creeaza un fisier Default.edb,cel mai normal este sa se selecteze un fisier
de tip .edb existent care utilizeaza majoritatea practicilor comune functiei cu respectarea
modului de setare a modelelor (exemplu:unitati,proprietati ale sectiunii).Se va stoca
fisierul in acelasi director ca si fisierul ETABS.exe.
Daca este necesar se vor crea alte fisiere ETABS.edb care ar putea fi utile pentru
initializarea modelului in anumite situatii.Utilizatorul va stoca acele fisiere de tip .edb
intr-o locatie in care toti inginerii au acces sau se va dori ca acestea sa fie mai
personalizate si sa aibe acces limitat.Orice cale este functionala pentru ETABS.Se
lucreaza mai bine daca fisierele au nume diferite de Default.edb astfel incat sa nu fie
confundate fisierele (exemplu:Pot exista mai multe fisiere Default.edb stocate in
subdirectoare separate si se poate utiliza butonul Choose.edb pentru a selecta un fisier
denumit Default.edb,insa acest lucru poate fi confuz pentru utilizator.)
Sfat:Se recomanda crearea unui fisier personalizat Default.edb si stocarea lui intr-un
director care contine fisierul ETABS.exe.
Nota:Fisierul Default.edb este un fisier ETABS.edb care a fost redenumit.

4-3

Formularul Construirea unui Sistem de Grila a Planului si

Definitiei Etajului
Dupa ce a fost utilizata comanda New Model pentru a initializa modelul,
Formularul Construirea unui Sistem de Grila a Planului si Definitiei Etajului va
aparea.Acest formular are 4 zone:
Dimensiunile (Planului) Grilei,care este utilizata la definirea sistemului grilei
Dimensiunile Etajului,care este utilizata pentru a defini date ale etajului.
Unitati,care este utilizata pentru a defini unitatile care vor fi folosite in model.
Adaugarea Obiectelor Structurale,care este utilizata pentru adaugarea
obiectelor structurale din sabloanele programului.
Cu exceptia zonei de Unitati,care se presupune a fi o explicatie in sine,aceste zone
sunt descrise in urmatoarele subsectiuni.Formularul contine de asemenea butoanele OK
si Cancel,care sunt utilizate pentru a accepta sau a anula selectiile realizate in
formular.Trebuie selectat butonul OK pentru ca orice schimbare adusa formularului sa
fie acceptata.Selectarea butonului Cancel anuleaza orice modificare.

Dimensiunile (Planului) Grilei-Definirea Sistemului Grilei

In zona Dimensiunile (Planului) Grilei aferenta formularului se poate defini un
sistem de linie a grilei.Se poate selecta una din cele 2 optiuni pentru definirea sistemului
de linie a grilei:
Uniformizarea Spatiului Grilei:pentru aceasta optiune trebuie specificat
numarul de linii a grilei in directiile X si Y si o uniformizare a spatiului pentru acele
linii.Se va lua in considerare ca uniformizarea spatiului in directiile X si Y poate fi
diferita.Aceasta optiune defineste un sistem al grilei doar pentru sistemul de coordonate
global.Daca este necesar,se va edita mai tarziu aceasta informatie utilizand comanda Edit
menu > Edit Grid Data.Se va consulta sectiunea Comanda Editare a Datelor Grilei
din capitolul 5 pentru mai multe informatii.Ca o nota a capitolului 5,coordonatele/
sistemul grilei global este un sistem de coordonate cartezian (rectangular).
Sfat:Elementul de spatiu al grilei personalizat care este disponibil in momentul lansarii
unui nou model,permite specificarea imediata a spatiului liniilor grilei neuniformizat.

4-4
Astfel se va utiliza comanda Edit > Edit Grid Data > Edit Cartesian/Cylindrical
System pentru a modifica sistemul grilei.
Personalizarea Spatiului Grilei:Aceasta optiune permite etichetarea liniilor
grilei si definirea spatiului liniilor grilei neuniform in directiile X si Y pentru sistemul de
coordonate global.Dupa ce a fost aleasa aceasta optiune,se va apasa butonul Grid Label
pentru a eticheta liniile grilei si apasarea butonului Edit Grid pentru a edita sistemul
grilei.Daca se doresc modificari succesive pentru modelul sistemului grilei,se vor
consulta explicatiile din capitolul 5,sectiunea Comanda Editare Datele Grilei.
Sunt mai multe motive pentru definirea unui sistem al grilei,pentru un model,dupa
cum urmeaza:
Vederi ale cotei initiale din model apar la fiecare linie a grilei primare definite
in model
Obiectele structurale adaugate modelului dintr-un sablon sunt adaugate pe baza
unor definitii ale liniei grilei din model
Obiectele trec la liniile grilei cand sunt desenate in model
Obiectele se angreneaza la intersectii cu liniile grilei
Liniile grilei din model pot fi definite cu aceleasi nume cu care sunt utilizate in
planurile constructiei.Acest lucru va permite identificarea intr-un mod mai simplu a
locatiilor specifice din model

Dimensiuniile Etajului-Definirea Datelor Etajului

Datele etajului sunt definite din zona Dimensiuniile Etajului ale formularului
Construirea unui Sistem de Grila a Planului si Definitiei Etajului.Se poate selecta una din
cele 2 optiuni pentru definirea datelor etajului:
Datele Etajului Simple:Prin intermediul acestei optiuni,se poate defini numarul
etajelor si o inaltime a etajului tipica care este utilizata pentru toate nivelele etajului.
Programul ofera nume initiale pentru fiecare nivel al etajului si presupuneri pentru
similaritatea nivelului etajului.(Se pot edita mai tarziu toate aceste informatii utilizand
comanda Edit menu > Edit Story Data > Edit.Se va consulta sectiunea Comanda
Editare Date Etaj din capitolul 5 pentru mai multe informatii.)

4-5
Personalizarea Datelor Etajului:Aceasta optiune permite definirea unor nume
ale etajului proprii,nivele ale etajului de inaltime neuniforma si personalizarea
similaritatii etajului.Dupa ce a fost aleasa aceasta optiune,se apasa butonul Edit Story
Data si formularul Story Data va aparea in acel moment.Acest formular este acelasi ca si
cel care apare in momentul executarii comenzii Edit menu > Edit Story Data > Edit.Se
va consulta sectiunea Comanda Editare Date Etaj din capitolul 5 pentru mai multe
informatii.

Adaugarea Obiectelor Structurale

In formularul Construirea unui Sistem de Grila a Planului si Definitiei Etajului,se
pot adauga obiecte structurale modelului din unul din sabloanele construite.Nu este
necesara adaugarea obiectelor structurale dintr-un sablon.Oricand,se pot desena,importa,
copia sau reproduce obiecte structurale mai tarziu (se va consulta capitolul 5 meniul
Editare si capitolul 8 meniul Desenare pentru mai multe informatii.).Totusi in multe
cazuri este mult mai simplu,mult mai convenabil si mult mai rapid lansarea modelului cu
obiecte structurale adaugate dintr-un sablon.
Zona Adaugare Obiecte Structurale a formularului Construirea unui Sistem de
Grila a Planului si Definitiei Etajului este reprodusa mai jos:

Se va avea in vedere ca exista un sablon al constructiei de otel denumit Steel

Deck (platforma de otel),5 sabloane ale constructiei de beton si un buton pentru grile doar
acolo unde nu pot fi adaugate modelului dintr-un sablon obicete structurale.
Nota:Se pot crea constructii de otel si beton utilizand sabloanele construite deja.Aceste
modele pot fi editate pe ecran pentru a satisface situatii specifice.

4-6

Se va stii oricand care optiune (buton) a fost selectata in zona Adaugare Obiecte
Structurale deoarece numele acestuia va fi luminat.Cand formularul Construirea unui
Sistem de Grila a Planului si Definitiei Etajului se deschide,selectia Grid Only (doar
grila) este selectata,astfel se indica ca in lipsa selectarii altui sablon,modelul va contine
doar un sistem de grile.
Se poate alege orice sablon prin click stanga pe butonul corespunzator.Cand se
alege unul din butoanele sablonului,un formular pentru acel sablon va aparea unde se
specifica mai multe tipuri de date pentru sablon.Se observa ca fiecare buton al sablonului
are un model care sugereaza tipul sablonului.Acest model este repetat intr-o zona mica a
formularului care apare dupa ce butonul a fost selectat.Cele 6 formulare ale sablonului
(una de otel si 5 de beton) sunt descrise in subsectiunea care urmeaza.
Cand au fost incheiate date specifice pentru un sablon,se va apsa butonul OK
pentru intoarcerea la formularul Construirea unui Sistem de Grila a Planului si Definitiei
Etajului.Dupa indicatiile anterioare,numele butonului pentru sablonul care abea a fost
specificat ar trebui sa fie luminat.Daca apoi se decide ca a fost definit tipul gresit al
sablonului,se apasa click pe un alt buton al sablonului si se definesc date pentru
acesta.Cand programul creeaza modelul,adauga obiecte structurale bazate pe ultimul
buton apasat in zona Adaugare Obiecte Structurale;acesta este butonul luminat.Se poate
selecta un singur sablon din formularul Construirea unui Sistem de Grila a Planului si
Definitiei Etajului.
Se observa ca in momentul utilizarii sabloanelor constructiei de beton in acest
program,grinzile si bordurile placii sunt modelate normal cu adancimi egale cu
dimensiunea din varful placii (nu in partea de jos a placii) pana la partea de jos a grinzii
sau bordurii placii.Se mai observa faptul ca grinziile sunt modelate ca elemente de linie
in acest program.Astfel placile fara acoperirea capacitatii de inclinare din centrul grinzii
la centrul grinzii in modelul programului.

4-7

Butonul Steel Deck (Platforma de otel)-Formularul Sistemului

Nivelului de Otel
Selectarea butonului Steal Deck din formularul Construirea unui Sistem de Grila
a Planului si Definitiei Etajului duce la aparitia formularului Sistemul Nivelului de
Otel,care permite definirea unui sistem al nivelului de otel.In cele de mai jos,se vor
descrie elementele formularului Sistemului Nivelului de Otel:
Iesirile:reprezinta distantele dintre linia grilei perimetrului si marginea
placii/platformei.Aceste distante trebuie sa fie mai mare sau egale cu zero.Acestea nu pot
fi negative.Figura 4-1 ilustreaza iesirile sistemului nivelului de otel.

Grinzile Secundare:Selectarea casetei de verificare din formularul Sistemul

Nivelului de Otel va include grinzile secundare.Daca caseta de verificare nu este
verificata,nu vor fi incluse nici una din grinzile secundare.Grinzile secundare sunt
grinzile care nu se incadreaza in coloane.Grinzile secundare sunt prezentate in figura 4-1
ca linii punctate.Directia grinzilor poate fi X sau Y.Directia X arata ca invelisul grinzilor
este paralel cu axa X.

4-8

Directia Y arata ca invelisul grinzilor este paralel cu axa Y.

Se poate specifica numarul de grinzi secundare utilizand una din cele doua
metode.Se poate specifica un spatiu maxim,caz in care programul determina cate grinzi
se incadreaza intr-o celula,sau se poate specifica numarul grinzilor de spatii egale.
Se va observa ca prin setarile initiale,momentul este eliberat la sfarsiturile tuturor
grinzilor de otel secundare;aceasta inseamna ca sunt boldite.
Tipul Sistemului Structural:Exista trei selectii posibile pentru tipul sistemului
structural:
Cadrul No Moment (moment):Momentul este eliberat in toate
conexiunile grinda-la-coloana;aceasta inseamna ca aceste conexiuni sunt boldite.
Cadrul Perimeter Moment (moment al perimetrului):Momentul nu
este
eliberat
in
toate
conexiunile
grinda-la-coloana
pentru
coloanele
perimetrului.Momentul este eliberat in conexiunile grinda-la-coloana pentru toate
coloanele interioare.Cu alte cuvinte,conexiunile grinda-coloana sunt rezistente la
coloanele perimetrului si boldite in interiorul coloanelor.
Cadrul Interseting Moment (momentul intersectiei):Momentul nu
este eliberat in nici o conexiune grinda-la-coloana;acest lucru inseamna ca toate
conexiunile grinda-la-coloana sunt pe deplin rezistente.
Restrictii in partea de jos:Se poate specifica fara restrictii (ale suportului) in
partea de jos a tuturor coloanelor,restrictii boldite (UX,UY si UZ restrictionate si RX,RY
si RZ libere),sau restrictii stabilite (UX,UY,UZ,RX,RY si RZ restrictionate).
Proprietatile Sistemului Structural:Aici se specifica proprietatile sectiunii
cadrului care vor fi anexate coloanelor si grinzilor si proprietatea sectiunii platformei
pentru platforma/placa.Elementele din aceasta zona include urmatoarele:
Coloana Laterala:Coloana unde conexiunile grinda-la-coloana sunt pe
deplin rezistente.
Sfat:Prin setarile initiale,grinzile de otel secundare sunt boldite.

4-9

Grinda Laterala:Grinda unde conexiunile grinda-la-coloana sunt pe

deplin rezistente.
Coloana de Gravitatie:Coloana unde conexiunile grinda-la-coloana
sunt boldite;acestea nu sunt pe deplin rezistente.
Grinda de Gravitatie:Grinda unde conexiunile grinda-la-coloana sunt
boldite;acestea nu sunt pe deplin rezistente.
Grinda Secundara:Toate grinzile secundare.
Platforma/Nivel:Platforma/Placa.
Load (Incarcare):Caseta derulanta a procesului de incarcare inactiv listeaza
toate incarcarile statice definite care sunt de tipul Inactiv.Se poate alege unul dintre
procesele de incarcare din caseta derulanta (in cele mai multe cazuri aceasta este doar
una),iar apoi se va defini aditional incarcarea inactiva distribuita uniform pentru acel caz
din Caseta Incarcarea Inactiva (aditional).Cuvantul aditional este utilizat pentru a indica
faptul ca acesta se afla in aditie cu greutatea proprie specificata prin utilizarea
multiplicatorului de greutate proprie cand se defineste procesul de incarcare statica (se va
consulta Comanda Procese de Incarcare Statica) din capitolul 7 meniul Definire pentru
mai multe informatii.
Caseta derulanta Procesul de Incarcare Activ listeaza toate incarcarile statice
definite care sunt de tipul activ.Se poate alege unul dintre procesele de incarcare din
caseta derulanta si apoi se va defini incarcarea activa distribuita pentru procesul din
caseta Incarcare Activa.
Crearea unei Diafragme a Nivelului Rigida:Verificarea casetei Crearea unei
Diafragme a Nivelului Rigid aplica o legatura a diafragmei rigida pentru obiectul zonei
reprezentand placa/platforma.

Butonul Staggered Truss-Formularul Sistemului Stagger Truss

(Legatura Alternanta)
Selectarea butonului Staggered Truss din formularul Construirea unui Sistem de
Grila a Planului si Definitiei Etajului duce la aparitia formularului Sistemul Stagger
Truss,care permite deifinirea unui sistem de legatura alternanta.Acest formular contine
urmatoarele zone:

4-10

Iesirile:Acestea sunt distantele dintre liniile grilei perimetrului si marginile

placii/platformei in directiile X si Y.Aceste distante trebuie sa fie mai mari sau egale cu
zero.Acestea nu pot sa fie negative.
Legatura:Aici utilizatorul poate anexa legatura in directia X sau Y sau sa
defineasca Dimensiunea Tipica a Panoului.Sectiunile pot fi anexate membrelor
coordoanelor,diagonalelor si legaturilor verticale dupa cum se doreste.
Restrictii in partea de jos:Se pot specifica (suporturi) fara restrictii,restrictii
boldite (UX,UY si UZ restrictionate si RX,RY si RZ libere),sau restrictii stabilite
(UX,UY,UZ,RX,RY si RZ restrictionate) in partea de jos a tuturor coloanelor.
Proprietatile Sistemului Structural:Aici se vor specifica proprietatile sectiunii
care vor fi anexate membrelor cadrului si proprietatea sectiunii platformei pentru
platforma/placa.Elementele din aceasta zona includ:
Coloana:Aceasta coloana este suportul legaturii;coloana este in
dedesubtul legaturii.
Bolta:Aceasta grinda este boltita intre legaturi.
Legatura (din partea de jos):Aceasta este o legatura orizontala pentru
partea de jos a corzii,unde este ceruta.
Carlig:Acest carlig este membrul de tensiune verticala care suporta
nivelul aflat sub carlig.
Stalp:Acest stalp este membrul de compresie verticala care suporta
nivelul aflat deasupra stalpului.
Incarcarea:Caseta derulanta Procesul de Incarcare Inactiva listeaza toate
incarcarile statice definite de tipul inactive.Se poate alege unul dintre aceste procese de
incarcare din caseta derulanta (in cele mai multe cazuri va fi probabil doar una),iar apoi
se va defini aditional incarcarea inactiva distribuita uniform pentru procesul din caseta
Incarcare Inactiva (Aditional).Cuvantul aditional este utilizat pentru a indica ca acesta se
afla in aditie cu greutatea proprie specificata prin utilizarea multiplicatorului de greutate
proprie unde se defineste procesul de incarcare statica (se va consulta Comanda Procese
de Incarcare Statica din capitolul 7 meniul Definire pentru mai multe informatii).

4-11

Caseta derulanta Procesul de Incarcare Activa listeaza toate incarcarile statice

definite de tipul Activ.Se poate alege unul dintre procesele de incarcare din caseta
derulanta,iar apoi se va defini incarcarea activa distribuita pentru procesul din caseta
Incarcare Activa.
Crearea Diafragmei Rigida a Nivelului:Verificarea casetei Diafragma Rigida a
Nivelului aplica o legatura a diafragmei rigide obiectului zonei reprezentat de
placa/platforma.

Butonul Flat Slab-Formularul Flat Slab (Placa Plata)

Selectarea butonului Flat Slab din formularul Construirea unui Sistem de Grila a
Planului si Definitiei Etajului duce la aparitia formularului Flat Slab,care permite
definirea unui sistem al nivelului placii plate de beton cu panoul.Nu este inclusa nici o
grinda in acest sistem al nivelului.Formularul include urmatoarele zone:
Iesirile:Verificarea casetei Drop Panels (Panouri de Cadere) adauga panouri
modelului.Acestea reprezinta distantele dintre linia grilei perimetrului si marginea
placii.Aceste distante trebuie sa fie mai mari sau egale cu zero.Acestea nu pot fi negative.
Panouri de Cadere:Bifarea casetei de verificare Drop Panels adauga panouri de
cadere modelului.Daca caseta de verificare nu este bifata,nu va fi inclus nici un panou de
cadere.Figura 4-2 ilustreaza sistemul placii plate cu un panou de cadere.
Panourile de cadere se presupun a fi patrate si centrate pe coloane,care sunt
localizate la toate intersectiile liniei grilei.Elementul Size (Dimensiune) pentru panouri
este lungimea unei fete a panoului.Daca panoul apare la o coloana a perimetrului si
marginea distantei la acea locatie este mai putin de jumatate din dimensiunea
panoului,panoul este trunchiat la marginea placii.

4-12

Se observa ca grosimea (adancimea) panoului este controlata de proprietatea

sectiunii anexata acesteia in zona Proprietati ale Sistemului Structural aferenta
formularului.
Restrictii in partea de jos:Se pot specifica (suporturi) fara restrictii,restrictii
boldite (UX,UY si UZ restrictionate si RX,RY si RZ libere),sau restrictii stabilite
(UX,UY,UZ,RX,RY si RZ restrictionate) in partea de jos a tuturor coloanelor.
Proprietatile Sistemului Structural:Aici se specifica o proprietate a sectiunii
cadrului care va fi anexata coloanelor si proprietatile sectiunii placii care vor fi anexate
placii si panourilor de cadere.Elementele din aceasta zona includ urmatoarele:
Coloana:Se specifica proprietatile sectiunii cadrului pentru toate
coloanele din modelul de sablon.
Placa:Se specifica proprietatea sectiunii placii pentru placa de
nivel,excluzand panourile de cadere.
Caderea:Se specifica proprietatile sectiunii placii pentru toate panourile
de cadere din modelul de sablon.

