Anestezicele generale

Sunt substane care provoac deprimarea funciilor

Sistemului Nervos Central manifestat pentru dozele
terapeutice prin somn, analgezie, suprimarea reflexelor
viscerale si relaxarea musculaturii striate.
Analgezia const in lipsa recepionrii durerii si blocarea
reaciilor motorii si vegetative la stimulii dureroi. De
asemenea se produce relaxarea musculaturii striate necesar
pentru majoritatea interveniilor chirurgicale.
Un narcotic ideal ar trebui s produc toate aceste efecte la
concentraii care s permit o oxigenare bun a esuturilor,
sa fie stabil chimic, neinflamabil, netoxic, uor de
administrat. Trebuie s produc o inducie si o trezire
rapid si s nu influeneze semnificativ i anume funcia
respiratorie i cardiovascular.
Perioada induciei cnd deprimarea central este slab,
circulaia si respiraia nu sunt afectate negativ ..
Perioada de inducie este caracterizat prin analgezie,
amnezie, respiraie neregulat. Pregtirea preoperatorie
prin hipnotice reduc excitaia.
In cadrul acestei etape avem dou faze:
- faza de analgezie iniial se manifest prin deprimarea
progresiv a contientei, bolnavul rspunde la ntrebri,
poate aprea euforie, stri onirice(de visare), halucinaii de
care ulterior bolnavul nu-si mai amintete.
Acesta faz este bine suportat si realizeaz o analgezie
suficient pentru micile intervenii chirurgicale.
- faza de excitaie sau de delir care ncepe o dat cu
pierderea contientei, apar fenomene de excitaie

psihomotorie: bolnavul poate cnta, striga, vorbi

necontrolat, se poate produce stare de agitaie motorie
automata, starea de analgezie este total, pot aprea
vrsturi, durata acestei faze este bine sa fie cat mai scurt.
Prin premedicaia corespunztoare si folosirea substanelor
analgezice, prin inducie, perioada de excitaie poate fi
scurtat.
Perioada de anestezie generala se caracterizeaz prin
somnul anestezic prin care bolnavul nu poate fi trezit prin
stimul extern. Celelalte percepii senzoriale sunt abolite.
In fazele avansate respiraia este deprimat si presiunea
arterial scade.
Pentru a evita o deprimare central prea puternic
interveniile se realizeaz la nceputul acestei perioade
completnd anestezia cu alte mijloace adjuvante.
Aceasta perioad evolueaz in trei faze:
- faza de somn superficial cnd avem un somn linitit,
analgezie, tonusul normal al musculaturii, dispare reflexul
de lipire la atingerea genelor, incizia pielii in aceasta faz
poate produce tahicardie sau creterea tensiunii.
- faza de somn profund caracterizat prin dispariia treptat
a reflexelor si relaxarea muscular.
- faza de alarm se manifest prin deprimarea progresiv si
marcat a respiraiei i hipotensiune sever.
Perioada toxic caracterizat prin deprimarea puternic
pan la oprirea respiraiei, colaps i oprirea inimii.
Principalul accident respirator este apneea toxic care
impune oprirea imediat a administrrii anestezicului si
asistarea respiraiei.
Anestezicele generale sunt substane cu toxicitate mare..

Anestezicele generale inhalatorii sunt lichide foarte volatile

sau gaze care se administreaz pe cale respiratorie. In slile
de operaii sunt vaporizatoare speciale care realizeaz o
concentraie dorita de vapori anestezici in amestec cu
oxigen sau protoxidul de azot. Are o structur chimic
foarte variat, cele mai folosite sunt hidrocarburi
halogenate, esteri halogenai si protoxidul de azot. Ele sunt
bine solubile in grsimi.
Halotan (fluotan)(narcotan)
- este o hidrocarbura halogenata cu fluor
- este un lichid volatil, neinflamabil
- are o stabilitate mica si trebuie conservat in sticle colorate
bine nchise cu adaos de timol.
- este un anestezic inflamator cu potenta medie si toxicitate
relativ mica
- inhalat in concentraie 2% induce somn anestezic
superficial relativ repede, fara fenomene neplcute,
- analgezia este redusa, relaxarea musculara incompleta
- se asociaz fie cu protoxidul de azot, fie cu
opiacee(=potentiaza aciunea analgezica) si curarizante ce
dau relaxare musculara.
-!!! deprima respiraia, efectul de deprimare progresnd o
data cu creterea concentraiei.
- dozele anestezice scad presiunea arteriala, provoac
bradicardie, micoreaz fora contractila a miocardului. Pot
aprea aritmii uneori grave.
- revenirea din anestezie este relativ rapida dar funciile
mintale raman deprimate cteva ore.
- trezirea din anestezie este uneori neplcuta, poate
prezenta vrsturi, cefalee si frisoane.

- poate provoca uneori icter si nevroza hepatica, moarte

prin insuficienta hepatica.
- afectarea ficatului este favorizata de hipoxie (=lipsire de
oxigen) si administrare repetata.
Metoxifluran (pentran)
- este un eter halogenat, anestezic foarte activ
- inducia este de lunga durata
- analgezia este de buna calitate dar pentru relaxarea
musculaturii sunt necesare doze relativ mari.
- se recomanda asocierea curarizantelor
- deprimarea respiratorie este mai puternica dect pentru
halotan.
- revenirea din anestezie se face lent pentru ca fiind
liposolubil foarte tare anestezicul se acumuleaz in esutul
adipos.
- analgezia se menine cteva ore.
- anestezicul este nefrotoxic. Nefrotoxicitatea este
favorizata de obezitate, de vrsta naintata.
Enfluran
- este halogenat neinflamabil
- are un efect asemntor cu halotanul producnd in plus
blocare neuromusculara.
- revenirea din anestezie este rapida
- poate produce deprimarea respiratorie si creterea
secreiilor traheo-bronsice, deprimare cardio-vasculara
proporional cu doza administrata.
- efecte nedorite: excitaie motorie, convulsii
- nu este hepatotoxic
Isofluran (foran)
- da o relaxare musculara mai buna dect enfluranul

