Sunteți pe pagina 1din 36

ELABORAT DE:

PROCA SEVERIUS VASILICA


Regim juridic: PF
Date de identificare:
CNP: 1691023046671
cursul 4,2575 lei/EURO din data de
06,02,2009

PLAN DE AFACERI
Intocmit la data de 6.02.2009

A.
I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
Denumirea/Numele solicitantului
P.F. PROCA SEVERIUS VASILICA
Date de identificare ale acestuia
ADRESA: sat Plopu, comuna Podu Turcului, jud. Bacau
CNP: 1691023046671
Obiectul de activitate*
CULTURA VEGETALA
Sectorul agricol : culturi de cmp (cereale grau si porumb );
(Se va mentiona obiectul de activitate efectiv: cultura vegetala, cresterea animalelor, etc)
*n situatia cnd solicitantul este deja autorizat, se va completa obiectul de activitate conform Cod CAEN
Forma juridica a solicitantului
PERSOANA FIZICA urmand a se nregistra si autorizeza n conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 44/2008 pna la data semnarii Contractului de Finantare cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si
Pescuit.
Seciunea A a Planului de afaceri, se va completa de ctre solicitant pentru obinerea sprijinului n cadrul Msurii 112, n situaia n care
solicitantul nu prevede obinerea de sprijin nerambursabil prin Msura 121 Modernizarea exploataiilor agricole
1

Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare)


PROCA SEVERIUS VASILICA
II. DESCRIEREA SITUATIEI CURENTE
Istoricul activitatii (Se prezinta pe scurt principalele elemente din activitatea solicitantului)
Exploatatia agricola a luat fiinta in 1991, prin mostenirea a 9 ha teren arabil de catre Proca Vasile. In 1993 acesta
cumpara un tractor Universal 650 M, de nou, si un plug PP3,3. Ca urmare a acestei achizitii, s-a marit si suprafata exploatata,
prin luare de teren arabil in arenda. 1995 este anul cand s-a achizitionat de la SC Mecanica Ceahlau SA un disc GDU 3,2 si o
semanatoare SPC 6. Suprafata de teren cultivat creste pana la 25 ha.
In anul 1997se achizitioneaza o combina de recoltat cereale Gloria CP 12, un cultivator pe 6 randuri si un combinator
si un tractor Universal 650. Anul urmator este cumparata inca o combina Gloria C14 M, si un utulaj de administrat
ingrasaminte chimice MA 3,5. Suprafata de teren cultivat ajunge la 48 ha, iar in 2000 se cumpara o semanatoare de grau
SUP 21 de la SC Semanatoarea SA. In 2003 este cumparata o instalatie de ierbicidat performanta, iar in 2006 se cumpara
o combina Claas 204 Mega 2, fabricate in 1998.
Cererea de subventie depusa la APIA Bacau in anul 2008 insumeaza 69,10 ha teren arabil. In data de 05.02.2009
Proca Vasile transfera intreaga exploatatie fiului sau , Proca Severius Vaslica.
Bazele de productie ale solicitantului
Terenuri agricole (ha) n anul 0
Nr
Crt.
1.

Localitate/
Judet

Suprafata agricola totala

n folosinta
(arenda/concesiune)
PLOPU, COMUNA 69,10
PODU TURCULUI,
JUD. BACAU
TOTAL
69,10

Din care:

proprietate

Arabil

Pasuni

64,05

5,05

64,05

5,05

Fnete

Pomi

Vii

Alte
categorii

Dotarile fermei (se vor mentiona cele mai importante cladiri, masini si utilaje agricole) n anul 0
Nr
Crt
1.
2.
Total
1.
2.
3.
Total
1.
Total
1.
2.
3.
4.
Total

Detaliere

Suprafata
(mp)

Numar
I. Cladiri pentru productia vegetala
Magazie cereale
Remiza utilaje
II. Cladiri pentru productia zootehnica
Grajduri
Saivane
Padocuri
III. Alte cladiri (cu exceptia celor de locuit)
Pensiune agroturistica
IV. Masini si utilaje agricole
Tractoare
Combine
CLASS 204 MEGA 2
Semanatoare
SPC 6, SUP 21, MIG 3,5, GDU 3,2, CPEC 4, CPU - 6
Instalatie erbicidat PP 3,3

Capacitate

1
1

400
400

2
1
6
2
11

III. OBIECTIVELE RESTRUCTURARII SI DETALIEREA INVESTITIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA


Obiectivele restructurarii exploatatiei sunt:
- imbunatatirea si cresterea competitivitatii exploatatiei;

- realizarea conformitii cu standardele comunitare;


- imbunatatirea managementului exploatatiei agricole prin preluarea acesteia de catre Proca Severius (varsta
de pana in 40 ani).
- cresterea veniturilor exploatatiiei conduse de tanarul fermier.
Exploatatia foloseste o suprafafa agricola de 69.10 ha teren din care 64.05 ha arabil si 5.05 pasuni, teren luat in arenda
de la diversi proprietari de pe raza comunei Podu Turcului. Terenul este destinat in totalitate culturilor de camp si in special a
graului si porumbului. Contractele de arendare sunt incheiate pe o perioada de 10 ani, garantand stabilitatea activitatii
desfasurate. PF Proca Severius foloseste utilaje agricole performante, care garanteaza valorificarea eficienta a produselor
agricole cultivate. Pentru o exploatare eficienta a suprafetei se doreste achizitionarea de utilaje agricole performante
constand intr-un tractor, plug si semanatoare. Folosind utilaje agricole performante se garanteaza valorificarea eficienta a
terenului agricol si cresterea productivitatii muncii. Prezentul proiect prevede investiii pentru respectarea standardelor
comunitare n vigoare, prin achizitionarea unei semanatori de porumb prevazuta cu fertilizator. Aceasta prezinta patine de
incorporare in sol a ingrasamintelor chimice la o adancime de 5 cm odata cu semanatul evitandu-se astfel imprastierea la
nivelul solului. Astfel se evita poluarea atmosferica cu particole si reziduri chimice din ingrasamant. Norma de ingrasaminte
chimice la unitatea de suprafata se micsoreaza prin administrarea cu aceasta semanatoare protejandu-se apele freatice de
poluarea cu nitriti si nitrati. Se vor lua masurii eficiente pentru cresterea veniturilor exploatatiei, prin restructurare si
modernizare, fata de situatia prezentata la momentul instalarii n anul 0. Astfel prezentul proiect prezinta o necesitate
crescuta fiind in concordanta cu obiectivul masurii privind realizarea conformitii cu standardele comunitare ( Protectia apelor
mpotriva poluarii cu nitrati din surse agricole), cresterea veniturilor exploatatiei, prin restructurare si modernizare cu
respectarea cerintelor de siguranta alimentara. Se prevede astfel o crestere a veniturilor la nivelul exploatatiei, ceea ce va
conduce la cresterea contributiei sectorului in cadrul economiei locale si regionale. Prin realizarea prezentei investitii se va
obtine o crestere a valorii produselor prin respectarea conditiilor de calitate si de siguranta alimentara precum si satisfacerea
cerintelor de piata. De asemenea se are in vedere optimizarea activitatii de exploatare a terenului prin evitarea cheltuielilor
suplimentare.
4

Detalierea investitiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice.