4-13

Incarcarea:Caseta derulanta Procesul de Incarcare Inactiva listeaza toate

incarcarile statice definite de tipul Inactiv.Se poate alege unul dintre aceste procese de
incarcare din caseta derulanta (in cele mai multe cazuri va fi probabil doar una) si se va
defini aditional incarcarea inactiva distribuita uniform pentru procesul din caseta
Incarcare Inactiva (Aditional). Cuvantul aditional este utilizat pentru a indica ca acesta se
afla in aditie cu greutatea proprie specificata prin utilizarea multiplicatorului de greutate
proprie unde se defineste procesul de incarcare statica (se va consulta Comanda Procese
de Incarcare Statica din capitolul 7 meniul Definire pentru mai multe informatii).
Caseta derulanta Procesul de Incarcare Activa listeaza toate incarcarile statice
definite de tipul Activ.Se poate alege unul dintre procesele de incarcare din caseta
derulanta,iar apoi se va defini incarcarea activa distribuita pentru procesul din caseta
Incarcare Activa.
Crearea Diafragmei Rigida a Nivelului:Verificarea casetei Diafragma Rigida
a Nivelului aplica o legatura a diafragmei rigide obiectului zonei reprezentat de placa si
panouri de cadere.
Angrenarea Zonei pentru Analiza:Bifarea casetei de verificare Angrenarea
Zonei pentru Analiza directioneaza programul in angrenarea imediata a placii.Deoarece
utilizatorul abia incepe sa-si dezvolte modelul nu este recomandat sa fie lasata caseta de
verificare nebifata,cel putin pentru modelele mari.Angrenarea cauzeaza programului
incetinirea,care in modelele mari,poate insemna o diferenta semnificanta orarului
utilizatorului.Se recomanda ca prima oara sa se finalizeze toate intrarile modelarii,iar
apoi sa se aplice automat angrenarea chiar inainte de rularea analizei.Angrenarea
automata este descrisa in sectiunea Comanda zonelor de angrenare din capitolul 5
meniul Editare.

Butonul Flat Slab With Perimeter Beams-Formularul Flat Slab

With Perimeter Beams (Placi Plate cu Grinzi de Perimetru)
Selectarea butonului Flat Slab With Perimeter Beams din formularul
Construirea unui Sistem de Grila a Planului si Definitiei Etajului duce la aparitia
formularului Flat Slab With Perimeter Beams,care permite definirea unui sistem al
nivelului placii plate cu panouri de cadere si grinzi de perimetru.Singura diferenta intre
acest sablon si sablonul Placa Plata este ca acest sablon include incadrari ale grinzii intre
coloanele de perimetru.

4-14

Se va avea in vedere conexiunea dintre grinzi si coloane care este modelata ca rezistenta
pe deplin,lucru asteptat pentru o structura de beton.Formularul Flat Slab With Perimeter
Beams include urmatoarele zone:
Iesirile:Acestea sunt distantele dintre linia grilei de perimetru si marginea
placii.Aceste distante trebuie sa fie mai mari sau egale cu zero.Acestea nu pot fi negative.
Panourile de Cadere: Bifarea casetei de verificare Drop Panels include panouri
de cadere modelului.Daca caseta de verificare nu este bifata,nu va fi inclus nici un panou
de cadere.Figura 4-3 ilustreaza sistemul placii plate cu panouri de cadere si grinzi de
perimetru.
Panourile de cadere se presupun a fi patrate si centrate pe coloane,care sunt
localizate la toate intersectiile liniei grilei.Elementul Size (Dimensiune) pentru panouri
este lungimea unei fete a panoului.Daca panoul apare la o coloana a perimetrului si
marginea distantei la acea locatie este mai putin de jumatate din dimensiunea
panoului,panoul este trunchiat la marginea placii.

4-15

Se observa ca grosimea (adancimea) panoului este controlata de proprietatea

sectiunii anexata acesteia in zona Proprietati ale Sistemului Structural aferenta
formularului.
Restrictii in partea de jos:Se pot specifica (suporturi) fara restrictii,restrictii
boldite (UX,UY si UZ restrictionate si RX,RY si RZ libere),sau restrictii stabilite
(UX,UY,UZ,RX,RY si RZ restrictionate) in partea de jos a tuturor coloanelor.
Proprietatile Sistemului Structural:Aici se specifica o proprietate a sectiunii
cadrului care va fi anexata coloanelor si proprietatile sectiunii placii care vor fi anexate
placii si panourilor de cadere.Elementele din aceasta zona includ urmatoarele:
Coloana:Se specifica proprietatile sectiunii cadrului pentru toate
coloanele din modelul de sablon.
Grinda:Se specifica proprietatile sectiunii de calcul pentru toate
grinzile perimetrului din modelul de sablon.
Placa:Se specifica proprietatea sectiunii placii pentru placa de
nivel,excluzand panourile de cadere.
Caderea:Se specifica proprietatile sectiunii placii pentru toate panourile
de cadere din modelul de sablon.
Incarcarea:Caseta derulanta Procesul de Incarcare Inactiva listeaza toate
incarcarile statice definite de tipul Inactiv.Se poate alege unul dintre aceste procese de
incarcare din caseta derulanta (in cele mai multe cazuri va fi probabil doar una) si se va
defini aditional incarcarea inactiva distribuita uniform pentru procesul din caseta
Incarcare Inactiva (Aditional). Cuvantul aditional este utilizat pentru a indica ca acesta se
afla in aditie cu greutatea proprie specificata prin utilizarea multiplicatorului de greutate
proprie unde se defineste procesul de incarcare statica (se va consulta Comanda Procese
de Incarcare Statica din capitolul 7 meniul Definire pentru mai multe informatii).
Caseta derulanta Procesul de Incarcare Activa listeaza toate incarcarile statice
definite de tipul Activ.Se poate alege unul dintre procesele de incarcare din caseta
derulanta,iar apoi se va defini incarcarea activa distribuita pentru procesul din caseta
Incarcare Activa.

4-16

 Crearea Diafragmei Rigida a Nivelului:Verificarea casetei Diafragma Rigida

a Nivelului aplica o legatura a diafragmei rigide obiectului zonei reprezentat de placa si
panouri de cadere.
Angrenarea Zonei pentru Analiza:Bifarea casetei de verificare Angrenarea
Zonei pentru Analiza directioneaza programul in angrenarea imediata a placii.Deoarece
utilizatorul abia incepe sa-si dezvolte modelul nu este recomandat sa fie lasata caseta de
verificare nebifata,cel putin pentru modelele mari.Angrenarea cauzeaza programului
incetinirea,care in modelele mari,poate insemna o diferenta semnificanta orarului
utilizatorului.Se recomanda ca prima oara sa se finalizeze toate intrarile modelarii,iar
apoi sa se aplice automat angrenarea chiar inainte de rularea analizei.Angrenarea
automata este descrisa in sectiunea Comanda zonelor de angrenare din capitolul 5
meniul Editare.

Butonul Waffle Slab-Formularul Waffle Slab

Apasand butonul Waffle Slab din formularul Construirea unui Sistem de Grila a
Planului si Definitiei Etajului va determina aparitia formularului Waffle Slab,care
permite definirea unui sistem al nivelului placii de beton cu panouri de cadere (capete
solide de coloane) si grinzi de perimetru.Se observa conexiunile dintre nervuri si alte
nervuri sau coloane modelate,ca fiind rezistente pe deplin,cum este de asteptat pentru
structurile de beton.Formularul Waffle Slab include urmatoarele zone:
Iesirile:Acestea sunt distantele dintre linia grilei de perimetru si marginea
placii.Aceste distante trebuie sa fie mai mari sau egale cu zero.Acestea nu pot fi negative.
Panourile de Cadere si Nervurile: Bifarea casetei de verificare Drop Panels
include panouri de cadere (capete solide) modelului.Daca caseta de verificare nu este
bifata,nu va fi inclus nici un panou de cadere.

4-17

Panourile de cadere se presupun a fi patrate si centrate pe coloane,care sunt

localizate la toate intersectiile liniei grilei.Elementul Size (Dimensiune) pentru panouri
este lungimea unei fete a panoului.Daca panoul apare la o coloana a perimetrului si
marginea distantei la acea locatie este mai putin de jumatate din dimensiunea
panoului,panoul este trunchiat la marginea placii.Figura 4-4 ilutreaza un sistem waffle
slab.

4-18

Dimensiunea actuala a unui panou de cadere inclus intr-un model poate fi mai
putin decat a fost introdus in sablon.Acest lucru se intampla deoarece in placi programul
nu considera spatiul rectangular dintre centrul liniilor celor patru nervuri adiacente (ale
traversei) ca fiind completate cu un panou de cadere,decat in cazul in care dimensiunea
panoului de cadere specificata ca fiind Folly (Completa) completeaza spatiul.Panoul
de cadere este ignorat in orice spatiu rectangular intre nervuri adiacente,in cazul in care
acesta nu este complet.
Se observa ca grosimea (adancimea) panoului este controlata de proprietatea
sectiunii anexata acesteia in zona Proprietati ale Sistemului Structural aferenta
formularului.
Bifarea casetei de verificare va include nervurile placii in model.Daca caseta de
verificare nu este bifata,nici o nervura a placii nu va fi inclusa.
Nervurile sunt intotdeauna oferite ca fiind interconectoare ale coloanelor.Spatiul
nervurii specificat este un spatiu tipic centru-al-nervurii la centru-al-nervurii care se
aplica fiecarei celule a structurii.Cand spatiul nervurii specificat nu este un multiplu exact
al latimii celulei,nervurile sunt in continuare despartite de spatiul nervurii specificat.Orice
spatiere neregulata va aparea intre nervurile de pe liniile grilei interconectand coloanele si
prima nervura adiacenta.Acest spatiu neregulat este intotdeauna mai mare decat spatiul
nervurii specificat.Se presupune ca latimea nervurilor (grinzii) va fi ajustata manual de
catre utilizator daca este necesara mentinerea unei marimi constante pentru placa.
Un exemplu a spatierii nervurii este prezentat in urmatoarea subsectiune pentru
placa nervurata doar de o parte.
Restrictii in partea de jos:Se pot specifica (suporturi) fara restrictii,restrictii
boldite (UX,UY si UZ restrictionate si RX,RY si RZ libere),sau restrictii stabilite
(UX,UY,UZ,RX,RY si RZ restrictionate) in partea de jos a tuturor coloanelor.
Proprietatile Sistemului Structural:Aici se specifica o proprietate a sectiunii
cadrului care va fi anexata coloanelor si proprietatile sectiunii placii care vor fi anexate
placii si panourilor de cadere.Elementele din aceasta zona includ urmatoarele:

4-19

Coloana:Se specifica proprietatile sectiunii cadrului pentru toate

coloanele din modelul de sablon.
Nervuri:Se specifica proprietatile sectiunii cadrului pentru toate
nervurile de placa (in ambele directii X si Y) din modelul de sablon.
Placa:Se specifica proprietatile sectiunii placii pentru placa de
nivel,excluzand panourile de cadere.
Caderea:Se specifica proprietatile sectiunii placii pentru toate panourile
de cadere din modelul de sablon.
Incarcarea:Caseta derulanta Procesul de Incarcare Inactiva listeaza toate
incarcarile statice definite de tipul Inactiv.Se poate alege unul dintre aceste procese de
incarcare din caseta derulanta (in cele mai multe cazuri va fi probabil doar una) si se va
defini aditional incarcarea inactiva distribuita uniform pentru procesul din caseta
Incarcare Inactiva (Aditional). Cuvantul aditional este utilizat pentru a indica ca acesta se
afla in aditie cu greutatea proprie specificata prin utilizarea multiplicatorului de greutate
proprie unde se defineste procesul de incarcare statica (se va consulta Comanda Procese
de Incarcare Statica din capitolul 7 meniul Definire pentru mai multe informatii).
Caseta derulanta Procesul de Incarcare Activa listeaza toate incarcarile statice
definite de tipul Activ.Se poate alege unul dintre procesele de incarcare din caseta
derulanta,iar apoi se va defini incarcarea activa distribuita pentru procesul din caseta
Incarcare Activa.
Crearea Diafragmei Rigida a Nivelului:Verificarea casetei Diafragma Rigida
a Nivelului aplica o legatura a diafragmei rigide obiectului zonei reprezentat de placa si
panouri de cadere.
Angrenarea Zonei pentru Analiza:Bifarea casetei de verificare Angrenarea
Zonei pentru Analiza directioneaza programul in angrenarea imediata a placii.Deoarece
utilizatorul abia incepe sa-si dezvolte modelul nu este recomandat sa fie lasata caseta de
verificare nebifata,cel putin pentru modelele mari.Angrenarea cauzeaza programului
incetinirea,care in modelele mari,poate insemna o diferenta semnificanta orarului
utilizatorului.Se recomanda ca prima oara sa se finalizeze toate intrarile modelarii,iar
apoi sa se aplice automat angrenarea chiar inainte de rularea analizei.Angrenarea
automata este descrisa in sectiunea Comanda zonelor de angrenare din capitolul 5
meniul Editare.

4-20

Butonul Two-Way or Ribbed Slab-Formularul Ribbed Slab

(Placa Nervurata)
Apasarea butonului Two-Way or Ribbed Slab din formularul Construirea unui
Sistem de Grila a Planului si Definitiei Etajului va determina aparitia unui formular
Ribbed Slab care permite definirea unui sistem de nivel al placii plate de beton cu grinzi
interconectand toate coloanele.In sablon nu este inclus nici un panou de cadere.Se
observa conexiunea dintre grinzi si coloane modelata,ca fiind pe deplin rezistenta,lucru
asteptat pentru o structura de beton.Formularul Ribbed Slab include urmatoarele zone:
Iesirile:Acestea sunt distantele dintre linia grilei de perimetru si marginea
placii.Aceste distante trebuie sa fie mai mari sau egale cu zero.Acestea nu pot fi negative.
Nervurile:Bifarea casetei de verificare va include nervurile (traverselor) de
placa de o singura parte in model.Daca caseta de verificare nu este bifata nu vor fi incluse
in model nervuri de placa.Spatierea Nervurilor trebuie specificata de utilizator.Directia
Nervurii trebuie sa fie in directia X sau Y.Figura 4-5 ilustreaza un sistem de placa
nervurata.Figura 4-6 ilustreaza un sistem de placa cu doua moduri.
Restrictii in partea de jos:Se pot specifica (suporturi) fara restrictii,restrictii
boldite (UX,UY si UZ restrictionate si RX,RY si RZ libere),sau restrictii stabilite
(UX,UY,UZ,RX,RY si RZ restrictionate) in partea de jos a tuturor coloanelor.
Proprietatile Sistemului Structural:Aici se specifica o proprietate a sectiunii
cadrului care va fi anexata coloanelor si proprietatile sectiunii placii care vor fi anexate
placii si panourilor de cadere.Elementele din aceasta zona includ urmatoarele:
Coloana:Se specifica proprietatile sectiunii cadrului pentru toate
coloanele din modelul de sablon.

4-21

4-22

Grinda X:Proprietati de sectiune specifice pentru toate grinzile din

modelul de sablon care acopera directia paralela axei X.
Grinda Y: Proprietati de sectiune specifice pentru toate grinzile din
modelul de sablon care acopera directia paralela axei Y.
Placa:Proprietati de sectiune a placii specifice pentru placa de nivel.
Incarcarea:Caseta derulanta Procesul de Incarcare Inactiva listeaza toate
incarcarile statice definite de tipul Inactiv.Se poate alege unul dintre aceste procese de
incarcare din caseta derulanta (in cele mai multe cazuri va fi probabil doar una) si se va
defini aditional incarcarea inactiva distribuita uniform pentru procesul din caseta
Incarcare Inactiva (Aditional). Cuvantul aditional este utilizat pentru a indica ca acesta se
afla in aditie cu greutatea proprie specificata prin utilizarea multiplicatorului de greutate
proprie unde se defineste procesul de incarcare statica (se va consulta Comanda Procese
de Incarcare Statica din capitolul 7 meniul Definire pentru mai multe informatii).
Caseta derulanta Procesul de Incarcare Activa listeaza toate incarcarile statice
definite de tipul Activ.Se poate alege unul dintre procesele de incarcare din caseta
derulanta,iar apoi se va defini incarcarea activa distribuita pentru procesul din caseta
Incarcare Activa.
Crearea Diafragmei Rigida a Nivelului:Verificarea casetei Diafragma Rigida
a Nivelului aplica o legatura a diafragmei rigide obiectului zonei reprezentat de placa si
panouri de cadere.
Angrenarea Zonei pentru Analiza:Bifarea casetei de verificare Angrenarea
Zonei pentru Analiza directioneaza programul in angrenarea imediata a placii.Deoarece
utilizatorul abia incepe sa-si dezvolte modelul nu este recomandat sa fie lasata caseta de
verificare nebifata,cel putin pentru modelele mari.Angrenarea cauzeaza programului
incetinirea,care in modelele mari,poate insemna o diferenta semnificanta orarului
utilizatorului.Se recomanda ca prima oara sa se finalizeze toate intrarile modelarii,iar
apoi sa se aplice automat angrenarea chiar inainte de rularea analizei.Angrenarea
automata este descrisa in sectiunea Comanda zonelor de angrenare din capitolul 5
meniul Editare.

4-23

Butonul Grid Only (doar Grila)

Daca se selecteaza butonul Grid Only,o grila va fi adaugata modelului fara alte
obiecte structurale.Atunci se poate:
Utiliza comenzile din meniul Desenare pentru a desena obiecte (vezi capitolul 8
meniul Desenare pentru mai multe informatii)
Utiliza comanda Edit menu > Add to Model from Template pentru adaugarea
obiectelor la model (vezi capitolul 5 sectiunea Comanda Adaugare la Model din Sablon
pentru mai multe informatii).
Importa etaje dintr-un fisier Safe.f2k (vezi sectiunea Comanda Import din
acest capitol).
Importa etaje dintr-un alt fisier ETABS.edb (vezi sectiunea Comanda Import
din acest capitol).
Copia obiecte (doar geometrice) dintr-un alt fisier ETABS.edb (vezi sectiunea
Comanda Taiere,Copiere,Lipire si Stergere din capitolul 5 pentru mai multe informatii).
Copia obiecte (doar geometrice) dintr-o foaie desfasurata (vezi sectiunea
Comanda Taiere,Copiere,Lipire si Stergere din capitolul 5 pentru mai multe informatii).
Utiliza comenzi din meniul Editare penytru modificarea obiectelor existente
(vezi capitolul 5 meniul Editare pentru mai multe informatii).

Comanda Deschidere
Pentru a deschide un model existent al versiunii 7sau un unul mai nou,se
utilizeaza comanda File menu>Open sau butonul Open.EDB File
localizat in bara
de instrumente,sau se apasa cheia Ctrl si tasta O pentru aparitia formularului Fisierul
Modelului de Deschidere.Se va cauta si gasi numele fisierului care se doreste a fi deschis
in acest formular si se va apasa dublu-clic pe el astfel incat sa apara caseta File
Name(Nume Fisier).

4-24
Alternativ,se poate scrie numele fisierului in caseta File Name,incluzand si parcursul daca
este necesar..Apoi se va apasa butonul Open.

O alta metoda de deschidere a unui model existent este selectarea acestuia din
lista modelelor recent deschise care este afisata in partea de jos de langa Meniul
Fisier.Aceasta lista apare chiar sub comanda Delete Analysis Files(Stergerea fisierelor de
analiza) si chiar deasupra comenzii Exit(Iesire).Daca modelul pe care utilizatorul doreste
sa-l deschida,apare in aceasta lista,se apasa pe numele acestuia pentru a-l deschide.Se are
in vedere ca aceasta lista este pastrata in fisierul ETABS.ini care este pastrat in directorul
Windows sau WinNt.Daca acest fisier este mutat sau pierdut,lista cu fisierele utilizate
recent dispare.

Fisierele de Rezerva
In momentul deschiderii unui fisier existent de tip .edb,programul creaza
intotdeauna automat o copie a fisierului.Fisierul de rezerva are acelas nume ca fisierul de
tip .edb,dar are extensia de tip .ebk.Fisierul de tip .ebk nu este actuazat decat daca se
inchide fisierul .edb si apoi se redeschide.Fisierul de tip .ebk este un fisier binar,nu un
fisier text.In cazul in care fisierul de tip .edb devine corupt sau este pierdut,va exista
intotdeauna o copie in fisierul .ebk,in forma in care a fost deschis ultima oara fisierul
.edb.Daca utilizatorul are nevoie sa acceseze un fisier de tip .ebk,va modifica doar
extensia acestuia intr-un fisier de tip .edb si-l va utiliza ca un fisier de tip .edb.Astfel pe
langa salvarea fisierului de tip .edb in mod frecvent,utilizatorul este sfatuit sa inchida si
sa redeschida fisierul cateodata pentru a actualiza fisierul de rezerva de tip .ebk.
Nota importanta:Nu exista o functie a programului de salvare automata.Astfel,
responsabilitatea de salvare a modelului revine in totatlitate utilizatorului.

