Sunteți pe pagina 1din 2

Psihologia scolara

Este evident necesitatea ca tnrul care pe te pentru prima oar pragul unei coli, n calitate
de profesor, s fie un bun cunosctor al problemelor psihologice inerente instruirii i educrii
colarilor. Psihologia cotidian, nsuit de fiecare dintre noi prin experien a social, nu e suficient
pentru a-l face contient de lacunele percepiei copiilor i de dificult ile n elegerii unui text tiin ific.
Lucrarea vrea s informeze i s incite, astfel nct, prin efort independent, fiecare s poat discerne i
afla. Talentul i practica la catedr devin cu adevrat performan e atunci cnd i fundamentul teoretic
este solid.
Psihologia este tiina care se ocupa cu descrierea i explicarea fenomenelor psihice
verificabile. Studiul obiectiv al fenomenelor suflete ti a nceput abia n ultimele decenii ale secolului
trecut. Primele experimente s-au centrat pe aspectele generale ale vie ii psihice, aspecte comune
tuturor. Deci psihologia elaborat n primele decenii a fost "psihologia general" - care azi se studiaz
n liceu, fiind baza necesar ntelegerii ramurilor aprute ulterior.
Una din primele specializri ale psihologiei au constituit-o studiile consacrate psihicului
infantil. Psihologii au intuit existena unor deosebiri importante ntre felul copilului de a ntelege
lumea i cel al adultului. Dar copiii au fost observai i n condiiile vieii colare. Au putut fi
nregistrate n acest fel reaciile lor la diver i factori educativi, la atitudinea profesorilor, la metodele i
materialele utilizate, la coninutul diferitelor discipline s.a. Asfel s-a constituit ceea ce noi denumim
azi "psihologia colar". Psihologia colar studiaz, din punct de vedere psihologic, procesul
instructiv-educativ desfurat n coal cu scopul de a spori eficien a acestuia.
Nivelurile i stadiile dezvoltrii morale(dup L. Kohlberg)
Nivelul I Moralitatea preconventionala este caracteristic copiilor intre 4 si 10 ani. Acestia
actioneaza potrivit mecanismelor de control externe.

Stadiul 1: Orientarea spre pedeapsa si supunere: Ce mi se va intampla? Copiii respecta


regulile pentru a evita pedeapsa sau pentru a primi recompensa. Ignora motivele unei actiuni si se
concentraza asupra formei sale fizice (de exemplu, marimea minciunii) sau asupra consecintelor ei (de
exemplu, gradul de vatamare fizica);
Stadiul 2: Scopul instrumental si schimbul: O mana spala pe alta. Copiii se conformeaza
regulilor in virtutea interesului personal si a luarii in calcul a ceea ce pot face altii pentru ei. Privesc o
actiune prin prisma nevoilor umane pe care le implineste si delimiteaza acesta valoare de forma fizica
si consecintele actiunii.
Nivelul II Moralitatea conventionala (moralitatea conformarii cu rolul social) este
caracteristic copiilor in varsta de 10-13 ani sau mai mult. Standardele persoanelor cu autoritate sunt
internalizate, ii preocupa sa fie buni, sa le faca altora pe plac si sa mentina ordinea sociala.

Stadiul 3: Mentinerea relatiilor reciproce, aprobarea altora, regula de aur: Sunt baiat sau fata
bun(a)? Copiii vor sa le faca pe plac altora si sa ii ajute, pot sa judece intentiile altora si isi formeaza
propriile idei despre ce inseamna sa fii o persoana buna. Evalueaza o actiune in functie de motivul
aflat la baza ei sau de persoana care o intreprinde si iau in calcul circumstantele;
Stadiul 4: Grija si constiinta sociala: Ce-ar fi daca toti oamenii ar proceda asa? Sunt
preocupati de indeplinirea datoriei, de manifestarea respectului fata de autoritati si de pastrarea ordinii
sociale. Ei considera ca o actiune este intotdeauna gresita indiferent de motive sau circumstante, daca
incalca o regula si face rau altora.
Nivelul III Moralitatea postconventionala (moralitatea principiilor morale autonome) este
atins la inceputul adolescentei, sau abia la varsta de adult tanar, sau niciodata. Oamenii sesizeaza
conflictele dintre standardele morale si emit propriile judecati pe baza principiilor de drept,
corectitudine si dreptate.

Stadiul 5: Moralitatea contractului, a drepturilor individului si a legii democratic acceptate.


Oamenii gandesc in termeni rationali, pretuind vointa majoritatii si binele societatii. Cand inteleg ca
sunt momente in care nevoia umana si legea se afla in conflict, considera ca este mai bine pentru
societate, pe termen lung, daca se supun legii.
Stadiul 6: Moralitatea principiilor etice universale. Oamenii procedeaza asa cum considera ei
ca indivizi ca este corect, conform standardelor internalizate, indiferent de restrictiile impuse de lege
sau de parerea altora.
Varstele corespunzatoare nivelurilor descrise de Kohlberg sunt variabile, datorita faptului ca
atingerea unui nivel inalt al dezvoltarii cognitive nu presupune implicit un nivel comparabil de inalt al
dezvoltarii morale. Unii cercetatori considera ca activitatea morala este motivata nu doar de
consideratii abstracte despre dreptate, ci si de emotii ca empatia, vinovatia si de internalizarea
normelor prosociale.
Pe de alta parte, intre rationamentul moral si comportamentul moral nu exista intotdeauna
o relatie clara. Persoane aflte la nivelurile postconventionale de rationare morala nu actioneaza
neaparat mai moral decat cei aflati la niveluri inferioare. La comportamentul moral contribuie o serie
de alti factori cum ar fi: conceptiile despre virtute, circumstantele situatiilor concrete si grija fata de
altii.
Influenta parintilor si a celor de aceeasi varsta in dezvoltarea morala. Cercetarile mai recente
au subliniat contribuitia parintilor atat in plan cognitiv cat si in cel emotional. Copiii cu parinti
sustinatori si autoritari, care sunt stimulati sa-si puna intrebari si sa isi largeasca rationamentele
morale, tind sa rationeze la niveluri superioare.