Obiectul investitiei

Suprafata/Numar/
Capacitate

Valoare
Fara TVA
(lei)

Achizitie TRACTOR

160.000

Achizitie PLUG

36.000

Achizitie
PORUMB

SEMANATOARE

Total

Date tehnice
(dupa caz)

4 litri -5 litri,
4 cilindri
85 CP 100 CP, 63 74 KW ;
Cabina standard cu sistem de incalzire, ventilator si Aer Conditionat ;

Plug reversibil cu cadru compus din 3 trupite

6 RANDURI + fertilizator
Latime de lucru [m] 5 - 6
Debit de seminte reglabil in 48 de trepte [boabe/ha] 30.000 1.000.000
Productivitate [ha/h] 1,10 2,90

32.000

228.000

IV. SCHIMBARI DE MANAGEMENT SI PREGATIRE PROFESIONALA SOLICITATA


Transformarile semnificative ce au loc n agricultura si, n mod deosebit, restructurea exploatatiei agricole n acest,
determina o amplificare a problemelor cu care se confrunta managerii, a caror solutionare impun gasirea unor modalitati de
5

actiune nct sa asigure folosirea integrala a resurselor materiale si participarii active a subordonatilor la realizarea
obiectivelor unitatii.
Schimbarile vizate ale managementului presupun transferul exploatatiei de la Proca Vasile la Proca Severius Vasilica
(sub 40 ani) . Rennoirea managementului de exploatatie agricole devine o necesitate, avnd ca efect att mbunatatirea
competitivitatii acestuia, ct si mbunatatirea vietii sociale a comunitatilor rurale. Generatia tnara de fermieri poate sa
ndeplineasca mai usor cerintele pe care societatea le solicita profesiei de agricultor
n folosirea completa a resurselor materiale de care dispune exploatatia si n relansarea sa, managementul are un rol
aparte, att n ceea ce priveste elaborarea coordonatelor de dezvoltare, ct si n activitatea de operationalizare a acesteia.
Aceasta nseamna ca personalul din unitate trebuie sa posede cunostinte solide de specialitate si o pregatire generala
corespunzatoare.
Practicarea unui management stiintific n exploatatiile agricole presupune o permanenta considerare a particularitatilor
proceselor economice ale ramurii de productie din care face parte.
Echipa de management se regaseste in urmatorul tabel:
Nume
Proca Severius - Vasilica

Vrsta

Post

Responsabilitati importante

39

Sef exploatatie

Activeaza in raporturile cu tertii


Controleaza intreaga activitate a exploatatiei
Verifica mijloacele fixe si circulante
Administreaza si si asuma riscuri economice
privind exploatatia agricola

Experienta relevanta:
Intreprinderea

Functia avuta si principalele indatoriri

Perioada

CAP CABESTI

CONTABIL CONTABIL FERMA

1988 - 1991

FERMA FAMILIALA

CONTABIL, LUCRATOR AGRICOL

1991 - 2008

Locuri de munca nou create


Prin implementarea prezentului proiect de investitii se vor realiza doua noi locuri de munca. Acestea vor fi locuri de
munca specializate, permanente, pentru care se vor incheia contracte de munca pe durata de timp nedeterminata. (1 mecanic
agricol si un muncitor calificat)
Analiznd structura de vrsta a managementului n cadrul exploatatiilor agricole individuale mai mari de 1 UDE, se
constata ca o pondere foarte mare de 71% o reprezinta sefii de exploatatii cu vrsta de 55 de ani si peste, comparativ cu
ponderea celor cu vrsta ntre 35 si 55 de ani de 25% si a tinerilor sub 35 de ani de numai 4%. (EUROSTAT, 2005)
Spre deosebire de situatia la nivel comunitar, n Romnia suprafata agricola utilizata de tinerii sub 35 de ani este mult
mai mica fata de cea utilizata de celelalte categorii de vrsta. (EUROSTAT, 2005)
Agricultorii tineri (sub 40 de ani) reprezinta numai 10% din populatia totala de fermieri, exploatnd un procent de 10%
din SAU. La cealalta extrema, agricultorii care au depasit vrsta pensionarii (peste 65 de ani) reprezinta 43% din numarul total
de fermieri si exploateaza 31% din SAU.
Avnd n vedere ca segmentul de vrsta cuprins ntre 40 si 55 de ani detine n prezent o pondere foarte mare, fara a
lua masuri de ntinerire, ponderea sefilor de exploatatie cu vrsta de peste 65 de ani va creste semnificativ n perioada
urmatoare.
Pentru a asigura o dezvoltare corespunzatoare, n viitor a exploatatiei este necesar sa existe preocupari intense privind
pregatirea si dezvoltarea resurselor umane disponibile. Existenta unor preocupari ale managementului pentru dezvoltarea
profesionala, nseamna privira exploatatiei, n etapele urmatoare de dezvoltare. Personalul si managementul competent, au
implicatii semnificative asupra productivitatii muncii si, desigur, eficienta economica a produselor pe care le livreaza.
Intensificarea activitatilor de pregatire si dezvoltarea resurselor umane din explatatia agricola se resimt n etapa actuala, cnd
are loc un proces de recalificare si angajare de personal cu un real potential uman, dar care a profesat meseria de baza n

alte ramuri ale economiei nationale sau angajeaza tineri fara o pregatire practica, n prealabil, dar cu o pregatire teoretica
solida.P.F. Proca Severius se angajeaza sa urmeze un curs de pregatire profesionala finantat prin Masura 111 Formare
profesionala, informare si difuzare de cunostinte n domeniul Managementul exploatatiei agricole
V. TIPUL SI CANTITATEA
OPORTUNITATILE DE PIATA

PRODUSELOR

OBTINUTE N TIMPUL SI DUPA RESTRUCTURARE, INCLUSIV

1. Pentru exploatatiile agricole vegetale


In anul 0 a existat 1 ha teren necultivat si 5.05 ha fanete permanente si pasuni. Pe parcursul anului 2009 se vor
incheia noi contracte de arenda pentru o suprafata de 10,90 ha. Suprafata totala arendata in anul 2009 (75 ha) se
va mentine si pentru anul 1 de previziune.
Planul de cultura inclusiv pentru suprafete cultivate cu furaje
Denumire
cultura

An 0

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Suprafata*
(ha)

Productie
(tone)**

Suprafata
(ha)

Productie
(tone)

Suprafata
(ha)

Productie
(tone)

Suprafata
(ha)

Productie
(tone)

Suprafata
(ha)

Productie
(tone)

Suprafata
(ha)

Productie
(tone)

Gru
Porumb
Floarea
soarelui

40,4
19,6

121,2
78,4

35
40
-

140
280
-

40
40
-

180
320
-

45
40
-

202,5
360
-

50
35
-

250
315
-

50
40
-

250
400
-

1,55

2,325
-

Orzoaica
Plante
nutret
TOTAL

0,65

1,625
-

0,85
63,05

12,750
216,300

75

420

80

500

85

562,5

85

565

90

650

VI. CALCULUL UNITATII DE DIMENSIUNE ECONOMICA (UDE)


Activitate

Unitatea de dimensiune
economica a fermei n anul 0

Productia vegetala (Cultura grau


si porumb boabe)
Productia zootehnica

16,172

TOTAL

16,172

Unitatea de dimensiune
economica a fermei n anul
tinta (Anul 3)
21,12

21,12

VII. ELEMENTE REFERITOARE LA MEDIU


Realizarea prezentei investitii conduce la o crestere a eficientei energetice prin reducerea consumului de combustibil.
Cresterea eficientei energetice reprezinta mbunatatirea eficientei utilizarii energiei datorita schimbarilor tehnologice, de
comportament si/sau economice. Masurile de crestere a eficientei sunt toate aceste actiuni care, n mod normal, conduc la o
crestere a eficientei energetice ce poate fi verificata, masurata sau estimata.
Semanatoarea cu fertilizator care doreste a fi achizitionata prin prezentul proiect este destinata semanatului de precizie
al plantelor prasitoare concomitent cu administrarea de ingrasaminte chimice granulate, pe terenuri plane sau cu panta de
maxim 8, folosind un distribuitor de seminte pneumo-mecanic de mare precizie.
Prezentul proiect este in concordanta cu rolul pe care l joaca agricultura n combaterea schimbarilor de clima
(reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de munca si crestere economica n mediul rural, constientizare a
efectelor negative determinate de abandonul terenurilor agricole.
Tehnologiile utilizate prin realizarea investitiei nu prezinta un impact asupra securitatii alimentare, igiena si bunastare a
animalelor. Realizarea investitiei conduce la obtinerea de materie prima pentru produse de calitate superioara.
Modul de prevenire si combatere a poluarii solului se realizeaza astfel:
- Degradarea fizica a solului se previne prin pregatirea solului in conditii de umiditate optima
-

Efectuarea lucrarilor agricole corect si la timpul potrivit

Norma de ingrasaminte chimice la unitatea de suprafata se micsoreaza prin administrarea cu semanatoarea cu


fertilizator protejandu-se apele freatice de poluarea cu nitriti si nitrati.

