CUPRINS Partea intai. Carbonul, element fundamental al compusilor organici 4 1. Obiectul chimiei organice 5 2. Compozitia compusilor organici 8 [ Analiza elemental 13 | 3, Structura compusilor organici 15 [ Hibridizarea 18 J le compusilor organici 20 Partea a doua. Hidrocarburi 24 5. Aleani 27 6. Alchene 38 17. Alcadiene 51 Cauciucul 55 _| 8.Alchine 61 9. Arene 71 10. Combustibili 84 Partea a treia. Compusi organici cu grupe functionale monovalente 88 11. Compusi halogenati 90 12. Compusi hidroxilici 100 12.1. Aleooli 101 12.2. Fenoli 115 13. Amine 123 [14. Nitroderivagi 132 J 14, Actiunea poluanti a compusilor organici studiati 137 [7 Extindere _J [7 Facuttativ _J 3 ore/stiptimani Simboluri grafice utilizate in manual { » £6 4.4 Experiment Inflamabil Exercitii ‘Test de evaluare —Sarcin de lucru AtentieCARBONUL element fundamental 3; 4 - oe ee al compusilor organici oH1. Obiectul chimiei organice. La inceputul secolului al XIX-lea, compusii erau impartiti dupa originea lor, in organici (din organisme vii) si, in opozitie cu acestia, anorganici sau neorganici (din minerale). Multi chimisti, in frunte cu savantul suedez J.J. Berzelius, considerau ca substanjele numite organice puteau fi sintetizate numai de organismele vii datoriti unei forte vitale, spre deosebire de substantele anorganice, care pot fi obinute si in laborator. ‘Aceast conceptie (teoria vitalist’) a dainuit o perioads de timp, deoarece unele substanje organice cunoscute se extrigeau numai din plante si animale: alcoolul (din sucul dulce al fructelor), ofetul (din vinul strugurilor), uleiurile (din seminfe), zaharul (din trestia si sfecla de zahit) ete, Pentru prima dati, in 1828, chimistul F, Wohler a obtinut un ‘compus organic (ureea) inclzind la 100°C un compus anorganic (cianatul de amoniu); ureea la 100°C trece in cianat de amoniu, ceca ce ‘inseamni ci reactia este reversibild, Ureea este un produs de descompunere a substantelor proteice din organismul animal si uman. Ecuatia reactiei prin care F. Wobler a obtinut ureea este: a 1008C NH, NH,* (N=C=0) ===> >c=0 cianat de amoniu NHL ree Se observa cA cei doi compusi diferi prin structura lor (natura legitturilor chimice), Mai tarziu (1843), savantul german A.F. Kolbe prepara acidul acetic, chimistul francez M. Berthelot sintetizeaza acetilena si o serie de grisimi (1854), iar in 1861 cercetatorul rus A.M. Butlerov obtine o substanfi din clasa zaharurilor, Aceste prime reactii si toate care le-au urmat au demonstrat c& cele doud categorii de substante (anorganice si organice) se pot transforma unele in altele prin procedee inventate de om gi respectind aceleasi legi. Analiza substantelor organice a dus la concluzia ca toate contin un element comun, carbonul. Din aceasti cauzii chimia organica a fost consi- deratii ca fiind ramura chimiei care studiaza combinatiile carbonului. Aceasta definitie este numai in parte corecti, deoarece unii compusi ai carbonului (oxizii carbonului, acidul carbonic, carbonatii etc.) sunt de natura minerala (compusi anorganici). Din studiul compozitiei chimice s-a constatat cd alaturi de carbon, ‘inmarea majoritate a compusilor organici se giiseste hidrogenul; acesti compusi binari,alcdtuiti din carbon si hidrogen, se numesc! Jacob Berzelius (1779-1648) savant suedez + aintrodus simbolurile chimice sinomenelatura in chimia orga nice + a impartit substantele in organice $i anorganice. Friedrich Wéhler (1800-1882) chimist german i Carbonul are: 256 46 de valentaDacit atomii de hidrogen din hidrocarburi sunt inlocuiti (teoretic) cu alti atomi sau grupe de atomi, rezulti o varietate mare de compusi, numiti functiuni organice. De exemplu: CH, metan compus halogenat CH.—CI clorometan alcool CH,—OH metanol Pe acest considerent s-a elaborat o definitie mai cuprinziitoare si mai exact a chimiei organice: chimia organicii este chimia hidrocarburilor sia derivatilor acestora. Compusii organici au o serie de particularititi, care ti deosebesc de cei anorganici, Compusi anorganici in compozitia compusilor anorganici intr un mare numa de elemente componente (peste 110). Compusi organici 1) Compozitie Compusii organici sunt aledtuiti dintt-un numiir redus de elemente (in jur de 40), dintre care C, H, O, N se giisesc in procent de peste 90%. 2) Varietate Se cunose in jur de 700.000 de compusi anorganici. Numérul de compusi organici identificati si sintetizati este de peste 18 milioane. 