Sunteți pe pagina 1din 54

Isabela Panainte

Curs de limba latin


I notie de curs
I. Introducere
1. Limba latin face parte din limbile indo-europene, ca i greaca, slava, germana, daca, armeana,
etc. Caracteristica acestor limbi este aceea c i modific terminaiile pentru a exprima diferitele
raporturi gramaticale. Acest tip de modificare se numete flexiune (flexio, -onis= ndoire,
flexiune), iar limbile care au asemenea modificri se numesc flexionare.
Limba latin s-a vorbit mai nti in Italia, n Latium, o regiune la sudul Tibrului, unde s-a
ntemeiat cetatea Roma. n Italia se mai vorbeau i alte limbi: osca (in sud), umbriana (in nord
est) (limbi italice), mesapica, etrusca, celtica. Dar dintre ele, limba latin este cea care s-a pstrat
i rspndit, datorit circumstanelor politice, a expansiunii Romei: de la Oceanul Atlantic la
Marea Neagr, din Britania pn n Africa, de la Rin i Dunre pn la Tigru i Eufrat i pn la
Marea Caspica. Multe din popoarele acestui Imperiu au disprut i li s-a uitat chiar i numele, dar
limba latin de attea veacuri continu s fie vorbit, scris i studiat. Ea continu s triasc
prin limbile romanice: italiana, spaniola, portugheza, franceza, catalana, romna. Limba romna
pstreaz structura gramatical a limbii latine, sistemul ei fonetic precum i o bun parte din
lexic. n consecin, studiul limbii latine este foarte important nu numai pentru c prin intermediul
ei s-a transmis cultura antichitii greco-romane, ci pentru c este i modalitatea cea mai fireasc
de cunoatere a evoluiei limbii romne i instrumentul indispensabil pentru nsuirea ei pe baze
tiinifice.

II. Fonetica
1. Alfabetul, scrierea si pronunia
Alfabetul latin cuprinde 23 de litere: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L , M, N, O, P, Q, R, S, T, V, X,
Y, Z. Este mprumutat de la greci.
Literele y si z au fost introduse mai tarziu, in cuvinte strine ca zephyrus, Zalmoxis.
Literele j si v erau necunoscute romanilor. Fonemul i cu valoare consonantic din iugum se
pronun ca i din iasc. Pentru fonemul u vocal i u consoan(v) romanii folosesc o singur
liter: V (majuscul) i u(minuscul).
Consoana qu se pronun cu, nu cv.
Consoanele c, g, t se pronunau la fel, chiar dac urma o vocal, ex. Cicero se pronuna kikero,
gelidus se pronuna ca i Gallus, natio se pronuna ca atare. n coala romneasca ele au fost
adaptate sistemului de pronunie specific, cena se pronun ca cina, gelu ca ger, natio ca naiune,
etc.
2. Cantitatea vocalelor
Cantitatea este durata n timp, necesar pentru rostirea unei vocale. n funcie de aceasta durat
vocalele pot fi lungi sau scurte. Ele sunt indicate prin semne grafice, semne care nu au aparinut
antichitii, ci au fost adugate pentru a uura citirea: ex.: mlum (cu a lung) nseamn mr,
mlum cu a scurt nseamn ru. Ppulus (cu o lung) nseamn plop, ppulus (cu o scurt)
nseamn popor.
3. Cantitatea silabelor
n limba latina silabele pot fi lungi sau scurte.
Silabele lungi pot fi:
- lungi prin natur: cuprind o vocala lung sau diftong; ex: mater
1

- lungi prin poziie: cuprind o vocal urmat de dou sau mai multe consoane; ex: fenestra
Silabele scurte pot fi:
- scurte prin natur: cuprind o vocala scurt; ex. femina, perdere
- scurte prin poziie: cuprind o vocala urmat de alta vocal; ex: patria, dormio.
4. Accentul
Nu era marcat n limba latin prin semne grafice.
Ultima silab nu are niciodat accent. n cuvintele formate din dou silabe, accentul cade pe
silaba penultim. n cuvinte cu trei sau mai multe silabe accentul cade pe:
a. silaba penultim, dac este lung
b. silaba antepenultim, dac penultima este scurt.

III. Morfologia
1 Substantivul
Am amintit la nceputul expunerii faptul c limba latin este o limba flexionar.
Pentru a recunoate crei flexiuni aparine un cuvnt trebuie s avem anumite indicii, care ne sunt
furnizate chiar de dicionar, ex. substantivele pot fi ncadrate n 5 declinri, fiecare declinare are
terminaii specifice pentru N i G.
Declinarea I: N: a, G: a
Declinarea II: N: us, er (masculin), um(neutru), G: i
Declinarea III: N: terminaii diverse G: is
Declinarea IV: N: us, G: us
Declinarea V: N: es, G: ei
1.1 Declinarea I (Temele in a)
Declinarea I cuprinde substantive i adjective n majoritate feminine.
Exist i cteva substantive masculine care sunt:
- nume de ocupaii (mprumutate din limba greaca): poeta, nauta, auriga, etc.
- nume proprii (de origine etrusca): Catilina, Numa, etc.

Singular
Cazul
N.V
Ac.
G.

Desinenele
zero
-m
-i

Modul de formare
Aqua
aqua-m>aquam
*aqua-i>*aquai>aquae

D.
Abl.

-i
*aqua-i>*aquai>aquae
d care cade si se lungeste *toga-d>togad>tog
compensatoriu finala temei

Cazul
N.V.
A.
G.
D.
Abl.

Desinentele
-i
-*ns>s
-*som>rum
-is
-is

Plural
Modul de formare
*aqua-i>*aquai>aquae
*aqua-ns>aquas
*aqua-som>aquarum
aqua-is>aquis
aqua-is>aquis

1. genitivul singular italic n as s-a pstrat n pater familias (tat de familie) i mater
familias (mama de familie).
2. la substantivele mobile ca: filia, dea, liberta, asina, etc. D-abl. plural este n abus pentru a
le deosebi de corespondentele lor masculine de declinarea a II-a: ex.: filiis (fiilor), filiabus
(fiicelor), dies (zeilor), deabus(zeielor).
3. declinarea I mai pstreaz urme ale vechiului locativ, cu desinena -i la nume de orae;
ex.: Romai>Romae
4. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum (au numai plural)
ex.: angustiae, arum= strmtoare, divitae, arum= bogatie, deliciae, arum=plcere, etc.
Declinarea II (substantivele in o/e):
Cuprinde n principal subtantive i adjective masculine i neutre, precum i unele substantive
feminine
Singular
Cazul
Declinarea
N.
bonus amicus
V.
A.
G.
D.
Abl.

Desintenele i modificrile fonetice


desinena s:
amico-s> amicus; puero-s>puers>puerr>puer; agros>agrs>agr>ager
bone amice; puer, ager
Forma n e, numai pentru subst. n -us
bonum amicum, puerum, Desinena m:
agrum
amico-m>amicum
boni amici
Desinena i:
amico-i>amici
bono amico, puero, agro
Desinena i:
amico-i>amico
bono amico, puero, agro
Desinena d:
amico-d>amico
Plural

Cazul
Declinarea
N.V. boni amici, pueri, agri
G.
A.
D.
Abl.

Desintenele i modificrile fonetice


Desinena i:
amico-i>amici
bonorum
amicorum; Desinena som:
puerorum, agrorum
amico- som >amicorum
bonos amicos, pueros, Desinena ns:
agros
amico-ns>amicos
bonis amicis, pueris, agris Desinena is:
amico-is>amiceis>amicis

Declinarea a II-a neutr


Cazul
Plural
N.V.
A.
G.
D.
Abl.

Singular Desinene i modificri fonetice


Singular
Plural
bonum

bona

-m

-a ( desinen de colectiv)

boni
Bono

bonorum
bonis

-i
-i

-som>orum
-is

Declinarea a III-a (temele n i):


Este cea mai complicat declinare i cuprinde o varietate de teme i genuri. Ea se mparte n
dou mari grupe:
-teme consonantice
-teme vocalice, terminate n i
La genitivul plural se poate afla tema oricrui substantiv.
Finala temei

N sg

G sg

G pl

dental
nazal
vocal
etc.

miles
homo
civis

militis
hominis
civis

milit-um
homin-um
civi-um

Nr.
Singular
Plural

Nominativ
zero sau s
-es
-a

Desinene cazuale
Acuzativ
Genitiv
zero sau -em
-is
-es
-um
-a

Tema
subtantivului
milithomincivi-

Dativ
-i

Ablativ
-e
-ibus

Declinarea a IV-a (temele n u)


Cuprinde substantive majoritatea masculine, cteva feminine i neutre. Declinarea a IV-a nu
are adjective.
Singular

Cazul
N. V.

Masculin
fructus

Feminin
manus

Neutru
cornu

A.

fructum

manum

cornu

G.
D.
Abl.

fructus
fructui
fructu

manus
manui i manu
manu

Desinene
m, f. s
neutre: zero
m. f. m
neutre: zero
-s
-i
-d:
*fructud>fructu

cornus
cornu
cornu

Plural
Cazul Masculin
N. V. fructus

Feminin
manus

Neutre
cornua

Desinene

A.

fructus

manus

cornua

G.
D.
Abl.

fructum
fructibus

manuum
manibus

cornuum
cornibus

m.f.: es>-s
neutre:-a
m. f. ns>-s
neutre: -a
-um
-bus

Declinarea a V-a (temele n -e)


Este declinarea cea mai srac n cuvinte i a avut aceei existen precar ca i declinarea a
IV-a. Toate substantivele acestei declinri sunt feminine, n afar de dies care poate fi i
masculin i feminin.
Cazul Singular
Desinene Plural
Desinene
N. V. dies
-s
dies
-es
A.
diem
-m
dies
-*ns>s
G.
diei
-i
dierum
-rum
D.
diei
-i
diebus
-bus
Abl. die
*-d
diebus
-bus

2. Adjectivul
Adjectivul nu are forme proprii n declinare, ci le mprumut de la substantive.
2.1. Clasificarea adjectivelor:
Clasa Tema
Declinarea
adejectivului
I
n o (m., n.)
a II-a
-a (f.)
I
a II-a n -i

a III-a

Numrul
terminaiilor
3
-us, -a, -um
-er, -a, -um
a/3
er, is, e

Exemple
bonus, -a, -um
pulcher, -ra, -rum
liber, -era, -erum
campester
5

a III- n consoan
a

a III-a

b/2: is, e
c/1
1

fortis, -e
audax, cis
vetus, -eris
inops, -pis

2.2 Comparaia adjectivelor


n limba latin exist, la fel ca i n limba romn:
- pozitivul: gradul normal al adjectivelor
- comparativul indic un lucru superior celuilalt
- superlativul exprim nsuirea n gradul cel mai nalt sau calitatea considerat fr termen
de comparaie
Formarea comparativului
Pozitiv
Comparativul
Nominativul
Genitivul
Ablativ
Nominativ i
Genitiv
clarus, singular
singular
singular
Acuzativ
plural
us, um
m. f.
singular
clarior
clarioris
clariore
m. f.
n. clarius
clariores
clariorum
n. clariora
niger, m.f.nigrior
nigrioris
nigriore
m.f. nigriores nigriorum
gra,
n. nigrius
n. nigriora
grum
fortis, -e m. f.
fortioris
fortiore
m.f. fortiores fortiorum
fortior
n. fortiora
n. fortius
audax, - m.f. audacior audacioris
audaciore
m.f.
audaciorum
cis
n. audacius
audaciores
n. audaciora

Alte tipuri de formare a comparaiei:


1.prin perifraz: ex. sobrius= cumptat(grad pozitiv), magis sobrius=mai cumoptat
(comparativ)
2. neregulat: prin forme total diferite de gradul pozitiv
grad pozitiv
grad comparativ
bonus=bun
melior, melius
malus= ru
peior, peius
magnus=mare
maior, maius
parvus=mic
minor, minus
6

Superlativul
I. Se formeaz nlocuind desinena genitivului singular cu sufixele:
1. -issimus (masc.), issima (feminin), -issimum (neutru), ex. clarus, a, um (pozitiv) clarissimus, a , um (superlativul)
2. rimus, rima, rimum, ex. pulcher, a, um (pozitiv) pulcherrimus, a, um (superlativul)
3. limus, lima, limum, ex. difficilis, e (pozitiv) difficillimus, a, um(superlativul)
II. Unele adjective formeaz superlativul cu prefixe: ex. praeclarus = foarte vestit
III. exist i adjective cu superlativ neregulat
grad pozitiv
bonus=bun
malus= ru
magnus=mare
parvus=mic

grad superlativ
optimus, a, um
pessimus, a, um
maximus, a, um
minimus, a, um

3. Pronumele
Pronumele(pronomen) nlocuiete un nume (de unde si denumirea).
In limba latin avem apte categorii de pronume grupate n dou categorii mari, fr legtur ntre
ele:
I. pronumele personal, reflexiv i posesiv
II. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ i nehotrt
3.1. pronumele personal
Caz
Persoana I
Singular
Plural
N.
ego=eu
nos=noi
Ac.
me=pe
nos=pe noi, ne
mine, m,
mG.
mei= de
nostri=de noi
mine
nostrum=dintre
noi
D.
mihi, mi= nobis=noua,
mie, mi,
ne, ni, pt. noi
imi, pentru
mine
Abl.
me=de(de nobis=de(de
la) mine,
la) noi, etc.
etc.
nobiscum= cu
mecum=cu noi
mine

