Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
PLAN DE AFACERI
Intocmit la data de 6.02.2009
A.
I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
Denumirea/Numele solicitantului
P.F. PROCA SEVERIUS VASILICA
Date de identificare ale acestuia
ADRESA: sat Plopu, comuna Podu Turcului, jud. Bacau
CNP: 1691023046671
Obiectul de activitate*
CULTURA VEGETALA
Sectorul agricol : culturi de cmp (cereale grau si porumb );
(Se va mentiona obiectul de activitate efectiv: cultura vegetala, cresterea animalelor, etc)
*n situatia cnd solicitantul este deja autorizat, se va completa obiectul de activitate conform Cod CAEN
Forma juridica a solicitantului
PERSOANA FIZICA urmand a se nregistra si autorizeza n conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 44/2008 pna la data semnarii Contractului de Finantare cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si
Pescuit.
Seciunea A a Planului de afaceri, se va completa de ctre solicitant pentru obinerea sprijinului n cadrul Msurii 112, n situaia n care
solicitantul nu prevede obinerea de sprijin nerambursabil prin Msura 121 Modernizarea exploataiilor agricole
1
Localitate/
Judet
n folosinta
(arenda/concesiune)
PLOPU, COMUNA 69,10
PODU TURCULUI,
JUD. BACAU
TOTAL
69,10
Din care:
proprietate
Arabil
Pasuni
64,05
5,05
64,05
5,05
Fnete
Pomi
Vii
Alte
categorii
Dotarile fermei (se vor mentiona cele mai importante cladiri, masini si utilaje agricole) n anul 0
Nr
Crt
1.
2.
Total
1.
2.
3.
Total
1.
Total
1.
2.
3.
4.
Total
Detaliere
Suprafata
(mp)
Numar
I. Cladiri pentru productia vegetala
Magazie cereale
Remiza utilaje
II. Cladiri pentru productia zootehnica
Grajduri
Saivane
Padocuri
III. Alte cladiri (cu exceptia celor de locuit)
Pensiune agroturistica
IV. Masini si utilaje agricole
Tractoare
Combine
CLASS 204 MEGA 2
Semanatoare
SPC 6, SUP 21, MIG 3,5, GDU 3,2, CPEC 4, CPU - 6
Instalatie erbicidat PP 3,3
Capacitate
1
1
400
400
2
1
6
2
11
Suprafata/Numar/
Capacitate
Valoare
Fara TVA
(lei)
Achizitie TRACTOR
160.000
Achizitie PLUG
36.000
Achizitie
PORUMB
SEMANATOARE
Total
Date tehnice
(dupa caz)
4 litri -5 litri,
4 cilindri
85 CP 100 CP, 63 74 KW ;
Cabina standard cu sistem de incalzire, ventilator si Aer Conditionat ;
6 RANDURI + fertilizator
Latime de lucru [m] 5 - 6
Debit de seminte reglabil in 48 de trepte [boabe/ha] 30.000 1.000.000
Productivitate [ha/h] 1,10 2,90
32.000
228.000
actiune nct sa asigure folosirea integrala a resurselor materiale si participarii active a subordonatilor la realizarea
obiectivelor unitatii.
Schimbarile vizate ale managementului presupun transferul exploatatiei de la Proca Vasile la Proca Severius Vasilica
(sub 40 ani) . Rennoirea managementului de exploatatie agricole devine o necesitate, avnd ca efect att mbunatatirea
competitivitatii acestuia, ct si mbunatatirea vietii sociale a comunitatilor rurale. Generatia tnara de fermieri poate sa
ndeplineasca mai usor cerintele pe care societatea le solicita profesiei de agricultor
n folosirea completa a resurselor materiale de care dispune exploatatia si n relansarea sa, managementul are un rol
aparte, att n ceea ce priveste elaborarea coordonatelor de dezvoltare, ct si n activitatea de operationalizare a acesteia.
Aceasta nseamna ca personalul din unitate trebuie sa posede cunostinte solide de specialitate si o pregatire generala
corespunzatoare.
Practicarea unui management stiintific n exploatatiile agricole presupune o permanenta considerare a particularitatilor
proceselor economice ale ramurii de productie din care face parte.
Echipa de management se regaseste in urmatorul tabel:
Nume
Proca Severius - Vasilica
Vrsta
Post
Responsabilitati importante
39
Sef exploatatie
Experienta relevanta:
Intreprinderea
Perioada
CAP CABESTI
1988 - 1991
FERMA FAMILIALA
1991 - 2008
alte ramuri ale economiei nationale sau angajeaza tineri fara o pregatire practica, n prealabil, dar cu o pregatire teoretica
solida.P.F. Proca Severius se angajeaza sa urmeze un curs de pregatire profesionala finantat prin Masura 111 Formare
profesionala, informare si difuzare de cunostinte n domeniul Managementul exploatatiei agricole
V. TIPUL SI CANTITATEA
OPORTUNITATILE DE PIATA
PRODUSELOR
An 0
An 1
An 2
An 3
An 4
An 5
Suprafata*
(ha)
Productie
(tone)**
Suprafata
(ha)
Productie
(tone)
Suprafata
(ha)
Productie
(tone)
Suprafata
(ha)
Productie
(tone)
Suprafata
(ha)
Productie
(tone)
Suprafata
(ha)
Productie
(tone)
Gru
Porumb
Floarea
soarelui
40,4
19,6
121,2
78,4
35
40
-
140
280
-
40
40
-
180
320
-
45
40
-
202,5
360
-
50
35
-
250
315
-
50
40
-
250
400
-
1,55
2,325
-
Orzoaica
Plante
nutret
TOTAL
0,65
1,625
-
0,85
63,05
12,750
216,300
75
420
80
500
85
562,5
85
565
90
650
Unitatea de dimensiune
economica a fermei n anul 0
16,172
TOTAL
16,172
Unitatea de dimensiune
economica a fermei n anul
tinta (Anul 3)
21,12
21,12
Utilizarea fertilizantilor in cantitate necesara (fara exces) Ea se combate prin amendamente cu saruri de calciu.
