Sunteți pe pagina 1din 13

www.lectiiapicultura.

ro

5 Secrete Pe Care Orice Apicultor


Incepator Trebuie Sa Le Stie

CE SUNT ALBINELE? Albinele sunt insecte poichiloterme cu aripi din ordinul


Hymenoptera, familia Apide, specia Apis mellifera , intrand n categoria
insectelor sociale poliforme. Necesitatea de a se aduna in grup, se datoreaza
organismului lor, care prin el insusi nu poate sa dea insectei izolate
posibilitatea de a-si pastra temperatura proprie care sa-i asigure
supravietuirea. O albina izolata de colonie este asemenea unei celule dintr-un
organism; ea nu poate activa decat impreuna cu alte albine, indiferent daca are
la dispozitie cea mai buna hrana. Din aceasta cauza, albinele care raman dupa
plecarea de pe o vatra provizorie cauta alte albine cu care se asociaza n
vederea continuarii vietuirii.

Lectia #3. Matca


Matca este mama intregii familii. Ea este singura femela adevarata, singura
apta de reproductive. Rolul ei este de a depunde oua in faguri din care vor
rezulta allbine lucratoare, trantori si matci. Matca depunde pana la 3000 oua
pe zi, masa acestora depasind de doua ori si jumatate greutatea lor. In timpul
sezonului activ, matca depune 150.000 200.000 de oua. Aceasta prolificitate
deosebita de mare se datoreaza hranirii intense a matcii de catre albinele
lucratoare cu o hrana foarte bogata in principia nutritive, elaborate de glandele
faringiene si poarta denumirea de laptisor.
Matca este in permanenta inconjurata de lucratoare. Astfel, tinerele lucratoare
in varsta de 10-12 zile o hranesc cu laptisor de matca.
Trantorii reprezinta masculii familiei, care au rolul de a imperechea matca si de
a asigura astfel perpetuarea speciei. Prin prezenta lor pe faguri contribuie si la
realizarea unui regim terrnic optim necesar cresterii puietului. Ei nu culeg

Page 1

www.lectiiapicultura.ro

nectar, nu participa la organizarea sau apararea familiei, nu contribuie la


producerea de hrana si nici la polenizare. Sunt indivizi temporari, in numar de
cateva sute, ce apar la sfar-situlprimaverii si sunt indepartati din stup de catre
albine la sfarsitul verii, fenomen conditionat in principal de incetarea culesului.
Aceasta alungare se face gradat, in mod obisnuit 1015 trantori sunt izgoniti
zilnic din familie. In familiile orfane, in cele cu matci neimperecheate sau cu
matci varstnice, trantorii sunt tolerati si in timpul iernii. Longevitatea
trantorilor este cuprinsa intre 2 si 8 saptamani si variaza in functie de sezon si
zona geografica.
Trantorii au corpul mai mare decat al Iucratoarelor, 1518 mm, greutatea
medie este de 230 mg. cu limite intre 200280 mg. Capul este rotunjit, ochii
sunt foarte dezvoltati, iar vederea lor este adaptata la lumina cerului.' Trompa
lor este mai scurta si nu pot sa culcaga cu ea nectarul floral. In primele 4 zile
trantorii solicits hrana de la albinele lucra toare, iar in continuare se hranesc
singuri cu miere din celule. Antenele trantorului au o articulatie in plus fata de
cele ale albinei lucratoare si cu acestea trantorul poate sesiza de la mari
Albinele lucratoare sunt femele ca si matca, dar cu organe de reproducere
nedezvoltate si efectueaza intreaga gama de lucrari necesare familiei de albine.
Sunt mai mici decat matca si trantorii, iar lungimea corpului este de 1213
mm. Greutatea corporala variaza intre 70150 mg, fiind mai mare la ecloziune
si mai mica la albinele varstnice. Aceasta greutate mai depinde si de
plenitudinea gusii si de continutul in fecale al rectului.
Astfel, albinele lucratoare cand pleaca la camp au in medie80 mg, intrate in
stup in cursul unui cules slab, 110 mg. al unui cules puternic, 120 mg, albinele
iesite cu roiul natural, 150 mg, iar pe timpul iernii cand acestea consuma hrana
necorespunzatoare, 140 mg.
Numarul albinelor lucratoare variaza in functie de sezon.La inceputul
primaverii, 10.00020.000, in timpul verii,40.000 60.000, iar toamna,
20.00030.000 si depinde de matca, putand fi o rasa mai mult sau mai putin
prolifica.
In cursul sezonului activ, cand albinele cresc puiet, cladesc faguri, culeg nectar
si polen, traiesc aproximativ 3040 zile, primavara si toamna cand intensitatea
acestor activitati este mai redusa traiesc 4060 zile. Albinele care
eclozioneaza toamna si care nu participa la cresterea puietului, precum si cele