Comenzile Save (Salvare) si Save As (Salcare ca)

Pentru salvarea modelului se va utiliza comanda File menu > Save sau butonul
Save Model
din bara de instrumente,sau se va apasa cheia de control si se va tipari
litera S.Daca modelul abia a fost creat si aceasta este prima oara cand este salvat,va
aparea formularul Save Model File As (Salvarea Fisierului de Model ca) unde se
specifica locatia (directorul) si numele fisierului de model.
Sfat:Se recomanda salvarea modelului des!

4-25
Se specifica locatia si numele in formular si se apasa butonul Save pentru salvarea
modelului.

Daca modelul exista deja sau a fost salvat anterior,utilizarea comenzii File menu
> Save sau butonul Save Model va salva modelul in locatia specificata anterior
actualizand orice versiune anterioara a modelului.
Nota importanta:Nu exista in acest program functia de salvare automata.Astfel,
devine responsabilitatea utilizatorului sa-si salveze fisierul.Se recomanda transformarea
salvarii fisierului intr-un obicei foarte des.Aceasta ajuta la minimizarea riscurilor de
pierdere a muncii care poate rezulta din caderi de curent,defectiuni ale calculatorului sau
defectiuni de software.
Daca se doreste salvarea modelului intr-o noua locatie sau sub un alt nume,se va
utiliza comanda File menu > Save As.Formularul The Save Model File As (Salvarea
Fisierului Modelului ca) apare unde se poate specifica o locatie (director) si un nume
pentru fisierul model.

Daca un Fisier Devine Corupt

In momentul salvarii unui fisier de model,programul salveaza de fapt doua fisiere
diferite.Prima oara salveaza un fisier text cu acelasi nume ca si fisierul de tip .edb dar cu
extensia .$et.Apoi se salveaza fisierul baza de date ETABS pentru modelul cu extensia
.edb.
Fisierul de tip text cu extensia .$et are rolul de fisier text de rezerva a fisierului de
tip .edb,care este un fisier binar.Daca ceva se intampla cu fisierul de tip .edb al
modelului,cum ar fi coruperea acestuia sau pierderea lui,se poate restaura modelul prin
importarea fisierului de tip .$et.Se utilizeaza comanda File menu > Import >
ETABS8.e2k Text File pentru importul unui fisier de tip .$et.Se specifica numele
fisierului .$et,incluzand extensia .$et in formularul rezultat.
Se observa ca fisierul de tip >$et este identic ca si fisierul de tip .e2k care se
exporta utilizand comanda File menu > Export > Save Model As ETABS8.e2k Text
File.Fisierul de tip .$et este creat (si in prealabil fisierul de tip .$et este rescris) de fiecare
data cand se salveaza modelul.Fisierele de tip .e2k sunt create doar atunci cand se
utilizeaza comanda File menu > Export,sau cand se copiaza fisierul de tip $et si I se
atribuie extensia .e2k.

4-26
Nu se recomanda crearea unui fisier text de intrare pentru ETABS .

Se observa de asemenea informatiile despre fisierele de tip .ebk (fisiere de

rezerva) in sectiunea anterioara Comanda Save si Save As.

Comanda Import
Se pot importa anumite tipuri de fisiere in program utilizand comanda File menu
> Import.Optiunile disponibile pentru aceasta comanda sunt urmatoarele:
Fisierul Text ETABS8.e2k:Aceasta optiune este utilizata pentru importul
fisierelor ETABS8.e2k si fisierelor text de intrare de tip .$et.Daca mai este deschis si un
alt model,aceasta optiune va inchide modelul (indemnand utilizatorul sa-l salveze daca
este necesar) si va deschide un nou model pentru fisierul importat.
Fisierul Text ETABS7:Aceasta optiune este utilizata pentru importarea
fisierului text de intrare ETABS7.Fisierele de intrare ETABS7 Steeler (de otel), Conker si
Waller (de zid) nu sunt importate.Daca mai este deschis un alt model,aceasta optiune va
inchide acel model si va deschide unul nou pentru fisierul importat.
Fisierul DXF:Aceasta optiune este utilizata pentru importarea fisierului de
desen de tip .DXF.
Fisierul de Pas CIS/2:Aceasta optiune este utilizata pentru importarea unui
fisier creat folosind Standardul Integrarii Otelului Cim (Cis).Cis este un set de specificatii
formale utilizat in industria otelului pentru a realiza aplicatii software compatibile.Acest
tip de fisier este adesea utilizat de fabricantii de otel din afara Statelor Unite.
Nota:Fisierele de analiza de intrare ETABS6 pot fi transformate in ETABS7.Fisierele de
intrare ETABS6 Steeler,Conker si Waller nu pot fi transformate in ETABS7 sau alte
versiuni ulterioare.

4-27

Comanda Export

Se pot exporta anumite tipuri de fisiere utilizand comanda File menu >
Export.Optiunile disponibile pentru aceasta comanda sunt urmatoarele:

Fisiere de Export pentru utilizarea programelor CSI

Salvarea Modelului ca Fisier Text ETABS8.e2k:Aceasta optiune salveaza
modelul ca fisier text de intrare .e2k.Mai tarziu se poate importa acest fisier/model inapoi
in ETABS utilizand comanda File menu > Import > ETABS8.e2k Text File.
Salvarea Modelului ca Fisier Text SAP2000.s2k:Aceasta optiune salveaza
modelul de analiza (un model bazat pe element mai degraba decat modelul bazat pe
obiect ETABS) ca fisier text de intrare .s2k.Se poate importa apoi acest fisier/model in
SAP2000.
Deoarece modelul este convertit intr-un model bazat pe element,recunoasterea
numelor elementelor poate fi dificila.Acestea ar putea fi diferite fata de numele obiectelor
din modelul bazat pe obiect ETABS.
Aceasta optiune poate fi utila in cazul in care se doreste vizualizarea exacta a
modelului de analiza pentru structura.Este util de asemenea daca se doreste adaugarea
altor elemente speciale modelului care nu sunt disponibile in ETABS,cum ar fi
elementele solide.Se observa totusi ca odata ce se exporta modelul ETABS la SAP2000,
nu se mai poate importa modelul SAP2000 inapoi in ETABS.Astfel,utilizatorul nu mai
are acces la functiile de design specializate in ETABS.
Salvarea Etajului ca Fisier Text SAFE.f2k:Aceasta comanda salveaza nivelul
etajului specificat ca fisier text de intrare SAFE.f2k.Se poate importa mai tarziu acest
fisier/model in SAFE.
Elementele exportate in acest caz sunt:
Obiecte Structurale si Sarcinile lor,presupunand ca aceste sarcini sunt
valide in SAFE
Nota:Se poate exporta modelul de analiza ETABS la un fisier SAP2000.s2k.Modelul de
analiza bazat pe element este diferit de modelul tipic bazat pe obiect ETABS.Se va
consulta capitolul 2 pentru informatii suplimentare cu privire la diferentele dintre acestea.

4-28
Definitiile liniei de grila

Incarcari
Informatii cu privire la coloanele de deasupra si de dedesubt
Aceasta comanda poate fi utila daca se doreste utilizarea SAFE pentru a performa
o analiza mai finisata si desenarea unui nivel de beton care se afla in modelul ETABS.Nu
se poate importa ulterior acest fisier corectat inapoi in modelul ETABS.
Salvarea Etajului ca Fisier ETABS8.edb:Aceasta comanda salveaza nivelul
etajului specificat ca un fisier ETABS8.edb.Daca etajul care se exporta este capatul
etajului structurii,restrictiile sunt incluze in modelul un-etaj exportat.Daca nivelul etajului
exportat nu este capatul nivelului structurii,ETABS fixeaza baza tuturor coloanelor si
peretilor din structura un-etaj exportata.

Exportul Fisierelor pentru Utilizarea in AutoCAD

Salvare ca Fisier .DXF:Aceasta comanda este utilizata pentru transferul partilor
intregi sau selectate ale modelului in AutoCAD.Aceasta comanda ofera utilizarea cu
ususrinta a functiilor pentru personalizarea desenului inainte de transferul in fisierul
.DXF prin selectia atributelor corespunzatoare pentru obiecte/elemente variate si text.Un
model complet 3D,incluzand simbolurile ingrosate si membrii cadrului,poate fi
transferat.Programul nu exporta orice rezultate de iesire de analiza.Toate elementele care
sunt exportate trebuie sa fie afisate in fereastra curenta activa in momentul in care
operatia de export este executata.
Se observa ca vederile de plan care apar fie la nivelele etajului sau la cota planului
de referinta,pot fi exportate intr-un fisier .DXF.Doar elementele care apar pe orizontala in
vederea de plan sunt exportate.Alte elemente care sunt parti ale nivelului de etaj care este
asociat cu vederea de plan,nu sunt exportate.
Tipurile de elemente listate de dedesubt pot fi exportate intr-un fisier .DXF in
vederea de plan.Un nume de asezare poate fi specificat pentru fiecare tip de elemente.Se
pot pune tipuri diferite de elemente in aceeasi asezare.
Nota:Fisierele .DXF create de ETABS sunt compatibile cu AutoCAD 2000.
Sfat:In momentul exportarii unei vederi de plan intr-un fisier .DXF,toate elementele care
vor fi exportate trebuie sa fie vizibile in planul de vedere in fereastra activa curenta.

4-29

Daca nu se doreste exportarea unui tip particular de element desi acesta este afisat in
vederea de plan se va seta numele sau de asezare ca None (nimic).
Liniile Grilei:Acestea sunt exportate in fisierul .DXF ca linii.Acest
element include linia de grila si identitatea bulei grilei daca aceasta exista,dar nu
identitatea grilei.Identitatea grilei este exportata impreuna cu textul.
Peretii:Acestia sunt exportati in fisierul .DXF ca poly-linii astfel incat
latimea lor sa fie afisata grafic.
Grinzile:Acestea sunt exportate fisierului .DXF ca linii.Se poate
specifica de asemenea deplasarea grinzii.Aceasta este distanta dintre capatul grinzii si
bara de suport sau coloana din fisierul .DXF.
Blocul de conexiune de moment:Acesta este exportat in fisierul .DXF
ca bloc.Include simbolurile de conexiune pentru grinzi.Conexiunile de moment se vor
exporta doar daca sunt vizibile in fereastra activa curenta.Se va utiliza casuta de
verificare Moment Conections din zona Special Frame Items (Elemente de Cadru
Speciale) ale formularului Set Building View Options (stabilirea optiunilor de vedere a
constructiei) pentru a seta afisarea simbolurilor conexiunii de moment pornit/oprit.Se
poate utiliza comanda View menu > Set Building View Options pentru a accesa acest
formular.
Legaturile:Acestea sunt exportate fisierului .DXF ca linii.
Perimetrul placii/platformei:Acesta este exportat in fisierul .DXF ca
poly-linie.
Blocul de coloana:Acesta este exportat in fisierul .DXF ca bloc.Acesta
afiseaza formele coloanelor asa cum apar in vederea de plan.
Liniile de dimensiune:Acestea sunt exportate in fisierul .DXF ca linii
de dimensiune.
Nota:ETABS nu exporta rezultate de analiza in fisiere .DXF.

4-30

Textul:Textul este exportat in fisierul .DXF ca text.Doar textul care este

vizibil in fereastra activa curenta este exportat.Textul corespondent iesirii de analiza nu
este exportat.
Liniile de grila:Acestea sunt exportate in fisierul .DXF ca linii.Acest
element include linia de grila dar nu si bula id-ului de grila sau textul id-ului de
grila.Liniile grilei exportate in aceasta directie sunt afisate doar la baza constructiei.
Zonele:Obiectele de zona sunt exportate in fisierul .DXF ca poly-linii.
Liniile:Obiectele de linie sunt exportate in fisierul .DXF.Nu se poate
specifica deplasarea grinzii pentru un fisier 3D de tip .DXF,la fel ca pentru un fisier .DXF
al vederii de plan.

ExportareatFisierelor pentru Utilizarea in Access

Save Input/Output as an Access database file (Salvarea Intrarii/Iesirii ca un
Fisier de baze de date Access):Aceasta comanda exporta toate intrarile modelului si
iesirile analizei ca tabele intr-un fisier de baze de date Microsoft Access (fisier de tip
.mdb) care este compatibil cu Microsoft Access 97.

Exportarea Fisierelor intr-un Meta Fisier Sporit:

Save Graphics as Enhanced Metafile (Salvarea Graficelor ca Metafisiere):
Aceasta comanda exporta tot ce este afisat grafic in fereastra activa curenta,intr-un
metafisier Windows (.*.emf file).

Exportarea Fisierelor intr-un Fisier de Pas CIS/2

CIS/2 STEP File:Aceasta comanda este utilizata pentru exportarea unui fisier
utilizand CIS.CIS este un set de specificatii formale utilizate in industria de otel pentru
realizarea aplicatiilor software compatibile.Acest tip de fisier este utilizat adesea de
fabricantii de otel din afara Statelor Unite.

4-31

Exportarea Fisierelor intr-un Fisier de Detaliere Neutru de Otel

Steel Detailing Neutral File (Fisierul de Detaliere Neutra de Otel):Aceasta
comanda este utilizata pentru exportarea unui fisier utilizand specificatiile standard ale
fisierului Detalierea Neutra de Otel.Acest tip de fisier este adesea utilizat de fabricantii de
otel din Statele Unite.

Comanda Create Video (Creare Video)

Se pot crea elemente de video in program afisand miscarea structurii in timpul
oricarei analize rulate.Se pot crea de asemenea elemente video care sa afiseze animatiile
formelor de metoda si a altor grafice deformate ale structurii.Elementele de video sunt
salvate ca fisiere de tip .avi.Acestea pot fi rulate inapoi utilizand programul Windows
media player.

Comanda Time History Animation (Animatia Istoriei Timpului)

Se utilizeaza comanda File menu > Create Video > Time History Animation
pentru crearea de filmulete ale istoriilor timpului.Se noteaza urmatoarele pentru
filmuletele istoriei timpului:
Factorul de amplificare controleaza cat de mari sunt derformatiile care apar in
filmulet.
Pentru inregistrarea fisierului istoriei timpului intr-o animatie in timp
real,utilizatorul trebuie sa se asigure ca numarul de cadre pe secunda sa fie egal cu
marirea timpului inca odata.Daca se doreste inregistrarea filmuletului de istorie a
timpului intr-un mod incet sau rapid,valoarea numarului de cadre pe secunda trebuie
ajustata in sus sau in jos pentru a incetini sau a grabi animatia.
Marirea timpului controleaza cate imagini diferite (cadre) ale formei deformate a
structurii sunt create.De exemplu o crestere a timpului de 0,1 inseamna ca o imagine
(cadru) a formei deformate este creata la fiecare 10 secunde din istoria timpului.
Elementul Frames per Second (Cadre pe Secunda) controleaza cat de repede este derulata
inapoi istoria timpului.
Sfat:Se pot crea raspunsuri de filmulete ale istoriei timpului in ETABS (ca fisiere de tip
.avi) si se pot derula inapoi.

4-32

Pentru cele mai bune rezultate,utilizatorul trebuie sa asigure ca toate ferestrele

programului afiseaza vederi nedeformate inainte de incercarea de creere a unui filmulet
cu istoria timpului.

Comanda Cyclic Animation (Animatie Ciclica)

Se utilizeaza comanda File menu > Create Video > Cyclic Animation pentru a
crea videoclipuri ale formelor metodei animate si ale altor forme refractate.O forma a
metodei sau o forma deformata trebuie sa fie afisata in fereastra activa pentru ca si
comanda sa fie disponibila.

Comanda Print Setup (Setarea de Printare)

Apasand comanda File menu > Print Setup se va afisa formularul Print Page
Setup (Setarea Paginii de Printare).Acest formular are doua zone de selectare:
Zona Linii Pe Pagina contin o caseta de verificare cu numarul de pagini emise
si selectii Initiale si Definite de Utilizator.Daca caseta este bifata,printarea va fi continua.
Se utilizeaza caseta de verificare daca imprimanta are in mod continuu hartie,la care se
face referire adesea ca fiind hartie de computer.Selectiile initiale vor printa 56 de linii
pe pagina,care este lungimea standard pentru hartia de 8 1/2x11 inch.Selectia definita de
utilizator permite inserarea numarului propriu de linii pe pagina.
Zona Titluri permite adaugarea unui Titlu de Proiect si a unui Titlu de Date
pentru printare.Prin clickul in caseta de Editare se poate tasta titlul dorit.Aceste titluri vor
aparea in partea de sus a fiecarei pagini imprimate.
O caseta de verificare Color Printer (Imprimanta Color) se afla de asemenea in
formular;bifarea acestei casete de verificare anuta imprimanta sa utilizeze culori in
printare.Se recomanda utilizarea unei imprimante capabile sa printeze color.
Se apasa butonul OK pentru acceptarea selectiei facuta in formular.Apasarea
butonului Cancel anuleaza orice selectie facuta.

4-33

Butonul Setup (Setare) duce la aparitia formularului Print Setup (Setare de

Printare).Acest formular permite selectarea imprimantei,dimensiunii hartiei si orientarii
hartiei pentru imprimare.

Comanda Print Preview for Graphics (Vizualizarea Anterioara

Printarii pentru Grafice)
Se utilizeaza comanda File menu > Print Preview for Graphics pentru aparitia
formularului Print Preview.Acest formular ofera o vedere a fisierului care va fi printat in
format grafic.Formularul este echipat cu instrumente de schimbare a planului care permit
marirea pentru o vedere mai apropiata a paginii care urmeaza a fi printata.
Formularul are o caseta derulanta cu selectari variate pentru dimensionarea
paginii de imprimat.De exemplu selectia Print to Page (Printare la Pagina) va printa
graficele astfel incat sa se potriveasca marimii paginii definite pentru dispozitivul de
printare.Se poate selecta de asemenea scalarea specifica pentru imprimare,cum ar fi 1
inch=1 foot,1 inch=2 feet etc.O selectie User Scale (Scala Utilizatorului) este disponibila
de asemenea si permite alegerea scalei proprii pentru iesire.Scala se aplica doar
imprimarii si nu are nici un efect asupra modelului in sine.
Pentru a inchide formularul Print Preview,se selecteaza fie butonul Close care
permite reintoarcerea in model fara a printa sau butonul Print care va trimite printarea
imprimantei.

Comanda Print Graphics (Grafice de Printat)

Comanda File menu > Print Graphics sau butonul
din bara de instrumente
printeaza orice grafic afisat in fereastra activa,catre imprimanta care este specificata
curent ca fiind activa.Imprimanta utilizata poate fi fie alb-negru fie color.Scalele gri sau
culorile utilizate pentru afisarea diferitelor obiecte cu ajutorul imprimantei,sunt controlate
in formularul Assign Display Colors (Anexarea Culorilor de Afisat),care este accesata
utilizand comanda Options menu > Colors.
Culorile utilizate pentru imprimantele alb-negru sunt acelea afisate in formularul
Assign Display Colors cand optiunea Device Type (Tipul Dispozitivului) este setat la
Printer.
Nota:Comanda File menu Print Preview for Graphics permite vizualizarea anterioara a
graficelor de iesire inainte de printarea propriu-zisa.

4-34

Culorile utilizate pentru imprimantele color sunt cele afisate in formularul Assign Display
Colors (Anexarea Culorilor de Afisat) cand optiunea Device Type este setata la Color
Printer (Printare Color).Culorile utilizate pentru afisarea pe ecran sunt cele afisate in
formularul Assign Display Colors unde optiunea Device Type este setata la Screen
(Ecran).Daca culorile de afisat ale obiectului sunt setate diferit pentru afisajul pe ecran si
printarea color,culorile obiectelor in printarea vor fi diferite de culorile afisate pe ecran.