9
Folosirea asolamentelor
Impactul riscului
de la 1 (impact
scazut) la 10
(impact maxima)
Ierarhizarea
riscurilor
Nu este cazul
Nu este cazul
Nu este cazul
1
5
12
Risc identificat
I Riscuri de ordin tehnic
10
10
Fata de ierarhia stabilita a riscurilor care au fost identificate, se va adopta urmatoarea strategie de management
al riscului:
Riscul privind neidentificarea celor mai buni furnizori risc major influentat de impactul major asupra proiectului
pe care il poate produce acesta precum si de probabilitatea destul de ridicata de a se produce.
Strategii de management al riscului ce pot fi adoptate:
1. Acceptarea (asumarea) riscului probabilitatea de producere a acestuia este acceptata iar impactul
este cunoscut;
2. Reducerea riscului incheierea de contracte ferme cu furnizorii; organizarea de proceduri de
selectie
Pentru celelalte riscuri se va adopta strategia de asumare a riscului. Aceasta in principal datorita probabilitatii
destul de reduse de a se produce.
IX.GRAFICUL DE TIMP PENTRU RESTRUCTURARE, INCLUSIV OBIECTIVE SI ETAPE
Obiectivul
Perioada propusa
Observatii
Imbunatatirea managementului exploatatiei Martie
2009
Seful exploatatiei agricole dovedeaste o pregatire
agricole
Septembrie 2009
profesionala, in raport cu proiectul si se angajeaza
sa urmeze un curs de pregatire profesionala in
domeniul Managementului exploatatiei agricole
Realizarea conformitatii cu standardele Septembrie 2009
Achizitie semanatoare cu fertilizator Realizanducomunitare
se standardul Protectia apelor mpotriva poluarii cu
nitrati din surse agricole
2009 - 2014
Imbunatatirea si cresterea competitivitatii
exploatatiei
2009 - 2014
An 0
127.600
-
127.600
90.205
90.205
37.395
An 1
An 2
280.000
280.000
240.900
240.900
39.100
332.000
-
332.000
283.376
-
283.376
48.624
An 3
373.500
373.500
301.089
301.089
72.411
An 4
370.500
-
370.500
302.710
-
302.710
67.790
An 5
430.000
430.000
319.056
319.056
110.944
Veniturile realizate in anul 0 sunt veniturile aferente vanzarii productiei de grau si porumb, celelalte productii
obtinute sunt valorificate pentru consumul propriu in cadrul fermei. Cheltuielile la ha pentru anul 0 au totalizat aproximativ
1.430 ron/ha totalizand lucrarile cu lucrul mecanizat, cheltuielile cu materia prima si materialele si cu forta de munca.
12
B2
XI.
investitiei:
ACHIZITIE
UTILAJE
AGRICOLE
IN
VEDEREA
IMBUNATATIRII
SI
CRESTERII
COMPETITIVITATII EXPLOATATIEI AGRICOLE, IN SATUL PLOPU, COMUNA PODUL TURCULUI, JUDETUL BACAU
n cadrul acestui proiect se doresc a fi sprijinite investitiile de dotare cu utilaje agricole performante n raport cu structura
agricola actuala si previzionata a se realiza in vederea cresterii competitivitatii.
Obiectivele investitiei:
1. Cresterea competitivitatii exploatatiei agricole printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de
productie si ndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare;
2. Realizarea conformitatii cu standardele comunitare in vigoare
3. Cresterea veniturilor exploatatiei agricole;
4. Cresterea viabilitatii economice.
Prin prezentul proiect se doreste achizitionarea de utilaje agricole performate constand in : tractor 4 litri -5 litri, 4 cilindri, 85
CP 100 CP, 63 74 KW . plug cu cadru compus din 3 trupite extensibil la 4 (3+1) si o semanatoare porumb cu 6 randuri +
fertilizator.
Astfel se concretizeaza conformitatea obiectivelor investitiei cu obiectivele Masurii 121:
a) mbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole;
b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipului de investitie
c) Cresterea calitatii produselor obtinute .
Seciunea B a Planului de afaceri mpreun cu seciunea A, se completeaz de ctre solicitant pentru proiectul de investiii care nu
prevede lucrri de construcii montaj realizate prin Msura 121 Modernizarea exploataiilor agricole
2
13
Proiectul este n acord cu potentialul agricol al zonei si se va demonstra in prezentul Plan de afaceri imbunatatirea
performantelor generale ale exploatatiei agricole.
Pentru o exploatare eficienta a suprafetei se doreste achizitionarea de utilaje agricole performante constand intr-un
tractor, plug si semanatoare. Folosind utilaje agricole performante se garanteaza valorificarea eficienta a terenului agricol si
cresterea productivitatii muncii.
Astfel prezentul proiect prezinta o necesitate crescuta fiind in concordanta cu obiectivele de ordin tehnic, economic si de
mediu. Realizarea prezentei investitii determina cresterea productivitatii muncii, crestere a valorii produselor prin respectarea
conditiilor de calitate si de siguranta alimentara precum si satisfacerea cerintelor de piata. De asemenea se are in vedere
optimizarea activitatii de exploatare a terenului prin evitarea cheltuielilor suplimentare prin reducerea costurilor de productie si
cresterea rentabilitatii economice a exploata!iei agricole
Se prevede astfel o crestere a veniturilor la nivelul exploatatiei, ceea ce va conduce la cresterea contributiei sectorului in
cadrul economiei locale si regionale.
Prin implementarea prezentului proiect de investitii se vor realiza 2 noi locuri de munca. Acestea vor fi locuri de munca
specializate, permanente, pentru care se vor incheia contracte de munca pe durata de timp nedeterminata. (1 mecanic agricol
si un muncitor calificat)
2. Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate n vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu, sanitarveterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene.