Persoana a II-a
Singular Plural
tu=tu
vos=voi
te=pe
vos=pe voi, v,
tine, te
v-

Persoana a III-a
Singular si plural
se, sese=pe sine, se, pe el,
pe ea, pe ei, pe ele,

tui=de
tine

vestri=de voi
vestrum=dintre
voi
vobis=vou,
va, vi, pt. voi

sui=de sine, de el, de ea,


de ei, de ele

vobis=de(de
la) voi
vobiscum=cu
voi

se (sese)=de (de la) sine,


de el, de ea, de ei, de ele

tibi=ie,
ti, iti,
pentru
tine
tibi=
de(de la)
tine
tecum=
cu tine

sibi=siei, lui, ii, i, ei, ii, i,


lor, le, li

V.

tu!

vos!

n limba latin nu exist pronume personal de persoana a III-a nereflexiv i nici pronume
reflexiv pentru persoana I si a II-a.
Pentru a reda persoana a III-a se folosete pronumele reflexiv, daca se refera la subiect,
sau pronumele is, ea, id sau ille, illa, illud daca se refera la altcineva.
Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se folosete pronumele personal, ex. me
defendo= eu m apr.
Desinenele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu
are gen.
Spre deosebire de limba romn, pronumele personal are cazul genitiv, iar la plural are
chiar doua forme de genitiv:
1. genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi
2. genitiv obiectiv: nostri= de noi.
Daca pronumele personal la cazul ablativ sunt nsoite de prepoziia cum, el se scrie enclitic:
mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum.
Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: ex. egomet.
Pronumele reflexiv:
Nu are nominativ, are aceleai forme pentru singular i plural
Persoana a III-a
Singular si plural
se, sese=pe sine, se,
pe el, pe ea, pe ei,
pe ele,
sui=de sine, de el,
de ea, de ei, de ele
sibi=siei, lui, ii, i,
ei, ii, i, lor, le, li
se (sese)=de (de la)
sine, de el, de ea, de
ei, de ele
Pronumele posesiv:
Are ca i n romn forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular i plural i pentru cele
trei genuri:
Numr
Obiectul posedat aparine
Persoanei I
Persoanei a II-a
Persoana a III-a
singular
meus, -a, -um
tuus, -a, -um
suus, -a, -um
plural
noster, -tra, -trum vester,-tra, -trum
Pronumele posesive se declin ca bonus, -a, um (adjective cu trei terminaii, dup declinarea a IIa la masculin i neutru i dup declinarea I la feminin.
n limba latin, pronumele posesiv nu se folosete cnd poate fi subneles.
8

II. a doua categorie de pronume (demonstrativ, relativ, interogativ i nehotrt) are umtoarele
caracteristici:
1. n general nominativul singular se termin n e: iste, ille i n s: is, quis
2. nominativul i acuzativul singular neutru se termin n d: id, illud, istud, quod, quid (dar
i n m: ipsum)
3. exist dou desinene comune pentru toate genurile:
a. G singular: ius
b. D singular: i
Pronumele demonstrativ:
Pronumele
hic, haec, hoc= acesta
iste, ista, istud= acela
ille, illa, illud= acela
is, ea, id= acesta, acela
idem, eadem, idem= acelai
ipse, ipsa, ipsum= nsui

Sensul pronumelui
indic fiinele i lucrurile
apropiate sau care aparin
persoanei care vorbete
indic fiinele i lucrurile
apropiate sau care aparin
persoanei cu care se vorbete
indic lucruri, fiine deprtate
antecedentul pronumelui
relativ: is... qui= cel... care
pronume de identitate
pronume de ntrire

Persoana la care se refer


persoana I
persoana a II-a
persoana a III-a
toate persoanele
toate persoanele

Pronumele hic,haec, hoc


Caz
N.
Ac.
G.
D.
Abl.

Masculin
hic
Hunc
huius
huic
Hoc

Singular
Feminin
haec
hanc
huius
huic
hac

Neutru
hoc
hoc
huius
huis
hoc

Masculin
hi
hos
horum
his
his

Plural
Feminin
hae
has
harum
his
his

Neutru
haec
haec
horum
his
his

Pronumele iste, ista, istud


Caz
N.
Ac.
G.
D.
Abl.

Masculin
iste
Istum
istius
isti
Isto

Singular
Feminin
ista
istam
istius
isti
ista

Neutru
istud
istud
istius
isti
isto

Masculin
isti
istos
istorum
istis
istis

Plural
Feminin
istae
istas
istarum
istis
istis

Neutru
ista
ista
istorum
istis
istis

Masculin

Plural
Feminin

Neutru

Pronumele ille, illa, illud


Caz

Masculin

Singular
Feminin

Neutru

N.
Ac.
G.
D.
Abl.

ille
Illum
illius
illi
Illo

illa
illam
illius
illi
illa

illud
illud
illius
illi
illo

illi
illos
illorum
illis
illis

illae
illas
illarum
illis
illis

illa
illa
illorum
illis
illis

Masculin
ei, ii
eos
eorum
eis
eis

Plural
Feminin
eae
eas
earum
eis
eis

Neutru
ea
ea
eorum
eis
eis

Masculin
iidem
eosdem
eorundem
eisdem
eisdem

Plural
Feminin
eadem
easdem
earundem
eisdem
eisdem

Neutru
eadem
eadem
eorundem
eisdem
eisdem

Masculin
ipsi
ipsos
ipsorum
ipsis
ipsis

Plural
Feminin
ipsae
ipsas
ipsarum
ipsis
ipsis

Neutru
ipsa
ipsa
ipsorum
ipsis
ipsis

Pronumele is, ea, id


Caz
N.
Ac.
G.
D.
Abl.

Masculin
is
Eum
eius
ei
Eo

Singular
Feminin
ea
eam
eius
ei
ea

Pronumele idem, eadem, idem


Singular
Caz
Masculin
Feminin
N.
idem
eadem
Ac.
Eundem
eadem
G.
eiusdem
eiusdem
D.
eidem
eidem
Abl.
Eodem
eadem
Pronumele ipse, ipsa, ipsum
Singular
Caz
Masculin
Feminin
N.
ipse
ipsa
Ac.
Ipsum
ipsam
G.
ipsius
ipsius
D.
ipsi
ipsi
Abl.
Eo
ea

Neutru
id
id
eius
ei
eo

Neutru
idem
idem
eiusdem
eidem
eodem

Neutru
ipsum
ipsum
ipsius
ipsi
eo

Observaii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative:


Hic canis= acest cine de lng mine
Iste locus= acest loc unde stai tu
Iste mendax= mincinosul sta (uneori pronumele iste poate exprima dispreul)
Ille homo= acel om de lng el
Ipse homo= omul nsui
Pronumele relativ
Singular

Plural
1
0

Caz
N.
Ac.
G
D.
Abl.

Masculin
qui
Quem
cuius
cui
Quo

Feminin
quae
quam
cuius
cui
qua

Neutru
quod
quod
cuius
cui
quo

Masculin
qui
quos
quorum
quibus
quibus

Feminin
quae
quas
quarum
quibus
quibus

Neutru
quae
quae
quorum
quibus
quibus

Masculin
qui
quos
quorum
quibus
quibus

Plural
Feminin
quae
quas
quarum
quibus
quibus

Neutru
quae
quae
quorum
quibus
quibus

Pronumele interogativ
Caz
N.
Ac.
G
D.
Abl.

Masculin
quis
Quem
cuius
cui
Quo

Singular
Feminin
quis
quam
cuius
cui
qua

Pronumele nehotrte
a. compuse
Pronumele
M.
F.
quis
quae
aliquis
aliqua
quidam
quaedam
quispiam
quaepiam
quisquam
quisque
quaeque
unusquisque
unaquaeque
quivis
quaevis
quilibet
quaelibet
quicumque
quaecumque

Neutru
quid
quod
cuius
cui
quo

N.
quid
aliquid
quiddam
quidpiam
quidquam
quodque
unumquidque
quidvis
quidlibet
quodcumque

b. cu form i valoare de adjectiv


Pronumele adjectival Sensul
unus, a, um
unul singur
ullus, a, um
vreunul
nullus, a, um
nici unul
uter, tra, trum
unul din doi
neuter, tra, trum
nici unul din doi
alter, era, erum
cellalt din doi
alius, a, ud
altul

Sensul

Genitivul sg.

cineva, ceva
cineva, ceva
un oarecare
un oarecare
un oarecare
fiecare
fiecare
oricare (vrei)
oricare (i place)
oricare

cuius
alicuius
cuiusdam
cuiuspiam
cuiusquam
cuiusque
unuscuiusque
cuiusvis
cuiuslibet
ciuscumque

Genitivul singular
unius
ullius
nullius
utrius
neutrius
alterius
alius

Dativul singular
uni
ulli
nulli
utri
neutri
alteri
alii
1
1

solus, a, um
totus, a, um

singur
tot, ntreg

solius
totius

soli
toti

c. negative
nomo= nimeni
nihil=nimic

4. Verbul
Tema verbului: indic aspectul de infectum=aciune ce nu s-a ncheiat= tema de prezent
sau perfectum =aciune ce s-a ncheiat= tema de perfect
Sufixele (indic modul i timpul)
Desinenele verbului (indic diateza, persoana i numrul):
numrul persoana Diateza
activa
(toate
timpurile
in afara
de
perfect)

Diateza
Indicativ
pasiva
(timpurile
Perfect
din prezent) activ

Imperativ

singular I
II
III

-o/m
-s
-t

-or/-r
-re/ris
-tur

-i
-isti
-it

prezent
activ
pasiv
zero
-re
-

plural

-mus
-tis
-nt

-mur
-mini
-ntur

-imus
-istis
-erunt

-te
-

I
II
III

-mini
-

viitor
activ
pasiv
-to
-tor
-to
-tor
-to
-nto

-ntor

Indicativ:
Timpuri derivate din tema prezentului:
Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -o, -s, -t, / -mus, -tis, -nt
Indicativ imperfect: tema prez+ sufix: ba + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt
Indicativ viitor: tema prez - conj I, II +sufix: - b+i(-u-)+desin: -o, -s, -t /-mus, -tis, -nt
- conj III, IV+sufix: -a-, -e- + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt
Timpuri derivate din tema perfectului:
Indicativul perfect: tema perf + sufix 0
+ desin:-i, -isti, -it,/ -imus, -istis, -erunt (ere)
Mai mult ca perfectul: tema pf.+ sufix era-+desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt
Viitor anterior: tema perfect + sufix eri- + desin: -o, -s, -t/-mus, -tis, -nt
Conjunctiv:
1
2

Timpuri derivate din tema prezentului:


Conjunctiv prez: tema prez - conj I
+sufix: e + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis,-nt
(sa iubesc)
- conj I-IV +sufix: a + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt
Conjunctiv imperf: tema prez + sufix re- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt
(as iubi)
Timpuri derivate din tema prezentului:
Conjuctiv perfect: tema perf + sufix eri- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt
(sa fi iubit)
Conjuctiv mmcperf: tema perf + sufix isse- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt
(as fi iubit)

Modul imperativ:
1. prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenta 0/te; trad: iubeste, iubiti
(ex: conj I: pers II sg: ama, pers. II pl: amate; conj II: vide, videte; conj III: duc, ducite;
lege, legite; conj IV: audi, audite)
2. viitor: tema prezentului+sufix 0 + desintente: -to, -tote; -to, -nto: trad. sa iubesti..
(ex. Conj. I pers II sg: amato, pers II pl: amatote; pers III sg: amato, pers III pl: amanto
conj. II: videto(2sg), videtote(2pl); videto(3sg), vidento(3pl)
conj. III: ducito(2sg), ducitote(2pl); ducito(3sg), ducunto(3pl)
conj. IV: audito(2sg), auditote(2pl); audito(3sg), audiunto(3pl)

Formele nominale derivate din tema prezentului:


1. Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-re+desinenta 0; trad: a iubi, ca iubesc
(conj I: amare, conj II: videre, conj III: ducere, conj IV: audire)
2.Participiul prezent: tema prezentului+sufix: -nt+desinenta 0; trad: iubind, care iubeste
-este un adjectiv verbal (adjectiv: se acorda ca adjectivul, verb: are timp si diateza)
(conj I: amans, amantis, II: videns, videntis, III: ducens, ducentis, IV: audiens, audientis,
toate se declina ca substantivele de decl III parisilabice dar la ablativ au doua forme: in i
daca este considerat adjectiv, in e daca prevaleaza sensul verbal: me absente: eu fiind
absent)
3. Gerunziu: tema prezentului+sufix: nd+ desinente: -i, -o, ...
Este un substantiv verbal care completeaza declinarea infinitivului. Se declina ca
substantivele cu tema -o/e (declinarea a II-a):
G: amanadi(de a iubi), D: amando(spre a iubi), Ac. ad amandum(pt. a iubi), Abl.amando(iubind);
n-are N: completat de infinitiv
4. Gerundivul: tema prezentului+sufix nd+desinente: -us, -a, -um
Este un adjectiv verbal cu flexiune completa, care se declina ca adjectivele de prima clasa:
ex.bonus, -a, -um. Exprima obligatia, necesitatea, convenienta:
amandus, -a, -um (care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit)
Formele nominale derivate din tema perfectului:

1
3

Infinitiv perfect: tema perfectului+sufix isse+ desinenta 0, trad: a fi iubit, ca am iubit


(ex. amavisse, vidisse, cepisse, audivisse)
Substantivul verbal in tu-(supinul)
Gramaticii latini considerau ca acest substantiv verbal cu flexiunea substanivelor cu tema in u o
declinare a infinitivului fiind ca si acesta un nomen actiones-limitata la trei cazuri:
Ac. amatum
D. amatui
Abl. amatu
Acuzativul terminat in tum si sum apare alaturi de verbe de miscare: nuptum dare=a da i
casatorie, dormitum ire= a merge la culcare, etc. exprimand tinta acestora similara adesea cu
scopul.
Dativul este asociat cu adjective: lepida memoratui= lucruri nostim de amintit, divisui
facilis=usor de impartit, aqua potui iucunda= apa buna de baut (poto, are, avi, atum=a bea)
Formele acestea sunt, din epoca imperiala pe cale de disparitie.
Ablativul opsonatu redeo= ma intorc de la facut piata (opsono= a face piaa)
Formele de supin nu se pastreaza in limbile romanice. Totusi, in limba romana, expresii ca vreme
cosit, apa de baut, greu de crezut au putut fi interpretate ca urmase ale supinului latin. In realitate
este vorba de folosiri speciale ale participiului perfect pasiv.
Infinitivul viitor pasiv:
Este o forma analitica relativ recenta alcatuita din supin si infinitivul prezent pasiv al verbului ire:
rumor venit datum iri gladiatores(s-a zvonit ca se vor da jocuri de gladiatori)Terentius
Infinitivul viitor pasiv are ocurenta foarte redusa. In limba tarzie a fost inlocuit cu gerundivul sau
cu infinitivul perifrasticii pasive: laudandum esse(trebuie laudat)
Adjectivul verbal in turus:
Adjectivul verbal in turus, -tura, -turum, intrat in gramatici cu numele de participiu viitor activ,
iar forma in turum(esse) e denumita infinitivul viitor activ.
Amaturus, amatura, amaturum= care va iubi
Amaturum, amatuam, amaturum esse=ca va iubi
Imbinat cu diverse timpuri ale verbului esse, participiul verbal activ alctuiete o sintagma
colorata modal: facturus sum= doresc, am intenia s fac (conjugarea perifrastic activ)
Adjectivul verbal in to-:
Sufixul to- de data indo-europeana i este atestat ca formant adjectival n toate limbile indoeuropene: ex. lat: sutus=cusut, ai;stoj=invizibil
Sufixul to- se ataseaza direct la radical
Participiul perfect pasiv:
n latina, atasat unor teme nominale, sufixul to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva:
barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc.
Ataat unor teme verbale formeaz adjective (cu flexiune o/e, a, de tipul bonus, a, um) care
exprima dobndirea de ctre referentul substantivului a unei caliti derivate din aciunea verbal
sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit
Unele participii perfecte pasive se substantivizeaz: legatus= trimis, tectum= acoperi
Participiul perfect pasiv se pstreaz in limbile romanice, att prin formele care le continua pe
cele latine, ct i ca sistem de producere a altora noi:
Participii in t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto
participii in s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis
Limbile romanice continu i sistemul latin de mbinare a participiului latin perfect cu esse i
habere alctuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mncat, tu as mange, ho mangiato.
1
4

Diateza pasiv
I Introducere
Timpurile si modurile diatezei pasive sunt:
1. simple: timpurile derivate din tema prezentului, sufixele sunt aceleai ca si la desinena
activa, ceea ce le difereniaz sunt desinenele care sunt cele ale desinenei pasive
2. compuse: timpurile derivate din tema perfectului au forme compuse din: participiul perfect al
verbului de conjugat + timpurile verbului sum, esse, fui (a fi)
3. desinenele verbale pentru diateza pasiva sunt:
numrul

persoana

Diateza pasiva
(timpurile
din prezent)

Imperativ

singular

I
II
III

-or/-r
-re/ris
-tur

prezent
-re
-tor
-tor

plural

I
II
III

-mur
-mini
-ntur

-mini
-

viitor

-ntor

II. Modul de formare al timpurilor si modurilor:


1. Indicativul
a. timpuri derivate din tema prezentului:
Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur. (Trad.sunt
iubit)
Indicativ imperfect: tema prez + sufix: ba + desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur.(Trad.
eram iubit)
Indicativ viitor: tema prez - conj I, II +sufix: - b+i(-u-)+desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini,
-ntur
(Trad. voi fi iubit)
- conj III, IV+sufix: -a-, -e- + desin: -r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, ntur
b. timpuri derivate din tema perfectului:
1
5

Indicativul perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la prezent: sum, es,
est, sumus, estis, sunt. (Traducere: am fost iubit)
Mai mult ca perfectul: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la imperfect:
eram, eras, erat, eramus, eratis, erant. (Traducere: fusesem iubit)
Viitor anterior: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la viitor: ero, eris, erit,
erimus, eritis, erunt. (Traducere: voi fi iubit)
2. Conjunctivul
a. timpuri derivate din tema prezentului:
Conjunctiv prez: tema prez - conj I +sufix: e + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur
(Trad. sa fiu iubit)
- conj I-IV +sufix: a + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur
Conjunctiv imperf:tema prez + sufix re- + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur
(Trad. as fi iubit)
b. timpuri derivate din tema perfectului:
Conjuctiv perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv prezent:
sim, sis, sit, simus, sitis, sint
(Trad sa fi fost iubit)
Conjuctiv mmcperf: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv
imperfect: essem, esses, esset, essemus, esseti, essent
(Trad as fi fost iubit)
3. Imperativul:
a. timpuri derivate din tema prezentului:
Imperativul prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinene: -re -pers II sg (traducere: fii iubit)
-mini -pers. II pl (traducere: fiti
iubii)
Imperativul viitor: tema prezentului+sufix 0 + desinene: -tor -pers II sg (traducere: sa fii iubit)
-tor-pers III sg (traducere: sa
fie iubit)
-ntor -pers III pl (traducere: sa
fie iubii)
b. timpuri derivate din tema perfectului:
nu exista la diateza pasiv

Formele nominale
4. Infinitivul
a. timpuri derivate din tema prezentului:
Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-ri/-i+desinena 0; (traducere: a fi iubi, ca sunt iubit)
Infinitivul viitor: supin + infinitivul prezent pasiv al verbului ire: iri. (traducere: ca voi fi iubit)
b. timpuri derivate din tema perfectului:
Infinitiv perfect: forma de acuzativ al participiului perfect pasiv + infinitivul prezent al
verbului esse (traducere: a fi fost iubit, ca am fost iubit)
5. Participiul
1
6

a. timpuri derivate din tema prezentului:


nu exista la diateza pasiva
b. timpuri derivate din tema perfectului:
Participiul perfect pasiv: este un adjectiv verbal in to, este alcatuit din radical + sufixul to
(Traducere: care a fost iubit)
Sufixul to este de data indo-europeana. In limba latina, atasat unor teme nominale, sufixul
to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc.
Ataat unor teme verbale formeaz adjective (cu trei terminaii, cu flexiune o/e pt masculin i
neutru si a pentru feminin, de tipul bonus, a, um) care exprim dobndirea de ctre referentul
substantivului a unei caliti derivate din aciunea verbal sau participarea lui la aceasta:
amatum= iubit
Unele participii perfecte pasive se substantivizeaz: legatus= trimis, tectum= acoperi
Participiul perfect pasiv se pstreaz in limbile romanice, att prin formele care le continua pe
cele latine, ct i ca sistem de producere a altora noi:
Participii in t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto
participii in s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis
Limbile romanice continu i sistemul latin de mbinare al participiului latin perfect cu esse i
habere alctuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mncat, tu as mange, ho mangiato.
6. Gerundivul: tema prezentului+sufix -nd+desinenele: -us, -a, -um (traducere: care trebuie
iubit, -a, care se cuvine iubit)
Este un adjectiv verbal cu flexiune complet, care se declina ca adjectivele de prima
clasa: ex.bonus, -a, -um. Exprima obligaia, necesitatea, convenienta: amandus, -a, -um. Devine
cu timpul participiul viitor.
Observatii asupra diatezei pasive:
1. diateza pasiva poate exprima sensul pasiv propriu zis (subiectul sufer aciunea):
ex.: mitteris= tu eti trimis
2. diateza pasiv poate exprima sensul reflexiv: liberamur= ne eliberm
3. diateza pasiv poate exprima sensul impersonal: dicitur= se zice
Verbele deponente:
Exista in limba latina unele verbe care, dei se conjug numai la diateza pasiv, au doar sens
activ. Ele se conjug la toate modurile i timpurile conjugrii pasive, n afar de infinitivul viitor
pasiv, care lipsete. Aceste verbe au totui i unele timpuri de la conjugarea activ:
1. infinitivul viitor
2. gerunziul
3. participiul prezent si viitor
4. supinul.
Verbele semideponente:
Exist ase verbe semideponente. La timpurile derivate din tema prezentului se conjug la diateza
activ, iar la cele derivate din tema perfectului se conjug la diateza pasiv (sunt deci doar pe
jumtate deponente). Aceste verbe sunt:
1. Audeo, audere, ausus sum= a ndrzni
2. Gaudeo, gaudere, gavisus sum= a se bucura
1
7

3.
4.
5.
6.

Soleo, solere, solitus sum= a obinui


Fido, fidere, fisus sum= a se increde
Confido, confidere, confisus sum= a avea incredre
Diffido, diffidere, diffisus sum= a nu se increde

Ultimele dou verbe sunt compuii lui fido, fidere, fisus sum. Verbele deponente i
semideponente nu au lsat urme n limbile romanice pentru c au fost nlocuite cu verbele active
corespunztoare.
Verbele neregulate
Verbele neregulate sunt verbe ale cror moduri i timpuri se formeaz de la rdcini
diferite. Verbele neregulate sunt:
1. sum , esse, fui= a fi
refero, referre, retuli, relatum= a duce napoi, a
compusii lui sum, esse, fui:
raporta, a aduce la cunotina
absum, abesse, afui= a fi departe, a lipsi
suffero, sufferre, sustuli, sublatum= a pune sub,
adsum, adesse, adfui= a fi de fata
a suferi
desum, deesse, defui= a lipsi
transfero, transferre, transtuli, translatum= a
obsum, obesse, obfui= a se opune, a vatama
transporta, a purta peste
praesum, praeesse, praefui= a fi in frunte
4. eo, ire, ivi (ii), itum = a merge
possum, posse, potui= a putea
compusii lui eo, ire, ivi (ii), itum:
prosum, prodesse, profui= a fi de folos
abeo, abire, abivi (ii), abitum = a pleca
adeo, adire, adivi (ii), aditum = a merge la, a
2. volo, velle, volui= a vrea
vizita
compusii lui volo, velle, volui:
circumeo, circumire, circumitum= a ocoli, a
nolo, nolle, nolui= a nu vrea
merge in jur
malo, malle, malui= a prefera
exeo, exire, exivi (ii), exitum = a iei
3. fero, ferre, tuli, latum= a purta, a suporta
ineo, inire, inivi (ii), initum = a intra
compusii lui fero, ferre, tuli, latum:
pereo, perire, perivi (ii), peritum = a pieri
affero, afferre,attuli, allatum= a aduce
praetereo, praeterire, praeterivi, praeteritum= a
aufero, auferre, abstuli, ablatum= a lua, a ridica trece peste, a trece pe lng
confero, conferre, contuli, collatum= a aduna
prodeo, prodire, prodivi, proditum= a inainta
defero, deferre, detuli, delatum= a duce, a redeo, redire, redivi (ii), reditum = a se napoia
denuna
transeo, transire, transivi (ii), transitum = a trece
difero, diferre, distuli, dilatum= a amna, a se dincolo, a traversa
deosebi, a despri
quaeo, quire, quivi, quitum= a putea
effero, efferre, extuli, illatum= a scoate
nequeo, nequire, nequivi, nequitum= a nu putea
infero, inferre, intuli, illatum= a duce
veneo, venire, venivi(veni), ventum (format din
offero, offerre, obtuli, oblatum= a oferi, a pune venum-eo)= a fi vandut,
in fa
ambio, ambire, ambivi, ambitum= a merge in
praefero, praeferre, praetuli, praelatum= a duce jur- se conjuga regulat
nainte, a duce nainte, a prefera
5. edo, edere, edi, esum= a mnca
6. fio, fieri, factus sum= a deveni

1
8

Conjugarea lor:
1. sum , esse, fui= a fi
Verbul esse este cel mai neregulat din limba latina.