Folosirea asolamentelor (rotatia culturilor )

Acidificarea solului se previne prin:


-

Controlul poluarii solului

Utilizarea fertilizantilor in cantitate necesara (fara exces) Ea se combate prin amendamente cu saruri de calciu.
9

Carenta sau excesul de elemente nutritive se combate prin:


-

Corectare ph-ului cu amendamente pentru a se obtine o valoare cuprinsa intre 6,5-7,5

Controlul continutului de microelemente

Asigurarea cantitatii necesare de azot, fosfor, potasiu

Excesul de apa se previne prin:


-

Afanarea solului pe o adancime de 70-80 cm

Folosirea asolamentelor

VIII. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI


Principalele riscuri care pot afecta activitatea exploatatiei in urmatoarea perioada si pe care le are in vedere pot fi
analizate pe urmatoarele directii.
Probabilitatea de
de producere a
riscului
15

Impactul riscului
de la 1 (impact
scazut) la 10
(impact maxima)

Ierarhizarea
riscurilor

Neidentificarea celor mai buni furnizori de utilaje

Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul

Aparitia unor evenimente meteorologice si


seismice si Caracterul sezonier pe care il prezinta
agricultura
II Riscuri de ordin financiar

1
5

Sistarea sau intreruperea finantarii proiectului

12

Depasirea costurilor alocate


(iclusiv ca urmare a cresterii preturilor la materiale)

Risc identificat
I Riscuri de ordin tehnic

III Riscuri de ordin institutional


Schimbarea administratorului

10

IV Riscuri de ordin legal


Schimbari ale cadrului legislativ in domeniu

10

Fata de ierarhia stabilita a riscurilor care au fost identificate, se va adopta urmatoarea strategie de management
al riscului:
Riscul privind neidentificarea celor mai buni furnizori risc major influentat de impactul major asupra proiectului
pe care il poate produce acesta precum si de probabilitatea destul de ridicata de a se produce.
Strategii de management al riscului ce pot fi adoptate:
1. Acceptarea (asumarea) riscului probabilitatea de producere a acestuia este acceptata iar impactul
este cunoscut;
2. Reducerea riscului incheierea de contracte ferme cu furnizorii; organizarea de proceduri de
selectie
Pentru celelalte riscuri se va adopta strategia de asumare a riscului. Aceasta in principal datorita probabilitatii
destul de reduse de a se produce.
IX.GRAFICUL DE TIMP PENTRU RESTRUCTURARE, INCLUSIV OBIECTIVE SI ETAPE
Obiectivul
Perioada propusa
Observatii
Imbunatatirea managementului exploatatiei Martie
2009
Seful exploatatiei agricole dovedeaste o pregatire
agricole
Septembrie 2009
profesionala, in raport cu proiectul si se angajeaza
sa urmeze un curs de pregatire profesionala in
domeniul Managementului exploatatiei agricole
Realizarea conformitatii cu standardele Septembrie 2009
Achizitie semanatoare cu fertilizator Realizanducomunitare
se standardul Protectia apelor mpotriva poluarii cu
nitrati din surse agricole

2009 - 2014
Imbunatatirea si cresterea competitivitatii

Investitiile si introducerea de tehnologii


11

exploatatiei

Cresterea veniturilor exploatatiiei conduse de


tanarul fermier

performante vor conduce la transformarea intr-o


exploatatiei viabila din punct de vedere economic.
Se vor achizitiona utilaje agricole performante
valorificandu -se eficient terenul agricol.
Pentru urmatorii 5 ani se previzioneaza: o crestere
a productiei medii la hectar (justificata de potentialul
zonei, tehnologiile noi care vor fi utilizate) cat si o
crestere a suprafetei agricole exploatata .

2009 - 2014

X. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATARE


Indicatori
Venituri
Sectorul vegetal
Sectorul zootehnic
TOTAL VENITURI
Cheltuieli
Sectorul vegetal
Sectorul zootehnic
TOTAL CHELTUIELI
REZULTAT BRUT

An 0

127.600
-

127.600
90.205
90.205

37.395

An 1

An 2

280.000
280.000
240.900
240.900
39.100

332.000
-

332.000
283.376
-

283.376
48.624

An 3

373.500
373.500
301.089
301.089
72.411

An 4

370.500
-

370.500
302.710
-

302.710
67.790

An 5

430.000
430.000
319.056
319.056
110.944

Veniturile realizate in anul 0 sunt veniturile aferente vanzarii productiei de grau si porumb, celelalte productii
obtinute sunt valorificate pentru consumul propriu in cadrul fermei. Cheltuielile la ha pentru anul 0 au totalizat aproximativ
1.430 ron/ha totalizand lucrarile cu lucrul mecanizat, cheltuielile cu materia prima si materialele si cu forta de munca.

12

B2
XI.

DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTITII

1. Denumirea investitiei, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesitatii si oportunitatii acesteia.


Denumirea

investitiei:

ACHIZITIE

UTILAJE

AGRICOLE

IN

VEDEREA

IMBUNATATIRII

SI

CRESTERII

COMPETITIVITATII EXPLOATATIEI AGRICOLE, IN SATUL PLOPU, COMUNA PODUL TURCULUI, JUDETUL BACAU
n cadrul acestui proiect se doresc a fi sprijinite investitiile de dotare cu utilaje agricole performante n raport cu structura
agricola actuala si previzionata a se realiza in vederea cresterii competitivitatii.
Obiectivele investitiei:
1. Cresterea competitivitatii exploatatiei agricole printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de
productie si ndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare;
2. Realizarea conformitatii cu standardele comunitare in vigoare
3. Cresterea veniturilor exploatatiei agricole;
4. Cresterea viabilitatii economice.
Prin prezentul proiect se doreste achizitionarea de utilaje agricole performate constand in : tractor 4 litri -5 litri, 4 cilindri, 85
CP 100 CP, 63 74 KW . plug cu cadru compus din 3 trupite extensibil la 4 (3+1) si o semanatoare porumb cu 6 randuri +

fertilizator.
Astfel se concretizeaza conformitatea obiectivelor investitiei cu obiectivele Masurii 121:
a) mbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole;
b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipului de investitie
c) Cresterea calitatii produselor obtinute .

Seciunea B a Planului de afaceri mpreun cu seciunea A, se completeaz de ctre solicitant pentru proiectul de investiii care nu
prevede lucrri de construcii montaj realizate prin Msura 121 Modernizarea exploataiilor agricole
2

13

Proiectul este n acord cu potentialul agricol al zonei si se va demonstra in prezentul Plan de afaceri imbunatatirea
performantelor generale ale exploatatiei agricole.
Pentru o exploatare eficienta a suprafetei se doreste achizitionarea de utilaje agricole performante constand intr-un
tractor, plug si semanatoare. Folosind utilaje agricole performante se garanteaza valorificarea eficienta a terenului agricol si
cresterea productivitatii muncii.
Astfel prezentul proiect prezinta o necesitate crescuta fiind in concordanta cu obiectivele de ordin tehnic, economic si de
mediu. Realizarea prezentei investitii determina cresterea productivitatii muncii, crestere a valorii produselor prin respectarea
conditiilor de calitate si de siguranta alimentara precum si satisfacerea cerintelor de piata. De asemenea se are in vedere
optimizarea activitatii de exploatare a terenului prin evitarea cheltuielilor suplimentare prin reducerea costurilor de productie si
cresterea rentabilitatii economice a exploata!iei agricole
Se prevede astfel o crestere a veniturilor la nivelul exploatatiei, ceea ce va conduce la cresterea contributiei sectorului in
cadrul economiei locale si regionale.
Prin implementarea prezentului proiect de investitii se vor realiza 2 noi locuri de munca. Acestea vor fi locuri de munca
specializate, permanente, pentru care se vor incheia contracte de munca pe durata de timp nedeterminata. (1 mecanic agricol
si un muncitor calificat)
2. Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate n vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu, sanitarveterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene.
Prezentul proiect prevede investiii pentru respectarea standardelor comunitare n vigoare, prin achizitionarea unei
semanatori de porumb prevazuta cu fertilizator. Aceasta prezinta patine de incorporare in sol a ingrasamintelor chimice la o
adancime de 5 cm odata cu semanatul evitandu-se astfel imprastierea la nivelul solului. Astfel se evita poluarea atmosferica
cu particole si reziduri chimice din ingrasamant. Norma de ingrasaminte chimice la unitatea de suprafata se micsoreaza prin

14

administrarea cu aceasta semanatoare protejandu-se apele freatice de poluarea cu nitriti si nitrati. Prin achizitia
semanatoarei cu fertilizator se realizeaza standardul Protectia apelor mpotriva poluarii cu nitrati din surse agricole
3. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea
produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului.
Aprovizionarea cu materii prime, materiale si servicii pentru buna functionare a exploatatiei agricole se face de la
furnizori persoane juridice alesi pe criterii de profesionalism. Plata furnizorilor se face in termen de 30 zile lucratoare.
Principalii furnizori ai solicitantului sunt :
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Adresa
Produs furnizat si cantitate
Valoare
aproximativa
aproximativa
(Lei)