Prezentul proiect prevede investiii pentru respectarea standardelor comunitare n vigoare, prin achizitionarea unei
semanatori de porumb prevazuta cu fertilizator. Aceasta prezinta patine de incorporare in sol a ingrasamintelor chimice la o
adancime de 5 cm odata cu semanatul evitandu-se astfel imprastierea la nivelul solului. Astfel se evita poluarea atmosferica
cu particole si reziduri chimice din ingrasamant. Norma de ingrasaminte chimice la unitatea de suprafata se micsoreaza prin
14
administrarea cu aceasta semanatoare protejandu-se apele freatice de poluarea cu nitriti si nitrati. Prin achizitia
semanatoarei cu fertilizator se realizeaza standardul Protectia apelor mpotriva poluarii cu nitrati din surse agricole
3. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea
produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului.
Aprovizionarea cu materii prime, materiale si servicii pentru buna functionare a exploatatiei agricole se face de la
furnizori persoane juridice alesi pe criterii de profesionalism. Plata furnizorilor se face in termen de 30 zile lucratoare.
Principalii furnizori ai solicitantului sunt :
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Adresa
Produs furnizat si cantitate
Valoare
aproximativa
aproximativa
(Lei)
Denumire furnizor de
materii prime/materiale
auxiliare/produse/servicii
SC CHIMICOM SRL
SC MONSANTO SRL
SC SEMROM SRL
SC SOFERT SRL
SC PETROM SA
BACAU
BUCURESTI
BARLAD
BACAU
BARLAD
ERBICIDE SI FUNGICIDE
SAMANTA
SAMANTA
INGRASAMINTE CHIMICE
MOTORINA
% din total
achizitii
15.000
8.000
9.000
20.000
16.000
22%
12%
13%
29%
24%
% din vnzari
69%
17%
14%
4. Responsabil legal (nume, prenume, functie n cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala), relevante pentru
proiect
15
Responsabil legal este domnul Proca Severius - Vasilica. A absolvit liceul, iar in prezent este student in anul IV, curs de
id, la Facultatea de Agricultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Iasi. In acelasi timp se ocupa
cu administrarea exploatatiei agricole care a fost preluata de la tatal sau, avand urmatoarele atributii:
controleaza exploatatia in intreaga ei activitate verifica gospodarirea mijioacelor fixe si circulante, casa si registrele
de evidenta contabila.
Prin pregatirea si activitatea desfasurata, domnul Proca Severius - Vasilica prezinta garantia unei cunoasteri riguroase a
Perioada
CAP CABESTI
FERMA FAMILIALA
1988 - 1991
1991 - 2008
5. Descrierea achizitiilor propuse a se realiza prin proiect, repectiv denumirea, numarul, valoarea si caracteristicile
tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/dotarilor ce
urmeaza a fi achizitionate prin Masura 121 (achizitiile trebuie sa fie fundamentate n functie de capacitatea de
productie existenta si/sau prognozata).
Nr.
crt.
Denumire/Tip
utilaj/echipament
Numar
bucati
Valoare
fara TVA
(Lei)
TVA
(Lei)
Total cu
TVA
(Lei)
TRACTOR
160.000
30.400
190.400
PLUG
SEMANATOARE CU
FERTILIZATOR
TOTAL
36.000
6.840
42.840
32.000
6.080
38.080
228.000
43.320
271.320
3
4
16
4 litri - 5 litri,
4 cilindri
85 CP 100 CP, 63 74 KW ;
PLUGUL
-
SEMANATOAREA
-
6 RANDURI + fertilizator
Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata n cadrul proiectului (plan de cultura pe
perioada de cinci ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnica si altele).
prin comparatie cu potentialul termic al zonei; semanarea porumbului n epoca optima, n aratura adnca de toamna;
administrarea la porumb, n optim, a ngrasamintelor, organice si minerale; combaterea foarte buna a buruienilor; recoltarea la
timp, eliberarea terenului imediat si bine de resturile vegetale.
La rndul sau, grul este o buna premergatoare pentru majoritatea culturilor, deoarece se recolteaza timpuriu si lasa
solul curat de resturi vegetale si de buruieni si ntr-o stare buna de fertilitate.
Fertilizarea
Grul este cunoscut ca o planta care reactioneaza foarte bine la aplicarea ngrasamintelor minerale si organice, desi
consumul specific de elemente nutritive este relativ redus: 2,3 - 3,3 kg N, 1,1 - 1,8 kg P 2O5, 1,9 - 3,7 K2O/100 kg boabe + paiele
aferente
Azotul este principalul element nutritiv care se administreaza.
Azotul influenteaza dezvoltarea vegetativa a plantelor, formarea de plante viguroase, mai nalte, bine nfratite, cu frunze
late, de culoare verde-nchis, favorizeaza procesul de fotosinteza, formarea componentelor de productie (elementele
productivitatii), continutul boabelor n substante proteice.
Insuficienta azotului conduce la formarea de plante mai slab dezvoltate, de culoare verde-galbuie, care produc putin.
Excesul de azot determina dezvoltarea vegetativa prea puternica, nfratirea este exagerata, culturile fiind predispuse la cadere,
au un consum mare de apa, se amplifica atacul de boli foliare si ale paiului, creste pericolul de sistavire prin ntrzierea
vegetatiei.
Lucrarile solului
Este necesara curatirea ct mai buna a terenului de resturi vegetale, urmata de discuiri repetate (1-2 lucrari) pentru
maruntirea resturilor de plante si a buruienilor.
Aratura se efectueaza imediat, ceva mai adnc, la 20 - 25 cm adncime, cu plugul n agregat cu grapa stelata,
urmarindu-se ncorporarea resturilor, fara nsa a scoate bulgari; pna la semanat ar trebui sa ramna cel putin 2-3 saptamni,
pentru ca pamntul afnat prin aratura sa se aseze.