Comanda Print Tables (Printarea Tabelelor)

Se poate utiliza comanda File menu > Print Tables pentru a printa tabelele text
fie la imprimanta fie intr-un fisier text.Urmatoarele tipuri de tabele pot fi printate
utilizand comanda:
Datele intrarii de analiza
Datele iesirii de analiza
Design-ul datelor de intrare si iesire pentru design-ul cadrului de otel,cadrului de
beton,grinzii compuse si peretelui special.
In momentul utilizarii comenzii File menu > Print Tables se observa
urmatoarele:
Daca se selecteaza cateva obiecte inaintea executarii comenzii File menu >
Print Tables,iesirea de printat va fi doar pentru obiectele selectate.
Daca nu se selecteaza cateva obiecte inainte de executia comenzii File menu >
Print Tables,iesirea de printat va fi a tuturor obiectelor din model.

Comanda Input (Intrare)

Se va utiliza comanda File menu > Print Tabels > Input pentru a printa tabele
ale datelor de intrare ale analizei in imprimanta sau intr-un fisier text.Aceasta comanda
duce la aparitia formularului Print Input Tabels (Printare Tabele de Intrare) unde se poate
specifica tipul datelor de intrare care se doresc a fi printate.

4-35

Se observa ca se poate utiliza comanda Display menu > Set Input Table Mode pentru a
afisa date similare intr-un fomat de baza de date de pe ecran.Datele afisate in aceasta
maniera nu pot fi printate.

Comanda Analysis Output (Iesirea Analizei)

Se utilizeaza comanda File menu > Print Tables > Analysis Output pentru
printarea tabelelor datelor de iesire ale analizei intr-o imprimanta sau intr-un fisier
text.Aceasta comanda duce la aparitia formularului Print Output Tables (Printarea
Tabelelor de Iesire) unde se specifica tipurile datelor de iesire care se doresc a fi printate.
Se observa ca se poate utiliza comanda Display menu > Set Output Table Mode
pentru afisarea datelor similare intr-un fomat de baza de date de pe ecran.Datele afisate in
aceasta maniera nu pot fi printate.

Comenzile Design Tables (Design Tabele)

Programul are capacitatea sa genereze fisierele tabelelor de iesire pentru cadrul de
otel,grinda de beton,grinda compusa si perete special.Se utilizeaza comanda File menu >
Print Tables,iar apoi comanda optionala (comanda Steel Frame Design,comanda
Concrete Frame Design,comanda Composite Beam Design sau comanda Shear Wall
Design) pentru printarea tabelelor datelor de iesire de design intr-o imprimanta sau intrun fisier text.

Comanda User Comments and Session Log (Comentariile

Utilizatorului si Registru Fisiere)
Comanda File menu > User Comments and Session Log duce la aparitia unei
ferestre text unde utilizatorul poate tasta orice comentariu pe care vrea sa-l faca.Aceste
comentarii sunt salvate impreuna cu modelul si pot fi accesate si completate,modificate
sau sterse in orice moment utilizand comanda File menu > User Comments and Session
Log.Se observa ca programul adauga ocazional comentarii fisierului.Se pot modifica sau
sterge aceste comentarii.

4-36

Optiunea Last Analysis Run Log (Registrul de Rulare a

Ultimei Analize)
Se utilizeaza optiunea File > Last Analysis Run Log pentru a deschide si
vizualiza fisierul ultimei analize rulate.Fisierul este salvat ca un text simplu cu extensia .
$og.Acesta poate fi deschis utilizand orice editor de text,inclusiv Notepad.Fisierul
registru contine informatii generale utilizate despre model,analiza si iesire.Informatia
acopera statisticile modelului (de exemplu numarul total de elemente,noduri,suporturi,
procese de incarcare si alte date similare),secvente de solutii,numar de ecuatii,erori,
avertizari si completari cu succes ale analizei precum si alte informatii.Fisierul afiseaza
de asemenea numarul de iteratii si convergente obtinute la fiecare pas pentru solutiile de
valori neliniare.Utilizatorul poate deschide acest fisier in orice moment dupa ce analiza a
fost rulata pentru a identifica si intelege orice problema a anlizei,cum ar fi instabilitatea,
erorile numerice.

Comanda Display Input/Output Text Files (Afisarea Fisierelor

Text de Intare/Iesire)
Comanda File menu > Display Input/Output Text Files ofera un mod
convenient pentru vizualizarea fisierelor text de intrare si iesire corespunzatoare
programului.Fisierele text de intrare includ fisierele cu extensia .$et si .e2k si fisiere text
de istorie sau spectru de raspuns utilizate.Fisierele de iesire includ fisierele cu extensia
.txt.
Cand se utilizeaza comanda File menu > Display Input/Output Text Files si se
selecteaza un fisier pentru afisare,programul deschide fisierul text in programul Windows
WordPad.

Comanda Delete Analysis Files Command (Stergerea Fisierelor

de Analiza)
Se poate utiliza comanda File menu > Delete Analysis File pentru a sterge
fisierele temporare de analiza corespunzatoare modelului curent.

4-37

Dupa obtinerea rezultatelor,utilitatea comenzii va elibera capacitatea hard disk.

Comanda Exit (Iesire)

Se utilizeaza comanda File menu > Exit pentru a iesi din program.De asemenea,
se poate iesi prin clickul pe X din coltul drept din partea de sus a ferestrei,sau click
dreapta pe butonul programului de pe bara de sarcini Windows si se selecteaza Close
(inchidere) din meniu.Daca modelul s-a modificat de ultima oara cand a fost salvat,
programul va indica salvarea modelului inainte de iesire.
Se observa ca utilizarea acestor metode de iesire din program nu inchid doar
modelul,ci inchid de asemenea intreg programul.Pentru inchiderea unui model si
deschiderea altuia,se face click pe comanda corespunzatoare din meniul fisier pentru a
deschide alt model sau pentru a incepe unul nou.Daca se aduc modificari modelului de la
ultima salvare,programul va indica salvarea modelului inainte de inceperea muncii in
fisierul urmator.

4-38

Capitolul 5

Meniul Editare
Generalitati
Meniul editare ofera instrumentele elementare pentru editare (modificarea)
geometriei modelului. Acest capitol descrie multe dinntre aceste instrumente.

Comenzile Undo (anulare) si Redo (refacere)

Apasand optiunea Undo sau butonul sau a cheii de control si tastarea literei Z,
duce la stergerea ultimei actiuni performate. Optiunea Redo , butonul
, sau Ctrl + Y
permite utilizatorului sa restaureze ultimul pas care nu a fost facut. Cateva comenzi cum
ar fi Auto Relabel All (redenumirea automata a tuturor), nu poate fi restaurata.

5-1

Comenzile Cut (taiere) Copy (copiere) si Paste (lipire)

In general comenzile cut , copy si paste sunt similare comenzilor Windows
standard. Totusi exista anumite particularitati ale comenzilor specifice acestui program.
Comenzile cut , copy si paste devin active doar in momentul in care feerastra
curent activa se afla in plan sau in vederea de perspectiva aplanului.
Comanda Cut , butonul
, sau Ctrl + X sterge obiectele selectate ale nivelului
de etaj afisate in vederea de plan a ferestrei active. Cand obiectele sunt sterse, toate
sarcinile aferente acestora sunt de asemenea sterse. Geometria obiectelor este copiata in
clipbordul Windows. Aditional numele oricarei peoprietati de sectiune a cadrului anexata
obiectelor de line selectate sau numele oricarei proprietati de sectiune a zidului
/placii/paltformei anexate obiectelor de zona selectate sunt copiate in clipboard
inmpreuna cu geometria acestora. Geometria si numele de proprietate a sectiunii asociate
cu obiectele de taiat pot fi lipite inapoi in program sau pot fi copiate intr-o foaie extinsa ,
cum ar fi Microsoft Excel , in format text. Aditional , descrierea optiunii de foaie extinsa
este prezentata mai tarziu in aceasta sectiune.
Comanda Copy , butonul
, sau Ctrl + C copiaza in clipbordul Windows ;
aceasta comanda copiaza geometria obiectelor selectate a nivelului de etaj afisata in
planul de vedere a ferestrei active. Numele oricarei proprietati de sectiune a cadrului
anexata obiectelor de line selectate sau numele oricarei proprietati de sectiune a
zidului/placii/paltformei anexate obiectelor de zona selectate sunt copiate in clipbord
impreuna cu geometria acestora. Geometria si numele de proprietate a sectiunii asociata
cu obiectele de copiat poate fi lipita inapoi in program, sau poate fi copiata intr-o foaie
extinsa cum ar fi Microsoft Excel , in format text. Aditional , descrierea optiunii de foaie
extinsa este prezentata mai tarziu in aceasta sectiune.
Cmanda Paste , butonul
, sau Ctrl + V copiaza geometria si numele de
proprietate a sectiunii din clipbordul Windows in modelul de pe nivelul de etaj afisat in
plan sau vederea perspectiva de plan in fereastra activa curenta
Sfat: Comenzile Cut si Copy copiaza doar geometria si numele de proprietate. Se
utilizeaza comanda Edit menu > Replicate pentru copierea uni obiect si a sracinilor
aferente acestuia.

5-2
Geometria si numele de proprietate a sectiunii asociata cu obiectele de copiat poate fi
lipita inapoi in program, sau poate fi copiata intr-o foaie extinsa cum ar fi Microsoft
Excel , in format text. Aditional , descrierea optiunii de foaie extinsa este prezentata mai
tarziu in aceasta sectiune.
Este important de retinut ca aceste comenzi Cut si Copy copiaza doar geometria si
numele de proprietate ale obiectelor selectate in clipbordul Windows. Alte sarcini aduse
obiectului selectat nu sunt copiate utilizand aceste comenzi.

Utilizarea Spreadsheet (foaie extinsa) pentru Crearea sau

Modificarea Geometriei de Model si a Proprietatilor de
Sectiune
Se poate edita geometria intr-un spreadsheet si apoi se poate copia si lipi in
program. Se va retine inca o data faptul ca se poate crea si / sau modifica doar geometria
si cateva proprietati de sectiune in aceasta forma. Nu se pot realiza sarcini (incarcari ,
suporturi , depalsari de incheiere) prin intermediul intrarii de spreadsheet.
Se poate vedea formatul de text utilizat in momentul in care geometria
programului este copiata in sau din spreadsheet prin selectarea unei portiuni a modelului
apasand Edit menu > Copy pentru a copia geometria selectata in clipboard ia apoi
deschiderea unui spreadsheet si utilizarea comenzii Paste in spreadsheet pentru a lipi
datele de geometrie in spreadsheet. Butoanele corespunzatoare din bara de instrumente
sau cheia Ctrl pot fi de semenea utilizate pentru aceste obtiuni.
In spreadsheet , ori ce obiect este descris printr-o linie . Urmatoarele sunt descrieri
ale capetelor de coloana pentru fiecare din cele 3 tipuri de obiect (punct, linie , zona).

Obiectul Punct
Datele obiectului de punct copiate din model in spreadsheet sau copiate din
spreadsheet in model utilizand comanda Copy , sunt organizate in spreadsheet sub
urmatoarele titluri de coloana.
Nota: Se poate edita geometria in spreadsheet si apoi se poate copia si lipi
inprogram.

5-3
Titlu
Tip:
X:
Y:
DZ:

Descrierea-Obiecte Punct
Acesta este intodeauna PUNCT pentru obiectele
punct
Aceasta este coordonata globala X pentru obiectul
punct
Aceasta este coordonata globala Y pentru obiectul
punct
Aceasta este distanta directiei Z de la nivelul de
etaj asociat cu vederea de plan unde obiectul este
lipit in program la obiectul punct. DZ este 0 daca
obiectul punct se afla la nivelul de etaj asociat.
Altfel , este o valoare pozitiva masurata de la
nivelul de etaj in jos.
Se observa ca daca vederea de plan curent activa
afiseaza un plan de referinta, o valoare DZ de zero
lipeste obiectul in nivelul de etaj asociat cu planul
de referinta si nu la nivelul de plan de referinta. Se
ca consulta sectiunea Comenzile Edit Reference
Planes si Edit Reference Linesmai tarziu in acest
capitol pentru o descriere a planelor de referinta.

Obiectele Linie
Datele obiectului linie copiate din model in spreadsheet sau copiate din spreadsheet in
model utilizand comanda Copy sunt organizate in spreadsheet sub urmatoarele titluri de
coloane.
Titlu
Tip
Sectiune

Descrierea-obiecte linie
Acesta este intodeauna LINIE pentru obiectele
linie .
Acesta este numele proprietatii de sectiune cadru
anexata obiectului linie. Daca nici o proprietate de
sectiune cadru nu este anexata obiectului linie,
atunci este NONE (nimic)
Daca un obiect linie are un nume de proprietate a
sectiunii cadru intr-un spreadsheet si proprietatea de
sectiune cadru nu a fost inca definita in model, cand
data spreadsheet este lipita in model, programul
stabileste sracina proprietatii de sectiune cadru
pentru acel obiect la NONE

5-4

Titlu

Descrierea-obiecte linie
De exemplu sa presupunem ca obiectul line are un
nume de proprietate a sectiunii cadru COL1 in
spreadsheet. Sa presupunem de asemanea ca nu a
fost definita anterior nici o proprietate de sectiune
de cadru cu numele COL1 inclusa in model. In
acest caz, cand data spreadsheet-uli este lipita in
model , programul stabileste sarcina proprietate
pentru obiectul line la NONE
Urmatoarele elemente sunt prezentate pentru fiecare punct de capat al obiectului line :
XI(XJ)
Aceasta este coordonata globala X a punctului de
capat al obiectului linie considerat
YI(YJ)
Aceasta este coordonata globalaY a punctului de
capat al obiectului linie considerat
DZI(DZJ)
Aceasta este distanta directiei Z de la nivelul etaj
a vederii de plan unde obiectul line este lipit in
program la punctul de capat al obiectului linie
considerat. DZ este zero daca punctul de capat este
la nivelul etaj asociat. Altfel el este un numar
pozitiv masurat de la nivelul etaj in jos

Dedesubt I
(Dedesubt J)

Se observa ca daca vederea de plan curent activa

afiseaza un plan de referinta, o valoare DZ de zero
lipeste obiectul in nivelul de etaj asociat cu planul
de referinta si nu la nivelul de plan de referinta. Se
ca consulta sectiunea Comenzile Edit Reference
Planes si Edit Reference Linesmai tarziu in acest
capitol pentru o descriere a planelor de referinta.
Aceasta este semanlizarea care indica daca punctul
de capat considerat al obiectului linie este la nivelul
etaj dedesubtul nivelului etaj asociat cu vedeera de
plan unde obiectul line va fi lipit in model

5-5
Titlu

Descrierea-obiecte linie
Acest element poate fi Y pentru Da sau N pentru nu.
Y seminifaca faptul ca acesta se afla dedesubt de
nivelul etaj unde este lipit; N semnifica faptul ca
acesta nu se afla acolo. Cand elementul este Y ori ce
valoare de intrare pentru DZ este ignorata si punctul
de capat este plasat dedesubt de nivelul etaj unde
este lipit in model.
Un exemplu unde este utilizat este pentru o coloana.
Fundul punctului de capat al unei coloane tipice are
semnalizarea setata pe Y, In acest mod o cloana
poate fi lipita intr-un etaj de ori ce inaltime si v-a
trece intodeauna de la un nivel etaj la altul

Obiecte Zona
Data zonei copiata din model in spreadsheet sau copiata din spreadsheet in
model utilizand comanda Copy este organizata in spreadshhet sub urmatoarele titluri de
coloana:
Titlu
Tip
Sectiune

Descrierea-Obiecte Zona
Acesta este intotdeauna ZONA pentru obiectele
zona
Aceasta este proprietatii de sectiune a zidului,placii
sau platformei anexat obiectului zona.Daca nu este
anexata nici o proprietate obiectului zona,atunci
este NONE(Nimic)
Daca un obiect zona are un nume de proprietate
intr-un spreadsheet si proprietatea nu a fost definita
inca in model,cand data spreadsheetului este lipita
in model,programul stabileste sarcina de proprietate
pentru acel obiect la NONE.De exemplu,sa

presupunem ca un obiect zona are o proprietate

numita WALL1.Sa presupunem de asemenea ca nu
a mai fost definita nici o proprietate de sectiune a
zidului,placii,platformei cu numele WALL1 inclusa
in model.

5-6

Titlu

Descrierea-Obiecte Zona
In acest caz cand data spreadsheetului este lipita in
model, programul stabileste sarcina de proprietate
pentru acel obiect zona la NONE.
Puncte
Acesta este numarul de puncte colt in obiectul zona
Urmatoarele elemente sunt prezentate pentru fiecare punct colt , n , al obiectului zona
unde n reprezinta un numar de la 1 la numarul de puncte colt din obiectul zona:
X-n:
Aceasta este coordonata globala X a punctului de
colt considerat al obiectului zona
Y-n:
Aceasta este coordonata globala Y a punctului de
colt considerat al obiectului zona
DZ-n:
Aceasta este distanta directiei z de la nivelul etaj
asociat cu vederea de plan unde obiectul zona este
lipit in model in punctul de colt considerat al
obiectului zona. Dz este 0 daca obiectul punct de
colt este la nivelul etaj asociat. Altfel acesta este un
numar pozitiv masurat de la nivelul etaj in jos.

Dedesubt-N

Se observa ca daca vederea de plan curent activa

afiseaza un plan de referinta, o valoare DZ de zero
lipeste obiectul in nivelul de etaj asociat cu planul
de referinta si nu la nivelul de plan de referinta. Se
ca consulta sectiunea Comenzile Edit Reference
Planes si Edit Reference Linesmai tarziu in acest
capitol pentru o descriere a planelor de referinta.
Aceasta este o semanlizare care indica daca punctul
de colt considerat al obiectului zona se afla la
nivelul etaj dedesubt de nivelul etaj asociat cu
vederea de plan unde obiectul zona va fi lipit in
model. Acest element poate fi Y pentru da sau N
pentru nu

5-7
Titlu

Descrierea-Obiecte Zona
Y inseaman ca acesta se afla la nivelul etaj dedesubt
de unde este lipit; N inseaman ca nu se afla acolo.
Cand elementul este Y, ori ce valoare de intrare
pentru DZ este ignorata si punctul de colt este plasat
la nivelul etaj dedesubt de unde este lipit in model.
Un perete este un exemplu unde functia este
utilizata. Fundul punctelor de colt al peretelui are in
mod tipic semnalizarea setata la Y. In acest mod un
perete poate fi lipit intr-un etaj de orice inaltime si
v-a trece intodeauna de la un nivel de etaj la altul.

Comanda Delete (stergere)

In general comanda Delete sau butonul
bara de instrumente in acest program
functioneaza ca si comanda standard de stergere din Windows. Aceasta comanda sterge
obiectele selectate si toate sarcinile acestora (incarcari , proprietati , suporturi). Alternativ
se selecteaza obiectele si se apasa cheia Delete de pe tastatura pentru stergerea obiectelor
selectate.

Comanda Add Model from Template(adaugarea uni model din

sablon)
Se utilizeaza comanda Edit menu > Add to Model from Template pentru
adaugarea cadrelor bidimensionale sau tridimensionale la model.

Optiunea bidimensionala poate fi utilizata pentru alocaliza cadre plate din model.
Optiunea tridimensionala poate asista condtiile de modelare unde cateva turnuri se afla pe
aceiasi structura elementara.

5-8

Comanda Add to Model from Template(adaugare model din sablon) >

Add 2D Frame ( adaugare cadru bidimensional)
Se utilizeaza comanda Add to Model Template > Add 2D Frame pentru a
adauga un cadru sau un perete bidimensional modelului. Cand formularul 2D Frame
(cadru bidimensional) apare, se selecteaza peretele sau cadrul utilizand butoanele Click
Picture of Choice (apasa imaginea de alegere). Aceasta duce la aparitia formularului
Portal Fame, incare se specifica urmatoarele informatii:
Numarul de etaje. Cadrele bidimensionale sunt intodeauna presupuse sa inceapa
de la baza cladirii si sa se extinda in sus. Aces lucru este diferit fata de obtiunea cadrului
tridimenional.
Numarul de celule si latimea lor tipica.
Proprietati tipice pentru coloane si grinzi intr-un cadru sau proprietatea tipica
pentru un perete .
Locatia in plan. Aceasta este locatia uni capat al cadrului in coordonatele globale
X si Y. Se poate specifica de asemeanea un unghi de orientare in plan pentru cadru
masurat in grade. Unghiul este masurat in planul global X Y de la axa globala pozitiva
X cu unghiuri pozitive invers acelor de ceasornic cand utilizatorul se uita in josul
modelului.
Restriciile elementare sunt specificate ca fiind boldite , fixe , sau nici una.

