Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SI
N. IORGA
***
VALENII-DE-MLIN E
ASEZAMANTUL TIPOGRAFIC DAT1NA ROMANEASCA"
1930.
www.dacoromanica.ro
AMERICA
i
N. IORGA
# ##
VALENII- DE -MUNTE
ASEZAMANTUL TIPOGRAFIC "DATINA ROMANEASCA"
1930.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
AMERICA
I
www.dacoromanica.ro
I.
NOTE DE DRUM
www.dacoromanica.ro
I.
IN CALE
1. Pe coastele flatlet.
Roma" tale ritmice valuri potolite supt un clar cer
de Ianuar in margenea coastci italiene. Ihdata dupla iesirea din imbratiarea largului port genoves incununal
de cc' mai impunator front (le palate, coasta se presinta,
inalta, aspra, stancoasa, in sin doar cu cateva grope albe
de sate. Zapada in ceata. Rar cite o pasare alba se auroste in raze.
Inuntrul maretului vas de 33.000 de tone, clasa I-in 1uxul expune pretentioase figuri banale: un cinematograf
viu. Jos numai, la popor", calatorii pentru Neapole an
vioiciunc, coloare, interes. Accia nu figureaza, ci traiesc.
Pe cand copilasul bogatilor sus 'mina supt supravegherea
nursei cu lung vat alb jucarii de o mecanica scurnpa pi
complicata, dincolo pe seinduri sar mingile si In colturi
ferite frumoasele fete cu tartamuri la salurile lungi lasate
In triunghiu fac dragoste cu baietii oachesi, cari se Catara pe funii pentru putin exe-citiu.
Un lormidabil zbarnait de pasare maiastra ni vine din
fata, trecand ca fulgerul: e o aeronava.
Apoi plutim pe vasta mare libera, acum impacat.a aproape.
www.dacoromanica.ro
NOTE DE DRUM
Apusul se imbraca In sange Si aur. El nu face loc noppi, ci unei difuse lumini care mult time lasa transparent
albastrul palid.
Acuma santem iardsi langa termul italian: Toscana
lunecd bland spre apd. De-odata. santem prinsi intre lumini pe ambele laturi, unde clipesc farurile de instiintare.
Un colan, al doilea de puncte luminoase tivesc marl umbre negre care se deosebese in pete ndvalitoare.
Elba. Acolo unde scanteie termul e Porto Longone, Portul Lungoiu. La celalt capat pe care nu-I. vedem, Porto'
Ferrajo.
Acolo a fost addpostul silit al lui Napoleon. Acolo biruitorii prin nurndr i-au inchis Impardtia". i el a privit-o ca atare. Din casuta palatului" sau a oranduit porturi si drumuri, si le-a faeut. Apoi, intr'o noapte, vasul.
usor 1-a luat pe furls spre Franta departata. Pe aceste
vaste ape o astfel de jucdrie spre un asa de Indepartat
term de primejdie, unde pandia poate moartea. Niciodatd
n'a lost o atat de tenace vointa in omul genial. Norocul lui Cesar..."
La Ostia cu gura Tibrului, la usile" Romei vantul scutura masa imensd a vaporului, care luptd cu ndvala valurilor. Tocmai Roma sd fie asa de rea Laid de vasul
care-i poarta numele si asupra caruia veghiaza icoana
ei Incununald cu coiful si cu lanta in mana? I
Ne trezim la Neapole. Cetatea minunata se presinta in
alba Tisipire a miilor ei de case supt soarele care loveste
in ascutisul de turnuri si in faianta vesnic tandrd a cupo4
www.dacoromanica.ro
IN CALE
fre profetiee se presinta in tot felul de grafice misterioase. In mijiocul masinelor care se intrec taxa nicio
crutare pentru bietul om numai cu picioarele, trece clirucioara de reclarna a dramei (le cinematograf pe care
o trage caraghiosul cu cilindru cenusiu si fata ochioasa
cu infoiata fusta multicolora de hartie.
www.dacoromanica.ro
NOTE DE DRUM
2. Coasta spaniola.
Coasta Spaniei apare a doua zi abia sarutata pe varfurile de stanca inzapezite de o usoara raza rosietica, ce
se pierde. Cer de plumb si, in fata inaltimilor imbracale
in ceata, de unde yin lacome zboruri de pasari albe,
marea biciuita 'Ana la spume.
La 11 stanca Gibraltarului se ridica. Un imens deget
de comanda asupra celor dot& Mari pe care-1 ridica, inesorabila, Anglia. Ca odinioara Helgoland, piatra intreaga
e scobita, potrivita, incleiaa cu piaci de eifhent, pentru a
fi prefacuta intr'o imensa casarma de paza; ochiuri marunte se in$ira cu sutele pe mal, adapostind, pe Lang
cati indigeni
de nevoie, o populatie militara de provisorie transplantare. Incolo nu e nimic alta decat rugina feruginoasa,
pe care o asuda piatra $i muschiul de negre paduri pitice care-i umple adanciturile. De cealalta parte, spre
Atlantic, movila uriasa se mentine rotunda, bosumflata,
ca un cap de leu taiat de mana puternica si stangace a
unui capricios urias. In falai inchizand golful, malul se desfasura inalt, gol, inteun lung sir de gheburi
tap$ite. Grupe de case albe ii tivesc jos sau se catgra pe
culmi. Castelul rotund care a ramas pe varfuri arata ce
lunga, ce grea lupta s'a da,t cu celalt mal, al Marocului,
unde se retrase,sera, gata 1110, oricand de intors, aceia
cari in zilele lui Taric, pe care-1 pomene$te numele stram6
www.dacoromanica.ro
IN CALE
NOTE DE DRUM
3. Acorele.
Imensitatea Oceanului fara margeni aparente, de trei
on cat Mediterana apuseand, nu se impune. Prea sus
se Ina ltd. cetatea in care esti cuprins, prea multi sant oamenii din prejur. Dar mai ales un lucru hotaraste pentru
a nu-ti pierde m'andria omeneasca Atotputernicia valurilor se desfasoara intre zdri, dar aceasta zilnicd violentd n'are scop si ea e totdeauna aceiasi. Puterile pe care
le stapanim not Lind la ceva $i ceia ce se poarta aid pe
scandurile noastre e in vesnicd. schimbare ; aici se face lucrul voit si lucrul nou. Cu aceasta domindm lumea.
i ochiul se lasd furat de la urmarirea vinetelor ziduri
www.dacoromanica.ro
IN' CALE
sus, cu acelasi alb praf de case marunte. Drept in mijloc un larg curcubeu, jumatate pe coasta, jumiitate pe
bolla nouroasa, apoi suit drept in cer, apare ca un semn
de izbavire: de aici e numai Marea goala, pustiul Ocean
i vantul nemilos care-o biciuieste.
Se vede foarte bine termul. Case le rosii, casele albe, fatadele luminoase, respirand buna ingrijire, gospodaria. Aceasta Portugalie frumoasa, intinsa, samanata de-a lun-
peisagiul intepat, prin ceata groasa, de atatea conuri pduroase, grupele de case se intind in adevarate salbe, prelungindu-se ca umpluturi de zapada in vai. Si aici acelasi joc de largi curcubeie.
NOTE DE DRUM
3. Pe Oceanul singur.
Apoi nimic. Marea singura, rebels, plinA de urA, de
furia distrugerii, a zvarlirii in -,sus macar dacA nu SC
poate distrugerea juariei care pentru not e up, monstru.
0 ridica, o coboara, o pleats pe coasts, li zvarle in cafe
neprevAzute valuri care se sparg in zgomot de tunet, on
www.dacoromanica.ro
IN CALE
jelia se Infurie mai turbat, stropii lovesc pand de-asnpra podului celui mai inalt. Cateva raze apar in zori,
tremura nesigur, par sa. se Inghita in sfarsit si ele 'n
adancuri.
Dar grupul -nostru torturat mananca, danteaza, privestela cinematograf si asteapta izbavirea, care se prelungeste din zi in zi...
Vasul cuprinde In cea mai mare parte societate americana. Caracterele clasei de sus a ei apar limpede in felul I-Or de a fi. In fiecare seara, dupa o traditie luata de la
Englesi, se schimba toaletele femeilor: tot ce gustul Parisului a putut da marilor averi de peste Ocean se Malneste aid. Fantastice costume In care se Invedereaza nesfarsita imaginatie a marilor cusatorese ale Franciei. La
inceput fiecare e pentru dansul, conversatiile se evita. Intr'o societate amestecata, haina, banul nu sant omul. Nu
stii cu eine ai a face. Pe urma, dar dupa mai multe tile,
limba se desleaga; In jurul femeilor frumoase si elegante
se face cerc.
Acestea au un caracter special. Prin ele se trezeste Inchipuirea, se Odin. placerea de a rade a unui popor bun,
adesea cu suflet de copil. In subiect viata americana In
trasaturi bizare si exagerate, units prin tari legaturi de
farsa. Alergari de cai, cutezante de aeroplan, petreceri luxoase. Dracii care par a veni de-a dreptul de la EdgarPoe, alaturi de un humour zgomotos st putin cam vulgar. Doi bieti barbieri arnorezati pe can patima-i preface
in zburatori; un soldat din armata trimeasa in Franta, careamesteca prostia cu indemnul de a face tot felul de boate
si de buclucuri. Nicio necuviinta. Adesea o Nina morala
practica.
www.dacoromanica.ro
I I'
NOTE DE DRUM
Pentru aceasta societate se da pranzul de gala in ajunul zilei ultime, a Duminecii, care e, pentru aceiasi societate, pastrata exclusiv pentru Dumnezeu. Pe insulita
noastra compania a pus amintiri cochete, carnete, caietele cu vederi, si mai ales coifuri de hartie de toate colarile, cu toate penajele si tartarnurile, evantalii de acelasi
material care se pot preface pentru femei In coroane indiene. Indata se vor Imparti trambiti de carton threat.
catre sears, de foarte departe, un gabian, unul singur bate linistit din aripi de-asupra furioasei imensitati.
Alta zi. Supt cer acoperit se elating. greu valuri verzui-sure. Coasta e Inca departe. Furtuna ni-a mancat cam
cloud ceasuri pe zi.
Santem In plin Nord. Pe apele plumburii,.cu greoaie
www.dacoromanica.ro
IN CALE
moarte, vastele pete laptoase pe care le margenesc marilesemnale. De sus ninge, o inceata ninsoare blanda pe care
www.dacoromanica.ro
13
II.
CAPIT ALA AFACERILOR
1. New-York.
indatd, santem in angrenajul de Fier al docurilor. Fiecare-si asteapta dupd natii Si cornpanii noii sositi. Batiste
italiene flutura in want, inaintea chinuitilor frati veniti sa-si
www.dacoromanica.ro
CAPITALA AFACERILOR
aproape o oard ascult pe rand hunele saluturi de Intampinare ale tuturor celor cari au Romania In sangele
sau in amintirea for miscata. Preoti ai Bisericii unite, mun-
sure, roSietice, violete, brune, de case pentru lumea saraca, de adaposturi provisorii, care chiamd pe emig,ranti
pentru intaia introducere $i initiare, Prava Ili modeste in
care elipesc primele lumini electrioe. Recunosc usor tipul clddirilor. E casa Marii Nordului: aceiasi, in Anglia.
In Belgia, in Olanda, In Danemarca, in Norvegia. Constructia de carAmizi aparente pe care funinginea nu le
Inegreste cu totul; seara, cu manerul de fier care inainteazd asupra strazii, ferestile dese, pdtrate. In tot ce se va
cladi pe urma aceastO prima marcil de fabricd a vechilor
colonisti se va 'Astra. Oricat ar vrea s fie altii, atunci
cand in alalea domenii ei sant fail IndoialA cei mai tari.
Americanii nu-si pot sren.ega originile. E aici vechea ciisutd neerlandesa., unde s'au oplosit cei d'intaiu Inaintai
ai marilor familii agistocratice de azi: Astor, Vanderbilt.
Ironia lui Washington Irving fat. de Dietrich Knickerbowww.dacoromanica.ro
15
NOTE DE DRUM
Raman de sigur In general casa pana la zece ran.duri, cu incercari de arhitectura: frontoane stangace, de
alt stil, acoperind goliciunea teraselor, colonete grecesti
de rupere a unei uniformitati care mai sperie Inca. Strada
pe care luneca automobilele, intr'un departat huruit, cu
care acuma in orice parte a lumii urechile ni sant deprinse, trece larga, curata intre aceste magazine, deposite, case de convert, bind. Din mijlocul acestei arhitecturi care ni e familiars, leviathanele, monstrii tiintei
echilibrului precis calculat se inalta pans asa de sus de
nu li poti urmari decat de foarte departe culmile. Cateva
cu miile de feresti ale zecilor de randuri, pana la saizeci
in retragere de la unul la altul, ca niste colosale piramide cu trepte venind din lumea zeilor Haldeii ; altele
fang nicio nuantare, o Mita de oameni peste alto la4:11t1. Ce ar putea sA insemne aici o ornamentatie gratioasa
www.dacoromanica.ro
CAPITALA AFACERILOR
Ca la un semn se aprind acele mii $i mii de ochi. Dihaniile priuesc. 0 privire limpede. Vezi fara storuri tot
ce este inuntru. 0 impresie de chibzuialg matematica in
totul. Simi, cu furnicarile supt picioare, pe pareti a
marii roabe, electricitatea, care incalze$tc, lumineaza, lucreaza, necontenita circulatie a escensoarelor intretinand
viata acestor multiple etaje care nu cer sfortarea picioarelor omului, devenit, afara de splendida lui minte, ereatoare, dominatoare, numai o parte mica a uimitoarei mecanici pe care a suscitat-o.
Asa traiesc zi de zi milioanele.
A doua zi cerul -e aproape luminos. Numai depgrtapastreaza albul vesmant de ceata. Strada In acest
cartier nu Infatiseaza figurile de care se vorbeste. Pe
trotoare o lume amestecata: sant Si elegante taalete femeiesti. De o particularitate de rasa nu poate fi vorba,
New- YorkuL e unul din marile centre evreie$ti: mii de
Evrei numai de la noi. Elementele de imigratie doming..
Ca $i n Parisul de azi insa, omul vechiu da normele. El
impune $i transforma. Un anglo-saxonism" de atitudine,
care e $i el o realitate etnografica, de $i nu $1 antropologica. Natura, felul de viata, scopurile comune modeleaza, duc la uniformitatea care se face tot mai adanca.
A nu se uita $i influenta acestei ciudate limbi, dislocate,
desosate, fluide, suggestie mai curand decat accentuare,
rile-51
www.dacoromanica.ro
17
NOTE DE DRUM
Mergem sa. Intalnim pe rectorul Universitatii Columbia, d. Murray Butler, o mare personalitate, care de aproape un sfert de secol conduce inaltul asezamant, eel
mai cercetat din toate State le-Unite; minte superioara,
18
www.dacoromanica.ro
CAPITALA AFACERILOR
Pana la marele complex de cladiri ale cochetelor colegir strabatem, vre-o jumatate de ceas, o buna parte
a orasului. Centrul de sky-scrapers e Indata parasit; cladiri mai modeste ocupa margenile unor strazi care pe
alocuri sant, putintel roase de circulatia puternica. Intram
In pare, izvor de aier $i de sanatate pentru rap' Ingradit la mijloc .Vechea padure, taiata, unde e Universitatea,
abia acum cinzeci de ani, e aici Intreaga, doar raxita, cu
tot capriciul dalmelor ei, cu tot neprevazutul copacilor
pe can niciun sprijinitor nu i-a Indreptat Si nicio foarfeca
nu 1-a mutilat. 0 bucata de natura frusta, In toata variatia
ai In loata desavarirea ei. Nimeni n'a cutezat Inca a se
atinge de dansa. Mai bine gramadesc, aiurea, randurile
peste randuri panaja nourii Ingerilor.
La Intors Re asa de largul rau putine lumini se misca. Peste vastul spatiu de Intunerec, $irul de fere5ti luminate se succeda pe capatul dealului.
Azi am trecut mai departe decat cladirile rosii $i vinete ale Universitatil Columbia, Intre care marele otel
international" pentru studentime. Noile cartiere se Infind Inca o bucata de vreme. Acela$i stil de case In care
ceia ce impune e soliditatea si un fel de multamire, de
lini$te asezata, ca $i de buna Ingrijire de toate zilele.
Lipsege Iusa pentru anume ziuiri de un caracter special adaptarea la mediu. Marea biserica gotica abia ispr4.vitit, cu puternicele-i turnuri patrate, cu adanca...scobiturX
a usilor 5i ferestilor ogivale, vine de-a dreptul din go-
ticul lnflorit al Angliei $i ar avea un sens In cadrul istoric de, acolo, amintind o viata care s'a desvoltat norwww.dacoromanica.ro
19
NOTE DE DRUM
mal an de an $i secol de secol. Mai ciudat e nand, pe 1anga unele ornamente de o forma deosebita, cutare sina-
in reserve" ca ultimii represintanti ai unei spete de dobitoace menita say dispara In sAlbatacie
$i
parAsire.
La base, In fund, prin pArtile de Nord $i Vest, ca Alasca, ramAsitele, panA adanc in epoca moderna, ale u-
2a
www.dacoromanica.ro
CAPITALA AFACERILOR
-unei stravechi civilisatii a pietrei, a simplei pietre as.chiate, care ramane in varful sulitelor clasei xazboinice.
Nici indemanare, nici preocupatie de frumuseta.
Alaturi insa, vezi obiecte de fier, care arata o civilisatie
,cu mull mai inaintata, $i ea e, fireste, aceia a altor triburi
si a altei epoce. Masivele ciocane sant cu totul alta arms
decal acele simple varfuri de cremene ciocanita.
Pentru a se avea arta religia intervine. Acea cludata, In-tunecoasa religie de capricii si de mistere, de monstrucase strambaturi si de stiggestii bizare, de vraja i descantece a unui popor cu mintea altfel facuta decat si a ceJor mai superstitiosi dintre noi. De acolo vin stalpii de
21
NOTE DE ERUM
din Perul preistoric", avand in gurguie reprodusa figura omeneasca abia schimbatA de stilisare, Astfel in minunatele oale din Chihuahua, In acelasi Mexic, cu amestecul de romburi, de rotunduri punctate, de m,eki in-
vartiti, de figuri umane supuse aceleia$i operatii de reducere lineara ca la locuitorii aspref Alasce.
Alte on insa realitatea caricaturala apare in locul acestei reduceri la abstractul geometric. Oameni in atitudini crispate, jimbate, cinchite sant amestecati cu piisari, cu dobitoace, neexistente, ca In vasul din Honduras
(Yascaran), on in cele gasite la San Salvador.
Q a treia categorie presinta, ca in unele deseinnuri din.
cayernele franco-hispanice, pe langa ornamental geometric
www.dacoromanica.ro
GAPITALA AFACERILOR
de
soare...
23
NOTE DE DRUM
natura.
urat. Oamenii cari-1 fac ii samlna. 0 grija de ban pluteste in aier care se pare mai putin si mai incarcat. Inca
vre-o cateva sute de metri si ne gasim in plin ghetto.
Supt stalpii cari sprijind linia trenului s'au insirat intr'o
'piata pa in Moldova sau in Galitia tot felul de marfuri:
fructe, came, peste, piese de imbracdminte, nimicuri ieftene. Peste amestecul de colori strigatoare cartelele cu insemnarea stangace a preturilor chiama clien(ii. Si ei yin,
se primbld, cearcd, rascolesc, cumpdrd, in frunte cu doamnele si domnisoarele negre, de o ooloare pe care clima
Si ajunge o Intrerupere de trotoar ca sd to aili in cartierul cel mai elegant. Mari le case cu mai multe zeci de
rinduri adapostesc pe oamenii cei mai bogati ai orasului. Broadway, vechea gale Larga", acum de,cazuta, nu
se poate asamana cu aceasta luxoasa Avenue a cincea.
Abia se mai preling grupele de negustori cu sapcutb, deprinsi a trai in stradd. Figuri elegante in fata vitrinelor
Clare, luminoase. Atat (le Md It aici fiecare si-a facul cor24
www.dacoromanica.ro
CAPITALA AFACERILOa
decat dupa rasa in orasul de 6-7 milioane, in care milionul de Evrei e alaturi de blocurile tot asa de marl ale
Irlandesilor, mai putin Germanilor, dar si Negrilor.
Intre studenti, si Romani. D-ra Galitzi a publicat o frumoasa carte, bine construita li cu ing,rijire scrisa, despre
procesul de asimilare a Romanilor din America.
La Universitate serviciul e facut de negri. La ascen5o.-
25
NOTE DE DRUM
Si
Museu
cel mai mare Bellini: un grup de sfinti de cea mai inspiratl expresie; un Perugino, doi Memling.
Secretarele conduc amabil pe Invatati. Cercetatorii lucreaza. E o atmosfera, de zimbitor cenacul al spiritelor
de o Waita cultura si de un gust ales.
Museul Metropolitan nu e nici el o creatiune a Statului,
www.dacoromanica.ro
CAPITALA AFACERILOR.
27
NOTE DE DRUM
www.dacoromanica.ro
CAPITALA AFACERILOR
Se mai poate zice oare inaintea acestor tesaute cu atata grip. adunate $i daruite cu atata dArnicie ca aceasta e
Cara singurului negot, a afacerilor exclusive, a lui bu-
NOTE DE DRUM
www.dacoromanica.ro
CAPITALA AFACERILOR
al lui August Ia Roma. Ei sant Imperatorii acestei fabuloase munci, saracii de ieri, Cresusii de astazi, binefaca-
fesor de o mare notorietate, atatia fruntasi tineri si btrani ai acestei armate. Intrebarile lui cad rar, scurte, po-tuncitoare. Lung, raspunsul, amAnuntit, ca Ia un examen.
El asculta, refine, chibzuieste: In orientarea lui de mane va
Infra ceva din ce a ascultat azi f5.r4 a face din partea lui
nicio reflectie. Priviri sfioase Il cerceteaza, si el be simte,
facandu-se c be ignoreaza. Une on rade tare; zimbetul nu
i se potriveste. A poftit la masa, dar el a facut o anchetd.
A avea oameni Intregi Inainte, cu putinta de a scoate ce
31
NOTE DE DRUM
Nu. Pentru ck se cruta timpul. Si apoi easele care-1 intrebuinteaza au coduri" care resumk frase
intreg,i, intregi situatii intr'un singur cuvant".
In schimb vechii Olandesi ca si noii imigranti au introdus lung,imea tocmelelor. Irl Cara lute conversatiile ajung nesfarsite; ele pot fi reluate in fiecare moment. E
atata idolatrie a ocupatiei 'Mat, cand nu este, ea se instump ".
venteazg.
Prin cartierele orasului de jos". Aid caracterul Provisoriu al elementelor poligniee oin care se compune populatia e 5i mai evident. Vezi uncle, a cgzut 5i a poposit fiecare. Cartiere evrele5ti presinta restaurante routarte5ti, ruso-romanegi, cu firme cum e Carmen-Silva" si reclame de mititei; alkturi Italienii dsi afi5eaz1 societatile de a-
CAPITALA AFACERILOR
www.dacoromanica.ro
33
CAPITALA POLITICA
1. Spre Washington.
Garlic presinta acelasi caracter de pasnica si
sigura"
Teren de fabrici fumeg'and negru, cenusiu, alb, galben. Orasul be trimete afara, be raspinge. Trenuri alearga
grabite printre dansele, amestecand turn cu fumul. 0 vegetatie de balta cu. spicele uscate, din care rasar reclamele.
Raul I5i trenaura ,la scare solzii de argint.
Crucible steel company : furnalele sant in piina activitate, dar.niciun cm nu se vede. Nici aiurea. Puterile naturii sant puse ele sa lucreze. Omul a facut, s'a retras, supraveghiaza, atata.
Newark. Opririle sant dese. Acelasi aspect de strazi, de
case, acelasi tip omenesc. Orase fabricate in serie. 0 lun-
www.dacoromanica.ro
CAPITALA POLITICA
ma a moravurilor puritane. Si aid v'antul vremii a starnit patima munch. Si furnalele de azi nu mai spun acelasi lucre ca umilele hogeacuri de acum aproape douk
sute de ani.
Oral s'a creat langa oral. Dincolo de grkdina 000logick
peste terenuri libere, e alts aglomeratie de lemn si carAmidk, altk familie de fabrici, Philadelphia de Vest.
www.dacoromanica.ro
35
NOTE DE DRUM
colori in aceste case care sant doar un deposit al famillei si un adapost de noapte. Cea mai mica nota de frumuseta iii apare ca o mangaiere. Dar intinderile largi,
frumoasele grupe de arbori, permanenta nalurii d,spagubesc pentru aceasta saracie de gust a unei omeniri NOnite la munca si la castig.
Paduri pe usoare dealuri, pete de lacuri. Intr'un loc 5una
cuvanlalui italian, (Race aici: Priucipio. Aproape, cu ea-
pe mah&j c celui mai calm dintre lacuri, odihnit acitm, in Februar, supt pojghita-i de ghiata. Prime le asezari Irancese se invedereaza si prin numele localitatii vecine: Hasutel t-i albe, penlra ostasii bolnavi, Perryville
vre de Grace.
www.dacoromanica.ro
CAPITALA P OLITICA
acoperit cu zapadd. Cocenii recoltei de porumb mai Incgresc campul care doarme. Aiurea zidurile easel de ta-
tian care trezeste in minte pagini din Walter Scott! Trecem la Otter Poul, unul din aceste lacuri in care pe alocuri zac luntri intepenite. La Gunpow, alt lac, tot asa.
(le larg.
Printre copacii negri, suptirateci 'Isar .pini Cu crengile rasfirate, grupe de brazi intunecati. Regiunea fermelor se prelungeste spre zdrile albe. Pe alocuri o bisericutd de lemn, o vitrina de prdvalie cu de toate pentru ace$ti isolati, in cart se continua vechea viatd. de famine, purd, plind de sentiment religios, a intemeietorilor.
In amestecul de colori dare, une on si inteun usor Capriciu al liniilor se simte grija de frumuseta. Omul apezat nu se poate sa n'o alba. Un usor fum albastru se ridied din cosuri la cdderea inceatd, linistitd a serii dare.
37
NOTE DE DRUM
2. Washington.
Iat'o asa cum au voit-o seninii, binecuvantatii ideologi_
0 clara minte francesa a dat, acum o suta de ani, planul armonios, complect, deschis initiativelor intelepte, cres-
www.dacoromanica.ro
CAPITALA POLITICA
pit pe o intindere de patru on cat a Bucurestilor arata in cartierele central; in piata Impodobita cu statuia
calare a lui Sherman, in jurul careia sant elegantele slasuri ale catorva din Legatii, pe strazile care sant margenite de marile oteluri, de principalele pravalii, de marile birouri $i mai ales in nucleul format de Casa Alba, resedinta presedintelui, de cladirea Parlamentului, Capita.
liul, de unele Ministere, de monumentele comemorative ale
luptelor $i gloriilor de odinioara.