18
n continuare, aratura se lucreaza n mod repetat, cu diferite utilaje (grape cu discuri, combinatoare) pentru mruntire,
nivelare si pregatirea patului germinativ.
Pe terenurile bine lucrate n anii anteriori (arate adnc, afnate, nivelate), aratura poate fi nlocuita prin doua lucrari cu
grapa cu discuri grea sau medie; aceasta lucrare permite mobilizarea solului pna la 12 - 16 cm adncime, realizndu-se,
concomitent, si ncorporarea ngrasamintelor minerale si, eventual, a resturilor vegetale, bine maruntite anterior. n continuare,
se fac lucrari de ntretinere a araturii si pregatirea patului germinativ (cu grapa sau combinatorul), conform celor prezentate
anterior.
Samnta si semanatul
Epoca de semanat a grului se stabileste astfel nct, pna la venirea iernii sa ramna 40 - 50 zile n care plantele sa
vegeteze normal, n care sa se acumuleze 450 - 500C temperaturi pozitive, astfel nct, la intrarea n iarna plantele de gru sa
ajunga n stadiul de 2 - 3 frati si 3 - 4 frunze (fara ca fratii sa fie prea dezvoltati).
Daca se ntrzie semanatul fata de perioada optima recomandata, plantele rasar trziu, nu nfratesc, intra n iarna
nenfratite si necalite, fiind sensibile la ger, primavara lanul va avea o densitate mica si se mburuieneaza mai usor, vegetatia se
ntrzie si se prelungeste spre vara, apare pericolul de sistavire a boabelor. De asemenea, boabele de gru aflate n curs de
germinare sunt foarte sensibile la temperaturi scazute; aceeasi sensibilitate manifesta plantutele rasarite dar nenfratite, cu
sistemul radicular nca slab dezvoltat.
Daca se seamana prea devreme, plantele de gru se dezvolta prea puternic, sunt expuse nca de la nceputul vegetatiei
atacului de daunatori (afide, muste) si boli, lanul se mburuieneaza din toamna; masa vegetativa bogata face ca plantele sa fie
sensibile la ger si asfixiere pe timpul iernii; n primavara lanul este foarte des, plantele sunt predispuse la cadere si sensibile la
boli, boabele ramn mici datorita densitatii exagerate.
Densitatea de semanat la gru este stabilita astfel nct sa se asigure, la recoltare, o densitate de 500 - 700 spice/m 2.
Pentru a realiza acest lucru se seamana 450 - 600 boabe germinabile/m 2. ntre aceste limite, densitatea de semanat se
stabileste n functie de capacitatea de nfratire a soiului, data semanatului (fata de epoca optima), calitatea pregatirii patului
19
germinativ, umiditatea solului (asigurarea umiditatii pentru un rasarit rapid). De asemenea, este luat n calcul un procent mediu
de rasarire n cmp, pentru conditii bune de semanat, de 85-95% (din boabele germinabile semanate). Procentul de rasarire n
cmp depinde n cea mai mare masura de: tratamentele efectuate la samnta; starea solului la semanat, sub aspectul asigurarii
umiditatii si a calitatii patului germinativ, si care depinde, la rndul sau de utilajele cu care s-a lucrat.
Cantitatea de samnta la hectar (norma de semanat) rezultata din calcul (pe baza densitatii stabilite si a indicilor de
calitate a semintei) este cuprinsa, de regula, ntre 200 si 250 kg samnta/ha.
Adncimea de semanat a grului depinde de umiditatea solului, textura, soi, marimea semintei, data semanatului (fata
de epoca recomandata), n conditiile din Romnia, grul este semanat Ia 4 - 5 cm adncime pe terenurile cu umiditate
suficienta si textura mijlocie spre grea, unde apa pentru germinare este asigurata, iar strabaterea germenilor spre suprafata
este ceva mai dificila; pe terenurile cu umiditate insuficienta la suprafata si textura mai usoara, precum si n cazul semanaturilor
timpurii, sa se semena ceva mai adnc, la 5 -6 cm.
Lucrarile de ngrijire
Grul este o cultura cu o tehnologie total mecanizabil, deosebit de rentabila sub aspectul consumului de forta de
munca. Felul lucrarilor de ngrijire care se aplica grului si numarul acestora depinde de foarte multi factori (calitatea patului
germinativ; dezvoltarea plantelor n toamna si starea de vegetatie la desprimavarare; mersul vremii si al vegetatiei n primavara;
rezerva de buruieni, infestarea cu boli si daunatori; dotarea tehnica, posibilitatile materiale si calificarea cultivatorilor). Sunt
situatii n care sunt necesare sau sunt efectuate numai l - 2 lucrari de ngrijire si sunt situatii n care sunt efectuate foarte multe
lucrari (7-8 treceri).
Tavalugitul semanaturilor de gru imediat dupa semanat apare ca necesar atunci cnd s-a semanat n sol afnat si
mai uscat, si se face cu scopul de a pune samnta n contact cu solul si de a favoriza, astfel, absorbtia apei.
Combaterea buruienilor este principala lucrare de ngrijire din cultura grului. Pierderile de recolta la gru din cauza
concurentei buruienilor sunt, n mod obisnuit, de 10 - 20%, dar pot ajunge n situatii extreme pna la 60 - 70%. Ca urmare,
20
reducerea rezervei de buruieni si mpiedicarea aparitiei acestora n culturile de gru trebuie urmarite prin toate mijloacele:
rotatie, lucrarile solului, semanatul n epoca si cu densitatea optima, combatere chimica.
n cultura grului, combaterea chimica a buruienilor este o lucrare obligatorie.
Combaterea daunatorilor din culturile de gru se realizeaza prin masuri preventive si curative. Pentru diminuarea
atacului trebuie evitata amplasarea grului pe terenurile infestate si, de asemenea, se trateaza samnta nainte de semanat,
Combaterea bolilor se face n mod eficient prin combinarea metodelor preventive cu cele curative (combatere
integrata).
