Sunteți pe pagina 1din 32

TULBURĂRI DE PERSONALITATE ŞI

COMPORTAMENT GENERATE DE STRES LA


PROFESORII DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR

Student: Fazakas Péter-Attila


An: I
Dispiclina: Psihologia educaţiei
Profesor seminar: Cosa Lucia

1
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres


la profesorii din învăţământul preuniversitar

Sumar:
1. Stresul
1. a. Stresul în general
1. b. Etapele principale ale stresului
1. c. Nivel biologic şi psihic
1. d. Efectele generale ale stresului
2. Tulburările de comportament şi de personalitate
2. a. Generalităţi despre tulburări de personalitate
2. b. Gruparea tulburărilor de personalitate
2. c. Generalităţi despre tulburările de comportament
3. Caracterul profesorului - caracter pedagogic
3. a. Cunoştinţe sau caracter ?
3. b. Chemare sau lipsă de posibilităţi ?
4. Stresul la profesori
4. a. Sindromul „Burn-out”„
4. b. Fazele sindromului „Burn-out”
4. c. Conştientizarea situaţiei
5. Chestionar de identificare a efectului stresului la profesori
5. a. Rezultate
6. Concluzii
6. a. Mărturia personală
7. Bibliografie

2
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

1. Stresul

1. a. Stresul în general
Expresii de genul „Sunt stresat!” sau termenul „stres” poate fi
auzit zilnic de la persoane din fiecare nivel al societăţii. Totuşi – dacă
privim după bucuria faptului că în sfârşit ceva ne uneşte – este
interesant de descoperit că cu câteva generaţii în urmă, acest termen
era necunoscut. Desigur acest lucru nu înseamnă că nu existau aceste
stări fizice sau psihice. Termenul „stres” a fost folosit prima dată într-
un context biologic de către Hans Selye, cine mai târziu a popularizat
acest concept pentru definirea oricărei reacţii necorespunzătoare
la o solicitare psihică sau fizică.

1. b. Etapele principale ale stresului


Stresul practic este o reacţie la diferite stimuli (stressor -i).
Acestea la rândul lor pot fi categorizate în funcţie de durata lor: acute –
(accute stressors) – cu durată scurtă şi cronice (chronic stressors) – cu
durată mai mare.
Prima etapă este cel al reacţiilor de alarmă şi are două
subetape:
- faza de şoc, când pot apărea hipertensiune şi hipotermie.
- faza de contraşoc, când organismul individului realizează o
contracarare a simptomelor din faza de şoc şi are la bază răspunsuri de
tip endocrin. Acest stadiu este caracteristic perioadei copilăriei când
rezistenţa biologică este foarte scăzută.

Etapa a doua este cel de rezistenţă specifică (revenire), când


după primul contact cu agentul stresor organismul se adaptează,
comportamentul individului fiind aparent normal, persistând modificări
specifice stadiului anterior, în special de la faza de contraşoc. În plan

3
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

ontogenetic, acest stadiu corespunde maturităţii, când individul are o


rezistenţă bună, fiind posibilă adaptarea la aproape orice tip de stres
din mediu.

Etapa a treia este cel de epuizare (aparţine bătrâneţii) când


scad aproape toate resursele adaptive ale organismului. Adaptarea nu
se mai menţine din cauza scăderii reacţiilor de tip vegetativ.

Fig. 1. Modelul GAS (General Adaptation Syndrome)

1. c. Nivel biologic şi psihic


Deşi nu se poate complet izolat ca un proces biologic (fizic) sau
stric psihic. Totuşi pot fi descrise anumite procese la cele două nivele
ce au loc la apariţia fenomenului.
Astfel la nivel biologic stresul este o reacţie fizico-psihică
generată de stimuli interni sau externi, ce pot fi plăcute sau neplăcute.
Aceste stimuli prin diferite mecanisme duc la modificări psiho-organice
în hipotalam, hipofiză, glanda suprarenală şi în sistemul nervos
vegetativ.

4
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

La nivel organic pulsul devine mai rapid şi contracţiile inimi mai


puternici, ca urmare creşte tensiunea arterială. Pe baza hormonală
creşte glicemia şi nivelul de adrenalină. Adrenalina provoacă
vasodilataţie la nivelul musculaturii striate şi musculatura inimii, ca
urmare eficacitatea contracţiilor creşte printr-un aport mărit de oxigen
şi glucoză.
La nivel psihic poate fi descris general ca: Stresul provoacă
sporirea capacităţii de concentrare, şi decizie. Sistemul nervos central
supus unei funcţionări sporite, se cere a fi capabilă de un răspuns
adecvat la stimulii sterogene (sindromul de adaptare). Dacă acest
răspuns întârzie sau nu poate fi dat din diferite motive apare distresul,
care suprasolicită sistemul nervos, şi organele aplicate şi apar semnele
patologice ale oboselii psiho-organice: apare oboseala, somnolenţa,
insomnia, stare de anxietate, tulburări afective paralel cu disfuncţii ale
glandelor (de exemplu: al glandelor secretoare provoacă ulcer gastro-
duodenal), prin suprasolicitarea centrului nervos a inimii apar palpitaţii,
tahicardii, simpoame coronariene fără modificări organice. Sterul mai
poate provoca slăbiciune musculară generalizată, cefalle,
hipertensiune arterilă oscilantă, valori ridicate ale glicemiei, spasm
bronşic ( asm bronşic pe baza de stres), depresie.

1. d. Efectele generale ale stresului


Folosind expresii mai simple pot fi observate anumite simptome
uşor depistabile în comportarea sau starea unui individ aflând sub
influenţa stresului („eşti o persoană stresată, dacă…”):
- iţi ieşi uşor din fire, fără a aveau vreun motiv anume;
- dimineaţa simţi ca nu te poţi da jos din pat ca să o iei de la
capăt;
- exagerezi totul;
- nu mai ai încredere în persoanele cele mai apropiate şi nici
măcar în tine;

5
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

- nu ai deloc timp pentru odihnă şi trebuie să faci totul în grabă;


- ai ajuns să mănânci foarte mult sau să existe zile în care să nu
te atingi de mâncare;
- te irita foarte rău cel mai mic zgomot sau să te sperie până şi
sunetul telefonului;
- nu mai găseşti nici o bucurie în cele mai mici plăceri ale vieţii;
- nu te poţi relaxa orice ai face, fiind foarte încordata fizic şi
psihic;
- să fumezi sau sa bei băuturi alcoolice doar pentru a te elibera
de tensiune