Page 2

www.lectiiapicultura.ro

din familiile orfane au corpul gras, bine dezvoltat si pot atinge varsta de 910
luni.
Albinele lucratoare mai sunt adaptate pentru producerea cerii (glandele
cerifere), apararea cuibului (acul), hranirea puietului (glandele faringiene),
supravietuirea in timpul iernii (corp adipos), iar in cazuri exceptionale pot
depune oua nefecundate.

Lectia #3. Cresterea Artificiala A Matcilor


nmulirea familiilor de albine n stupinele mai mari trebuie sa fie nsoit i de
producerea mtcilor. Numrul mtcilor necesare a se crete anual ntr-o
stupin este n funcie de ritmul de nlocuire a mtcilor vrstnice, de procentul
de nmulire planificat pe stupin i de procentul probabil de pierderi prin
accidente .Anual se schimb 3050% din ntregul efectiv de matci vrstnice,iar
procentul de p procentul de pierderi se socotete 10%. n general, pentru o mai
mare siguran, se recomand a se crete cu 50100% mai multe matci dect
numrul necesar, pentru a compensa pierderile oca zionate de mperecherea
mtcilor i de introducerea lor n familiile de albine. Creterea mtcilor se
poate face pe cale natural i artificiala. Creterea mtcilor pe cale natural se
realizeaz pe baza botcilor de roire, fapt pentru care prezint mai multe
neajunsuri: numrul limitat de matci ce se poate produce, nmulirea familiilor
cu instinct accentuat de roire i imposibilitatea planificrii perioadei i datei de
obinere a mtcilor, In lucrrile de cretere a mtcilor se folosesc frecvent dou
metode: creterea mtcilor fr transvazarea larvelor i creterea mtcilor prin
transvazarea larvelor.
Principiul de cretere artificial a mtcilor se bazeaz pe nsu irea biologic a
albinelor de a creste matci din larve mai tinere de trei zile n cazul orfanizrii
familiilor, sau de familii cu matei, dac n prealabil larvele au fost adoptate de
familii organizate.
CRETEREA MTCILOR FR TRANSVAZAREA LARVELOR

Pentru producerea artificial a mtcilor fr transvazarea larvelor sunt


necesare urmatoarele: cuit pentru decuparea celulelor de larve, decupator
pentru detaarea celulelor izolate cu larve din faguri, penseta pentru prinderea
i fixarea celulelor, ablon dila tator pentru rsfrngerea pereilor celulelor cu
larve, suporturi pentru fixarea celulelor cu larve pe ipcile ramelor de cretere,
rame de cretere, ibric pentru topirea cerii, ciocan de lipit, gratie Hanemanh

Page 3

www.lectiiapicultura.ro

pentru protejarea botcilor, colivie de ecloziune pentru introducerea botcilor cu


24 de ore nainte, rame de susinere a coli - viilor de eclozionare.
Tehnica de crestere

Creterea mtcilor fr transvazarea larvelor se face n felul urmtor : fagurele


cu larve tinere de 12-36 ore destinat creterii mtcilor se ridic din familia
donatoare ,dup ce .n prealabil, albinele au fost ndeprtate cu ajutorul periei
apicole . Albinele nu se ndeprteaz prin scuturare pentru a nu leza larvele n
urma ocului produs. Apoi se transport cu caseta pentru rame n laborator,
unde se aeaz pe o mas, dup care se taie n fii de cte un rnd de celule
,pereii acestora se scurteaz la jumtate i apoi se decupeaz n celule
independente. Celulele cu larve se pot obine i cu ajutorul decupatorului .