Masurile preventive constau din cultivarea de soiuri rezistente, respectarea rotatiei, distrugerea samulastrei, asigurarea
densitatii normale a lanului, fertilizarea echilibrata.
Recoltarea
Momentul optim de recoltare a grului este la maturitatea deplina, atunci cnd boabele ajung Ia 14 - 15% umiditate; n
acest stadiu masinile de recoltat lucreaza fara pierderi si boabele se pot pastra n bune conditii, fara a fi necesare operatiuni
speciale de uscare. De regula se ncepe recoltatul mai devreme, cnd boabele au 18% umiditate, din cauza suprafetelor mari
cu gru care trebuie recoltate, pentru a prentmpina ntrzierea si a limita pierderile de boabe prin scuturare (datorita
supracoacerii sau a vremii nefavorabile); n acest caz, este necesara uscarea boabelor, pentru a le aduce la umiditatea de
pastrare si a evita deprecierea calitatii lor.
Lucrarea de recoltare trebuie ncheiata cnd boabele au ajuns la circa 12 -13% umiditate; mai trziu grul trece n faza
de supracoacere si se amplifica pierderile prin scuturare. Perioada optima de recoltare a unui lan de gru este de aproximativ
5-8 zile.
Lanurile de gru sunt recoltate, dintr-o singura trecere, cu ajutorul combinelor. Combina are montate dispozitive speciale
pentru tocarea paielor si mprastierea acestora pe latimea de lucru a combinei, concomitent cu recoltatul. Ulterior, se
realizeaza, fara dificultate, ncorporarea n sol, prin aratura, a paielor bine maruntite, de dorit mpreuna cu doze moderate de
ngrasaminte cu azot pentru a facilita descompunerea paielor n sol.
21
Productii. Productia medie la gru a fost n ultimii ani njur de 3500 - 4000 kg boabe/ha
Tehnologia de cultivare a porumbului
Conditiile climatice si cele edafice din zona Podu Turcului si potentialul productiv al hibrizilor din cultura, n conditiile
aplicarii unor tehnologii moderne de cultivare, pot asigura realizarea unor recolte la un nivel ridicat.
Rotatia
Rotatia gru-porumb este obligatorie, din cauza ponderii de circa 60% a celor doua culturi, n aceasta rotatie porumbul
este favorizat, fiind cultivat dupa o premergatoare timpurie, n culturile atacate de fuzarioza, boala comuna ambelor specii,
aceasta rotatie se ntrerupe dupa 4-5 ani.
Rezultatele din tara noastra reliefeaza ca cele, mai eficiente productii se realizeaza n asolamente de 4 - 6 ani
La rndul sau, porumbul este o buna premergatoare pentru culturile de primavara si chiar pentru grul de toamna.
Fertilizarea
Datorita productiei mari de masa uscata la unitatea de suprafata, porumbul este o planta mare consumatoare de
substante nutritive.
Consumul de NPK n kg/t de boabe si productia secundara aferenta, n functie de nivelul recoltei.Rezulta ca porumbul
este o mare consumatoare de azot (18 - 28 kg/t) si potasiu (23 - 36 kg/t).
Azotul este principalul element n fertilizarea porumbului, care asigura formarea unei mase foliare bogate, colorata n
verde intens si care influenteaza favorabil acumularea substantelor proteice. Carenta se manifesta prin ngalbenirea limbului de
la vrf spre baza, de-a lungul nervurii mediane care se deschide la culoare. Plantele ramn firave, cu stiuletii mici. Excesul de
azot intensifica transpiratia, cresterea, este luxurianta plantele devin sensibile la seceta si boli.si ntrzie maturitatea.
Absorbtia azotului este intensa de-a lungul ntregii perioade de vegetatie.
22
Fosforul joaca un rol multiplu n cresterea si fructificarea porumbului. Insuficienta lui se manifesta prin nrosirea
frunzelor de la vrf spre baza, sistemul radicular este slab dezvoltat, ritmul de crestere este scazut, se accentueaza protandria.
Excesul fosforului determina insuficienta zincului.
Potasiul mareste rezistenta la cadere, seceta si boli. Carenta se manifesta prin ngalbenirea frunzelor de la vrful lor
spre baza, iar sistemul radicular ramne slab dezvoltat.
Dintre microelemente, frecvent pe cernoziomurile cambice apare carenta de zinc, manifestata prin aparitia dungilor
galbui ntre nervurile jumatatii inferioare a frunzelor, pna la necrozarea lor. Carenta este favorizata de tem peraturile scazute
din mai-iulie, de monocultura si de excesul de fosfor si azot.
Lucrarile solului
Acestea ncep imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare si vizeaza, pe lnga mobilizarea solului,
ncorporarea resturilor vegetale, maruntirea, nivelarea si realizarea n rezerve ct mai mari de apa n sol.
Dupa premergatoare timpurii se executa aratura de baza fa 20 - 25 cm adncime pe terenurile mai usoare si la 25 - 30
cm pe terenurile mijlocii si grele, cu plugul n agregat cu grapa stelata.
Pna n toamna terenul se mentine afnat si curat de buruieni, prin lucrari cu grapele cu discuri.
Efectuarea a doua araturi, vara fa 20 cm adncime, si toamna la 30 cm, nu se justifica prin sporurile de productie
obtinute.
Dupa plantele recoltate trziu se executa aratura de toamna la aceleasi adncimi ca si aratura de vara, cu plugul n
agregat cu grapa stelata.
n conditiile solurilor grele, compacte, cu exces temporar de umiditate, pentru mbunatatirea regimului aero-hidric se
executa afnari adnci la 50 - 80 cm, odata la 4 ani.
Pe solurile cu strat arabil subtire, adncimea araturii se va limita n functie de grosimea acestuia.
Pe terenurile n panta araturile se vor executa numai de-a lungul curbelor de nivel.