Rezultatele celor două studii care urmează arată un aspect de necrezut


al stresului. Desigur într-o lume materială dacă un indicator arată o
posibilitate de pierderi materiale sunt tratate altfel.
STRESUL Problema numărul 1 a U.S.A. (după - The American
Institute of Stress)
 În unul din numerele revistei TIME editorialul se numea "STRESUL
Epidemia anilor 1980-1990", dar în prezent situaţia s-a înrăutăţit
progresiv;
 Un raport al ONU din 1992 a etichetat STRESUL ca Boala
Secolului 20;
 Organizaţia Mondiala a Sănătăţii a descris STRESUL ca Epidemie
Mondiala;
 STRESUL la Locul de Munca este sursa principala de STRES al
Americanului;
 STRESUL la Locul de Munca provoacă în Economia Americana
pierderi de 200-300 Miliarde $ anual prin absenteism, scăderea
productivităţii, înlocuirea angajaţilor, accidente, cheltuieli
medicale directe, cheltuieli legale, cheltuieli cu asigurările
medicale si compensaţii pentru angajaţi. Aceste pierderi depăşesc
cu mult Profitul Net total al primelor 500 Corporaţii din USA;

6
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

 60-80% din Accidentele de Munca au la origine STRESUL


( inclusiv catastrofele ecologice Exxon Valdez si Three Mille
Island );
 75-90% din vizitele la medicul de familie au la baza
problemele de Sănătate generate de STRES;
 40% din cheltuielile de înlocuire a personalului se datoresc
STRESULUI. De exemplu firma Xerox estimează costul de înlocuire
al unui manager executiv la circa 1.500.000$ , iar înlocuirea unui
angajat 2.000-13.000$.
 Cercetările recente confirma rolul important al STRESULUI în
afecţiunile cardiovasculare, neurologice, emoţionale. STRESUL
provoacă de asemenea perturbarea sistemului imunologic (de
apărare) provocând de la simple răceli la herpes, artrita, astm,
cancer si SIDA.

Totodată este evident că fiecare individ petrecând o mare parte


a timpului la locul de muncă cauzele şi efectele sunt prezente mai
evident pe acest plan. Un studiu de pe paginile web al StressOnline –
Anglia ne comunică următoarele statistici:

STRESUL constituie principalul factor de risc pentru:


73% din firmele sub 50 angajaţi;
72% din firmele cu 50 – 100 angajaţi;
64% din firmele cu 100 –200 angajaţi;
65% din firmele cu 200-1000 angajaţi;
68% din firmele cu peste 1000 angajaţi.

Cauze ale STRESULUI:


Noi Tehnici de Management care Includ Cercurile de Calitate şi
Plata funcţie de Performanţă;
Programul de Lucru Prelungit;

7
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

Redundanta provocată de Fisa Postului lipsa sau de slaba


calitate;
Hărţuirea angajaţilor;
Lucru în schimburi.

Primii 2 factori de risc la locul de muncă pe domenii de activitate:


Agricultură Chimicale si Solvenţi (67%)
STRES(54%)
Sănătate Dureri de Spate(74%)
STRES(71%)
Distribuţie şi Hoteluri Dureri de Spate(74%)
Somn(73%)
Bancar si Finanţe Ecran Calculator(83%)
STRES(73%)
Educaţie STRESS(80%)
Somn(45%)
Producţie Zgomot(74%)
Maşini(62%)
Energie şi Apa Somn(70%)
STRES(60%)
Construcţii Somn(70%)
Zgomot(67%)
Administraţie STRESS(72%)
Ecran(63%)
Transport si Telecom. STRESS(70%)
Somn(64%)
Servicii Speciale STRESS(62%)
Somn(58%)

8
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

Privind această statistică trebuie să evidenţiem stresul ca un


factor important al activităţilor zilnice dar din perspectiva subiectului
nostru - tulburări de personalitate şi comportament generate de stres
la profesorii din învăţământul preuniversitar – nu putem să evităm
semnalul de alarmă care este prezent deasupra fiecărui activităţi de
pedagogie.

2. Tulburările de comportament şi de personalitate


În primul rând trebuie să clarificăm o reacţie interesantă ce am
observat la majoritatea persoanelor cărora le-am amintit de subiectul
acestei lucrări. Reacţia a fost una de mirare exprimată printr-o faţă
surprinsă la care s-a ataşat un scurt timp de linişte necesară pentru
procesarea relaţiei între cuvântul „profesor” şi expresia „tulburări de
comportament şi de personalitate”. Fără îndoială mulţi au adus aminte
de situaţii din anii de şcoală prin care încercau să găsească relaţia
între termenii mai sus menţionaţi.

2. a. Generalităţi despre tulburări de personalitate

Tulburarea de personalitate se defineşte ca pattern stabil de


trăiri afective şi comportamente, ce deviază semnificativ de la
standardul culturii de apartenenţă a respectivului individ, este
generalizat şi inflexibil, are debutul în adolescenţă sau prima parte a
vieţii adulte, este stabil în timp şi generează distres sau dizabilitate.
Tulburările de personalitate sunt abordate sub aspectul
modelului trăsăturilor, văzute ca fiind relativ stabile transsituaţional.
Tulburările de personalitate apar atunci când trăsăturile de
personalitate devin foarte inflexibile, dezadaptative şi generează
dizabilitate şi distres.

9
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

Aceste tulburări pot fi egodistonice (persoana trăieşte o stare de


distres) sau egosintonice (nu apare distresul legat de boală); de reţinut
că, în primul caz trăirea afectivă negativă apare legata de prezenta
bolii şi reacţiile celorlalţi la aceasta, în timp ce în cel de-al doilea caz,
individul nu accepta ca are o tulburare de personalitate, dar poate trăi
stări de distres datorita faptului ca cei din jur nu-l accepta aşa cum
este;

2. b. Gruparea tulburărilor de personalitate


Tulburările de personalitate sunt grupate pe baza similitudinilor
descriptive:
Grupa A – include tulburările de personalitate de tip paranoid,
schizoid şi schizotipal. Trăsătura comună a acestora este
excentricitatea.
Grupa B – include tulburările de personalitate de tip antisocial,
borderline, histrionic şi narcisist. Trăsăturile comune ale acestora sunt
teatralitatea, emotivitatea, extravaganta.
Grupa C – include tulburările de personalitate de tip evitant,
dependent, obsesiv-compulsiv. Trăsăturile comune ale acestora sunt
anxietatea, teama.