Fixarea celulelor cu gratii haneman.


Izolarea ramelor de crestere.

Celulele, astfel pregtite, se fixeaz n numr de cte 15 buci pe ipcile de


cretere, prin intermediul suporturilor, dup care pereii celulelor se rsfrng
cu ablonul dilatatei, iar ramele se introduc n familiile de adoptare a larvelor
sau direct n fami liile de cretere orfanizate ; ultima metod fiind mai puin
indicat, deoarece pe perioada de cretere neexistnd matc, populaia scade
foarte mult.
In cazul creterii mtcilor n prezena mtcii familiei cresc toare este necesar,
n prealabil, luarea n cretere a larvelor de ctre familii de adoptare puternice,
cu un numr mare de albine tinere, din care se ndeprteaz matca, ramele cu
puiet necpcit i surplusul de faguri goi cu rezerve de hran. In aceast
perioad matca se ine ntr-un nucleu format pe dou rame.
n vederea adop trii larvelor, cuibul se organizeaz n funcie de populaia
fami liilor, pe trei sau patru rame cu miere i pstur, distanate de spaii
corespunztoare limii unei rame, n care se introduc ra mele de cretere, iar
lateral, un alimentator, dup care totul se reduce, cu o diafragm. Peste, cuibul
astfel pregtit se scutur toate albinele de pe ramele ndeprtate, iar acestea
se introduc n fa milii mai slabe.
Dup 6 ore de la orfanizare se introduc ramele de cretere i se administreaz sirop de zahr pentru a stimula, adoptarea unui numr ct mai mare de larve.
Familiile de adoptare a larvelor se folosesc cinci-ase serii, dup care se unesc
cu nucleii unde s-au pstrat mtcile. Dup 24 ore, larvele sunt adoptate i se
cresc n continuare n familii cresctoare n prezena mtcii.
Page 4

www.lectiiapicultura.ro

Dac familia cresctoare se gsete ntr-un singur corp, ramele de cretere se


izoleaz pe ambele fee cu gratii Hanemann (fig. 70) i se introduc ntre dou
rame cu puiet tnr, n mijlocul cuibului. La familiile pe dou corpuri, n corpul
inferior se introduc ramele cu puiet mai vrstnic, rame cu hran i rame pentru
ouat, mpreun cu matca, care se izoleaz de corpul superior prin intermediul
unei gratii Hanemann. Organizarea ramelor n corpul al doilea este identic cu
cea descris la familiile pe un singur corp, cu singura deosebire c ramele de
cretere nu se mai izoleaz.
In cazul cnd nu folosim familii de adoptare a larvelor, ramele de cretere se
introduc direct n familiile cresctoare, dup ase ore de la orfanizarea
acestora. . In scopul stimulrii creterii larvelor, sptmnal, fagurii cu puiet
tnr se trec lateral ramelor de cretere, iar n locul lor se mut rama cu puiet
cpcit. Pentru a preveni distrugerea botcilor de ctre prima matc
eclozionat, dup 9 zile de la introducerea ramelor de cretere, botcile
cpcite detaate mpreun cu suporturile lor, se introduc n co livii de
eclozionare tip Zander, care se aaz pe ramele de susinere .n vederea
introducerii unei noi serii de larve pentru cretere, rama cu coliviile de
eclozionare se mut dup ultima ram ca puiet sau se introduce pentru
eclozionare n termostat.
Dup eclozionare se efectueaz o preselecie, nlturndu-se mtcile cu
anomalii (lipsa aripilor, a onor segmente ale membrelor, ab domen nedezvoltat
etc.).