23
Lucrarile solului din primavara asigura calitatea nsamntarii, ncoltirea si rasarirea porumbului.
Daca terenul este nivelat, nemburuienat si rara resturi vegetale la suprafata, solul se va lucra n preziua semanatului cu
combinatoriii sau cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu colti.
Daca la desprimavarare terenul este denivelat, si mburuienat, dupa zvntarea terenului se executa o lucrare cu grapa
cu discuri n agregat cu grape cu colti, pregatirea patului germinativ urmnd sa se faca n preziua semanatului, cu combinatorul,
perpendicular pe directia de semanat.
Se vor evita trecerile repetate cu agregatele, de la desprimavarare si pna la semanat.
Este corespunzator patul germinativ cnd solul, pe adncimea de 3 - 6 cm este maruntit si zvntat, iar dedesubt este
asezat", pentru a favoriza ascensiunea apei la bob.
Pentru obtinerea de economii de combustibil si evitarea tasarii accentuate se recomanda efectuarea printr-o singura
trecere a mai multor operatiuni: administrarea ngrasamintelor, a erbicidelor, insecticidelor, o data cu lucrarile de pregatire a
patului germinativ.
Samnta si semanatul
Samnta. Materialul seminal trebuie sa aiba puritatea minima de 98% si germinatia minima de 90%.
mpotriva agentilor patogeni din sol samnta se trateaza cu Tiradin75 (3kg/t), Metoben 70 (2kg/t), TMTD 75 (4kg/t). Se
previn, astfel, fenomenele de clocire a semintelor n sol.
Protectia mpotriva daunatorilor din sol se realizeaza prin tratarea semintelor cu Seedox 80 WP (12,5kg/t), Furadan 35
ST (2,5kg/t), Diafuran 35 ST (25kg/t), Carbodan 35 ST (25kg/t), Sinolintox 10 G (20 l/t).
Perioada de semanat. Semanatul porumbului se realizeaza atunci cnd. la ora 7, la 30 cm adncime, temperatura este
de 8C si vremea este n curs de ncalzire.
Calendaristic, cele mai bune rezultate se obtin n zona de cmpie, cnd se seamana ntre l - 20 aprilie si ntre 15-30
aprilie, n celelalte zone.
24
Semanatul timpuriu, de obicei, asigura umiditatea necesara germinarii, iar ncoltirea si rasarirea se produc n timp scurt.
Pentru flecare zi cstigata la rasarire se grabeste cu doua zile aparitia paniculelor si a stigmatelor: se reduce deci, perioada de
vegetatie. Daca semanatul se face prea timpuriu, se prelungeste durata rasaririi, ceea ce are drept consecinta o stagnare n
crestere, existnd si pericolul putrezirii boabelor n sol. La fel de mari sunt pagubele si prin ntrzierea semanatului, cnd se
reduce umiditatea solului; perioada de nflorire-fecundare este mpinsa n intervalul cu temperaturi ridicate si umiditate relativa
aerului mai mica, fapt care sporeste procentul plantelor sterile si reduce randamentul de boabe.
Semanatul ncepe cu hibrizii timpurii, mai rezistenti la temperaturile scazute, pe soluri cu textura usoara, care se zvnta
mai repede.
Densitatea. Constituie factorul tehnologic de baza pentru realizarea unor recolte mari, porumbul reactionnd mai
puternic la acest element tehnologic dect alte prasitoare
Intensivizarea tehnologiei de cultivare a porumbului prin introducerea de hibrizi noi, marirea nivelurilor de fertilizare,
irigarea etc., au condus la recolte mai mari numai prin corelarea acestor verigi cu densitatea lanului, respectiv cu cresterea
suprafetei foliare la unitatea de suprafata. La densitati prea mari nsa, frunzele inferioare ajung la un randament, fotosintetic
scazut, n lan se accentueaza protandria, se reduce continutul de substante proteice din boabe.
Factorii obligatorii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea densitatii sunt: hibridul cultivat, umiditatea si fertilitatea
solului.
Caracteristicile hibridului luate n considerare sunt: naltimea plantelor, numarul de frunze, latimea frunzelor fata de
tulpina si rezistenta la frngere si cadere.
Rezulta ca hibrizii timpurii care au talie mai joasa si n numar de frunze mai mic comparativ cu hibrizii trzii se vor cultiva
cu densitate mai mare.
Hibrizii cu raportul productiei de boabe: aparat vegetativ de circa 1:1 asigura productii ridicate la densitati mai mari dect
cei cu raportul favorabil aparatului vegetativ.
25
Cantitatea de samnta la hectar variaza ntre 15-30 kg, n functie de puritate, germinatie si MMB. Pentru realizarea
densitatilor dorite la recoltare, la semanat, se mareste numarul de seminte cu 10 - 15% reprezentnd pierderile ce apar pna la
rasarire si n intervalul rasarire - recoltare.
Distanta ntre rnduri este de 70 cm pe terenurile neirigate
Reducerea distantei ntre rnduri la 50 cm a determinat realizarea unor sporuri de 5 - 10%, dar nu n toate cazurile. Prin
reducerea distantei se realizeaza o mai buna distributie a plantelor n lan.
Adncimea de semanat variaza n functie de textura si umiditatea solului, n regiunile mai umede, cu soluri grele
semanatul se va realiza la 5 - 6 cm. Pe suprafetele din zone mai uscate, pe soluri cu textura mijlocie, adncimea de semanat se
mareste la 6 - 8 cm. Fiecare centimetru n plus la adncimea de semanat, n functie de temperatura, ntrzie rasarirea cu 5 - 30
ore.
Lucrari de ngrijire
Combaterea buruienilor reprezinta principala lucrare de ngrijire, porumbul avnd un ritm lent de crestere n primele
faze si o densitate redusa la unitatea de suprafata, nu poate rezista n competitia cu cele 800 - 1.500 buruieni care rasar la l
m2 .Cercetarile efectuate n 15 statiuni experimentale din tara noastra arata ca la hibrizii cultivati n prezent pierderile de recolta
datorate mburuienarii sunt de 30 - 90%, ceea ce nseamna 3.000 - 7.000 kg/ha boabe.