3) Structura Legatura chimici predominanté in compu: anorganici este legatura ionici. Cei mai multi compusi organici sunt formati prin legaturi covalente. Legiturile caracteristice sunt legaturile covalente intre atomii de carbon care formeazi lanturi numite catene. Atomii pot avea un aranjament diferit in moleculi, determinind existenta unui fenomen specific, izomeria. 4) Reactivitate Majoritatea reactiilor dintre compusii anorganici sunt cu schimb ionic sau transfer de electroni; ele decurg cu viteze mari. b) ofetirea vinului, Reactivitatea compusilor organici este redusi, reactiile se petrec cu viteze mici si au loc in conditii energice (temperaturi, presiuni mari si in prezenta unor catalizatori). Comparati vitezele de reactie in cazul urmiitoarelér procese chimice si trageti concluzia! a) obtinerea precipitatului de clorurd de argint din azotat de argint si cloruri de sodiu:Deosebirile dintre compusii anorganici si organici explic conturarea celor dowd ramuri ale chimiei.. mpirtirea in chimie anorganica si chimie organicd este formal’, deoarece multe date experimentale au demonstrat ci fntre cele dou domenii nu se poate trasa o linie de demarcatie absolut; aceleasi legi guverneazi transformirile celor dou clase de substante, aceiasi factori influenteaz parametrii termodinamici si cinetici ai fenomenelor chimice de orice tp. Din multitudinea proceselor chimice aplicate in practic’ s-au conturat cAteva ramuri ale industriei chimice organica, redate in schema urmatoare: sinteza organici de bazit sinteza organic’ find K prelucrarea combustibililor & fabricarea produselor alimentare + prelucrarea hidrocarburilor + fabricarea de compusi halogenati, alcooli, aciziete. + obtinerea de reactivi chimici + obtinerea produselor farmaceutice titel * cirbuni *lemn * zahar * griisimi *esente *elastomeri (cauciucuri) + mase plastice * fibre sintetice Centre importante ale industriei chimice organice, ‘n fara noastra, sunt la Buouresti, Ploiesti, Brazi, Pitesti, lasi, Borzesti, ‘Svinesti, Ramnicu Valcea, Timisoara, Victoria, Cluj, Oradea.2. Compozitia compusilor organici. Formule brute. Formule moleculare. Desi sunt mult mai numerosi si mai variati decat compusii anorganici, compusii organici sunt alcdtuiti dintr-un numar redus de elemente chimice, numite curent elemente organogene. Din analiza calitativi a substantelor organice s-a constatat ci elementele C, H, O, N, P, S, Cl, Na, Mg, Fe se giisesc in procent de peste 99% in compozitia acestora. | ‘Toate substantele organice contincarbon; marea majoritateau au {in compozitie hidrogen (se cunosc in jur de 600 compusi organic fri Elementele organogene hidrogen), Substantele organice au procente mari de oxigen si azot Giferite de carbon sihidrogen —_(aceste dou elemente intra in compozitia proteinelor care stau la baza existenfei celulei vii). Pe langi cele patru elemente organogene de baz s-au gisit procente mai mici de fosfor, sulf, halogeni si metale ca: sodiu, magneziu, fier, zinc, cupru ete. se numescheteroatomi Elemente organogene se gisesc intotdeauna aproape foarte des des rar in mod intotdeauna exceptional Fiecare compus organic se caracterizeaza printr-o anumiti com- pozitie si structura chimicd. compozitie /, calitativa — natura atomilor Compus / chimict \ cantitaiva —raportul dinte atomi organic ¢ structura: chimicd —- Modul de legare al atomilor in molecul Carbonul, element nelipsit din compozitia compusilor organici, are din punct de vedere electrochimic, caracter neutru; acest caractet determin’ capacitatea atomului de carbon de a se uni cu el insusi, formand catene, Hidrogenul are, caracter electrochimic asemanator carbonului si formeazi cu acesta hidrocarburi, compusi de bazi ai chimiei organice, Heteroatomii (O, N, Cl, S, P) ii gasim in compusii organici, in majoritatea cazurilor sub forma de grupe functionale.Grupa functional este purtitoarea unui ansamblu de insusiri chimice definite pe care le confer ca proprietiti dominante tuturor compusilor care o contin; fiecare grupi functional determina o functie chimica (vezi tabelul de mai jos). Grupa functionali Functia Formuli general —x (F, Cl, Br, I) compus halogenat R-X halogen —OH alcool R—OH hidroxil fenol Ar—OH * 20. Sf aldehida Roe carbonil R e cetonis poco o ZO acid organic Ree amind