Cresterea Matcilor prin transvazarea larvelor


Pentru cresterea artificiala a matcilor prin transvazarea larvelor sunt necesare
urmatoarele unelte:

Sablonul pentru confectionat botcile artificiale / cupula


Ibricul pentru topit ceara
Spatula pentru transvazarea larvelor
Suporturile pentru botci
Ramele pentru adoptarea larvelor
Ramele de crestere
Gratia izolatoare
Colivia de ecloziune sau bigudiu
Ramele portbotci / ramele de sustinere a colivilor de eclozionare
Lanseta transvazare

Page 5

www.lectiiapicultura.ro

Cresterea matcilor prin transvazarea larvelor presupune mutarea acestora din


celulele uni fagure in cupule artificiale. Cupulele artificiale se pot achizitiona
din magazinele de apicultura la un pret convenabil.
Cand totul este pregatit, stupul este deja orfan de 6 ore cel putin, mergem la
stupul de unde dorim sa transvazam si scoatem rama cu larve tinere intre 1236 de ore. Larvele care sunt in acest interval de timp, vei observa ca are putin
laptisor de matca, iar larva este asemanatoare unui covrigel. Si folosind lanseta
de transvazare sau alte unelte asemanatoare, vom luat cu mare atentie larva si
o vom aseza in cupula, vom face acest procedeu pana cand vom umplu cele 15
cupule cu larve, si le vom pune in familia care este orfanizata pentru a le creste
timp de 1 zi.
A doua zi vom ridica cupulele care acum au devenit niste botci aproape
complet crescute si le vom pune in finisor, intr-un stup foarte puternic pentru a
le creste pana cand vor deveni cu totul acoperite de ceara, botci. Dupa care le
punem bigudiurile, unde fiecare matca va eclioziona si le vom pune intr-un
nucleu de imperechere sau le vom dau unui roi fara matca
Mai sunt si alte metode de cresterea matcilor, cum ar fi Cutia Nicot, Cutia
Jenter. Desi eu iti recomand sa inveti transvazarea clasica pe care o folosesc
toti crescatori de matci. Tot ce ai de facut este sa mergi la un magazin apicol si
sa achizitionezi o lanteta pentru transvazare/Picker, o rama portbotci, cupule si
portcupule, si sa te apuci de treaba.

Lectia #3. Ingrijirea Roiurilor


Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:
una este asigurarea puterii acestora, si a doua de asigurare a rezervelor de
hrana. Pana la intrarea in iarna toti trebuie sa aiba cel putin 0,8 -1kg de albina
si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg. Trebuie sa ti cont de urmatoarele
sfaturi:
1. La formarea roiurilor cu albine tinere (unde lipsesc culegatoarele) se
administreaza in faguri apa.
2. Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate (sau botci) sa
se imperecheze cat mai repede.
3. Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se
ajuta periodic cu puiet capacit.
4. Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii
activitatii.

Page 6

www.lectiiapicultura.ro

5. Se asigura existenta de culesuri abundente, iar in perioadele dintre ele


roiurile sa fie hranite stimulent.
Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor de ingrijire
atenta a roiurilor dupa formare, asigura dezvoltarea corespunzatoare a
acestora in cursul sezonului. Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand
ca sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza. Roiurile care nu au
ajuns la dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza, iar albinele, puietul si
rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

Lectia #4. Viata Familiei de Albine


In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi:
1. Matca;
2. Albinele lucratoare;
3. Trantorii.
Albinele lucratoare - numarul acestora este variabil osciland de la 10000 in
perioada de iarna, pana la 40000 - 80000 in vara. Au talia mai mica (12-14
mm), o greutate de aproximativ 100 mg si aripile sunt de aceiasi lungime cu
abdomenul. In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere
nedezvoltate.
Matca - este singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de
inmultirea familiilor de albine. De obicei in stup este o singura matca, avand
corpul mai lung (20 -25 mm), capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai
mici si o greutate de 250 - 280 mg.
Trantorii - sunt masculii care imperecheaza matca, fiind prezenti in cuib din
primavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 15-17
mm, aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de 200 mg.