Comanda Add to Model from Template(adaugare model din sablon) >

Add 3D Frame ( adaugare cadru tridimensional)
Se utilizeaza comanda Add to Model Template > Add 3D Frame pentru a
adauga un cadru tridimensional modelului. La aparita formularului Structural Floor
System Type (tipul structural de sistem de nivel), se selecteza tipul de cadru care
urameaza a fi adaugat modelului prin click-ul butonului corespunzator din zona Click
Picture of Choice (apasa imaginea de alegere) a formularului. Butoanele sunt aceleasi
cu butoanele utilizate pentru lansarea uni model dintr-un sablon. Cu exceptia datei de

locatie, care este descrisa aici pentru aceasta comanda, se va consulta subsectiunea
Adaugare Obiecte Structurale din sectiunea comanda New Model, sectiunea
capitolului 4 Meniul Fisier pentru o descriere a acestor butoane si al finciilor aferente.

5-9
Urmatoarele inforamtii sunt prezentate pentru localizarea cadrului 3D:
Un sistem de coordonate (sistem de grila) este specificat. Prin setarile initiale
cadrul 3D adaugat umple toate celulele si nivelele etaj specificate in acest sistem de
coordonate (sistemul de grila). Daca se doreste unplerea doar a anumitor celule sau nivele
etaj in sistemul de coordonate specificat (sistemul de grila), se apasa butonul Advanced
(avansare) si se completeaza la inceputul si la sfarsitul id-urilor liniilor de grila si nivelele
etaj in varful si al capatul cadrului.
Se observa ca spre deosebire de cadrul 2D, un cadru 3D adaugat poate incepe la
un nivel de etaj aflat deasupra nivelului de baza.

Comanda Replicate (reproducere)

Pentru a reproduce unul sau mai multe obiecte si majoritatea sarcinilor aferente,
se selecteaza obiectul (obiectele) si se utilizeaza comanda Edit menu > Replicate sau
butonul X din bara de instrumente pentru a specifica optiunea de replicare dorita.
Obiectele selectate inclusiv sarcinile aferente vor fi reproduse (copiate) dupa cum au fost
specificate.
Nota importanta: Cand se utilizeaza functia de reproducere, daca un obiect v-a fi
reprodus v-a ocupa exact aceeasi locatie ca si un obiect existent, reproducerea nu este
finalizata la acea locatie; Obiectul existent ramane. Totusi , daca alte locatii sunt vizate si
acele locatii nu contin obiecte , reproducerea v-a fi finalizata la acele alte locatii.
Utilizarea comenzii Edit menu > Replicate sau butonul X din bara de
instrumente determina aparitia formularului Replicate (reproducere). Acest formular are o
eticheta pentru fiecare tip de reproducere disponibila: Liniara, Radiala , in Oglinda si
Etaj. Fiecare dintre aceste tipuri de reproducere este descrisa in subsectiuni separate
consecutive.

Apasarea butonului Options pe ori ce bara duce la apritia formularului

Replicatind Objects Assignment (reproducerea sarcinii obiectelor), care consta intr-o
serie de casete de verificare pentru fiecare tip de obiect (punct , linie , zona)
Nota: Reproducerea copiaza obiectele si sarcinile aferente.

5-10
Se utilizeaza acest formular pentru a controla care sarcini se doresc a fi reproduse prin
bifarea sau nebifarea casetelor . Prin setarile initiale toate sarcinile sunt reproduse cu
exceptia urmatoarelor care nu sunt niciodata reproduse:
Sarcinile diafragmei rigide la obiectele punct si obiectele zona
Sarcinile etichetei pilonului la obiectele linie si zona
Sarcinile etichetei boltei la obiectele liniei si zonei
Pentu obiectele linie si zona , cateva sarcini sunt intodeauna reproduse si nu pot fi
controlate. Tabelul 5-1 listeaza acele sarcini:
Tabelul 5-1 : Sarcinile de obiect zona si linie care sunt intodeauna reproduse
Sarcinile Obiectului Linie
Proprietatea sectiunii cadru
Eliberari de sfarsit(nu partiale)
Pozitiile de iesire
Axele locale
Angrenare / Neangrenare automata

Sarcinile Obiectului Zona

Proprietatea sectiunii
Deschiderea
Axe locale
Angrenarea / Neangrenarea automata

Tabelul 5-2 listeaza sarcinile obiectului zona, linie si punct pentru care se paote
controla reproducerea.
Tabelul 5-2: Sarcinile de obiect cu reproduceri care pot fi controlate
Sarcinile Obiectului Punct
Zone panou
Restriciti (suporturi)
Mase aditionale
Arcuri punct

Sarcinile Obiectului Linie

Mase aditionale
Arcuri linie
Fixari partiale
Deplasari de sfarsit de de

Sarcinile Obiectului Zona

Mase aditionale
Arcuri zona
Modificatori de rigiditate
Incarcari uniforme

imbinare

5-11
Tabelul 5-2: Sarcinile de obiect cu reproduceri care pot fi controlate
Sarcinile Obiectului Punct
Proprietati de legatura
Solicitari
Deplasari de pamant
Temperaturi

Sarcinile Obiectului Linie Sarcinile Obiectului Zona

Proprietati de legatura
Incarcari de temperatura
Articulatii(impingere peste)
nonliniare
Modificatori de proprietate
Incarcari de punct
Incarcari de distributie
Incarcari de temperatura

Eticheta Liniara
Pentru reproducerea liniara , se specifica dx , dy si un numar de ori pentru care
obiectul v-a fi reprodus pe ethicheta liniara a formularului Replicate. Obiectul si sarcinile
aferente sunt atunci copiate de un numar de ori specificat , marind coordonatele globale
X si Y de dx si dy specificate.

Eticheta Radiala
Pentru reproducerea radiala , se specifica pe Eticheta Radiala un punct in jurul
caruia se roteste (roataita este in planul global X Y in jurul axi globale Z) , un unghi de
roatie si un numar de ori pentru care obiectul v-a fi reprodus. Obiectul si sarcinile
aferente sunt apoi copiate de un numar de ori specificat, marind locatia obiectelor prin
unghiul de rotatie specificat.
Optiunile Doua Rotatii in jurul Punctului sunt disponibile: Se roteste in jurul
centrului obiectelor selectate sau se specifica coordonatele globale X si Y ale unui punct
specific in jurul caruia se roteste.
Cand rotatia apare in jurul centrului obiectelor selectate , programul calculeaza
locatia acelui punct dupa cum urmeaza. ETABS determina coordonata globala X maxima

si minima a obiectelor slectate. Coordonata globala X a centrului obiectelor slectate este

determinata ca medie a coordonatelor minim si maxim X.

5-12

a)Obiecte originale

b)Obiecte reproduse

Coordonata globala Y a centrului obiectelor selectate este determinata intr-o maniera

similara.
Unghiul de rotatie este introdus in grade. Unghiurile sunt masurate de la axa
globala pozitiva X. Unghiurile pozitive apar in sensul invers acelor de ceasornic cand
sunt privite de deasupra.
Figura 5-1 prezinta un exemplu de reproducere radiala. Figura 5-1a prezinta
vederea de plan a cadrului care se extinde de la punct (10,20) la punctul (30,20) unde
coordonatele sunt date de sistemul de coordonate global . Cadrul este selectat si

reproducerea radiala este specifiacata in jurul punctului (20,30). Unghiul este setat la 90
de grade iar numarul este setat la 3. Figura 5-1b prezinta rezultatul reproducerii.

Eticheta in oglinda
Pentru reproducerea in oglinda se specifica pe eticheta in oglinda o linie in planul
global X Y in jurul oglinzii , sau daca se prefera ca un plan vertical in jurul oglinzii.
Planul vertical este definit de linia specificata in planul global X Y si linia verticala
paralel cu axa globala Z, care intersecteaza linia specificata.

5-13

Se specifica linia in planul X-Y prin specificarea a doua puncte (X1 , Y1 ) si (X2 ,
Y2) in coordonate globale. Programul reproduce obiectele selectate prin oglindirea
obiectelor si sracinile aferente in jurl linie / planului specificat. Figura 5-2 ilustreaza
procesul de oglindire. Se observa ca liniile priectate utilizate in procesul de oglindire
( apar deformate in figura) sunt perpendiculare pe linia / planul de oglindire specificat.

Eticheta etaj
Pentru reproducerea etajului se specifica pe Eticheta Etajului un etaj pe care
obiectele selectate urmeaza sa fie reproduse. Obiectul si sarcinile aferente sunt apoi
copiate pe acel nivel al etajului . Daca nivelul de etaj unde se selecteaza obiectele si
nivelul etaj in care se reproduc obiectele au inaltimi diferite , se va tin cont de
urmatoarele :

Elementele care se extind de la un nivel de etaj la urmatorul cand sunt reproduse,

chiar daca inaltimile etajului sunt diferite. Figura 5-3a prezinta cateva exemple.
Distantele sunt masurate din varful etajului in jos. Daca un obiect care urmeaza a
fi reprodus la nivelul etajului X se afla sub fundul nivelului de etaj X, acel obiect este
plasat la fundul nivelului etajului X; aceasta ineamna ca este palsat la nivelul etajului (X1)

5-14

Acest lucru se poate intampla cand se reproduce de la un nivel de etaj care este mai inalt
decat nivelul de etaj in care se reproduce.
Figura 5-3b prezinta cateva exemple. Se observa ca inaltimea obiectului zona
reprodus cel mai jos de pe partea stanga a figurii 5-3b este redusa de la 6 picioare la doua
cand este reprodus pentru incadrarea in nivelul de etaj 4. De asemenea se observa ca
obiectul linie este dus la capatul nivelului de etaj deoarece dimensiunea 12-picioare care
urmeaza a fi reprodus in , depaseste inaltimea etajului. Se observa ca locatia planului din
fundul obiectului linie ramane aceeasi la fiecare nivel; astfel panta obiectului linie este
diferita la cele doua nivele. Similar obiectului linie , obiectul punt este plasat la fundul
nivelului etajului 4 .

Delete Original Check Box (Stergerea Casetei de Verificare Originale)

In cazul in care caseta de verificare Delete Original este bifata programul va
sterge obiectul selectat pentru reproducere ca parte a operatiei de reproducere, lasand
doar obiectul (obiectele) reprodus(e).

5-15

Comanda Edit Grid Data (editare date grila)

Comanda Edit menu > Edit Grid Data este utilizata pentru a defini sisteme de
coordonate noi , pentru a modifica sisteme de coordonate existente si pentru a edita datele
liniei grilei corespunzatoare sistemului de coordonate. Sistemul de coordonate / grila
global definit initial este un sistem de coordonate Cartezian (rectangular). Aditional
sistemele de coordonate / grila pot fi definite ca fiind fie Carteziane fie cilindrice.
Sistemele de coordonate cilindrice sunt bazate pe un set de linii de grila radiale si
circumferentiale. Urmatoarele 4 obtiuni descrise individual sunt disponibile cand se
selecteaza comanda Edit menu > Edit Grid Data :

Comanda Edit Grid Data > Edit Cartesian / Cylindrical System

(editarea sistemului cartezian/cilindric)
Utilizarea comenzii Edit menu > Edit Grid Data > Edit Cartesian/Cylindrical
System, sau a buronului X din bara de instrumente determina aparitia formularului
Coordinate System (sistem de coordonate), unde se poate adauga modifica sau sterge un
sistem de coordonate.

Butonul Add New System (adaugare sistem nou)

Apasarea butonului Add New System de pe formularul Coordinate System v-a determina
deschiderea formularului Coordinate System Definition (definitia sistemului de
coordonate). Sunt cateva zone in acest formular. Primul cadru ofera un camp pentru
numele sistemului. Initial ,este atribuit un nume care paote fi modificat.
Se paote specifica tipul grilei ca fiind Cartezian sau Cilindric. Daca optiunea
Cartezian este selectata se specifica numarul de linii de grila si spatierea de linie in
directiile X si Y. Grilele vor fi desenate utilizand aceasta spatiere intr-o maniera uniforma.
Daca optiunea Cilindrica este selectata, se vor inputa spatierea grilei si numarul de grile
in directiile radiale si teta. Aici grilele vor fi de asemenea desenate cu spatiere uniforma.
Butonul Edit Grid (editare grila). Pentru a specifica spatierea neuniforma sau
pentru a modifica alte valori initiale, se apasa butonul Edit Grid.

5-16

In formularul Coordinate System care apare, se modifica spatierea in directiile X sau Y

(sau radial si teta) prin apasarea optiunii grilei X sau Y (sau radial si teta) in zona de
afisare. Tabela din partea stanga va afisa grilele selectate impreuna cu coordonatele
acestora. Daca se alege vizualizarea spatierii in locul vizualizarii coordoantelor, se
selecteaza optiunea Spacing de sub grila de afisare ca zona. Valorile care apar in acest
tabel pot fi editate.
Se adauga linii de grila primare sau secundare prin selectarea optiunii
corespunzatoare de sub zona etichetata Grid Line #1. Se modifica de asemenea setarile de
afisare ale grilei cum ar fi culoara, locatia bulei. Dimeniunea bulei poate fi de asemenea
editata. Fiecare dintre aceste selectii este descrisa dupa cum urmeaza:
Grid ID (Identitatea Grilei): Acesta este un idetificator pentru linia de grila.
Poate fi lasat necompletat.
Coordinate / Spacing (coordonata / spatierea): Aceasta este locatia liniei de
grila in sistemul de coordonate specificat. Locatiile liniei de grila pot fi specificate de
coordonatele acestora sau de spatierea lor.
Primary / Secondary Grid Lines (liniile grilei priamre / secundare): Se
poate specifica linia de grila ca fiind fie linie pricipala fie secundara. Liniile de grila

primare au intentia sa reprezinte liniile de grila arhitecturala principale ale caldirii. Liniile
de grial secundara au intentia sa reprezinte linii de referinta temporare pentru modelare.
Acestea nu au o bula anexata pentru ideintitatea grilei se paote utiliza comanda View
menu > Set Display Options (setare optiuni de afisare) pentru a ascunde liniile de grila
secundare.
Hide Grid Line (mascarea liniei de grila): Bifarea aceste casete pentru liniile
de grila primare sau secundare le marcheaza ca fiind ascunse si nu vor fi afisate datorita
setarilor specificate in carcateristica View menu > Set Display Options.
Switch Bubble Location (schimbarea locatiei bulei): Bifarea acestei casete
muta locatia bulei in celalalt capat al liniei de grial.
Color (culoare): Apasarea casetei Color permite schimbarea culorii liniei de
grila.

5-17

Bubble Size(dimensiunea bulei): Bulele liniei de grila sunt desenate ca

hexagoane. Dimeniunea bulei indica distanta dintre doua fete opuse alea hexagonuli
masurate in unitati curente ale modelului. Aceasta marime se aplica tuturor bulelor in
sistemul de coordonate / grila.
Hide All Grid Lines(ascunderea tuturor liniilor de grila): Daca caseta este
bifata, toate liniile grilei (primare si secundare) doar in acest sistem de coordonate / grila
sunt ascunse. Daca se doreste mascarea liniilor de grila in taote sistemele de coordonate
se utilizeaza coamanda View menu > Set Building View Options (setarea optiunilor de
vedeer a cladirii). Cand se utilizeaza coamnda View menu > Set Building View
Options , utilizatorul trebuie sa se asigure ca a inchis atat liniile de grila primare cat si
cele secundare.
Reset to Default Color(resetarea la culoare initiala): Apasarea acestui buton
seteaza culaorea tuturor liniilor de grila in acest sistem de coordonate/grila inapoi la
culoarea initiala. Se observa ca se paote utiliza comanda Options menu > Colors pentru
a seta culoarea initiala pentru liniile de grila.
Locate System Origin(localizarea originii sistemului): Apasarea acestui buton
determina apritia formularului care permite specificarea locatiei originii sistemului de
coordonate relativ la sistemul de coordonate local. Se observa ca acest buton nu este

vizibil daac se editeaza sistemul de coordonate / grila local in formularul Locate System
Origin se specifica urmtoarele:
Global X : Aceasta este coordonata globala X a originii sistemului de
coordonate / grila.
Global Y: Aceasta este coordonata globala Y a originii sistemului de coordonate
/ grila.
Rotation Deg(rotatia in grade): Acest unghi introdus in grade specifica
orientarea axei pozitive X ( sau teta egal cu zero grade linie radiala in sistemul cilindric)
al sistemului de coordonate celativ la axa globala X pozitiva. Unghiul este masurat de la
axa globala X pozitiva la sistemul de coordonate axa X. Unghiurile pozitive apar in
sensul contrar acelor de ceasornic cand sunt vazute de sus.

5-18

Figura 5-4 prezinta cateva exemple. Figura prezinta axa globala X si orientarea axei X
pentru sistemul adaugat. Figura 5-4a prezinta un exemplu unde unghiul de rotatie este
specificat la 30 de grade. Figura 5-4b prezinta un exemplu unde unghiul de rotatie ar
putea fi specificat ca avand 330 de grade sau -30 de grade.

Butonul Grid Labels (etichetele de grila). Apasarea butonului Grid Labels din
formularul Coordinate System Definition v-a deschide formularul Grid Labeling Options
(optiunile etichetarii grilei). Toate aceste carcateristici de pe formular care includ
inceperea indetificarii grilei in ori ce directie si a directiei de etichetare (de la stanga la
dreapta , de sus in jos sau de jos in sus) se explica singure.

Butonul Modify / Show System (modificarea/afisarea sistemului)

Apasarea butonului Butonul Modify / Show System din formularul Coordinate
System determina aparitia formularului Coordinate System . Se modifica spatierea in
directiile X sau Y prin clickul optiunii grilei X sau Y in zona de afisare. Tabela din partea
stanga va afisa grilele selectate impreuna cu coordonatele acestora. Daca se alege
vizualizarea spatierii in locul vizualizarii coordoantelor, se selecteaza optiunea Spacing
de sub grila de afisare ca zona. Valorile care apar in acest tabel pot fi editate. Se adauga
linii de grila primare sau secundare prin selectarea optiunii corespunzatoare de sub zona
etichetata Grid Line #1.

5-19
Se modifica de asemenea setarile de afisare ale grilei cum ar fi culoara, locatia bulei.
Dimeniunea bulei poate fi de asemenea editata. Toate optiunile disponibil in acest
formular sunt aceleasi cu cele descrie in sectiunea anteroara Butonul Add New System.

Butonul Delete System (stergerea sistemului)

Orice sistem cu exceptia sistemului global poate fi sters prin selectarea sistemului
si apasarea butonului Delete System.