39
NOTE DE DRUM
Acelea$i glorii, alaturi de monumente alegorice, si pentru Scandinavul care a calcat intgiu pamantul american,
ocupg pietele prea mari pentru proportiile acestor monumente. Poate ca obeliscul lui Washington e o mai bung
forma de amintire decat aceste obiecte de gradini si de
Museu in jurul cgrora se zbate o viatg care le astupg si
le cople$e$te.
www.dacoromanica.ro
CAPITALA POLITICA
Aproape, si Museele. Iarasi initiativa privata. Iarasi negustorul mecenate. La Corcoran", Clarke a daruit cea mai
complecta si mai aleasa eolectie de arta moderna francesa
de la Chardin 'Ana la Cezanne si la Van Gogh (frumos tablou de flori, foarte decorativ). Sant acolo toti: Corot (si
o Tiganc4 Imbracata romaneste), Rousseau, Diaz, cu impresionante panze, Troyon, Jules Breton, Rosa Bonheur.
Toata adancimea padurilor Europei, toata taina lacurilor, toate rosiile prelingeri ale amurgului, toata truda
pentru pane a vechii Francii au fost mutate aici. Si Englesi, Americani urmeaza linia: Bruce Crane, De Forest
Brush, Hawthorne, Dougherty, Grayson, Lockwood, cantaretii in colori ai acesleilalte idile. Dar niciunuia dintre ei nu i s'a revelat specificul american, aierul de aici,
taina zarilor deosebite, mag:a intinderilor pe care artistii
rusi stiu asa de bine s'o prinda. Nu e nici corespondcntul
lui Wall Whitman, poetul in ritmul grandios al muncii, in
descoperirea marilor simboluri, nici, cu exceptia cutdrii coborate panze de pitoresc a lui Walter Ufer, cu cei trei Indieni alipil,i supt apararea covorului ca al nostru, langa
,oala ca iesita din sapaturile preistorice in stepa munteana, vedenia tragicilor invinsi, de o atat de pasionanta ncrit-
f ii
41
NOTE DE DRUM
Dar, alaturi de aceasta fatada voila, si aid e campamentul, casa de settler, provisoratul wigwamului. Straditele laterale de pe care nu se curata zapada, pentru el
Congresul n'a votat suma extraordinary si Primaria nu
poate lua initiativa, sant pline de maidane, de vagoane oprite in loc, de Injghebari trecatoare. Pe cand pe arterele
principale blocul new-yorkes tinde a se impune, pe eand
noua Legatie a Angliei e vechea casa englesa ro$ie, vanata,
urmeaza sigura, fara grija, legand cartierele asa de indepartate unul de altul, permitand ritmul activ al vietii. Ea
se Intinde, peste locuri goale, tine on cu firme aratand
destinatia for viitoare, biserica, institutie, peste imensele
parcuri-paduri, peste regiuni de subreda improvisatie, pang_
la satele vecine, unde locuiesc fruntasi ai vietii coonomice,
sociale,
42
www.dacoromanica.ro
CAPITALA POLITICK
dria acestui mare popor patrunde acum si in arta, careIncepe a fi vazuta si ea national. Realisa.'rile sant bune,
dar, Inca data., ce lipseste cu totul, e sensul insptiratiei
locale, nota dominants venita de aici.
lui uriase, el face colectii fara pareche pentru stiintilenaturale. Cu miile se astern in saltare scheletele, trupusoarele impaiate.
0 mare intindere de teren acoperit cu arbori de padure; armonioasa Impartire a acestuia prin carari serpuitoare printre grupe si pajisti. Monumentele comemorative,
de la sarcofagul sculptat al generalului pans la pietricetele albe infinit repetate ale soldatilor, sant sarnanate larg,
pe vasta intindere. 0 sentinels in sprentara uniforms a acestei militli strabate cu pas grabit aleile. Sus, un vast
amfiteatru de marmura, de o senina forma clasica. Acolo.
se 'rostesc la zile mari cuvantarile comemorative. Caracterul for 11 pot arata severele si impunatoarele inscriptii in.
care cuvintele latine sant amestecate cu versete biblice. Sufletele soldatilor cetateni" pot pluti multarnite in aceasta_
nobila atmosfera de recunostinta nationals.
3. impreittrimile Capitalei.
Pe o vreme de ploaie mare, cu boabele grele, de-a lun-
43'
NOTE DE DRUM
rite familiare se strecoara cu un zimbet trist prin bos.chete. Gradina se desfagurd larg vegnicind din generatie in
www.dacoromanica.ro
CAPITALA POLITICA
mud. Inscriptii scurte, simple. Cateva randuri. din mangaietoarea evanghelie a lui loan indreapta gandul cdtre
mai sus decat noi. Altfel niciun steag macar, nicio urmd_
a gloriei si a puterii. Poate si marmura e prea mult. 0data ce duhul Domnului stdpaneste asupra odihnei cui a
umblat pe cane lui.
Prin Alexandria, locul nasterii lui, prin grupele caselor
de lemn, murate de apd, pleostite de umezeald, inapoi spre
0 mare colectie indiand se cuprinde la Museul National", alaturi de obiecte de arid filipina, samoedd $i neagra. Intre acestea din urma grosolane contrafaceri ale figurii omenesti, stangace si strambate caricaturi, mai mult
figuri desfAcute. Dar tocmai in fund, la Zulusi, mdrgeleleieau aceleasi forme geometrice ca la Indieni si la noi. E
de neinlaturat parerea ca si aici, prin Asia, e o patrundere a vechii arte preMorice care-si avea vatra in
toata Europa-de-Sud: Zulusii ar veni deci de sus si din Rd-
glife impodobiau temple imense in care une on se intalnesc, pnetru a glorifica zei necunoscuti, profiluri de cea
mai nobild linie.
www.dacoromanica.ro
45
IV.
CAPITALELE INDUSTRIEI
liniste si fericire.
Pamantul e alb de zapada, usori fulgi incet-incet se adauga.
La York ne apuca noaptea, pe aceasta alba granita canadiana. Orasel linistit In papica ninsoare, cuib de plugari
instariti, fara strain. Si trenul se infunda tot mai departe,
46
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIEI
talurgie, cu intinse ora5e de luming, din care, ca din uriase incendii, tisnesc flacari.
O intreaga noapte in trenul grgbit, care scoate la trecerea prin sate urlete de vaca salbated. 0 formidabila scuturatura agita vagoanele de fier. Ele, Si tot ce le priveste,
represinta ceva simtitor deosebit de ce cunoastem in Europa. 0 descriere a vehiculului american poate interesa.
Verzuia cutie de otel a Pullmanului
trenul de lux, celalt avand o singura clasa pentru toti calatorii si fiind lipsit de indemanare pentru a dormi
se lungeste in cuImre sucite pentru a duce la sail largi, cu scaune deosebite pentru fiecare. Noaptea, din bulbucatura de de-asupra
se coboara cite doua paturi scaritate, in care to cuibaresti
culla poi, apgrat de curiositatea celorlalti printr'o simpia perdea. Daces -ii parasesti pentru moment cuibul, tine
minte bine numarul, caci poti nemeri, prin semi-Intunerec,
aiurea. Numai In fund sant doi fericiti cari pot inchide usa
dupes dansii.
NOTE DE DRUM
La o atilt de mare distanta ca de la Bucuresti la Budapesta", spune un prieten, acelasi peisagiu. Padurea
in fund, tanara, rarita. -Castile care par cazute din cer
la intamplare, Mit a alege locul. Dar campul, pe care
petele de zapada sant rare, c acoperit in mare parte de
cocenii trecutei recolte de porumb.
Ulla., duc spre partea care in trei ani va sprijini cca mai
mare exposilie pe care a vazut-o lumea. 0 campie care ar
parea ilimitata. Mari cladiri clasice se ridica ici cold a5tep-
www.dacoromanica.ro
CAPITALELF, INDUSTRIEI
www.dacoromanica.ro
49
NOTE DE DRUM
umbland putin la Intamplare, dar cu atata dorinta de a invata, in sfarsit scale, pang. la prunculetii de la inceput,
defiland, suet conducerea unei profesoare sau unei ealugarite, de-a lungul maiestoaselor ineaperi. Ordinea e
5i
pretutin-
Mergem intaiu la Field Museum, pentra stiinti naturale", deci si pentru antropologie, ba chiar petard ceia
ce se adauge ca arta, de la sine, la cunoasterea natiilor. Nu
sant aici aceleasi formidabile fosile de soparie praistorice, cocosate si cornorate, ca la Museul din Washington
Dar In domeniul antropologic compensatia e foarte larga.
O surprisa, $i cat de mare!, e de la Inceput aceia a descoperirilor de obiecte de our in Columbia (America-deSud). E in ornamentele circulare, in mastile lathe, aceiasi
arta ca la Tirint si Micena, lucrata cu aceiasi tehnica.
Din ce in ce mi se impune marea ideie mangaieloare a
unitatii tuturor civilisatiilor umane.
Vechea America, din toate regiunile
afara de produsele interesante ale sculpturii in ivoriu, de caracter na-
turalist, la Eschimosi, cuprinde, pe o multime de randuri, toate imensele sali de la stanga. Ceia ce a adunat societatea din New-York, e, Inca, mai putin pe laugh aceasta
comoara. Ceia ce gustul, priceperea in colori, imaginatia
ruviana (Nazca"). Ea e de o bogatie de inspiratie fantastica. Forme bizare: capete de om, uncle din ele cu delicate forme quasi-italiene, altele represintand divinitati po.50
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIEI
picioare de serpi cu ochii albi, alaturi de creatiuni populare care samana cu candelele romane, in plus capul
,de monstru de la capat. Pe clansele de obiceiu desemnuri
geometrice, mai ales armonioase rurale, dar si masti, pasari zburand, pesti, vietati eurioase, cu gheburi de batracieni
si cornice de-asupra capului diform cu gura cgscata. Oa-
rilor, represinta cea mai imbielsugata adunare de variante si fiorituri, de capricii ale liniei. In Insulelele Ermi-
51
NOTE DE DRUM
nastia Han samana cu chipurile pastrate de arta fiamanda: cu cea mai mare ingrijire sant date trasurile individuale. In cloud statuete apar perfect caracterisate, gentile cu fata for aproape alba, doua doamne de onoare supt
dinastia Tang. Ceramica spaniola do Talavera, cea mexicana, galbena, cu elemente de imaginatie indiana, cea
de un adanc albastru a vechii Sirii, cea araba, mosaicul
sapat al ceramicei ,indiene din grota care cuprinde statuia zeitei adormite intre florile de lotus fac parte din aceleasi tesaure,
lasquez, Sf. loan in pustie, care e una din cele mai frumoase bucati ale lui, cativa Goya, intre can trandafiriul copil calare pe berbece; Venerea. care Doarme a lui Tiziano,
un bun Tintoretto si un interesant Zurbaran ;. Catalonia a
dat doua retable ale lui Huguet (in alts sala splendidul
retable al unui anonim din 1396, presintand cu o stralucire de colori uimitoare viata Domnului, cu o Cina la
care participa si Maica Domnului si Inca o femeie, totul
asa de pur, de dulce si de nou, cu o asa de reala iesire din
Mormant a unui Crist intre ingeri pestriti). Un Moretto,
In care fenieia cu lungul par blond ar parea ca vine din
penelul lui Veronese, un frumos Crivelli, cateva grupe stralucitoare de Giambattista Tiepolo. Printre cei noi, doua
portrete de Suedesul Zorn, un Zuloaga, un Hristos pe lac
de Carlson, alt Suedes
usoara visiune de palid albas52
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIE'
0 lume noun se desteapta. printr'insul. Ce curioasa lu-me, comica $i duioasa, parasite de noroc, batuta de, Dum-
nezeu, urata, prigonita, expulsata 5i Intemnitata de oameni, dar avand $i ea in fundul unui obscur suflet jignit
.sc'anteia divine pe care orice om a primit-o la nastere.
Pe raul imens corabia trece, cu capitanul vesel, Cu fiu1
sprinten $i setos de viata, cu cknele iubit 5i pisica isteata, 'cu negrii lenesi i parlaci cari trudesc pe bord. Pe
-mai, in colibe Mute cu to miri ce, legand, ca in mar .genile Bucurestilor, butoiul aruncat cu cutiile de tinithea,
o lume interlope de fugari ai soeietatii normale, pescari,
-vanatori, contrabandisti, hoti, traind de pe o zi pe alta,
-zdrentosi, murdari, vitio5i, capabili de orice. Sant shantymen, oamenii din colibe, colibaii. Doua lumi dusmane,
-care-5i stau ireconciliabili NA in fate 5i pe langa care ce
mai inseamna judecatorul, care face ce-i zice capitanul,
temnicerul, care-i sta la ordine, autoritatea de Stat, care e
53
NOTE DE DRUM
3. Spre ai nostri.
Acuma merg la ai miei, la cei multi $i truditi, pe earl.
bldstdmul vremilor vitrege i-a zvarlit aici ca epave aleOceanului $i cari, muncitori 5i mode$ti cum sant, nu s'au
lasat manati de vant ca niste hartii netrebnice, unul ici 5i
unul dincolo, ci s'au adunat la un loc, au facut societati,
biserici, au treat, nu colonii, ci adevdrate centre romanesti, dovadd a vitalitAtii unei rase care nu este de rand.
Una din aceste societati, aceia care cu sacrificiile ei bd--
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIE!
mergem oficial." la suburbia ora$ului care ciupa un vechiu port de Indiana ce arhaica poveste pierduta in tulburile zdri ale Inceputurilor! se chiamd Indiana Harbor.
Doi politisti cu $dpci si, pe piept, cu o stea ca a marilor
decoratii europene, ne precedd pe biciclete. Ei au dreptul
de a trece $i atunci cdnd semnalul row porunce$Le au-'
tomobilelor sa stea.
pentru a face stiut ca trece autoritatea, care a venit la otel sa ma invite, si cortegiul oaspetilor, sirena for se amesteca in vuietele celaalte, dominatoare si asurzitoare.
55
NOTE DE DRUM
crucea, cu colorile noastre jubite, si stelele dese ale Americei, cu chipurile dupa fotografii ale patronilor.
Primarul imi da uri lung object de nichel. cheia" orasului, asa cum se face aici, vorbind scurt, franc, sincer. Si
apoi- spre biserica.
Fiindca aici e un mic Ardeal, cu toate despartirile ca si
cu toate legaturile lui, sant doua biserici solid facute din
www.dacoromanica.ro
CAPITALVLE INDIJSTRIEI
.de morti in suferintO de-a lungul veacurilor de ambiradune. $i and si aid, cum voiu auzi, si mat pasionat, la biserica legii vechi, acel glas ac preot care e sthituirea ascultatd cu luare aminte, cuvantul lui Dumnezeu picurat in
suflete primitoare on vijelia care chiama la lupta.
Deosebit de miscator a amestecul in slujbd al copiilor,
drAguti copii albi, sanatosi, glumeti. Un mititel foarte serios spune Tatal Nostru, un altul ni face un discurs. Cuvintele rituale trec pe rand pe buzele fetelor in Maine
de serbilloare. Pcste tot, ca in Cara for veche, uncle in biserica toate se cuprind Si prin biserica toate se Inalta, cea
mai perfecta buna cuviinta..
Dupa o clipa de odihnO in locuinta parohiala polona,
cu preoti de cea mai amicala intampinare
si steagurile defileazd in mijlocul unei intregi populatii rascolitc
de spectacolul extraordinar, in casa polond ospat. Ardealul li are secretul, Si 1-a pOstrat si aid. Sase sute de
oameni vorbesc prin mandatarii tor, pe cancl de pe scend rasuna canteee romanesti (cantareata e fiica de Roman si de Maghiard, maritata cu un Polon). $i apoi se
asteaptil cuvantul. Sala de petreceri strajuita de albul vultur al Poloniei pare prefOcuta InIr'a a treia biserica.
Seara, productie" de musica si teatru. 0 pareche de
actori veniti acum sapte ani de la noi, sotii Ionescu Ardeal. Cum prind ascultatorii orice glumd carte -i atinge in
partea vie a sufletului tor! Coruri: cele americans inccte,
fard colorit. La ale noastre, in care sant numai costumele
neamului, se prind
si cat e de miscator: $i femei de
o vrastd care pentru acea clipd iii recapatl departata tinereta. Cand se Inaltd aria de la vatra, tremurata de emotie, o intreagd viata li se nazare, vddit, Inaintea ochilor inlacramati can privesc pesle apcle invalurate ale 0ceanului.
57
NOTE DE DRUM
rilor de criminologie, care-mi spun cu rnandrie ca natia noastra e cea mai blanda si mai onesta din cafe le-a
adunat soarta in America, la fabrica de mobile pentru copii a marelui industrial Feldman. E o minune de tehnica.
Pe o parte infra vagoanele cu lemne din Missouri, pe de alta
pleacd Wile care cuprind tot felul de obiecte, facute dupa
desemnurile acestui om inteligent si intreprinzator, care
la doisprezece ani a plecat singur din Tecuciu, pentru ca..
din simplu lucrdtor, sa ajungd. astazi a intrebuinta case.
sapte sute de lucratori, in mare parte simpatici Cehi, si a
invarli afaceri de trei milioane de dolari. Lucrul in serie, cu masinile care lucreaza ca o 'nand. dibace si ele58
www.dacoromanica.ro
CAtITALELE INDUSTRIEr
gantd, isi serbeazd triumful. Cutare negru nu face de cincisprezece ani decat sd moaie in bale de vapsea verde spatezele de paturi pe care o serie de fiinti de fier, neinsufletite, dar active, le-au lucrat cu aceiasi sigurantd si cu a-
ceiasi incapacitate de a da arta. Lustrul se da cu stropitoarea in forma de revolver. Mecanic, umbld singure
obiectele produse. Numai la cusut, la mid lucrari de
detaliu, la impachetat se amesteca lucrdtoarele, intre-
in care se a-
mesteca accentele violente ale unui american boy", lupttator in partidul republican, e im a de pura fatadil. Vanitate de a arata ce au ajuns a fi in noul mediu al portilor
deschise". Dar mice ,glumd romaneasca prinde, starnind
lungi tasniri de ras; n-amai femeile nascute in America
5g
NOTE DE DRUM
sant in said aclamatii. Rosenthal, fostul director al Adevarului", uita atentatul stupid care era s1-1 curate, $1 vorbe$te foarte mi$cat ,de voiNia si duiosia" romaneascd prin
care, in scrierile unui Bercovici si unui Diamant, s'a dat
o noud nota literaturii americane. Cuvintele mele de sfatuire, din care nu lipseste $1 critica, sant ascultate cu atentie $i indelung aplaudate. Scriitorului ce sant, i se dd.
o calimara de aur. Fiecare tine sd-mi strangd mina, fiecare spune de unde este, co rude a pastrat. Un batr'an imi
declard bucuros ca banii lui sant la dispositia satenilor
nostri pentru a cumpara pamanturi.
Dimineata, am fost cu o deputatie de Romani $i de E-vrei romani la statuia, la cea mai mare din statuile lui
Lincoln (o alta 11 presinta ca zdravan, senin, tanar,
-crator).
camarutele studentilor
.60
www.dacoromanica.ro
CVPITALELE INDUCTRIEr
sete alcoolurile
inaintea preotilor speriati, 61upta miezul noptii, cand negri afumati impusca pe tovarasii for de petreceri in automobile, cand gunmenii, oamenii cu pusti" aai bandelor
imbogatite cu contrabanda organisata a bauturilor si anarhistii supt douazeci de ahi apar, strigand: ,,,manile sus",
in adunari pentru a le prada 7-- ca mai ieri, cand o mie
de banuiti au fost aruncati in teninite de attornegul care
s'a jurat s sparga cuibul crimei, sa trimeata aiurea pAsarile rosii stilate pentru faptele rele in serie...
Dar toate acestea se uita cand maretia electricitatii curgaud in fluvii coboard cerul pe pamant. Oteluri, spitale,
cu atatea zeci dp randuri, redactii, case de locuintd, sclipesc din mii si mii de stele, valuri de lumina joaca in aier
reclamele, reflectoare care orbesc arunca spanze de f Idcari asupra fatadelor care se cer vazute. E un vartej de
raze,. o nebunie luminoasa, un desfrau astral spintecand
fdcand bucati intunerecul noptii de-asupra lacului imens,
a zapezii si gheturilor termului.
Banateni sant Romanii din Chicago. Cei mai multi din-
curand ceva s'a intamplat care a pus intre ei alte sentimente decat ale fratiei. Un incendiu a distrus o parte dirt
teo pravglie italiand: se spune ca, pentru a impiedeca orice
eercetari serioase ale societatii de asigurare, proprietarul a
pus doua bombe, dintre care una, land foe, a front imobilul bucati, dar a pagubit $i casele vecine. Cel inchis
www.dacoromanica.ro
61
NOTE DE DRUM
In bisericg slujba se face rabdator, dupa vechea daCantarile, la inceput stangace, devin din cc in ce
mai isigure, mai aprinse; glasuri noun se prind, *i ale
copiilor, insirati in fata altarului cu panglicile tricolore
Una.
Toata lumea se adung pentru a asista la incercarea copiilor, cari cu multa greutate, lasati toata ziva, prin forta
Imprejurarilor, in mana strainilor, sant tinuti in cuno*tinta limbii parinte*ti. Pe rand, chemati de parintele 0pran, caruia i se datoreste aceastg. mica -organisare, ei
reciteaza versuri din cartea de cetire adusa din tarn 5i in
locul careia s'ar dori o alta, mai potrivita pentru imprejurarile noun. 0 doamna face sa ciripeasca *i copilasul abia ridicat pe care-1 tine in brate, *i ce mandrie Orinteasca atunci cand din buzele suptiri iese cantecul roma'nese!
Ii reggsesc seara, impreuna Cu multi, foarte multi altii, cuprinzand una din sglile marl ale orasului. Porturile
de aur, argint $i row ale Banatului Imbraca pe sprintenele fete care, cu doamna preoteasa in frunte, servesc cu
atata gratie pran,zul pentru ca, intrerupandu-se, sa faca
a se auzi pe scena cantarea pentru care e vestit Banatul.
Cuvinle nu pot cuprinde bucuria pe care o dau celui
venit de departe ca sa cerceteze o viata nationals amenin,
tats de astfel de scene. De ce s'ar pierde pe meleaguri strain
62
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIEI
marl care, si pentru dan$ii, s'a intruchipat. Buni catolici, ci au biserica for de o parte. Politica li este, spun ci,
germand: una cu a tuturor frafilor de sange. 0 politica neafiliata la a marilor particle americane. $vabul, Germa-
63
:NOTE DE DRUM
biserica units. Perfecta randuilla, iubitoare grija a preotului pentru orice amanunt de impodobire. Toata aleasa.
gospodarie a Ardealului in locurile cele bune ale lui. Apoi
Orasul, la care ajungem indata, e creatiunea puternicelor fonderii de otel. Acum un siert de veac era camp aici.
De atunci s'a adunat o lume din toate partile care formeaza aslazi o populatie de 120.000 de oameni, in care
al nostri sant vre-o 1.500 (exact, dupa statistica parintelui Reu: 280 de familii, 180 de oameni singurateci, 135
feciori si fete de la 16 ani in sus, 370 de copii pang. la 16
ani"). Numele orasului e al presedintelui societatii care a
zis .i s'a facut". Viata economics creiaza aici subit astfel
de asezari, lipind pe nesimtite, de-a lungul largilor strazi
drepte, casuta de casuta. Aici munca asa de grea, in arsita
cumplita, aduce Si o plata bung., asa incat mai toate locuintile sant bine alcatuite, curate si infiltiseaza un insemnat
conf or t.
centru chiar, o solids casa nationala, pe frontonul careia scrie: Serbian Halt", dar discordii in comunitate, au
facut-o sa fie instrainata. Odaile menite pravallilor sant
goale.
www.dacoromanica.ro
tru familiile si pentru obstea lor. E aici un adevarat in.ceput de burghesie romaneasca, ingrijita de a-si ridica
odraslele cat de sus.
Ii vad seara, la masa comuna, in care se servesc bucatele de acasa. Multi sant Fagaraseni. Cand li se vorbeste de muntii si de Oltul lor,
taie la inima". Altii, ca
preotul, sant din partile bistritene. Nu lipseste cite unul
tocmai din departatul Vest romanesc, din Satul-Mare, din
Salagiu. Un Macedonean plangea cand am vorbit cu laude
de ai lui. Un Evreu roman, care evita si cuvantul de .,E-
vreu", avocatul Sam Shor, om de autoritate si de distinsa elocventa, s orbege dupa aproape patrazeei de ani
de instrainare cum no poate vorbi mai bine oricare alt
Roman.
65
NOTE DE DRUM
iiceu. Cand iese, e o invalindseald ametitoare, un piuit asurzitor de glasuri. Fiecare face ce vrea: pleacd, ramane In
clasd, Incunjurd pe profesori si profesoare, trece in slile de sport. Albi de toate olorile, negri de toate nuantele. Baieti $i fete. Turnul Vavilonului, cu limba englesd
obligatoare.
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIEI
usine. Dar din putina for agoniseala, pe care au Incercat fard noroc s'o fructifice in Romania care devalorisa, ei
au facut -lucruri maH. Biserica unita, cea mai frumoasa
ca stil si ca materials din tot ce am vazut pand acum in
67
NOTE DE DRUM
pul Dornnitei Zamfira, preotul insusi fiMd unul dintre initiatorii si ctitorii acestor mandre lacasuri. Scoala, cu
doua randuri, Muth., cum o arata contraforturile gotice,
vechea biserica, inadita si inaltata, are
singura in toate
coloniile intregi opt clasele si dg. diplome recunoscute deStat. Lectiile le fac 5i calugaritele americane, asezate interm pavilion vecin, care-5i fac devotiunile tot la unitii no5-e
tri. Se pregatese 5i calugarite romance.
La ospatul cu gustoase sarmale ca acasa s'au adunal o parte din oamenii nostri. Bune fete insemnate de
greul muncii. Cand se inehide lucrul,_ e un val de multime
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIE
alb, negru,
si
Otelul, care pastreaza ceva din vechile obiceiuri linislite inaintea furtunii sociale de astazi, are in serviciul sau
numai negri, integrali, sau, mai ales, amestecati, Afroamericani" a cdror coloare e une on mai deschisa decat
.a unora din Tiganii nostri. Negri la octal, negrese la aswww.dacoromanica.ro
69
NOTE DE DRUM
Pi oblema neagra preocupa din ce in ce mai mult opinia publica a acestei teri, care se simte prefacandu-se zilnic si cauta linii de orientare pentru viitor.
S'au aruncat
si de sefii lor, cari sufar de inferioritatea actuala
mai multe solutii, de la aceia a intoarcerii.
In Africa, fireste absolut imposibila, i fats de negrii de
acolo, cu totul altii, si fats de stapanitorli europeni ai teritoriilor, la intemeierea unui Stat negru in America, de
unde ar iesi insa un antagonism fatis, gf supt raportul.
politic-teritorial, intre cele cloud rase. Acuma curentul,
chiar in Sudul care li interzice tovarasia in. restaurante,,
In otele, in trenuri si tramvaie, pe strada, este spre asimibare.
CAPITALELE INDUSTRIE/
Clevelandul mai are o parte pe care o descopth, mergand la Universitate, la Universitatea de sport si de sludii,
in care e asa de greu sd gdsesti studenti, asa lucid, conferinta pentru dansii o asculta profesorii. Aici e as ,zar,!a
cea Veche, casele de cateva decenii, acelea care de atatea
on si-au schimbat propridarii on care din stapanirea unci
fainilii au ajuns lacasul unci inslitutii. Butte marl case co-mode pentru oameni bogati, si cu oarecare ragaz, pentru
gospodarii si lumea de gust a carii rasa de mult s'a stins.