RNA, nitroderivat R—NO, Determinarea compozitiei unui compus organic se face prin analiza elementalii calitativa si cantitativa. ‘Analiza elemental’ calitativa urmireste identificarea speciilor de atomi ce compun substanta cercetatt; in acest scop proba de compus este supus unor transforma in urma cirora rezulta produsi usor de identificat. Carbonul si hidrogenul se identificd prin incalzirea pan’ la descompunerea probei, in prezentii de CuO (oxid de cupru). Folositi o microinstalatie ca in figura akiturati si punefi in evident carbonul si hidrogenul din glucozi Scrieti ecuatia dintre gazul rezultat si apa de var ‘Analiza elementalii cantitativa determin proportia elementelor ce intr in compozitia substantei analizate; se aplicd diferite procedee prin care se dozeazi elementele organogene. Din rezultatele analizei cantitative si folosind valorile maselor moleculare, se stabileste formula moleculard a substantei de cercetat. Compozitia cantitativi a unui compus organic se exprima in mai multe feluri. De exemplu, in cazul metanului: Formuli: CH, Hox, = 16 g/mol Compozitie cantitativa oo raport atomic raport masic C:HS1i4°) C:H= procente de masa Hl C=75% ;H=25% R- notatia pentru radical or- ganic (rest de hidrocarburé) CH, —-metan (hidrocarbura) |- H metil CH, (radical) CoH, | benzen H CyHs— fenil (radical aromatic) ArFormula chimica ' reprezentarea simbolicé a compozitiei substantei CH,—COOH Calculati compozitia procentuala a etanului (formuli: He, = 30 g/mol). Se stie cé 0 formuld moleculara este alcituit’ din simbolurile elementelor componente, urmate de indicii numerici ai fiectirui element: CH, : CHCl, Nu orice insiruire de simboluri si indici numerici reprezinti ichHO,+ formula moleculara reali. Criteriul prin care verifictim daca 0 formuld molecular este corecta (reprezintd o substanti reali) este ca suma tuturor valentelor elementelor componente si fie un numéir par De exemplu, pentru formula C,H,O, se constatit ci: pentru C+7x4= pentru H+ 6x 1= pentru O 2x2 Concluzi ‘Total formula este reala. 28 valente 6 valente 4 valente 38 valente B Care din urmatoarele formule sunt reale? CH i Formule chimice. Formula chimica poate fi exprimati in mai multe feluri. Formula bruta indic& natura elementelor componente si raportul numeric al atomilor din molecula. Formula molecular’ arata tipul si numarul de atomi ce intra in Ls 5 CEs 5 CJH,Cly + CoH, compozitia unei molecule. Exemple: Compus_| Formula brut Formula moleculari acetilenit (CH), (CH), > CH, benzen (CH), (CH), > C,H, g Acidul acetic are formula moleculari C,H,O, si glucoza are formula molecular C,H,,0, . Care este formula bruti a acestor | doi compusi organici? Formula rationald este reprezentarea simbolicd a unui compus organic care reda, in afara compozitiei sale globale, compozitia radicalului sia grupei functionale. Exemplu: acidul acetic Formula structural’ indica, pe ing compoz legiturile de valent ale atomilor componenti, succesiunea legit lor {in moleeula silocul pe care il ocupi in molecu o anumité particularitate << formuli molecular formulirationala ia compusului, toatestructural (legitur multipl4, grup’ functionala). in scris, se folosesc H formule structurale plane (care nu indic& si geometria moleculei, nase espectiv unghiurile dintre covalente). De exemplu, un compus cloruratcu tri atomi de carbon in catend, ‘poate avea atom! de halogen legat la marginea sau in mijlocul catenei, Formula structural plana cele dows formule structurale indica locul clorului in caten’. cl CH,—CH,—CH,—Cl cn,_ba_cn, a) model compact Daci formula indicd aranjamentul in spatiu (geometria moleculei) este o formuli structural spatial (formul’ tridimensional). Pentru reprezentarea formulelor tridimensionale se folosesc in 9 laboratoare miodelele compacte (a) si modele cu bile si tije (b), exemplificate aliturat pentru metan. Determinarea formulei moleculare @ @ Cazul I Se dau rapoartele masice ale elementelor componente 8 simasa moleculard. b) model cu bile si tije Un compus organic contine carbon, hidrogen si oxigen in rapoartele masice C:H: O= 6: 1: 8; cunoscind pt = 90 g/mol, si se afle formula molecular. Etapele rezolvarii: a)aflarea masei din fiecare element dintr-un mol: 6+ 1+8=15 parti (grame) 15 g substantd ....... 