Denumire furnizor de
materii prime/materiale
auxiliare/produse/servicii
SC CHIMICOM SRL
SC MONSANTO SRL
SC SEMROM SRL
SC SOFERT SRL
SC PETROM SA

BACAU
BUCURESTI
BARLAD
BACAU
BARLAD

ERBICIDE SI FUNGICIDE
SAMANTA
SAMANTA
INGRASAMINTE CHIMICE
MOTORINA

% din total
achizitii

15.000
8.000
9.000
20.000
16.000

22%
12%
13%
29%
24%

Principalii clienti ai solicitantului sunt:


POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI
Nr.crt
Client (Denumire si adresa)
Valoare
(Lei)
1
SC ALFRED TEOPHER SRL
80.000
2
SC COMCEREAL SA
20.000
3
SA PANIMON SRL
15.000

% din vnzari
69%
17%
14%

4. Responsabil legal (nume, prenume, functie n cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala), relevante pentru
proiect

15

Responsabil legal este domnul Proca Severius - Vasilica. A absolvit liceul, iar in prezent este student in anul IV, curs de
id, la Facultatea de Agricultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Iasi. In acelasi timp se ocupa
cu administrarea exploatatiei agricole care a fost preluata de la tatal sau, avand urmatoarele atributii:

reprezinta exploatatia in raporturile cu tertii;

controleaza exploatatia in intreaga ei activitate verifica gospodarirea mijioacelor fixe si circulante, casa si registrele
de evidenta contabila.
Prin pregatirea si activitatea desfasurata, domnul Proca Severius - Vasilica prezinta garantia unei cunoasteri riguroase a

cadrului legal si economic in care functioneaza exploatatia.


Experienta relevanta:
Intreprinderea

Functia avuta si principalele indatoriri

Perioada

CAP CABESTI
FERMA FAMILIALA

CONTABIL CONTABIL FERMA


CONTABIL, LUCRATOR AGRICOL

1988 - 1991
1991 - 2008

5. Descrierea achizitiilor propuse a se realiza prin proiect, repectiv denumirea, numarul, valoarea si caracteristicile
tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/dotarilor ce
urmeaza a fi achizitionate prin Masura 121 (achizitiile trebuie sa fie fundamentate n functie de capacitatea de
productie existenta si/sau prognozata).
Nr.
crt.

Denumire/Tip
utilaj/echipament

Numar
bucati

Valoare
fara TVA
(Lei)

TVA
(Lei)

Total cu
TVA
(Lei)

TRACTOR

160.000

30.400

190.400

PLUG
SEMANATOARE CU
FERTILIZATOR
TOTAL

36.000

6.840

42.840

32.000

6.080

38.080

228.000

43.320

271.320

3
4

16

Caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor ce se doresc a fi achizitionate :


TRACTORUL
-

4 litri - 5 litri,

4 cilindri

85 CP 100 CP, 63 74 KW ;

Cabina standard cu sistem de incalzire, ventilator si Aer Conditionat ;

PLUGUL
-

sectiune inchisa a ramei principale cu o ranforsare triunghiulara intr-o parte ;

cadru compus din 3 trupite extensibil la 4 (3+1) ;

SEMANATOAREA
-

6 RANDURI + fertilizator

Latime de lucru [m] 5 - 6

Debit de seminte reglabil in 48 de trepte [boabe/ha] 30.000 1.000.000

Productivitate [ha/h] 1,10 2,90

Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata n cadrul proiectului (plan de cultura pe
perioada de cinci ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnica si altele).

Tehnologia de cultivare a grului


Rotatia
Porumbul pentru boabe este o premergatoare mediocra pentru gru, pe de o parte din cauza recoltarii trzii, iar pe de
alta parte, solul ramne uscat, cu o cantitate mare de resturi vegetale si uneori cu multe buruieni, n conditiile din zona Podu
Turcului este inevitabila amplasarea grului dupa porumb din cauza suprafetelor mari care se cultiva cu aceste plante, precum
si datorita faptului ca zonele importante de cultura coincid. Este, nsa, obligatorie respectarea anumitor conditii care pot
transforma porumbul ntr-o buna premergatoare pentru gru: cultivarea unor hibrizi cu perioada ceva mai scurta de vegetatie,
17

prin comparatie cu potentialul termic al zonei; semanarea porumbului n epoca optima, n aratura adnca de toamna;
administrarea la porumb, n optim, a ngrasamintelor, organice si minerale; combaterea foarte buna a buruienilor; recoltarea la
timp, eliberarea terenului imediat si bine de resturile vegetale.
La rndul sau, grul este o buna premergatoare pentru majoritatea culturilor, deoarece se recolteaza timpuriu si lasa
solul curat de resturi vegetale si de buruieni si ntr-o stare buna de fertilitate.

Fertilizarea
Grul este cunoscut ca o planta care reactioneaza foarte bine la aplicarea ngrasamintelor minerale si organice, desi
consumul specific de elemente nutritive este relativ redus: 2,3 - 3,3 kg N, 1,1 - 1,8 kg P 2O5, 1,9 - 3,7 K2O/100 kg boabe + paiele
aferente
Azotul este principalul element nutritiv care se administreaza.
Azotul influenteaza dezvoltarea vegetativa a plantelor, formarea de plante viguroase, mai nalte, bine nfratite, cu frunze
late, de culoare verde-nchis, favorizeaza procesul de fotosinteza, formarea componentelor de productie (elementele
productivitatii), continutul boabelor n substante proteice.
Insuficienta azotului conduce la formarea de plante mai slab dezvoltate, de culoare verde-galbuie, care produc putin.
Excesul de azot determina dezvoltarea vegetativa prea puternica, nfratirea este exagerata, culturile fiind predispuse la cadere,
au un consum mare de apa, se amplifica atacul de boli foliare si ale paiului, creste pericolul de sistavire prin ntrzierea
vegetatiei.
Lucrarile solului
Este necesara curatirea ct mai buna a terenului de resturi vegetale, urmata de discuiri repetate (1-2 lucrari) pentru
maruntirea resturilor de plante si a buruienilor.
Aratura se efectueaza imediat, ceva mai adnc, la 20 - 25 cm adncime, cu plugul n agregat cu grapa stelata,
urmarindu-se ncorporarea resturilor, fara nsa a scoate bulgari; pna la semanat ar trebui sa ramna cel putin 2-3 saptamni,
pentru ca pamntul afnat prin aratura sa se aseze.
18

n continuare, aratura se lucreaza n mod repetat, cu diferite utilaje (grape cu discuri, combinatoare) pentru mruntire,
nivelare si pregatirea patului germinativ.
Pe terenurile bine lucrate n anii anteriori (arate adnc, afnate, nivelate), aratura poate fi nlocuita prin doua lucrari cu
grapa cu discuri grea sau medie; aceasta lucrare permite mobilizarea solului pna la 12 - 16 cm adncime, realizndu-se,
concomitent, si ncorporarea ngrasamintelor minerale si, eventual, a resturilor vegetale, bine maruntite anterior. n continuare,
se fac lucrari de ntretinere a araturii si pregatirea patului germinativ (cu grapa sau combinatorul), conform celor prezentate
anterior.
Samnta si semanatul
Epoca de semanat a grului se stabileste astfel nct, pna la venirea iernii sa ramna 40 - 50 zile n care plantele sa
vegeteze normal, n care sa se acumuleze 450 - 500C temperaturi pozitive, astfel nct, la intrarea n iarna plantele de gru sa
ajunga n stadiul de 2 - 3 frati si 3 - 4 frunze (fara ca fratii sa fie prea dezvoltati).
Daca se ntrzie semanatul fata de perioada optima recomandata, plantele rasar trziu, nu nfratesc, intra n iarna
nenfratite si necalite, fiind sensibile la ger, primavara lanul va avea o densitate mica si se mburuieneaza mai usor, vegetatia se
ntrzie si se prelungeste spre vara, apare pericolul de sistavire a boabelor. De asemenea, boabele de gru aflate n curs de
germinare sunt foarte sensibile la temperaturi scazute; aceeasi sensibilitate manifesta plantutele rasarite dar nenfratite, cu
sistemul radicular nca slab dezvoltat.
Daca se seamana prea devreme, plantele de gru se dezvolta prea puternic, sunt expuse nca de la nceputul vegetatiei
atacului de daunatori (afide, muste) si boli, lanul se mburuieneaza din toamna; masa vegetativa bogata face ca plantele sa fie
sensibile la ger si asfixiere pe timpul iernii; n primavara lanul este foarte des, plantele sunt predispuse la cadere si sensibile la
boli, boabele ramn mici datorita densitatii exagerate.
Densitatea de semanat la gru este stabilita astfel nct sa se asigure, la recoltare, o densitate de 500 - 700 spice/m 2.
Pentru a realiza acest lucru se seamana 450 - 600 boabe germinabile/m 2. ntre aceste limite, densitatea de semanat se
stabileste n functie de capacitatea de nfratire a soiului, data semanatului (fata de epoca optima), calitatea pregatirii patului
19