Combaterea buruienilor se realizeaza prin lucrari mecanice si manuale, prin utilizarea erbicidelor sau, combinat, prin
lucrari mecanice si folosirea erbicidelor.
Utilizarea erbicidelor permite nlaturarea prasitului manual, dar nu exclude efectuarea a l - 3 prasile mecanice.
Combaterea daunatorilor n perioada de vegetatie poate sa apara ca necesara, daca nu s-au efectuat tratamente
adecvate la samnta, sau cnd porumbul este amplasat pe terenuri proaspat arate, dupa pasuni, fnete, dupa leguminoase
perene, care mentin solul reavan, si favorabil atacului viermilor-srma. Este de preferat ca aceste terenuri sa fie evitate.
Recoltarea
26
Recoltarea mecanizata sub forma de boabe. ncepe cnd umiditatea acestora scade sub 25%. Boabele recoltate
trebuie aduse la umiditatea de 14%.
Productia de grau si porumb previzionata a se realiza in urmatorii 5 ani este prezentata in tabelul urmator:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
Categoria
UM
Anul 0
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Grau
kg
121.200
140.000
180.000
202.500
250.000
250.000
Porumb
kg
78.400
280.000
320.000
360.000
315.000
400.000
2.325
1.625
12.750
216.300
420.000
500.000
562.500
565.000
650.000
Floarea soarelui
Orzoaica
Plante nutret
kg
kg
kg
TOTAL
Planul de cultura
Denumire culturi:
Grau
Suprafata
Suprafata
Suprafata
Suprafata
Suprafata
Suprafata
An 0 (ha)
An 1 (ha)
An 2 (ha)
An 3 (ha)
An 4 (ha)
An 5 (ha)
40,4
35
40
27
45
50
50
Porumb
Floarea soarelui
Orzoaica
19,6
1,55
0,65
Plante nutret
Total
40
-
40
-
40
-
35
-
40
-
0,85
63,05
75
80
85
85
90
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Luna 6
0
0
0
271.320
271.320
63.863
63.863
Total
271.320
149.226
149.226
63.863
149.226
484.409
7. Devizele investitiei, cu detalierea pe structura devizului general, nsotit de devizele pe obiecte, conform
legislatiei n vigoare (HG nr.28/09.01.2008). (Detaliati cheltuielile eligibile si neeligibile pe elemente).
28
Nr.
crt.
1.
1.1
1.2
1.3
Valoare (fara
TVA)
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli
Mii
Mii lei
euro
CAPITOLUL 1:
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
0,000
0,000
0,000
Valoare (inclusiv
TVA)
Mii
Mii lei
euro
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
CAPITOLUL 2:
2.
3.
Mii lei
2.1
TVA
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 2
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
CAPITOLUL 3:
Capitolul pentru proiectare si asistenta tehnica:
Studii teren
0,000
0,000
Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
0,000
0,000
Proiectare si engineering
0,000
0,000
Organizarea procedurilor de achizitie publica
0,000
0,000
Consultanta
0,000
0,000
Asistenta tehnica
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 3
0,000
0,000
CAPITOLUL 4
4.
4.1
4.2
Constructii si instalatii
Montaj utilaj tehnologic
4.3
4.4
4.5
4.6
Dotari
Active necorporale
0,000
228,000
0,000
0,000
29
0,000
53,55
2
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
43,32
0
0,000
0,000
0,000
0,000
271,320
63,727
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 4
228,000
53,55
2
43,32
0
271,320
63,727
CAPITOLUL 5
5.
Alte cheltuieli:
5.1
5.1.1
Organizare de santier
Lucrari de constructii
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
5.1.2
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
5.2
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
5.3
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 5
6.
6.1
6.2
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare beneficiar
Pregatirea personalului de exploatare
0,000
0,000
0,000
0,000
Probe tehnologice si teste
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 6
0,000
0,000
0,000
0,000
53,55
43,32
TOTAL GENERAL 228,000
271,320
2
0
C+M
0,000
0,000
0,000
0,000
30
0,000
0,000
0,000
63,727
0,000
DEVIZUL OBIECTULUI:
UTILAJE AGRICOLE
Nr.
crt.
Denumire
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
228,000
53,552
43,320
271,320
63,727
228,000
53,552
43,320
271,320
63,727
228,000
53,552
43,320
271,320
63,727
Nr.
crt.
4.1
Constructii si instalatii
0,00
0,00
4.2
0,00
0,00
4.3
0,00
0,00
4.4
4.5
Dotari
0,00
0,00
4.6
Active necorporale
0,00
0,00
228.000
228.000
31
53.552
53.552
8. Finantarea investitiei
Din valoarea totala a investitiei de 271.320 LEI ajutorul public nerambursabil este de 149.226 LEI:
Curs Euro / leu 4.2575 din data de 06.02.2009. Procent finantare publica = 55%
Cheltuieli eligibile
Ajutor public nerambursabil
Sursele de finantare pentru completarea necesarului
de finantare din care:
- autofinantare
- mprumuturi
TOTAL PROIECT
(Lei)
149.226
Euro
35.050
122.094
122.094
271.320
28.677
28.677
63.727
Cheltuieli
neeligibile
(Lei)
Euro
0
0
0
0
Total
(Lei)
149.226
Euro
35.050
122.094
28.677
122.094
271.320
28.677
63.727
0
0
0
0
Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 55% deoarece investitia este realizata de solicitant cu varsta sub 40 de ani,
la data depunerii cererii de finantare. TVA ul reprezinta o cheltuiala eligibila deoarece solicitantul, persoana fizica, urmand a
se autoriza pana la semnarea contractului de finantare, este neplatitor de TVA.