68C. gH 820 W290 gsubstant i y z x=36gC y=6eH 4820 b) stabilirea numirului de atomi din mol: Bezaomic; S=6atomin; B=3atomio. Formula molecularieste | C,H,O, Prezentati o metodi algebric’ de rezolvare a acestei probleme, 8 folosindu-va de masele atomice, valoarea moleculei gram si introducind necunoscutele x,y, z (ca indici): C,H,O, Verificati daci formula gisiti este reali (corecta)CoO. Glucoza face parte din clasa Zaharidelor (cu gust dulce); se gaseste in fructele coapte. ‘Cazul II Se di compozitia procentuali masicd si masa moleculari. O hidrocarburi contine 80% carbon si 20% hidrogen; care este! formula ei molecular’, daca are 1 = 30 g/mol? Etapele rezolvarii: a) se afl masa din fiecare element, din m in 100 g substanga . 802C 20gH in 30g substan’ . 4 gC 6gH b) se calculeaz numéul atomilor din molecul folosind masele. atomice: ae = 2 atomi carbon; a = 6 atomi hidrogen Formula molecular: | C,H, Stabiliti formula moleculari pentru substanta care are in compozitie 60% C si 13,33% H, cu f= 60 g/mol, Indicatie: procentul de oxigen se afla prin diferenta: O = 100-(%C+%H) Cazul TIT Se dau cantitativ (masic sau volumetric) produsii de analiza (respectiv produsii de combustie: CO, $i H,0). ‘Un compus organic are in compozitie carbon, hidrogen si oxigen, iar masa molecular 1 = 180 g/mol ; 0 proba de 9 g compus dé “i ivi (dozarea produsilor de combustie), 13,2g 5,4 g H,O . Si se afle formula moleculari a compusului analizat. Indicatie: masa de oxigen din probi se afli prin diferentd: Mo = 9 g probi — (me + m,) Etapele rezolvarii: a) se calculeazii masele de carbon, hidrogen si oxigen din probit 13,2 ico, =44 g/mol; Yoo, = agra oar hy,0=18 g/mol Vi,0= Thee mg = 9 - (3,6 + 0,6) = 4.8 20 b) se afl’ masa din fiecare element care intri in compozitia unui mol: 9 g proba contine + 3,6 gC 0,6 gH 4820 = 180g probi > x z x=72gC ysi2gH 7=%g0 ©) se calculeaz numarul de atomi din molecul’ folosindu-se masele atomice ale elementelor: hi, 12 i 96 12 =6atomiC; 42-12 atomin; 2 5 1 - 16 Formula moleculari: [C,H,,0,Analiza elementala ‘Analiza elementalieste ansamblul de operatii, in care se folosesc metode specifice, cu ajutorul ra se identifica si se dozeaza elementele organogene. Reamintim ci analiza elementala este calitativi— cand prin anumite reactii chimice se stabileste pul elementelor existente— si cantitativacdnd prin dozari (cAntariri) se determina raportul procentual intr diferitele elemente identificate anterior, Analiza elementalii se realizeaza in scopul stabilirii formulei moleculare a compusului cercetat. Pentru a analiza un compus organic, acesta trebuie mai inti separat din mediul in care se obtine i apoi purificat pana la puritatea analitic’. ‘Un compus ajuns la puritate analiticd se caracterizeazii prin invariabilitatea constantelor fizice: nsitate, punct de topire, punct de fierbere, indice de refractie, lungimile de undii la care absoarbe liatile electromagnetice etc. Tzolarea si purificarea compusilor organici se poate face cu o gam foarte larga de metode: fizice, mice, fizico-chimice, biochimice. Cele mai folosite metode sunt: sublimarea, cristalizarea, extractia, cromatografia si distilarea. Sublimareaeste operatia de purificare bazata pe proprietatea unor substante solide de a trece, prin cilzire, direct in faza gazoasé, fad a se topi. Amintiti-vi care dintre halogeni are proprietatea de a sublima. incilziti intr-o eprubet mai largi 1 g naftalen si puneti la gura eprubetei o sticki de ceas, rece. Ce ati observat? Naftalenul este un compus organic care sublimeazi Cristalizarease bazeazi pe diferenta de solubilitate a componentelor unei amestec (compusii de rcetat si impurititile) intr-un solvent oarecare; din solutia saturat&, prin racire se obtin cristale pure jproba de analizat). Extractia permite separarea substantei dintr-un amestec cu ajutorul unui solvent specific (sol- ent selectiv). Cromatografia este metodi fizici de separare bazati pe distributia componentelor intre dou’, faze: una fixd, denumita faz stationara si alta mobila, ce strabate faza tationar’. S Distilarea este un procedeu de separare si purificare a substantelor iichide miscibile (care se dizolva unele in altele). Aceasti metodii se bazeaza pe diferenta punctelor de fierbere ale ichidelor de separat. Folosind instalatia din figura akituratt separati alcoolul etilic dintr- © solutie apoas’: © pat. de fierbere alcool = 78°C ‘* pet. de fierbere api = 100°C. Identificarea heteroatomilor mai