71,
NOTE DE DRUM
a iubit-o. tcncuiala colorata incepe a se desface. Parvenitele de lemn se vor fi bucurand de ruina acestor aristocrate. Si in acest mediu de oarecare vechime biserica, in
loc sa se piteasca umila, varful turnurilor abia ajungand
la inceputul unui sky-scraper ca acela cu turn ascutit al
www.dacoromanica.ro
73
NOTE DE DRUM
colori
tari
pe planuri de o
neobisnuita. indrazneald ; cum e vecina cu tabloul lui Tintoretto, influenta acestuia asupra indaratnicului iconar cretan e vadita.
Francesii au un Poussin, ale carui mici figuri cu caracteristica iscalitura de ad'anc albastru sant cuprinse
intr'un peisagiu de adancimi Si luminisuri de cea mai
fericita descoperire, pe care it scade doar intru catva luminoasa visiune insorita a vecinului tablou de Claude
Lorrain. Intunecat si tragic, cu figurile orientate pe care
le incadreaza, coltul de padure batrand al lui Delacroix, Si
ochii se opresc indelung, fermecati de incomparabila idila'_
a lui Puvis de Chavannes, albe trupuri ratacind prin poieni
de eliseana seninatate. Scoala francesd se prelungeste pang
la crudele adevaruri, Mate intr'un gest, ale lui Dvgas.
Scoala de la Barbizon a avut fericiti scolari in America, si un Homer D. Martin, un Winslow Homer, un
(Terra di Lavoro, Campania), ale caror figuri geometrice arata originea balcanied, greacrt sau albanesa, a
mesterilor populari_
CAPITALELE INDUSTRiEr
actu-
nare aproape de miezul noptii, va fi aceiasi framitntate de rnuncitori, obo .iti, palizi, sipti: echipa de seara,.
echipa de noapte, imbulzind tramvaiele care aciuc si cara
inapoi.
trati. voinici, e elite un Bucovincan din preajma Sucevei, cite un Macedonean de la Florina, cate un Bucurestean chiar. Graiul dulce al preotului ardelean galgaie de
lace imi. L n Evreu din Barlad, del cnit crestin, citeaza, in
cea mai Pura roman.easca, Evanghelia si plange si el
asupra locurilor de nastere.
75
NOTE DE DRUM
pardtiei masinelor cleat In mice alt loc din State leUnite. Totusi mi se asigurd ca oamenii eastiga foarte mult;
tru oameni mai bogati; mici capricii de arta dau caracter elddirilor razle'e, care raman Insd credincioase, in
liniile generale, tipului consacrat, cu neputintd de izgonit de acuma inainte, Totalul face impresia unui cochet
cottage engles. Graciini Insd nicdiri in vaga 1mprejmuire
lard despIrtiri.
Ajuta la aceasta plliculd InfAtisare natura. Ea are eel
mai frumos aspect pe care 1-am intillnit pand acuma in
America. In aierul acuma duke primdvdratec, fara urma
de zdpadd, se ridica dealuri acoperite cu arbori, printre
care se afundd vai largi si aclanci, purtand Inc A numele
Indienilor cari le-au strdbatut, ciudate nume coroiate ca
iesind dintr'un plisc de papagal: Cuyahoga. Lacuri largi
rasfatA vasta for oglindd de ape, pe care o incaleed poduri
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDLISTRIED
carti sosite se expun publicului. De la intrare vezi materiile distribuite: literature de imaginatie", istorie", etc.
Cercetezi cu ochii si alegi. Indatoritoarea functionary e
gata sd to ajute, sd-ti dea un sf at. Scaunele, mesutele sant
asezate asa incat cetirea sa fie o pldcere. Dedesupt e odaia cercetasilor, cu cele mai potrivite carti expuse afard
in duldpioare. Este si un Museu de arta cu lucruri de intprumut sau cu obiecte expuse: buletinul presintd o icoand
www.dacoromanica.ro
77
NOTE DE DRUM
ruseasca din secolul al XVII-lea si o marina, de un puternic efect dramatic, de un pictor rus refugiat. Intre desemnurile de vanzare, o ciudata reconstruire din Greco,
grupand laolaltd ce e mai caracteristic In chinuitele lui visiuni: acest decupaj" represintd unul din caracterele civilisatiei americane. Intr'o odaie alaturi se tine o conferinta pentru un cerc de femei: filmul instructiv ruleaza.
In alts parte a orasului, in sArdcime, bisericile romanesti. Cea ortodoxd e foarte bine ing-rijita de bunul parinte ifocioaga, FAgdrasean, Vann-, cu case copii (doamna
Aldturi templul baptist, de o abstracts infatisare: cuvintele sacre sant scrise la capdt in trei limbi, dar preotul, un foarte bun Roman, ma asigurd ca azi toata lumea
intelege romaneste; orga intovardseste cantarile.
Si de-odata incep plangerile ascunse pang atunci. Oasele ni se rup", spune un barbat. Femeile aratd cam viata
li se duce intre fabrics si casa, muncind si de o parte si
de alta. $i ele sant puse la cea mai grea munca: la caratul sarcinilor color mai zdrobitoare 0 femeie tanara cu
fata de Madond are obrajii asa de albi usor scufundati si
o nesfarsita melancolie acopere de teats frumosii ociii negri ai fiicei muntilor nostri. Scamp se platesc dolarii de la
Casa de economie,ochiul dracului", care ispiteste,si zdrentele de fabrics inlocuind sanatosul port de acasa!
DuhOri se 'idled In aier. Fumul gros tisneste de la fabricik de cauciuc care dau faliment cu toata aceasta nemiloasd exploatare a muncii omenesti. Din bordeiele de lemn
ale negrilor iese, cu mirosuri acre, copii numai in camasi
murdare, bdrbati lenesi can se zgaiesc la oHce, curiosi ca
niste man copii. Doamne, izWveste pe ai nostri din aceasta cumplita gheend in care au intrat nevinovati!
Seara, pornim spre Youngstown.
CAPITALELE 1NDUSTRIEI
dem in noapte decal casele foarte Ingrijite, In care lucesc ferestile dare. Pretutindeni electricitate: societatile o
Ajungem intre casele din suburbiile orasului. Infatisarea e atragdtoare. Prdvaliile scanteie de lumini in toate
colorile. Indata se deschid artere marl, foarte bine tiliate.
Imense cladiri, sky-scrapere se inalta pentru o populatie de vre-o 150.000 de oameni, 80 la suta strain
jumatate din aceia a Akronului. E o betie de electricitate,
un furnicar de rniscare.
Acura doudzeci si Chid de ani, spune d. Vas, Fagarasean,
agent de vanzare pentru imobile, vorbind vre-o zece limbi,
79
NOTE DE DRUM
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIEI
un pranz, onorat $i cu presenta representantului comunei, sefului scolilor, judecatorilor, membrilor biroului de
educatie, cari vorbesc cald si cu miez despre rostul Romanilor de aici. Miscatoare sant cuvintele preotilor Spataru, Holdar si Ilie Pop. Acesta din urma aminteste Indelunga publicare aici a ziarului Romanul", juramantul
Mout In timpul razbooiului de limn anii din Youngstown de
Vazusem dimineata pe cei cativa Romani -din Campbell, muncitori la marea fabrics de acolo. Vin cu lacrimi
in ochi, cu bune cuvantari pe buze, cu flori $i daruri
in mans. Au .hala" for de adunare, larga, ingusta, frumoasa. Pe cortina figuri alegorice trase stangaciu, dar
cu cats iubire, amintesc tara, u menesc desrobirea. Dupa
amiazi mergem la Newcastle, s vedem un alt grup dintre
ai nostri.
NOTE DE DRUM
82
CAPITALELE INDUSTRIEI
i Snagovul aproape de Niagara. Puterea sufletului a anulat cu totul stapanirea nesfar$itelor, Intinderi. Si-ti vine
ssa de curios cand, la Intoarcere, c000tati In varful otelului cu atatea randuri, pe cand hidosul Negru izbeste
farfuriile cu stangacele lui mani de sclav, privesti dantul
literelor galbene $i rosii ale reclamelor, stelutele fthq
numar ale casutelor din departarile Invalurate si limba
*de foc a Iadului care Intr'una, intr'una cere spre istovire
,puterile 'tuturor natiilor din omenire.
La o mica distanta. de Youngstown e Niles, locul de nas-
'en ingrijire lucrate la strung, aspru leagan pentru un copil voinic, canapele incomode, inguste, saracacioase, magazine" de literature si culture cu paginile Imbacsite, tablouri cu subiecte exotice sau naive, fotografii sterse de
soare. Alaturi un intreg arsenal de obiecte simplu manufacturate pentru bucatarie $i pentru camp. Amintiri de
la Lincoln proclamatii, portrete, mobile
si chiar de
Ja alt pre$edinte ucis, Garfield, se adauga pe tang aceaea ale stapanului umilei cast*.
De aici drept inainte spre orasel, adapost de multe neamuri si acesta, Intre cari Greci, cari au, langa micul otel
,,Mckinley" o cafenea a Ciprului". Da, dar Grecii n'au be
In patria Tor, ca Romanii.
www.dacoromanica.ro
83
NOTE DE DRUM
Wan
Acestia sant vre-o opt familii. Totusi parintele
114 clAdit o frumbasa biserica de carhmida rode aparenta,
unde se face slujba din cand in cand; icoane de un interesant stil nary; dedesupt e o salh de adunare, cam pArasita.
Presbiteriul e ocupat, in lipsa preotului permanent, deo familie de muncitori romani, chiriasi. Barbatul, care as
trudit toata noaptea, doarrne, chela ni-o da femeia, din
partile Albei-Iulii, adush aiei abia de doi ani; alba, frageda,
Orasul Vecin, Warren, e foarte frumos, de si numai putin mai mare decat eelalt. Acum cloaked de ani, ni spune parintele Ilie Pop, fost la Ludos, in casa primitoarc
a cdrula gasim mancarile de acasa si o gustoata mama-Ugh cu branza., aici nu era decat o localitate de retragere,
o colectie de vile. Apoi fabricile au venit, otelariile, invinse-
Inthiu, invingand pe urmk, noua cladire Lang ruina veche. Si odata cu ele muncitorii, aceia cari I i and obrajii,
rarnasi vesnic peeetluiti cu aprinsa march a lui Vulcan,
Inaintea valurilor de metal alb de topire, pe care-1 fac, IL
aleg, 11 arunca in forme, ca.5tigand 5i pana la 30 de idolari..
zi.
si.-
Mergem la bisericuta foarte bine ingrijita. Cativa oameni sant adunati .acolo: Fagaraseni, Aradani, cele data*
CAPITALELE INDUSTRIEI
nu a nobilei munci de datorie, cu pierdere, ci a vulgarei munci care sconteaza recompensa imediata si care,
data ea n'ar mai fi abundenta, s'ar opri imediat in parasire si in. revolta.
Printre
ferme in noapte ajungem intaiu la linia de pa.
alts vale
aici totul e oranduit, pe vai
sa atingem cele
trei localitati reunite Sharon, Farrel si Whit land.
Aici Romanii sant n.umerosi, poate pang la o mie, fauritori de otel ca si vecinii lor. Ca s ajungem la bisericuta
85
NOTE DE DRUM
Sant aici sute de oameni, cari si-au intrerupt lucrul pentru aceasta manifestare de solidaritate nationald. Porturile romanesti aduse de acasa, in ceasul desfacerii de
taxa, sau cumparaW 'pe urma au iesit din lazi. Un intreg
cor de fete 11 poarta. El e pe umerii femeilor tinere, cu
nobild fall de domnite, care ne servesc: In aceasta haina
ele apar ridicate pang. la cele mai inalte trepte ale maririlor istorice. Naive cantece se ridica si tremurd o clipar
versuri atunci iscodite, amestecuri de cantec popular 5i
de amintiri din carp, cu numele lui Traian izbucnind mandru, rasunete din vremea cand contra Ungurilor se apara
limba. Totul e nespus de cluios. Rind la cuvintele pe caresentimentul parintesc le-a pus cu atata greutate pe buzele copiilor, ale baiatului In port fagdrasean cad de acolo yin mai toti, cei mai bunt de acolo, pe langd Tama,yell, Sibiieni si ceva Aradani , ale fetitelor cu Mande
plete crete. Si de-odatd, in cdldura acestor simturi trezite,
exasperata sinistra profetie a unuia dintre cei instariti,
care spune ca, In ciuda tuturor dorintilor, nouazeci si
cinci la suta, legati ,prin interesele create in lunga desterare
vor ramanea, dar ca, precum Nerntii desnationalisati spurn,
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIEI
rata de represintantii ingrijiji ai rasei. Un provisorat al naturii pe care nimeni n'o iubeste: mane, locuinti vor fi si
aici, ca acelea care se inalta asa az usor acuma: o barn de
platra frumoS lucrata, apoi scanduri de toate felurile; de-
alaturi poti vedea o biata podisca de lemn care tremurg. Nu"e un plan de ansamblu executat sistematic, rab-
www.dacoromanica.ro
87
NOTE DE DRUM
casutele sarace de muncitori, o oarecare neingrijire in tinuta strazii arata ca aici lucrul de edilitate a inceput abia.
Cu totul astfel e In strazile centrale, in care palate de caracter european, samanate cu cite un cutezator sky-scraper, arata o veche, puternica $i prosperg. a5ezare.
Dar Pittsburghul nu vrea sa fie numai atata. Ora$ul de
un milion doua sute de mii de locuitori vrea s insemne
valoarea lui culturala eminenta.
Andrew Carnegie, regele otelului, a voit-o. Ce nu se datore$te imperialelor sacrificii ale acestui everget"' cum
n'a mai cunoscut lumea pang. acuml El a aruncat, nu: a
lnchinat nu mai putin de 35 de milioane de dolari pentru
$llinta si cultura. Lui i se datore$te un maret Institut tehnologic. Lui ridicarea, din piatra aleasa, cu pavagiu de
marmura din Pentelic, cu ()lane de marmura verde, cu
galerii de fier sculptat $i aunt, cu planuri Imprumutate de
la Partenon, a unui Museu fara pareche de luxos, in care
deocamdata scoala francesa, pang. la Gauguin $i Lucien Simon, $coala spaniola pang. la Zuloaga, e foarte bine represintata. Lui biblioteca de peste o jumatate de milion de vo-
Dupa un teas placut intre colegii miei americans, ne intoarcem pe alta tale, a padurilor $i fermelor isolate. Pe
dealuri intinsele desi$uri de arbori dintre can unii au o
Infati$are vanjoasa, nu sant ale Statului (aici Pensilvania), nisi ale comunelor, ci ale imrticularilor. Ei n'au nici-
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIEI
tru scanduri prbaste; aiurea s'a dat foe fara niciun rost
ierburilor uscate care dogoresc trunchiurile. Fermele sant
sarace, unele in ruing. Proprietarii se schiruba des. Meiunul riu-si creste copii pentru pal-Want. Vechii descalecgtori n'au urmasi; tot felul de natii se abat aici si plealca.
Urme de ogoare de porumb; grthnezi de stiuleti cu boabele
pe dansii, pentru hrana pasarilor, zac pe camp, cu unelte
parasite, care ruginesc. Dar pretutindeni automobilele la
scars. In vre-o doua locuri grau de toamna samgnat egal cu marina. Se crest vile, care n-.1 se \Tad, gaini, alte pa-
sari; laptele se aduna de la mai multe ferme, cand de unul, cand de anal; in Cara uncle furturile sant foarte aspru
pedepsite, nimeni nu se atinge de vasele de metal puse
la margenea drumului. Drum de caramida, de ciment, admirabil de neted, facut In ultimii zece ani In local unor
hartoape mai rele ca ale noastre.
Limbile de foc ale fabricilor ni arata calea la intors.
Dimineata, ceata a cuprins din nou total. Urlete si huruitul masinelor Ii strabat obscuritatea. Marunt si fricos,
umil un soare rosu pare acatat de coital cel mai malt al
sky-scraperului: un balon uitat acolo sus de vre-un copil.
$i totusi ce zi luminoasa se face pe urma, caldg, dulce,
cu cele d'intaiu zboruri de albini in aier 1 Ne oprim o cli-
unit cu tot ce poate da tehnica americana; pentru gradina viitoare s'a adus in sari gunoiul de of din California. Apoi tot inainte intr'un peisagiu de veche idila neatinsa, cu boschete mari de frumosi arbori pe Inthtimi
marunte, domoale, rare on acoperite cu ferme. E de mirare cum s'a pastrat naturii acest colt privilegiat de li..
89
NOTE DE DRI1M
Si civilisatia materials o sinati ascunsa mideva, fiart nesatioasa care pandeste, gata sa sfasie,
Nu e Inca la Caufield, zimbitoare residents" de clisute
raspandite in pajiste. Nici la celelalte doua localitati, imediat vecine, Salem si Alliance. Pretutindeni caldura primavarateca a scos lumea din vizunii: pretutindeni femei deretica, doamne aduc flori acasa, fete se primbla, copiii
luneca pe rotile. Ai zice ca este, macar pentru o parte din
aceasla lume nacajita, o clips de adevarata multamire. Si
apoi cu ce nu se deprinde omul...
Locuitorii par a fi Germani: unele firme ne trimet la
Tinuturi adanci din patria departata. In general acelasi
amestec etnic: la Canton stau alatari Greci, Mexicani, Evrei
$i-3.000 de Romani (altii zic de doua on pe atatia). Ora$
mai linistit, cu fonderiile alaturi, cela ce-i asigura mai
multa sanatate $i frumuseta.
veche ideologic din
E ziva lui George Washington
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIEt
al d-lui Iu liu Maniu si al culturii; ultima societate s'a intemeiat in 1916, in cele mai aspre din momentele suferintii noastre in razboiu, ceia ce ni s'a parut earn curios.
Seara, masa cu cativa Americani, judecatori, oameni
de scoala. Se vede bine dorinta for de a retina rasa find ",
care se va perfectiona in a :lona generatie". Aitfel intelegere 4i iubire pentru Romania, candva rastignita pentru
omenire". Dar in sala scolii primare vre-o mie de Romani
91
NOTE DE DRUM.
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDLISTRIER
din Suceava. La atata distan.ta de tall, Imi sung. in urechi Isaia dantuieste" si hora tainei casatoriei se Invarte supt ochii cari rad si supt ochii umezi. La baptisti,
numerosi, Si in cea mai bung tinuta, musica face sa se
auda Imnul Regal, care zguduie toate sufletele.
La masa de amiazi sute de oameni au venit sa asculte
un cuvant de acasa; rgspicate, grele, pline de raspundere
Acesta e cladit, ca de obiceiu, din cele mai rare materiale si, cu vastul lui atriu, cu frumoasa curte interioara,
plink de. flori In susur de ape face o adAnca impresie. Alegerea bucatilor de picttul l'anga colectiile de arta iaiaponesa, greaca (un frumos torso de Afrodita; o icoana
www.dacoromanica.ro
93
NOTE DE DRUM
a lui Buda In stil indo-elenic), si de obiecte marunte (ca.teva sculpturi bizantine) e din cele mai fericite. Vechea
coals sienesa e foarte bine represintata si un Giovanni
Bellini, un duios Cima da Conigliano se and langa un Tintoretto, un Tiziano, un Coreggio, langa un foarte expresiv Francabigio,
splendida figura cu bogatul par rosu
>din secolul al XVII-lea. Din epoca inceputurilor, Madona
lui Nino Pisano are un zimbet aproape frances; o delicateta mai obisnuith acolo e In gratiosul profil al femeii
sculptate de Mino da Fiesole. Curios, fare grata cautate;
-sle o medievala tristeta, cu spinii din frunte si Anne din
palms, Cristul lui Botticelli aminteste cutare cadaverica
Tlamanda are un ipotetic van der Weyden, cu o sfasie'Ware coborare de pe truce, in care Dumnezeul mart e de
o apriga realitate, o frageda Madona de Quentin, Massys.
Pe langa un portret, Rubens are intalnirea 'intre Henric al
IV-lea Infrumusetat $i intinerit cu mireasa lui Maria de
Medicis, ascunsa. supt legends biblica a Abigaelei aducancl
daruri lui David. Portrete de Van Dyck si scenete de Te'niers. Dar pictura olanclesa are aici un colt al lui Rembrandt care (IA Museului o mare important intre toate
colectiile de arta : trei din cele mai frumoase portrete
de dansul sant aici intr'o camaruta ascunsa, care samana ca acelea pentru care acasa la el zugravia marele
maestru al tuturor tainelor, iar langa dansele panza, in-comparabila, a Visitatiei. Dintr'un adanc, imens fond de
umbra neagra, sprijinit pe o arhitectura clasica si desChis asupra unui vag oral fantastic se desface lute iz:
bitura de clara lumina un grup de Imbratisare: o batrana
care Intampina pe tanara ei ruda. Licariri din aceiasi Ihn94
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIEI
Renoir, Pissaro $i Mathisse. Nu se putea ca portrete englese din secolul al XVII-lea sa lipseasca: Reynolds, Howww.dacoromanica.ro
95
NOTE DE DRUM
garth, Highrnore, un frumos si necunoscut Soffany (t1810) si alkturi de dansii imitatori americani din epoca
luptei pentru libertate: Adams, Gilbert Stuart, Sully, aproape pe acelasi nivel cu InvAtAtorii: apoi Intreaga scoalk cue
excelenti peisagisti, pknk la modernii Hawthorne, Duveneck ki Mary Cassatt 1.
Paza e stricta din partea Statelor-Unite, care se feresc si de bkuturi si de emigrant. Alti agenti, tot asa de
corecti in distinsa for elegantA, cerceteaza. din partea Ca-
nada
La capat e un orksel de provincie engles. Case mici, de
aceiasi facturk ca dincolo, dar de obiceiu din cAr5mida, tap-
si
96
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIEI
www.dacoromanica.ro
97
NOTE DE DRUM
bogati? Nu, ci de studenti. Mai ales de la fostii studenti. Solidaritatea for cu cei de acuma e desavarsit.I.
Ce vad aici uhneste. Regi ar putea locui In aceste Incaperi frumoase, asa de Ina lte si de aerate, cu plafoanele
Impodobite in toate stilurile. Marete sale de mancare de o
perfecta intretinere. 0 sail de biliard, Ora Vaste cabinete
de lectura: din deposit se pot duce cartile, pe iscalitura,
oriunde-i place cuiva sa ceteasca In liniste. Biblioteci In-
tregi de dill rare, cu legaturi In mare parte contemporine. Toate editiile operelor lui Franklin se expun supt
sticla. Ha la de ceremonii e o adevarata said de tron.
Dormitoriile baietilor $i fetelor sant cu totul deosebite. Si
cele care stau in oral, majoritatea, sant supt un strict con-
Tin sa adaug si aceia ca in salile de curs tinuta studentilor 5i a numeroaselor studente e exemplar. Vivacitatea noastra lipseste, dar ordinea e ca la cei mai bunt
profesori ai nostri din cele mai stapanite Universitati.
Note le se ieau mai ales de fete, cu discernamant. Profe-
r-14
.papaa,RSr-.VaZt
V-11.,!".%"ajiN,.
114
tti
:AA
Ma
-11M14.1.
"Vol,
SI
PA,17:4741:43,746
iu It
_4E17:
tarl.""-1-
a,Vs,aorkir:
1.!, vie
-i '
**17.17. :"La7:7711'..
!NS, t,4"..j:v.:1:71:".i. 11;
a. a % It. p.1 a
VeVii
Ir 11.fi.
4'.
L'
.3
IID,..1.411,5
:'
4 elk* .i.
, 41:41Vas
...* "as-4 raA,.....,.,
a,
.0.4
"ID
..I, .
CR_
) -a
1.
p 71- gel,
8
/FA', Wu*, s,
".4t;*
i,
o'
La
Ji
-`
'1
,
II
"
1'
P`
ilk 4.
a
www.dacoromanica.ro
Grup de Romani americans.
IP I
VII
. ,/ i'l'' 1
PaliT
F=''
; V..1.1.VA.,b.
Ei;114,:d.reeq
it 1 II !II 11,.
.,
lk's
...,,
1....e.sW.q
." ,----..
f,1% t'
..i.ill'"Ig t
rtlitj
V.: '
' :4,-:
ie
'I
. .
A-...g4,1
4, 4
.4
aPP.R.1-1';
15
'
CAPITALELE INDUSTRIEI
NOTE DE DRUM
nara simfonie, tot ce e linie fiind rupt de miraculoasa atmosfera a sintesei de arta, asa de personals. De ceva mai
vechiul Manet, pe Fang& un impresionant filosof",foarte
frances cu barba rotunda, calota $i falfairea-i de haine, pe
langa cele doua figuri care amintesc faimosul tablou revolutionar de la Louvre, vedenia chinuita a Mantuitorului
rastignit, peste care ca si asupra celor trei batjocuritoare figuri din jur se prelinge o lumina de resignata suferinta si de
Incepatoare aureola. Niciodata de la mare maestri ai secolului al XVI-lea cari puteau vedea portretul in aciancnu s'a dat o mai intreaga icoana a unui suflet ca in portretul de o asa de simpatica zimbire al lui Henri Regnautl,
cel cules de moarte la 1871 in plina desfasurare de aripi
a geniului sau vioiu. Prin Renoir 5i Degas se merge pans
la cateva panze de Gauguin, care, pe langa Taitienele sale
tribuie la Intelegerea adanca a unei clase de o distinctie pe care putini o cunosc si o recunosc, gentilomi cu
simtul dreptului si acela al onoarei. Eroii" unei perioade
urmatoare, tipic infatisati, sant rani aici (portretele lui
Washington de Stuart 5i Savage). Dar scoala de la Hudson_
River, apoi cea a lui Inness, desfasura toata varietatea darmica a creatiunilor For, contemporane cu ale noilor peisagisti francesi, indemnatori si Invatatori, si sant pane care
definesc, data nu o natura pe care arta amelicang, n'o gaseste Inca, tocmai fiindca e asa de aproape, puternice tern
peramente. Alaturi, Whist ley si Sargent corespund, prin
100
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE INDUSTRIEI
www.dacoromanica.ro
101
V.
(cetesc: ,,Ibsen
www.dacoromanica.ro
In margene pe supt arbori curge raul-lac, placid, domol ca toate cursurile de apa americane.
103
NOTE DE DRUM
105
NOTE DE DRUM
Trecem Lacul Sarat, nesfarsit, cu-pcte de ghiata pe dansul. Norii surf II fac sumbru, plumburiu. Valurile se misca_
Incete, grele. 0 trista ploaie deasa 11 bate. In fund fantomatica visiune a Inaltului munte alb. II strabatem indelung pe o ridicatura de pietre Inlocuind podul.
$1 apoi Intram In bataia viscolului pe stanca sterila samanata cu maracini. Dar e numai un promontoriu, la picioarele caruia rasufla baltoacele negre. Din nou incepe
vasta Intindere a lacului; acuma verde ca o mare, agitat,
cu valuri spumegande. VInata furtua in dreapta, argintiu
luminis In stanga. La capat geana de argint a cuprins intreaga zare. -Muntele ne chiama iargsi in prapastiile lui
Inzapezite, care rash-Aug in straluciri orbitoare saracele
raze ale zilei acoperite. Am Intrebuintat un teas pentru a
strabate pe aceasta minune a unei geniale- tehnice o lungime de peste o suta dou'a'zeci de mile.