Prezent
T
E
M
A
P Imperfect
R
E
Z
E
N
T
U
L Viitorul
U
I

Perfectul
T
E
M
A
P
E Mai mult
R ca
F perfectul
E
C

Indicativ
sum =sunt
es
est
sumus
estis
sunt
eram
eram
eras
erat
eramus
eratis
erant

Conjunctiv
sim=s fiu
sis
sit
simus
sitis
sint
essem
(forem)
a fi
esses (fores)
esset (foret)
essemus
essetis
essent (forent)

ero

Imperativ
es fii!
este fii!

esto
sa fii!
esto
sa fie!
estote
sa fiti!
sunto
sa fie!

voi fi
eris
erit
erimus
eritis
erunt

fui am fost
fuisti
fuit
fuimus
fuistis
fuerunt

fuerim sa fi fost
fueris
fuerit
fuerimus
fueritis
fuerint

fueram fusesem
fueras
fuerat
fueramus
fueratis
fuerant

fuissem as fi fost
fuisses
fuisset
fuissemus
fuissetis
fuissent

Infinitiv
esse
a fi

fore }
futurum}
futuram}
futurum}
futuros }
futuras}
futura }
esse
ca va fi
ca vor fi

Participiu

futurus care va fi
futura
futurum

fuisse a fi
fost
ca a fost
ca au fost

1
9

T Viitor
U anterior
L
U
I

T
E
M
A
P
R
E
Z
E
N
T
U
L
U
I

fuero voi fi fost


fueris
fuerit
fuerimus
fueritis
fuerint
Indicativ
Prezent fer o
fer s
fer t
fer i mus
fer tis
fer u nt
(duc)
Imperfect fer e ba m
fer e ba s
fer e ba t
fer e ba mus
fer e ba tis
fer e ba nt
(duceam)
Viitorul
fer a m
fer e s
fer e t
fer e mus
fer e tis
fer e nt
(voi duce)

Conjunctiv
fer a m
fer a s
fer a t
fer a mus
fer a tis
fer a nt
(sa duc)
fer re m
fer re s
fer re t
fer re mus
fer re tis
fer re nt
(a duce)

Perfectul

tul erim
sa fi iubit
tul eris
tul erit
tul erimus
tul eritis
tul erint
tul issem
tul isses
tul isset
tul issemus
tul issetis
tul issent
( as fi iubit)

T
E
M
A
P
E
R
F
E
C
T

Mai mult
ca
perfectul

tul i
tul isti
tul it
tul imus
tul istis
tul erunt
(am dus)
tul eram
tul eras
tul erat
tul eramus
tul eratis
tul erant
(dusesem)

Imperativ
fer
du!
ferte
ducei!

Infinitiv
ferre
a duce

Participiu
ferens
ferentis
care duce,
ducand

ferto
sa duci!
ferto
sa duca!
fertote
sa ducei!
ferunto
sa duc!

laturum, am,
um esse
ca va duce
laturos, as, a
esse
ca vor duce

laturus
latura
laturum
care va
duce

tul isse

Supin
latum
latu
pentru a
duce
de dus

a fi dus
ca a dus

2
0

U
L
U
I

Viitor
anterior

tul ero
tul eris
tul erit
tul erimus
tul eritis
tul erint
(voi fi dus)
(voi fi dus

II. tabele gramaticale


TABELE GRAMATICALE

Substantivul
Caz
N.
Ac.
G.
D.
Abl.

Declinarea I
Singular
Plural
aqua
aquam
aquae
aquae
aqua

aquae
aquas
aquarum
aquis
aquis

Declinarea II
Masculin
Neutru
Singular
Plural
Singular
Plural
dominus
domini
scutum
scuta
dominum
dominos
scutum
scuta
domini
dominorum
scuti
scutorum
domino
dominis
scuto
scutis
domino
dominis
scuto
scutis

Declinarea III
Caz

Imparisilabica

Parisilabica

Masculin
Neutru
Feminin
Neutru
Singular
Plural
Singular
Plural
Singular Plural Singular Plural
N.
consul
consules
nomen
nomina
avis
aves
mare
maria
Ac. consulem consules
nomen
nomina
avem
aves
mare
maria
G.
consulis consulum nominis nominum
avis
avium
maris
marium
D.
consuli consulibus nomini nominibus
avi
avibus
mari
maribus
Abl. consule consulibus nomine nominibus
ave
avibus
mari
maribus
Caz
N
Ac.
G.
D.
Abl.

Declinarea a IV
Masculin
Singular
Plural
sensus
sensus
sensum
sensus
sensus
sensuum
sensui
sensibus
sensu
sensibus

Neutru
Singular
Plural
genu
genua
genu
genua
genus
genuum
genu(i)
genibus
genu
genibus

Declinarea V
Singular
dies
diem
dies
diei
die

Plural
dies
dies
dierum
diebus
diebus

2
1

Verbul
Conjugarea I
T
E
M
A
P
R
E
Z
E
N
T
U
L
U
I

T
E
M
A

Diateza activ

Indicativ
Prezent am o
iubesc
ama s
ama t
ama mus
ama tis
ama nt
Imperfect ama ba m
iubeam
ama ba s
ama ba t
ama ba mus
ama ba tis
ama ba nt
Viitorul
ama b o
voi iubi
ama b i s
ama b i t
ama b i mus
ama b i tis
ama b unt

Conjunctiv
am e m
s iubesc
am e s
am e t
am e mus
am e tis
am e nt
ama re m
a iubi
ama re s
ama re t
ama re mus
ama re tis
ama re nt

Perfectul

amav erim
sa fi iubit
amav eris
amav erit
amav erimus
amav eritis
amav erint

amav i
am iubit
amav isti
amav it
amav imus
amav istis
amav erunt

Imperativ
ama
iubete!
amate
iubii!

Infinitiv
amare
a iubi

Participiu
amans
amantis
care
iubeste,
iubind

amato
sa iubesti!
amato
sa iubeti!
amatote
sa iubii!
amanto
sa iubeasc!

amaturum, am,
um esse
ca va iubi
amaturos, as, a
esse
ca vor iubi

amaturus
amatura
amaturum
care va
iubi

amavisse

Supin
amatum
amatu
pentru a
iubi
de iubit

a fi iubit
ca a iubit

2
2

P
E
R
F
E
C
T
U
L
U
I

Mai mult
ca
perfectul

Viitor
anterior

amav eram
iubisem
amav eras
amav erat
amav eramus
amav eratis
amav erant
amav ero
voi fi iubit
amav eris
amav erit
amav erimus
amav eritis
amav erint

amav issem
as fi iubit
amav isses
amav isset
amav issemus
amav issetis
amav issent

Gerunziu
G. amandi = de a iubi
D. amando = spre a iubi
Ac. (ad) amandum = pentru a iubi
Abl. amando = iubind

Conjugarea I
Prezent
T
E
M
A
P Imperfect
R
E
Z
E
N
T
U Viitorul
L
U
I

Perfectul
T
E
M
A
P

Indicativ
am or =sunt iubit
ama ris
ama tur
ama mur
ama mini
ama ntur
ama ba r
eram iubit
ama ba ris
ama ba tur
ama ba mur
ama ba mini
ama ba ntur
ama b or
voi fi iubit
ama b e ris
ama b i tur
ama b i mur
ama b i mini
ama b untur
amatus, -a , um
sum
es
est
amati, -ae , -a
sumus
estis
sunt

Diateza pasiv
Conjunctiv
am e r=s fiu iubit
am e ris
am e tur
am e mur
am e mini
am e ntur
ama re r
a fi iubit
ama re ris
ama re tur
ama re mur
ama re mini
ama re ntur

amatus, -a , um
sim
sis
sit
amati, -ae, a
simus
sitis
sint

Imperativ
amare
fii iubit!
ama mini
fii iubii!

Infinitiv
amari
a fi iubit

Participiu

amator
sa fii iubit!
amator
sa fie iubit!
amantor
sa fie iubii!

amatum iri
c va fi
iubit

Adjectiv
verbal
amandus, a ,
um
care va fi
iubit, care
trebuie iubit
amatus
amata
amatum
iubit, iubit

amatum, -am,
um esse
c a fost iubit
amatos, -as, a
esse
c au fost
iubii

2
3

E
R
F
E
C
T
U
L
U
I

Mai mult
ca
perfectul

Viitor
anterior

amatus, -a , um
eram
eras
erat
amati, ae, a
eramus
eratis
erant
amatus, -a , um
ero
eris
erit
amati, ae, a
erimus
eritis
erunt

amatus, -a , um
essem
esses
esset
amati, ae, a
essemus
essetis
essent

Conjugarea a II-a
Indicativ
Prezent move o
mic
T
move s
E
move t
M
move mus
A
move tis
move nt
P
Imperfect
move ba m
R
micam
E
move ba s
Z
move ba t
E
move ba mus
N
move ba tis
T
move ba nt
U
Viitorul
move b o
L
voi mica
U
move
bis
I
move b i t
move b i mus
move b i tis
move b unt

Diateza activ
Conjunctiv
move a m
s mic
move a s
move a t
move a mus
move a tis
move a nt
move re m
a mica
move re s
move re t
move re mus
move re tis
move re nt

Imperativ
move
mic!
move te
micai!

Infinitiv
move re
a mica

Participiu
move ns
move ntis
care
mic,
micnd

moveto
sa miti!
moveto
sa miti!
movetote
sa miti!
movento
sa mite!

moturum, am,
um esse
c va mica
moturos, as, a
esse
c vor mica

moturus
motura
moturum
care va
mica

2
4

Perfectul
T
E
M
A
P
E
R
F
E
C
T
U
L
U
I

Mai mult
ca
perfectul

Viitor
anterior

mov i
am micat
mov isti
mov it
mov imus
mov istis
mov erunt
mov eram
micasem
mov eras
mov erat
mov eramus
mov eratis
mov erant
mov ero
voi fi micat
mov eris
mov erit
mov erimus
mov eritis
mov erint

mov erim
s fi micat
mov eris
mov erit
mov erimus
mov eritis
mov erint
mov issem
a fi micat
mov isses
mov isset
mov issemus
mov issetis
mov issent

movisse
a fi micat
c a micat

Gerunziu
G. movendi = de a mica
D. movendo = spre a mica
Ac. (ad) movendum = pentru a mica
Abl. movendo = micnd

Conjugarea a II-a
T
E
M
A

Prezent

P Imperfect
R
E
Z
E
N
T Viitorul
U
L
U
I

Indicativ
move or = sunt micat
move ris
move tur
move mur
move mini
move ntur
move bar= eram micat
move ba ris
move ba tur
move ba mur
move ba mini
move ba ntur
move b or
voi fi micat
move b e ris
move b i tur
move b i mur
move b i mini
move b untur

Supin
motum
motu
pentru a
mica
de micat

Diateza pasiv
Conjunctiv
move ar = s fiu micat
move a ris
move a tur
move a mur
move a mini
move a ntur
move re r =a fi micat
move re ris
move re tur
move re mur
move re mini
move re ntur

Imperativ
move re
fii
micat!
move mini
fii
micai!

Infinitiv
move ri
a fi
micat

Participiu

movetor
sa fii micat!
movetor
sa fie micat!
moventor
sa fie micai!

motum iri
adjectiv
c va fi micat verbal
movendus, a
um
care va fi
micat

2
5

Perfectul
T
E
M
A
P
E
R
F
E
C
T
U
L
U
I

Mai mult
ca
perfectul

Viitor
anterior

motus, a, um
sum
es
est
moti, ae, a
sumus
estis
sunt
motus, a, um
eram
eras
erat
moti, ae, a
eramus
eratis
erant
motus, a, um
ero
eris
erit
moti, ae, a
erimus
eritis
erunt

motus, a, um
erim
eris
erit
moti, ae, a
erimus
eritis
erint
motus, a, um
essem
esses
esset
moti, ae, a
essemus
essetis
essent

motum, am,
um esse
motos, as, a
esse
a fi micat
c a micat

Conjugarea a III-a consonantic


Prezent
T
E
M
A
P Imperfect
R
E
Z
E
N

Indicativ
vinc o = nving
vinc i s
vinc i t
vinc i mus
vinc i tis
vinc unt
vinc eba m
nvingeam
vinc eba s
vinc eba t
vinc eba mus
vinc eba tis
vinc eba nt

Conjunctiv
vinc a m=s nving
vinc a s
vinc a t
vinc a mus
vinc a tis
vinc a nt
vince re m
a nvinge
vince re s
vince re t
vince re mus
vince re tis
vince re nt

motus
mota
motum
micat
micat

Diateza activ
Imperativ
vinc e
nvinge!
vinc i te
nvingei!