des prezenti in compusii organici Dupi purificarea substantei, prima operatie care se face pentru analiza calitativa si cantitativa unor heteroatomi (Cl, Br, S, N) este dezagregarea (mineralizarea) probei; aceasta se face tratdind jbstanta organic cu sodiu metalic, la temperaturi mari (pan’ la incandescent). Elementele organogene (legate prin covalenje in compusi organici) se transforma prin mineralizare compusi anorganici (ionici), usor de identificat prin reactii din chimia analiticd (de precipitare).Intr-un tubusor de sticla se introduce 0,1 g compus organic de analizat. Se adaugi cu penset © bucitica de sodiu (neoxidat si uscat pe hartie de filtru). Tinandu- cu un cleste, se incilzest tubusorul la flacdra unui bec Teclu. Sodiul se topeste si dupa amestecarea cu proba se continu: ‘incilzirea pani la incandescenti. in aceasta faz, tubul inrosit se arunci intr-un pahar Berzelius, care contine 10 - 20 ml apa distilat’. Solutia obinuti dup’ agitare se filtreaz3 si se toarnd in eprubete. Se adaugi in cele trei eprubete (1, Il, ID reactivii indicati mai jos: AgNO. reactivi HNO, » +FeSO, +FeCl, mel oe Pb(NO,), (ere solutie filtratai Scrieti ecuatiile reactiilor din eprubetele I si IL Ce culoare va avea halogenura de argint daci substanta organic supusi analizei contin brom sau iod? Reactiile care au loc in eprubeta a IIT-a sunt: 2 NaCN + FeSO, —* Fe(CN), +Na,SO, +4NaCN. Na,[Fe(CN) ¢] + FeCl. [xrect, Fe, [Fe(CN) 4], Albastru de Berlin (albastru de Prusia) }@ Denumiti combinatia complex rezultat’ in eprubeta a Ila. Pentru determinarea compozitiei cantitative, precipitatele obtinute (AgCl, PbS) se filtreaza, pala, se usucii in exicator si se cAntiresc. Se calculeaza apoi (folosind masele moleculare) continut fiectirui element din proba si se raporteaza Ia 100 g substanta. Se stabileste astfe!, compozitia procentuali a compusului analizat. ‘Cunoscdnd compozitia procentualai si masa molecular’ a unui compus, i se poate stabili formu joleculara (vezi pagina 12). © proba de 12,9 g compus organic, care contine carbon, hidrogen $i clor da la analiza: 28,7 g cloruri de argint, 17,6 g dioxid de carbon si 9 g api Stiind ci in moleculi se giseste un singur atom de clor, determinati formula molecular si formula structural a compusului analizat.3. Structura compusilor organici Prin structura chimici a unei substante se infelege: + tipul de legituri prin care se unese atomii; + ordinea in care se succed atomii in molecuki; + influenta reciproca a atomilor in moleculi; + dispozitia spatial a atomilor (geometria moleculei). in 1864 chimistul rus A.M. Butlerov a formulat ideile de bs ale .Teoriei structurii compusilor organici* sub forma unor principii verificate in cazul substantelor cunoscute la acea vreme. © Atomii care formeazi moleculele compusilor organici sunt uniti intr-o anumiti ordine in conformitate cu valentele lor; in toti acesti compusi, atomul de carbon este tetravalent. © Proprietitile compusilor organici depind nu numai de natura si numérul atomilor componenti, dar si de modul de legare al acestora. Principiul respectiv explici existenta izomerilor in chimia organica; izomerii sunt compusi cu aceeasi formul molecular’, dar cu proprietati fizice si chimice deosebite, din cauza structurii lor diferite. A.M. Butlerov (1828 - 1886) © Atomii si grupele de atomi din molecule se influenteazi reciproc. chimist rus Deoarece in compozitia compusilor organici intra atomii unorelemente __* f0ndator al teorie/ structuril care au caracter electrochimic diferit (C, H, O, Cl, N), repartitia densititii compasion coment electronice difera in molecul; moleculele pot fi nepolare (CH,) Sau + 3 geseopert urotropina ([olo- polare (CH,Cl). sit& in medicina). © Cunoscnd proprietiile compusului organic dat, poate fi determinata structura moleculei si cunoscand structura moleculei se pot ,,prezice proprietitile compusului. Acest ultim principiu a permis sinteza unui numar mare de compusi organici, existenti sau nu in natura, Pentru reprezentarea grafic’ a modului de legare a atomilor componenti intr-o moleculi dati, in chimia organici se folosese formu- Tele structurale (vezi pagina 11). Formula structurali se determina cunoscdnd formula molecular si proprietatile compusului Legiiturile chimice in compusii organici Elemental care sti la baza existentei compusilor organici este carbontl;el