106
Ca prin minune un Intreg oral curdtel rdsare in margenea pustiului, Elko. Pare mai mutt un pupas (le automobile; un altul mai departe, cu ceva fum peste casele
de care sprijind turturi.
Apoi iardsi santem in inima de piatrd. a muntilor celormai Ina lti, abrupti, scorburosi, si in umbra for casele oamenilor eari muncesc. Pentru prima oard un cuvant spar
niol: la pravdlia Italianului Martinelli, pentru Mexicanii
not ai muncilor celor mai grele, vechile cuvinte iberice:
Se Labia (sic) espariol".Prin aceste adunaturi firmele par
o glumd: General merchandise', Mercantile Co.", pentru
doui baraci, si pentru o chichineata de scanduri big
hotel".
Trecem printr'un viscol. In cdteva momente el s'a imprdstiat. Muntele singer mai pastreazd zdpada pe corogita-i piele ca de elefant Miran. Apoi, pe cand soarele el-
www.dacoromanica.ro
107
VI.
CAPITALELE GRADINILOR
Trecem noaptea prin vdile reci ale Sierrei Nevada. Ne oTrim indeltmg la capitala Californiei, Colorado. Ziva ne
prinde cu aceiasi priveliste inaintea ochilor: greoii munti
pititi in fund, $esul vag, acuma curdtit de zapadd.
Dar peste putina vreme tot aspcctul se schimiad. Stanca
e asternuta cu o catifea verde proaspdtd. Din cc in ce,
.supt influenta curentelor calde ale Pacificului, vegetatia se
Inteteste. Boschete frumoase de arbori sudici, tufi$e de foi
lucitoare, muwate inflorite; cate un platan, mai mutt de
reclamd deck ca produs al acestui pdmant pietros. Golftd albastru mije$te in fund, mangclietor. Dar nelipsita coli-
2. San-Francisco.
Strabatem un ochiu at golfului cu ferry-boatul, ca sa
ajungem la Berkeley, iar de aici din nou in tren pand
la Oakland, Tara Stejarului". Aceiasi suprapunere
108
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE GRADINILOR_
tele verzi monumente in genere prea mici pentru slrivitoarea for Incunjurime. E sigur ca in asemenea cetati
comemorarea oamenilor $i a evenimentelor trebuie Mena
altfel decat in copiile noastre de cetate elenica.
Cateva mari cladiri in centru area nu numai ambitie,
ci si gust. Astfel Primaria cu o frumoasa fatada armonioasa si o cupola de tipul Soufflot alaturi casa de conferinti cu prelungirile ei In stil de manastire franciscanO
facuta din caramizi in secolul al XIV-lea italian.
Vazut in amanunte, ora$ul Sf. Francisc, care asa de puin raspunde azi smereniei patronului sau, e deosebit de
simpatic. Strazile lui, de o perfecta ordorianta, suit dealurile Incunjuratoare; flori de Sud sant samanate in brazda
de 'naintea caselor de formele cele mai deosebite, in care
se vede Insa adesea un tip potrivit, ale carui elemente sant
luate din vechea traditie spaniola.
www.dacoromanica.ro
169
NOTE DE DRUM
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE GRADINILOR
ciodata; ele vand cutiute de lacd de toate colorile, bibelouri de os, inele de sidef cu pietre false, bronzuri lu,crate grosolan, dar mai ales cele mai stralucitoare pijamale In toate colorile curcubeului, samAnate cu flori delicat raspandite din phn. In cutare magazin pdretii sant
impodobitd intregi cu acel bielsug de sculpturd auritd in
care sant increngate toate dobitoacele naturii $i toti montrii inchipuirii, acoperiti bogat cu aur. Sant case in stilul
national, milenar, cu galerii sprintene si acoperisuri carligate la mijloc, cu toate colorile vii imbinate pe fatadele
Ior. E undeva si vre-o pagoda, langd. care o mare biserica crestina 1$i chiamd din acest neam de vechi pagani
noii credinciosi. Si e teatrul, Mandarin Theatre.
Si
bas-
se dau de-a tumba, se ridicd si mai ales vorbesc. Recitativul e continuu intovdrdsit de asurzitoarea subliniere a
111
NOTE DE DRUM
rochii negre, copiii vorbesc, mananca, Oran(' ca nu-i priveste ceia ce este pe scena, unde zgomotul ritual urmeaza.
lung si solemn.
Un colt cdtre Pacific, MIT poarta de aue, a fost consacrat frumuseteIor naturii Si artei. Toate infatisdrile variate ale abundentei vegetatii sudice sant adunate in gradinile intinse care incunjura cladirile. 0 gradina iaponesd
presinta flora depdrtatelor insule ai caror vechi locuitori pot sd-si mangaie astfel nostalgia, data o au. 0bi$nuita casuta goald, cu paravane miscatoare, copacii pitici cu monstruoasele radacini urnflate, poduri peste ape
dare se strecoard prin bolovani. Acvariul e unul din cele
mai bogate, cu pestii ca o foita de sidef, ca niste fluturi
multicolori, ca niste sageti in care se mists vioiu ochi de
aur.
www.dacoromanica.ro
.
e
t:
u.
.in
ropt..
s'
. ..
111:
ii
A
t,,,
ji
P.'
'
Cri
'
'
'. 4,
1111Mm
:1
www.dacoromanica.ro
;
O
CAPITALELE GRADINILOR
de sarna, cad e vorba de copii Oa la zece ani, sci capieze. Cei mai draguti omuleti, baieti si fetite, tie toate
rasele, pe tale de a se americanisa supt zimbetul ispititot
al profesoarelor, in mare parte studente, care fac astfel
scoala de aplicatie, se intind la vitrine, le ating, se trantesc
pe jos ca sa vada mai bine, lard. zgomot, atenti, cad au de
lucre, fac de la ei, creiazd. Siguranta desemnului, puterea
de a gasi imediat linia dominants, mestesugul de a urnplea golurile, pldcerea de a fi gacit, reprodus, pastrat
sant ra'ra de margeni. E iclealul scolii celei n.oud, in care
puterile nesfarsite care se ascund in s.ufletul copilaresc
sant starnite, puce in acliune si conduse fara a da aceasta
impresie. Fiecare alege ce vrea si interpreteaza in felul
s au.
8
www.dacoromanica.ro
113
NOTE DE DRUM
Dar, bine inteles, ce e mai larg presintat sant documentele vechii culturi indiene din toate Tinuturile. Interesante pentru not sant in prima linie covoarele si ornamentele corespun7atoare ca forma de arta populara; uncle dintr'insele sant ca linii si coloare aidoma scoartele
romanesti, dovada absolute a impruir utului din Eurasia noa-
stet, de uncle a venit, nu numai aceasta cultura de ornamente liniare, dar, fard indoiala, prin gustul de complicat si monstruos, cealalta civilisatie artistica., de un caracter asa de deosebit, a grupului indo-chino-iapones (dar
si Formosa are arta lineara). Aici se vede usor transitia
de la simplicitatea Nordului, adech a Nord-Vestului, caci
el singur, din Alaska pens in Mexic si in America mijlode, are acest splendid folklore artistic, la a Yucatanului si a Perului, uncle capriciul individual, imaginatia creatoare, tendinta spre amplificare, gustul de caricature do-
mina.. Din California propriu-zisa se expun multe lucruri, de tin caracter mai putin impresionant: in deosebi
114
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE GRADINILOR
atrag Impletiturile, pentru palarii femeiesti si alte scopuri; aceleasi podoabe lineare, Intr'o singara coloare stearsa, le deosebesc.
Ceia ce face mai interesanta Inca aceasta visita e faptul cn unul din oamenii de serviciu al institutiei e insusi
Museul e al Universitatii, 5i aceasta Universitate a Californiei, cu centrul in Berkeley, are aici o parte din cactirile ei si sus In munte, Intre copaci, lagarul, campus. E,
cum ni-o arata, dupe amiazi, slavistul, istoricul Orienlui european Kerner, o lume, ceva asa de vast, de complex
si de liber, cum a cunoscut numai evul mediu in cele mai
triumfante momente scolare ale lui.
in toate partile rasar fatadele scolilor intrunite supt acest nume universitar; cateva cladiri mai vechi, inegrite, stau sa dispara ; fabuloasa munificenta a
Statului, darurile de o prodigalitate fare exemplu ale
totu5i, si
115
NOTE DE DRUM
www.dacoromanica.ro
CALPITALEE GRADINILOR
117
NOTE DE DRUM
3. Los Angeles.
Pe margenea marii, 'Mind pe alocutea tunele, calea ferata duce spre Los Angeles, cetatea Arhanghelilor. Nume
alocuri lespezi uriase, ca niste monstruoase broaste testoase, mananca ogorul proaspat lucrat si ingrijita
Acum taiem de-a dreptul prin piatra seaca, supt palatele
gigantilor. Dincolo, aceiasi vegetatie noua, sprintara, ca de
ieri, supt dreapta straja a inaltilor eucalipti. Si por-
'Malta masinile.
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE GRADINTLOR
Liniile de case cu varful rdtezat, cu deschizdturi capricioase pentru usi si feresti, a mormanelor galbene dupa
dating strAmutata a Spaniei si, iarasi, dupd amintir ?a, neasteptatd, a zidirilor mexicane, urmeaza zeci de mile fall
119
NOTE DE DRUM
tocale, atarnand din frunzisul intunecat, pe care le incalzese grhdinarii cu sobite de fier, le culeg bronzatii Mexicani cu aspect de Indieni razboinici si le aseaza in cuticle in care vor caliitori de-a lungul Americei in trenuri
speciale (este si a doudzecea expositie nationald de portocale"), piperul cu frunza pieptene, care-si lash pe strada
rosele boabe abia injghebate; trandafirii se acata de tot!
Armidei, Cu vechi stejari, sprinteni eucalipti, piperi, athrnand in plete de salcie, platani pletosi, portocali $i Idmai, boschete de md.ciesi in toate colorile, acuma orasul
sel care s'a format de la sine si cdruia i s'a dat sonorul nume frances, asa de potrivit pentru aceasta claritate
subrnontand, de Claremont (Clermont).
www.dacoromanica.ro
Peisagiu californian.
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE GRADINILOR
121
NOTE DE DRUM
c'and ii presint posibilitati, incet, duios i se desfac cuvintele: Stint ti-ar fi numele!".
Cercetez, cu bunul prieten at natiei mele, d. Jones, si
mai departe complexul de cladiri al colegiilor. Bib lioteca, in formatie, cuprinde o said de lectura comund Si
alta pentru reviste, dar in fiecare asezdmant se ceteste
prin oddi cu carte imprumutata; si depositele pot fi intre-
se duc la lectii. E de prisos st spun ca din partea tuturora 11 se arata cel mai deplin respect; nici vorba de
a li face curte", cu atat mai putin de a fi grosolan cu dansele. Sant dus la teatrul elenic, in care se fac ceremoniile
vara.
www.dacoromanica.ro
123
NOTE DE DRUM
4. La granita Mexicului.
Pe drumuri stropite
aceiasi perfecta sosea de ciment
"taiga in doua, grin dunga alba care delimiteaza mersul
automobilelor, printre campii muiate pornim des de diinineata spre San Diego si Tijuana, la granita Mexicului.
La case ceasuri lumea a si inceput sa se miste. Incru-
.cisam cateva automobile grabite. Pe camp o ceata usoara se ridica peste araturi in pamant negru si brun ca
o rasneala de cafea. Un miros de ingrasaminte pluteste
In aierul Inca rece.
In dreapta si in stanga capriciile hispano-americane
lamaii din livezi, tasare si indata ne Incunjura. Aici petroliul e a5a de bogat, luck ingaduie ca schelele, -Cu
eleganta construite, s-si atinga coatele. Totul e atat de
strict oranduit, de asigurat contra oricarii primejdii, luck
In umbra piramidelor de scandari omul Iii poate face si
locui casuta si drumul cel mai neted, cel mai curat poate
trece in chiar margenea lor. Ici si colo vedem lingurile
in miscare.
Strabatem a.sezgri mai marunte, care se tin lant cu In-
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE GRADMILOR.
E un Incantator colt de natura si de istorie. Din caramizi coapte si necoapte, cu ajutortu Indienilor, neobositia
propoveduitori ai Evangheliei au facut o mare mUngstire,
un institut spaniol al epocei lor. Largi curti, pline azi de
florile cele mai variate, dar ()data cuprinzand gospodNria
unei ferme, incantatoare patiuri de reculegere de-asupra
arora spanzurN clopotele unei mesteSugite renovAri pentru turisti, lungi coridoare boltite, camNrute de locuinta gi
rugNciune, o capeld si o lunga biserica, daruita de aceiasi restauratori cu cea mai auritti din catapitesme, care
scanteie ispititoare la capaul misticei penumbre.
Si lumea vine si se roagN, pe and in pravNlia-Aluseu,
cu ceva cacti, vesminte si picturi vechi, se vinde pe prat
stump istoria In mai multe volume a Misiunilor $i ,,poterie cehoslovacN", purtand insasi aceasta intitulare. Sant
aici grupe de copii tnexicani, oachesi, buhosi, flenduriti,
cascand adancii ochi negri la splencioarea sacra a altarului, sant fete cu figurile palide supt negrul par uns
5i lipit pe tample, sant rosii figuri indiene cu osatura proeminenta, care dovedeste indaratnica piistrare a rasei celei
La oarecare distanta cea mai stlruitoare reclaim infipta pe toate povarnisurile catifelate indeamn1 la aid.tuirea unui nou oral, inchinat Sfantului Clement, 0 parte
www.dacoromanica.ro
125
NOTE DE DRUM
nu mai are din ce scoate hogAtia pentru aliii. Spre sumbra lui tail Invalmasita de revolutii periodice, terorisatd de
bolsevismul bandelor politice
mai ieri noul presedinte
si-a avut falca zdrobita de gloante, ne ducem acuma.
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE DRADINILOR
ale frontului de dughene cu asa-numitele curio" (curiositati"), dar inainte de toate cu bduturi de tot felul, cu
ispititoare curti pentru m000nlights" (chefuri de lung),
cu musical* si dantuitori, cu fete ochioase, harnice numai din ochii adanci. 0 almosferd de lene si de conruptie
otraveste si aierul. Lume saraca se tardiste, pandind ca'stigul neonest. In figuri e mai mull din Indianul cucerit decat din nobila si crunta, neiertdtoarea rash a cuckritorului
spaniol.
127
NOTE DE DRUM
reola glorioasd a apusului. De-asupra soarele cdzand aruncd mari raze rosii ca de salve care de la un timp se
topesc Intr'un zabranicIncretit ca o draperie de statuie antied. E o nagreatg. tragedie crusita acolo in. ceruri. Vechii Indieni puteau sa vadd in ea luptele cele marl ale
zellor ti prIp4stioasele caderi ale Implrg.tiilor. Paul ce
aripa noptii cade grea, stingand totul.
Acuma santem In lumea sondelor In turma. Apoi mai
departe intre nesfarsitele lumini din Longwood : oteluri
strAlucesc, reclame chiama nervos, firme rosii tisnesc de128
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE GRADINILOR
asupra, pravalii de fructe rostogolesc bogatiile coastei binecuvantate. In fund, zgomotos pe toata noaptea, Los Angeles.
A doua zi, intr'un intermezzo de soare vad cladirile Universitatii, unde am si onoarea de. a vorbi despre arta bizantina si problemele ei. Princiare cladiri si aici, una facuta din castigurile footbalului. Rabdatoarele studii ale
arhitectilor au produs manastirea franciscana, cu chibstre pe suptiri coloane, cu ocnite spaniole si azulejos arabe, cu greoaie porti sculptate de lemn vechiu. Studentul
are aici, cu salt de seminar largi ca un mic Parlament, cu
holul de ceremonie ca pentru intronarea unui rege, tot ce -i
trebuie, pans la librarie, la restaurantul tinut de Universi-
www.dacoromanica.ro
129
VII.
LIJMEA INVIN,5ILOR
www.dacoromanica.ro
LUMEA INVINVLOR
Dar mai incolo caracterul aspru al muntelui se linblanze5te; tocmai sus pe varf o indrazneata cale pentru
trasuri a- fost taiata in. coasta galbena. Un alt drum suie,
stre, purtand pe marmura alba o fatada, Casa del Desierto". Public ca In localitatile de WI scumpe. De aid se
pleaca spre Est.
www.dacoromanica.ro
131
NOTE DE DRUM
Ace lasi desert de granit roz, pe care-1 aprind, it invinetesc razele soarelui care se pleaca spre Apus. Pe
alocurea si sarea iese la supracall prin maracinisul rar
si galbena buruiand, uscata, ca la Newberry.
n2
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
LUMEA INVIN*ILOR
De-odatg ti se pare c'd ochiul care o cuprinde a $i mgrgenit-o in hotare cu care imaginatia noastrg e deprinsg..
Trebuie sg intrebuintezi oare Intregi prin pgdure ca sg-ti
dai sama de- uimitoarea vastitate a genunii unite. Trebuie
ca, sprijinit de parapetele apgratoare, sg. privegi cu ochiana ca O. deosebesti c inuntru, cu toate a totul pare
pustiu, necalcat in ve,cli vecilor, tralete o lume omeneasca, un grup de cgsute, un otel cu largg fatadg.", un
pod de fier, incalecand una din mile de prApgstil care se
Intretaie, se confundg intre dansele.
meste, Impacg, bucura ochiul e asezarea dreaptg a randurilor granitului, alinierea lui pe mii de metri, ca si cum
un olar divin ar fi fiert in cuptoarele lui vase de o formg
desgvarsita.
,,Mass Verde', Deric Nusbaum, Deric with the Indians, ed. Putnam,
.New -York.
www.dacoromanica.ro
133
NOTE DE DRUM
scade departarea dau ca un rar par salbatec fibrelor daos sur si alb. Ce instrument deschis tuturor focurilor luminii de zori si luminii de amurg, pacilor argintii ale noptilor de varal
Albii cunosc minunea de daunazi abia. Exploratorul
care a recunoscut-o intreaga e din 1869, votul care a treat
parcul national, de ieri; stapanul de veacuri ,stiutorul tu-
Reclama-ti spune unde-1 poti gasi departe, drum de catari printre pietre. Aici el apare asa de scazut si de
umil! In fata chiar cu otelul e cladirea de piatra rosie cu
meia tese Wand firele de land in beteala, barbatul se invarte in jurul ei, copiii se t'arasc in brand. Urati oameni,
neavand nirnic din talia inalta, din proportia membrelor,
din aspra figura sculptata cu .nasul de vultur a razboinicului. Mari fete bosamflate, strivind trupul greoiu, coloarea_
www.dacoromanica.ro
.. CiWerr
.r.-
;7
NZ,
.!"'
.":'"1
.-
1)
"OP
1t5,
nYY
on
.4
IA
I t exam_
www.dacoromanica.ro
Dantul indienilor Hapi.
_*_
LUMEA INVINILOR
Adevarata viata indiand e aiurea, prin pueblos, la Oldaraib si Oraibi, la Tewa, la Sichotunouvi 11 Wallpi, apoi
la vecinii Indieni Navajo si Zuni, la Apasli razboinici calareti. Acolo danturile, al serpelui, cu sarpele la gull, at
zimbrului, al cosurilor, tinute in fata ca scuturi, sant sacre;
ele se fac solemn, cu zeci si sute de oameni la anume serbatori marl, cand semnul mistic al scutului soarelui" se
inaltd cu evlavie, cand se fac menirile pentru ca soareie
135
NOTE DE DRUM
www.dacoromanica.ro
LUMEA INVINVLOR
137
NOTE DE DRUM
surf de ratacire, un grup de case se strange In jurul vreunei ?,factory ". Drumuri incaleca muntele stropit de zapada. Trenul domol nu se opreste pentru atata.
El va face zece minute de repaus numai la Gallup. Ciudat ora.sel de ceva fabrici, de bungalowuri ca in Nord si
de constructii galbene, patrate, cu terase, cu feresti marunte, care sant o vadita imitatie a pueblurilor indiene
din fund, ale caror odrasle ajung pana aici si a cAror reelama e scrisa pe marile placarde. Piatra, bolovanul gol,
haotic e in mijlocul chiar al saracacioaselor loeuinti. Mulatri si-au facut cutiutele de-a lungul liniei. 0 alta se infuncla in interior.
Ace lasi pustiu de stand rosii, de varfuri albe de zapada,
de bolovani raspanditi pe campia care nu inverzeste nicio-
www.dacoromanica.ro
LUMEA INVINILOR
se crape dedesupt raman rosii ca si campul care urmeaza i in care se va infige pinul salbatec.
Prin acest teren rnasinile sapa de zor pentru a face
un mare pod de fier pregatind alta linie in inima terii.
Aici Mexicanii din corturi an luat locul indigenilor mai
putin destoinici. Dar indata stapanirea nehnpartita, necontrolata a acestora supt guvernorii lor, cu lotul dat de
presedinlele Lincoln, cu caciques ai lor, sefi religiose, va
reincepe, in ciuda drumurilor care li tale Cara.
Un simplu canton de aibi la Dalies. Sc incearca sadirea de pomi din zona temperate. Apoi pustiu, lung pustiu de nisip. Statia, cu doua-trei case, nu se poate chema
decal Sandia. Nisip unfit, invalurat, mestecat cu. buruieni. 0 singara pasare neagra trece prin arsita, eatand
o picatura de ape.
www.dacoromanica.ro
135
NOTE DE DRUM
Ce curioase par grupele de pomi din jurul slatiei urmatoare! Incercgri de culturg a ogoarelor. Un stol de randunele invie cerul. Rio Grande, vasty apg ca a Siretiului,
Intretine aceastg trezire a puterilor, pAng acum intepenite, ale natttrii. Dina) lo de pod, o padure intreagg a 11sgrit. Ape stglatoare pgleaza campul. Sant sgmanaturi
proaspete si capite de fan tang ferme. Te simti iar intre oameni.
Case mai marl, cu terasa, In stil indian. E Albuquerque,
capitala unui intreg Tinut si orasul in care un vestit Museu concentreaza tesaurele artei indiene. In sus e regiunea Taos, una din cele mai caracteristice pentrru vechea
civilisatie aborigeng. Fara a mai socoti marile deposite
de petrol din vecinul Texas, Texasco".
Insasi gara orasului mgricel e In stilul local, lung zi-
aceiasi copii can se invart si se tarasc in jurul lor, privind pe strgini cu ochii for mari.negri uhniti, asteaptg femeile invinsilor. Cinchite la pgmant ca mortii in vechile
for *mcrminte, acoperite cu salul, mute cand nu e vorba
de o spurn, in cateva cuvinte pretul olgriei pe care o presintit spre vanzare, oale si ulcioare, smaltuite Si nesmIltuite, pgsari rosii cu puchitei albi, si, pe lang dansa,
LUMEA INVINILOR
vazuta, se va desparti, pierzandu-se in tremurul de lumina al soarelui catre Apus. Printre trunchiuri otelul raului scapara. Apa e de altfel aici pretutindeni la suprafata.
Un cimjtir cu cruci smerite: de mult n'am vazut unul!
Cei de acolo au trecut din pamant in pamant. Caci si de
aici inainte totul e din lut, ca o escrescenta a taranei comune. Si bisericuta cu pervazurile albe e tot din lutul uscat la soare.
Numai omul lipseste gi aici; cu tot raul care sta. la Indemand', neintrebuintat, pustiul Isi reia drepturile. Dar un
sat mare indian isi intimle haosul de injghebari sure, din
care iese fumul de seara. Biserica are doud turnulete de fatada 5i supt dansele o dungy multicolora de caracterul tesaturilor. Pe deal -,e vad urmele unei vechi cetatui a indigenilor. Nume indiene se pastreaza, ca Elota.
Un alt sat indian, S. Domingo, are o lung biserica de
Omani, cu zimti supt terasa $i cu clopotul spanzutat in
NOTE DE DRUM
goare Inca neincepute; obisnuita ferma de lemn, imbulzita de vite, de cal, de gaini. Sari bune, case foarte rele,
total neingrijite. $i pravaliile sant primitive. 0 cladire de
caramizi pe deal pare a fi o biserica.
Aglomerarile man sant raspandite, desordonate, fara nicio
cutit
pustiu.
www.dacoromanica.ro
LUMEA INVINILOR
Marele oras insusi, cu largile lui bulevarde, cu dealul acoperit de lumina, cu fatadele uriase ale fabricilor si imbulzeala de trenuri pare a represinta acelasi tip al centrului de regiune agricold.
A doua zi industria ctomind. 0 ceatd fumurie acopere ori-
zontul la Rock Island, care-si inaltd sus furnalele. Largul Ohio Isi seurge apele printre maluri aeoperite cu casulii sarace, pentru lucrdtori. Inainte de punctul unde se
capteazd izvoarele intr'un lung canal de .ciment, mlastiwww.dacoromanica.ro
143
NOTE DE DRUM
rile sant pgtate cu pgcurg. Poduri farg, stil injuga rani. Impresia e a unei Inseillri laconic si pripite pentru astigul imediat.
tinere care dureaza pang la masivele suburbii ale Chicagului, care -$i revarsa la acest teas de dimineatg vakurile de
144
www.dacoromanica.ro
VIII.
CAPITALELE TRECUTULUI
1. Gettysburg.
www.dacoromanica.ro
145
NOTE DU DRUM
de inmormantarea fostului presedinte, apoi Sef al Justitiei, Taft. Dar nieio risipa de decor teatral. Gara nu e
in negru. Nicairi steaguri atarnand, decal doar la Legatii si
ambasade. Cavaleria trece, peste cloua ceasuri apoi si artileria. Tinuta ireprosabila, farg intepen.eala; frumosi cal;
lame puling, care nu se descopere toata la trecerea steam-
cul, drapelul lasat asupra ramasitelor. E mai impresionant decal mull zgomot gra o adevarata emotie. E vadit insa ca orice tine de politic nu pasioneaza si nu
zguduie multimea. Si apoi Coate tree aid asa de rapecte!
gri rasar foarte adesea in pridvoarele sprintene. Ei formeaza o mare parte din populatia scolilor elementare.
Cateva high-schools de Stat sant suite pe deluletele verzi,
cu turnuletele si cupola marunta a capelei. (Matta, intr'un
asezamant particular, o maica'era in mijlocul fetitelor;
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE TRECUTULUI
atiltea sacrificii ea s'a liberat, dar Intrebarea e ce usagiu s'a facut din libertatea declaratg legal Inaintea Cerurilor judecatoare. Negrii chelneri, negrii argati, negrii dgAclace, negrii portari pot raspunde si poate raspunde aproape intreg sufletul for farg. Incredere Intr'Insul, vesnic cu ochii la ordinele vechiului boss, ale stapanului care a
ramas. Si totu.si vechea rasa britanica, pura, pentru ei s"a
jertfit asa de genero's.
147
NOTE DE DRUM
2. Baltimore.
La un teas de orasul facut, acela care s'a desvoltat de
la sine, vechea creatie coloniald, Baltimore, asezata in
mijlocul aceleiasi padurici de peisagiu engles din veacul
al XVIII-lea.
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE TRECUTULUI
3.. Philadelphia.