2. c. Generalităţi despre tulburările de comportament


Tulburarea de comportament se manifesta prin comportament
persistent în direcţia violării drepturilor celorlalţi şi a regulilor sociale
de baza. Cred că nu este nici o îndoială că majoritatea studiilor şi a
literaturii de specialitate din acest domeniu se îndreaptă spre copii şi
adolescenţi. Teoretic se presupune o descendenţă a acestor tulburări
după adolescenţă.
Un alt fapt este ca de obicei tulburările de comportament sunt de
cele mai multe ori asociate cu tulburările de personalitate.

10
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

Datorită faptului că lucrarea aceasta are ca scop practic


studierea efectului stresului asupra personalităţii şi comportamentului
profesorilor, voi prezenta doar câteva tulburări comportamentale
generale ale personalităţii unui adult. Următoarele informaţii sunt
preluate pe baza prezentării Dr. Ozsváth Károly – („Boli psihiatrice
nepsihotice” – „A NEM PSZICHOTIKUS PSZICHIÁTRIAI KÓRKÉPEK”):
 Comportament anormal şi tulburări de control-impuls
 Tulburări ale identităţii sexuale
 Parafilie - Reprezintă dorinţa sexuala intensa, fantezii sau
comportamente care implica obiecte, activităţi sau situaţii
insolite şi cauzează suferinţă sau umilinţă altor persoane sau
propriei persoane.
 Agravare
 Tulburări de exprimare verbală
 Tulburări de somn

3. Caracterul profesorului - caracter pedagogic


Am introdus acest capitol din simpla cauză că mi-sa părut un
factor important, pe baza discuţiilor cu persoane mai implicaţi în
activităţi de consiliere şi cu pregătire în domeniul psihologiei.
Întrebări „cum ar trebuii să arate un pedagog sau profesor” sau
„care sunt cele mai importante caracteristici al unui profesor” par deja
retorice, dar răspunsurile ascund realităţi surprinzătoare.
În domeniul educaţiei un profesor este o persoană care educă şi
învaţă pe alte persoane. Un profesor care educă un anumit student
poate fi de asemenea descris ca un tutore personal.
Dar pe lângă definiţia wikipedia-nă, dacă căutăm rădăcinile
caracterului ar fi interesant să ne uităm la câteva cuvinte şi expresii
care descriu această persoană sau rolul acestei persoane:
- profesor – „Persoană cu o pregătire specială într-un anumit
domeniu de activitate şi care predă o materie de învăţământ” – zice

11
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

DEX ´98 (Dicţionar Explicativ al Limbii Române). Prima dată a fost


ataşat unui nume în 1706, iar termenul provine din cuvântul latin
professorius – „participant la învăţarea publică”
- învăţător – după cum este şi evident acest termen are mult de
a face cu „învăţătura” şi cel care dă mai departe această învăţătură
este învăţătorul. Deşi expresia astăzi este folosit de obicei pentru
profesorii claselor elementare (I-IV), totuşi procesul de predare a
învăţăturii nu se opreşte.
- pedagog - Persoană cu pregătire specială, care se ocupă,
teoretic şi practic, cu munca didactică şi educativă. În antichitate
sclavii instruiţi care însoţea pe copiii stăpânului la şcoală şi îi ajuta la
învăţătură se numeau pedagogus.
- dascăl – cântăreţi în biserică, cantor este adevăratul sens al
cuvântului românesc dar fiind mai demult aceste persoane era
responsabil şi de o parte a educaţiei unui colectiv mai restrâns sau
izolat – de obicei un sat. Termenul provine din cuvântul dida,skaloj
(didascalos) – folosit în Noul Testament pentru descrierea oamenilor
care au transmis învăţături despre Dumnezeu şi responsabilitatea
omului.
Desigur ar fi şi mai multe dar aceste 3 fiind cele mai des folosite
mă gândesc că ne arată câteva aspecte a acestei profesii.
În concluzie un pedagog ar trebuii să fie o persoană cu aptitudini
didactice şi educative remarcabile împletit şi cu o înclinaţie spre
această ocupaţie. Nu putem să ascundem realităţile care există sub
perdeaua acestui mecanism colosal – de multe ori haotic – numit
„învăţământ”. Persoane cu cunoştinţe cu adevărat remarcabile dar
fără nici urmă de aptitudini didactice şi mai puţin educative ajung să
predea câte-o materie care este vital unui elev.
Cei care sunt responsabili de asta ar trebuii să pună întrebarea
ce fel de modele se pun în faţa unei noi generaţii. Desigur am ajuns să
trăim într-o lume în care nu mai sunt importante valorile etice,

12
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

sufleteşti şi chiar în domeniul educaţiei este o tendinţă de a categoriza,


de a măsura nivelul sau calitatea unui pedagog exprimate în indicatori
numerice: câte ore are, câţi elevi participă etc.. Desigur nici aceste
lucruri nu sunt de neglijat dar nu se iau în consideraţie calităţi şi valori
etice, factori importanţi în procesul de formare a unei persoane mai
ales în timpul adolescenţei.

3. a. Cunoştinţe sau caracter ?


La acest punct aş dorii să evidenţiez un fenomen deseori întâlnit
în oricare institut de învăţământ de orice nivel. Din perspectiva
elevilor, studenţilor şi a părinţilor de observat o reacţie interesantă în
ce priveşte echilibrul între „cunoştinţele profesionale” şi „valori de
personalitate” - sau caracterul – profesorului. Înclinaţia balanţei este
desigur spre caracterul pedagogului dar echilibrul ideal ar fi: cunoştinţe
adâncite împletit cu o personalitate şi comportament demn de urmat.
În cele ce urmează voi prezenta câteva concluzii pe baza unui
studiu făcut de Suplicz Sándor de la Centrul Pedagogic de Inginerie
şi de Instruire a Profesorilor – din cadrul BFM (Budapesti Műszaki
Főiskola – Facultatea Technică din Budapesta) cu titlul: Competenţele
profesorilor din perspective elevilor.