Infinitiv
vinc e re
a nvinge

Participiu
vinc e ns
vinc e ntis
care
nvinge,
nvingnd

2
6

T Viitorul
U
L
U
I

Perfectul
T
E
M
A
P
E
R
F
E
C
T
U
L
U
I

Mai mult
ca
perfectul

Viitor
anterior

vinc a m
voi nvinge
vinc e s
vinc e t
vinc e mus
vinc e tis
vinc e nt
vic i
am nvins
vic isti
vic it
vic imus
vic istis
vic erunt
vic eram
nvinsesem
vic eras
vic erat
vic eramus
vic eratis
vic erant
vic ero
voi fi nvins
vic eris
vic erit
vic erimus
vic eritis
vic erint

vincito
s nvingi!
vincito
s nving!
vincitote
s nvingei!
vincinto
s nving!
vic erim
s fi nvins
vic eris
vic erit
vic erimus
vic eritis
vic erint
vic issem
a fi nvins
vic isses
vic isset
vic issemus
vic issetis
vic issent

a fi nvins
c a nvins

Prezent
T
E
M
A
P Imperfect
R
E
Z
E
N

victurus
victura
victurum
care va
nvinge

Supin
victum
victu
pentru a
nvinge
de nvins

Gerunziu
G. vincendi = de a nvinge
D. vincendo = spre a nvinge
Ac. (ad) vincendum = pentru a nvinge
Abl. vincendo = nvingnd

Conjugarea a III-a consonantic


Indicativ
vinc or = sunt nvins
vinc e ris
vinc i tur
vinc i mur
vinc i mini
vinc untur
vinc eba r
eram nvins
vinc eba ris
vinc eba tur
vinc eba mur
vinc eba mini
vinc eba ntur

victurum, am,
um esse
c va
nvinge
victuros, as, a
esse
c vor
nvinge
vicisse

Conjunctiv
vinc ar=s fiu nvins
vinc a ris
vinc a tur
vinc a mur
vinc a mini
vinc a ntur
vince re r
a fi nvins
vince re ris
vince re tur
vince re mur
vince re mini
vince re ntur

Diateza pasiv
Imperativ
vinc ere
fii nvins!
vinc i mini!
fii
nvini!

Infinitiv
vinc i
a fi nvins

Participiu
vinc e ns
vinc e ntis
care
nvinge,
nvingnd

2
7

T Viitorul
U
L
U
I
Perfectul
T
E
M
A
P
E
R
F
E
C
T
U
L
U
I

Mai mult
ca
perfectul

Viitor
anterior

vinc a r
voi fi nvins
vinc e ris
vinc e tur
vinc e mur
vinc e mini
vinc e ntur
victus, a, um
sum
es
est
victi, ae, a
sumus
estis
sunt
victus, a, um
eram
eras
erat
victi, ae, a
eramus
eratis
erant
victus, a, um
ero
eris
erit
victi, ae, a
erimus
eritis
erunt

vincitor !
s fii nvins!
vincitor!
s fie nvins!
vincuntor!
s fie nvini!
victus, a, um
sim
sis
sit
victi, ae, a
simus
sitis
sint
victus, a, um
essem
esses
esset
victi, ae, a
essemus
essetis
essent

Conjugarea a III-a vocalic


T
E
M
A
P
R
E
Z
E
N

Indicativ
Prezent capi o = iau
capi s
capi t
capi mus
capi tis
capi unt
Imperfect capi eba m
luam
capi eba s
capi eba t
capi eba mus
capi eba tis
capi eba nt

Conjunctiv
capi a m = s iau
capi a s
capi a t
capi a mus
capi a tis
capi a nt
cape re m
a lua
cape re s
cape re t
cape re mus
cape re tis
cape re nt

victurum iri
c va fi
nvins

adjectiv
verbal
vincendus, a,
um
care va fi
nvins

victum, am,
um esse
c fost
nvins
victos, as, e
esse
c au fost
nvini

victus
victa
victum
nvins,
nvins

Diateza activ
Imperativ
cap e
ia!
cap i te
luai!

Infinitiv
cap e re
a lua

Participiu
capi e ns
capi e ntis
care ia,
lund

2
8

T
U
L
U
I

Viitorul

capi a m
voi lua
capi e s
capi e t
capi e mus
capi e tis
capi e nt

Perfectul

cep i

T
E
M
A
P
E
R
F
E
C
T
U
L
U
I

Mai mult
ca
perfectul

Viitor
anterior

am luat
cep isti
cep it
cep imus
cep istis
cep erunt
cep eram
luasem
cep eras
cep erat
cep eramus
cep eratis
cep erant
cep ero
voi fi luat
cep eris
cep erit
cep erimus
cep eritis
cep erint

capito
s iei!
capito
s ia!
capitote
s luai!
capiunto
s ia!
cep erim
s fi luat
cep eris
cep erit
cep erimus
cep eritis
cep erint
cep issem
a fi luat
cep isses
cep isset
cep issemus
cep issetis
cep issent

T
E
M
A
P
R
E
Z
E
N

capturus
captura
capturum
care va
lua

cepisse

Supin
captum
captu
pentru a lua
de luat

a fi luat
c a luat

Gerunziu
G. capiendi = de a lua
D. capiendo = spre a lua
Ac. (ad) capiendum = pentru a lua
Abl. capiendo = lund

Conjugarea a III-a vocalic


Indicativ
Prezent capi or = sunt luat
capi ris
capi tur
capi mur
capi mini
capi untur
Imperfect capi ebar
eram luat
capi eba ris
capi eba tur
capi eba mur
capi eba mini
capi eba ntur

capturum, am,
um esse
c va lua
capturos, as, a
esse
c vor lua

Diateza pasiv

Conjunctiv
Imperativ
capi ar = s fiu luat cap ere
capi a ris
fii luat!
capi a tur
cap i mini
capi a mur
fii luai!
capi a mini
capi a ntur
cape re r
a fi luat
cape re ris
cape re tur
cape re mur
cape re mini
cape re ntur

Infinitiv
cap i
a fi luat

Participiu

2
9

T
U
L
U
I

Viitorul

Perfectul
T
E
M
A
P
E
R
F
E
C
T
U
L
U
I

Mai mult
ca
perfectul

Viitor
anterior

capi ar
voi fi luat
capi e ris
capi e tur
capi e mur
capi e mini
capi e ntur
captus, a um
sum
es
est
capti, ae, a
sumus
estis
sunt
captus, a um
eram
eras
erat
capti, ae, a
eramus
eratis
erant
captus, a um
ero
eris
erit
capti, ae, a
erimus
eritis
erunt

capitor
s fii luat!
capitor
s fie luat!
capiuntor
s fie luai!
captus, a um
sim
sis
sit
capti, ae, a
simus
sitis
sint
captus, a um
essem
esses
esset
capti, ae, a
essemus
essetis
essent

Conjugarea a IV-a
Prezent
T
E
M
A

Indicativ
audi o =aud
audi s
audi t
audi mus
audi tis
audi unt

capturum iri
c va fi luat

adjectiv
verbal
capiendus, a
,um
care va fi
luat

captum, am, um
esse
c a fost luat
captos, as, a
esse
c au fost luai

captus,
capta
captum
luat, luat

Diateza activ
Conjunctiv
audi a m = s aud
audi a s
audi a t
audi a mus
audi a tis
audi a nt

Imperativ
audi
auzi!
audi te
auzii!

Infinitiv
audi re
a auzi

Participiu
audi e ns
audi e ntis
care
aude,
auzind

3
0

Imperfect
P
R
E
Z
E
N
T Viitorul
U
L
U
I

Perfectul
T
E
M
A
P
E
R
F
E
C
T
U
L
U
I

Mai mult
ca
perfectul

Viitor
anterior

audi eba m
auzeam
audi eba s
audi eba t
audi eba mus
audi eba tis
audi eba nt
audi a m
voi auzi
audi e s
audi e t
audi e mus
audi e tis
audi e nt

audi re m
a auzi
audi re s
audi re t
audi re mus
audi re tis
audi re nt

audiv i
am auzit
audiv isti
audiv it
audiv imus
audiv istis
audiv erunt
audiv eram
auzisem
audiv eras
audiv erat
audiv eramus
audiv eratis
audiv erant
audiv ero
voi fi auzit
audiv eris
audiv erit
audiv erimus
audiv eritis
audiv erint

audiv erim
s fi auzit
audiv eris
audiv erit
audiv erimus
audiv eritis
audiv erint
audiv issem
a fi auzit
audiv isses
audiv isset
audiv issemus
audiv issetis
audiv issent

audito
s aud!
audito
s aud!
auditote
s auzii!
audiunto
s aud!

T
E
M
A

Indicativ
audi or =sunt auzit
audi ris
audi tur
audi mur
audi mini
audi untur

auditurus
auditura
auditurum
care va
auzi

audivisse

Supin
auditum
auditu
pentru a
auzi
de auzit

a fi auzit
c a auzit

Gerunziu
G. audiendi = de a auzi
D. audiendo = spre a auzi
Ac. (ad) audiendum = pentru a auzi
Abl. audiendo = auzind

Conjugarea a IV-a
Prezent

auditurum, am,
um esse
c va auzi
audituros, as, a
esse
c vor auzi

Diateza pasiv
Conjunctiv
audi a r = s fiu auzit
audi a ris
audi a tur
audi a mur
audi a mini
audi a ntur

Imperativ
audire!
fii auzit!
audi mini!
fii auzii!

Infinitiv
audi ri
a fi
auzit

Participiu

3
1

P Imperfect
R
E
Z
E
N
T Viitorul
U
L
U
I
Perfectul
T
E
M
A
P
E
R
F
E
C
T
U
L
U
I

Mai mult
ca
perfectul

Viitor
anterior

audi eba r=eram auzit


audi eba ris
audi eba tur
audi eba mur
audi eba mini
audi eba ntur
audi a r =voi fi auzit
audi e ris
audi e tur
audi e mur
audi e mini
audi e ntur
auditus, a, um
sum
es
est
auditi, ae, a
sumus
estis
sunt
auditus, a, um
eram
eras
erat
auditi, ae, a
eramus
eratis
erant
auditus, a, um
ero
eris
erit
auditi, ae, a
erimus
eritis
erunt

audi re r = a fi auzit
audi re ris
audi re tur
audi re mur
audi re mini
audi re ntur
auditor
s fii auzit!
auditor
s fie auzit!
audiuntor
s fie auzii!
auditus, a, um
sim
sis
sit
auditi, ae, a
simus
sitis
sint
auditus, a, um
essem
esses
esset
auditi, ae, a
essemus
essetis
essent

auditum iri
c va fi
auzit

auditum, am
,um esse
c a fost
auzit
auditos, as,
a esse
c au fost
auzii

adjectiv
verbal
audiendus, a
, um
care va fi
auzit
auditus
audita
auditum
auzit
auzit

III. Aplicaii
La substantiv:
Civis Romanus sum. (sunt cetean roman)
Hic homo civis Romanus est.(acest om este cetean roman)
Civis Rimanus es? (eti cetean roman?)
3
2

Civis Romanus sum. (sunt cetean roman)


Gaius(praenomen) Iulius(nomen) Caesar(cognomen)
Gaii filius (fiul lui Gaius)
Marcus (praenomen) Tullius(nomen) Cicero (cognomen)
Marci filius (fiul lui Marcus)
Tullia Marci filia (Tulia, fiica lui Marcus)
Gaius Iulius Caesar + Aurelia

Gaius Iulius + Cornelia


Caesar
(imperator)

Iulia
Verificai afirmaiile de mai jos pornind de la arborele genealogic de mai sus:
1. Gaius Iulius Caesar, Gaii filius fuit imperator(G.I.C., fiul lui Gaius a fost mprat).
2. Gaius Iulius Caesar, imperator fuit Gaii filius (G.I.C. a fost fiul mpratului Gaius).
3. Aurelia Gaii Iulii Caesaris mater est (Aurelia est mama lui Gaius Iulius Caesar).
4. Aurelia imperatoris mater fuit (Aurelia a fost mama mpratului).
5. Iulia Aureliae mater fuit (Iulia a fost mama Aureliei).
6. Gaius Iulius Caesar Gaii et Aureliae filius fuit (G.I.C a fost fiul lui Gaius si Aureliei)
7. Iulia Corneliae et Gaii filia fuit (Iulia a fost fiica Corneliei si a lui Gaius).
8. Cornelia Aureliae soror fuit (Cornelia a fost sora Aureliei).
9. Cornelia est Caesaris uxor et Iuliae mater (Cornelia est soia lui Caesar si mama Iuliei)
Caesaris uxor Iulia est (Iulia este soia lui Caesar).
La adjectiv:
Traducei:
Scipio Nasica censor factus gravem se ac severum praebuit.
Cum equitum censum ageret, equitem quendam vidit obesum et pinguem, equum vero eius macru
met strigosum.
cur, inquit censor, es tu quam equus pinguior?
- quoniam, respondit eques, ego me ipse curo, equum vero sevus.
Graviter damnatus est ille eques.(Aulus Gellius, Noctes Attiquae, IV, 20, 11)
La verb:
A. Traducei:
1. Laudo, laudamus facta Alexandri Magni = laud, laudam faptele lui A.c.M.
2. Cicero proconsulem Verrem accusavit =C l-a acuzat pe proconsulul V
3. Pulchri versus aures Atheniensium delectabant=versuri frumoase desfatau urechile
atenienilor (pulcher(3), versus(4), auris,is, atheniensis(2)
3
3