Daca Baltimore pastreaza colturi din vechea asezare a
secolului al XVIII-lea, in care a trait Franklin, o Intreagl
patura, pastrata cu greu, dar Inca existenta, Incunjurata de
respect macar la zile mari si cand vin strainii se poate
vedea la Philadelphia, care devine astfel mai mult decat
www.dacoromanica.ro
149
NOTE DE DRUM
orice alt oral american depositara trecutului de nobil idealism convins Si luptator.
ce colt Imbulzit de urate cladlii
Iata inteun colt
noi, lipsite ue drept si lipsite de sens !hala Independentei. Vechea cladire in acelasi gust al secolului al XVIIIlea engles, al epocei georgiene, cu simpatica fatada rosiesi sprintenul turnulet. Aici adunarea Pennsylvaniei si-a tinut sedintele. Aid s'a format pe Incetul, intre represintanlii
vastei provincii, spiritul de independenta, si era natural
ca 'tot aici, In orasul de frateasca si sentimental a numire
greats, sa se adune si delegatii tuturor alcatuirilor americane pentru a lua mares hotarare. Ea n'a fost efectul unei miscari de entusiasm, ca in deciSiunile Adunarii francese din August 1789. Nu, ci indelung, tuna de Luna, Ora
la acea glorioasa data din 1776, s'au sfatuit intre ei acesti
fermieri, acesti oameni de diferite profesiuni, mai ales acesti oameni de drept. Caci, data un conflict economic a
fost la basa miscarii de separalie, pentru intruparea ei Inteo formula filosofii" ca Franklin. si Jefferson si-au dat
mana cu acesti jurisconsulti. Astfel s'a stabilit textul propunerii facute, In scrisoarea lui latareata, de un deputat
Se pastreaza cu pietate cateva mobile si obiecte din aeel limp; In fundul odaii steagurile de lupta sant stra'nse
In manunchiu. In odaia din mijioc clopotul, vechiul clopot pennsylvanian, topit pentru Adunarea cea mica. In ziva
aniversarii lui Washington au Incercat sa, deie glas aramei sparte si carpite, dar sunetul n'a iesit. El nu putea
sa iasa, atata vreme cat asa de puline sant urechile, nenau-,
cite de zgomot Si ne astupate la pornirile ideale, care sa.-I
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE TRECUTULUI
banul fiechruia toata obrhznicia care s'a straw Imprejur. Aceluiasi trecut fi apartin Si cimitirele, cu vechile for
151
NOTE DE DRUM
cativa ani. Este o sectie italiaal, aranjata de noua Italie, o sectie pentru orbi. Comunicaiile intre sala $i deposit
se fac prin telegrame. Imprumuturile se dau cu cea mai
mare darnicie $i tot odata si cu socoteala cea mai buna.
Sable de lectura sant adevarate saloane, scaldate in lumina. Nu numai atata, dar o superba terasa cu vederea
asupra orasului intreg pate fi 5i ea intrebuintata pentru
kctura..
Museul, de o impunatoare arhitectura elenica, un Partenon Pe aceasta Acropole, cuprinde o foarte vasty colectie de
portrete englese din secolul al XVIII-lea: Romney, 'LawGainsborough,' cel de-al doilea Incercand $i o scena mitologica din chipuri de persoane contemporane; un mare grup de Americani din aceiasi epoca
e alaturi. Peisagiul engles trece de la jocurile de lumina
si aburi ale lui Turner la coloratura puternica, adanca a
lui Constable, la delicateta lui Wistley: cloud Venetii de doi
rence, Reynolds,
tr'un Museu cu poarta de bronz pecetluita de ode mai a1.1se lucrari ale maestrului, o foarte mare parte din opera lui Rodin. E acolo replica Ganditorului, e zvarcolirea
152
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE TRECUTLILUI
in manile ridicate spre cer si in manile crispate de durere. Toate acestea presintate cu o gratioasN. ospitalitate,
4. Trenton, Princeton.
De la Philadelphia, prin cele mai frumoase dumbraivi de
.copaci neatinsi, prin grIdini de sere si mai ales prin Iivezi in care mugurul piersicelor celor mai dulci asteaptg
chemarea primaverii, spre locul unde ne asteapta harnicul grup de Romani din Roebling si din Trentor, din
'Florence, a caror caldg, ospitalitate n'o voiu putea uita.
niciodatg. La acesti S'arageni e cea mai duioasg. amintire
sfinti peste colorile neamulai, e in orasul vecin, capitala a Statului New Jersey, una a ortodocsilor, malt mai
modesty fiind la Roebling, Ce frumos suna corul condus de harnicul parinte Bungardean, care, impreunK cu
www.dacoromanica.ro
153
NOTE DE DRUM
Drumul de la o asezare la alta, tot pe margenile largului rau, printre copaci de padure si vile, e de toata, frumuseta. Undeva se vad ruinele caselor la care a locuit
printul Ludovic-Napoleon, visand de Imparatia de mai
tarziu: principalul pavilion, privily" peste rau, la Mare, deschizatoare de drumuri spre viitor, a lost refacut
de un milionar.
Trenton e un centru linistit si simpatic, cu clacliri mad
pentru guvern si pentru Primarie, pentru episcopal ca-
tolic. Fara trecut visibil, de si aid s'au arestat In pragul revolutiei liberatoare .efii banuiti Si s'a pregatit ciocnirea deciviva, de 5i amintiri ale lui Washington se pustreaza cu sfintenie, el saingng cu cutare bun oral engles de
provincie.
Nu e o Universitate aceia la care ajungem dupa strabaterea catorva zeci de mile. E o lume Intreagae deplin*
cetate a evului mediu, despartita, de once i-ar putea stingheri lucrarile,, fara zgomot, fara. praf 5i, In cele cateva
oasa de recucasute din jurul zidurilor ei. Rua ispitii,
legere Incunjurata ,de cea mai splen,dida natura si laboratoriu de vesnica munca mangaiat de toate farmecele
campnlui, livezii si padurii.
Din vechile coleg-ii modeste, cum erau, dupa imitatia ce-
lor din Anglia, incercari stangace ale secolului XVIIIlea pentru copiii acestor raiz/4i cari au facut libera Cara lor,
donatiile, necontenit crescute, Ingramadite de la un om la
altul, de la o generatie la alta au facut ceia ce uimeste as-
tazi si Indeamna la respect. Ceia ce niciodata nu se sfarseste, caci si acuma se luereaza, din alta ploaie de dolari,
la un nou palat al chimiei.
154
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE TRECUTULIT
Nu se putea stilul potrivit cu locul si cu vremea. Puternica, armonioasa zidire a Universitatii catolice Georgetown, in care nu cutezam s intru seara pentru conferinta.
mea, asa de mult parea aceasta maretie arhitectonica superioara contingentelor noastre de studii si expuneri, raspunde la aceasta, Aici lima, la Princeton, au vrut autonomia colegii1or, despartirea actiunii grupelor de profesori.
Un fel de State-Unite ale InvatImantului. Nu lipseste oare
autoritatea necontestata a unuia singer, a unui adevgrat
rector? Nu ar fi necesar6 si o alts unitate de vederi cleat
aceia, poate mai mult exterioark a unui crez religios?
Dinco lo, la catolici, ordinea romans" mostenita de Roma pontificalk Indeplineste in mare parte aceste cerinti.
Daca aceasta lipseste, o Universitate riscit sa fie pentru $tiint It un fel de begninage, ficcare locuitor al cetatii studiilor
avand rosturilc si ragazurile sale, si la beguinage" este eel
putin biserica adunand, totdeauna la aceleasi ceasuri, pintru aceiasi rugt.ciune.
5. Boston 0 Harvard.
La Boston santem iii vechea, in 'Duna America. Natia
s'a putut schimba, strainii din toate 'erne, Evrei, Greci
cetesc la un restaurant popular: ia-ctatlipcov
$i alwww.dacoromanica.ro
155
NOTE DE DRUM
ti
cartile de propaganda. Dar dimineata e, pe malurile umede ale apei, In aceasta dimineata de frig strabatastor,
navala obisnuita la fabrici. Intr'un colt un batran Evreu
de tip gilitian aduna cu grebla hartii lepadate, in altul
doua Tiganci in costum special chiama ta gacirea tutu156
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE TRECUTULUI
Seria tapiteriilor, Incepand din a doua jumatate a seenmulte coptice, cate una
perUviana, sarda,, e foarte bogata. Se adauga smalturi bizantine un frumos Sf ant Nicolae de pe la 1200
si de
Limoges, faiantO 5i foarte multe obieete de metal mawww.dacoromanica.ro
157
-NOTE DE DRUM
Si
www.dacoromanica.ro
CAPITALELE TRECUTULUI
NOTE DE DRUM
E in tonul intregului oral tesatara usoara de caramida ro5ie, repetata in lungul mai multor strazi. Pavilioanele se-
160
www.dacoromanica.ro
SAPTE CONFERINTE
LA ThATRUL NATIONAL DIN BLICURESTI
(APRIL -MAID 1930)
www.dacoromanica.ro
11
I.
P6mOntul
Pcntru o tail care nu e ea celelalte si pentru o societate
foarte deosebita de celelalte societUti, cum e America $i
ceia ce am putea numi poporul american, pentru o astfel
de societate si pentru o astfel de natie farA indoiala cS olrecare modificari d: plan fata de conferintile pc Cara Willa
acum le-am tinut cu privire la terile cercetate de mine ar
fi indicate.
163
APTE CONFERINTE
in randul intaiu sant cei veniti din. Franta, pentru ca, intre Franta, tare cu liniile cele mai simple, si America, In
care liniile sant asa de complicate Incat nu le poti urmari,
exista deosebiri care fac ca un. American poate sa petreaca foarte bine la Paris fare. a Intelege Franta, iar
Parisianul venit in America O. nu poata Intelege nimic
din America. Voiu fi acolo impotriva opiniei obisnuite ea
America este Cara fapricilor. Eu nu m'am dus In" America
sa vad fabrici, si, dad. ar fi fost sa fie acolo numai fabrici, m'as fi intors cu primul vapor. Am si declarat sosind acolo: n'am venit sa vad aici fabrici, ci suflete omenesti. A fost chiar o mica discutie, asupra careia lull veti
permile sa tree, in presa americana, data am avut drep-
www.dacoromanica.ro
PARANTUL
165
5APTE CONFERINTE
para.
Voiu arata (feci tot binele pentru care sant recunosedtor,
www.dacoromanica.ro
PAMANTUL
si
norvegiana; dincoace, este nu nai n solids coasta de stand., In stare O. resiste geniului artistic al naturii. i curentele sant deosebite: cele care ating coasta Americei 5i
cele care bat coasta Norvegiei.
S'a facut in timpul din urma o c:omparatie interesanta,
de un scriitor frances care nu este eel mai nou desc,riitor
al Americei, d. Paul Morand, cel care a publicat o carte
despre New-York. In parentesa, d. Paul Morand, care,
www.dacoromanica.ro
167
APTE CONFERINTE
ea trebuie sa se valuta in America, $1 pentru ca Americanii n'au facut studii speciale de stil modernist este
cevl mai pe inteles si cu mita fata de viitorul traducator american. Comparatia de care vreau sa amintesc se
gaseote Insa _in cartea d-lui Siegfried, distins economist
of financiar, care a Post de trel on In America, o cunoaote
foarte bine, $i in special cercurile care-1 intereseaza. I-
www.dacoromanica.ro
l'AMANT UL
este in cea mai mare parte o coasta dre,apta; rar o peninsula ratacita. Si de aceia, pe tot lungul coastei, porturi foarte putine.
Din. aceasta causa am lasat Marea in randul al treilea
si am pus intaiu padurea ai pe urma muntele, stanca.
America este si o tail de lacurL Prin urmare nu se
poate vorbi de America fail a vorbi de lacurile acestea.
Iar dupd Infatisarea tuturor acestor elemente, voiu veni
la partea aceia care asteapta pe out pentru a capata o infatisare pe are, inainte de coborarea omului alb in America, tara nu o avea.
Aici, e o mare deosebire intre America si tara noastra.
au putut lucra sesul muntean cuprins pe vremuri nu.mai de pa."duri. Cine stie ce puteri divine ni-au dat un exemplu pe care 1-am imitat slanut dupa aceial Raposatul
Nicolae Densusianu credea, de altf el, ca toti zeii Olimpului
au locuit In Carpati, ca leaganul lui Zeus si tuturor celorlalte divinitati era undeva pe la Caraiman. Iupiter trebuie s fi avut atunci si o vila la Sinaia, pe care a schimbat-o pe urma pentru o resedinta pe termul Eladei, mai
calda.
Acolo avem a face, nu cu un dar_ al zeilor, ci cu resultatul unei munci omenesti admirabile, care insa, In
ce priveste valoarea ei, in ce priveste suferinta pe care
o provoaca, multamirile pe care le procura ca rasplatI
si suferintile, lipsa placerilor celor mai elementare, va
fi juclecata, cand vom vorbi de locuitorii teril, de grupele omenesti adunate pentru o munci solidarA pe pilmantul american.
rncep cu padurea.
Padurea americans ocupa o foarte larga parte din aceasta Cara- continent avand 125 milioane de locuitori si In_
dar mai mica decal vecina ei, Canada. Prin numarul locuitorilor, prin opera Indeplinita, prin valoarea civir
lisaiei create aid, d^ sigur ca Statele-Unite ale Americeide-Nord intrec Canada. Canada insa are foarte mune In
susiri, pe care le vom mai vedea la randul lor. Canada nu
este o veche provincie englesa demodata, incapabila de a
fi comparatit cu spiritul fara pareche al Statelor-UnitePadurea aceasta americana a fost foarte mare, cand
era neatinsa de oameni. Cei mai vechi locuitori ai terii net
eonsiderau copacul, ca In Franta vcchea populatie galic I,
cu druizii in frunte, ca sacra; tolusi, daca nu era copacul
www.dacoromanica.ro
PANIANTUL
171
APTE CONFERINTE
Ferma americana n'are a face cu ferma franoesa. Ferma francesg e de zid, cu feresti midi, usi inguste si doar
pe d'inuntru ceva mai atragatoare; dar ea are un caracter
familiar, istoric, ceia ce la ferma americana nu exists. Fermierul american nu-ti poate arata un- portret Ounanduli:
Tata, acesta a fost tatal mieu; el a defrisat aceste Wend", caci de la defrisare cati au trecut pe aici: astazi un
_Suedes, mane un Italian, poimane un Danes sau Grec, sau
172
www.dacoromanica.ro
PAMANTUL
este In cea mai mare parte muncitor la fabrics. Franoesul, Romanul au mild de pamant si mild de 'Allure. Mila
aceasta Anglo-Saxonul nu o are. Pamantul, padurea pentru el este un material oarecare. Cum la Chicago, in fabricile de conserve, se is boul sau porcul, se Vaga de picioare,
aduc lemnul din padure, lemnul merge din odaie in odaie 5i, In fiecare, masini rup din copac, 11 tot prelac,
pant ce la capaLul celalt iese zn carucior de copil sau ce
alta voiti. La intrare materialul lemnos primitiv, la iesire marfa gata Impachetatd.
Natura, prin urmare, e considerate de la Inceput ca o
173
.APTE CONFERINTE
www.dacoromanica.ro
PAMANTUL
175
APTE CONFERINTE
pe fereaslra la d-ta data staff inaintea unei cafenele si deschizi un jurnal. Dace ai face una ca asta, ai fi fart indoiala
omul eel mai extraordinar din orasul acela.
Dar, in America, afart de aceasta activitate mInunatii,
sant oameni cu desavarsire superiorif cu conceptii largi, indrazneti fart. margine, can stiu ca Indrazneala omului
www.dacoromanica.ro
PAMANTUL
Washingtonul e deci in padure. Nu e un part in mijloc; ci orasul acesta artificial, cu cladiri in stil clasic de
preferinta, e asezat In mijlocul chiar al padurii, care aici
n'a lost distrusa.
www.dacoromanica.ro
177
APTE CONFERINTE
www.dacoromanica.ro
PAMANTUL
179
APTE CQNFERINTE
E o coasta resistentg la actiunea valurilor, o coasta neospitaltera, asamanatoare cu coasta adriatica a Italiei. Coastal
Atlanticului este si mai putin ospitaliera, o coasta seacg,
fara frumuseta, pans tocmai in Florida, si de aceia peninsula Floridei a capg.tat o atat de mare importantg, Incat multi nu set mai due In California, ci prefera Florida,
si an dreptate, pentru ca aceia ce in California este sfortare omeneascg, In Florida vine de la bungtatea lui Dumnezeu; data Spaniolii an .numit aceastg provincie Florida", a fost pentru cg au gasit acolo frumuseta tuturor
florilor.
Coasta Ins pe care am vgzut-o mai bine a lost a Ocea-
panjant si pe gratis si asa mai prind pe ate unii, pentru ca, apoi, printr'o reclatna obsedanta, sa dea suggestii:
www.dacoromanica.ro
PAMANTUL
Iinua primejdie de a se ineca. Missisipi e un ran salbatec, un imens fluviu nestapanit. Tot ce tehnica americana a.
Mississipi este tatal apelor", cum zic Indienii. Pe malul lui nu se aseaza orase. Este o lupta infatisata foarte
frumos intr'un roman american recent, lupta intre un
grup foarte sarac, care strange scanduri plutitoare, cutii de tinichea, tot ce-i cade supt wank si-si face ma fel
de coliba; de alts parte acela care trece pe fluviu cu vaTorul si rascoleste vs., punand In pericol colibele de
pe term, riscand s le inece.
Raul american nu are o irnportanta. mare. Civilisatia
181
APTE CONPERiNTE
www.dacoromanica.ro
PAMANTUL
183
unul din cele mai mari centre ale ei, prin urmare un loc
unde suferinta omeneasea striga mai mutt catre ter. Am
observal campul. Regiunea este roditoare, fara indoiala.
Aceleasi case de- lemn, aceiasi parasire a plugului In
brazda, in locul unde e capatul; adese on aceiasi parasire
a porumbului in. local unde a fost taiat. Oamenii sant
fusk In conditii bune. E foarte greu Sit spuie cineva cand,
un om este in conditii bune. De obiceiu, and se imbraca bins si man'anca prost, se ziee ca e mai bogat de184
www.dacoromanica.ro
PAM AN TUL
18,q,
APTE CONFERINTE
aceasta de piatra aspra si de pustiu, in care apa se gseste numai la aenorme adancimi, in tara aceasta cu dist2nte nesfarsite, pe care le poti strabate numai cu sute
de rnii si milioane de automobile, in tara aceasta uncle
ogcrul este restrans, care este populatia de basting si care
este populatia adausa? Care este fclul cum aceste doua
populatii s'au intalnit, dand admirabila colaboratie omeneasca pentru productie, car.3 f; ce fAra indoiala una dirt
gloriile Americei?
186
www.dacoromanica.ro
IL
N atiile
Mentin parerea ca. in America se poate vorbi de o nalie
americana, car supt natiunea mericana se vad inch: nocelelalte. Sant oameni, foarte optimisti, cari-si inchipuie ca ele nu se vor mai vedea peste catava vreme
si, prin urmare, cum spunea cinev a intr'o revista, ocupandu-se de chestiunea negrilor, la care vom veni, nu se
va incheia secolul fara ca negrii sa fi disparut cu desa,varsire, topiti in societatea americana. Chiar astazi, de
exemplu, Americanii an o deosebita placere sa nu zica
de alminteri nici negrii n'au placere
negrului negru"
sa-si zica asa, ci prefera sa fie intitulati gentilomi de coloare". Va veni, zic unii, vremea ,cand toti acesti gentlemen. of colour" vor disparea cu desavarsire si nu se va
mai putea intrebuinta nici macar terminul cel mai piacut, si cel mai acceptabil pentru negri, acela de Aframericani, adeca de Americani de origine africand.
Eu ered ca secolul se va ispravi si natiunile deosebite
vor fi Inca visibile In America. Ca din amestec, intr'un
anumc moment, supt raportul material si moral, va iesi
o splendida rasa, in aceasta privinta nu e niciun fel de indoialk. Rasa aceasta' este In pregatire. In anume straturi procesul e terminat, in altele Insa el este abia indrumat, si in straturile de jos, ale acelor cari an venit de curand sau al raselor prea deosebitc, procesul nu e nici macar inceput.
www.dacoromanica.ro
187'
APTE CONFERINTE
.sant Imprejurari atat de rapede schimbatoare, amestecate cu Intoareeri de front asa de Intl $i asa de neprevazute, Inca desPre America trebuie O. vorbesti totdeauna intr'o forma dubitativa, lasand totdeauna an.urnite orizonturi deschise, ferindu-te foarte mutt a precisa. Daca.
precisezi ran, in special vorbind unui auditoriu american,
10.
www.dacoromanica.ro
NATIILE
trezi admirajia oricui. Am vazut, in clasele bogate, in lumea universitara, Intre studenti, minitnate trupuri omenesti, trupuri de energie, cue Vioiciune, care nu se strica In.
nimic prin aceasta desvOltare corporala, intretinuta prin
cel mai potrivit mijloc de gimnastica rationala care este
miscarea de fiecare moment, iar nu suciturile ridicule ale
trupului dupN anume precepte de asa-numita gimnastica
suedesa sedentara. In aceasta Mime universitara am vazut
astfel de oameni supt raportul fisic, Inca urez tineretului
de la noi, caruia ii dorim Atka bine si facem, In Sara aceasta saracita, tot ce putem pentru dansii, fi urez sa
aiba o asemenea infatisare. De si nu putem in1ocui prin
Deci trecem la rasele care sant represintate In America, la elementele care vor servi pentru alcatuirea acestei
lumi noun, si in cepriveste trupul, si in ce priveste mintea oamenilor can vor fi Americana secolului al XXI-lea,
o America pe care ngi nu o vom apuca, dar pe care o dorim cat de Nars pentru cat a dat America de azi In desvoltarea -omenirii, pentru cat bine a facut raselor celorlalte,
care au cautat un adapost, intr'un moment, pe acest pawww.dacoromanica.ro
189
*APTE CONFERENTE
for erau Indieni, dar e de ajuns sa se priveascA fata unui Mexican din grAmadA pentru at avea convingerea ma-
www.dacoromanica.ro
NATIILE
dm11 -1
intalnesti in vagoanele
fail a gresi, tine e de rasa indiana. Caractenele rasei insliene nu stau In coloarea pielei, ci in osatura fetei si In
linia ochilor, o osatura proeminenta, stancoasa, parch,
Intre Muntii Stancosi, leaganul Indienilor, si Intre acest
chip al oamenilor este o legatura, parca este ceva din piatra rosietica a acestor munti, din coloarea ca si din duritatea pietrei, in Infatisarea omului care I i trage obar$ia de
acolo.
191
$APTE CONFERINTE
me intr'un loc, se stabileste Intre loc Si om o legatura: onull muntean, omul podgorean, omul de ses $i eel din
balta are ceva care aminteste locul in care traieste. Tot
sa la Indieni gasim fata aceia de roc.5-, am zice, ca si ochit prelungi, cu cautatura a panda.
Astazi, Indianul nu mai poarta areal sau pusca pentru a
trage In eel daintaiu alb pe care-1 Intalneste. Astazi nu e nevoie sa se ieie niciun fel de mijloc de paza; toate locurile sant cu desavarsire Sigure. Cu toate acestea orice
rasa poarta In figura ei pecetea si a succesului si a Infrangerii, si a triumfului si a persecutiei din trocut. La
dansii se vede omul pustiului care cauta In zare vrajmasur
si care este gata oricand O. se apere de dansul. Untatura Indianului este totdeauna laturalnica, dar nu fricoasa;
cautatura vulturului care tie ca. necontenit cuibul lui este
in primejdie de a fi turburat si rasturnat.
Rasa e frumoasa In felul ei, tend to deprinzi cu dansa.
In uncle regiuni ea se resimte, ce e drept, de lunga apasare.
Nimic mai trist deccat sa vezi, in loealitatile indiene din.
Sud, In regiunea Santa Fe, Albuquerque, unde anumili antreprenori sed ca paianjenii in fund si valid obiectele fabricate de Indieni, sa-i vezi pe acestia, barbati 5i femei, tineri sau batrani, stand asezati in sir, de o parte si de alta
din care cele alai vechi sant acelea care li s'au dat pe la
192
www.dacoromanica.ro
NATIILE
e capabil on barbatul on femeia Inteun atelier la dispositia oricui. La un anume ceas, antreprenorul u scoatz
ca sa joace danturile lor, danturi eroice de caracter religios, foarte impresionante. Toata credinta, toga vitejia,
toad mandria, tot trecutul lor se manifests In aceste dan-
n.umhn not
www.dacoromanica.ro
193
APTE CONFERINTE
NATIILE
ode relativa frumuseta etnografica intre Indieni. Se vestejesc foarte rapede; au copii multi; traiesc toti in aceiasi
-odaie unde, la mijloc, este razboiul la care lese mamele,
pe,cand barbatul, Intr'un colt, indeplineste rosturi de me_serias dupa datini foarte vechi. In acea casa se face toata
Imbracamintea Indianului si Indranei, o Imbracaminte
-care, supt foarte Triune raporturi, a liniilor, a colorilor,
-este Imbracamintea milenara, preistorica a teranului si
mai ales a terancei de la noi. Covorul indian este covorul
ai
Rase le nu se muta; mutarea unei rase este un lucru extrem de dificil. Indienii prin urmare sant acasa la clan ii; dar arta Indienilor nu e the aici; ea este de aiurea.
195
APTE CONFERINTE
ca, pentru ca un dar facut unui museu sa poata fi primit, trebuie o cercetare atenta din partea comiktului de
patronagiu (trusties); daps aceia trece cato'va vreme Si vine
raspunsul ca s'a primit darul. let= sant covoare romanesti
la New-York, la Boston, la Pittsburg, la San-Francisco si
in. alte cateva mari musee americans. Am simtit, zic, o mare multamire and, intr'o colectie de acestea, am vazut covorul nostru pus alaturi, de covorul persan si de covoa-
realist, naturalist, merge covorul acesta cu linii geometrice papa ajunge acolo, In Manciuria, la Nordul Chinei.
Si aceleasi linii geometrice in desemnul covoarelor, tree
de Stramtoarea de Behring, coborand pans in America
Centrals, unde e alta arta.,-o arta fortata, iesita dintr'o imaginatie bolnava, o aka tragica 5i caracteristica, care cauta
efecte din schimonosirea liniilor fetch 5i ale corpului.
www.dacoromanica.ro
NATIILE
tcei centrale $i a Perului. Pentru Statele -Unite ins nu exista decal o singurh arta, acea aria stilisath pe care o gAsesti din Alaska $i panh la granita Mexictgui. Ce fac a-cesti bieji oameni cu orice li cade in mans, e de necrezut.
-Si Americana au recunoscut un lucru pe care-1 spuneam
eu cu convingere $i durere: ce pacat a aceasta civilisatie,
cu astfel de inceputuri, a fost thiath bruScr Ce n'ar fi iesit
din manile Indianuluil Dar viata lui istorich s'a curmat,
el a lost redus la o viata animalicS, $i e de mirare cum
a pastrat hick' iubirea de artS, necesitatea aceasta inelucpe care o are $i teranul nostru eel mai nenorocit de
nici la minunata noastra rash albh, ci vicisitudinile istorice in stare sa discrediteze orice rash.