se leagai prin covalente. © Amintiti-va configuratia electronici a atomului de carbon: in stare fundamental, atomul de carbon are in stratul de valent’ doi electroni necuplati; in stare ctivati, atomul de carbon are 4 electroni necuplati; se produce saltul unui electron din 2s in 2p. fecal, gle les pum iit: tty (dicovalent) (tetracovalent) Carbonul este, in toti compusii organici, tetracovalent.Legaturile covalente intre atomii elementelor organogene pot fi simple sau multiple (tabelul de mai jos). Elementul C H 0 N__ [X(CLBrD Valenta Vv T 1 UL T Legituri 1 | + simple a tn es oe =a PaNG ae i Co en ieee: multiple | Yc=cC exo DOESN. =c: —C=N Legiitura covalent simpla corespunzatoare la doi electroni pusi {in comun este o legatura de tip sigma (notati o): | i intrepatrunderea orbitalilor atomici care formeaza orbitalul mo- lecular 6 se face de-a lungul axei ce uneste nucleele atomilor (coaxial). Legaitura o prin intrepatrundere coaxiala (frontala). po Be eaec Orbitalul molecular 6 permite rotirea atomilor in jurul legdituri. Legitura covalent’ dubli (formata prin dou dublete comune de Legaturi multiple: electroni) corespunde la o legiituri o sio legituri m. a is 6 somos tre atom ident 3 fo ‘omogene (intre atomi identici) no CG SeScd + eterogene (intre atomi diferiti) de D de <0 Legiitura 7 se stabileste prin intrepitrunderea lateral’ a doi orbitali atomici p (bilobali) cu axele paralele; orbitalul molecular 1 este per- pendicular pe planul orbitalilor o . orbitali atomici p orbitalul molecular x planul legaturii 7 Orbitalul molecular x nu permite rotirea atomilor (grupelor) pe care ii leagii (imprimi o rigiditate structural).Legiltura covalent tripl& realizati prin trei dublete comune de -<> orbital p (bilobar) o~<> orbital hibrid in biologie: hibrid = specie obti- nutd prin incrucigare genetic. Hibridizarea. Geometria moleculelor La formarea legaturilor covalente, nu totdeauna se intrepatrun¢ orbitali puri s, p, d. Chimistul american Linus Pauling a aritat pentru prima dati c in multe combinafii covalente, atomii participa la leg’turi cu orbital deformati — orbitali hibrizi. Orbitalii hibrizi rezulté prin amestecari (contopiri) de orbitalij atomici s, p, d; fenomenul se numeste hibridizare. Prin hibridizare se obtin orbitali hibrizi, care au forma diferita de a orbitalilor originali si energie diferit& de a acestora (intermediar‘. Din forma orbitalului hibrid se observ c& aproape intregul no electronic este concentrat de o parte a nucleului (lobul mare, extins).. Legitura covalent se realizeazi prin intrepitrunderea lobului extins al orbitalului; intrepatrunderea fiind mai ampl, energia d legiturd este mai mare. SS @@ |. O94 €-158 Wim orbitali p ai fluorului Legiturio FLF e@- @- . eG@De «- aioe orbitali hibrizi ai carbonului— Legituri {in compusii organici atomul de carbon participa la formarea Iegaturilor 6 cu orbitali hibrizi, rezultati din combinarea orbitalilor s sip din stratul de valent; legiturile de tip 1 se realizeazi cu orbitalii p (puri) nehibridizati si au energie mai mic decat legiturile 0. Clie ci_ct_cs_c6 Se di urmitoarea cateni: a Care pozitii din cateni vor fi atacate mai usor de reactantii chimici? Hibridizarea carbonului in compusii organi A) Hibridizarea sp’. in hibridizarea de tip sp’ sunt implicati orbitalul s si toti cei trei orbitali p din stratul de valent; rezulti patru orbitali hibrizi sp’ cu aceeasi energie si forma. E eO@ eB 8 DD e 4 orbitali hibrizi sp’ Orientarea in spatiu a celor4 orbitali hibrizi sp’ este tetraedric’, forménd intre ei unghiuri de 109°28"; cei 4 orbitali hibrizi participa la 4| legituri o.Daci unul din orbitalii sp! ai atomului de carbon se intrepiitrunde coaxial cu alt orbital sp’ al altui atom de carbon, se realizeaziio legitura éetips. in toti compusii in care atomul de carbon formeazi 4 covalente 6, este hibridizat sp’. Atomii de oxigen si azot care se leaga de alti atomi ‘sumai prin legituri o'se giisesc, de asemenea, in stare de hibridizare sp". B) Hibridizarea sp? Hibridizarea sp? const in amestecarea (contopirea) unui orbital sferic s cu doi orbitali p bilobari; cel de-al treilea orbital p al atomului ée carbon riimAne pur (nehibridizat). E O29 ODO2 | © owitay e@ °O -@ 9 3 orbitali hibrizi sp? Cei trei orbitali hibrizi sp’, identici ca forma si energie, sunt co- planari, unghiurile intre axele lor fiind