- nu deprima miocardul provoac in schimb vasodilataie cu

scderea tensiunii arteriale
- nu este hepato si nefrotoxic
- are o inducie si o revenire rapida
Eterul dietilic
- se prezint ca un lichid cu miros ptrunztor, iritant
- are o potenta mica
- are o inducie si revenire din anestezie lenta si neplcuta
- iritant, provoac greuri si vrsturi
- nu se mai folosete
Anestezicele gazoase
Protoxidul de azot
- este un gaz anestezic neinflamabil, cu potenta mica, cu
efect rapid
- produce analgezie rapida si marcata
- inducia si revenirea din anestezie sunt foarte rapide.
- relaxarea muchilor striai este medie
- la nevoie se asociaz curarizante
- deprimarea respiratorie este slaba
- nu irita mucoasa traheo-bronsice
- are aciune deprimanta miocardica directa, dar produce o
stimulare simpatica tranzitorie care marcheaz tendina de
hipotensiune.
Ciclopropanul
- este un gaz anestezic, puin toxic rareori folosit pentru ca
poate genera aritmii si suprasolicitarea inimii. Da frecvent
coma si greaa, produce hipotensiune arteriala, este
explozibil.
Anestezice generale intravenoase

Sunt de doua feluri:

1.barbiturice cu aciune de foarte scurta durata
2.substante cu structuri chimice variate produc anestezie
superficiala, in general rapid si fara fenomene neplcute. Se
folosesc pentru inducerea anesteziei sau pentru realizarea
unei deprimri bazale a SNC. Se completeaz prin
anestezice neuroleptice, curarizante sau anestezice generale
inhalatorii.
1.Barbiturice folosite ca anestezice
Barbituricele utilizate pentru anestezia intravenoasa au
efect de scurta durata si uor controlabile. Chimic sunt
derivai ai acidului barbituric avnd caracteristic un atom
de sulf de unde si denumirea de tio.
Barbituricele i.v. induc repede in interval 10-30 sec. o stare
de somn, relaxarea musculaturii este slaba si trecatoare,
trezirea este rapida fara fenomene secundare.
Barbituricele traverseaz placenta cu consecine deprimante
respiratorii la ft.
Din pct. de vedere farmacocinetic se fixeaz repede si in
proporie mare de proteinele plasmatice.
Moleculele ramase libere difuzeaz repede in esuturi bine
vascularizate(creier, ficat, inima)
Creierul fiind bine vascularizat si bogat in lipide capteaz
in primele 30-40sec peste 10% din cantitatea injectata, ceea
ce explica deprimarea centrala rapida.
Redistribuirea ulterioara de la creier la muchi si esut
adipos explica dispariia efectelor anestezice.
Sunt epurate in principal prin metabolizare hepatica,
produii rezultai sunt eliminai renal.

Barbituricele i.v. pot fi folosite ca anestezic unic pt.

interveniile minore de scurta durata ca si pentru controlul
unor stri convulsive.
Mai frecvent de folosesc pt. inducerea anesteziei care se
continua de regula cu un anestezic general inhalator.
Rc. adverse: barbituricele intravenoase prezint risc de
deprimare respiratorie si circulatorie; sunt contraindicate la
alergia la barbiturice, la astm grav, afeciuni cardiovasculare severe, hipotensiune arteriala, soc, insuficienta
hepatica si renala.
Reprezentani:
Tiopental sodic (pentotal) este un tiobarbituric larg folosit
pentru anestezia i.v. Determin pierderea contientei in 1020sec cu efect max. la 40sec si trezirea dup ~ 20min.
Brevital(metohexital sodic) este un anestezic cu potenta mai
mare dect tiopental dar aciune mai scurta.
Evipan (hexobarbital sodic) cu potenta mica.
2.Benzodiazepine au aciune rapida in administrarea i.v.:
diazepamul, midazolamul(dormicum), lorazepamul.
- deprimarea generala se instaleaz lent.
- sunt folosite pt. sedarea intraoperatorie.
Ketamina(ketalar) determina in ~ 30sec de la injectarea i.v.
si in 3-4min de la injectarea i.m. pierderea contientei cu
analgezie marcata.
- trezirea se face in 5-15min de la injectare i.v.
- analgezia se menine 40min, iar bolnavul ramane amnezic
pana la 2h
- la trezire pot apare greaa, voma, tulburri psihice.
- ketamina este repede metabolizata in ficat si se elimina
urinar.

- este indicata ca anestezic unic pt. intervenii de scurta

durata care nu necesita relaxare musculara.
- poate fi utila prin inducerea anesteziei naintea
administrrii altor anestezice sau pt. suplimentarea unor
anestezice cu potenta mica.(protoxidul de azot)
- se folosete special la bolnavii cu risc mare care prezint
deprimarea funciilor vitale.
Asocierea droperidol-fentamil se numete si inovar care
sumeaz proprietile neuroleptice ale droperidolului.
- aceasta asociaie provoac o stare de linite, de indiferenta
si aciune motorie redusa nsoita de analgezie marcata.
Dup 3-4min bolnavul poate adormi.
- administrarea acestui preparat trebuie fcuta cu grija si in
doze mici la persoanele in vrsta si debilitate.
- este necesara prudenta renala sau hepatica considernd
importanta acestor organe pt. epurarea medicamentelor.