Întrebările la baza studiului erau simple:


1. Cine ţi-a fost cel mai bun profesor din liceu ?
2. Care au foste cele (cel mult) trei însuşiri prin care s-a deferit
de ceilalţi ?
Tot aceste întrebări au fost puse în legătură cu cel mai
incompetent profesor.
Schiţat prezint unele rezultate relevante:

13
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

Fig. 2. Calităţile unui profesor ideal

Fig. 3. Trăsăturile unui profesor considerat incompetent


Persoana cheie
Profesorul ideal  Ţinută etică

14
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

 Conştiincios Impredictibil

 Empatie Incorect

 Gata de a da ajutor Instabil


Meschin
Indiferent, sindr. „Burn Out”

Profesorul incompetent
Desigur se poate argumenta peste aceste rezultate, dar cred
oricine ar fi de acord cu simplul fapt că doar cunoştinţele tehnice nu
sunt de ajuns ci trebuie împletit cu un caracter pedagog, o
personalitate care se remarcă prin nişte trăsături specifice.
Totodată să nu uităm că aceste rezultate nu includ factorul de
stres, destul de important în cele două puncte de vedere. Totuşi cred
că poartă un mesaj în ce priveşte domeniile în care „instruirea”
pedagogilor ar fi cel mai important.

3. b. Chemare sau lipsă de posibilităţi ?


Din cele amintite mai sus ajungem la un subiect delicat dar
despre care se merită discutat în câteva rânduri. Persoanele cu care
am reuşit să schimb nişte idei şi care lucrează ca psihologi în cadru
sistemului de învăţământ (şi nu numai) au amintit de o problemă
actuală pe care am încercat să sugerez în titlul acestui subcapitol.
Nu este un lucru rar ca mulţi absolvenţi de studii superioare nu-şi
găsesc de lucru în domeniile care ar dorii şi atunci ca o „barcă
salvatoare” caută să valorizeze cunoştinţele în instituţii de învăţământ.
Desigur acest lucru – la prima vedere - nu este ceva rău, dar pe baza
studiului de mai sus şi a nesfârşitelor plângeri al părinţilor şi elevilor
din cauza schimbărilor din an în an a unui sau mai multor profesori, nu
cred că este un lucru de ignorat.
Din propria experienţă – şi ca elev şi ca profesor – pot să afirm
faptul că dacă cineva are cunoştinţele necesare (sau de multe ori nici

15
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

acestea) poate să intre în învăţământ fără că cineva să verifice


îndeajuns capacităţile sau caracterul de pedagog. Sunt desigur testele
psihologice de la începutul fiecărui an sau verificări periodice al
cunoştinţelor pedagogice dar comportamentul, persoana profesorului
nu pare important în desfăşurarea activităţii de profesor.
Desigur aici putem vorbii şi de un climat social instabil care este
un factor important în această problemă dar scopul acestei lucrări nu
este studierea acestora.

4. Stresul la profesori
După cum s-a văzut mai înainte stresul este un factor important
în calitatea oricărei activităţi desfăşurate. Acest lucru nu este altfel nici
la profesorii din învăţământul preuniversitar.

4. a. Sindromul „Burn Out”


În ultimul timp se vorbeşte de acest sindrom sau stare de
epuizare, care formulat general înseamnă. Prin prisma acestui sindrom
cred că este cel mai uşor de studiat subiectul lucrării.
Este vorba (după Viorica Dragomir, Clinica Aquamarin – de pe
site-ul www.topsanatate.ro) despre o stare de epuizare, atât fizică cât
şi psihică, caracterizată prin prezenţa următoarelor simptome:
• oboseala intensă cu dureri difuze (dorsalgii sau migrene) şi
tulburări de somn;
• sentiment de “dezumanizare” care se traduce printr-o detaşare
emoţională din ce în ce mai evidentă, mergând chiar pana la
absenta emoţiilor faţa de alţii, dacă nu chiar o totală indiferenţă
la suferinţa lor;
• o decepţie faţă de profesie şi sentimentul de inutilitate legat de
activitatea respectivă

16
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

Acest sindrom de epuizare profesionala îi afectează mai ales pe


aceia care au ales domenii de lucru care implică alte persoane (ca, de
exemplu, avocaţii, profesorii, personalul medical, educatorii) pe scurt,
toţi cei care se dăruiesc pe ei înşişi şi nu simt întotdeauna că “primesc
ceva în schimb” (foarte adevărat şi în cazul profesorilor).
Puncte comune cu depresia:
• tulburări ale somnului;
• tulburări digestive;
• scăderea eficienţei în munca;
• senzaţie progresivă de epuizare cu răsfrângere asupra
mediului familial;
• iritabilitate faţă de cei apropiaţi;
• lipsa dialogului;
• senzaţia de a fi "golit" sau în alta parte;
• impresia că munca invadează totul, inclusiv viaţa privată.
În raport cu munca se constată un sentiment de ambivalenţă
(Coexistenţă simultană a două aspecte (total) diferite sau opuse),
însoţita de următoarele stări:
• tendinţa de a rămâne din ce in ce mai târziu la serviciu;
• dificultatea de a se cruţa pe sine;
• lipsa rapidităţii in executarea unor sarcini simple;
• dezinteres fata de munca.

4. b. Fazele sindromului „Burn-out”


Rar se întâmpla ca sindromul „burn-out” să apară dintr-o data şi-
n totalitate. El este mai degrabă insidios, într-atât încât, de cele mai
multe ori, putem descrie patru etape esenţiale. Dr. Dominique Barbier
descrie în cartea sa “Ieşirea din depresie – medicamente sau
psihoterapie” următoarele faze ale sindromului „burn-out”:

17
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

1. Entuziasmul ideal: este vorba despre o atitudine care îl


caracterizează mai degrabă pe începător care suprainvesteşte în
cariera la un nivel energetic extrem de ridicat; de unde noţiunea de
“ardere”.
2. Stagnarea ineficienta: munca îşi pierde aspectul primordial. Se
produce o dezinvestire progresivă care face ca acesta să-şi piardă
nuanţa stimulatoare. In schimb, revendicările personale vin in prim-
plan ca şi cum individual ar fi fost păcălit şi ar căuta o reparaţie
externa.
3. Sentimentul de frustrare: în acest moment se dezvoltă
tulburări fizice (cefalee, migrene, tulburări gastrointestinale, etc.),
comportamentale şi emoţionale (anxietate, depresie). Subiectul îşi
pune întrebări în privinţa sensului muncii sale, îşi analizează din nou
alegerile, se simte rău, nu mai are chef sa muncească.
4. Sentimentul de plina dezamăgire şi poziţia de securitate:
individual se simte aproape în mod cronic frustrat în munca, deşi
recunoaşte ca are nevoie de ea din motive pur economice. Fapt care
este, într-o oarecare măsura real şi îi reflecta o imagine devalorizata
de sine însuşi.
Sindromul „burn-out” nu este simplu de tratat sau de abordat,
întrucât prin multitudinea factorilor care provoacă şi in timp agravează
aceasta stare, şi intervenţiile sunt de dorit să se desfăşoare pe mai
multe dimensiuni. O intervenţie din partea angajatorului sau instituţiei
ar trebuii să aibă ca scop o mai bună împărţire a
responsabilităţilor, ceea ce-i va permite salariatului să aibă o munca
variata pentru a se sustrage monotoniei îndatoririlor. Grupurile de
întrajutorare, seminariile, simpozioanele pot facilita o mai bună
împărtăşire a dificultăţilor şi, mai ales, ieşirea din izolare. La nivel
individual, dacă se doreşte o schimbare mai radicala şi se doreşte o
analiza atentă a alegerilor personale, se recomanda urmarea unei
psihoterapii.

18
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

Nu cred că este ceva necunoscut starea mai sus descrisă pentru


o persoană care desfăşoară activităţi pedagogice şi nu numai. Dar
neapărat ar trebui identificate cauzele şi gravitatea situaţiei. Primul
pas ar fi conştientizarea situaţiei atât la nivel personal cât şi la nivel
de conducere a instituţiei din care face parte persoana în cauză.
Desigur aceasta implică sisteme de monitorizare şi control al
activităţii didactice şi a comportamentului pedagogului. În plus
implică proiectarea de metode de evitare a sindromului „Burn-
out”, ceea ce implică desigur costuri suplimentare.

4. c. Conştientizarea situaţiei
După ce m consultat câteva persoane implicaţi în „activitatea”
de psiholog – aşa cum amintit mai înainte – am reuşit să formulez
câteva fenomene reale în ce priveşte stresul la profesorii din
învăţământul preuniversitar:
- conştientizarea situaţiei – adică mai bine zis lipsa acestuia.
Aşa se pare că acest fenomen care domină societatea – cred că nu
greşesc dacă o numesc – est-europeană. Nu avem curajul să admitem
că avem situaţii şi stări pe care nu le putem explica şi avem nevoie de
ajutor. Cred că acest lucru se datorează – pe de o parte – concepţiei
materialiste şi a promovării succesului material. Foarte puţini profesori
recunosc că au probleme generate de stres şi acest lucru influenţează
munca lor.
- lipsă de comunicare – acest lucru se leagă foarte mult de cel
anterior şi se datorează tot lipsei de curaj de a recunoaşte anumite
situaţii sau stări şi astfel nici nu de pune întrebarea dacă ar trebuii să
discut aceste probleme cu un eventual psiholog sau chiar şi cu o altă
persoană situaţiei din învăţământul.
- identificarea „vinovaţilor” – aici mă refer la sursele de stres.
De multe ori când un profesor întră într-un cabinetul de psihologie al
şcolii în 90% din cazuri vorbeşte despre clase cu probleme şi elevi cu

19
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

tulburări de personalitate şi comportament. Fără îndoială sunt astfel de


probleme reale, care pot genera sindromul „Burn-out” la un pedagog
dar în ce priveşte persoana şi comportamentul profesorului se vorbeşte
puţin.
- abuz de autoritate – un fenomen des întâlnit care marchează
în special profesorii cu probleme în viaţa privată. Şi aici este o discuţie
întreagă în ce priveşte implicarea vieţii private în activitatea de
pedagog, dat fiind faptul că mai înainte am vorbit despre caracterul
unui pedagog, care nu-şi lasă însuşirile şi persoana lui acasă când se
duce la serviciu şi nici invers. Cel mai des întâlnit este abuzul verbal,
care deja este o tulburare de comportament. În general este atitudinea
caracterizată de principiul: ”fac ce vrea că pot să fac ce vreau”.
- reacţia: scăpare – reacţia cel mai des întâlnită este aceea de
simpla ieşire din sistemul de învăţământ. Mulţi foşti profesori
motivează schimbarea locului de muncă prin expresii de genul: „nu-mi
distrug nervii pentru copii altora”. Desigur aici trebuie să despărţim
două aspecte:
- aspectul profesorului – adică sunt întrebări care ar trebui
puse: „am eu personalitate de profesor ?” – „acesta ar fi rostul (rolul)
meu în viaţa socială ?”. Acest aspect aş numii ca „aspectul
chemării”. Poată că este un lucru „demodat” dar nu pot să nu mă mir
când aud oameni în vârstă care povestesc de „învăţătorul satului” care
era un om dedicat pentru pedagogie şi cu o personalitate necoruptă.
Lipsa de conştiinţei de „chemare” ar fi interesant de studiat.
- aspectul sistemului – adică al angajatorului şi a societăţii. Nu
putem ignora condiţiile în care se desfăşoară activităţile în sistemul de
învăţământ. Totodată problemele sociale îşi pun amprenta pe
atitudinea şi comportamentul elevilor.

5. Chestionar de identificare a efectului stresului la


profesori

20
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

La final aş propune un chestionar pe baza: „NORME


METODOLOGICE - Examinarea Psihologică Anuală Vizând Screening-ul
Problemelor Psiho-Comportamentale ale Personalului din Învăţământul
Preuniversitar” – propus de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi
Colegiul Psihologilor din România.

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE A SĂNĂŢĂŢII MENTALE


(CASM)*
* Copyright: International Institute for the Advanced Study of Psychotherapy and
Applied Mental Health. Se acordă dreptul de utilizare nelimitată în scopul
prezentelor norme.

ISTORIC
1. Aţi avut vreodată probleme  Da  Nu
emoţionale/psiho-comportamentale?
Dacă da, specificaţi:
2. În prezent consideraţi că aveţi o  Da  Nu
problemă emoţională/psiho-
comportamentală?
Dacă da, care este problema dvs.?
3. Alţii consideră că aveţi o problemă  Da  Nu
emoţională/psiho-comportamentală?
Dacă da, cine şi ce problemă?
4. De când au început problemele
emoţionale/psiho-comportamentale
pe care le aveţi acum?
5. De ce credeţi că aveţi aceste
probleme?
6. Aţi beneficiat de tratament pentru  Da  Nu
probleme emoţionale/psiho-
comportamentale, în trecut?
Dacă da, specificaţi:
7. Care a fost/este reacţia
persoanelor apropiate faţă de
problemele dvs.?
8. Care a fost/este reacţia

21
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

persoanelor cu care lucraţi faţă de


problemele dvs.?