germinativ, umiditatea solului (asigurarea umiditatii pentru un rasarit rapid). De asemenea, este luat n calcul un procent mediu
de rasarire n cmp, pentru conditii bune de semanat, de 85-95% (din boabele germinabile semanate). Procentul de rasarire n
cmp depinde n cea mai mare masura de: tratamentele efectuate la samnta; starea solului la semanat, sub aspectul asigurarii
umiditatii si a calitatii patului germinativ, si care depinde, la rndul sau de utilajele cu care s-a lucrat.
Cantitatea de samnta la hectar (norma de semanat) rezultata din calcul (pe baza densitatii stabilite si a indicilor de
calitate a semintei) este cuprinsa, de regula, ntre 200 si 250 kg samnta/ha.
Adncimea de semanat a grului depinde de umiditatea solului, textura, soi, marimea semintei, data semanatului (fata
de epoca recomandata), n conditiile din Romnia, grul este semanat Ia 4 - 5 cm adncime pe terenurile cu umiditate
suficienta si textura mijlocie spre grea, unde apa pentru germinare este asigurata, iar strabaterea germenilor spre suprafata
este ceva mai dificila; pe terenurile cu umiditate insuficienta la suprafata si textura mai usoara, precum si n cazul semanaturilor
timpurii, sa se semena ceva mai adnc, la 5 -6 cm.

Lucrarile de ngrijire
Grul este o cultura cu o tehnologie total mecanizabil, deosebit de rentabila sub aspectul consumului de forta de
munca. Felul lucrarilor de ngrijire care se aplica grului si numarul acestora depinde de foarte multi factori (calitatea patului
germinativ; dezvoltarea plantelor n toamna si starea de vegetatie la desprimavarare; mersul vremii si al vegetatiei n primavara;
rezerva de buruieni, infestarea cu boli si daunatori; dotarea tehnica, posibilitatile materiale si calificarea cultivatorilor). Sunt
situatii n care sunt necesare sau sunt efectuate numai l - 2 lucrari de ngrijire si sunt situatii n care sunt efectuate foarte multe
lucrari (7-8 treceri).
Tavalugitul semanaturilor de gru imediat dupa semanat apare ca necesar atunci cnd s-a semanat n sol afnat si
mai uscat, si se face cu scopul de a pune samnta n contact cu solul si de a favoriza, astfel, absorbtia apei.
Combaterea buruienilor este principala lucrare de ngrijire din cultura grului. Pierderile de recolta la gru din cauza
concurentei buruienilor sunt, n mod obisnuit, de 10 - 20%, dar pot ajunge n situatii extreme pna la 60 - 70%. Ca urmare,
20

reducerea rezervei de buruieni si mpiedicarea aparitiei acestora n culturile de gru trebuie urmarite prin toate mijloacele:
rotatie, lucrarile solului, semanatul n epoca si cu densitatea optima, combatere chimica.
n cultura grului, combaterea chimica a buruienilor este o lucrare obligatorie.
Combaterea daunatorilor din culturile de gru se realizeaza prin masuri preventive si curative. Pentru diminuarea
atacului trebuie evitata amplasarea grului pe terenurile infestate si, de asemenea, se trateaza samnta nainte de semanat,
Combaterea bolilor se face n mod eficient prin combinarea metodelor preventive cu cele curative (combatere
integrata).
Masurile preventive constau din cultivarea de soiuri rezistente, respectarea rotatiei, distrugerea samulastrei, asigurarea
densitatii normale a lanului, fertilizarea echilibrata.
Recoltarea
Momentul optim de recoltare a grului este la maturitatea deplina, atunci cnd boabele ajung Ia 14 - 15% umiditate; n
acest stadiu masinile de recoltat lucreaza fara pierderi si boabele se pot pastra n bune conditii, fara a fi necesare operatiuni
speciale de uscare. De regula se ncepe recoltatul mai devreme, cnd boabele au 18% umiditate, din cauza suprafetelor mari
cu gru care trebuie recoltate, pentru a prentmpina ntrzierea si a limita pierderile de boabe prin scuturare (datorita
supracoacerii sau a vremii nefavorabile); n acest caz, este necesara uscarea boabelor, pentru a le aduce la umiditatea de
pastrare si a evita deprecierea calitatii lor.
Lucrarea de recoltare trebuie ncheiata cnd boabele au ajuns la circa 12 -13% umiditate; mai trziu grul trece n faza
de supracoacere si se amplifica pierderile prin scuturare. Perioada optima de recoltare a unui lan de gru este de aproximativ
5-8 zile.
Lanurile de gru sunt recoltate, dintr-o singura trecere, cu ajutorul combinelor. Combina are montate dispozitive speciale
pentru tocarea paielor si mprastierea acestora pe latimea de lucru a combinei, concomitent cu recoltatul. Ulterior, se
realizeaza, fara dificultate, ncorporarea n sol, prin aratura, a paielor bine maruntite, de dorit mpreuna cu doze moderate de
ngrasaminte cu azot pentru a facilita descompunerea paielor n sol.
21

Productii. Productia medie la gru a fost n ultimii ani njur de 3500 - 4000 kg boabe/ha
Tehnologia de cultivare a porumbului
Conditiile climatice si cele edafice din zona Podu Turcului si potentialul productiv al hibrizilor din cultura, n conditiile
aplicarii unor tehnologii moderne de cultivare, pot asigura realizarea unor recolte la un nivel ridicat.
Rotatia
Rotatia gru-porumb este obligatorie, din cauza ponderii de circa 60% a celor doua culturi, n aceasta rotatie porumbul
este favorizat, fiind cultivat dupa o premergatoare timpurie, n culturile atacate de fuzarioza, boala comuna ambelor specii,
aceasta rotatie se ntrerupe dupa 4-5 ani.
Rezultatele din tara noastra reliefeaza ca cele, mai eficiente productii se realizeaza n asolamente de 4 - 6 ani
La rndul sau, porumbul este o buna premergatoare pentru culturile de primavara si chiar pentru grul de toamna.
Fertilizarea
Datorita productiei mari de masa uscata la unitatea de suprafata, porumbul este o planta mare consumatoare de
substante nutritive.
Consumul de NPK n kg/t de boabe si productia secundara aferenta, n functie de nivelul recoltei.Rezulta ca porumbul
este o mare consumatoare de azot (18 - 28 kg/t) si potasiu (23 - 36 kg/t).
Azotul este principalul element n fertilizarea porumbului, care asigura formarea unei mase foliare bogate, colorata n
verde intens si care influenteaza favorabil acumularea substantelor proteice. Carenta se manifesta prin ngalbenirea limbului de
la vrf spre baza, de-a lungul nervurii mediane care se deschide la culoare. Plantele ramn firave, cu stiuletii mici. Excesul de
azot intensifica transpiratia, cresterea, este luxurianta plantele devin sensibile la seceta si boli.si ntrzie maturitatea.
Absorbtia azotului este intensa de-a lungul ntregii perioade de vegetatie.