Comanda Edit Grid Data > Edit General System

Apasarea comenzii Edit menu > Edit Grid Data > Edit General System
determina aparitia formularului Grid System (sistemul de grila). In formularul grid sistem
, se paote adauga un nou sistem , se poate adaga o copie a sistemului , se paote modifica
si afisa lista sistemelor si se paote sterge un sistem prin slectarea butonului corespunzator.
Fiecare dintre butoane este descris dupa cum urmeaza:

Butonul Add New System (adaugarea unui nou sitem)

Apasarea butonului Add Add New System din formularul Grid System v-a
deschide formularul Grid System Data (datele sistemului grila) . Formularul are
urmatoarele zone:
Grid System Name(numele sistemului de grila): Specifica numele sistemului
de grila. Accepta nume initial sau un nume specificat ulterior.
Cick to(click pe): Adauga o noua linie de grila sau modifica sau sterge o linie
de grila existenta. Apasarea butonului Add New Grid Line (adaugarea unei lini de grila
noua) sau a butonului Modify/Show Grid Line (modificarea/stergerea liniei de grila) in
cazul in care linia de grila exista deja, determian aparitia formualrului Grid Line. Aici se
poate specifica identitatea liniei grilei, tipul grilei (drept sau arcuit) si coordonatele de
plan. Se poate selecta de asemanea nivelul de etaj la care linia de grila v-a fi inclusa.
Bifarea casetei de verificare Apply to All v-a include modificarea in toate nivelele care se
afla intre varful si fundul nivelului de etaj selectat. Alte optiuni disponibile includ:

5-20
Primary/Secundary Grid Lines (Linii de Grila Primare/Secundare):Se
specifica o linie de grila ca fiind linie primara sau secundara.Liniile de grila primare
reprezinta liniile de grila arhitecturale principale ale cladirii.Liniile de grila secundare
sunt reprezentate ca linii de referinta temporare pentru modelare.Nu au bula anexata
pentru identificarea grilei.
Hide Grid Line (Mascarea Liniei de Grila):Mascheaza liniile de grila primare
sau secundare in functie de casuta de verificare bifata.
Switch Bubble Location (Schimbarea Locatiei Bulei):Muta locatia bulei la un
alt capat al liniei de grila.
Color (Culoarea):Modifica culoarea liniei de grila.
Bubble Size (Dimensiunea Grilei): Bulele liniei de grila sunt desenate ca
hexagoane. Dimeniunea bulei indica distanta dintre doua fete opuse alea hexagonuli
masurate in unitati curente ale modelului. Aceasta marime se aplica tuturor bulelor in
sistemul de coordonate / grila.
System Origin (Originea sistemului):Portiunea System Origin a formularului
Grid System Data permite specificarea locatiei originii sistemului de coordonate relativ la
sistemul de coordonate global.Se vor specifica urmatoarele,utilizand formularul System
Origin:

Global X : Aceasta este coordonata globala X a originii sistemului de

coordonate / grila.
Global Y: Aceasta este coordonata globala Y a originii sistemului de coordonate
/ grila.
Rotation Deg(rotatia in grade): Acest unghi introdus in grade specifica
orientarea axei pozitive X ( sau teta egal cu zero grade linie radiala in sistemul cilindric)
al sistemului de coordonate celativ la axa globala X pozitiva. Unghiul este masurat de la
axa globala X pozitiva la sistemul de coordonate axa X. Unghiurile pozitive apar in
sensul contrar acelor de ceasornic cand sunt vazute de sus.

5-21

Butonul Add Copy to System (Adaugare Copie la Sistem)

Inainte de apasarea butonului Add Copy to System,se selecteaza sistemul care se
doreste copiat din lista Systems din partea stanga a formularului.Apasarea butonului Add
Copy to System determina aparitia formularului Grid System Data.Acest formular
contine optiuni care permit adaugarea unor copii ale sistemului de grila selectat
modelului fara a-l modifica (se apasa butonul OK) sau permit modificarea tuturor
portiunilor sistemului,cum ar fi adaugarea la sistem (se apasa butonul Add New Grid
Line),modificarea liniilor grilei (se apasa butonul Modify/Show Grid Line) sau
stergerea liniilor grila din sistem (se apasa butonul Delete Grid Line),inainte de
adaugarea unei copii modelului.
Butonul Add New Grid Line functioneaza dupa cum este descris in sectiunea
anterioara.Butonul Modify/Show Grid Line functioneaza dupa cum este descris in
urmatoarea sectiune Butonul Modify/Show System (modificarea/afisarea modelului).
Butonul Delete Grid Line functioneaza dupa cum este descris in sectiunea Butonul
Delete Grid Line (stergerea liniei de grila).

Butonul Modify/Show System (Modificarea/Afisarea Modelului)

Inainte de apasarea butonului Modify/Show System,se selecteaza sistemul care se
doreste modificat sau afisat din lista Systems din partea stanga a formularului.Apasarea
butonului Modify/Show System,determina aparitia fomularului Grid System Data.Acest
formular contine urmatoarele zone:

Grid System Name (Numele sistemului de grila): ): Specifica numele

sistemului de grila. Accepta nume initial sau un nume specificat ulterior.
Cick to(click pe): Adauga o noua linie de grila sau modifica sau sterge o linie
de grila existenta. Apasarea butonului Add New Grid Line (adaugarea unei lini de grila
noua) sau a butonului Modify/Show Grid Line (modificarea/stergerea liniei de grila) in
cazul in care linia de grila exista deja, determian aparitia formualrului Grid Line. Aici se
poate specifica identitatea liniei grilei, tipul grilei (drept sau arcuit) si coordonatele de
plan. Se poate selecta de asemanea nivelul de etaj la care linia de grila v-a fi inclusa.
Bifarea casetei de verificare Apply to All v-a include modificarea in toate nivelele care se
afla intre varful si fundul nivelului de etaj selectat. Alte optiuni disponibile includ:

5-22
Primary/Secundary Grid Lines (Linii de Grila Primare/Secundare):Se
specifica o linie de grila ca fiind linie primara sau secundara.Liniile de grila primare
reprezinta liniile de grila arhitecturale principale ale cladirii.Liniile de grila secundare
sunt reprezentate ca linii de referinta temporare pentru modelare.Nu au bula anexata
pentru identificarea grilei.
Hide Grid Line (Mascarea Liniei de Grila):Mascheaza liniile de grila primare
sau secundare in functie de casuta de verificare bifata.
Switch Bubble Location (Schimbarea Locatiei Bulei):Muta locatia bulei la un
alt capat al liniei de grila.
Color (Culoarea):Modifica culoarea liniei de grila.
Bubble Size (Dimensiunea Grilei): Bulele liniei de grila sunt desenate ca
hexagoane. Dimeniunea bulei indica distanta dintre doua fete opuse alea hexagonuli
masurate in unitati curente ale modelului. Aceasta marime se aplica tuturor bulelor in
sistemul de coordonate / grila.
System Origin (Originea sistemului):Portiunea System Origin a formularului
Grid System Data permite specificarea locatiei originii sistemului de coordonate relativ la
sistemul de coordonate global.Se vor specifica urmatoarele,utilizand formularul System
Origin:

Global X : Aceasta este coordonata globala X a originii sistemului de

coordonate / grila.
Global Y: Aceasta este coordonata globala Y a originii sistemului de coordonate
/ grila.
Rotation Deg (rotatia in grade): Acest unghi introdus in grade specifica
orientarea axei pozitive X ( sau teta egal cu zero grade linie radiala in sistemul cilindric)
al sistemului de coordonate celativ la axa globala X pozitiva. Unghiul este masurat de la
axa globala X pozitiva la sistemul de coordonate axa X. Unghiurile pozitive apar in
sensul contrar acelor de ceasornic cand sunt vazute de sus.

5-23

Butonul Delete System (Stergerea sistemului)

Prin apasarea butonului Delete System se sterge sistemul selectat.Daca doar un
sistem este definit,optiunea este inactiva.

Comanda Edit Grid Data > Convert System to General (Convertirea

sistemului la general)
Apasarea comenzii Edit menu > Edit Grid Data > Grid System determina
aparitia formularului Convert Cartesian/Cylindrical System to General.Acest formular
permite utilizatorului sa converteasca sistemele carteziene/cilindrice definite intr-un
singur sistem general.Se convertesc la grupurile de sisteme generale toate sistemele
anterioare definite intr-un singur sistem.

Comanda Edit Grid Data > Glue Points to Grid Lines Command
(Lipire puncte la liniile grilei)
Comanda Edit menu > Edit Grid Data > Glue Points to Grid Lines este un
intrerupator.Dupa cum sugereaza si numele,cand este activata,aceasta comanda permite
lipirea obiectelor punct care cad direct pe liniile de grila la acele linii de grila.Cand un
obiect punct este lipit unei linii de grila si linia de grila este mutata,obiectul punct se muta
impreuna cu linia de grila.Obiectele linie si zona care sunt atasate obiectului punct cand
este mutat raman atasate obiectului punct si astfel se muta sau se redimensioneaza
corespunzator.

Comanda Edit Story Data (Editarea datelor etaj)

Se utilizeaza comanda Edit menu > Edit Story Data sau butonul
din bara de
instrumente pentru a edita informatiile etajului si pentru a insera nivele noi de etaj sau
pentru a sterge nivele existente de etaj.Apasarea comenzii Edit menu > Edit Story Data
determina aparitia a trei submeniuri:Edit (Editare),Insert Story (Inserarea Etajului) si
Delete Story (Stergerea Etajului).

5-24

Comanda Edit Story Data > Edit (Editare)

Apasarea comenzii Edit menu > Edit Story Data > Edit determina aparitia
formularului Story Data (date etaj).Elementele din acest formular sunt descrise dupa cum
urmeaza.
Label (Eticheta):Identifica nivelul de etaj.Valorile initiale pentru aceasta
eticheta sunt STORY1,STORY2,si asa mai departe.Se poate modifica eticheta pentru
ficare nivel de etaj;de exemplu,se pot eticheta nivelele de etaj cu Primul,Al II-lea si asa
mai departe.Se observa ca fundul cladirii este identificat ca nivelul de etaj BASE (de
baza);acesta nu poate fi modificat.
Height (Inaltimea):Defineste inaltimea dintre etaje ale unui nivel.Reprezinta
distanta de la nivelul de etaj considerat la nivelul de etaj de mai jos.Se observa ca prin
setarile initiale,inaltimea etajului nivelului BASE este zero;aceasta valoare nu poate fi
modificata.
Elevation (Cota):Identifica cota nivelului de etaj relativ la cota de baza.Se
observa ca se poate specifica cota nivelului BASE (valoarea initiala este zero).Programul
calculeaza automat toate celelalte cote,iar acestea nu pot fi modificate.aceste cote ale
nivelului de etaj sunt prezentate cu scopuri informative.

Similar To (Similar cu):Aceasta eticheta indica faptul ca nivelul de etaj este

similar cu un alt nivel de etaj pentru scopuri de desenare,anexare si selectie,atunci cand se
lucreaza in vederea de plan.Se va consulta Nivelele de Etaj Similare din capitolul 8
pentru mai multe informatii.
Splice Point (Imbinare punct):Un raspuns afirmativ in aceasta coloana indica
imbinarea coloanelor la acest nivel de etaj.Un raspuns negativ in aceasta coloana indica
faptul ca la acest nivel de etaj coloanele nu vor fi imbinate.
Splice Height (Imbinare inaltime):Daca nivelul de etaj a fost specificat ca
nivel unde coloanele vor fi imbinate,dimensiunea indica aici inaltimea de deasupra
varfului de otel de la acel nivel unde va aparea imbinarea coloanei.

5-25
Nota de Precautie:In momentul in care se fac modificari in datele de etaj si se
inchide formularul prin apasarea butonului OK,nu se mai pot anula aceste modificari.

Comanda Edit Story Data > Insert Story (Inserare Etaj)

Apasarea comenzii Edit menu > Edit Story Data > Insert Story determina
aparitia formularului Insert New Story (Inserare etaj nou).In acest formular se specifica
urmatoarele elemente:
Story ID (Identificarea etajului):Specifica numele noului nivel de etaj.
Story Height (Inaltimea etajului):Specifica inaltimea intre etaje (nu cota de
desupra nivelului de baza) a noului nivel de etaj.
Number of Stories (Numarul de etaje):Specifica numarul de etaje care
urmeaza a fi inserate.
Insert Above Level (Inserarea deasupra nivelului):Specifica nivelul de etaj
deasupra caruia urmeaza a fi inserat noul nivel de etaj.Poate fi orice nivel de etaj care
exista in acest model.

Replicate New Story (Reproducerea noului etaj):Specifica un nivel de etaj

existent de la care noul nivel de etaj urmeaza a fi reprodus.Daca se specifica un nivel de
etaj existent in loc de niciunul,toate incadrarile si toate sarcinile specificate in nivelul de
etaj existent vor fi copiate in noul nivel de etaj.
In zona Replicate New Story a optiunii Insert New Story,se observa ca
specificarea unui nivel de etaj existent (sa zicem nivelul de etaj X) in locul niciunuia este
echivalent cu urmatorul proces:
1.Crearea unui nivel de etaj nou (sa zicem nivelul de etaj Y) utilizand optiunea
None (niciunul) in zona Replicate New Story a formularului Insert New Story.
2.Selectarea tuturor obiectelor de la nivelul de etaj X si apasarea comenzii Edit
menu > Replicate (Reproducere) pentru deschiderea formularului Replicate.
Nota:Cand un nou nivel de etaj este inserat,toate nivelele de etaj de deasupra sunt mutate
in sus in mod automat.

5-26
3.Selectarea etichetei Story (Etaj) si luminarea nivelului de etaj Y in zona
Replicate on Stories (Reproducerea pe etaje) din formular.
4.Apasarea butonului OK.

Comanda Edit Story Data > Delete Story (Stergere etaj)

Apasarea comenzii Edit menu > Edit Story Data > Delete Story determina
aparitia formularului Select Story to Delete (Selectare etaj pentru stergere) unde se poate
specifica etajul ce urmeaza a fi sters.Cand un nivel de etaj este sters,toate nivelele de etaj
de deasupra lui sunt mutate in jos in mod automat.

Comanda Edit Reference Planes (Editare Planuri de Referinta)

si Edit Reference Lines (Editare Linii de Referinta)
Se poate utiliza comanda Edit (Editare) pentru a crea,modifica si sterge planuri de
referinta si linii de referinta.Se utilizeaza comanda Edit menu > Edit Reference Planes
si comanda Edit menu > Edit Reference Lines pentru a completa aceste actiuni.
Planurile de referinta sunt planuri orizontale in ordonate Z specificate de
utilizator.Scopul principal al acestor planuri este de a prezenta un plan/linie orizontala
care poate fi utilizata cand se deseneaza obiecte in vederile de cota.Se pot de asemenea

vedea planuri de referinta in vederea de plan.Aceasta optiune poate fi utila pentru

adaugarea incadrarii de tip mezanin cand nu s-a specificat mezaninul ca un nivel de etaj
in datele de etaj.
Se observa urmatoarele despre planurile de referinta:
Daca se deseneaza obiecte verticale linie sau obiecte verticale zona (coloane sau
pereti) in plan pe un nivel de plan de referint,programul insereaza un obiect dintr-un plan
de referinta in nivelul de etaj de dedesubt si un alt obiect de la planul de referinta la
nivelul de etaj de deasupra.
Cand se deseneaza linia verticala sau obiecte zona (coloane sau pereti) in planul
de pe nivelul de etaj si exista un plan de referinta in acel nivel de etaj,programul nu rupe
obiectul vertical la planul de referinta.
Nota:Cand se deseneaza obiecte,se pot utiliza planuri si linii de referinta.
Nota:Se poate vedea si desena pe planuri de referinta in vederea de plan.

5-27
Un singur obiect este desenat de la nivelul de etaj la nivelul de etaj aflat dedesubt.
Liniile de referinta sunt linii verticale in coordonate globale X si Y specificate de
utilizator.Scopul principal al acestor linii este de a fi disponibile pentru utilizare cand se
deseneaza obiecte in vederea de cota sau de plan.Liniile de referinta apar ca puncte in
vederea de plan.

Comanda Merge Points (Imbinare puncte)

Se utilizeaza comanda Edit menu > Merge Points sau butonul
din bara de
instrumente pentru a imbina orice puncte in model in orice moment.Se observa ca se
poate specifica o distanta de toleranta pentru punctele imbinate automat utilizand caseta
de editare Auto Merge Tolerance (Toleranta de imbinare automata) din formularul
Dimensions/Tolerances (Dimensiuni/Tolerante),care este accesata utilizand comanda
Options menu > Preferences > Dimensions/Tolerances.Se observa ca atunci cand
punctele sunt create (desenate,mutate,copiate,sau reproduse) cum ar fi distanta dintre ele
este mai mica decat cea specificata in caseta Auto Merge Tolerance,programul va imbina
automat noul punct in punctul existent.
Pentru utilizarea comenzii Edit menu > Merge Points (Imbinare puncte),se
selecteaza prima oara punctele ce urmeaza a fi imbinate.Apoi se executa comanda si se

specifica o toleranta de imbinare.Programul utilizeaza urmatoarea logica pentru

imbinarea punctelor:
1.Programul organizeaza punctele selectate bazate prima oara pe numarul de grile
care trec prin ele si apoi pe ordinea in care au fost desenate.
2.Programul imbina toate punctele selectate care se incadreaza in toleranta de
imbinare specificata a primului punct in lista specificata (daca exista) cu primul punct din
lista selectata.
3.Lista sortata este actualizata prin stergerea oricarui punct care a fost imbinat
primului punct din lista sortata si prin stergerea primului punct din lista sortata.Acest
lucru creeaza un nou prim punct in lista sorata.

5-28
4.Pasii 2 si 3 sunt repetati pana cand toate punctele au fost sterse din lista sortata.
Exista o serie de cazuri particulare pentru imbinarea punctelor,dupa cum urmeaza:
Sa presupunem ca un punct este exact la nivelul de etaj (sa-l numim nivelul de
etaj X) si un al II-lea punct aflat la o foarte mica distanta deasupra primului punct.Astfel,
cel de-al II-lea punct este asociat cu nivelul de etaj (X+1).In acest caz,punctul de
deasupra se imbina intotdeauna in punctul localizat la nivelul de etaj X,presupunand
bineinteles ca distanta dintre puncte este in limitele de toleranta de imbinare specificata.
Daca un punct este localizat chiar dedesbtul unui nivel de etaj iar un punct este
localizat chiar deasupra aceluiasi nivel de etaj,si astfel este de fapt asociat cu nivelul de
etaj de deasupra,aceste doua puncte nu se vor imbina niciodata.Aceasta este o neglijenta
adevarata a tolerantei de imbinare specificata.

Comanda Align Points/Lines/Edges (Aliniere puncte/Linii/

Margini)
Comanda Edit menu > Align Points/Lines/Edges sau butonul
din bara de
instrumente prezinta cateva instrumente foarte utile pentru alinierea obiectelor in

model.Pentru a utiliza aceasta comanda,se selecteaza obiectele care urmeaza a fi aliniate

si apoi se specifica un sistem de coordonate,optiunea de aliniere si toleranta de
aliniere.Aceste elemente sunt descrise in subsectiunile care urmeaza.
Important:Se
marginilor:

observa

urmatoarele

despre

alinierea

punctelor,liniilor

si

Daca un obiect punct este mutat utilizand comanda Edit menu > Align
Points /Lines/Edges,toate obiectele conectate la obiectul punct sunt reorientate.De
exemplu, daca obiectul punct din varful obiectului linie de tip coloana este aliniat (mutat)
in plan, varful obiectului linie de tip coloana se muta cu obiectul punct.Fundul obiectului
linie de tip coloana nu se muta.Se observa ca in acest caz,deoarece obiectul linie de tip
coloana nu mai este vertical,programul il modifica in mod automat intr-un obiect linie de
tip legatura.
Sfat:Se utilizeaza comanda Edit menu > Align Points/Lines/Edges pentru a alinia
obiecte in model si pentru a aranja sau extinde obiecte linie.

5-29
Sa presupunem ca un obiect linie este selectat,dar punctele de la capatul
obiectului linie nu sunt selectate.Apoi sa presupunem comanda Edit menu > Align
Points/Lines/Edges ca fiind utilizata pentru alinierea (mutarea) acestui obiect linie.In
acest caz,obiectul linie se muta,dar obiectele punctului de la capatul obiectului linie nu se
muta.Noile obiecte punct sunt create la capatul obiectului linie in noua sa pozitie daca
este necesar.Orice alte obiecte care au fost conectate la obiectele punct de la capetele
obiectului linie in locatia sa originala,raman acolo unde au fost;acestea nu se muta in
niciun mod.Similar,orice sarcina la obiectele punct la capetele obiectului linie in locatia
sa originala,raman acolo unde au fost.Daca nu mai exista niciun alt obiect care sa fie
conectat la obiectele punct la capetele obiectului linie in locatia sa originala si daca nu
mai exista nici o sarcina pentru aceste obiecte punct,programul le sterge dupa ce obiectul
linie a fost mutat.
Cand programul alineaza o margine a obiectului zona,doar marginea obiectului
zona care este aliniat,se muta de fapt.Toate celelalte margini ale obiectului zona raman in
locatiile lor originale.Astfel,cand un obiect zona este aliniat,forma sa se modifica.
Sa presupunem sa un obiect zona este selectat dar punctele din coltul obiectului
zona nu sunt selectate.Apoi,sa presupunem comanda Edit menu > Align Points/Lines/
Edges pentru utilizarea alinierii (mutarii) unei margini a acestui obiect zona.In acest caz,

marginea obiectului zona se muta dar obiectele punct de la capetele marginii obiectelor
zona nu se muta.Noile obiecte punct sunt create la capetele marginii obiectului zona in
noua sa pozitie daca este necesar.Orice alt obiect care a fost conectat la obiectele punct la
capetele marginii obiectului zona in locatia sa originala raman unde au fost;nu se muta in
niciun mod.Similar orice sarcini la obiectele punct de la capetele marginii obiectului zona
in locatia sa originala raman unde au fost.Daca niciun alt obiect nu este conectat la
obiectele punct de la capetele marginii obiectului zona in locatia sa originala si daca nu
exista nici o sarcina la aceste obiecte punct,programul le sterge dupa ce marginea
obiectului zona a fost mutata.