0 rasa train.d foarte linistitS mai ales in regiunea sudied, prin insule, regiune calda, cu camera putini, mole$iti, razboinici une ori, dar nu tocrnai de temut, pe cand,
In Nord, Indieral erau rai, bhnnitori, gata de ceartS, in$ewww.dacoromanica.ro
197
APTE CONFERINTE
Mori adesea, Chateaubriand pomeneste de felul cum Indienii primiau pe Europeni, dandu-li acel chalumeau dela paix", din care data fumau, deveniau frail cu (Music
Indienii cari vorbiau de 'Tare supreme", Cerul, dar s'a
dovedit de foarte multa vreme ca Fiinta Suprema nu edecal traducerea In indiana a Dumnezeului nostru si ca
nu facea parte din vechile divinitati in,cliene. Acestea erau un fel de idoli strambi, urati, si, pe ranga aceste divivechea religie Indiana cuprindea ,grozave superstitii.
Inainte de a vorbi Insa despre aceasta, trebuie sa adaug un lucru: O. nu ni Inchipuim ca, Indienii acestia de
siguranta asaltului pe care-1 da, s fi putut birui? Parerea pe care trebuie sa o accepte cineva este ca Indienii
erau putini, ca albii au format 1%1.51u oarecare prietenii..
198
www.dacoromanica.ro
NATIILE
199
www.dacoromanica.ro
NATIILE
Dar rasa pull anglo-saxona nu s'a putut pastra. Spuneam ea este in aceasta si o tragi-comedie, iata care :
In'teun moment, oamenii acestia din Sud an cultivat
si ce grozav de nenorociti erau oamenii cari
lucrau in aceste fabrici, cel putin prin anii 1900, cand avem o ancheta facuta de doua aristocrate americane care
s'au coborat acolo, imbricate ca lucrNtoare, ca sa vadN
exact ce este : se vede ce nenorocire Insemna fabrica de
bumbac. ce focar de pneumonic infectioasI pentru copii de
zece, anti si mai putin,cari maturau scama cNzuta jos. In
parole acestea s'au adus, din secolul al XVI-lea sclavi si
bumbacul
astfel yin la a treia pNturN, care c alcatuita din Africani. Negrii din Africa an fost adusicu gramada: multi au murit, cci-
nici s moara in ragaz; totul se face lute. Dar in regiunile din Sud, unde s'au introdus negrii in, numar foarte
mare, la inceput ca sclavi, se traieste mai usor. 0 curiositate nesanatoasA face apoi ca omul alb O. se lacomeasa
la femei negre, ba chiar ca femei albe A. se lAcomeasca.
www.dacoromanica.ro
201
APTE CONFERINTE
strdzii; trenurile au anume locuri pentru negri, tramvaiele tot asa. De la o bucatd de vreme insa pe alocuri a
inceput sd nu mai fie asa, pentru ca negrii s'au inmuljit asa de mult, incat an inceput sd creeze o class.
intelectuala. Sant si negri capitalisti; cel d'intaiu deputat n.eg,ru a intrat in Congresul din Washington de curand, de si se expunea sd-si gnseascd moartea la un
colt de stradd inainte de a vedea ce da scrutinul. Asa erau
obiceiurile, si din ele a pnrnit legea lui Lynch: linsarea se
putea face pentru un compliment prea grosolan cdtre a
femeie alba; se putea intampla ca negrul sd fie spanzurat de cel d'intdiu- felinar ori ingrdnandit Intr'un colt de
padure careia i se dadea foe. Vechea urn. e sporita despaima teribila ca nu cumva negrii sd castige majoritatea
politica si sd devind ei stdpani. Am spus ca 200.000 de albi
stau In rata a 200.000 negri in capitala Republicei Star
telor-Unite ! In timpul razboiului, apoi, albii au fost
trimesi pe front si, fiind lipsd de brate, s'au adus negri
din Sud, can vor ajunge pe incetul a stapani cu numarul
si Nordul.
www.dacoromanica.ro
Cu negrii in Putman.
www.dacoromanica.ro
Gara din Albuquerque.
NATIILE
203
.APTE CONFERINTE
manii din America i-am cautat din loc In loc; unde erau doar 300 de oameni, luam un automobil $i ma duceam in mijlocul for sa li simt toate durerile (until care nu
mai putea rabda mi-a spus: asta este o tara de rupt oasele"). I-am vazut, cand ii lass munca, trupurile diformate dupa, cativa ani de lucru potrivit cu sistemul Ford,.
uncle fiecare Incleplineste numai un gest, mereu acelasi,
In fabricarea obiectelor, $i trupul Intreg is linia neeesara
gestului mecanic repetat la infinit, el se desvolta in directia aceasta, pocindu-se. Cu toate hainele de serbatoare, cu
toata bucuria intampinarii unui Roman din Vechiul Begat, care nu cerea nici aderenta politics, nici bard de pomar* cum au Mout multi, de la acei cari stint printre cei
mai nenorociti dintre Romani, tristeta zbucnia. data, cand
cautam sa-i imbarbatez la Roebling, una din ultimele lo-
St.ediei $i isa spas: vin dintr'o tail care are cloud milioane de Suedesi, buni muncitori", regele i-a raspuns:
Credeti ca-mi faceti o mare placere laudandu-va astfel?
204
www.dacoromanica.ro
NAT IILE
D. Siegfried presinta lucrurile asa: au venit toti, Irlandesi, Scandinavi, Italieni, o imensa multime de Evrei
New-Yorkul este in mare parte evreiescsi, unde a pleat
fiecare, acolo a ramas.
Dacca to duci la New-York, te izbesti intaiu de linia skyscraperelor, anume puse in fats ca sa le vada Europeanut
care soseste; vezi apoi strazi largi, vechiul Broadway ne
chiar acei sari de treizeci de ani n'au mai lost in Romania La un banchet, unde steagul american se unia
en steagul romanesc, a fost tin moment Induiosator, cand
205
APTE CONFERINTE
oamenilor cari au coborat de pe corabii, si urmasii se ga-sesc pe locul uncle au poposit Inainta5ii. Ca sa v da'i
-sama de ce Inseamna elementele neasimilate, va voiu spune
rol; e una din rnarile forte ale Americei. Irlandesii defilau cu trambite si tobe, cu pusti, presintand Foli mili-tarisate, oarecum. S'a spus chiar cd New-Yorkul este guvernat de Irlandesi; mai toti sergentii de strada sant Irlandesi, cu fata rosie, rotunda, vesela; gIumeti, ei sant cei
mai placuti agenti de circulatie din lume. Era chiar sit
-se aleaga presedinte al Statelor-Unite un Irlandes, d. Al
Smith. Dad. Irlandesii mai ales sant asezati la New-York.
Scandinavii se afla mai mult la tail, Italienii mai mutt
la gradini, Evreii la comert sau la finanta mare, fiecare
nationalitate ramaind la rosturile ei. Cand vine un Frances, ca d. Siegfried, el zice: am Inteles; aid este o lupta
mare. D. Siegfried e crescut In cetirea tragedlilor lui Racine; un erou de o parte, alt erou de alta parte, si, atunci,
In jurul eroilor, se aduna ceilalti asistand la lupta. D-sa
zice: vechea America e stransa la Boston, In jurul sectelor
protestante
5i sant atatea secte meat puteti numara zeci
de nuance, pana la unitarienii atat de respectati la Boston, unde e centrul lor, In stransa legatura cu tovarasii
for din Cluj, oameni foarte respectabili si cari exercita si
,o foarte mare influents acolo. Ceilalti sant In lagarul opus.
Si mai adaug ceva ca O. se vada cat de falsa este teoria d-lui Siegfried: de o parte veshil Americani, de alta
acestia noi, lupta cumplita dandu-se Intre nationalistii de
o parte 51 navalitoril de alta.
Nu e adevarat. Mai Main, unde se gasesc Americanil cei
-vechi,
206
NATIILE
Bata sa traga In imigranti, iar imigrantii facand front contra lor? Imigrantii sant unii Scandinavi, altii Italieni, din-
colo Danes', ceva mai departe Rini, Poloni, Evrei, Romani. Poate fi unitar un asemenea front? E foarte frumos
ca teorie, dar e cu totul fals. La Boston, in cetatea purltanilor, a Americanilor curafi, suta la suta", sant cartiere intregi In care Intalnesti Evrei galitieni si tot ce
poftesti din imigrantii cei mai recenti. Intr'un colt de
strada, cand amicul care ma dusese cu automohilul lui
207
APTE CONFRRINTE
decat fragmentar. Dar alaturi de acest earlier al zgarienorilor, ceva mai departe, se gasesc cartiere sarace, untie
nu sant decat case de lemn.
diplomatii, la Washington, locuiese in case de lemn, care nu mi se par comode,
caci la orice miscare rasuna toata cladirea ca o vioara. Dar
Lot asa sant casele in Norvegia, unde oamenii cei mai bogati n'au alte salasuri.
www.dacoromanica.ro
NATIILE
Dach shut pacate de ispasit, miliardarii americani le ispasesc prin daruri. De exemplu Carnegie a creat infernul din Pittsburg; el bine, nu exists museu mai liixos
decal acela creat acolo de Carnegie, nu exists biblioteca
mai bine organisata decal a lui Carnegie. Temple ale culturli contemporane en cite treizeci de randuri, ca si, alurea, cu donatiile lui Morgan, lui Rockefeller. Ford a daruit mai puffin. Pretutindeni numele miliardarilor americani sant legate de cele mai frumoase colectii din lume;
tot ce a avut mai pretios Europa, si a lost clisponibil, a
lost carat In America. Europenii fac glume proasto, spunand de pilda: se stie ch. pictorul Corot a lasat 300 de
panze, din care 750 se gasesc In America!". E o gluma
rea, -pentru ea cele mai bune cataloage de musee sant
cele din America, facute cu dorinta de a informa si pe
eel mai analfabet cu privire la obiectul de arta ce i se
pune la disposi%ie. Pentru ea museul nu este pentru chliva
esteti pretentiosi can critics totul, ci pentru orice om Intra acolo, ca sa primeasca lumina 5i Invatatura. Noi n'am
avut nicioclata un adevarat museu, n'am rnteles ce este
museul. In America se is omul din strada, se aduce cu
sila la museu sa Inv*, nu' i se da drumul pans canal n'a
profitat de ce se gaseste In. interiorul museului. Bibliotecile
cu cea mai frumoasa vedere. Gandhi -va la ursuzul bibliiotecar din Europa: cand ii ceri o carte, se Incrunta
si face tot posibilul ca sa n'o ga.seasca In catalog; $i,
cand vine iandul servitorului sa ti-o aduca, si el face tot
posibilul sa n'o afle pe raftul inclicat, iar, daca o ell,
ti-o tranteste lnainte cu un despret obraznic. Si intr'o
14
www.dacoromanica.ro
209
5APTE CONFERINTE
mare biblioteca francesa, bucuria cea mai mare a Intregului personal este cand se apropie ceasul de iesire si-ti
www.dacoromanica.ro
NATIILE
In alegiile acestea, uncle baietii sant de o parte, fetele de alta nu sant cgminuri mixte In America, fetele
ml s'au pgrut une_ ori foarte cochete.
www.dacoromanica.ro
211
APTE CONFERINTE
liardari earl de sigur nu merits In randul intaiu admiratia $i respectul lumii, dar, cand se gandeste cineva
la ceia ce ace$ti miliardari, adeca initiativa particulars,
au facut, data nu pentru lnvatatura celor de astazi, nepregatiti poate, dar pentru Invatatura de mani a tinerilor Americani, acela are datoria sa se Inchine Inaintea celei
mai mari opere de munificenta pe care bogatia a fgeut-a
in folosul culturii.
212
www.dacoromanica.ro
Istorie
Nimic mai greti decat sk presinte cineva, Intr'o conicg int5. de o oark istoria Americei. Eu cunosc un singur
mijloc de a face o conferintA istoricA suportabi1 pentru
public, aniline aceia de k o face ca un istoric, iar nu ca
-un profesor de istorie. Dacki o face cineva ca profesor de
istorie, conferinta este pierclutA. DacA o face ea istoric,
213
APTE CONFERINTE
care, prin interpretarea tor, pot 0 aparX tot asa de not cat
lucrurile pe care nu le-a atins aproape nimeni.
Cand vorbeste eineva de istoria Americei si incepe, cunt
se incepea acum cateva decenii, cu rKscoala contra Angliei, cu declaratia de la 6 Janie 1776, data de Intemeiere a
republicii State lor-Unite, cand pune In Hula intaiu caliva eroi $1 mai ales pe George Washington, atunci nu,
poate decat sg presinte o explicare a evenimentelor care,.
acum, e cu totul demodata si InlocuitA. Acei cari socotesc.
Inceputul Americei la 1776 $1 o inteleg ca o revoIntie izbutitA, se bucura nu pentru resultate, dar, In randul intaiu,
www.dacoromanica.ro
ISTORIE
buie nu numai oratori cari stiu mai mult sau mai putin
romaneste, pe cari-i aveau la Chi$inau sau pe cari i-au
desgropat din cimitirul ocupatiei din Bueuregi, and $i-au
-dat seama ca o revolutie cere si altceva, s'au adresat generalului Brosteanu. Rolul pe care 1-a jucat generalul
Brosteanu fata de ideologii din Chisinau este rolul jucat.
de Washington fall. de ideologii din Philadelphia, care a
fost ease ani capitala Statelor-Urilte, lnainte de a se fi mutat capitala In orasuI care poarta numele creatorului rcpublicei.
Este prin urmare un alt fel de a presinta istoria StatelorUnite. Acest fel este infatisat in ultimul Limp, foarte bine,
de- tovarasia a doi oameni, barbatul $i sofia, can s'au intovarasit pentru -a face cea mai buna istorie a terii lor. In
cei doi autori nu se cearta
cea mai deplina intelegere,
de la pagina intaia pana la cea din urma, de $i sant sot ,
5APTE CONFERINTE
Dar istoria aceasta o putem reconstitui papa la oarecare punct, si, (Wei, acest capitol nu poate lipsi cand vorbesti despre istoria Americei. De sigur ca pentru a infatisa
www.dacoromanica.ro
ISTORIE
Cu un ineeput de agricultura. $i-ar inchipui cineva: Inpastori foarte pudienii erau v-anatori, erau razboiniei
%in ; cea mai mare parte din aniMale au fost introduse
,de Sflanio 11; in momentul cuceririi America n'avea nici
icai, nici magari. Dar, data isi inehipuie cinevd ca Indie.ei,
aceia atat de aspra Inca numai indigenul cel mai autentic se poate prinde de bucatica de piatra, si astazi,
prin metode de irigatie proprii, Indienii ajung sa cultive ceia ce li este necesar pentru viata. Este o adevarata
minune agricultura pe granit a Indienilor. Dar, cand ajunge un popor spa despadureasea fie si o foarte mica.
parte a unei regiuni, sa tale drumuri, cand ajunge sa inJiinteze comunitati mai mici sau mai marl, sate, cu cateva case sau cu foarte m-ulte case, camd ajunge sa-si dea
o organisatie sprijinita pe familie,
si familia indiana
217
AP'rE coNFEkINTE
Dupt aceia, vine, natural, un alt capitol; cea d'intaiu aparitie a colonigilor apartinand rasei noastre.
www.dacoromanica.ro
ISTORIE
Dar partea aceasta nu intereseaza, pentru ca nu priveste Statele-Unite. Intereseaza Insa altceva: un covor Indian nordic este un covor romanesc. Cutare covor mare
un capitol de co-
A patruns Intaiu intr'o forma pe care nimeni n'a definit-o, si a facut ram, pentru ca e foarte usor.
www.dacoromanica.ro
219
APTE CONFERINTE
Sapaturile facute In Groenlanda au aratat ca intre secolul al XI-lea si al XV-lea a fost o colonic europeana, acolo,
ca s'a desvoltat o Intreaga viata .europeana organisata,
cu un. episcop. Dupa aceia, nimeni nu stie de ce, pe la
1400 si ceva, aceasta intaie asezare europeana din Groenlanda a disparut.
Daca, deci, precum fac dovada sapaturile, era o cofonie scandinava In Groenlanda, ni putem Inchipui a nu
.era nimic mai usor deal sa. se ajunga In peninsula Labrador, care si-ar fi avand chiar un vechiu nume scandinay.
www.dacoromanica.ro
1SToR ir
tofor Columb a descoperit Antilele, altii au descoperit Mesten], altii. America-de-Sud, si, cu mult Inaintea tuturor,
cu patr4u secole Inainte, Scandinavii au descoperit Groenlanda si, prin partea de Nord, eontinentul american.
El, e la basa
221
APTE COEFERINTE
Tranciei, ca $i poate Scotia, facea parte din imperiul scandinav, si e posibil sa fi xamas din foarte vechi timpuri
www.dacoromanica.ro
ISTORIE
Tata de celelalte, pentru ca a fost si creatoare si desinteresata. Francesul din Canada este cel care a Mat Inta lu padurea pentru a face ogoare. Vste o carte frumoasa, care
ar trebui sa fie in manile tuturor, cred ca exists $1 o
traducere romaneasca, cartea lui Hemon: Maria Chapdelaine", care infati$eaza tocmai aceasta opera de pionieri. Sant $i lucruri de inchipuire in cartea lui Hemon,
dar el a trait si a murit in regiunea canadiana, $1 cartea lui e foarte pretioasa. Intre ce au facut Francesii 4i ce
au indeplinit apoi Anglo-Saxonii, este * deosebire. Anglo-Saxonii s'au dus pentru a chtiga bani, pentru a face
afaceri, pe cand rasa latina
rasa franoesa in Nord $i
la Sud, au lost cei d'inUIiu colonisatori. Primele marturii
cu privire la America secolului al XVII-lea sant ale acestor calugari. Inaintau de multe on cu cele mai marl
greutati, manati de dorinta de a scapa de Iad pe salbateci, aphpiindu-i de Dumnezeu, $i Indienii se aratau
une on inviersunati impotriva preeicatoillor religiei straine, profanatori ai zeilor lor. Bietii calugari erau inselati,
une on atra$i in cursa, omorati; fugiau pe luntri, dea lungul raurilor americane, urmariti de sagetile Indienilor. Cu toate acestea nu s'au dat biruiti. Asa se face ca
si astazi, la Chicago $i in regiunea de Apus, se intalnesc
necontenit nume de localitati francese. Si astazi la Detroit
se vorbeste totdeauna de La-Salle, acel care a facut kgatura intre Sf. Laurentiu si valea raului Mississipi. Cand umbla cineva. la not intr'un automobil Cadillac", nu -$i da
sama cg nu e vorba de numele fabricantului automobilului, ci Cadillac este unul din exploratoril acestor regiuni francese. Numele lui Cadillac e foarte bine cunoscut in regiunile acestea; el a intraL oarecum in legenda
intemeierii unei vieti europene in aceste parti.
Astfel, are cineva a face cir o oolonisare lrancesa foarte
importanta in Nord $1. ea se coboara spre Sud de la raid.
Sf. Laurentiu intinzandu-se pans la gurile fluviului Mississipi. A fost un moment caad ar fi fost posibil sa avem
www.dacoromanica.ro
223
,1APTE CQNFERINTE
Americile sa fie latine. Aceasta nu s'a, Intamplat. In locul primilor descoperitorf si peste &Ansa a venit alta fume, lumea anglo-saxona.
Dar n'a venit munai ea.
Sant silit sa desfac din legatura cronologica anumite
notiuni pentru a Invedera ca Anglo-Saxonii n'au fost cei
d'intaiu descalecatori exclusivi In regiunea care li apartine istoriceste mai mult din America-de-Nord.
Acolo au fost foarte vechi Scandinavi, in secolul al XVIIlea, si unii Germani; acolo au fost foarte multi Olandesi. 0landesii, pans la Cromwell, erau stApinii Marii. Olanda
224
!STOWE
Prin urmare n'avem a face Cu o trecere wail. a Olandesilor in America, ci cu a indAratnica inradacinare a aaeestei rase, care, ceia ce 1iu trebuie sa ne mire fats, de
cuceritorii Insulelor Sondei, a ravnit la Brasilia. A lost un
plan al guverniului olandes ca sa prefaca $i Brasilia In
colonie olandesa.
Va sa zica avem a face Intaiu cu Scandinavii in secolul al XVII-lea, avem a face en o adevarata Instapanire
a rasei olandese, care a lasat urme si in alcatuirea populatiei Granditi-va la Vandervelde, Van Sickel
i atAtea nu-
Eu am crezut multa vreme, marturisesc, pe basa celor d'intaiu dill de istorie care mi-au stat la. Indemana,
ca. In epoca lui Carol I-iu, atunci sand regele iinpunea
taxe care erau ilegale,pentra ca nu fasesera votate de
Parlament, cu care regele era in conflict, ceia ce a adus
apoi judecarea si decapitarea Suveranuluif un numar
de nobile suflete englese, vrand sa salveze, de o parte, legalitatea, si, de alts parte, Biserioa anglicana presbiteriank
s'au suit pe o corabie 5i an debarcat In mipacul salbatecilor, pe coasta Americei. De aici ar veni elementul anglosaxon in America, de aici $i numal de aici.
Nu e aclevarat. Parerea aceasta, foarte raspandita, nu
e adevarata ca Intreg, de $i e adevarata pentru un anume moment, dar nu se poate intinde acest adevar asupra intregil patrunderi a elementnlui ang10-saxon in America.
www.dacoromanica.ro
225
APTE CONFERINTE
glesi. Pe urma Insa continuu au. venit in pachete Englesi $i s'au asezat aid, Englesi din Anglia, Scotieni protestanti i Irlandesi catolici, foarte multi. Insulele Britanice Au dat represintanti al tuturor natiilor de acolo continentului celui nou.
www.dacoromanica.ro
'STORM
initiativa individuala: are cineva a face cu. o donatie regala in toata forma. Anglia secolului al XVII-lea a trimes
oameni aici, si anume mai ales In a doua jumatate, suet
Carol al II-lea si Iacob al II-lea: regele dgruia cuiva ca
proprietar o bucatd de paniant. Proprietarul avea dreptut sa-1 stapaneasca asa cum void el, caci era o mostenire a la El atragea alti oameni, $i oanTenii liberi puteatt sumpara sclavi.
P ceasta este o forma de asezare a Englesilor, ca proprietari.
Pe urma s'au Intemeiat Companii si s'au dat privilegii acestor Companii. Acestea sant coloniile corporative.
Compantille tineau la dispositia oricui void o bucata. de
pang. foarte tarziu, la Boston, daca to prindea Dumineca vesel, cantand din ghitarg sau din vioarg., erai conclamnat foarte aspru, fiindca In ziva. lui Dumnezeu nu-i
e permis omului sa, se bucure altfel decat ascultand.
cuvantul dumnezeiesc; sau, daca i s'ar fi Intamplat cuiva
www.dacoromanica.ro
227
APTt CONFERINTE
Americanii nu s'au rasculat contra regelui landed voiau, ci o anume politicd de la Lontha i-a silit ses se revolte, impotriva sentimentelor lor. N'as putea zice si
impotriva intereselor lor. Anume : Anglia secolului ar
XVIII-lea a vrut ses imite Franta; a vrut ses domine de
fapt America. Dar coloniile fdeeau plug. atunci ce voiau, aveau aclundrile lor, guvernarea lor.
www.dacoromanica.ro
ISTORtE
pusera a se desvolta, a avea fabrici, organisatii culturale importante, personalitati de mana ihthiu, cum an fost
Franklin, Washington, Jefferson, Hamilton, li s'a impus
sa this la dispositia fabricilor din Anglia materia prima
.$i s'a cumpere, In acelasi timp
vedeti ce rol degradant1
produsele fabricilor din Anglia. Aceasta, pentru o parte
ciin populatia americana. era d impbsibilitate.
Cand a izbucnit revolulia, a fost pentru tin lucru de Willie. Americanii, Inch d'inainte; formasera o Conventiune,
o Adunare pentru a se Impotrivi unor anumite cereri din
Londra, asa Incat Adunarea din 1776 nu este cea d'intaiu,
lei a fost pregatita de allele en scoputi economice.
Revolta a izbucnit din urrilatorul molly: fabricantli
de oeaiu din Indii se simtiau nedreptatiti de la o bucata
<it vreme: erau pe tale de a da. faliment. Guvernul engles
220
AFIT CQNFERINTE
Eu am o larga experientA de revolutii. N'am facut .niciuna si nu doresc sX-fac niciuna, dar stiu cum se fac. Revolutiile se faC totdeauna deg altii decat acei cari se vad,,
iar acei cari"nu se vad in timpul luptei se vSd pe urna,
cand se- capaa -cAstigul.
Prin urmare revolutia aceasta din 1776, cine a facut-o? BogRasii cari vindeau ceaiu In America. Ceaiul
era s fie mai ieften, fiindca se vindea direct, IAA. intermediari, dar intermediarii pierdeau.
Aceasta mI face O. v arat din ce categorii era compusA
populatia americanA de acolo. Erau In majoritate oameni de afaceri. Omul de afaceri american este Inc. de
atunci. Oametili de afaceri cari au pornit rascoala an
pus s se Inece in ocean un transport de ceaiu. S'au Inteles chiar cu acela pentru care venia ceaiul: iii ardem
casa dacK to opui la Inecarea ceaiului; on ti se Ineaca numai ceaiul si d-ta ramai cu casa, on ramai .si fgra ceaiu
si far. casa. Si astfel, cu voia lui, i s'a inecat transportul.
Oameni de .afaceri cari Incepeau sK-si arate urechea.
Pe ran& acestia erau fermierii. George Washington este
tipul fermierului. A lost fericit cand a putut s se retragg, la ferma lui de pe malul Potoma.cului, ca sA,
traiasca In liniste singura nevasta lui, fiindca n'a avut urmasi, Din picturile vremii se vede foarte bine cum
era Washington, un om bine nutrit si, alaturi, supt_
bonetica obisnuita acum cateva decenii, Mrs. Washington_
www.dacoromanica.ro
ISTORIE
biata aclunare de treizeci, patruzeci de membri a proclamat independenta Americei, ramanand sa faces o Con-
stitutie cativa ani mai tarziu, In momentul acela doctrina care stapania a fost fares indoiala doctrina lui Rous-
De alta parte, spiritul omului de afaceri, spiritul descoperitorului, al exploatatorului de bogatii, a staplanit din
capul locului. N'avem a face, in ereatiunile enorme ca-
231
5APTE CONFERINTE
idar
In felul acesta, din America de la inccput, din cele treisprgzece State initiale, s'a ajuns la imensul Stat de astazi.
Chiar $i Canada era O. intre, In posesiunea Statelor-Unite,
candva Anglia fiind dispusA sa cedeze fie iusulele,
fie Canada,
www.dacoromanica.ro
istrarE
Cand s'au cApatat teritoriile acestea, enorme, in America s'a produs Q formidabila miscare plinA de incredere
catre productia cea noun. 0 productie uria$a implica oameni cari sa coloniseze. In California, care fusese spaniall, s'au dus, invingand Coate greutatile, si au colonisat. SA nu va inchipuiti nici astazi ca o colonisare implicA o populatie extrem de numeroasa; adese on asezarea americana nu este decat un put artesian $1 un automobil care a$teapta la scars.