4. Litterae adulescentiam ornabunt, senectutem delectabunt=literatura va infrumuseta


tineretea, va desfata batrinetea (littera(I), la pl=literatura, scrisoare, adulescentia(I),
orno(I), senectus, utis, delecto(I)
5. Graeci partem praedae deis dabant=grecii dadeau zeilor o parte din prada
(graecus(II), pars, partis, praeda(I), deus(II)
6. Pueri, dicebat suis filiis pigris pater muribundus, fodite campum et magnus
thesaurus erit vestri laboris praemiun; is continet divitias quae vestra desideria
satiabunt. Iuvenes oboedientes campus foderunt avidi thesaurum quaerentes. Hunc
non reperuerunt, sed mox creverunt plantas fructusque qui opulentas segetes
promittebant. Iste thesaurus est quem pater noster pollicitus est, dixit unus ex iis.
=copii, zicea un tata muribund fiilor sai lenesi, sapati cimpul si o mare comoara va fi
recompensa muncii voastre; el contine bogatii care vor satisface dorintele voastre.
Copiii ascultatori, au sapat cimpul cautind lacomi comoara. Pe aceasta ei n-au
descoperit-o, dar curind au crescut plantele si fructele care promiteau o recolta bogata.
Aceasta este comoara pe care tatal nostru ne-a promis-o, a zis unul dintre ei.
Puer(II), piger(III), muribundus(II), fodio(III), campus(II), thesaurus(II),
praemium(II), is(acesta), contineo(II), divitiae, arum=bogatii, satio(I), desiderium(II),
iuvenis, is, oboediens, ntis, quaero(III), hunc(pe ac), reperio, ire, ui, mox=curind,
cresco, ere, evi, planta(I), fructus(IV), seges, etis(recolta), promitto(III), opulentus(III),
polliceor, eri, citus sum(a promite)
B. completai tabelele:
Esse
dicere
ducere
Castigare
Ponere
Dare
Habere
Mittere
Videre
Venire

1.ducere
2.amare
3. audire
4. respondere
5. clamare
6. sentire
7. acciperre
8. ferre

Sum
Dico
Duco
Castigo
pono
Do

fui
dixi
duxi

fuerunt

erat
ducebat

castigaverunt
posuerunt
dederunt
habui
misi
vidi

ponebant
dabat
habebant
videbat
veniebat

venerunt

ducit

erant
dicebant

ducunt
amant

duxit

duxerunt
amaverunt

audit
sentiunt
accipit
fert

ferunt

clamavit
sensit
accepit

responderunt
clamaverunt
tulerunt
3
4

9. scire
10.

scit
ponit

scivit
posuit

C. Gasii intrusii si justificati-va raspunsul:


1. posuit-obsedit-dixit-scripsit-considit(e prez, celel. pf, pers.III)
2. curo-curro-do-scio-filio(e abl, celel. vb)
3. misit-sensit-vici-capit-fuit(persI, perf., celel. III)
4. veni-vidi-vici-duci-iussi(e D, subst, celel vb pf)
5. cura-homo-ministro (e N, celel. D-abl sg)
6. ducum-mundum-civem-curam (e G. pl de la dux, is, celel Ac. Sg)
7. miles-equites-hostes (e N sg, celel. Ac pl); eques, itis=calaret/ equus, i=cal
8. victorum-ministrorum-duci (G sg,celel G pl)
9. filii-generi-duci (e D sg, celel G sg.)
10. labores-iniuriae-civi-lupi (e D sg. celel N pl)
D. Transformati dupa model:
1. Bis vincit qui se vincit/pl.vincunt(prez, 3 sg/pl)
2. Bis vicit qui se vicit/pl. Vicerunt (perf. 3sg/pl)
3. Bis vincet qui se vincet/pl.vincent (viit. 3sg/pl)
4. Bis vincebat qui se vincebat/pl.vincebant(imperf.3sg/pl)
1.
(dat)/pl.dant
2. Bis dedit qui celeriter dedit./pl. dederunt
3.
(dabit)/pl.dabunt
5.
(dabat)/pl.dabant
1. Alexander Magnus a matre epistolam accipit/pl accipiunt
2.
accepit/pl. acceperunt
3.
accipiet/accipient
4.
accipiebat/accipiebant

Diateza pasiv
A. Traducei urmatorul text si analizati cuvintele subliniate:
Diagoras Rhodius tres filios habuisse dicitur, unum pugilem, alterum pancratistem, tertium
luctatorem: eos omnes vidit vincere Olympiae eodem die. Cum ibi eum tres adulescentes, coronis
suis in caput patris positis, amplecterentur populusque in eum flores iaceret, ibidem in stadio,
inspectante populo, animam efflavit. (Aullus Gellius, Noctes Atticae, III, 15)
3
5

Vocabular:
B. Transformati propozitiile dupa model si
Aler, altera, alterum= altul, cel de-al doilea
traduceti-le:
Anima, ae= suflet, suflu
Diagoras tres filios habuisse dicitur.
Atticus, a, um = din Atica (provincie a Athenei) Diagoras tres filios habuisse dicebatur
Pugil, pugilis= boxer
Diagoras tres filios habere dicebatur
Pancratistes= pancratis, atlet care lupta si boxeaza
Luctator, luctatoris=luptator
Olympia, ae= Olimpia (oras din Grecia)
1. Capta urbe, domina servos appelllavisse
Idem, eadem, idem=acelasi, aceeasi
dicebatur.
Inspecto, are, avi, atum= a vedea, a se uita la, 2. Adulescens in stadio vicisse dicitur.
a observa, a privi
3. Adulescens in stadio vincere dicebatur.
Ibi= acolo
4. Alexander Magnus potionem bibisse dicebatur.
Stadium, ii = stadium, arena, intrecere
5. Alexander Magnus epistolas matri legisse
Iacio, iacere, ieci, iactum=a arunca, a azvarli
dicebatur.
Amplector, amplecti, plexus sum= a imbratisa, 6. Siccenses gentem esse avidam vini dicebatur.
a cuprinde
7. Milites vinum ab imperatore accepisse dicuntur.
Adulescens, ntis = adolescent
8. Caesar in primam aciem procedure dicebatur.
Ibidem=chiar acolo
9. Tullia cum matre epistolam Marci legere
Efflo, are, avi, atum=a da afara sufland, a varsa,
dicebatur.
Animam efflare= a-si da sufletul
10. Caesar cum centurionibs in prima acie fuisse
dicitur.

IV. Teste gril


Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad., cate 5 puncte varianta corecta):
1 dicebat autem et parabolam ad illos quoniam oportet semper orare et non deficere
Dicebat
Orare
1.prezent
1.infinitiv perfect
2.imperfect
2.conjuctiv imperfect
3
6

3.viitorul

3. infinitiv prezent

Alegeti varianta corecta(5 puncte varianta corecta):


2. dicens iudex quidam erat in quadam civitate qui Deum non timebat et hominem non verebatur
Dicens
Timebat
1.participiu prezent
1. viitor, II, sg
2.gerunziu
2. imperfect II, sg
3.gerundiv
3. imperfect III, sg
Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad., cate 5 puncte varianta corecta):
3. vidua autem quaedam erat in civitate illa et veniebat ad eum dicens vindica me de adversario
meo
Veniebat
Vindica
1.imperfect, pers III, pl
1.infinitiv prezent
2.imperfect, pers III, sg
2.indicativ prezent, pers III sg
3.viitor, pers III, sg
3. imperativ, prezent, pers II sg
Alegeti varianta corecta (5 puncte varianta corecta):
4. autem dixit intra se et si Deum non timeo nec hominem revereor
Dixit
Timeo
1.conj III, prezent, pers III, sg
1. conj II, prezent, pers I sg
2.conj III, perfect, pers III, sg
2. conj III, prezent, pers I sg
3.conj II, perfect, pers II sg
3. conj I, perfect, pers II pl
5. tamen quia molesta est mihi haec vidua vindicabo illam ne in novissimo veniens suggillet me
Vindicabo
Suggillet
1.prezent, pers III sg
1.viitor, pers III sg
2.imperfect, pers I sg
2.conjunctiv, pers III sg
3.viitor, pers I sg
3. prezent, pers II sg
1. cum se formeaza conjunctivul imperfect si cel mai mult ca perfect si cum se traduc (5 puncte pt
fiecare)
2. formati conjunctivul prezent, conj perfect de la amo, are, amavi, amatum si traduceti (5 puncte
pt fiecare )
+10 puncte din oficiu

1. Alegeti varianta corecta:


In principio(la inceput) erat Verbum(Cuvantul) et Verbum erat apud Deum(la Dumnezeu) et Deus
erat Verbum
In principio
a) N sg, b) abl sg, c) D. sg
3
7

Erat
a). ind. Prezent, pers III sg, b) imperfect, pers III sg c) perfect, pers III pl
Deum
a) N sg, b) Ac pl c) Ac sg
In ipso vita(viata) erat et vita erat lux hominum
vita
a) decl I, N sg; b) decl II, N sg; c) decl III, Ac. sg
lux
a) subst. Decl I, Ac sg; b) pronume; c) subst. Decl III, N sg.
hominum
a) decl II, Ac pl; b) decl III, G pl; c) decl II, G. pl
Et lux in tenebris(intuneric) lucet (a straluci) et tenebrae eam non conprehenderunt.
In tenebris
a) decl I, abl pl b) decl III, abl sg; c) decl II, G. sg
lucet
a) imperfect, pers III, sg; b) indicativ prezent, pers III, sg; c) perfect, pers. III pl
2. Declinati subst. Vita, ae la G pl si Ac sg

A. Completai tabelul urmtor: (fiecare linie corecta are 2 pcte: total 20 pcte)
1.filia
filiae
fiica
2.Marcus
Marcus
3.mater
3
8

4.soror
5.
6. amicus
7.
8.
9. lupus
10.

servi
fillii
curae

grija

domini

B. Traduceti (fiecare are 4 pcte): 40pcte

C. Alegei varianta corecta: (fiecare are 2.50 pcte)


=10 pcte
1. Domina sine.. ad praetorem venit.
1. Marcus fratri salutem dicit.
a. servi
2. Homo homini lupus est.
b. sevis
3. Marci uxor Heluiae salutem dicit.
c. servorum
4. Tulliae mater aquam bibit.
2. Servi in urbem ducunt.
5. Bis dat qui dat celeriter.
a. dominorum
6. Bis vincit qui se vincit.
b. dominos
7. Fortes fortuna adiuvat.
c. dominis
8. Canis sine dentibus latrat.
3. Marcus Tullius Cicero cum generum
9. Vasa inania plurimum sonant.
vidit.
10. Frater filium videt et ad urbem
a. filia(nominativ)
ducit.
b. filia(ablativ)
c. filiam
4. Cicero. epistolas scribit.
a. filium
b. filiae
c. fratri

D. Declinati expresiile urmatoare la cazurile indicate si traduceti:


Fiecare are 5 pcte: total 20 pcte
N. sg.
G. sg.
Ac. sg.
ira magna
N. pl.
G. pl.
Abl. pl.
lupi avidi

traducere
manie mare
lupi lacomi

10 pcte oficiciu

1. Completai tabelul urmtor:


miles
militis
filia
Marcus
homo

soldatul
Marcus

3
9

mater
soror
civis
servi
minister
fillii
curae

grija

2. Gasiti formele care lipsesc si traduceti:


amare a iubi
amo eu iubesc
monere a atrage atenia
moneo eu atrag atenia
vincere vinco audire dicere - eu zic
docere a invata (pe cineva)
ponere a pune
clamare a striga
- a scrie
scribo moveo a mica
dare respondere respondeo reddere - a nelege
intelligo
sentire a simi, a percepe
- eu simt, eu percep
esse a fi
mittere - a veni
scire a ti