B. În viaţa de zi cu zi suntem confruntaţi adesea cu situaţii


negative care sunt asociate cu dificultăţi în funcţionarea cotidiană
(ex. realizarea sarcinilor în familie, la serviciu, în relaţiile
interpersonale). Citiţi în continuare descrierile generale ale
funcţionării în diverse domenii ale vieţii cotidiene şi încercuiţi cifra
din dreptul nivelului care descrie cel mai bine starea dumneavoatră
actuală. În dreptul nivelului încercuit menţionaţi pe scurt activităţile
la care vă referiţi (ex. în familie, la serviciu, în relaţiile
interpersonale etc.).

Funcţionarea în Viaţa Cotidiană:


1. Funcţionare superioară într-un
domeniu larg de activităţi
2. Funcţionare bună într-un
domeniu larg de activităţi
3. Unele dificultăţi în activităţile importante
4. Deterioare uşoară
5. Deterioare medie
6. Deterioare severă
7. Deterioare severă în situaţii multiple
8. Deterioare severă până la
incapacitate de funcţionare
9. Dificultăţi în a funcţiona independent
10. Dificultăţi în a funcţiona independent, fără a crea prejudicii propriei
persoane sau altora)

22
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

C. În viaţa de zi cu zi suntem confruntaţi adesea cu situaţii negative


(ex. probleme în familie) care sunt asociate cu probleme psiho-
comportamentale. Ele se exprimă în stări de tensiune-anxietate,
tristeţe-depresie, nemultumire-furie, remuşcare-vinovăţie etc. Citiţi
în continuare descrierile generale ale tabloului psiho-emoţional şi
încercuiţi cifra din dreptul nivelului care descrie cel mai bine starea
dumneavoastră actuală. În dreptul nivelului încercuit menţionaţi
manifestările psiho-comportamentale dominante.

Tabloul Psiho-Emoţional:
1. Nu apar manifestări psiho-emoţionale negative
2. Manifestări psiho-emoţionale minime
3. Manifestări psiho-emoţionale uşoare, asociate
unor evenimente negative
4. Manifestări psiho-emoţionale uşoare,
neasociate cu evenimente negative specifice
5. Manifestări psiho-emoţionale moderate
6. Manifestări psiho-emoţionale intense
7. Manifestări psiho-emoţionale severe:
 Deficienţe în comunicare şi în gândire
 Prezenţa unor idei neobişnuite (neînţelese de ceilalţi) adesea
asociate cu viziuni sau voci
 Tentative de suicid, pericol de vătămare a propriei persoane şi
a altora
 Pericol de vătămare severă a propriei persoane şi a altora
D. Notaţi răspunsul corect (cu „X”) în interiorul căsuţei
corespunzătoare.
♦ Aţi avut vreodată: Niciodat Cu În
ă mai ultime
bine le 6
de 6 luni

23
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

luni în
urmă
1. O dispoziţie euforică (asemănătoare cu o
stare de „beţie”), comportamente
necontrolate (ex. contacte sexuale
neprotejate frecvente, cheltuieli
extravagante etc.) şi nevoie de somn mult
redusă care să dureze o săptămână sau
mai mult?
2. O dispoziţie excesiv de iritabilă, cu furie,
certuri, episoade în care aţi spart lucruri,
care să conducă la dificultăţi în relaţiile cu
ceilalţi şi care să dureze o săptămână sau
mai mult?
EHP

E. Notaţi răspunsul corect (cu „X”) în interiorul căsuţei


corespunzătoare.
♦ Vi s-a întâmplat vreodată: Niciodat Uneor Deseo
ă i ri
1. Să primiţi mesaje speciale prin televizor,
radio, ziare, sau diferite lucruri din jurul dvs.?
2. Ca unele persoane să facă tot posibilul
pentru a vă discredita şi răni?
3. Să aveţi senzaţia că aveţi puteri speciale,
pe care alţii nu le au?
4. Să aveţi senzaţia că ceva nu este în regulă
cu corpul dvs., deşi medicii nu au găsit nimic
(de exemplu, v-aţi gândit că aveţi cancer sau
altă boală foarte gravă)?
5. Să aveţi senzaţia că aţi comis o crimă sau
ceva rău pentru care trebuie să fiţi pedepsit
(ă)?
6. Să aveţi experienţe religioase ieşite din

24
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

comun?
7. Să auziţi lucruri pe care alţii nu le pot auzi
(de ex. sunete sau vocile unor oameni
vorbind sau şoptind între ei)?
8. Să aveţi viziuni sau să vedeţi lucruri pe
care alţii nu le văd ?
9. Să aveţi senzaţii ciudate în diferite părţi ale
corpului?

F. Notaţi răspunsul corect (cu „X”) în interiorul căsuţei


corespunzătoare.
♦ În ultimele două săptămâni: Deloc Uneor Deseo Tot
i ri timpul
1. V-a trecut prin minte că ar fi mai
bine să muriţi?
2. V-aţi gândit să vă sinucideţi?
3. Aţi încercat să vă sinucideţi?
RS

G. Notaţi răspunsul corect (cu „X”) în interiorul căsuţei


corespunzătoare.
1. În prezent luaţi medicaţie ?  Da  Nu
Dacă da, ce anume (specificaţi):
2. Consumaţi, de regulă, mai  Da  Nu
mult de 3 pahare de băuturi
alcoolice pe zi?
Dacă da, ce anume (specificaţi):
3. Consumaţi droguri sau alte  Da  Nu
substanţe interzise?
Dacă da, ce anume (specificaţi):
TCS

25
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

H. Încercuiţi răspunsul care vi se potriveşte, în legătură cu


următoarele afirmaţii:
1. Dacă promit ceva atunci mă ţin întotdeauna de cuvânt indiferent de
costuri şi de inconvenienţele care intervin. DA NU