Dezvoltarea familiei de albine


Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul
indivizilor crescand sau scazand in functie de anotimpul si implicit conditiile de
mediu. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade.
Prima perioada: caracteristica prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat
cu albina tanara, nou iesit din celule de primvara. Pe la sfarsitul lui februarie,

Page 7

www.lectiiapicultura.ro

matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului, acolo
unde regimul termic permite cresterea de puiet. Dupa ce albinele fac zborul de
curatire, matca depunde din ce in ce mai multe oua, pe masura ce timpul se
incalzeste, ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi, albinele batrane care se
uzeaza fiind inlocuite treptat.
Procentul albinelor tinere creste mere si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii
aprilie toata albina sa fie inlocuita. Se stie ca o albina tanara are o putere mare
de ingrijire a larvelor, putand hrani 2,3 sau chiar 4, ritmul dezvoltarii familiei
fiind foarte mare.
Perioada a doua: se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul
se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. Matca este hranita
puternica, depunde peste 2000 de oua/zi, numarul de albine doici creste si se
ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva. Cand acest fenomen se
suprapune cu alti factori favorizanti (lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta
etc.), apar frigurile roirii.
Albinele construiesc botci de roire, in care matca depune oua la intervale de
cateva zile. La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea
aglomeratie ce exista in stup. Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci, are
loc prima roire, matca cu o parte din albinele tinere, insotite de multi trantori
parasind stupul. Acest roi care se numeste roi primar si care contine
aproximativ 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor
pe o creanga sau alt suport, de unde o sa zboare apoi spre o alta destintatie.
In familia de baza, la 8 zile de la capacirea primei botci, iese prima matca
tanara. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,
reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. Daca familia ramane in
frigurile roitului, albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele, iar in a 9a zi de la iesirea primului roi, iese al doilea roi cu matca neimperecheata.
Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa).
Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce la desfiintarea
familiei de baza. Perioada de roire in condtiile tarii noastre este cuprinsa intre
sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza
cele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri
puternice si masivele melifere.
Catre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoareaza treptat, matca
micsorand ponta, tantorii fiind albungati din stup.

Page 8

www.lectiiapicultura.ro

Perioada a treia: este numita si perioada formarii albinelor de iernare. In mod


natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. Ea este
inlocuita de albina aparuta in luna august, albina care neparticipand la cules
are un organism neuzat. Generatiile de albine iesite toamna, mai ales cele
eclozionate la sfarsitul lunii august, septembrie si octombrie, traiesc pana in
primavara urmatoare, asigurand cresterea noilor larve.
Perioada a patra: este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub
13 grade celsius. In toamna la aparitia primelor nopti reci, alinele se strang in
ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. O caracteristica a iernarii este
aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade
celsius, nici in perioadele cele mai geroase.
Ar trebui ca fiecare stupar sa stie ca albinele nu incalzesc interiorul stupului,
ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Albinele din partea
exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja"
stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin
miscari de aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara.
Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere, o
familie consumand iarna intre 6 si 10 kg de miere. In prima parte a iernarii
familia nu creste puiet.
Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In
primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in
ultimele 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.
Pe scurt, putem reprezenta cuvintele de mai sus intr-o schema simpla: 1-2 zile
albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a zi si a 13 zi, albinele
hranesc puietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de
miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de
laptisor, si anume intre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta
de cel mult 3 zile.
Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari: primesc nectarul,
depozitarea nectarului, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de
12-18 zile cladesc fagurii. In tot acest timp ele fac si scutura zbooruri de
orientare. Intre a 18 si a 21-a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup,
aerisesc stupul. Dupa aceasta perioada albinele devin culegatoare, cu
mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere
de 20 de zile.