de 120° ; orbitalul p (pur) se ‘Siseste perpendicular pe planul orbitalilor hibrizi si participa la formarea 120° turii m (vezi pagina 16). in legatura dubla, atomul de carbon se de alti atomi cu 3 legaturi o (3 orbitali hibrizi) si cu o legiturazt — Oxigenul si (orbital nehibrid) azotul sunt on Planul orbitalilor x nu permite rotiea celor jh compu | ECX@ — 2atomi de carbon legati prin dublélegitura, dubia lose ©) Hibridicarea sp. Prin contopirea unui orbital s cu un orbital p rezult eformati, orbitali hibrizi sp; doi orbitali p ramén nehibridizati. E O39 ODO9 [ OD @® 2ortitlip c8 -@ _ @ 2 orbitali hibrizi sp Cei doi orbitali hibrizi sp sunt coliniari, forménd intre ei un unghi de 180°; ei realizeazi cele dou legituri o. Orbitalii p puri formeaz prin Sntrepitrundere doua legituri x; orbitalii moleculari m sunt perpendi- colari intre ei. Carbonul gi azotul sunt Atomul de carbon hibridizat sp participi _hibridizati sp in comp ae oe s Fon Ja formarea triplei legaturi. care contin grupa cian: —C=N 5 Indicati tipul de hibridizare al atomilor de carbon in formula: ete 4 5350 HC =C—CH,— CH, —C= L— C—O4. Reactii ale compusilor organici in chimia organica, majoritatea reactiilor chimice se petrec cu scindari si formari de legiit covalente. Energia unei rectii chimice este de obicei diferenta dintre energia consumati pentru ru legiturilor si energia degajati la formarea noilor legaturi. Din punct de vedere termodinamic, si in chimia organica reactiile sunt: exoterme (AH < 0) sau endoterme (AH > 0). In cadrul chimiei organice se diferentiazi compusii care iau parte la reactie in substrat (hidrocarbi sau compusul organic mai polar) si reactantul (compusul anorganic sau compusul mai putin polar). CH, + HONO, —» CH, — NO, +H,0 substrat reactant —produs principal produs secundar (subprodus) CH, — Cl + CH, — NH,—» CH, — NH — CH, + HCI substrat reactant produs principal Din datele experimentale s-a constatat cd o mai mare reactivitate chimica au compusii organi care contin catene cu legiituri multiple intre atomii de carbon; in timpul reactiilor legitura o se rupe atdt mai usor, cu cat este mai polar, B Stabiliti ordinea cresterii reactivitatii chimice in cazul compusilor cu formulele urmatoare: CH,—Cl HC=CH ; cH, H,C=CH, (a) (b) ©) @) Dupi natura procesului desfiisurat, reactiile compusilor organici pot fi incadrate in: ——________—— Reaetii de ——__________ ' ’ ’ ’ Substitutie Aditie ‘Transpozitie Eliminare Reaefiile de substitutie sunt procesele chimice prin care un atom sau o grupi functionalai es fnlocuiti cu un alt atom (de alta specie) sau cu alti grup functional. I a i pees ies ae q H-C-H+CCl;—* H-C-Cl + HCI | HAC-Cl+ H+0H—> H-C-OH + HCI H H 1 H H Reaefiile de aditie sunt procesele chimice in care se rup legaturile 1 (din legiturile multiple) fragmentele reactantului se fixeaza (se leaga) la atomii implicati in legatura multipli: yes < ee Dene ScSo 45H H \ ’ = pire See oH | \ legiiturd multipl omogena legaturd multipla eterogenSubstantele care au in catena legaturi multiple (C = C , C=C) se numese compusi nesaturatis scestia dau reactii de aditie, transformandu-se in compusi care au in catenii numai legituri 0; acesti fy Scodusi final nu mai dau react de alte side aceea se numese compusi saturat. " Reaefille de transpozitie sunt procesele chimice prin care atomii isi schimba pozitile in molecu prin igratii de atomi sau grupe de atomi: cH, —CH,—CH,—cH, So= cH,—cH—CH, ah: | ” caten’ liniar’ Ak cateniramificati Prin transpozitie se obtin izomeri, de aceea reactia se mai numeste reactie de izomerizare. Reactiile de eliminare sunt procese chimice cu formare de legituri multiple (omogene sau ‘terogene) prin eliminarea a doi atomi sau grupe, legate de doi atomi vecini. & o Ay dak Nope payioed Noleas ile somal aes SCS, > ical q Aehicrogene "i/o GaN 7a eexeebaropemares cre iH legatura multipli legatura multipli eS ‘omogenit eterogend {in functie de produsul chimic eliminat, procesele se numese diferit: Eliminare de ’ ’ H, x HX HO ’ bs 5 ’ dehidrogenare dehalogenare dehidrohalogenare —_dehidratare RETINETI! Elemente organogene : atreneer autos een neennen = 7: Legituri covalente omogene Legituri covalente eterogene i - Y 4 A 1 4 simple duble triple simple duble triple | cc oc c=c Lee & ‘0 Cc=N ¥ magne, B catene aditie catene C—OH pa saturate «—“—-— nesaturate es aditie