5-30

Formularul Align Points/Lines/Edges (Aliniere Puncte/Linii/Margini)

Apasarea comenzii Edit menu > Align Points/Lines/Edges determina aparitia
formularului Align Points/Lines/Edges.In sistemul de coordonate specificat in acest
formular indica care sistem de coordonate/grila va fi considerat pentru urmatoarele
optiuni de aliniere:
Align to X-coordinate (Alinierea la coordonata X)
Align to Y-coordinate (Alinierea la coordonata Y)
Align to Z-coordinate (Alinierea la coordonata Z)
Align to X grid lines (Alinierea la liniile grilei X)
Align to Y grid lines (Alinierea la liniile grilei Y)

Align Options to Selected Objects (Alinierea Optiunilor pentr Obiectele

Selectate)
Sunt disponibile 8 optiuni de aliniere pentru obiectele selectate in formularul
Align Selected Lines/Edges/Points (Alinierea Liniilor/Marginilor/Punctelor Selectate):

Align Points to X-Coordinate (Alinierea punctelor la coordonata X)

Align Points to Y-Coordinate (Alinierea punctelor la coordonata Y)
Align Points to Z-Coordinate (Alinierea punctelor la coordonata Z)
Align Points to X Grid Line (Alinierea punctelor la linia de grile X)
Align Points to Y Grid Line (Alinierea punctelor la linia de grile Y)
Trim Lines at (Ordonarea liniilor la)
Extend Lines to (Extinderea liniilor la)
Align Points to (Alinierea punctelor la)

5-31
Aceste optiuni sunt descrise in subsectiunile care urmeaza.
Alinierea la Coordonatele X,Y sau Z
Pentru aceste optiuni se specifica locatia coordonatei pentru care vrem sa aliniem.
Apoi daca coordonata corespunzatoare a obiectului selectat se incadreaza in mutarea
maxima permisa a coordonatei specificate,coordonata corespunzatoare a obiectului
selectat este modificata in coordonata specificata.
De exemplu,sa presupunem ca se alege alinierea la o coordonata X de 4 si sa
presupunem ca mutarea maxima permisa este 0,2.In acest caz:
Orice obiect punct selectat care are o coordonata X intre 3,8 si 4,2 (in sistemul
de coordonate specificat) este mutata astfel incat sa aibe o coordonata X de 4.Obiectele
punct selectate cu coordonata X din afara valorilor de la 3,8 la 4,2 ,nu sunt mutate.
Orice obiect linie selectat in care fiecare din capetele liniei are o coordonata X
intre 3,8 si 4,2 (in sistemul de coordonate specificat) este mutata astfel incat fiecare capat
are o coordonata X de 4.Obiectele linie selectate cu coordonata X cu una sau ambele
capete in afara valorilor de la 3,8 la 4,2,nu sunt mutate.

Orice obiect zona selectat in care doua puncte adiacente de colt fiecare avand o
coordonata X intre 3,8 si 4,2 (in sistemul de coordonate specificat) este redimensionata
astfel incat cele doua puncte adiacente de colt sa aibe coordonata X de 4.Obiectele zona
selectate unde nu sunt doua puncte adiacente de colt fiecare avand o coordonata X intre
3,8 si 4,2 , nu sunt redimensionate.Se observa ca efectul modificarii coordonatelor a doua
puncte adiacente de colt a obiectului zona este acela de a muta una din marginile sale.

5-32
Alinierea la liniile de grila X sau Y
Pentru aceste optiuni se specifica care linie de grila se doreste a fi aliniata la.Apoi
daca coordonata corespunzatoare a obiectului selectat se incadreaza in miscarea maxima
permisa pentru linia de grila specificata,coordonata corespunzatoare a obiectului selectat
este modificata pentru a fi identica cu cea a liniei de grila specificata.
Cand se aliniaza la liniile de grila X,coordonata X a obiectului selectat este
examinata si daca se afla in raza corespunzatoare,este modificat.Coordonatele Y si Z nu
sunt afectate.
Cand se aliniaza la liniile de grila Y,coordonata Y a obiectului selectat este
examinata si daca se afla in raza corespunzatoare,este modificat.Coordonatele X si Z nu
sunt afectate.
De exemplu,sa presupunem ca se alege alinierea la o linie de grila X la o
coordonata de 4 si sa presupunem ca miscarea maxima permisa este 0,2.In acest caz:
Orice obiect punct selectat care are o coordonata X intre 3,8 si 4,2 (in sistemul
de coordonate specificat) este mutata astfel incat sa aibe o coordonata X de 4 pentru a se

potrivi cu linia de grila.Obiectele punct selectate cu coordonata X din afara valorilor de la

3,8 la 4,2 ,nu sunt mutate.
Orice obiect linie selectat in care fiecare din capetele liniei are o coordonata X
intre 3,8 si 4,2 (in sistemul de coordonate specificat) este mutata astfel incat fiecare capat
are o coordonata X de 4 pentru a se potrivi cu linia de grila.Obiectele linie selectate cu
coordonata X cu una sau ambele capete in afara valorilor de la 3,8 la 4,2,nu sunt mutate.
Orice obiect zona selectat in care doua puncte adiacente de colt fiecare avand o
coordonata X intre 3,8 si 4,2 (in sistemul de coordonate specificat) este redimensionata
astfel incat cele doua puncte adiacente de colt sa aibe coordonata X de 4 pentru a se
potrivi cu linia de grila.Obiectele zona selectate unde nu sunt doua puncte adiacente de
colt fiecare avand o coordonata X intre 3,8 si 4,2 , nu sunt redimensionate.Se observa ca
efectul modificarii coordonatelor a doua puncte adiacente de colt a obiectului zona este
acela de a muta una din marginile sale.

5-33
Ordonarea sau Extinderea Liniilor Selectate
Aceste optiuni permit ordonarea sau extinderea obiectelor linie.Se reapeleaza
aceasta in program pentru asigurarea faptului ca o grinda este conectata la o bara,capatul
grinzii ar trebui sa fie exact pe bara si nu la o anumita distanta de aceasta dupa cum ar
putea fi desenat in planurile cladirii.Daca se importa un plan de etaj dintr-un fisier
*.DXF,este foarte probabil ca grinzile sa fie desenate asa cum stopeaza insuficienta
grinzilor.In mod similar,barele vor fi desenate asa cum stopeaza insuficientele coloanelor.
Aceste comenzi permit fixarea unor astfel de lucruri in modelul ETABS.
Pentru aceste optiuni se specifica in ce punct se doreste selectarea liniilor pentru a
fi ordonate (sau sortate).Apoi daca capatul acwestui obiect linie selectat se incadreaza in
mutarea maxima permisa de elementul de ordonare (sau de extindere),optiunea liniei este
ordonata (sau extinsa) la acel element.
Sunt disponibile patru alegeri diferite pentru ordonarea (extinderea) elementului:
Orice obiect linie care are proprietati de sectiune de cadru anexata acestuia.
Orice obiect linie sau orice margine a obiectului zona.

Orice obiect linie.

Orice margine a unui obiect linie.
Se observa ca elementul de ordonare (extindere) specific nu ar trebui sa fie in
acelasi plan ca obiectele linie selectate.De exemplu daca se aleg obiecte linie ca element
de extindere si se selecteaza o bara ca obiect ce trebuie extins,bara poate fi extinsa la
obiectul linie reprezentand coloana chiar daca bara se afla intr-un plan orizontal iar
coloana se afla in plan vertical.

5-34

Se considera exemplul prezentat in figura 5-5.Figura 5-5a prezinta un plan de etaj

asa cum ar putea fi desenat in planurile de constructie.Se observa ca grinzile stopeaza
insuficienta barei si grinzile si barele opresc insuficienta coloanelor.De asemenea in acest
exemplu grinzile opresc insuficienta peretilor.

Daca se selecteaza Grinzile 1,2 si 3 si Bara 1 si apoi se executa comanda Edit

menu > Align Points/Lines/Edges,se poate utiliza apoi optiunea de aliniere Extend
selected lines to pentru a specifica ca liniile urmeaza sa fie extinse la Line or Edge
(Linie sau Margine).Din aceasta va rezulta modelul prezentat in figura 5-5b atata timp
cat extensia liniei maxima ceruta este mai mica decat mutarea maxima specificata
permisa.Aceasta va da modelului conexiunea corecta intre elementele variate.
Partea stanga a Grinzilor 1,2 si 3 sunt extinse pentru a se intalni cu varful marginii
al obiectului zona care reprezinta peretele de mai jos.Partea dreapta a Grinzii 1 este
extinsa pentru a intalni obiectul linie vertical care reprezinta Coloana 1.Partea dreapta a
Grinzii 2 este extinsa pentru a intalni obiectul linie orizontal care reprezinta Bara 1.Partea
dreapta a Grinzii 3 este extinsa pentru a intalni obiectul linie vertical care reprezinta
Coloana 2.Partea de sus a barei 1 este extinsa pentru a intalni obiectul linie vertical pentru
a intalni Coloana 1.

5-35
Partea de jos a barei 1 este extinsa pentru a intalni obiectul linie verticala care reprezinta
Coloana 2.
Daca s-a specificat ca liniile vor fi extinse la Edge (Margine),doar partea stanga
a grinzilor 1,2 si 3 va fi extinsa pentru a intalni varful marginii al obiectului zona vertical
care reprezinta peretele de mai jos.Nici o extensie a altei linii nu va fi indeplinita in acest
caz.
Sa presupunem ca grinzile,bara si coloana sunt toate anexate proprietatilor de
sectiune cadru.Daca s-a specificat ca liniile vor fi extinse la Frame Sections (Sectiuni
Cadru),toate extensiile prezentate in figura 5-5b vor fi indeplinite,cu exceptia ca partea
stanga a Grinzilor 1,2 si 3 nu va fi extinsa pentru a intalni varful marginii obiectului zona
vertical care reprezinta peretele de mai jos.
Se observa urmatoarele despre ordonarea si extinderea liniilor selectate:
Daca doua sau mai multe elemente specificate de ordonare (extindere) se
incadreaza in maximul permis de distanta de mutare pana la capatul liniei,ordonarea
(extinderea) este realizata elementului care este cel mai apropiat de capatul liniei.

De exemplu,sa presupunem ca in figura 5-5 partea dreapta a Grinzii 2 se

incadreaza in maximul specificat de distanta de mutare permisa pana la Bara 1 si pana la
marginea placii.Daca se selecteaza Grinda 2 si se specifica ca liniile urmeaza sa fie
extinse la Line or Edge (Linie sau Margine),capatul drept al Grinzii 2 va fi extins la
Bara 1 si nu la marginea placii,deoarece capatul drept al grinzii este mai apropiat de Bara
1 decat de marginea placii.
Obiectele
longitudinale.

linie

sunt

intotdeauna

ordonate

(extinse)

de-alungul

axei

Elementele de ordonare (extindere) specificate (sectiuni de cadru,obiecte linie

sau margini ale obiectelor zona) sunt considerate doar daca sunt vizibile in fereastra
activa.Se poate utiliza aceasta caracteristica impreuna cu comanda View menu > Show
Selection Only (Afisare doar Selectie) pentru a obtine control suplimentar pentru
ordonarea (extinderea) obiectelor linie.

5-36
Alinierea Punctelor la
Se pot alinia punctele selectate la urmatoarele elemente:
Orice obiect linie care are proprietati de sectiune cadru anexate acestuia.
Orice obiect linie sau orice margine a unui obiect zona.
Orice obiect linie.
Orice margine a unui obiect zona.
Cand se utilizeaza aceasta optiune,orice punct selectat este aliniat cu elementul cel
mai apropiat specificat daca acel element se incadreaza in mutarea maxima specificata
permisa. Elementele specificate (sectiuni de cadru,obiecte linie sau margini ale obiectelor
zona) sunt considerate doar daca sunt vizibile in fereastra activa.Se poate utiliza aceasta
caracteristica impreuna cu comanda View menu > Show Selection Only (Afisare doar
Selectie) pentru a obtine control suplimentar pentru alinierea punctelor.

Cand se verifica identificarea celui mai apropiat element specificat de un punct

selectat,programul masoara distanta perpendiculara la linie si marginile obiectelor zona.
Cand un punct este mutat pentru a se alinia cu un element,este ori mutat perpendicular la
obiectul linie sau marginea obiectului zona.
Toleranta de Aliniere
Zona Align Tolerance (Toleranta de Aliniere) a formularului Align Selected
Lines/Edges/Points afiseaza mutarea maxima permisa.Aceasta este o distanta care se
poate specifica in unitati curente.Daca obiectul selectat se incadreaza in distanta
tolerantei de aliniere al oricarui lucru specificat ca fiind aliniat cu,obiectul selectat este
mutat.Daca nu se incadreaza in aceasta distanta,acesta nu este mutat.
Cand se aliniaza obiecte linie la coordonate X,Y sau Z sau la linie de grila X sau
Y,obiectul linie este mutat doar daca ambele puncte de capat ale obiectului linie se
incadreaza in mutarea maxima specificata permisa. Daca se afla in locul sau in plus
selectate obiecte punct la capetele marginii obiectului zona,este posibil ca doar unul
dintre obiectele punct sa fie mutat (aliniat).

5-37
Acest lucru se intampla daca alinierea este bazata pe obiectul punct deoarece obiectul
linie conectat la obiectul punct este reorientat cand obiectul punct se muta.
In mod similar,cand se aliniaza marginea unui obiect zona la coordonatele X,Y
sau Z sau la linia de grila X sau Y,marginea obiectului zona este mutat doar daca ambele
puncte de capat sunt incadrate in mutarea maxima specificata permisa.Daca se afla in
locul sau in plus selectate obiecte punct la capetele marginii obiectului zona,este posibil
ca doar unul dintre obiectele punct sa fie mutat (aliniat).

Comanda Move Point/Line/Areas (Mutare Punct/Linie/Zona)

Obiectele selectate pot fi mutate in orice directie prin apasarea comenzii Edit
menu > Move Points/Lines/Areas sau butonul
din bara de instrumente,care
determina aparitia formularului Move Points/Lines/Areas.In acest formular se specifica
distantele la care obiectul urmeaza sa fie mutat in directiile globale X,Y si Z.O restrictie
asupra mutarii este aceea ca atunci cand se muta obiecte in directia Z,acestea nu pot sa
traverseze nivelul de etaj.Se va consulta subsectiunea Moving Objects in the Z Direction
(Mutarea Obiectelor in Directia Z) pentru mai multe informatii.

Cand se muta in obiect punct,toate obiectele linie si zona atasate punctului sunt
reorientate sau redimensionate pentru a calcula miscarea.De exemplu daca se muta un
obiect punct in varful coloanei,coloana va deveni inclinata (se observa ca programul va
considera atunci coloana ca fiind legatura).
Cand se muta un obiect linie,obiectul liniei se muta dar obiectele punct de la
capatul obiectului linie nu se muta.Sunt create noi obiecte punct la capetele obiectului
linie in noua sa pozitie daca este necesar.Orice alte obiecte care au fost conectate la
obiectul punct la capetele obiectului linie in locatia sa originala raman unde au fost;
acestea nu se muta in niciun mod.Similar,orice sarcina la obiectele punct la capetele
obiectului linie in locatia sa originala,raman acolo unde au fost.Daca nu mai exista niciun
alt obiect care sa fie conectat la obiectele punct la capetele obiectului linie in locatia sa
originala si daca nu mai exista nici o sarcina pentru aceste obiecte punct,programul le
sterge dupa ce obiectul linie a fost mutat.

5-38
In mod similar,cand se muta un obiect zona,obiectul zona se muta dar obiectele
punct din colturile obiectului zona nu se muta. Noile obiecte punct sunt create la capetele
obiectului zona in noua sa pozitie daca este necesar.Orice alt obiect care a fost conectat la
obiectele punct la capetele obiectului zona in locatia sa originala raman unde au fost;nu
se muta in niciun mod.Similar orice sarcini la obiectele punct de la capetele obiectului
zona in locatia sa originala raman unde au fost.Daca niciun alt obiect nu este conectat la
obiectele punct de la capetele obiectului zona in locatia sa originala si daca nu exista nici
o sarcina la aceste obiecte punct,programul le sterge dupa ce obiectul zona a fost mutata.

Mutarea Obiectelor in Directia Z

Se pot muta obiecte doar in directia Z nu mai mult de nivelul de etaj propriu sau
nivelul de etaj de dedesubt.Nu se poate specifica o dimensiune delta Z care necesita ca un
obiect sa se mute peste nivelul de etaj.
De exemplu sa presupunem ca avem o cladire cu zece picioare inaltime etaj la
toate nivelele.Astfel primul nivel de etaj se afla la o cota de 10 picioare,al II-lea nivel de
etaj se afla la o cota de 20,al III-lea nivel de etaj la o cota de 30 si al IV-lea nivel de etaj

la o cota de 40.Mai departe sa presupunem ca se muta un punct de colt al obiectului zona

care apare la jumatatea inaltimii nivelului III de etaj,care are o cota de 25 de picioare.
Se poate specifica o dimensiune delta Z pentru acest punct de colt intre -5 picioare
si +5 inclusiv,care este intre distantele celui de al II-lea si al III-lea nivel de etaj.Daca se
specifica o dimensiune delta Z mai mica de -5,ETABS muta punctul la cota celui de al IIlea nivel de etaj.Daca se specifica o coordonata Z mai mare de +5,ETABS muta punctul
la cota celui de al III-lea nivel de eta.

5-39
Daca se specifica o coordonata Z intre -5 si +5 picioare,inclusiv,atunci ETABS muta
punctul la locatia specificata.
Nota importanta:In anumite cazuri,mutarea unui obiect punct in directia Z va cauza
obiecte linie si/sau zona care sunt atasate obiectului punct pentru a traversa nivelele de
etaj.In aceste cazuri ETABS nu permite ca mutarea sa aibe loc.

Comanda
Zonelor)

Expand/Shrink

Areas

(Extinderea/Reducerea

Se selecteaza un obiect zona si se utilizeaza comanda Edit menu >

Expand/Shrink Areas sau butonul
din bara de instrumente pentru a extinde sau a
reduce obiectul zona.Cand se specifica o valoare de deplasare in formularul Expand/
Shrink Areas,fiecare margine a obiectului zona este mutata acea cantitate intr-o directie
perpendiculara pe margine.

Valori de deplasare pozitive cauzeaza marginilor mutarea de langa interiorul

obiectului zona;astfel se extinde obiectul.Valori negative de deplasare cauzeaza
marginilor mutarea spre exteriorul obiectului zona;astfel se micsoreaza obiectul.
Daca se specifica o valoare negativa de deplasare care cauzeaza obiectului zona
un colaps pentru el insusi,comanda este ignorata si obiectul nu este micsorat.De exemplu
sa presupunem ca un obiect zona rectangular are dimensiuni de 40 inch pe 60 inch.Daca
se specifica o valoare de deplasare de -20 inch sau mai putin (ex:-25 inch) obiectul zona
va suporta un colaps pentru el insusi deoarece cand fiecare dintre partile care sunt la 40
de inch departare se muta unul spre celalat cu 20 de inch,cele doua parti se afla in aceeasi
locatie si obiectul zona este invalid.Daca cele doua parti care sunt la departare de 40 inch
sunt fiecare mutate una spre cealalta cu mai mult de 20 inch,cele doua parti vor trebui sa
se traverseze una pe cealalta.Acest lucru nu este permis.
Trasatura Utila:Tipic,cand se selecteaza un obiect zona si se utilizeaza comanda Edit
menu > Expand/Shrink Areas,toate partile obiectului zona sunt mutate.Este posibil sa
se selecteze una sau mai multe parti ale obiectului zona individual si sa se aplice
comanda Edit menu > Expand/Shrink Areas doar partilor selectate ale obiectului
zona.Se va face dupa cum urmeaza:
Nota:Valorile pozitive de deplasare extind un obiect zona iar cele negative il micsoreaza.

