Sunteți pe pagina 1din 1

Cromwell de Victor Hugo

-Prefaa-

Cromwell de Victor Hugo


-Prefaa-

Si iat un principiu strin Antichitii, un tip nou introdus n poezie; si deoarece o


conditie n plus ntr-o fiint modific fiina n ntregul ei, iat dezvoltndu-se n art si o
form nou. Acest tip este grotescul. Aceast form este comedia. [...]Dimpotriv, n
gndirea modernilor, rolul grotescului e nemsurat. l gsim peste tot; pe de o parte, el
creeaz diformul si oribilul, pe de alta, comicul si bufonul. [...]
Dup prerea noastr, ar trebui scris o carte cu adevrat nou cu privire la rolul
grotescului n art. S-ar putea arta ct de puternice efecte au obinut modernii de la
acest gen fecund, asupra cruia se nversuneaz nc, n zilele noastre, o critic
mrginit. Vom fi poate n curnd adusi de ctre subiectul nostru s semnalm n trecere
cteva trsturi ale acestui vast tablou. Aci vom spune numai c alturi de sublim, ca
mijloc de contrast, grotescul este, dup noi, cel mai bogat izvor pe care natura l poate
oferi artei.[...] Aceast frumusete universal pe care Antichitatea o revars n mod solemn
asupra tuturor lucrurilor nu era lipsit de monotonie; aceeasi impresie, mereu repetat,
poate, cu timpul, obosi. Cu greu poate crea un contrast sublimul suprapus sublimului, si e
nevoie s ne odihnim de orisice, chiar si de frumos. Se pare, dimpotriv, c grotescul ar
putea nsemna un timp de oprire, un termen de comparatie, un punct de plecare, de unde
ne vom nlta spre frumos cu o ntelegere mai proaspt, mai vie. [...] Cu ce putere
grotescul smnt a comediei azvrlit cu chibzuial de ctre muza modern a
trebuit s ncolteasc si s creasc de ndat ce si-a gsit un pmnt mai prielnic dect
pgnismul si epopeea. ntr-adevr, n poezia modern, n timp ce sublimul va nftisa
sufletul asa cum e el, purificat de ctre morala crestin, grotescul va juca rolul bestiei
umane. Tipul sublimului, desprins de orice aliaj necurat, va primi drept apanaj toate
farmecele, toate gratiile, toate frumuseile. [...] Grotescul si va nsusi toate formele
ridicolului, toate infirmittile, toate urteniile. n aceast disociere dintre omenire si creatie,
lui i vor reveni patimile, viciile, crimele; el va fi desfrnat, trtor, lacom, avar, perfid,
certret si ncurc-lume, farnic. [...] Frumosul are o singur nftisare; urtul, o mie.[]
Totul demonstreaz, n epoca zis romantic, alianta intim si creatoare dintre
grotesc si frumos. [...] Iat-ne ajunsi la culmile poetice ale timpurilor moderne [...] si
drama, care topeste n acelasi suflu grotescul si sublimul, teribilul si bufonul, tragedia si
comedia, drama este caracteristic celei de-a treia epoci a poeziei, a literaturii de azi. [...]
S-o spunem deschis! [...] Nu exist reguli, nici modele; sau mai bine zis, nu
exist alte reguli, dect legile generale ale naturii care domin arta n ntregul ei si legile
speciale care, pentru fiecare compozitie n parte, rezult din caracteristicile proprii fiecrui
subiect.[...]
Trebuie s recunoastem prin urmare, dac nu vrem s cdem n absurd, c
domeniul artei si acela al naturii sunt perfect distincte. Natura si arta sunt dou lucruri
deosebite, cci una fr alta n-ar mai exista. [...]
Altii, ni se pare, au spus c drama este o oglind n care se oglindeste natura.

Si iat un principiu strin Antichitii, un tip nou introdus n poezie; si deoarece o


conditie n plus ntr-o fiint modific fiina n ntregul ei, iat dezvoltndu-se n art si o
form nou. Acest tip este grotescul. Aceast form este comedia. [...]Dimpotriv, n
gndirea modernilor, rolul grotescului e nemsurat. l gsim peste tot; pe de o parte, el
creeaz diformul si oribilul, pe de alta, comicul si bufonul. [...]
Dup prerea noastr, ar trebui scris o carte cu adevrat nou cu privire la rolul
grotescului n art. S-ar putea arta ct de puternice efecte au obinut modernii de la
acest gen fecund, asupra cruia se nversuneaz nc, n zilele noastre, o critic
mrginit. Vom fi poate n curnd adusi de ctre subiectul nostru s semnalm n trecere
cteva trsturi ale acestui vast tablou. Aci vom spune numai c alturi de sublim, ca
mijloc de contrast, grotescul este, dup noi, cel mai bogat izvor pe care natura l poate
oferi artei.[...] Aceast frumusete universal pe care Antichitatea o revars n mod solemn
asupra tuturor lucrurilor nu era lipsit de monotonie; aceeasi impresie, mereu repetat,
poate, cu timpul, obosi. Cu greu poate crea un contrast sublimul suprapus sublimului, si e
nevoie s ne odihnim de orisice, chiar si de frumos. Se pare, dimpotriv, c grotescul ar
putea nsemna un timp de oprire, un termen de comparatie, un punct de plecare, de unde
ne vom nlta spre frumos cu o ntelegere mai proaspt, mai vie. [...] Cu ce putere
grotescul smnt a comediei azvrlit cu chibzuial de ctre muza modern a
trebuit s ncolteasc si s creasc de ndat ce si-a gsit un pmnt mai prielnic dect
pgnismul si epopeea. ntr-adevr, n poezia modern, n timp ce sublimul va nftisa
sufletul asa cum e el, purificat de ctre morala crestin, grotescul va juca rolul bestiei
umane. Tipul sublimului, desprins de orice aliaj necurat, va primi drept apanaj toate
farmecele, toate gratiile, toate frumuseile. [...] Grotescul si va nsusi toate formele
ridicolului, toate infirmittile, toate urteniile. n aceast disociere dintre omenire si creatie,
lui i vor reveni patimile, viciile, crimele; el va fi desfrnat, trtor, lacom, avar, perfid,
certret si ncurc-lume, farnic. [...] Frumosul are o singur nftisare; urtul, o mie.[]
Totul demonstreaz, n epoca zis romantic, alianta intim si creatoare dintre
grotesc si frumos. [...] Iat-ne ajunsi la culmile poetice ale timpurilor moderne [...] si
drama, care topeste n acelasi suflu grotescul si sublimul, teribilul si bufonul, tragedia si
comedia, drama este caracteristic celei de-a treia epoci a poeziei, a literaturii de azi. [...]
S-o spunem deschis! [...] Nu exist reguli, nici modele; sau mai bine zis, nu
exist alte reguli, dect legile generale ale naturii care domin arta n ntregul ei si legile
speciale care, pentru fiecare compozitie n parte, rezult din caracteristicile proprii fiecrui
subiect.[...]
Trebuie s recunoastem prin urmare, dac nu vrem s cdem n absurd, c
domeniul artei si acela al naturii sunt perfect distincte. Natura si arta sunt dou lucruri
deosebite, cci una fr alta n-ar mai exista. [...]
Altii, ni se pare, au spus c drama este o oglind n care se oglindeste natura.