2. Toate obiceiurile mele sunt corecte şi de apreciat. DA NU

3. Mi-am însuşit uneori lucruri (ex. fie şi o bucată de hârtie sau un


creion) care aparţineau altcuiva. DA NU

4. Am uneori tendinţa de a mă lăuda. DA NU

5.a. Rezultate
Deşi nu acest formular ar fi trebuit să fie cunoscut de mai mulţi
pedagogi m-a mirat în primul rând răspunsurile asemănătoare şi
reacţia de scepticism faţă de o evaluare de acest gen. 18 de profesori
au completat aceste formular şi următoarele.
Astfel din 18 de persoane care au completat chestionarul:
- 17 au afirmat că nu au avut niciodată şi nici acum nu au
probleme emoţionale/psiho-comportamentale
- au 16 au funcţionare bună într-un domeniu larg de activităţi în
viţa cotidiană; 1 funcţionare superioară; 1 unele dificultăţi în activităţile
importante;
-12 au declarat că nu apar manifestări psiho-emoţionale
negative; 5 că au manifestări psiho-emoţionale negative minime; 1 că
apar manifestări psiho-emoţionale uşoare, asociate unor evenimente
negative
- 17 de persoane nu au avut dispoziţie euforică, comportamente
necontrolate şi nevoie de somn mult redusă care să dureze o
săptămână sau mai mult şi nici o dispoziţie excesiv de iritabilă, cu
furie, certuri, episoade în care au spart lucruri, care să conducă la

26
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

dificultăţi în relaţiile cu ceilalţi şi care să dureze o săptămână sau mai


mult; doar 1 - a bifat răspunsul: „în ultimele 6 luni” la a doua
întrebare.
- 17 de persoane nu a „primit” mesaje speciale prin televizor,
radio, ziare, sau diferite lucruri din jurul lor; 1 – susţine că uneori
- 14 din cei întrebaţi susţin că nu i-sa întâmplat niciodată ca
unele persoane să facă tot posibilul pentru a-i discredita şi răni; 4
susţin că uneori
- 17 nu a avut niciodată senzaţia că au puteri speciale, pe care
alţii nu le au; 1 susţine că uneori
- 17 au senzaţia că ceva nu este în regulă cu corpul lor, deşi
medicii nu au găsit nimic; 1 declară că uneori
- nici unul dintre cei întrebaţi nu a avut senzaţia că ar fi comis o
crimă sau ceva rău pentru care trebuia să fie pedepsit
- 17 nu au avut niciodată experienţe religioase ieşite din comun;
1 susţine că uneori
- nici unul dintre cei întrebaţi nu au auzit lucruri pe care alţii nu le
pot auzi (de ex. sunete sau vocile unor oameni vorbind sau şoptind
între ei) sau să aibă viziuni sau să vadă lucruri pe care alţii nu le văd
- 17 nu a avut niciodată senzaţii ciudate în diferite părţi ale
corpului; 1 – susţine că uneori
- nici unul dintre cei care au completat formularul nu i-sa trecut
prin minte că ar fi bine să moară, nici să se sinucidă sau să fi încercat
să de sinucidă
- 16 au declarat că nu iau medicamente în prezent; 2 că DA
- 17 nu consumă de regulă, mai mult de 3 pahare de băuturi
alcoolice pe zi; 1 a susţinut că DA
- nici unul dintre cei care au fost întrebaţi nu consumă droguri
sau alte substanţe interzise
- 10 susţin că ţin întotdeauna de cuvânt indiferent de costuri şi
de inconvenienţele care intervin; 8 că NU se ţin

27
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

- 13 susţin că obiceiurile lor sunt corecte şi de apreciat; 5 că


afirmaţia nu i-se potriveşte
- 9 găsesc adevărat afirmaţia: „Mi-am însuşit uneori lucruri (ex.
fie şi o bucată de hârtie sau un creion) care aparţineau altcuiva.”; 9 NU
- 9 găsesc potrivit persoanei lor afirmaţi că au tendinţe de a se
laudă; 9 susţin că NU

Desigur rezultatele mai sus amintite ar fi mult mai concludentă


dacă ar fi fost completat de mai mulţi pedagogi. Totodată există şi o
marjă de incoerenţă care provine – după părerea mea – din
superficialitatea unora din cei care au completat formularul. Dar totuşi
cred că ne dau o oarecare imagine despre autoevaluarea profesorilor
din învăţământul preuniversitar.

6. Concluzii
Aş începe acest punct cu două articole din ziare renumite. „Sute
de profesori din judeţul Botoşani suferă de afecţiuni psihice şi etilism
cronic, precum şi schizofrenie, susţine [….], inspector general al
Inspectoratului Şcolar Judeţean.” – sună subtitlul articolului, după care
se prezintă opinia persoanei mai sus numite cu privire la situaţia
profesorilor: „Personal, cred că sunt sute de profesori în total care au
afecţiuni psihice şi care au şi etilism cronic. Dar medicul îi scrie că e
temporar, că e în evoluţie. Probabil se aşteaptă ca unul dintre ei să
omoare pe cineva pentru a - se face o evaluare corectă.”
Articolul dintr-un alt ziar are ca titlu: „Copii loviţi cu arcuşul
peste cap, inspector şcolar general ameninţat”. Sub această
introducere se prezintă acelaşi situaţie :” Unul dintre profesori predă
educaţia fizică şi sport şi mergea beat la ore. Acesta a ameninţat-o pe
[…] chiar în biroul său de inspector şcolar general, urlând practic la
aceasta. Celălalt profesor preda muzică la o scoală generală de
prestigiu din municipiul reşedinţă de judeţ şi a fost reclamat că a venit