C—NH,. Ben. hidrocarburi A si B au aceeasi comporitie procentuali: AB: 92,3% C, 7.7% H a: care este formula brutiia celor doui hidrocarburi ? b: determinati formulele moleculare ale lui A si B cunoscand masele moleculare: 1, = 26 g/mol, 14, = 78 g/mol. ei in urma analizei elementale cantitative a unui compus organic, s-a stabilit urmatoarea formu bruté: CH,Cl. Stiind ci masa moleculara a compug@ilui este de 99 g/mol, sa se afle formula molectilara si si se scrie doud formule structurale (doi izomeri). @ Un compus organic A, format din carbon, hidrogen si oxigen confine un procent de 40% carbon. Stiind ci 1, = 120 g/mol iar raportul atomilor de hidrogen si oxigen este 2 : 1, si se determine formula molecular a lui A. este rispunsul corect ? Urmitoarea catemi contin: © ¢ j t a: 5 Cp; c-c_4-c-€ b: 3Cs; CiDey ae d: 2Cc. ic @Acegeti formularea corecta, stergdnd cuvantul fals din parantezai. A: Legiturile intre atomii de carbon in catenele hidrocarburilor sunt covalente (nepolare/ polare); B: in metan, unghiurile intre covalente sunt de (120° 09°28"); C: Toti compusii organici contin in compozitia lor (hidrogen / carbon); D: in etan, a carui formula este CH, — CH; se gasesc (sase / sapte) legaturi o; @Penrs fiecare formula moleculara din coloana I afirmatie corecta din coloana a I-a. I 5 1) CHC] a: are in compozitie 40% C 2) GH, b: contine 26,66% O 3) C3H,O ¢: are 2 legituri m 4) CHO d: are 4 legituri HC. CH, H, a Micka tna aor Ly oxo eee Cis QVitamina A (antixeroftaliog) este administrat in cazul tulburarilor oculare, infectii cronice, arsurilor si &l rnilor; ea are urmitoarea formul structural: Care este compozitia procentualii masici acesteia si citi atomi de carbon primari are ? @esemnati numarul de legaturi x din urméitoi compusi organici, care au formulele rece mai jos: A) CH,—c=c—cH, B) CHj=CH—CH=O © Gigs D) ca,—cZcu, ) tho cZon @Asociati formutele structurale A, B,C, Dc afirmatiile care corespund, notate cu a, b, ¢, d. CCl, CH, A) cHj=p=b—=c—cH, CH,—OH cl B) fp thon 1H, CH, © CH —CH—Br Oe D) Cl-CH,—c=C—CH—CH, H,—NH, a) are numai atomi de carbon secundar; b) contine numai 2 atomi de carbon cuaternar; _ ©) nuare atomi de carbon secundar si cuaternar; | 4) are patru atomi de carbon primar.compus Organic cu 1=147 g/mol ate il atomic C:] :2. Prin analiza elementala senci probe de 7,38 g substantia s-a obtinut 14,352 Asociati elementele A-D cu reactivii corespun- Zatori a-d; se determin’ cantitativ: A. sulful a) Ca(OH), B. halogenul b) Pb(CH,COO),, C. carbonul ©) calcul numeric D. oxigenul @) AgNO, 5 Care din formulele notate cu a-d nu _ s=prezinti un compus organic (nu este o formuli reali)? i a) CoHyg J b) C.H,.Cl ©) CH,O a) CJH,O, 2. O hidrocarbura cu 1=100 g/mol are raportul masic C : H = 21 : 4. Se cere: a) aflarea formulei moleculare; b) stise scrieo formuli structural care si con- {in 4 atomi Cp, 2 atomi Cs si 1 atom Ce. 3. Un compus organic are densitatea va- porilor sii in raport cu aerul egal cu 3,01 si , compozitia procentual 68,96%C, 14,94%H si 16,09%N. SA se afle formula moleculara a compusului si si se indice grupa functional pe care 0 confine. 4, Cate legituri 6 are hidrocarbura cu formula structurala: CH,—CH, CH,—CH, a)6; b)8; 0) 10; d)12? 5. Care dintre hidrocarburile care au for- mulele notate cu a ... f sunt izomere intre ele ? a) H,C=CH—CH,—CH,—CH, db) ee ° mere Ri ai we CH, CH, @ CH,—CH,—CH=CH—CH=CH, 6. Care sunt relatiile intre compusii-pereche, din punct de vedere al criteriilor enuntate (folositi semnele matematice <>, =)? a) procent de carbon: 4 Hes... Cy. . CH,—CH, ) numir de forme structural C4H,)0 «...... CsH,0 ©) polaritatea moleculei: CH, ...... CH;—Br d) reactivitatea substantei: CH,—CH,—CI 7, Alegeti afirmatiile corecte: a) toti compusii organici contin atomi de hidrogen; b) catenele ramificate au atomi de carbon terfiar sau cuaternar; ©) in reactiile de aditie se scindeaz’ legi- turin; d) izomerii difer’ intre ei numai prin proprietitile chimice. 8. Se da formula molecular’: C,H,,0. Se cere: a) doud formule structurale care si contina legituri 7 in catensi; b) douai formule structurale in care legiitura 7 si fie la grupa functional’; ©) 88 se scrie cate o reactie de aditie la compusii cu formulele de la punctul a. ‘Timp de lucru: 50 minute Punetaj: 1- 5 puncte 6-20 puncte 210..,, 7-10 Bed Sia 815 Aq Sit « B2102 5 din oficiu 10 puncte