22

Fosforul joaca un rol multiplu n cresterea si fructificarea porumbului. Insuficienta lui se manifesta prin nrosirea
frunzelor de la vrf spre baza, sistemul radicular este slab dezvoltat, ritmul de crestere este scazut, se accentueaza protandria.
Excesul fosforului determina insuficienta zincului.
Potasiul mareste rezistenta la cadere, seceta si boli. Carenta se manifesta prin ngalbenirea frunzelor de la vrful lor
spre baza, iar sistemul radicular ramne slab dezvoltat.
Dintre microelemente, frecvent pe cernoziomurile cambice apare carenta de zinc, manifestata prin aparitia dungilor
galbui ntre nervurile jumatatii inferioare a frunzelor, pna la necrozarea lor. Carenta este favorizata de tem peraturile scazute
din mai-iulie, de monocultura si de excesul de fosfor si azot.
Lucrarile solului
Acestea ncep imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare si vizeaza, pe lnga mobilizarea solului,
ncorporarea resturilor vegetale, maruntirea, nivelarea si realizarea n rezerve ct mai mari de apa n sol.
Dupa premergatoare timpurii se executa aratura de baza fa 20 - 25 cm adncime pe terenurile mai usoare si la 25 - 30
cm pe terenurile mijlocii si grele, cu plugul n agregat cu grapa stelata.
Pna n toamna terenul se mentine afnat si curat de buruieni, prin lucrari cu grapele cu discuri.
Efectuarea a doua araturi, vara fa 20 cm adncime, si toamna la 30 cm, nu se justifica prin sporurile de productie
obtinute.
Dupa plantele recoltate trziu se executa aratura de toamna la aceleasi adncimi ca si aratura de vara, cu plugul n
agregat cu grapa stelata.
n conditiile solurilor grele, compacte, cu exces temporar de umiditate, pentru mbunatatirea regimului aero-hidric se
executa afnari adnci la 50 - 80 cm, odata la 4 ani.
Pe solurile cu strat arabil subtire, adncimea araturii se va limita n functie de grosimea acestuia.
Pe terenurile n panta araturile se vor executa numai de-a lungul curbelor de nivel.
23

Lucrarile solului din primavara asigura calitatea nsamntarii, ncoltirea si rasarirea porumbului.
Daca terenul este nivelat, nemburuienat si rara resturi vegetale la suprafata, solul se va lucra n preziua semanatului cu
combinatoriii sau cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu colti.
Daca la desprimavarare terenul este denivelat, si mburuienat, dupa zvntarea terenului se executa o lucrare cu grapa
cu discuri n agregat cu grape cu colti, pregatirea patului germinativ urmnd sa se faca n preziua semanatului, cu combinatorul,
perpendicular pe directia de semanat.
Se vor evita trecerile repetate cu agregatele, de la desprimavarare si pna la semanat.
Este corespunzator patul germinativ cnd solul, pe adncimea de 3 - 6 cm este maruntit si zvntat, iar dedesubt este
asezat", pentru a favoriza ascensiunea apei la bob.
Pentru obtinerea de economii de combustibil si evitarea tasarii accentuate se recomanda efectuarea printr-o singura
trecere a mai multor operatiuni: administrarea ngrasamintelor, a erbicidelor, insecticidelor, o data cu lucrarile de pregatire a
patului germinativ.
Samnta si semanatul
Samnta. Materialul seminal trebuie sa aiba puritatea minima de 98% si germinatia minima de 90%.
mpotriva agentilor patogeni din sol samnta se trateaza cu Tiradin75 (3kg/t), Metoben 70 (2kg/t), TMTD 75 (4kg/t). Se
previn, astfel, fenomenele de clocire a semintelor n sol.
Protectia mpotriva daunatorilor din sol se realizeaza prin tratarea semintelor cu Seedox 80 WP (12,5kg/t), Furadan 35
ST (2,5kg/t), Diafuran 35 ST (25kg/t), Carbodan 35 ST (25kg/t), Sinolintox 10 G (20 l/t).
Perioada de semanat. Semanatul porumbului se realizeaza atunci cnd. la ora 7, la 30 cm adncime, temperatura este
de 8C si vremea este n curs de ncalzire.
Calendaristic, cele mai bune rezultate se obtin n zona de cmpie, cnd se seamana ntre l - 20 aprilie si ntre 15-30
aprilie, n celelalte zone.

24

Semanatul timpuriu, de obicei, asigura umiditatea necesara germinarii, iar ncoltirea si rasarirea se produc n timp scurt.
Pentru flecare zi cstigata la rasarire se grabeste cu doua zile aparitia paniculelor si a stigmatelor: se reduce deci, perioada de
vegetatie. Daca semanatul se face prea timpuriu, se prelungeste durata rasaririi, ceea ce are drept consecinta o stagnare n
crestere, existnd si pericolul putrezirii boabelor n sol. La fel de mari sunt pagubele si prin ntrzierea semanatului, cnd se
reduce umiditatea solului; perioada de nflorire-fecundare este mpinsa n intervalul cu temperaturi ridicate si umiditate relativa
aerului mai mica, fapt care sporeste procentul plantelor sterile si reduce randamentul de boabe.
Semanatul ncepe cu hibrizii timpurii, mai rezistenti la temperaturile scazute, pe soluri cu textura usoara, care se zvnta
mai repede.
Densitatea. Constituie factorul tehnologic de baza pentru realizarea unor recolte mari, porumbul reactionnd mai
puternic la acest element tehnologic dect alte prasitoare
Intensivizarea tehnologiei de cultivare a porumbului prin introducerea de hibrizi noi, marirea nivelurilor de fertilizare,
irigarea etc., au condus la recolte mai mari numai prin corelarea acestor verigi cu densitatea lanului, respectiv cu cresterea
suprafetei foliare la unitatea de suprafata. La densitati prea mari nsa, frunzele inferioare ajung la un randament, fotosintetic
scazut, n lan se accentueaza protandria, se reduce continutul de substante proteice din boabe.
Factorii obligatorii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea densitatii sunt: hibridul cultivat, umiditatea si fertilitatea
solului.
Caracteristicile hibridului luate n considerare sunt: naltimea plantelor, numarul de frunze, latimea frunzelor fata de
tulpina si rezistenta la frngere si cadere.
Rezulta ca hibrizii timpurii care au talie mai joasa si n numar de frunze mai mic comparativ cu hibrizii trzii se vor cultiva
cu densitate mai mare.
Hibrizii cu raportul productiei de boabe: aparat vegetativ de circa 1:1 asigura productii ridicate la densitati mai mari dect
cei cu raportul favorabil aparatului vegetativ.

25

Cantitatea de samnta la hectar variaza ntre 15-30 kg, n functie de puritate, germinatie si MMB. Pentru realizarea
densitatilor dorite la recoltare, la semanat, se mareste numarul de seminte cu 10 - 15% reprezentnd pierderile ce apar pna la
rasarire si n intervalul rasarire - recoltare.
Distanta ntre rnduri este de 70 cm pe terenurile neirigate
Reducerea distantei ntre rnduri la 50 cm a determinat realizarea unor sporuri de 5 - 10%, dar nu n toate cazurile. Prin
reducerea distantei se realizeaza o mai buna distributie a plantelor n lan.
Adncimea de semanat variaza n functie de textura si umiditatea solului, n regiunile mai umede, cu soluri grele
semanatul se va realiza la 5 - 6 cm. Pe suprafetele din zone mai uscate, pe soluri cu textura mijlocie, adncimea de semanat se
mareste la 6 - 8 cm. Fiecare centimetru n plus la adncimea de semanat, n functie de temperatura, ntrzie rasarirea cu 5 - 30
ore.
Lucrari de ngrijire
Combaterea buruienilor reprezinta principala lucrare de ngrijire, porumbul avnd un ritm lent de crestere n primele
faze si o densitate redusa la unitatea de suprafata, nu poate rezista n competitia cu cele 800 - 1.500 buruieni care rasar la l
m2 .Cercetarile efectuate n 15 statiuni experimentale din tara noastra arata ca la hibrizii cultivati n prezent pierderile de recolta
datorate mburuienarii sunt de 30 - 90%, ceea ce nseamna 3.000 - 7.000 kg/ha boabe.
Combaterea buruienilor se realizeaza prin lucrari mecanice si manuale, prin utilizarea erbicidelor sau, combinat, prin
lucrari mecanice si folosirea erbicidelor.
Utilizarea erbicidelor permite nlaturarea prasitului manual, dar nu exclude efectuarea a l - 3 prasile mecanice.
Combaterea daunatorilor n perioada de vegetatie poate sa apara ca necesara, daca nu s-au efectuat tratamente
adecvate la samnta, sau cnd porumbul este amplasat pe terenuri proaspat arate, dupa pasuni, fnete, dupa leguminoase
perene, care mentin solul reavan, si favorabil atacului viermilor-srma. Este de preferat ca aceste terenuri sa fie evitate.
Recoltarea

26

Recoltarea mecanizata sub forma de boabe. ncepe cnd umiditatea acestora scade sub 25%. Boabele recoltate
trebuie aduse la umiditatea de 14%.
Productia de grau si porumb previzionata a se realiza in urmatorii 5 ani este prezentata in tabelul urmator:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5