9. Principalii indicatori tehnico- economici ai investitiei
Valoarea totala (LEI) = 271.320 LEI
Valoare eligibila (LEI) = 271.320 LEI
Durata de realizare (luni) nsotita de graficul de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati;
Indicatori
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Luna 6
0
0
0
271.320
271.320
63.863
149.226
63.863
Total
271.320
149.226
63.863
149.226
484.409
Categoria
Productia
medie la ha
kg
Anul 0
Productia
medie la ha
kg
Anul 1
Productia
medie la ha
kg
Anul 2
Productia
medie la ha
kg
Anul 3
Productia
medie la ha
kg
Anul 4
Productia
medie la ha
kg
Anul 5
Grau
3.000
4.000
4.500
4.500
5.000
5.000
Porumb
4.000
7.000
8.000
9.000
9.000
10.000
Floarea soarelui
Orzoaica
Plante nutret
1.500
2.500
15.000
TOTAL
26.000
11.000
12.500
13.500
14.000
15.000
Planul de cultura
Denumire culturi:
Suprafata
Suprafata
Suprafata
Suprafata
Suprafata
Suprafata
An 0 (ha)
An 1 (ha)
An 2 (ha)
An 3 (ha)
An 4 (ha)
An 5 (ha)
Grau
Porumb
40,4
19,6
Floarea soarelui
1,55
Orzoaica
0,65
Plante nutret
TOTAL
0,85
63,05
35
40
40
40
45
40
50
35
50
40
75
80
85
85
90
PF Proca Severius Vasilica si propune prin realizarea investitiei cresterea viabiliatii economice si cresterea
suprafetei de teren agricol exploatata, ca obiectiv pentru mbunatatirea perfomantei generale a exploatatiei agricole.
10. Proiectii financiare si indicatori financiari pentru ndeplinirea obiectivului de crestere a viabilitatii economice.
33
In Luna 6 de
Anul II de previziune kg
140.000
280.000
180.000
320.000
202.500
360.000
34
Anul IV de previziune kg
250.000
315.000
Anul V de previziune kg
250.000
400.000
De asemenea in anul 3 de previziune s-a evidentiat incasarea celei de-a doua transe de plata in cuantum de 40% din
25.000 euro, obtinuta prin Masura 112.Veniturile din subventii acordate la ha sunt estimate pentru fiecare an astfel: s-a
considerat 163 euro la ha pentru toti cei 5 ani de previziune, la un curs de 1 euro = 4,2575 lei.
Platile pentru materii prime si materiale sunt evidentiate si detaliate in tabelele de mai jos. Platile pentru desfasurarea
activitatilor agricole cuprind toate cheltuielie aferente cu lucrul mecanizat (arat, discuit, grapat, semanat, fertilizat, erbicidat,
recoltat) si cheltuielile materiale (samanta, cu ingrasaminte chimice ).
Astfel pentru anul I cheltuielie aferente cu lucrul mecanizat si cheltuielile materiale la ha de grau sunt de 1.596 lei iar la
total suprafata cultivata de grau aceste insumeaza 1.596 lei * 35 ha grau = 55.860 lei. Pentru porumb cheltuielile cu lucrul
mecanizat si cu materiile prime si materialele la ha sunt de 1.715 insuman pe toata suprafata 1.715*40 ha porumb = 68.600
lei.Cheltuielile cu forta de munca si cu bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale sunt evidentiate la rubrica alte plati pentru
desfasurarea activitatii agricole Aceste au fost calculate la ha la lucrare astfel cheltuielile cu forta de munca si cu asigurarile
sociale sunt de 106,26 lei la ha pentru o singura lucrare pentru cultura graului si 131,10 lei la ha la lucrare pentru cultura
porumbului. S-au luat in considerare o medie de 8 lucrari anuale aferente culturii de grau si 8 lucrari anuale aferente culturii de
porumb. Pentru anul 1 de previziune : (106*35+131*40)*8 = (3.710 + 5.240)*8 = 71.600 lei
Plata cu impozitul pe venituri este evidentiata la Alte plati. Plata taxelor, impozitelor locale si cheltuielile cu asigurarea
sunt de 900 lei anual si evidentiate la rubrica alte plati pentru desfasurarea activitatii productive.
Pentru urmatoarea perioada de previziune (anul II, III, IV si V) toate cheltuielile vor creste cu 10% in anul II, anul III 12%,
anul IV 14% si anul V 14%.
Calculatii la ha Grau incepand cu anul 1 de previziune acestea ramanand constante pe toata perioada
Nr.
Crt.
1
2
1
2
Denumire
Productie medie
Productia secundara
CHELTUIELI VARIABILE
Cheltuieli cu lucrul mecanizat
Cheltuieli cu materiale
35
Um
kg/ha
kg/ha
lei/ha
lei/ha
Valoare
ANUL 1
4.000,00
0
770,00
826,00
lei/ha/lucrare
lei/ha/lucrare
lei/ha/lucrare
lei
106,26
77,00
29,26
500,00
Calculatii la ha Porumb boabe incepand cu anul 1 de previziune acestea ramanand constante pe toata perioada
Nr.
Crt.
1
2
A
1
2
3
Denumire
Productie medie
Productia secundara
CHELTUIELI VARIABILE
Cheltuieli cu lucrul mecanizat
Cheltuieli cu materiale
Cheltuieli cu forta de munca
Salarii
Chelt. BAS si BASS
CHELTUIELI FIXE
Um
kg/ha
kg/ha
lei/ha
lei/ha
lei/ha/lucrare
lei/ha
lei/ha
lei
Indicatori financiari
Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmatoarele:
1. Valoarea investitiei (VI) = 271.320 lei
2. Durata de recuperare a investitiei (Dr) = 0.25 ani
3. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) este 1,2, pentru anii evaluati;
4. Valoarea actualizata neta (VAN) este pozitiva.
36
Valoare
ANUL 1
7.000,00
950,00
765,00
131,10
95,00
36,10
400,00