28
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

la ore îmbrăcat în pijamale şi că-i loveşte pe elevi cu arcuşul peste


cap.”
Nu vreau să comentezi citatele de mai sus dar pe baza acestui
lucrări pot fi puse câteva întrebări:
- Sunt toţi pedagogi cei care desfăşoară această activitate? Sub
ce criterii sunt identificaţi ei ? Cine le identifică ?
- Sunt pedagogii adevăraţi motivaţi şi instruiţi în profesia lor? Ce
măsuri se iau în vederea menţinerii sau chiar creşterii nivelului de
activitate precum şi protejării calităţii lor ?
- Aceste probleme au ca rădăcină probleme sociale ? Se fac
eforturi pentru promovarea calităţilor etice în fiecare domeniu
profesional ?
Ca concluzii generale putem afirma următoarele:
- profesorii din învăţământul preuniversitar sunt supuse stresului
- sunt prezenţi factori importanţi ca un profesor din învăţământul
preuniversitar să sufere de sindromul „Burn-out”; aceşti facturi sunt
prezenţi în lucrul lor zilnic şi de cele mai multe ori este înafara puterii
lor de a înlătura aceşti factori
- sunt mari şanse ca un profesor din învăţământul preuniversitar
să aibă tulburări de personalitate şi comportament caute de stres
Cauzele principale ale stresului la profesorii din învăţământul
preuniversitar (determinat subiectiv pe baza discuţiilor cu unii colegi):
- nesiguranţa locului de muncă (NOU!!!)
- elevi indisciplinaţi
- frica de a nu satisfacerea cerinţelor părinţilor
- frica de a nu satisfacerea cerinţelor superiorilor (director şcolii –
a instituţiei).
Dar cred că de cele mai multe ori, problema reală apare când
cele de mai sus se suprapun provocărilor din viaţa personală, familiară
sau socială. În astfel de situaţii ar trebuii ca profesorii să recunoască
situaţia şi să fie sinceri faţă de ei înşişi şi dacă e cazul să apeleze la

29
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

„metodele” de înlăturare a stresului (dacă sunt) puse la dispoziţie de


instituţiile de educaţie (laborator de psihologie, consiliere familială,
-profesională etc..).

6. a. Mărturia personală
Am avut dorinţa să adaug această secţiune ca un element
motivator pentru mine dar şi pentru alţii care au înclinaţia spre acest
domeniu al educaţiei precum şi vrea doar să subliniez că şi astăzi
există fenomene după cum ar fi: inspiraţia unui caracter, căutarea de
modele într-un domeniu al vieţii, simţul de „chemare” pentru un
anumit domeniu.
După cum am şi menţionat în cele scrise mai sus, am avut nişte
experienţe interesante în legătură cu învăţământul, atât ca elev-
student cât şi ca profesor. În anii şcolii generale nu prea am simţit
caracterul sau persoana unui profesor ca o sursă de inspiraţie. Îmi
aduc aminte de o profesoară care avea greutăţi cu mine în ce priveşte
convingerea mea despre forţa gravitaţională. Nici cum nu puteam să
accept că de aceea cad lucrurile pe pământ că sunt sub această forţă.
Desigur acum râd de mine cât de încăpăţânat eram. Nu e greu de
dedus că nici fizica nu era materia mea preferată.
Dar totul s-a schimbat în liceu unde am avut un profesor de fizică
cine a avut un efect aparte asupra personalităţii mele. Cred că el nici
nu ştie ce a însemnat pentru mine dar sunt dator pentru multe lui. Era
un bărbat înaintat în vârstă cu un aspect fizic normal dar avea o
seriozitate în comportamentul lui faţă de noi. Pe lângă lecţiile de fizică
am primit lecţii de etică fără să observăm, fiindcă erau predate
neexplicit prin stilul de a vorbi cu elevii, prin gesturile prin care îşi
practica autoritatea nedictatorială dar nici democratică, prin doza
sănătoasă de umor cu care era sărat o lecţie mai greu de înţeles. Prin
urmare, eu ca un adolescent, la terminarea liceului vroiam să dau
bacalaureatul din fizică. Acest profesor a câştigat în ochii mei un

30
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

respect, care a avut un efect atât de adânc de autocunoaştere şi


educare, încât – la nivelul meu de cunoaştere de atunci m-am decis că
vreau să fiu profesor şi vrea să fiu ca el. Desigur nici acest profesor nu
era perfect şi cu trecerea timpului s-au schimbat multe lucruri şi au
apărut în faţa mea şi alte modele de urmat (sau mai bine zis Unu demn
de urmat în orice domeniu), dar în ce priveşte inspiraţia de pedagog el
era un punct decisiv.
Părerea mea este că din lumea de astăzi lipsesc valorile etice
reale care sunt necesare unui rol din societate: pedagog, medic,
director, ministru etc. Chiar mai mult: părinte. Generaţia actuală are în
faţa lui persoane care „ştiu multe” (un lucru nu neapărat rău), dar ceea
ce suntem este cu adevărat lecţia predată. Chiar dacă lumea s-a
schimbat şi s-a uitat de pretenţia pentru un caracter anume faţă de
persoanele care au rol decisiv într-o societate, regulile de bază al
funcţionalităţii unei societăţi nu se schimbă. De aceea în încheiere aş
cita pe Cineva, cine prin viaţa şi pedagogia lui a inspirat cu adevărat
„studenţii” Lui:


Ucenicul nu este mai pe sus de învãţãtorul lui; dar orice ucenic
desăvîrşit va fi ca învăţătorul lui.”- Evangelia lui Luca Cap. 6, versetul
40

Cred că aceste valori absolute lipsesc din toate domeniile vieţii.


Modele de urmat, pilde care învaţă prin viaţă nu numai prin vorbe.

31
Tulburări de personalitate şi comportament generate de stres la profesorii Fazakas Péter-Attila – Inf. an I

7. Bibliografie

Coordonatori:
- Kővári Zolna – psiholog şcoala „Fr. Schiller” – Târgu Mureş
- Szilágyi Mónika – Profesor Psiholog în centre şi cabinete de
asistenţă psihologică – Grup Şcolar „Domokos Kázmér” - Sovata

1. Dr. Ozsváth Károly – Lucrarea „A NEM PSZICHOTIKUS PSZICHIÁTRIAI


KÓRKÉPEK” - 2005
2. Suplicz Sándor - Centrul Pedagogic de Inginerie şi de Instruire
a Profesorilor – din cadrul BFM (Budapesti Műszaki Főiskola –
Facultatea Technică din Budapesta) lucrarea: Competenţele
profesorilor din perspective elevilor - 2006
3. „NORME METODOLOGICE - Examinarea Psihologică Anuală Vizând
Screening-ul Problemelor Psiho-Comportamentale ale Personalului din
Învăţământul Preuniversitar” - Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi
Colegiul Psihologilor din România - 2005

Surse web:
1. http://www.sistempsi.ro - tulburări de personalitate
2. http://www.etymonline.com - professor
3. http://www.topsanatate.ro - Viorica Dragomir, Clinica Aquamarin –
Sindromul „Burn out”
4. http://ro.wikipedia.org- Stres - Stadii_clinice
5. http://www.vitalitate.com – efectele stresului
6. http://www.evenimentuldebotosani.ro/

32