- eu sunt

amant ei iubesc
- ei nving
audiunt
dicunt
ponunt
clamant
scribunt
movent reddunt ei restituie
intelligunt
tenent - ei sunt
veniunt -

scio -

3. Completai tabelul dup model:


esse a fi
sum
imperare a porunci
docere a invata (pe altul)
invenire a gasi
dicere dico
- a trimite
mitto

est

sunt

mittunt

4. Completai spatiile goale din tabelele urmtoare:


nominativ
leo
lupus

genitiv
leonis
lupi

traducere
leu
lup

acuzativ

4
0

ignis
cura
minister
frater
Tullia
vir
nominativ
urbs
amicus
centurio
Romulus
civis
lapis
mater
gener

ignis
curae
ministri

grija
servitor

servi
hominis

om

viri

barbat

genitiv

traducere
oras

acuzativ
urbem
iniuriam

centurion

centurionem

iniuriae
amici
cetatean
piatra

lapidem

ginere

generum

dativ
urbi
iniuriae

civi

epistolae
matris

5. Alegei varianta corecta:


1. Frater ..videt et ad urbem ducit.
a. filo
b. filii
c. filium
2. Servus vinum .. bibit
a. dominus
b. dominum
c. domino
d. domini
3. Terentia . Aquam dat.
a. Marco
b. Cicero
c. Tulliae
d. Heluia
e. Quinti
4. . Pater et mater amant.
a. filia
b. filiae
c. filiam
5. Gaius Iulius Caesar.. uxorem ducit
a. Cornelia
b. Corneliam
c. Corneliae
6. Iulia Caesaris et Corneliae.. est
4
1

a. filia
b. filiam
c. filiae
7. Marcus Tullius Cicero, consul filius, ..videt.
a. soror
b. sorori
c. sororis
d. sororem
8. Marcus Tullius Cicero. celeriter respondet
a. filiam
b. filii
c. filium
9. Pater matri epistolam .. legit
a. filio
b. filii
c. filium
10. Marcus ad.uxorem celeriter currit.
a. filio
b. patrem
c. fratris
6. Completai tabelele urmtoare si traducei dup modelul oferit de prima linie:
esse
dicere
ducere
castigar
curare
celare
dare
habere
videre
mittere
curere
venire
ponere
obsidere
procedere
detrahere

sum
dico
duco
castigo
curo

ducere
amare
monere
vincere
audire

ducit
amat
monet
vincit
audit

do
habeo

fui
dixi
duxi
castigavi
curavi
celavi
habui
vidi
misi

curro

eu am fost
eu am zis

castigaverunt
curaverunt
eu am ascuns
dederunt
habuerunt
eu am trimis
eu am alergat

pono

cucurrerunt
posuerunt

obsedi
procedo
detraho

fuerunt
dixerunt

detraxi

ducunt
amant

eu am asediat
eu am inaintat
eu am tras jos, am
smuls

duxit
amavit

processerunt

duxerunt
amaverunt

4
2

capere
clamare
respondere
tenere

capit
clamavit
tenuit
posuit

ponit
scribunt
scire
procedere
sentire
accipere
ferre

scit

scripserunt
scivit

procedunt
sentiunt
accipit
fert

clamaverunt
responderunt

processerunt
sentit
accepit

ferunt

tulerunt

7. Alegei varianta corecta:


1. .Caesar vidit.
a. hostis
b. hostes
c. hostium
2. Domina sine.. ad praetorem veniebat.
a. servi
b. sevis
c. servorum
3. Servi in urbem duxerunt.
a. dominorum
b. dominos
c. dominis
4. Cum centuriones aquam dant, .. ira non considit.
a. milites
b. militum
c. milite
5. Marcus Tullius Cicero cum generum videbat.
a. filia(nominativ)
b. filia(ablativ)
c. filiam
6. .. imperatori vinum dederunt.
a. centurioni
b. ministri
c. eques
7. Cicero. epistolas scribit.
a. filium
b. filiae
c. fratri
8. Veste deposita, Alexander Magnus ad . cucurrit.
a. hostium
b. fluvium
c. aquarum
9. .. in muris currentibus, praetor rem esse in angusto dixit.
a. lupis
4
3

b. hostis
c. ducis
d. lapidibus
10. Urbe capta, cives rem esse in angusto sciebant.
a. legatum
b. ducum
c. servos.
8. Declinai expresiile urmtoare la cazurile indicate i traducei:
N. sg.
ira magna
gens avida
civis Romanus

G. sg.

N. pl.
lupi avidi
fures captivi

G. pl.

itinera magna

itinerum magnorum

Ac. sg.

traducere
manie mare

Abl. pl.

traducere
lupi lacomi

gentis avidae

furibus captivis
castris relictis

Alegei varianta corect:


(Luca 15:11-13) Homo quidam habuit duos filios
homo
a) decl I, masc, N. sg; b) decl III, masc. N. sg; c) decl II Ac. Sg
duos
a) pronume b) numeral cardinal c) substantiv d) numeral ordinal
filios
a) decl II, Ac. Pl; b) decl III, G. pl, c) decl I, D. pl
Et dixit adulescentior ex illis patri: pater da mihi portionem substantiae quae me contingit et
divisit( divido = a imparti) illis substantiam(averea)
Dixit
a) imperfect, pers. III, sg; b) perfect, pers. III, sg.; c) prezent, pers III, pl
Adulescentior
a) substantiv, N sg., b) adjectiv, grad comparativ, N. sg; c) adj., grad superlativ, Ac pl
Patri
a) decl. II, D. sg, b) decl III, D. sg., c) decl I, Ac. Pl
Da
a) subst., decl. I, N, sg; b) verb, imperativ, pers. II, sg; c) verb, prezent, pers II, sg
Mihi
4
4

a) pronume personal, D. sg; b) pron. reflexiv, Abl. Sg, c) subst., decl I, Ac. sg
Contigit
a) verb, imperfect, pers III, sg; b) perfect, pers III, sg; c) prezent, pers III pl
Divisit
a) perfect, pers., III, sg; b) prezent, pers. II, sg, c) imperfect, pers I pl
Substantiam
a) subst, decl III, Ac. Pl; b) subst. Decl I, Ac. Sg; c) decl II, masc, D. pl
2. Analizati sintactic cuvintele si sintagmele subliniate din textul de mai jos:
Et non post multos dies (nu dupa multe zile) congregatis (congrego, are= a strange) omnibus
(omnis, is= tot) adulescentior filius peregre profectus est (proficiscor = a pleca) in regionem
longinquam et ibi(acolo) dissipavit(a risipit) substantiam suam(averea sa) vivendo luxuriose
I.Traducei:
Lentulus, Ciceronis gener, homo exiguae staturae fuit. Cicero cum generum suum longo gladio
accinctum vidisset, quis, inquit, generum meum ad gladium alligavit?
Macrobius, Saturnalii, II, 3
Vocabular:
Accingo, ere,
Alligo, are, avi, atum= a
Inquit= zice
Statura, ae= statur,
accinxi, accinctum= lega
Longus, a, um= lung nlime
a narma
Exiguus, a, um= mic,
scund
II. identificai corect opoziiile de mai jos i traducei seriile verbale urmtoare:
Prima serie:
A doua serie: A treia serie:
A patra serie:
1. relinquebat :
1. dabat:
1. viderat: visus
1.capitur: capta est
relinquebatur
dabatur
erat
2. capiebatur:
2. relinquerat:
2. cum daret: 2. videbat:
captus erat
relinquebat
cum daretur
videbatur
3. cum caperetur:
3. relinquerant:
3. dant:
3. cum videret:
cum capta esset
relicti erant
dantur
cum vidisset
4. reliquit:
4. dederant:
4. cum vidissent:
relinquitur
datae errant
cum visae essent
5. cum relinquerent: 5. dederunt:
cum viderent:
cum
dati sunt
cum viderentur
relinquerentur
5. vidit: visus est
6. videt: videtur

A cincea serie:
1. victi sunt:
vincuntur
2. victi erant:
vicebantur
3. cum victi
essent: cum
vincerentur

relinquo, re, liqui


do, are, dedi, video, re, vidi,
capio, re, cepi,
vinco, re, vici,
lictum= a lsa n
datum= a da
visum= a vedea
captum= a apuca, victum= a nvinge
urm, a prsi
a prinde
III. Traducei:
Ubi, apud Cannas exercitus populi Romani caesus est, mater, nuntio de morte filii allato, magno
dolore affecta est. Sed, is nuntius non verus fuit atque is adulescens non diu post ex pugna in
Urbem rediit. Mater, repente filio viso, copia gaudi oppresa exanimataque est.
Vocabular:
4
5

adulescens,
ntis=
adolescent
affero, affere,
attuli, allatum=
a aduce
apud+Ac. =la
opprimo, ere,
oppressi,
oppressum= a
coplei, a
cuprinde

caedo, ere, cecidi,


caesum= a bate, a
cdea, a face s
cad
copia, ae=mare
cantitate,

de+Abl.= n legtura cu,


despre
diu=mult timp
dolor, oris= durere

post= dup(+Ac)
pugna, ae= lupt

redeo, ire, ivi, itum= a


reveni
repente= deodat

ex+Abl= din, n afara


exanimo, are, avi, atum= a
ucide
gaudium, ii= bucurie
inopinatus, a, um= neateptat
mors, mortis= moarte
nuntius, ii= veste
se= dar
verus=adevrat
Urbs, is= Roma

V. Proverbe i maxime:
1. Fortes fortuna adiuvat.(Cicero) Norocul
ii ajuta pe cei curajoi.
2. Canis sine dentibus latrat.(Varro) Cinele
fara dini latr.
3. Canis timidus vehementius latrat quam
mordet.(Q. Curtius) Cinele fricos mai
tare latr dect musca.
4. Donec eris felix, multos amicos
numerabis.(Ovidius) Cta vreme vei fi
fericit, muli prieteni vei avea.
5. Inopiae desunt pauca, avaritiae
omnia.(Syrus) Puine lipsesc srciei,
avariiei toate ii lipsesc.
6. Uno in saltu apros capiam duos.(Plautus)
7. Fabricando fit faber.
8. Naturam expelles furca, tamen usque
recurret.
9. Vasa inania plurimum sonant.
10. Furem fur cognoscit, lupum lupus.
11. Nihil difficile amanti puto.
12. Agnum lupo eripere
13. Ubi est umbra, ibi est corpus.
14. Gutta cavat lapidem.
15. Paucos amicos rebus adversis probas.
16. Abusus non tollit usum.
17. Ad augusta per angusta.
18. Bis dat qui dat celeriter.

19. Bis repetita placent.


20. Errare humanum est.
21. Festina lente.
22. Fugit irreparabile tempus.
23. Homo homini lupus.
24. Medice, cura te ipsum.
25. Labor omnia vincit improbus.
26. Ira furor brevis est.
27. Memento, homo, quia pulvis e set in
pulverem reverteris.
28. Vulnerant omnes, ultima necat.
29. Verba volant, scripta manent.
30. Ubi bene, ibi patria.
31. Sapiens nihil affirmat quod non probet.
32. Quot capita, tot sensus.
33. Qui bene amat, bene castigat.
34. Parturiunt montes; nascetur ridiculus
mus.
35. Bis vincit qui se vincit.
36. Cum tacent consentiunt.
37. Qui vos vincunt, aquam bibunt.
38. Felix qui potuit rerum cognoscere
causas.
39. Hoc volo, sic iubeo, sit pro ratione
voluntas
40. Ars longa, vita brevis.

A
Aquila non capit muscas. (Vulturul nu prinde muste)
Absentem laedit, qui cum ebrio litigat. (Cel care se cearta cu un betiv raneste un absent)
Ad multos annos! (La multi ani!)
4
6

Aegroto dum anima est, spes est. (Cat timp bolnavul sufla, mai este speranta)
Amicus Plato, sed magis amica veritas. (Mi-e prieten Platon, dar mai prieten adevarul)
Amor patriae nostra lex. (Iubirea patriei este legea noastra)
Alea jacta est. (Soarta este hotarata! Zarurile au fost aruncate!) Iulius Caesar cand a trecut
Rubiconul.
Ars longa, vita brevis. (Arta este lunga, viata este scurta)
Asinus asinorum in saecula saeculorum. (Magarul magarilor in secolele secolelor)
Audiatur et altera pars. (Sa se asculte si cealalta parte)
Aurea mediocritas. (Aurita cale de mijloc)
Auri sacra fames. (Faima sfanta a aurului!)
Aut Caesar, aut nihil (Sau Cezar, sau nimic)
Avarus ipse miseriae causa est suae (Avarul este cauza propriei lui mizerii)
Ave Caesar morituri te salutant! (Sa traiesti Caesar, cei care se duc la moarte te saluta!)

Beatus, qui prodest, quibus potest. (Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat)
Bis dat, qui cito dat. (Cine da rapid, da de doua ori)
Bene diagnoscitur, bene curatur. (Cine da un diagnostic bun, vindeca bine)
Bona diagnosis, bona curatio. (Bun diagnostic, bun leac)
Bona valetudo melior est quam maximae divitiae. (Sanatatea buna este mai valoroasa
decat cea mai mare avere)
Bonum vinum laetificat cor hominis. (Vinul bun inveseleste inima omului)
Barba non facit philosophum. (Barba nu te face filosof)
Beneficium accipere, libertatem est vendere (Daca accepti un favor iti vinzi libertatea)

Carpe diem. (Traieste clipa; Profita de aceasta zi) Horatius


Cave canem (Pazeste-te de caine)
Cibi condimentum est fames. (Foamea este condiment pentru orice mancare)
Concordia civium murus urbium. (Armonia dintre cetateni, este zidul oraselor)
Conditio sine qua non. (Conditia necesara)
Consuetudinis vis magna est. (Forta obiceiului este mare)
Consuetudo altera natura est. (Obiceiul este alta natura)
Contraria contrariis curantur. (Opusii sunt curatiti de catre opozantii lor)
Contra vim mortis non est medicamen in hortis. (Nu este medicament impotriva puterii
mortii)
Cui bono ? (Cine e beneficiarul ?)
Cura, ut valeas! (Ai grija de tine)

De gustibus et coloribus, non disputandum. (Gusturile si culorile nu se discuta)


De mortuis nihil nisi bene. (Despre morti numai de bine)
4
7

Divide et impera. Varianta Divide ut imperes. (Dezbina si condu).