Page 9

www.lectiiapicultura.ro

Lectia #4. Cum sa inmultesti familiile de


albine
Este foarte important sa sti cum sa inmultesti albinutele pe care deja le ai.
Poate ai inceput cu 4-5 familii si doresti sa ajungi la 100 sa zicem. Poti incepe
treptat sa le divizezi astfel incat intr-un an din 5 familii sa le dublezi sa ai 10.
Daca incepi divizare de la primul cules de rapita, poti forma un roi dintr-o rama
de puiet si 2 laterale cu mancare, si pana la floarea soarelui roisorul se va
dezvolta pana la 4-5 rame, poate chiar mai bine, daca a fost hranit suficient si
are tratamentele la zi.
Procesul de inmultire a familiilor de albine este asa de bine pus la
punct in vederea asigurarii scopului final, incat poate fi luat ca
exemplu de apicultor atunci cand face roiuri artificiale:
1. Prin roirea naturala se asigura familii noi sanatoase. In familiile bolnave
nu se pot asigura in nici un caz conditiile necesare roirii si ca atare
aceastea sunt excluse automat de la inmultire;
2. Roiul iesit are componenta sa albine de toate varstele ceea ce ii da
posibilitatea ca imediat dupa instalare sa inceapa o activitate foarte
variata: culegerea polenului si nectarului, cladirea fagurilor in noua
locuinta, cresterea puietului cu o energie remarcabila. Are in dotare sa si
o matca imperecheata sau una sau chiar mai multe imperecheate;
3. In familia care a roit sunt create conditiile ca aceasta sa se refaca in cel
mai scurt timp pe baza botcilor, puietului si rezervelor de hrana din cuib.
Roirea naturala fiind deci singura cale de inmultire a familiilor de albine este
normal ca aceasta sa se manifeste instinctual la toate familiile de albine,
mai mult sau mai putin accentuat. Lipsa instinctului de roire naturala ar fi
dus familiile de albine la disparitia treptata a speciei. Aceast instinct pe care
albinele il detin, vine de cele mai multe ori in conflict cu interesul
apicultorului, in primul rand cel economic, fiind interesa mai mult de
productia de miere, ceara si polen.etc
Cu toata acestea recomand in mod special apicultorii incepatori ca cel putin
odata in viata sa vada cum se desfasoara acest proces biologic minunat. In
anumite cursuri de apicultura, anumiti profesori le arata in mod special
acest proces pentru a invata cum se creeaza in mod aparent automat

Page
10

www.lectiiapicultura.ro

conditiile formarii roiului si cum dupa plecarea acestuia se refac familile


care au roit.
Deci, in mod normal, nu pot sa roiasca decat familiile sanatoase, puternice
si cu provizii bogate de hrana, asigurand astfel o descendeta viguroasa.
Procesul de roire se produce in conditiile tarii noastre in luna iunie cu toate
ca sunt si roiuri mult mai timpurii chiar la inceputul luni mai sau mai tarziu,
in cursul lunii august.
Primvara familiile de albine cresc in mod normal cantitati sporte de puiet pe
masura ce albinele de iernare sunt inlocuite si conditiile de cules se
imbunatatesc. Cresterea de puiet, insa nu este proportionala cu cantitatile
mereu mai mari de albine tinere care se acumuleaza in cuibul familiei, fiind
limitata de capacitatea de ouat a matcii.
Aceasta situatie se datoreaza faptului ca exista intre durata cresterii unei
generatii de albine de 21 de zile si viata aceleasi generatii care este de 40 de
zile, asa incat pentru hranirea unei larve in luna iunie revin mai multe albine
doici decat in primvara cand o singura albina doica hraneste mai multe larve
datorita numarului lor relativ mic.
Se creeaza astfel in familie un numar mereu mai mare de albine fara o utilizare
completa a lor la hranirea puietului sal cladirea fagurilor. Un cules slab sau
mijlociu de nectar si normal de polen favorizeaza, prin actiunea stimulenta pe
care o produce aglomerarea cuibului cu provizii, aceasta disproportie.
Fenomenul este accentuat si prin blocarea spatiilor necesare pentru ouatul
matcii. S-au cautat si o explicatie hormonala a procesului de roire prin
substanta de matca care ar fi insuficienta pentru a inhiba instictul de cladire a
botcilor la mare multime a albinelor lucratoare. Se pare totusi ca instinctul de
roire este determinat si toti ceilalti factori sunt ajutatori.
In momentul in care in familie sunt intalnite aceste conditii:
Albine foarte multe si majoritatea tinere;
Cuibul blocat cu provizii abundente.
Cand acest conditii sunt indeplinite, incep pregatirile de roire pe care
apicultorul le poate constata si verifica pe fagurii cu puiet. La un moment
dat, pe marginile laterale si inferioare ale fagurilor cu puiet apar primele
inceputuri de botci, ca niste cupe rasturante cu gura in jos. In urmatoarele
zile numarul botcilor creste in continuare si putem gasi in botci larve de
diferite varste si in continuare oua.
Page
11

