Industria construciilor de maini i a prelucrrii metalelor joac un rol decisiv n economia

mondial prin gama foarte larg a produselor finite. Industria construciilor de maini este
puternic susinut de metalurgie i industria chimic. Construciile de maini dein ponderi
importante n volumul produciei industriale realizat n statele dezvoltate, astfel: China cu 17,7
milioane de automobile vndute n 2011, SUA cu 12,6 milioane de maini, Japonia cu 3,9
milioane de maini, Brazilia cu 3,5 milioane de uniti, Germania 3,4 milioane de maini.
Principala caracteristic a domeniului o reprezint puternica superconcentrare n mari companii
multinaionale, cu cifra de afaceri ce depete 30 mld. Euro Toyota, General Motors,
Volkswagen Group, Ford, Robert Bosch, General Electric, Denso, Siemens.
Industria construciilor de maini cuprinde numeroase subramuri ca: utilaj i echipament tehnic
i industrial, industria mijloaceloe de transport (industria auto, construciilor navale, feroviare i
aieriene), industria mainilor agricole, industria electronic i electrotehnic.
Utilaje i echipamente industriale
Constituie o subramur a industriei constructoare de maini ce realizeaz utilaje i echipamente
pentru toate ramurile industriale. Este prezent n toate statele dezvoltate i n cele n curs de
dezvoltare, fiind concentrat n mari zone industriale.
Unele state au ctigat un adevrat prestigiu n realizarea unor utilaje i echipamente, astfel:
Romania utilaj petrolier, Suedia rulmeni; Japonia roboi industriali; Germania maini
unelte.
Dezvoltarea acestei subramuri este puternic stimulat de ptrunderea roboticii industriale. n anul
2011 numrul total al roboilor industriali ce sunt folosii n fabrici se ridic la peste un milion de
exemplare. Performanele obinute n implementarea roboticii sunt msurate cu ajutorul
indicatorului gradul de automatizare prin care se raporteaz numrul de roboi performani la
10.000 de angajai. Statisticile arat c cei mai muli roboi industriali n uz sunt n Japonia. La
nivelul anului 2004, n Japonia, pentru fiecare grup de 10.000 de angajai, existau 320 de roboi,
n timp ce n Germania erau 148, n Italia 114, n Suedia 99, i ntre 80 i 50 n ri ca Spania,
Statele Unite ale Americii, Frana, Finlanda sau Danemarca. Prezena cea mai mare a roboilor
industriali este, desigur, n industria auto. Spre exemplu, n industria auto din Japonia, Italia sau
Germania, exist un robot la fiecare zece lucrtori.
Industria mijloacelor de transport
Industria mijloacelor de transport cuprinde, n principal, urmtoarele subramuri:
- industria autovehiculelor;
- industria construciilor navale;
- industria aeronautic;
Industria autovehiculelor
Sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea marcheaz apariia primelor
maini dotate cu motoare cu ardere intern, fapt ce a determinat ca industria autovehiculelor s
nregistreze o adevrat explozie dup anul 1950.