Docendo discimus. (Invatand pe altii, invatam si noi)
Doctus cum libro. (Savant cu cartea).
Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum. (Ma indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist)
Dulce et decorum est pro patria mori. (Este dulce si frumos sa mori pentru patrie)
Horatius.
Dum spiro, spero. (Cat timp respir, sper)
Dura lex, sed lex. (Legea e dura, dar e lege)
Dura necessitas. (Necesitate dura)

E fructu arbor cognoscitur. (Arborele se cunoaste dupa fructe)


Edere debes ut vivas, non vivere ut edas. (Trebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti
ca sa mananci)
Ego sum qui sum. (Eu sunt cel ce sunt)
Ergo bibamus! (Deci, sa bem!)
Errare humanum est sed perseverare diabolicum. (A gresi e omenesc, dar a persevera [in
greseli] este diabolic)
Est modus in rebus. (Este o masura in fiecare lucru) sau - mai complet - (Nu este bine sa
depasesti masura fiecarui lucru). Era scris pe frontonul templului din Delphi. Tot acolo era
scris si "Nosce te ipsum!" (Cunoaste-te pe tine insuti!)
Et in Arcadia ego. (Si eu am trait in Arcadia)
Et si omnes, sed non ego. (Chiar daca toti, eu nu)
Etiam unus capilus habet umbram suam (Chiar si un fir de par are umbra sa)
Ex nihilo nihil. (Din nimic nu se creeaza nimic)
Exceptis excipiendis. (Exceptand ce este de exceptat)
Ex osibus ultor. (Din mormant se ridica razbunatorul)
Experientia docet. (Experienta te invata)

Famam multi curant pauci conscienciam (Multi se ingrijesc de faima putini de constiinta)
Festina lente! (Grabeste-te incet!)
Fiat lux! (Sa se faca lumina!)
Flagrante delicto. (In flagrant delict)
Fluctuat nec mergitur. (E zguduit dar nu se scufunda : stema orasului Paris)
Fortes fortuna juvat. sau Audaces fortuna juvat. (Norocul il favorizeaza pe curajos)

Gaudeamus igitur (Sa ne bucuram, deci)


Gloria victis! (Glorie victimei!) Se opune sintagmei Vae Victis
4
8

Grosso modo (In linii mari)


Gutta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo. (Stropul face o gaura in piatra, nu prin
forta, ci prin cadere repetata)

Habemus papam! (Avem papa!)


Habent sua fata libelli. (Cartile isi au destinul lor)
Hannibal ante portas. (Hannibal inaintea portilor. (Pierde timpul pe cand dusmanul este
deja aici.))
Hic et nunc. (Aici si acum)
Hic et ubique (Aici si peste tot)
Hic Rhodus, hic salta. (AICI e Rhodos, aici sari! (Demonstreaza AICI si ACUM ce ai de
demonstrat))
Hodie mihi, cras tibi. (Azi pentru mine, maine pentru tine)
Homo homini lupus est. (Omul este un lup pentru om)
Homo naturaliter animal sociale. (Omul prin natura este animal social) Aristotel
Homo sum, humani nihil a me alienum puto. (Om sunt, nimic uman nu-mi este strain)

Ignorantia iuris nocet. (Ignoranta judetului dauneaza)


Ignorantia legis non excusat. (Ignoranta legii nu are scuza)
Ignoti nulla cupido. (Necunoscutul nu tenteaza) Ovidiu
Incredibile dictu. (Incredibil de zis)
In hoc signo vinces. (Cu acest semn vei invinge)
Inter arma silent leges. (In timpul razboiului, legile sunt mute)
In vino veritas. (Adevarul este in vin)
Is fecit, cui prodest. (Facut de cel care profita de el)
Iunctis (junctis) viribus. (Unirea face forta)
Iurare (jurare) in verba magistri. (Jura pe cuvintele unui profesor)

Laborare est orare. (Lucrul este ruga)


Laborare omnia vincit. (Lucrul invinge tot)
Lapis philosophorum. (Piatra filosofilor)

Magister ludi (Invatatorul scolii)


Manus manum lavat. (O mana spala pe alta)
Medicus curat, natura sanat. (Medicul il are-n grija, natura il insanatoseste)
Memento mori. (Nu uita ca esti muritor!)
Mens sana in corpore sano. (Minte sanatoasa in corp sanatos)
Modus vivendi (Mod de a trai)
Mutatis mutandis (Schimband ce este de schimbat)
4
9

Naturalia non sunt turpia (Cele naturale nu sunt rusinoase)


Natura abhorret a vacuo. (Natura detesta vidul)
Nec Hercules contra plures. (Nu e Hercule cine lupta cu o droaie)
Nemo propheta in patria sua. (Nimeni nu-i profet in tara sa)
Nemo nascitur sapiens. (Nimeni nu se naste invatat)
Nihil lacrima citius arescit. (Nimic nu usuca mai repede ca o lacrima)
Nihil novi sub sole. (Nimic nou sub soare)
Nihil sine deo. (Nimic fara Dumnezeu)
Nihil sine numini. (Nimic fara dorinta)
Nomen est omen. (Numele este omul)
Nondum amabam, et amare amabam. (Nu am iubit, chiar daca am invatat sa iubesc)
Non omnia possumus omnes. (Nimeni nu poate face orice)
Non scholae, sed vitae discimus. (Nu invatam de la scoala, ci de la "scoala vietii)
Non solum armis sed libris (Nu numai prin forta dar si prin cultura)
Non ut edam vivo, sed ut vivam edo. (Nu traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa traiesc)
Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum. (Nu vesmantul il face pe om, ci omul
pe vesmant
Nosce te ipsum! (Cunoaste-te pe tine insuti!) Era scris pe frontonul templului din Delphi.
Tot acolo era scris si "Est modus in rebus."
Nulla dies sine linea. (Nu e zi fara linie)
Nulla est medicina sine lingua latina. (Nu e medicina fara limba latina)
Nulla regula sine exceptione. (Nu e regula fara exceptie sau Exceptia intareste regula)
Nulla res tam necessaria est quam medicina. (Nimic nu e mai necesar ca medicina)

Obiter dicta (In treacat spuse)


Oculi plus vident quam oculus. (Mai multi ochi vad mai mult decat unul)
Omnes homines sibi sanitatem cupiunt, saepe autem omnia, quae valetudini contraria sunt,
faciunt. (Toti oamenii vor sa aibe sanatate, dar des fac totul in contra ei)
Omnia mea mecum porto. (Port dupa mine tot ce e al meu)
Omnia vincit amor. (Iubirea invinge orice)
Omnium artium medicina nobilissima est. (Medicina este cea mai nobila arta)
Optimum medicamentum quies est. (Cel mai bun medicament este odihna)
Ora et labora. (Roaga-te si lucreaza!)

Pax melior est quam iustissimum bellum. (Pacea e mai buna decat cel mai just razboi)
Pax vobiscum! (Pacea cu voi!)
Per aspera ad astra. (Cu greutate pana la stele. Trebuie sa muncesti mult - si greu - ca sa
ajungi la performanta -(Proverb romanesc: Cu amar se mananca dulcile))
Per scientiam ad salutem aegroti. (Sa vindeci boala prin stiinta)
5
0

Persona (non) grata. (Persoana (ne)agreata)


Pia mater (Mama iubitoare)
Plenus venter non studet libenter. (O burta plina nu iubeste studiul)
Plures crapula quam gladius perdidit. (Betia ia mai multe vieti ca spada)
Post cenam non stare sed mille passus meare. (Sa nu stai dupa cina, ci sa mergi pe jos o
mila).
Post mortem. (Dupa moarte)
Post hoc non est propter hoc. (Dupa asta, nu e din cauza asta)
Praesente medico nihil nocet. (Cand doctorul e langa tine, nimic nu-ti poate face rau)
Praevenire melius est quam praeveniri. (A preveni e mai usor decat a trata)
Primum non nocere. (La inceput, nu dauna)
Primum vivere et deinde philosophari. (Mai intai a trai si pe urma a face filosofie)
Prosit (Sa fie de bine)

Qui rogat, non errat. (Cine roaga, nu greseste sau Incercarea moarte n-are)
Qui scribit, bis legit. (Cine scrie, citeste de doua ori)
Qui tacet, consentire videtur. (Cine tace e de-acord)
Quidquid agis, prudenter agas, et respice finem! (Orice ai face, fa cu prudenta, fara sa-ti
tai respiratia la sfarsit)
Quidquid discis, tibi discis. (Orice ai invata, inveti pentru tine)
Quod erat demonstrandum. (Ceea ce era de demonstrat)
Quod licet Iovis, non licet bovis. (Ceea ce-i este permis lui Jupiter nu-i este permis si unui
bou)
Quod medicina aliis, aliis est acre venenum. (Medicamentul unuia, este veninul altuia)
Quod scripsi, scripsi! (Ceea ce am scris, am scris!)
Quot capita, tot sententiae. (Atatea pareri, cate capete)

Repetitio mater studiorum est. (Repetitia este mama invataturii)


Ridendo castigat mores. (Razand infranezi moravurile)

Saepe morborum gravium exitus incerti sunt. (Des, soarta persoanelor grav bolnave este
necunoscuta)
Salus aegroti suprema lex. (Sanatatea pacientului, lege suprema)
Semper idem. (Mereu acelasi)
Sic transit gloria mundi. (Asa trece gloria lumii) Formula folosita in trecut la investirea
unui nou papa.
Similia similibus curantur. (Asemanarea vindeca asemanarea)
Sine die (Fara termen precizat)
Sine ira et studio. (Fara ura si partinire)
5
1

Sine labore non erit panis in ore. (Fara munca nu mananci paine)
Sine qua non. (Fara de care nu se poate)
Si tacuisses, philosophus mansisses. (Daca taceai, filosof ramaneai)
Si vis pacem, para bellum. (Daca vrei pace, pregateste-te pentru razboi)
Si vis pacem, para iustitiam. (Daca vrei pace, pregateste judetul)
Sui generis. (In felul sau)
Summum jus, summa injuria. (Mai multa lege, mai putina justitie)

Tarde venientibus ossa. (Pentru cei care vin tarziu, oase sau Pentru cei care intarzie, oase)
Tempora mutantur et nos mutamur in illis. (Timpurile se schimba, si noi in ele)
Tres faciunt collegium. (Trei se fac colegi)

Ubi bene ibi patria. (Unde-i bine, acolo este patria mea)
Ubi concordia, ibi victoria. (Unde este armonie, este si victorie)
Ubi tu Gaius, ibi ego Gaia. (Unde esti tu Gaius, acolo voi fi eu, Gaia ; formula de fidelitate
zisa de sotii romani dupa casatorie)
Una hirundo non facit ver. (Cu o randunica nu se face primavara)
Unum castigabis, centum emendabis. (Daca reprimi o greseala, corectezi o suta)
Usus magister est optimus. (Folosirea profesorilor este cea mai buna)
Ut ameris, amabilis esto. (Fii amabil, iubit vei fi)
Ut sis nocte levis, sit cena brevis (Daca vrei sa dormi bine, mananca devreme)

Vae victis! (Vai de cei invinsi!)


Vade mecum (Vino cu mine)
Veni, vidi, vici (am venit, am vazut, am invins) Iulius Caesar
Verba docent, exempla trahunt. (Vorbele predau, exemplele ghideaza)
Verba volant, scripta manent. (Vorbele zboara, scrisul ramane)
Veritas odium paret. (Adevarul seamana ura)
Vincit omnia veritas. (Adevarul invinge totul)
Vox populi, vox dei. (Vocea poporului, vocea zeilor)

VI. Vocabular
VOCABULAR LATIN-ROMAN

5
2

A
a, ab prep. + abl = de, de la
C
civis, is = cetean
cognomen, inis n.+ = cognomen, porecla, supranume
F
filia, ae f. = fiic
filius, ii m. = fiu
I
imperator, oris m = conductor, cap, sef, comandant suprem al armatei, general, imprat
M
mater, tris f. = mam
N
nomen, ninis, n. = nume
P
praenomen, inis n.= prenume
R
Romanus, a, um (adj.) = roman
S
soror, oris f. =sor
U
uxor, oris, f. = soie
1. dico, ere, dixi, dictum= a zice
autem = insa, dar
et= si
parabola, ae= parabola, pilda
ad=la+Ac
ille, illa, illud=acela(pron. demonstrativ)
quoniam=dupa ce, pt ca, despre
oportet=se cuvine
semper=intotdeauna
oro, orare, oravi,, oratum=a se ruga
non= nu
deficio, ere, feci, fectum= a renunta, a parasi, a inceta
2. iudex, iudicis= judecator
erat(de la a fi; sum, esse, fui)
quidam, quaedam, quoddam=un oarecare, anumit, cineva
civitas, tis=cetate, oras
quis, quae, quod= care
Deus, Dei= zeu
timeo, ere, ui=a se teme, a-i fi frica
homo, inis=om
vereor, vereri, veritus sum=a respecta, a cinsti, a se rusina
3 viduva, ae= vaduva
venio, ire, veni, ventum= a veni
is, ea, id= acela, el
5
3

vindico, are, avi, atum= a pedepsi, razbuna, a face dreptate


adeversarius, ii= adversar, potrivnic, dusman
4. nole, nolle, nolui= a nu voi
per=timp de, in timpul,
multus(3)=mult
tempus, i=timp
post=dupa, dupa aceea, apoi,
intra=in, inauntru
se=sine, el
si=daca
nec=nici
revereor, eri, veritus sum=a se sfii, a se teme, a respecta
5.tamen=totusi
quia=pentru ca
molestus(3)=suparator, neplacut, plictisitor, greu de suportat
mihi=pt mine, mie
hic, haec, hoc=aceasta
vindico(I)=a razbuna, a elibera, a scapa, a face dreptate
ne= ca sa nu
suggillo(I)= a defaima, a supara, a-si bate joc

5
4