Categoria

UM

Anul 0

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Grau

kg

121.200

140.000

180.000

202.500

250.000

250.000

Porumb

kg

78.400

280.000

320.000

360.000

315.000

400.000

2.325
1.625
12.750

216.300

420.000

500.000

562.500

565.000

650.000

Floarea soarelui
Orzoaica
Plante nutret

kg
kg
kg

TOTAL

Planul de cultura
Denumire culturi:
Grau

Suprafata

Suprafata

Suprafata

Suprafata

Suprafata

Suprafata

An 0 (ha)

An 1 (ha)

An 2 (ha)

An 3 (ha)

An 4 (ha)

An 5 (ha)

40,4

35

40

27

45

50

50

Porumb
Floarea soarelui
Orzoaica

19,6
1,55
0,65

Plante nutret
Total

40
-

40
-

40
-

35
-

40
-

0,85

63,05

75

80

85

85

90

6. Durata de realizare (luni) si etape principale


Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati.
Durata de realizare a investitiei este de 6 luni justificata de urmatoarele activitati aferente achizitiei:
RON
Indicatori

Luna 1

Organizarea procedurilor de achizitie publica

Procedura de achizitie publica


Achizitia si livrarea utilajelor
Ajutor FEADR 112
Ajutor FEADR 121
Total

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

0
0

0
271.320

271.320

63.863
63.863

Total

271.320

149.226
149.226

63.863
149.226
484.409

7. Devizele investitiei, cu detalierea pe structura devizului general, nsotit de devizele pe obiecte, conform
legislatiei n vigoare (HG nr.28/09.01.2008). (Detaliati cheltuielile eligibile si neeligibile pe elemente).

Obiectivul:ACHIZITIE UTILAJE AGRICOLE IN VEDEREA IMBUNATATIRII SI CRESTERII COMPETITIVITATII


EXPLOATATIEI AGRICOLE, IN SATUL PLOPU, COMUNA PODUL TURCULUI, JUDETUL BACAU
Titular: PF. PROCA SEVERIUS - VASILICA Amplasament: COMUNA PODU TURCULUI
DEVIZ GENERAL
Privind cheltuielile necesare realizarii: ACHIZITIE UTILAJE AGRICOLE
n mii lei/mii EURO la cursul 4,2575 lei/EURO din data de 06,02,2009

28

Nr.
crt.
1.
1.1
1.2
1.3

Valoare (fara
TVA)
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli
Mii
Mii lei
euro
CAPITOLUL 1:

3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6

0,000

0,000

0,000

Valoare (inclusiv
TVA)
Mii
Mii lei
euro

0,000
0,000
0,000

0,000
0,000
0,000

0,000

0,000

CAPITOLUL 2:

2.

3.

Mii lei

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului


Obtinerea terenului
0,000
0,000
0,000
Amenajarea terenului
0,000
0,000
0,000
Amenajari pentru protectia mediului
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 1

2.1

TVA

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului


Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL CAPITOL 2

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

CAPITOLUL 3:
Capitolul pentru proiectare si asistenta tehnica:
Studii teren
0,000
0,000
Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
0,000
0,000
Proiectare si engineering
0,000
0,000
Organizarea procedurilor de achizitie publica
0,000
0,000
Consultanta
0,000
0,000
Asistenta tehnica
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 3
0,000
0,000
CAPITOLUL 4

4.

Cheltuieli pentru investitia de baza:


0,000
0,000
0,000
0,000

4.1
4.2

Constructii si instalatii
Montaj utilaj tehnologic

4.3

Utilaje, echip. tehn. si functionale cu montaj

4.4

Utilaje fara montaj si echip. de transport

4.5
4.6

Dotari
Active necorporale

0,000
228,000
0,000
0,000

29

0,000
53,55
2
0,000
0,000

0,000
0,000

0,000
0,000

0,000
0,000

0,000
43,32
0
0,000
0,000

0,000

0,000

271,320

63,727

0,000
0,000

0,000
0,000

TOTAL CAPITOL 4

228,000

53,55
2

43,32
0

271,320

63,727

CAPITOLUL 5

5.

Alte cheltuieli:

5.1
5.1.1

Organizare de santier
Lucrari de constructii

0,000
0,000

0,000
0,000

0,000
0,000

0,000
0,000

0,000
0,000

5.1.2

Chelt. conexe organizarii santierului

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

5.2

Comision, taxe, cote legale, costuri de finantare

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

5.3

Cheltuieli diverse si neprevazute

0,000
0,000

0,000
0,000

0,000
0,000

0,000
0,000

0,000
0,000

TOTAL CAPITOL 5
6.
6.1
6.2

CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare beneficiar
Pregatirea personalului de exploatare
0,000
0,000
0,000
0,000
Probe tehnologice si teste
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 6
0,000
0,000
0,000
0,000
53,55
43,32
TOTAL GENERAL 228,000
271,320
2
0
C+M
0,000
0,000
0,000
0,000

30

0,000
0,000
0,000
63,727
0,000

DEVIZUL OBIECTULUI:
UTILAJE AGRICOLE

Nr.
crt.

Denumire

1
2
3
4
5
6
7
8
9

10

11
12

n lei si euro, la cursul de schimb din 06,02,2


data de: 009
Curs de schimb lei/euro=4,2575 lei/1
Valoare
TVA
Valoare
(fara TVA)
(19%)
(inclusiv TVA)
Mii Lei
Mii euro
Mii Lei
Mii Lei
Mii euro
4
5
6
7
8

I - Lucrari de constructii si instalatii


Constructii
Rezistenta (fundatii, struct. de rezist.)
Arhitectura
Izolatii
Instalatii electrice
Instalatii sanitare
Instalatii de ncalzire, ventilatie, climatizare, PSI, radioInstalatii de alimentare cu gaze naturale
Instalatii de telecomunicatii
TOTAL I (constructii si instalatii)
II - Montaj
Montaj utilaje si echipamente tehnologice
TOTAL II (montaj)
III - Procurare
Utilaje si echipamente tehnologice
Utilaje si echipamente de transport
Dotari
TOTAL III (procurare)
TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III)

0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

0,000
0,000

0,000
0,000

0,000
0,000

0,000
0,000

0,000
0,000

228,000

53,552

43,320

271,320

63,727

228,000

53,552

43,320

271,320

63,727

228,000

53,552

43,320

271,320

63,727

DEVIZ FINANCIAR CAP. 4 Utilaje agricole (tractor, plug, semanatoare)


Cheltuieli pentru investitia de baza:
la cursul 4,2575 lei/EURO din data de 06,02,2009
4,2575
VALOARE (fara TVA)
Denumirea capitolelor de cheltuieli
lei
EURO

Nr.
crt.
4.1

Constructii si instalatii

0,00

0,00

4.2

Montaj utilaj tehnologic

0,00

0,00

4.3

Utilaje, echip. tehn. si functionale cu montaj

0,00

0,00

4.4

Utilaje fara montaj si echip. de transport

4.5

Dotari

0,00

0,00

4.6

Active necorporale

0,00

0,00

228.000

TOTAL fara TVA

228.000

31

53.552

53.552

8. Finantarea investitiei
Din valoarea totala a investitiei de 271.320 LEI ajutorul public nerambursabil este de 149.226 LEI:
Curs Euro / leu 4.2575 din data de 06.02.2009. Procent finantare publica = 55%

Cheltuieli eligibile
Ajutor public nerambursabil
Sursele de finantare pentru completarea necesarului
de finantare din care:
- autofinantare
- mprumuturi
TOTAL PROIECT

(Lei)
149.226

Euro
35.050

122.094
122.094
271.320

28.677
28.677
63.727

Cheltuieli
neeligibile
(Lei)
Euro
0
0
0
0

Total
(Lei)
149.226

Euro
35.050

122.094

28.677

122.094
271.320

28.677
63.727

0
0
0
0

Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 55% deoarece investitia este realizata de solicitant cu varsta sub 40 de ani,
la data depunerii cererii de finantare. TVA ul reprezinta o cheltuiala eligibila deoarece solicitantul, persoana fizica, urmand a
se autoriza pana la semnarea contractului de finantare, este neplatitor de TVA.
9. Principalii indicatori tehnico- economici ai investitiei
Valoarea totala (LEI) = 271.320 LEI
Valoare eligibila (LEI) = 271.320 LEI
Durata de realizare (luni) nsotita de graficul de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati;
Indicatori

Luna 1

Organizarea procedurilor de achizitie publica

Procedura de achizitie publica


Achizitia si livrarea utilajelor
Ajutor FEADR 112
Ajutor FEADR 121
Total

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

0
0

0
271.320

271.320

63.863
149.226
63.863

Total

Durata de realizare (luni) = 6


32

271.320

149.226

63.863
149.226
484.409

Capacitati de productie rezultate ca urmare a investitiei (n unitati fizice).