Producia acestei subramuri a fost ntr-o continu cretere i este puternic influenat de crizele
energetice, intensificarea schimburilor comerciale i creterea nivelului de trai al populaiei.
Producia autovehiculelor este controlat de mari companii multinaionale, cu filiale n
numeroase ri, pe toate continentele. Numrul mainilor aflate n circulatie la nivel mondial a
depsit bariera psihologic de 1 miliard de unitti, majorndu-se de la 0,98 miliarde n 2009, la
1,015 miliarde n 2010. Avansul de 3,6% reprezint cel mai mare progres anual din anul 2000
ncoace, iar majorarea cu 36,5 milioane unitti este a doua cea mai mare crestere din istorie.
China a generat jumatate din aceast cretere, numrul masinilor aflate n circulatie crescnd
anul trecut cu 27,5% sau 16,8 milioane unitti, i ajungnd la 78 milioane. Cu aceast ocazie,
China a trecut pe locul doi la nivel mondial, depsind Japonia, tara n care circul 73,9 milioane
de maini. Dac raportm numrul mainilor la populaie ajungem la un raport de 1/7, ins
diferenele dintre tri sunt foarte mari. Cele mai multe maini sunt concentrate n SUA circulnd
un numr de peste 240 de milioane de maini la o populaie de 310 milioane de locuitori,
raportul fiind de 1/1,3. Urmeaza Italia cu 1/1,45, apoi Franta, Japonia si UK cu circa 1/1,7. In
China, raportul este de 1/17,2, iar n India de 1/56, cele doua tri cumulnd mai mult de o treime
din populaia globului. n Romnia raportul este de circa 1/5,5.
Primele arme si unelte (precursoare masini unelte), au fost folosite de omul preistoric dintr-o
serie de obiecte din natura pentru a-si procura cele necesare traiului. Pasul urmator a fost
confectionarea acestora pentru a corespunde mai bine obiectivului urmarit. Au fost realizate din
piatra, bronz, fier, acestea dand si numele principalelor epoci ale istoriei.
Uneltele primitive asigurau performante reduse. Pe masura trecerii timpului, pe masura
cresterii si diversificarii continue a necesarului de bunuri materiale, a fost nevoie de
perfectionarea continua a uneltelor de productie si astfel a crescut precizia, productivitatea si
costul prelucrarilor. Dezvoltarea utilajelor si gama larga de masini-unelte din aceste zile a fost
posibila datorita progreselor din domeniul materialelor, tehnologiilor de fabricatie, sisteme de
actionare si automatizare.

Masini unelte in secolele XV XVI

In perioada renasterii europene Leonardo da Vinci a conceput si realizat strunguri, masini de
gaurit, ierastraie, masini de rectificat si masini automate de ascutit ace.

Masini unelte in secolul al XVIII-lea

James Watt inventeaza masina cu abur si astfel se marcheaza inceputul revolutiei industriale si
impulsul necesar dezvoltarii de masini unelte. In 1765 Seamton concepe si realizeaza prima
masina de alezat cilindrii. Aceasta masina a fost perfectionata in 1775 de John Wilkinson.
Primele strunguri, cu carucior si surub conducator au fost realizate in 1797, in Anglia, de catre
Maudsley.

Masini unelte in secolele XIX XX

In aceasta perioada sunt concepute si perfectionate multiple tipuri de masini unelte, cum ar fi:
masini de rabotat si mortezat, masini de frezat, masini de rectificat, strunguri carusel, strunguri
automate, strunguri revolver.
Perfectionarile au fost datorate utilizarii de materiale noi, de mecanisme performante si prin
cercetarile realizate, precum cea privind procesul de aschiere din lucrarile teoretice ale lui Time
si Taylor din 1870. In 1850 s-a inceput fabricarea industriala a sublerelor cu precizie de 0.1 mm,
in 1867 a micrometrelor cu precizie de 0.01 mm iar in 1907 a minimetrelor cu precizie de 0.001
mm.
La inceputul secolului al XX-lea au aparut masini de brosat, masini de copiat eletrice si
hidraulice, masini de danturat. De asemenea au aparut noi materiale pentru conceperea utilajelor
de aschiere: oteluri rapide, carburi metalice, materiale mineralo-ceramice, diamante artificiale.
Cea mai importanta inovatie in domeniul de masini unelte o reprezinta aparitia de masini unelte
cu comanda numerica. Acestea au aparut in anii 60 si au dus la aparitia in anii 70 de centre de
prelucrare, a sistemelor flexibile de fabricatie cu celule flexibile in 1975 si cu linii flexibile in
1980, cu aparitia sistemelor CIM (Computer Integrated Manufacturing procesarea automata a
materiei si a informatiei) in 1985.