Pentru a face ca productia aceasta americana sa creasel
Inca $1 mai malt, i s'au .adaugat descoperirile cele mai
indraznete. Navigatia cu aburi se datore$te unui American, Fulton. Cand a aparut cea, d'intAiu oorabie pe Mississipi, aceasta a insemnat un eveniment colosal. Atunci
numai a pus America stapanire pe apele ei. $i nu mai
vorbesc de uimitoarele descoperiri ale mini Edison, care
www.dacoromanica.ro
233
*APTE CONFERINTE
mai_
acum ajung la ultimul capitol din aceasta expunere, fats de cresterea aceasta formidabila a productiei si fats de imigratia europeand noun de, care vorbiam, milioane de oameni au
venit din toate partite lumii: Scandinavi, Irlandesi, Rusi,
Dar, fata de cresterea aceasta
si
de materia prima In abundenta., fata de ma$ina care putea inlocui pe cm si facea minuni, fats de realisarea celormai uriase lucrari care s'au pomenit vre- odata. In istoria
omenirii, viata politica a terii ce a facut? Cum s'a putut
adapta o viata politica rudimentary si confusa, Ears traclitie, la cel mai mare avant de productie al lumii?
Este un lucru foarte curios in aparenta 51 foarte explicabil In fond acela ca o societate saraca are guverne tari
si o societate bogata are guverne slabe. In casul societAtii
sNrace, guvernul intrece cu mult ce poate da societatea;
fn casul unei ten cum e America, din potriva, societatea
Intrece cu mult ceia ce poate da guvernul.
Guvernul american, iesit din mAnile lui Jackson, a Inca-
www.dacoromanica.ro
ISTORIE
sit parasesc dogna mea. El a socotit 'societatea americana cum socotia fierul muiat de caldura supt ciocanul
lui, si de aceia a lovit puternic cu ciocanul in societatea
americana.
pa liberarea lui: ce zici de libertate?". Si negrul a raspuns: o, domnule, pe bine era cand eram not la proprie
taxi!". Societatea de Nord era.grupata hi jurul lui Lincoln.
www.dacoromanica.ro
325
APTE CONFERINIT
cand albii se bateau pe Rin, negrii au venit In factories, in fabric4 asa bleat, azi, ei se intind necontenit. La
236
www.dacoromanica.ro
ISTORIE
mare realitate; e mult mai mult decal un rege constitutionaL El poate impune vointa sa Congresului si, cu
toate formele tonstitutionale, poate .brava Senatuj. Prose-
dintele este slapanul Americei, uie si n'are o sail a tronului. La el Intri sand vrei. E 5ervit de pegri. 1Negrii au
servit si pe regina Maria, cand a visitat pe presedintele
Coolidge. Oricine poate infra la preseclinte. Dupa ce am iesit eu, cu ministruj Romaniei, de la audienta presedintelui.
23T
APTE CONFERINTE
mare otel cand se fAcea alegerea pre5edintelui Republiceir oamenii vorbiau despre ce voiti, dar despre alegerea
presedintelui nu vorbia nimeni; Jucrul li era indiferent. Po-
www.dacoromanica.ro
ISTORIE
gur articol poti st pui in miscare toatd opinia publics americana, care nu e conasa de jurnalul de partid. Jurnalul politic de partid nu exists. Daca vrei sa injuri pe cineva, trebuie sit te duci la dansul acasa. Tiparul nu te podte
servi. Ziarul american e un jurnal de informatie. Ca sa
capeti zece linii Intr'un jurnal american, despre o citestiune de interes general, trenuie truda. Cand, cu ocasia
visitei mele, am capatat un numar, nu de informatii, ci
de articole, cu privire la aceasta visits a unui Roman, aceasta a fost consillerat ca un triumf.
Cea mai mare gazeta americana este New-York Times". Are ca proprietar-director pe d. Ox. L-am vtzut
la dejun. St obtii o audienta la d. Ox este mult mai greu
decat sa ai o audienta la presedintele Republicei. N'are
timp. In jurul mesei d-lui Ox erau oameni de Intaia
mans, cari-i faceau raport d-lui Ox. Vice- guvernatorul Fi-
239
APTE CONFERINTE
luta ce inseamna o localitate cum e, de exemplu, Robling, uncle se fabried sauna. Se cumpara un teren, se
aseaza o fabrica, se fac locuinte pentru lucratori, magasii,.
o biserica. Totul se plateste in bartie, la orice greva lacratorul trebuie sa iasa din casa lui, sa pgraseasca terenul fabricii. Este evident o sclavie.
www.dacoromanica.ro
ISTORIt
Si, in sfarsit:
16
www.dacoromanica.ro
241
Iv.
Literature si arta.
Sant si actin; din nenorocire, persoane care cred ca. America n'are o arta si o literaturl a ei, ceia ce este o foarte
mare greseala. Se va vecjea ca artei si Iiteraturii Americei
li se pot aduce oarecare critici; criticile sant indreptatite,
dar trebuie sa avem In vedere ca este o arta si o literature
cutare lucru s'a facut intro tart si Intr'o limba, prin urmare acest lucre este al jerii aceleia. Aceasta nu e adeva-
LITERATURES V ARTA.
nisti de la noi numesc vegetativul etnografic", probabil din causa enormei cantitati de vegetale care li populeaza craniul, si acest name revine de cate on se vorbeste
de arta si literatura.
America n'a avut vegetativ etnografic". A vrut sa fad.
lntr'un moment .picture asa cum se facea la Barbizon, In
Franta, in felu7 lui Millet si Corot, si a izbutit, dar noi
am fi dorit, ceva mai stangaciu, mai primitiv? dar mai
expresiv, mai capabil de desvoltare. Un lucru repetat
In arta si literatura nu exists; exist numai lucrul care
-creiaza, care da-o directie. Urr temple grecesc, fkut de
nu stiu -cate oH, in timpul Renasterii sau in cutare oras.
american pentru musee sau biblioteci
pentru -teatru
mai putin, Mudca teatrul n'are niciun fel de influents in
America, nu. e un lucru nou, si noi zicem: l -am mai vazut la Parthenon. Miliardarul american raspunde Insa :
243
PTE CORFERINTE
pg.-
Am spus ca e vorba de o arta liniara, geometria, importata din Asia, pe calea pe care am inclicat -o in pre244
www.dacoromanica.ro
LITERATURA 51 ARTA
,eedentele conferinte. Am aratat ca este o arta eurdpeana de Sud, trecuta prin Asia Mica In regiunile siberune si manciuriene, si suind apoi, in spre stramtoarea de
Bchring.
245
APTE GONFERINTE
argil/ ale Indienilor din Arizona, sant in ele .elemente eurioasei dar nu de artaCa literature, Indienii an avut fare Indoiala cantrce populare si legenue, dar acestea flu le-au strati nisi ei, $t
nici altil pentru a a fost, mutt timp, un despret far/
naargeni fate de salbateci. Ce poate le$i din mintea sal batecului!" Omul cu carte are acel despre nesta'rsit peneel fern carte, fare a -si da sama ce Intelepclunea n'ar&
a face cu cartea.
Prin urmare oamenii acegia !Ara carte, far/. $coli, car',
In unele regiuni n'aveau macar materialul pentru a putea scrie, iii Insemnau evenimentele cronologice cu nodud., cum Inoada cineva un colt de batiste pentru a nu.
uita un lucru, sau Intrdbuintau tot felul de figuri, In Met
xic s'au gasit foarte interesante scrisori" de acestea, presintari religioase sau istorice facut prin figuri foarte
complicate, confuse, monstruoase, caricaturale si inspal-
mantatoare. In urma sapaturilor ce se fac, iese necontcnit lucruri pe care mintea noastra nu le poate Intelege_
Oricum, legends, poesie trebuie sa fi existat.
Si, fiindca evorba de elementul acesta_barbar, salbatec,.
primitiv, lnainte de ivirea unei arte si unei literaturi americane, nu exists in State le-Unite ale Americel o arta neagra; pe aceia o cauta cineva In Africa. Sant lucruri foarteinteresante si In insulele Oceaniei, uncle traiege o populatie de coloare amestecata, producand lucruri extrent.
de interesante, mai ales ca stilisare. TJnele muses din Ame-
www.dacoromanica.ro
LITERATURA gl ARTA
Negrii acestia, Intrebuintati fa funcliuni servile, au Ostrat o duiosie a sufletului care se exprimd In area musics
a lor, mult mai interesanta cand o auzi la ei, cari lucreazd din greu, deal atunci cand e adoptata deb albi si
potrivita pentru nevoile unui Caf Concert sau Intr'un film
Cel d'intaiu caracter al manifestarii sufletesti a literaturii si artei asa-zise anglo-saxone din a doua jueatitate a
secolului al XVIII-lea sta In caracterul ei practic si realist.
Dar este o intrebare,prcliminard care s'ar putea Tune:
de oare ce Europenii au fost, in colonii mai mici sau mai
marl, raspanditi In toate partile Inca de la N500 si ceva,
de ce trebuie se asteptdm pand in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea ca se avem o literaturd si o arta? Ce
a lost pand atunci?
A fost o vreme de raspandire, de lupte cu salbateci, de.
munca intense. N'au fost orase si nici ceia ce putea da
Mai tarziu orasul. Orasele santlarzii, facute la intamplare.
www.dacoromanica.ro
247
"'APTg com.E1211s TE
Pe celc d'intdiu le-au facut Francesii sl Olandesii; Montreal, Quebec, Noul-Amsterdam (care va deveni: New-Yor-
www.dacoromanica.ro
LITERATURA 1 ARTA.
-cipii care se coboara imediat In oportunitatea inamentand. Nu-i place cum sant facut scdrile, cosuriTe caselor; atunci el se ocupd de edilitate in cele mai mid amknunte A fost Un om complect. Europa nu, mai avea, din
timpul Renasterii, asemenea oameni: fiecare era specialist, cum $i azi specialisti santem mai cu totii. Anume
lucruri refusam sa le facem; ne -socotim umiliti cand e
vorba de a le face.
El Insd., Benjamin Franklin, lacea de Coate. Din cores-
249
APTE CONFERTNTE
zeste In trei volume, se Vede ca nu a fost subiect contimporan care sh nu-1 fi interesat Nicairi nu face teorii prea
doctrinele acestea
imalte, nu se Infunda in filosofie
nu 1-au atras. A venit la Paris, a vazut Revolutia francesa,
nemilos de abstracts, incisiva, taind tot cc. intalneste In caleintocmai ca $i compatriotul lui, Governor Morris, care a
stat mai multa vreme acolo $i a lost si represintantul ofitial al Statelor-Unite, pe vremea cand era_ o chestiune
de imprumut.
Memariile lui Morris au fost tiparite,
exists si o traducere francesa mentalitatea lui este absolut menta-
litatea lui Franklin. Deci o singura mentalitate americana, mentalitate liberals. Egalitara? Stiu -eu? Nu prea.
In acea vreme, intre negustorul -american -i industriasul
american era o deosebire, $i tot ,asa era o deoseOire intre
industriasul american si simplul mester. Doamna Trolope,
Englesa, care a fost In Statele -Unite la, Inceputul secolulul al XIX-lea, spume el, la o petrecere, n'a vazut anumite
250
www.dacoromanica.ro
L1TERATURA 1 ARTA.
pe urma, Intr'o masura nu prea stralucita. Caci niciodata Franklin n'a facut parte din plutocratia americana..
Era totusi prieeput In afaceri; and se gateau Englesii
colonists cu Francesiit a fost- aprovisionatorul armatei englese.
A ajuns la o filosofie practica pe care t pus-o si Intr'un fel de decalog care nu e fara. indaiala de natura KO
ne Impiedece de a zimbi putin. Sant lucruri foarte bunt.
dar pe care le stie toata lumea, si noi santem a5a: de indata ce_ stie un lutru toata lumea, nu mai e bun; e bu.n.
.
numai ceia ce nu Intelege nimeni.Franklin; inteo forma *patriarhala, a spus lucruri minunate. In general, pentru orice am cult, cetirea a doua carp
ale lui Franklin este aproape o necesitate. Autobiografia
m'ana elevilor, si Intre premii, pe langa uncle carti didactice foarte vechi pe care autorul nu le putea vinde, si
literatura buna $i carti de tiinta, printre care i aceasta
a lui Nenea Richard", care putea sa foloseasca si unui
elev de liceu din Moldova-de-Sus, prin anii 1880-1890.
251
AP rE -CON FER1NTE
lair care a Si fost condamnat pentru un pamflet. Pe vremea eand era condamnat fratele lui, Benjamin a continuat ziarul.
In ce priveste arta din aceasta vreme, peisagiul ainerican, pe-la 1780, n'are nicio importantl, cum in general
nu are nici eel frances, peisagiul fiind numal intov' .4irea
unor personagii. La Watteau, la 'Boucher el este o grading., un raiu artificial care incunkul 'pripusile omenesti
cele mai elegante $i mai sprintene. Natura pentru natura n'a existat ptins in secolul al XIX-leaf nici in literatura, de altfel.
Dar Rousseau? La 'Rousseau e un cas special: lacul de
Geneva, Alpii; dar si natura lui Rousseau e dejapt foarte
artificiala, foarte, abstracts in fond. Mai tarziu, la Chateaubriand chiar nu-totdeauna lucruri vazute, ci lucruri asternute de asupra realitatii, o tebnica de birou suprapusa
pes,e o observc.iie foarte relatives si care dovedeste o mare
www.dacoromanica.ro
LITERAT'URA 51 ARTA
253
AFTE CONFERINU
lupta spiritul lui Jefferson cu al celorialti, cand industria Incepatoare este In razboiu Cu viata dIe lerma, alt fel
tic traiu 5i de conceptie a vietii. Pe o vreme turburata, Cons-
si Overbeck,
254
tori si sculptori de aiurea, ca astazi, cand pictori europeni fac chlatorii triumfale in America, precum a facut,
de curanct, una, conationalul nostru d. Stoenescu, din Craiova, care stb.' la Paris. E Inca o epoch. de autarhic americana, a unei societati patriarhale care se multameste cu
francesi, sari au icunoscut natura de-a dreptul, la Barbizon,. in padurea de la Fontainebleau; acolo a lucrat o legiune Intreaga de maxi artisti cari au revolutionat peisa-
giul in Franta, Corot, Millet, Diaz, koala de care e legat un pictor roman, cu Impietate acoperit de carecare despret al modernistilor de astazi, pe care insa Inwww.dacoromanica.ro
255
'ead teratrul, de Si tine cunoaste Watt. opera lui Gri,gorescu isi aduce aminte si de un anume iarmaroc, cu toga
populatia speciala misunand acolo, tot Lisa precum a r -
Inness nu e asa; el face numai copted suptiri din paduricile americane. Doar In peisagiile acoperite cu brumit
e c incercam de a se auropia de solul lui nZtiv, fart st-i
fi aflat Insa toate secretele.
Literatura acestei epoci are exact acelasi caracter. Americanii sanl si pe vreinea aceasta, dar cu deosebire in fasa
de astazi, calatori. Numai cat azi calatoreste inainte die
toate miliardarul de bate vrastele, fetele frumoase Si bogate, inteligente si culte foarte adese ori; care se intampld
256
www.dacoromanica.ro
LITERATURA 51 ARTA
niciodata, totdeauna". Aici oameni au murit, cum oameni s'au nascut, viata lumii a trecut prin odaile acegtea
to intrebi: lucrurile acestea au fost candva sau nu?",
iai ceasornicul raspunde: Totdeauna, niciodata; niciodatad
si
totdeauna".
Parfumul acesta de misticism german $i engles se Intabaeste In cea mai mare parte din opera, deosebit de atragatoare, a lui Longfellow.
17
www.dacoromanica.ro
257
APTE CONFERINTE
padurile americane, nici pe brazda tliata de plugul deschizatorului de pamanturi noun, ci sim i un parfum complex
258
www.dacoromanica.ro
LItERATUIU *I ARTA.
tici, In versuri $i prosa, ai Americei. Un Bryant $i inainte de toate Emerson, cari concentreaza tot ce Ad, tot ce
and, tot ce vine din afara care dan$ii. Tot trecutul, tot pre sentul, toate varietatile fiintii omenegi, toate aspectele na-
259
APTE CONFERINTE
Dupa epoca aceasta vine cea de a treia care se continua pang. astazi, asa incat de la 1880 si pang. la 1930 sepoate face o singura perioacla In literatura americana.
In aceasta perioada, Americanul se simte American si
in arta si in literatura.
In aria, literatura Americei incepe a se defini tot mai.
mult. Urmasii lui Inness (t 1893) in peisagiu, sant mult
mai Americani decal danshl; padurea, sesul, oceanuI ii
intereseaza mult mai malt, tipuri din societatea americana
sant prinse de acesti artiti ai unei epoce noun. In aceasta
.
vreme agar doi represintanti caracteristici ai artei americane, unul care- a fost descoperit nu de multa vreme,
care a razbit cu multa greutate, un geniu timid, stangaciu,
misantrop, lucrand pentru dansul, nu pentru lume, asa Incat nu poate sa existe o opositie mai mare decat aceia dintre el si acela al carui nume e cunoscut pretutindeni, sunat
din cele mai zginnotoase trambite de argint ale notorietAtii,
n'as urea s zic ale reclamei, care 1-au facut cunoscut pretutindeni. Cel d'intaiu e Whistler (-1- 1903), iar celalt, pe
care-1 stie orice Ainerican, ale cdrui panze se gasesc la locul de cinste in orice museu, care a facut si fresce pentru.
Insa care, ducandu-se in Venetia, era capabil slit schimbeimediat visiunea, Sargent.
Pictorii americani sant astazi foarte numerosi, museeler
marl si mici, de acolo, sant pline de productii americane,
www.dacoromanica.ro
LITERATURA T ARTA
poesie, nu atat de la scrasnirile din dinti si visiunile eterice, de la Iadul si Raiul fantasticului, din temperament
i vointl, Edgar Poe, totusi un contemporan al lui Emerson, ci de la Walt Whitman (t 1892), poetul Indraznet,
care Intrebuinteaza versul de deosebite lungimi it cu deo-setith armonie, amestecat cu prosa, un vers mai scurt, altul mai- lung, pentru ca sg. continue Intr'o prosa ritmata,
Walt Whitman a patruns acu.m fn cunostinta tuturor, dar,
n d, acum vreo treizeci de ani, scriam un articol despre
www.dacoromanica.ro
261
yAPTE CONFERINTr
0 bazaire de albine
A pus o vraja.'n mine...
262
LITERATURA. f ARTA
V'ar spun.
Pe urma:
si suspin,
Vom regasi aceiasi nota, cu ciudate complicatii de revoila, la ma tumultuos poet, care traieste si acum, mergand
din loc in loc pentru a face lecturi literare, Sandburg, de origine scandinavd. El represinta cloud lucruri cu totul deosebite, pe de o parte o poesie care, In discretia ei, samAnA
cu a Emiliei Dickinson, de exemplu:
263
Ori:
La port si la cetate;
Se lasa In tAcere,
$i fabricant si fainar,
Jucand cu trenuri si 'ncarcari,
Focos, krAbit si furtunos,
www.dacoromanica.ro
265
*APTE CONFERINTE
Altii represinta In poesia aceasta noun aliceva. Inchinarea catre Lincoln, eroul americans a poetului Markham.
www.dacoromanica.ro
LITERATURA. I ARTA
0 alta bucata, in acelasi spirit, este aceia In care poetul Edward Rowland Sill presinta pe cei doi apostoli
Ion si Toma:
26t
APTE CONPERINTE
268
www.dacoromanica.ro
LITERATURA I ART
26g
APTE CONFERINTE
Cine crede a in America e sims numai pentru miliardari, sa ceteasca. pe Markham, ca sa simta ce se miscii
In inima acestei societati, cu una din cele mai grozave in-
www.dacoromanica.ro
LITERATURA
$1
ARTA.
ma ocupa: nu e vremea sa. se judece aceste zugraviri sodale In care nu e atata arta, cat adevar.
www.dacoromanica.ro
271
V.
Romanii.
In aceastt conferint Imi indeplinesc o datorie fatt de RomAnii din America.
rica sant In legaturt cu anume posibilitati de desvoltare, foarte variate. Foarte variate, dar nu si foarte Inaceasta chiar Inainte -de restrictiile actuate, puse
la imigrare.
Se stie et, acuma, Americanii, voind st fact a fierbe al
tiuse,
for melting pot", de asimilare a tuturor raselor, au infrodus un fel de rationalisare a imigrtrii. Se prevede
un anumit numar de imigranti pentru fiecare tart, cari
pot fi primiji In fiecare an In America. In ce ne priveste
pe noi, numarul acesta este foarte mic. Si de aceia toti
oafnenii saraci can se ingramtklesc necontenit la birou272
www.dacoromanica.ro
ROMA NI1
rile de pasapoarte, ii pierd vremea degeaba. Unii dintre dansii, poate and vor ajunge la vrasta de patru sute
de ani vor putea fi primiti in America, dar inainte de aaceasta respectabilh vrasth hotarat eh nu. Mind* precum
spuncam, in America nu sant primiti mai mult dealt 0
anumita cifrh pe an, si, gdata implinita cifra, nu mai intrh nimeni.
Stiu foarte bine ea sant Si mijloace de a scapa contingenthrii americane. Mhsurile restrictive nu exists in
Canada si nu exists in Mexic, cele douh teri vecine, la
Nord si la Sud,cu Statele-Unite. Si, atunci, unii Romani
fac asa: iau pasaport pentru Canada, si Incearch sh se
strecoare de aid in Statele-Unite, on iau pasaport pentru
Mexic, de unde cauth sh patrunda prin granita de Sud in
Statele-Unite. Insil in niciwa cas procedeul nu este recomandabil. Na, din punct de vedere moral: Americanii nu
vor mai multi Romani decat atata, si ' atunci de ce sh se
indese in locul unde nu-i pofteste nimeni? Din fericire, aceasta interzicere nu este numai pentru noi, ci pentru toate
natiile. Americanii vreau sa creeze o societate unitarh, si
atunci emigrantii noi u suphrh. Dach, din punct de vedere
american, este bine sau ba, alth cliestiune. Americanii stabiliti, aceia nu se inmultesc. De la prima generatie el margenesc numitrul copiilor. In a uoua nu-i au aproape de loc.
www.dacoromanica.ro
273
V.PTE CONFERINTE
gur copil sau cu niciunul; sfvabii si Sarbil fac acelasi incru, $i resultatul va fi ca satele vor ajunge pe manile Tiganilor, cari nu margenesc nasterile.
Deci, numarul Romanilor In America nu poate sa fie
asa de mare cum iii Inchipuie hunea.
Pe de alta parte, se crede. ca Romanii din America stint
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ROMANI(
-rile, bune sau rele, care sant la noi, fireste laudand pe cele
lmne, iertand pe cele rele. Si, daca aceia de facem noi In
-taxa se iarta ceva mai greu, este pentru cs ei nu-si (Tau
sama de Imprejurarile grozhve In care ne gasim.
Se Mai trade ca Romanii acestia din America au atata
limp liber, lucat de dimineata pans seara nu fac decat sa
-cultive; in forma cea mai romantics, patriotismul 5i na-
fionalismul romanesc. Pentru aceasta iau si cetesc frumOasa gazeta care se numeste America", foarte bine
redactata $i de care voiu avea prilejul ss vorbesc pe urma.
Isi Inchipuie lumea cs intaia grip, a Romani lor din America, Indata, ce se scoala
5i evident se scoala foarte
pentru ca Romanul este capitalist, e sa deschicla
gazeta, ca sa vada cum stain cu lacustele din Dobrogea, si
la orice nacaz al nostru ei sant gata a trimete fin sir nesfarsit de dolari celor din tail.
Dimineata, cants Desteapta-te Romane", la dejun Traiasca Regele", catre seara Isi aduc aminte de La arme"
si 1 cants inainte de a se aseza la mass pentru pranz,
1111 pranz foarte copios.
Si aid este o foarte mare gresala sa se creada a acol In America poti Intrebuinta un astfel de limbagiu.
Americanii sant republicani, fart Indoiala, dar republics
www.dacoromanica.ro
275
*APTE CCfNFERINTE
sul, si prin urmare Americanul, pe un om cu o siguranta extraordinara, luandu-si aiere grozave, parand ca.
in el se cuprind comori Intregi de stiinta, vorbind de
importanta, lui In tara la dansul, isi zice: ca sa alba
cineva un astfel de obraz, trebuie sa fie deosebit de important, si, cum n'are mijlocul de verificare, it accepta.
Aceasta insa este o nota tot atat de bung. pentru eel care.
se lasa Inselat, pe cat e de rea pentru Inselator.
Legenda aceadta Intreagd not trebuie s o inlaturgm.
E adevarat a se pot duce cu succes In America oameni
www.dacoromanica.ro
ROMANII
Use le. Vor razbi si )3614i frumosi de la noi, cari sa se ofere unor doamne de anumita vrasta. In America mi s'a
vorbit de un print Popes Cu si un conte Popescu; contele
era la New-York, iar printul la Chicago. Conte le o ducea
ceva mai greu, dar printul mult mai bine, imprumutand
de la toata lumea, pentru a dumpara bomboane si buehete, pe care le oferia unei mostenitoare de multi dolari, izbutind 61 fie acceptat de dansa, care a avut placerea sa fie, astfel, cateva zile principesa Popescu. Cum
nu stia nimic despre Romania, a fost incantata de aceasta Iraltare sociala asa de neasteptata si asa de stump
plAtita. Dar, cum omul era ce era, i-a cazut masca dupa
catava vreme, si princesa Popescu a vazut cu cine are
-a face,
Romanii din America insemneaza altceva, si ih ce pHNeste numarul lor, si in ce priveste provenienta lorf felul
for de viata, viata for culturala, aspiratiile for si posibiliitatile lor de viitor.
Se vor infatisa lucrurile reale, asa cum o poate face
cineva care a trait mai bine de dotra luni In mijlocul for si
it mers aproape In toate centrele uncle se gasesc Romani,
chiar si In Iocalitatile unde nu erau decat cateva sate. Nu
rot, sa zic ca i-am vazut pe toti, cad, este foarte greu sa
www.dacoromanica.ro
277
APTE CONFERINTE
acei din State le-Unite. In afara de ei si de cei din CanEda, e o dubioasa colonie romaneasca in Mexic, uncle
se nice c ar fi un sat format din vre-o patruzeci de familli, care vorbesc o romaneasca amestecata cu spanioleste. M'am ,Interesat: unii mi-au spus a este o legends_
Inte leg pe Romanii din State le-Unite, nu si pe Romani
din Canada, cari sant ntunerosi, cateva zeci de mii de
Romani, cu totul deosebiti insa de Romanii din Statele-Unite.
tare umana, culeasa la fata locului, iar in afara de aceasta o cercetare critics a oonsideratiilor filosofice pe care-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Evrei din
America.