Productia medie la ha estimata a se realiza
Nr.
crt.

Categoria

Productia
medie la ha
kg
Anul 0

Productia
medie la ha
kg
Anul 1

Productia
medie la ha
kg
Anul 2

Productia
medie la ha
kg
Anul 3

Productia
medie la ha
kg
Anul 4

Productia
medie la ha
kg
Anul 5

Grau

3.000

4.000

4.500

4.500

5.000

5.000

Porumb

4.000

7.000

8.000

9.000

9.000

10.000

Floarea soarelui
Orzoaica
Plante nutret

1.500
2.500
15.000

TOTAL

26.000

11.000

12.500

13.500

14.000

15.000

Planul de cultura
Denumire culturi:

Suprafata

Suprafata

Suprafata

Suprafata

Suprafata

Suprafata

An 0 (ha)

An 1 (ha)

An 2 (ha)

An 3 (ha)

An 4 (ha)

An 5 (ha)

Grau
Porumb

40,4
19,6

Floarea soarelui

1,55

Orzoaica

0,65

Plante nutret
TOTAL

0,85
63,05

35
40

40
40

45
40

50
35

50
40

75

80

85

85

90

PF Proca Severius Vasilica si propune prin realizarea investitiei cresterea viabiliatii economice si cresterea
suprafetei de teren agricol exploatata, ca obiectiv pentru mbunatatirea perfomantei generale a exploatatiei agricole.
10. Proiectii financiare si indicatori financiari pentru ndeplinirea obiectivului de crestere a viabilitatii economice.
33

10.2 Proiectii financiare pentru PFA (Anexe C)


PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA NTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE
10.2 Proiectii financiare pentru PFA (Anexe C)
Prognoza ncasarilor si platilor pentru lunile 1, 2, 3, 4, 5 si 6 de implementare
Se previzioneaza ca perioada de implementare a proiectului este de 6 luni. Astfel s-a evidentiat si previzionat incasarea
ajutorului FEADR (din masura 112) de 60% din 25.000 euro la un curs de 1 euro = 4,2575 lei (curs euro la data intocmirii
Planului de afaceri). Pentru achizitionarea utilajelor agricole se va contracta un credit in valoare de 200.000 lei pe o perioada
de 5 ani. Acesta va fi sursa de cofinantare a investitiei (cheltuieli eligibile si neeligibile) in valoare totala de 271.320 inclusiv
TVA. Se estimeaza in luna 3 incasari din vanzarea productiei de grau estimata a se realiza respectiv 120 tone a un pret de
piata de 0.6 ron/kg. De asemenea se vor incasa in luna IV a implementarii veniturile din productia de porum estimata de 280
t. Platile acestei perioade se concretizeaza in : luna 1 se efectuiaza plata cu Prasitul mecanic II + Fertilizat aferente culturii de
porumb lucrari care s-au realizat in luna iunie. De asemenea in luna 3, 4 se realizeaza plata aferenta cheltuielilor cu lucrarile
de recoltare a graului si porumbului.
In luna 3 de previziune s-au evidentiat achizitiile de utilaje cu valoarea totala de 271.320 ron.

In Luna 6 de

implementare se estimeaza a se rambursa finantarea nerambursabile de 149.226 ron


Prognoza ncasarilor si platilor anii 1- 5 de previziune
In primul an de previziune de previziune se estimeaza a fi incasate veniturile din productia de grau de 140.000 kg si
porumb de 280.000 kg. Astfel se prognozeaza o crestere a productiei de porumb la ha de 7.000 kg in al II lea an o productie de
8.000 kg in al III lea si al IV lea an se vor obtine 9.000 kg la ha iar in anul cinci se previzioneaza o crestere de pana la 10.000
kg la ha. Preturile estimate raman constante pe toata perioada de previziune acestea fiind 0.6 lei pentru kg de grau si 0.7 lei
pentru cel de porumb. Pe toata perioada estimata se vor inregistra cresteri ale suprafetei agricole cultivate.
Anul I de previziune kg

Anul II de previziune kg

140.000
280.000

180.000
320.000

Anul III de previziune kg

202.500
360.000

34

Anul IV de previziune kg

250.000
315.000

Anul V de previziune kg

250.000
400.000

De asemenea in anul 3 de previziune s-a evidentiat incasarea celei de-a doua transe de plata in cuantum de 40% din
25.000 euro, obtinuta prin Masura 112.Veniturile din subventii acordate la ha sunt estimate pentru fiecare an astfel: s-a
considerat 163 euro la ha pentru toti cei 5 ani de previziune, la un curs de 1 euro = 4,2575 lei.
Platile pentru materii prime si materiale sunt evidentiate si detaliate in tabelele de mai jos. Platile pentru desfasurarea
activitatilor agricole cuprind toate cheltuielie aferente cu lucrul mecanizat (arat, discuit, grapat, semanat, fertilizat, erbicidat,
recoltat) si cheltuielile materiale (samanta, cu ingrasaminte chimice ).
Astfel pentru anul I cheltuielie aferente cu lucrul mecanizat si cheltuielile materiale la ha de grau sunt de 1.596 lei iar la
total suprafata cultivata de grau aceste insumeaza 1.596 lei * 35 ha grau = 55.860 lei. Pentru porumb cheltuielile cu lucrul
mecanizat si cu materiile prime si materialele la ha sunt de 1.715 insuman pe toata suprafata 1.715*40 ha porumb = 68.600
lei.Cheltuielile cu forta de munca si cu bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale sunt evidentiate la rubrica alte plati pentru
desfasurarea activitatii agricole Aceste au fost calculate la ha la lucrare astfel cheltuielile cu forta de munca si cu asigurarile
sociale sunt de 106,26 lei la ha pentru o singura lucrare pentru cultura graului si 131,10 lei la ha la lucrare pentru cultura
porumbului. S-au luat in considerare o medie de 8 lucrari anuale aferente culturii de grau si 8 lucrari anuale aferente culturii de
porumb. Pentru anul 1 de previziune : (106*35+131*40)*8 = (3.710 + 5.240)*8 = 71.600 lei
Plata cu impozitul pe venituri este evidentiata la Alte plati. Plata taxelor, impozitelor locale si cheltuielile cu asigurarea
sunt de 900 lei anual si evidentiate la rubrica alte plati pentru desfasurarea activitatii productive.
Pentru urmatoarea perioada de previziune (anul II, III, IV si V) toate cheltuielile vor creste cu 10% in anul II, anul III 12%,
anul IV 14% si anul V 14%.
Calculatii la ha Grau incepand cu anul 1 de previziune acestea ramanand constante pe toata perioada
Nr.
Crt.
1
2
1
2

Denumire
Productie medie
Productia secundara
CHELTUIELI VARIABILE
Cheltuieli cu lucrul mecanizat
Cheltuieli cu materiale

35

Um
kg/ha
kg/ha
lei/ha
lei/ha

Valoare
ANUL 1
4.000,00
0
770,00
826,00

Cheltuieli cu forta de munca


Salarii
Chelt. BAS si BASS
CHELTUIELI FIXE

lei/ha/lucrare
lei/ha/lucrare
lei/ha/lucrare
lei

106,26
77,00
29,26
500,00

Calculatii la ha Porumb boabe incepand cu anul 1 de previziune acestea ramanand constante pe toata perioada
Nr.
Crt.
1
2
A
1
2
3

Denumire
Productie medie
Productia secundara
CHELTUIELI VARIABILE
Cheltuieli cu lucrul mecanizat
Cheltuieli cu materiale
Cheltuieli cu forta de munca
Salarii
Chelt. BAS si BASS
CHELTUIELI FIXE

Um
kg/ha
kg/ha
lei/ha
lei/ha
lei/ha/lucrare
lei/ha
lei/ha
lei

Indicatori financiari
Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmatoarele:
1. Valoarea investitiei (VI) = 271.320 lei
2. Durata de recuperare a investitiei (Dr) = 0.25 ani
3. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) este 1,2, pentru anii evaluati;
4. Valoarea actualizata neta (VAN) este pozitiva.

36

Valoare
ANUL 1
7.000,00

950,00
765,00
131,10
95,00
36,10
400,00