www.lectiiapicultura.ro

Concomitent matca este mai putin hranita si ca urmare isi reduce numarul
de oua pe care-l depune zilnic, numarul total al botcilor este variabil, la
unele familii 40-50 iar la altele peste 100. Acest numar mare de botci pe
care le creste in cadrul pregatirilor de roire, rasa de albine carpatina (apis
mellifica carpatica) este unul din indicatorii biologici principali prin care
albina noastra se deosebeste de rasele de albine din jur, in special de albina
carnica.
In ziua in care primele botci sunt capacite, se intrunesc conditiile de plecare
a primului roi si numai conditiile meteorologice nefavorabile sau interventia
apicultorului mai poate intarzia iesirea roiului. Dupa ora 11 de regula intre
orele 12 si 14 se produce la stupul respectiv, o mare agitatie, datorita grabei
cu care albinele roiului parasesc stupul si intrarii unor albine culegatoare
care cauta sa patrunda in stup. Se pare ca roiul este gata format chiar in
interiorul familiei mama si ca albinele lui nu asteapta decat semnalul de
plecare.
In cadrul roiului intra albinele de toate varstele si matca familiei mama. In
cateva minute roiul a iesit din stup si albinele lui efectueaza un zbor
caracteristic in atmosfera stupinei, dupa care treptat se departeaza mai
mult sau mai putin, pana la locul de asezare.
De regula, roiul care e iesit in aceste conditii se instaleazaa pe un copac sau
un alt suport din aproprierea stupinei. Acest roi iesit cu matca familiei
mama se numeste roi primar.
Roiul asezat pe o craca nu este o stima ingramadire de albine ci o grupare
organizata, in primul rand, inmpotriva interperiilor. Albinele de la exterior
alcatuiesc un fel de coaja protectoare, in timp ce la interior spatiul este mai
degajat si acolo se gaseste matca si albinele tinere, doicile. Imediat dupa
asezarea roiului trimite albine cercetase pentru a gasi adapostul definitiv. La
intoarcerea acestora, sau in urmatoarele doua zile, roiul se desface si isi ia
zborul catre adapostul gasit: o scorbura a unui copac, o crapatura, intr-un
zid, sau intr-o stanca. Rareori roiul, din lipsa unui alt adapost isi construieste
cuibul pe locul unde s-a instalat la inceput provizoriu.
Apicultorul nu trebuie sa lase roiul sa plece mai departe, ci imediat dupa
asezarea lui sa ia masuri de recoltare, care se face cu ajutorul roinitei, sau
un stup. In functie de pozitia roiului se adapteaza si instrumentarul de lucru.
Daca roiul este pe o creaga subtire, acesta se taie cu foarfeca de pom si
roiul suspendat de creanga se scutura direct in stupul pregatit. Daca

Page
12

www.lectiiapicultura.ro

creanga nu se poate taia se scutura cu grija roiul in roinita avand grija sa se


stranga toate albinele. Daca este asezat la inaltime, roinita legata de capatul
unei prajini se duce pana sub roi, care este scuturata de un ajutor al
apicultorului cu o alta prajina. Roinita cu roiul prins se aseaza pe pamant in
apropiere de locul unde a fost roiul pentru ca sa se stranga in ea toate
albinele roiului.

Dupa cum ai observat, in acest ebook am incercat sa cuprind lucrurile pe


care eu le consider cele mai esentiale pentru un apicultor incepator. Iar de
la acest ebook, te va ajuta sa iti ei startul in aceasta lumine minunata a
albinelor, care te va fascina la fiecare pas.
Iar daca intampini dificultati si blocaje, nu abandona, lupta si trece peste
acele bariere care apar mai ales la inceput. Acesta poate fi un semn ca
evoluezi si treptat te formezi ca viitor apicultor cu experienta.
De asemenea te rog sa imi las un comentariu pe blog, sau un email la
adresa info@lectiiapicultura.ro si te voi ajuta cu mare drag.

www.lectiiapicultura.ro
Autor,
Pascu Iosif

Page
13