ROMANII
nu consistg, in niste strigate quasi-musicale, dupg sistemul Negri lor, can balabanesc mainile si picioarele atunci
ritati, care trezesc, e drept, imediat rasul solid al muncitorilor nostri, dar de sigur ca noi nu trebuie sa ne coboram la un anume nivel, ci trebuie sa-i ridicam pe ai
nostri dupa putinta, la nivelul la care soarta ne-a ajutat pe
noi O. ne ridicam.
preot. un calugar lipsit de iubire de arginti si de o curatenie de viata exemplars. Altfel se poate intampla casul,
frecvent in Statele-Unite, in care fostul muncitor de leri
se duce la episcopul rusesc din New-York, ca s-1 faca
www.dacoromanica.ro
279
APTg CONFERINTE
preot. Luinea care-i cunoscuse insa situa4ia anterioard, natural nu poate/fi aeosebit de -respectuoasa fail de preotul
forniana, am lost primit de o famine, compusa din bunt, fiu si fetele acestuia, cu tricolorul i buchete. Erau l3ucovineni. Acel care represinta generatia actuala, fusese
profesor in Canada, iar in California indeplinia nu stiu
ce functiune tnanuala. Cand am intrebat pe oamenii acestia voinici, inteligenti, cu fete frutnoase, de ce nu se
intorc In tart,
venit lacramile in ochi si mi-au
spus: Ce mare pomana v'ati face dw. data ne-ati readuce
in tardr. Va puteti inehipui, in Bucovina de Nord, uncle
280
www.dacoromanica.ro
b.
.
!
-r".4,
I,
111A
Lli w's
I T1
ti.11113 A
Defilare
de sociefati americane.
www.dacoromanica.ro
ROMANII
tie s intrebe dad. este adevarat. Eu li-am spus: domniaor, nu crecleti; n'am apucat niciodata asa ceva; s'a
aruncat Boar cu pietre in cateva geamuri, de cativa
baieti a caror educatie are oarecare defecte, dar accasta se
281
APTE CONFERINTE
S'a Intamplat Inca tin lucru. Cand am mers la Universitatea din Chicago, cu englezeasca mea defectuoasa,
.inainte de a incepe conferinta, cum vorbiam cu rectorul
tanar
care acolo stiti a este un insarcinat de afaceri
al capitalistilor cars au pus bani in Intreprindere , doUrt
persoane se aplecau una spre alta, se uitau lung la noi
Si radeau. Pofta mea de a vorbi engleieste scadea in proportia in care observam acest ziinbet. Credeam ca. rad de
englezeasca mea. Insa, dupa ce am tacut, a venit unul
dintre dansii si s'a recomandat, In cea mai buns, romaneasca: Eu sant Landesco". Era unul dintre factorii politienesti principali din Chicago. Si pentru Chicago aceasta insemneaza un lucru enorm, pentru ca acesta este
orasul cu cele mai numeroase crime si orasill contrabandelor de bauturi spirtoase, uncle automobilele pornesc
cu petrecatori si se intoarc inc on cu cadavre, jar la cinematografe se presinta ca eveniment al zilei oolectiile
www.dacoromanica.ro
ROMAN]!
283
SAPrE CONFERINTE
man, care-mi spunea: aceasta este o tail de rupt oasele". Tar o ferneie se plangea : Carthn greutatile cele
mai marl, not pe umerii nostri". F.emei de *abia douazeci
de ani, ale caror oase erau mutate, strambate de munca
Ingrozitoare,, pe care, afara de negri, nu o mai face nimeni, dar pe care Romanii o fac. Acesta este adevarut,
v rog, iar nu fericirea tiicolora, pe care o poate strange
orice aventurier politic $i orice doritor de pani sau amator
de petreceri din, Romania..
Asa trAiesc Romanii din America. In Chicago, In Cleveland, In Detroit. Indata ce pa rasesti regiunea aceasta a
otelariilor, nu mai intalnesti decal foarte putine colonii
de Romani. Romani plugari In America-de-NOrd nu sant.
Nici In Califofnia nu lucreaza la livezi. Acolo se due
Mexicanii.
284
5i
www.dacoromanica.ro
ROMAN IF
gaseste in acele butoaie, dar e simtitor la gustul murahuller" romanesti si Inchide ochii. De-asupra se gasesc
lucruri de mancare, de tot felul, perfect finute. Si se mai
Intampla ca omul Iii zice: decat sa vartd legumele pe
care le cumpar de la alicineva, de ce n'as face eu Insumi
aceste legume? Atunci, la margenea orasului, el cumpara
285
APTE CONFERTNTE
instatriti, ajunsi comercianti, avea o prietena, o Americana in vrasta de patrusprezece, cincisprezece ani. Ea
se ducea la bal cu eine vrea, se intorcea acasa cand vrea,
facea ce vrea. Banuim ca se petrec lucrurile cele mai curate, dar nimeni dintre noi, cari santem din tara aceasta,
rear lasa pe o fata de vrasta ei sa se duck singura la bal,
*i am .intrebuinta ghiar cele mai patriarhale mijloace de
corectiune. Nu sant elegante, dar, cu toate acestea, in
unele casuri sant indispensabile. Cand fata Romancei era
invitata sk mearga la prietena ei fcirti fratele ei, mama
protesta spunand: Ce fel de visita o fi asta de nu poate
fi si fratele tau acolo? Daca vrea sate vada,s4 pofteasca ea
www.dacoromanica.ro
ROMANII
Unele dintre dansele sant vechi. Cand se Invecheste biserica, atunci comunitatea se is la Intrecere pentru a nu
287
*APT,E CONFERINTE
sa fie biserica for mai frumoael sau tot asa de frumoas5. cum ,e a celorlalti. Intrebati-m pe mine daca."-mi
Une on scoala merge asa si-asa. PKrintele aduce lume care sa chute; In uncle casuri e bine, dar asa de
28'8
www.dacoromanica.ro
ROTIANII
duios chiar cand nu e bine! Oricum sd fie cantat cantecul romanesc, nu se poate sd nu to atinga. Une on pun
Cate un copil prea mic sd, declame inaintea tuturor, dar,
oricat ar fi de defectuos accentul,
stii cum sd multdmesti si copilului $i mamei. Chiar azi am primit o scri-
Pe fang -aceasta se creiazd incetul cu incetal si profesori si profesoare printre Romani, Ins natural profesori
si profesoare In limba englesa.
inalte dau si diplomati roman!.
sefii for ca sa-mi orate uncle esk. inmormantat cel d'intaiu care i-a organisat; mormantul era foarte bine ingrijit.
Societatile acestea s'au luptat multi vre ne intre clansele, dar pe urma s'au unit, a gazeta, frumoasa gazetd
ci
www.dacoromanica.ro
289
SAPTE CONFER1NTE
Ii face foarte mare placere Banateanului cand II recunosti Ca atare. Uncle sant Salageni, trebuie sa-i deosebesti
si pe ei. Toate gruparile de acasa pastreaza costu nul for
in funclul lAzilor, si ce mai costume nationale am vazut
la Indiana Harbor, nude e o societate care poarta numele
mien; ce mai altite, ce mai braie tricolore, ce mai mantale
impodobite cu chenare! Parea a invia toata viata trecuta,
de care ,soarta li despartise.
Femeile sant foarte harnice, foarte curate, fail vicii.
Rare on fats de Roman care sa se poarte rau. Totusi mi
s'a vorbit de una, de pilda, care fusese remaritata de pa-
legate: se mairita ortodox, unit si baptist; pans se intoarce la legea d'intaiu, s'a schirnbat popa, sau a uitat, si
se poate face a patra casatorie. De obiceiu oamenii acestia ai nostri, au, cum spuneam, curatia de saflet, arde290
www.dacoromanica.ro
ROMAI3114
buie s stoats, capul rotund si brun Intre capetele tuturora. Romanii sant darnici: fac biserici, scoli si tot Macedo-
tepeniti 5i stangaci. Se fac une on ci asalorii Intre unii si altii. Am vgzut o cgsatorib de Bucovineni, foarte frumoasg. Elementele mai slabe yin din Vechiul Begat. Nu
stiu ce otravg, e in societatea noastra indreptata c.gtre func-
www.dacoromanica.ro
291
*APTE CONFERINTE
Pe langa cei vechi, can plecau de la. not dupe un furtisag In averea publics, bameni cari pusesera in bitzunar ceva care nu li apartinea si gasiau drumul Americei, mai sent tot felul de elemente complect desorientate. De sigur ceia ce spun en aid n'o sa fie cetit detoti oamenii pe cari i-am Intalnit, dar se poate sa ceteasca
si cutare student roman venit acolo, debarcat in America,
Ardelenii nostri biruie cu desavarsire. Eu nu fac predica pentru Ardelenii aceia cari, de cand an facut leggtura cu Regatul Vechiu,, cauta sa ne intreaca In greselile
noastre, In ambitii premature si In nemasurala sete de
bani.
www.dacoromanica.ro
ROMANII
Unele din cele mai interesante elemente ale energiei neamului nostru se pot glsi la cei din America. Si tocmai de a-
ceia nu trebuie sA4 lasam acolo. Iar, card vor veni aici,
cu gandul la dreptatea $i buna cuviinta a terii de unde an
vent, sa ne purtam cu dan$ii astfel, Twat sa nu li part
ran.
www.dacoromanica.ro
293
VI.
Intoarcerea din America, m'a Bart s vgd mai bine cantrastul care existg, In.tre lumea englesg $i lumea americang. Contrastul acesta poate sa intereseze, pentru ca
este o problemg, de sigur foarte interesantg, dar $i foarte
grea, aceia a felului cum America, -derivand din Anglia,
a ajuns sa nu fie o Anglie. Pentru un observator superfi-
cial, problema pare Inca mai grea, pentru a acest observator superficial crede cg. in State le-Unite ale Americei
cea mai mare parte a populatiei este anglo-saxona, Cine
T11.1-$i atribuie in America meritul de a fi Anglo-Saxon?.
www.dacoromanica.ro
295
APTE CONFERINTE
va intalni la inceput va fi o natura pArAsita sau natura artificiala. Pe la Noul Orleans o natures care iu se
poate indrepta; la gura fluviului Mississipi, 5i azi Celasi
noroiu pe care toatA truda omeneastA nu-1 va pate d. opri
do a fi Carat de raid larg si lenes; prin New-York, Adarea sucita, ruptA,- provisoratul de padure, pastrat panes
ce va ajunge cineva sa creeze un sat sau un ora5: natura
lAsatA In sama ei si Inca, dad. ar 5i lasatA cu totul in
sama ei!, dar o natura, persecutata, strivita, stAleitA, de
care omul pare ca se incurca. Daces vine cineva prin SanFrancisco; prin acea Califoinie a aurului, cu livezi de portocali, de lAntai 5i cu florile _minunate, tine se asteaptA s
&eased acolo un paradis terestru it va, gasi, dar facut
de om. Nu e natura ea InsAsi care des, ci omul care sileste natura, impotriva putintii ei, s dea. Totul este irigatie, gunoire, pentru ca sa se poata-obtinea fructe in luna
lui Februar. Este foarte frumos, dar pretutindeni se vede
imixtiunea omului. Din vointa de fier si din tehnica lui
perfecta iese productia.
Ei bine, la cea d'intaiu patrundere in Anglia, on pe unde
www.dacoromanica.ro
male frumoase, pascand ici si cob. Numai cat., pe teritoriul engles, In We O. se vada frumosii cai din Franta,
sant mai mult of si vite, din aceiasi speta, de ahninteri,
ca si speta care traieste de cealalta parte, in Franta. Dar
In Anglia, ca in nicio alta Cara, 1111 se usuca niciodata iarba,
Il intrebase: De ce aveti d-voastra parcuri asa de frumoase, pajisti asa de proaspete sl totdeauna verzi. AS dori
vieu sa am in Cara Tnea. Cum faced? ". Englesul i-a rrtspuns:
www.dacoromanica.ro
297
APTE CONFERINTE
vagonului, e ca si cum ar privi din Inaltimea unui aeroplan. $i ceia ce atrage privirea inainte de toate este val-
Intre un sat engles si un sat romanesc nu poate sa existe niciun fel de asamanare, cum nu exista nlci intre
satul frances sau satul mediteranean in general, 5i satul
nostru. Eu declar, si nu fiindca sant Roman, ca prefer ne-
www.dacoromanica.ro
299
APTE CONFERINTE
de toate glorios pentru catedrala sa, anglo-saxona, anterioara desalecdrii Normanzilor, mai veche,, prin urmare,
decat secolul al XI-lea, prefacutd. apoi In bisericd romans,,
In bisericd golfed, una din cele mai ft umoase, nu numai din
www.dacoromanica.ro
301
VAPTE CONFERTNTE
mai mari: uncle la Oxford sau la Cambridge era o fereastd de cutare dimensiune, Americanii si-au zis: noi o
s facem aceiasi fereastd, dar data si jumatate mai mare.
Deci, oriunde poate, Americanul construieste In stil vechiu. Face biserici romane Si gotice, in care aseazd laboratorii de chimie sau institute de fisica: zideste imense biserici, dar, cand se uita cineva pe fere$ti in cladirea luminata electric, vede studenti suind si coborand sari largi,
pentru ea interiorul nu corespunde de loc cu exteriorul.
Iubirea pentru tot ce e vechiu este una din causele principals pentru care Americanii au cele mai frumoase musee din lume. Niciodatd frumuseta istorica europeand nu
Intalneste .atata pretuire cat in America. Ceia ce se spune
,de obiceiu, ca Americanul cumpard, lard stiinta 0L. frd
gust, tot felul de panze false din Europa, nu este adevarat,
Se Intampld une ori,cum se Intampla si in Europa. Toatd
lumea stie ca museul Louvre a cumparat faimoasa tiara
a lui Saitaferne si pe urmd s'a presintat un argintar evreu din Odesa, care a spus a el a facut-o. Toatd lumea
stie ca s'a cumparat pentrii un museu din Berlin cutare
cap de ceara ea fiind din epoca Renasterii italiene si s'a
vazut, dupd o bucata de ziar prinsa Inuntru, ea era fticut
.pe la 1870. Toata lumea stie ca, dacd panze false ale lui
www.dacoromanica.ro
hambra si asa se face d la Grenada este un foarte frumos otel care se nurneste Otelnl Washington Irving.
www.dacoromanica.ro
303
APTE CONFERINTE
e o plata, care represinta sume enorme, pentru case exproplate. In fund, Museul Rodin, dar, pentru C alaturi
e o mare fabrica, stricand perspectiva Museului, donato304
www.dacoromanica.ro
rii au cumparat totul si vor darama imense constructli numai pentru a permite o mai mare perspective.
Este o placere sa se vada, cu o astfel de activitate, atat
de mult sens de solidaritate umana, atat de multa intelegere
www.dacoromanica.ro
305
APTE CONFERINTE
cutul, in forma cea mai expresiva $i mai simpatica. Ferit de zgomotul eel mare al Parisului, intrai inteo carte
In care erau casute mici de caramida; suiai o scarita foarte
Ingusta $i ajungeal, ca $i In colegiile englese, la Incaperi
care erau $1 sale de cursuri Si camarute de biblioteca. Nimic mai frumos decat s fi vazut grupuri de cite zece
studenti, dintre cari opt strain $i doi Francesi, ascultand
pe Monod, Bemond, Giry. Scaritile acestea reservau une
ort c surprisa. Era un coleg roman, care avea obiceiul
sa-$1 copieze tesele, obtinand cea mai mare lauds. Secretul lui era s culeaga dintr'o carte veche, pe vremuri foarte
ageapta inteo biata ()Mita, un adevarat culuar, fara lumina $i fara aier, Inainte ca sa poatil infra Intr'un amfiteatru care s'a dovedit, peste cativa ani, insufficient. In Anglia cladire este adausa langa cladire, o epoch $i-a pus pe-
www.dacoromanica.ro
dau sama pe ce continuitate istorica se 'idled spiTitul gene-ratillor not si ca s nu-mi fie frica pentru civilisatia en,glesa si, printr'insa, pentru civilisatia lumii.
www.dacoromanica.ro
307
VII.
Cultdrile
As voi sa arat care sant deosebirile culturale intre
Anglia si America. Ele sant profunde, cu toate ca originea
celor doua culturi este aceiasi: mostenitea anglo-saxona.
Francesii sant iubiti, nu chiar asa de mult, dar sant iubiti.
In America, cel putin 'Ana in momentul cand este vorba
sa se puie preturi maxi de inlrare pentru produsele francese, cum s'a si facut acum, ceia ce a cam stricat prietenia.
Dar Francesii sant iubiti in America. Se ceteste cartea fran-
cesa; dar mi orice. Cartea trebuie sa alba un anume thtlu pi, data titlul este atragator, se ceteste. De multe ori
se schimba chiar titlul carpi francese, la traducere, In. acest stop. Literatura germana se ceteste numal- In cercurile germane, foarte numeroase. E un foarte mare oraa
german in Chicago, $i Germani se aid in toate partile. Am
Intalnit chiar Germani banateni, cu cari am schimbat pareni In oe .priveste regimul minoritatilor din Romania. Am,
un arti-
www.dacoromanica.ro
cuurtan..a
i profesorii din Mexic sd tie prelegeri in America. Limba spaniola $i literatura spaniola ar ocupa, prin urmare,
xangul al doilea.
se, totusi basa literaturii americane nu goat fi alta decat cea anglo-saxona. Insa institutiile, ca si felul de manifestare ale culturii, sant adesea foarte deosebite.
Yoiu incepe cu institutiile, pentru a ajunge apoi la mijloacele de culturd: press, literatura, conferinte. La urmd
o .sd incerc o privire generals, ardtand ce se desface din
Insasi expunerea mea si ce linii reiese din presintarea Insg.si a subiectului.
Incep cu scoala.
Scoala englesd $i cea americans sant cloud lucruri foarte
deosebite. Cea d'intaiu este o foarte veche institutie medievala; o institutie, inainte de toate religloasd, o invaraturd
parohiald, de pridvor, precum a fost o bucatd de vreme
i scoala la not
Din cercetarile asupra trecutului nostru scolar, stiu ca
scoala noastra primard are cloud origini, la care se face
loarte reu ca nu se gandeste ai astdzi..Noi considerdm astilzi scoala ca apartinand onor. Ministeriului Instructiuni"; dar la inceput $coala nu era asa. In vremea veche erau
309
*APTE CONFERINTE
cante si la strand si de aceia invatatorul i preotul nu secertau. Acum numirile vin de la ministeriu: azi dimineatAr
a venit la mine un ctitor din Nordul Moldovei, unde a Intemeiat o scoala model, la zidirea careia a begat milioane;-.
dar omul vrea sA alb. un Inv Atator pe care sA-1 aprobe el.
I-a venit din fundul Bucovinei unul care nu stie romaneste_
cA sant In stare a face aproape impromptu un bun discurs In latineste sau greceste. ,$tiinfa s'a adaus pe urma.
Institutiile noun se gasesc pe rang cele vechi. Ar samilna
InvAtAmantul In Anglia cu o biserica foarte frumoas1 si
bAtranA, care insA nu. se mai poate Linea pe zidurile ei.
Nimeni Insa nu se gandeste s'o Inlocuiasca, ci o consolideaza prin contraforturi. Este ceva analog cu biserica go-
www.dacoromanica.ro
CULTCTRILE
$i
trimete
In aceasta privinta doua exemple caracteristice. In Anglia sant persoane care girl bine nemte$te; bgrbati mutt
mai putin decat femei. Am intrebat de ce? Pentru cg in
uncle familii protestante, din motive religioase, fetele sunt
trimise se face studii in Germania. $i, dacg. se ieau fru-
moasele romane englese, pe_ care nu le mai cetim acum In epoca lui Marcel Proust, fie $i in excelentele traduceri in limba francesa, ca lean Eyre al lui Currer Bell,
(Miss Nicholls), fata unui paroh, care avea trei fete $i
311
APTE CONFERINTE
Invatamantul se cid in Colegii. Fiecare Colegiu are veniturile sale, care sant une on foarte marl, capitalisate In
312
www.dacoromanica.ro
CULT EMILE
313
In Anglia si profesorii merg la cursuri purtand uniforma si caciulita, care este deosebita la Cambridge si la
Oxford: Ia Cambridge o palariuta puss pe ureche, ca pe
vremea lui Francisc I-iu, la Oxford un fel de easea de
ulan. Trebuie ca fiecare profesor, ca i fiecare student,
cand merge la curs, sa poarte un fel de pelering, Iar, cand
cineva e numit doctor, poartg o haing ro5ie, de o singurI
coloare la Cambridge, cu un fel de paramente la Oxford.
Si la Londra este o Universitate, dar nu e asa de pretuita ca acelea din provincie, mult mai vechi. Universitatea
din Londra se apropie Intru catva de programul Universitatilor continentale. Dar principalul scop e sa presinte manifestatiile de originalitate stiintifica.
Universitatile acestea fabrics singure clasa dominants.
din Anglia Si dau acestei clase dominante5 care se sueceda.
Ia guvern, supt deosebite firme, un fel de unitate de Ondire. Nimic mai raudecat atunci cand clasa dominants,.
Imparlita In mai multe partide, nu perrnite Intelegerea de
la om la om
si
grupare.
nu sant acelea din Anglia, si aceasta din urmatorul motiv: Universitatea americana nu e facuta pentru a continua o clash' dominants si pentru a pgstra traditia unet
314
www.dacoromanica.ro
CULT eRILE
versitati $i nu ni trebuie mai multe D-voastra va trebuie, fiindca aveti o suta dotazeci de milioane de locuitori,
cel mult doudzeci de universitati compecte.
Raspunsul acesta Insa, pentru America nu e bun, flinclea fieeare Stat traieste de la sine si fiindca In acelasi be
negrii au un oarecare numar de Universitati, cu un rector negru, cu un decan negru; in aceste Universitati albil
nu a duc, precum nici negrii nu se duc la Universitatile
albe.
315
APTE CONFERINTE
deauna pentru dansul un titlu de superioritate. Se Intarnpla ca face un semestru, se intoarce acasa o bucata de
www.dacoromanica.ro
l-
r --ie
.:
311
,.P._r
0 %. al
if
i n .. i
04
..4
c."'"
_..
(
I
1141,1`.:--.-.-rc,
,'I'ls
I*
4
1
witorriiei...11:411g
c.
"C,
www.dacoromanica.ro
_..J111"54
'01
CULT trRILE
In Uniersitatiie acestea americane se fahrica prin seminarii $i invatati. A$ putea spune ca metoda germand
de studiu e mai introdusg In America decat in Anglia. 0
bucata de vreme Universitatea americana a imitat foarte
de aproape pe Germani. Se observa insa o reactiune Impotriva acestei mecanisari dupg sistemul german $1 alte
curente patrund $i in America. Multi profesori francesi
yin cite trei luni de zile $i exercita o influents serioasA
asupra elevilor lor. Dar inainte de razboiu se credo& ca
Intre elevi, ceia ce face necesar un fel de conspect al felului de predare $i al resultatelor. Sant rubrici, din can
317
1APTE CONFERINTE
discursuri publice. Invatamantul acesta este foarte raspandit 5i In Anglia $i In America; dar nu In aceiasi proportie Intr'o tart si in alta, si nu In fiecare loc tot asa de
mult. Depinde de Imprejurari.
In Anglia se poate Intampla sa treci d'inaintea unei
case si sit vezi scris, de mama, un anunt stangaciu, cu or-
www.dacoromanica.ro
CUI.T UR ILE
tomoara, dar d-ta, cand presidezi, find pus in vederea tuturor, nu poti O. dormi, si e o suferinta groza.va.
Am ascultat la Londra o conferinta a d-lui Beza, cancelarul Legatiunii noastre si acum secretar de Legatie, care
a vorbit $i aici la Bucuresti. Este un tanar Macedonean
foarte inteligent, care a tiparit si un roman, tradus In englezeste.
si,
319
APTE CONFERINTE
si -I
In presa englesa, insa, informatia aceasta are totdeauna un caracter mult mai serios si, trebuie sa o spunem,
mult mai decent decal In presa americana. Discutiile de
principii, articolele de fond., cum le numim noi, sant mutt
mai numeroase. Numerele care iest Dumineca si care sant
consacrate chestiunilor literare sad artistice sant 'acute cu
mult mai multa Ingrijire decat la Americani. Gazeta usoara,
vie, nervoasa, care improasca spirit, aceia Insa nu exists,
in afara de gazetele -de caricaturi sau consacrate humorului.
www.dacoromanica.ro
T.
ti
i
11-31
E,
!.
At
,414:
1r r
- AA'
s
11.
www.dacoromanica.ro
.4"
CULT CTRILE
meta americans, trebuie sa fii foarte politicos cu reporterii, persoane care habar n'au une on de subiectul pe care-1 trateaza. Reporterul Iti pune IntrebAri din cele mai
neasteptate. Am fost intrebat dacl. prefer rochlile lungi
In foile americane poti gasi lucrurile cele mai neastepclack' divorteaza o persoand cunoscuta,
o s &esti imediat fotografiile pacientilor, mdivele pentru care s'a facut divortul, cuvintele ce si le spuneau
sotii Intre dansii: sau, de pilda, cand a plecat ministrul
Davilla In concediu s'a spus ceia ce cred ca este adevarat, date fiind infatisarea, amabilitatea si spiritul d-lui Davilla
ca In anumite cercuri feminine din Washington
plecarea a fost socotita ca un fel de nenorocire locala, nationald. In alt numar de gazeta se spunea ca persoanele feminine care apreciau lnainte pe ambasadorul Mexicului
au tfecut de partea ministrului Romaniei, ca. Romania
a biruit cu desavarsire Mexicul.
Numerele de Dp.mineca sant si aid bine Mute, unele
-dintre dansele foarte frumos ilustrate. Articolele de stiinta
populara sant admirabil presintate. Numarul de Dumisea este astfel cu totul altfel decat cele din cursul AAA:-
tate. De pilda,
21
www.dacoromanica.ro
321
APTE CONFERINTE
Informatiunea nu si-o capata insa nimeni In ran.dul Inthin de la gazeta. Sant alte mijloace, care stau la bidemana orient Poti fi invitat, astfel, sa vorbesti zece minute,.
un sfert de teas, inaintea unui auditoriu care dejuneaza, si
radio 10 comunica imediat discursul. Auditoriul poate fi
www.dacoromanica.ro
CULTiTR ILE
Inspiratia este dusa mai departe decat In literatura englesa. Este o literatura une on inferioara, dar totdeauna
plina de interes, inainte de toate din causa pornirii de a
exprima idei not si de a permite unor sentimente not se -$i
gaseasca Valorificarea In literatura.
Arta americana, comparata cu cea englesa, era o bueatA
de vreme inferloard. De doudzeci de ani Incoace, nu mai
este asa, $i se constata o mare Inflorire de talente artististice, In America. Vioiciunea In domeniul literar si artistic In America poate fade Anglia geloasa.
323
wrg C(AIFERINTE
234
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
NOTE DE DRUM.
I, In cale :
1. Pe coastele Italie'
2. Coasta spaniold
3. Pe Oceanul singur
11, Capitala ajacerilor :
I. New-York
111, Capitala politica .1. Spre Washington .
.
.
2: Washington . . .
.
.
3. Imprejurimile capitalel
3
6
.
10
...
...
14
3. Spre al motrl .
.
34
38
43
46
48
,.
54
64
91
102
1. Colorado
2 San-Francisco
3. Los Angeles
4, La granga Mexiculul . .
VII, Lumea tnvinfilor :
I. Thud Indian. Marile Canoane
..
www.dacoromanica.ro
130
136
Pagina
145
148
149
153
155
.MPTE CONFERINTE
la Teatrul National din Bucurefti (April-Main 1930)
163
I. Pdmdntul
187
III. 1storie
-.
www.dacoromanica.ro
213
212
272
292
308
<J.
www.dacoromanica.ro