5-40
Comanda Expand/Shrink Areas se aplica doar la partile selectate ale obiectului zona.Se
va proceda in felul urmator:
Se apasa si apoi se da drumul cheii E de pe tastatura pentru a introduce modul de
selectie margine.In acest mod,cand se apasa pe marginea unui obiect zona,marginea este
selectata.Nu se pot selecta toate obiectele zona prin apasarea acestora in acest mod se
apasa bara de spatiu pentru a intrerupe modul de selectare a marginii.
Se apasa pe margine (marginile) obiectului zona care se doreste a fi selectat.
Se utilizeaza comanda Edit menu > Expand/Shrink Areas in forma normala.
Dupa ce s-au selectat marginile obiectului zona,se apasa si se da drumul apoi
barei de spatiu de pe tastatura pentru a se intoarce la modul de selectare obiectului zona
normal unde se selecteaza toate obiectele zona prin clic inauntrul lor.Se observa ca nu se
realizeaza automat intoarcerea la obiectul de selectare a obiectului zona nornal.Trebuie

neaparat sa se apese iar apoi sa se dea drumul barei de spatiu sau cheii Est de pe tastatura
pentru intoarcerea la modeul de selectare normal.
Figura 5-6 prezinta cateva exemple ale obiectelor zona extinse si micsorate.In
figura,linia punctata reprezinta obiectul zona original si linia continua reprezinta obiectul
zona final dupa ce acesta a fost extins sau micsorat.Se observa ca in figura 5-6c deoarece
doar o margine a obiectului zona a fost mutata,linia continua se afla deasupra liniei
punctate pentru toate marginile.

5-41

Comanda Merge Areas (Imbinarea Zonelor)

Selectand doua obiecte zona care au in comun o margine sau o suprapunere si
selectand comanda Edit menu > Merge Areas sau butonul
din bara de instrumente,
va imbina cele doua obiecte zona intr-un singur obiect zona.Nu se pot imbina mai mult de
doua obiecte zona in acelasi timp,in aceeasi comanda.
Cand se imbina doua obiecte zona,noul obiect zona preia proprietatile si sarciniile
obiectului zona cu aria cea mai mare.Daca doua obiecte zona au exact aceeasi
arie,proprietatea si sarciniile sunt cele ale primului obiect de zona desenat.Deoarece,se
poate ca utilizatorul sa nu-si aminteasca care obiect zona a fost desenat prima oara,se vor
verifica cu atentie sarciniile obiectului zona nou combinat.Figura 5-7 prezinta cateva
exemple de obiecte zona imbinate.

5-42

Comanda Mesh Areas (Angrenare Zone)

Zonele selectate pot fi angrenate utilizand comanda Edit > Mesh Areas sau
butonul
din bara de instrumente.Optiunile disponibile in formularul Mesh Selected
Areas (Angrenarea Zonelor Selectate) sunt:
Auto Mesh Area (Angrenarea Automata a Zonei):Aceasta optiune angreneaza
ariile selectate in arii mai mici.Ariile mai mici au trei fete sau patru fete si trebuie sa aibe
grinzi pe toate fetele.
Cookie Cut at Selected Line Object (Taierea la Obiectul linie Selectat):
Asceasta optiune angreneaza zona selectata la liniile selectate.Se selecteaza una sau mai
multe linii.Daca linia selectata trece prin mai mult de o zona,toate zonele vor fi

angrenate.Se observa ca aceasta si optiunea Auto Mesh Area functioneaza doar in vederea
de plan.
Cookie Cut at Selected Point at [Specified] Angle (Taierea la Punctul
Selectat la Unghiul Specificat):Se utilizeaza aceasta optiune pentru a angrena zonele la
un punct si unghi specificat.Unghiul va fi masurat in directia inversa acelor de ceasornic
pentru axele X si Y.Daca punctul se afla in regiunea de suprapunere a doua zone,ambele
zone vor fi angrenate la unghiul dat.
Mesh Quads/Triangles into [Specified Number] by [Specified Number]
Areas (Angrenarea Cuadrurilor/Triunghiulilor in [Numar Specificat] de [Numar
Specificat] Zone):Aceasta optiune angreneaza zona selectata in numarul de zone
specificat de utilizator.De exemplu,specificarea unei angrenari de 2 pana la 8 inseamna ca
zona selectata va fi angrenata in doua zone de-alungul axei X si 8 zone de-alungul axei
Y.Marimea zonelor angrenate va fi uniforma de-alungul unei directii date.Doar cuadrurile
si tringhiurile pot fi angrenate utilizand aceasta optiune.
Mesh Quads/Triangles at (Angrenarea Cuadrurilor/Triunghiulilor la):
Intersections with Visible Grid Lines (Intersectiile cu Liniile de Grila
Vizibile):Aceasta optiune angreneaza fiecare zona selectata la orice locatie unde aceasta
se intersecteaza cu o linie de grila vizibila,indiferent de sistemul de coordonate asociat cu
linia de grila.
Selected Point Objects on Edges (Obiecte Punct Selectate pe Margini):
Selectarea acestei optiuni va angrena zona (orizontala sau verticala) utilizand punctul
selectat la margine ca referinta.Inca un punct mai poate fi selectat pentru acest tip de
angrenare.

5-43
Interections with Selected Lines Objects (Interactiuni cu Obiectele Linie
Selectate):Zonele selectate sunt angrenate cu linia care intersecteaza zona.Pot fi selectate
mai mult de o linie pentru a angrena zona dorita.
Se observa urmatoarele despre angrenarea obiectelor zona.
Sarcinile proprietatii la obiectele zona angrenate sunt aceleasi ca la obiectul
zona original.
Incarcarea si concentrarea sarcinilor pe obiectul zona original sunt despartite
corespunzator in obiecte zona angrenate.

Cand acest element de meniu este apasat,toate marginile zonei selectate curent
vor fi impartite la punctele lor de mijloc.Daca se apasa din nou pentru aceeasi zona
selectata,acestea vor fi divizate in jumatate din nou si asa mai departe.

Comanda Split Area Edge (Impartirea Marginilor Zona)

Comanda Edit menu > Split Area Edge adauga obiecte punct la punctul de
mijloc al fiecarei margini al obiectului zona.Pentru utilizarea acestei comenzi,se
selecteaza obiectele zona si apoi se apasa comanda.

Comanda Join Lines (Legare Linii)

Se selecteaza doua sau mai multe obiecte linie coliniare cu puncte de capat
comune si acelasi tip de proprietati (sectiune cadru,legatura sau niciuna) si se utilizeaza
comanda Edit menu > Join Lines sau butonul
din bara de instrumente pentru a
combina obiectele linie intr-un singur obiect linie.Se observa urmatoarele despre
obiectele linie combinate:
Obiectele linie combinate trebuie sa fie coliniare.
Obiectele linie combinate trebuie sa aibe un punct de capat comun.

5-44
Obiectele linie combinate trebuie sa aibe toate acelasi tip de proprietate.Cu alte
cuvinte,acestea trebuie sa aibe toate proprietati de sectiune cadru sau proprietati de
legatura sau sa nu aibe nici o proprietate.
Cand obiectele linie cu proprietati de sectiune cadru sunt imbinate,proprietatea
de sectiune anexata obiectului linie combinat este aceea asociata cu zona cea mai
mare.Daca doua sectiuni de cadru combinate au aceeasi zona,proprietatea primului obiect
desenat este utilizata.
Sarcinile de incarcare si concentrare de la obiectele linie nelegate sunt
combinate in obiectul legat.

Sarcinile la obiectele linie nelegate care ar fi ilegale in mijlocul obiectului linie

intalnit,sunt ignorate.De exemplu,eliberarile sfarsitului elementului cadru,zone de sfarsit
rigide si deplasarile de legatura care ar putea aparea in centrul elementelor de cadru
intalnite,sunt ignorate.
Figura 5-8 prezinta cateva exemple ale obiectelor linie legate.Figura 5-8a prezinta
doua obiecte linie coliniare cu un punct de capat comun (si aceeasi sarcina de tip
proprietate) care sunt legate intr-un singur obiect linie.Figura 5-8b prezinta cinci obiecte
linie coliniare care pot fi legate in acelasi timp.Figurile 5-8c si 5-8d prezinta doua seturi
de obiecte linie coliniare care pot fi legate simultan.Cele doua seturi de obiecte linie pot
avea sarcini de tip proprietate diferite dar toate sarcinile de tip proprietate care se
incadreaza intr-un set de obiecte linie,trebuie sa fie la fel.
Figura 5-8e ilustreaza obiectele linie coliniare ce trebuie sa aibe un punct de pacat
comun,altfel nu sunt combinate.Pentru a lega exemplul prezentat in figura 5-8e se muta
una din legaturile de centru astfel incat sa coincida cu cealalta legatura de centru si apoi
sa se realizeze legatura.
Figura 5-8f ilustreaza sarcinile obiectelor linie nelegate care ar trebui sa fie ilegale
in mijlocul obiectului linie legat,sunt ignorate.In acest caz o eliberare de moment care se
afla in centrul grinzii combinate este ignorata.

5-45

Daca se doreste ca eliberarea sa se mentina,nu ar trebui imbinate obiectele linie.

Comanda Divide Lines (Divizare Linii)

Se selecteaza unul sau mai multe linii si se utilizeaza comanda Edit menu >
Divide Lines sau butonul
din bara de intrumente,pentru a diviza obiectul linie in
obiecte linie multiple.Optiunile disponibile pentru divizarea obiectelor linie sunt:
Divide into [Specified Number of] Objects (Divizarea intr-un Numar de
Obiecte Specificat):Aceasta optiune imparte obiectul (obiectele) linie selectat(e) intr-un
numar specificat de obiecte linie.Obiectele linie divizate au toate aceeasi lungime.

5-46

Break at Intersections with Selected Lines and Points (Despartirea la

Intersectiile cu Liniile si Punctele Selectate):Aceasta optiune desparte fiecare linie
selectata la orice punct unde aceasta intersecteaza o alta linie selectata sau un alt punct
selectat.Figura 5-9 prezinta cateva exemple.
Figura 5-9a prezinta doua obiecte linie de trecere.Initial obiectele linie nu sunt
conectate la intersectia lor.Cand cele doua obiecte linie sunt selectate si optiunea Break at
Intersections with Selected Lines and Points (Despartirea la Intersectiile cu Liniile si
Punctele Selectate) este utilizata pentru divizarea liniilor,fiecare dintre linii este impartita
in doua obiecte la punctul de intersectie.
Figura 5-9b prezinta o situatie comuna intr-un cadru blazon-legat.Se observa ca
obiectul linie care reprezinta varful grinzii (etichetat 5) acopera de la o coloana la alta si
nu este despartita la intersectia cu legaturile.Pentru a desparti aceasta grinda la intersectia
cu legaturile,se selecteaza grinda si una dintre legaturi (sa zicem ca se selecteaza
obiectele linie etichetate cu 2 si 5) si se utilizeaza optiunea Break at Intersections with
Selected Lines and Points (Despartirea la Intersectiile cu Liniile si Punctele
Selectate).Alternativ se selecteaza punctul din varful legaturii si varful grinzii (obiectul
linie etichetat 5) pentru a obtine acelasi rezultat.
In oricare dintre cazurile prezentate in figura 5-9,programul va oferi conectivitate
la punctele de intersectie,indiferent daca obiectele linie sunt divizate sau nu,decat daca
obiectele linie de intersectie sunt indicate nu pentru a fi angrenate utilizand comanda
Assign menu > Frame/Line > Automatic Frame Mesh/No Mesh > Dont Mesh it (se
face referire la capitolul 10 meniul Anexare).

5-47

In majoritatea cazurilor,despartirea manuala a obiectelor linie de intersectie cum sunt

prezentate in figura 5-9,nu este necesara decat daca proprietati diferite vor fi anexate sau
etichete diferite vor fi cerute.Exemplul din figura 5-9 ilustreaza pur si simplu optiunea
Break at Intersections with Selected Lines and Points (Despartirea la Intersectiile cu
Liniile si Punctele Selectate) pentru divizarea liniilor.
Break to Intersections with Visible Grid Lines (Despartirea la Intersectiile
cu Linii de Grila Vizibile):Aceasta optiune desparte fiecare linie selectata la orice
locatie unde intersecteaza o linie de grila vizibila,indiferet de sistemul de coordonate
asociat liniei de grila.
Se observa urmatoarele despre obiectele linie divizate:
Sarcinile de proprietate pentru a diviza obiecte linie sunt aceleasi ca si obiectul
de linie original.
Sarcinile de incarcare si concentrare de pe obiectul linie original sunt despartite
corespunzator in obiecte linie divizate.
Sarcinile care apar la capetele obiectului linie original,cum ar fi zonele de capat
eliberate si rigide,apar la capetele corespunzatoare ale celor doua capete de obiecte linie
cand obiectul original este divizat.

Comanda Extrude Points to Lines (Impingerea Punctelor la

Linii) si Comanda Extrude Lines to Areas (Impingerea Liniilor
la Zone)
In multe situatii in timpul crearii modelului,este foarte convenient sa se genereze
obiecte de un singur fel prin transformari ale altui tip de obiect.Aceste comenzi sunt utile
in crearea obiectelor linie de la obiecte puncte si zona aferente obiectelor linie.Figura 510 ilustreaza exemple de impingere a obiectului.Figura 5-11 ilustreaza formularul
Extrude Lines to Areas (Impingerea Liniilor la Zone) care apare cand se apasa comanda
Extrude Lines to Area (Impingerea Liniilor la Zona) sau butonul
instrumente.

5-48

din bara de

Procesul de impingere creste spatiul dimensional al obiectului existent cu unu.Cu

alte cuvinte,obiectele linie sunt de o dimensiune care poate fi generata din obiectul fara
dimensiune,la obiectul punct.Intr-o maniera similara,un obiect,zona,sau tabela/invelis
bidimensionala poate fi generata de la un obiect unidimensional la obiectul linie.Aceasta
caracteristica este potrivita indeosebi pentru crearea elementelor de tabla/invelis de la
grinzi si grinzi/coloane de la punct/noduri.

5-49

Obiectul poate fi extins linear sau radial.Aceleasi doua optiuni sunt disponibile si
pe formularul Extrude Points to Lines si pe formularul Extrude Lines to Areas.

Linear Extrusion (Impingere Lineara)

Pentru impingerea lineara trebuie sa se specifice distanta de crestere de-alungul
axei X (dx),distanta de crestere de-alungul axei Y (dy) si numarul de ori pentru care
obiectul va fi impins.Obiectul este apoi impins de numarul de ori specificat,de fiecare
data marind coordonatele globale X si Y de dx si dy specificate.
Caseta de verificare Delete Source (Stergerea Sursei) este oferita in formularul
Extrude Lines to Areas.Bifarea acestei casete va sterge liniile utilizate la crearea
zonei.Nebifarea acestei casete va pastra atat liniile cat si zona.

Radial Extrusion (Impingere Radiala)

O utilizare tipica a acestui tip de impingere este de a genera o suprafata cilindrica
de la o impingere radiala a unei singure linii in jurul axei centrale a cilindrului.Pentru
impingerea radiala,se specifica un punct in jurul caruia sa se roteasca (rotatia se face in
planul global X-Y in jurul axei globale Z),un unghi de rotatie si un numar de ori pentru
care obiectul va fi impins.Obiectul este apoi impins de numarul de ori specificat,de
fiecare data marind locatia obiectelor cu unghiul de rotatie specificat.Unghiul de rotatie
se da in grade.Unghiurile sunt masurate de la axa globala pozitiva X.Unghiurile pozitive
apar in sensul contrar al acelor de ceasornic cand se vizualizeaza de deasupra.
O caseta de verificare Delete Source este oferita de formularul Extrude Lines to
Areas.Bifarea acestei casete va sterge liniile utilizate pentru crearea zonei.

5-50

Nebifarea casetei va pastra atat liniile cat si zona.

Comanda Auto Relabel All (Redenumirea Automata)

Se pot redenumi toate obiectele modelului curent utilizand comanda Edit > Auto
Relabel All.Aceasta comanda functioneaza intr-un singur sens si nu poate fi anulata.Nu
se pot redenumi obiecte intr-un mod selectiv.Spre deosebire de alte comenzi din meniul
Edit,aceasta nu necesita selectarea obiectelor inainte de utilizarea comenzii.
Programul redenumeste obiectele in ordinea urmatoare:Utilizand sistemul de
coordonate global,obiectele sunt sortate primele de catre delta Z de la nivelul de etaj al
acestora apoi de catre locatia globala Y a acestora si in final de locatia globala
X.Avantajul acestei redenumiri este ca impreuna cu aceasta schema de redefinire se va
gasi obiectul zona etichetat W2,de exemplu se va stii ca se poate gasi obiectul zona W3 in
apropierea acesteia.Fara redenumire,denumirea obiectului se face in ordinea in care
obiectele au fost definite in model,care adesea nu este o progresie ordonata.
In mod tipic,se recomanda utilizarea comenzii Auto Relabel All dupa ce a fost
finalizata crearea modelului pentru a obtine etichetarea optima a modelului.Se retine
faptul ca daca se adauga sau se substrag obiecte in model dupa ce a fost utilizata comanda
Auto Relabel All si apoi utilizarea comenzii din nou pentru obiectul care a fost initial
W3,de exemplu nu va mai fi obiectul zona W3.

Caracteristica Nudge(Mutarea)
Acest program include o caracteristica Nudge care permite modificarea
geometriei modelului in vederea de plan.Pentru a utiliza aceasta caracteristica Nudge,se
selecteaza elementul (elementele) dorite si apoi se apasa cheia Ctrl si una dintre cheile de
sageata de pe tastatura simultan.Se observa urmatoarele despre caracteristica Nudge:
Caracteristica Nudge functioneaza doar in vederea de plan.
Sfat:Se poate folosi caracteristica Nudge pentru dimensiunea liniilor.

5-51

Se poate muta orice obiect punct,linie sau zona.Se pot selecta de asemenea
dimensiuniile liniei si apoi mutarea lor.
Apasarea cheii Ctrl si a cheii sageata dreapta muta obiectul in directia globala
pozitiva X.
Apasarea cheii Ctrl si a cheii sageata dreapta muta obiectul in directia globala
negativa X.
Apasarea cheii Ctrl si a cheii sageata dreapta muta obiectul in directia globala
pozitiva Y.
Apasarea cheii Ctrl si a cheii sageata dreapta muta obiectul in directia globala
negativa Y.
Distanta la care obiectul (obiectele) este mutat cand se apasa cheile Ctrl+sageata
este specificata in personalizarea dimensiunii/tolerantei, care poate fi accesata utilizand
comanda Option menu > Preferances > Dimensions/Tolerances. Numele acestui
element care controleaza miscarea este Plan Nudge Value (Valoarea Mutarii de Plan).
Nu se pot muta obiecte in directia Z.
Similar comenzii Edit menu > Move Points/Lines/Areas (Mutare Puncte/
Linii/Zone),cand se muta un obiect zona fara a selecta punctele de colt ale obiectului,
obiectul zona se muta dar obiectele punct de la coltul obiectului zona nu se muta.
Obiectele punct noi sunt create la coltul obiectului zona in noua sa pozitie daca este
necesar.Orice alte obiecte care au fost conectate la obiectele punct la coltul obiectului
zona in locatia sa originala raman in locul in care au fost;acestea nu se muta in niciun fel.
Cu alte cuvinte obiectul zona este deconectat de la alte obiecte in care a fost mutat.
Similar comenzii Edit menu > Move Points/Lines/Areas (mutarea punctelor/
liniilor/zonelor),in momentul in care se muta obiectul linie fara a fi selectate punctele de
capat ale obiectului,obiectul linie se muta dar obiectele punct de la capetele obiectului
linie nu se muta.Obiectele punct noi sunt create la capetele obiectului linie in noua sa
pozitie daca este necesar.

5-52

Orice alte obiecte care au fost conectate la obiectele punct de la capetele obiectului linie
in locatia sa originala raman unde au fost;nu se muta in niciun fel.Cu alte cuvinte obiectul
linie este deconectat de alte obiecte in momentul in care este mutat.
Similar comenzii Edit menu > Move Points/Lines/Areas,cand se muta un
obiect punct,toate obiectele conectate la acest punct se muta de asemenea;acestea sunt ori
reorientate sau redimensionate,ori ambele variante.spre deosebire de obiectele zona si
linie,obiectul punct nu se deconecteaza de la obiectele de care este atasat cand este mutat.

5-53