CUPRINS

Introducere

.......1

1. Elemente de calcul matriceal

.......3

2. Grinda solicitata axial

.....18

3. Grinda solicitata la incovoiere

.....32

4. Grinda solicitata la incovoiere cu compresiune

.....49

5. Determinarea fortei critice de flambaj prin MDF

.....56

6. Oscilatii tranversale libere neamortizate la grinzi

.....67

7. Grinda cu zabrele

.....76

8. Cadru plan

.....92

9. Anexa: Descrierea programului de calcul Beam 2D

...101

Capitolul 1A - Modelare structurala

...103

Capitolul 2A - Analiza si rezultatele analizei

...127

Capitolul 3A Setari

...140

Capitolul 4A - Informatii utile

...148

Capitolul 5A Exemplu practic

...154

Introducere
Calculul structurilor adica determinarea starilor de tensiuni si/sau
deformatii, care s satisfac ecuaiile de guvernare ale unei structuri (ecuaia
operaional i condiiile la limit aferente), se poate face prin dou tipuri de
metode:
- metode analitice (exacte), care se bazeaz pe exprimarea variabilei de rspuns
cutate prin funcii analitice, valabil pentru orice punct al cmpului (domeniului)
care se refer. Ca soluii analitice se pot folosi polinoamele algebrice, funciile
transcendente elementare (trigonometrice, hiperbolice, etc.), seriile trigonometrice,
seriile de puteri, funciile Bessel etc.
Gsirea unor soluii analitice ns, nu este posibil dect ntr-un numr
redus de cazuri particulare de geometrie, rezemare i ncrcare a structurii. Chiar i
n acele cazuri, calificativul de soluie exact nu i merit utilizarea pe deplin,
deoarece modelul matematic pe care se opereaz are la baz un model fizic obinut
prin simplificri i idealizri ale structurii reale.
- metode numerice (aproximative) care constau n determinarea unor valori ale
funciilor necunoscute (parametri de rspuns) dintr-un numr finit de puncte ale
modelului structural (considerat sistem discret), sau a unor funcii care s
aproximeze soluiile exacte, adic s satisfac, cu o eroare controlat i acceptabil,
ecuaiile de guvernare. Dac funciile aproximante au ca domeniu de definiie
ntregul model structural, atunci aceasta are o infinitate de grade de libertate -GDL
(este un sistem continuu), iar dac definirea funciilor aproximante i determinarea
lor se face numai pe subdomenii din modelul structural, atunci aceasta are un
numr finit de GDL (este un sistem discret).
ntruct volumul de calcule pe care l implic metodele numerice este
foarte mare, nu se poate vorbi de o folosire raional a acestor procedee, dect n
cazul utilizarii unor programe de calcul. Metodele numerice, de calcul au cptat o
dezvoltare vertiginoas o dat cu dezvoltarea i creterea performanelor
calculatoarelor electronice.
1

Dintre metodele numerice (aproximative) se enumera n continuare numai

cele trei grupuri de metode, care pot fi formulate i pe cale matricelal :
- metodele matriciale directe, care au la baz teoremele lucrului mecanic virtual;
-metodele variaionale, care au la baz un criteriu de staionaritate impus energiei
poteniale a structurii;
-metodele reziduale, care se bazeaz pe condiia de staionaritate a funciei
reziduale (funcia reziduu exprim diferena dintre soluia exact i soluia
aproximativ a problemei).
n aceasta lucrare se va aborda in special metoda elementelor finite
(MEF), care este cea mai utilizat metod numeric, ntruct ofer cele mai mari
posibiliti, referitor att la modelarea fizic a structurilor, ct i la procedurile
numerice folosite. Formularea MEF se poate face utiliznd oricare dintre criteriile
considerate anterior n clasificarea metodelor numerice de calcul
De asemenea se vaa utiliza metoda diferentelor finite (MDF).

1. Elemente de calcul matriceal

1.1. Introducere
O matrice este definita ca fiind un ansamblu de marimi aranjate intr-o
forma dreptunghiulara dupa linii si coloane conform expresiei (2.1). Pentru notarea
matricelor se folosesc parantezele [ ] cand se exprima ansamblul de numere, sau
literele latine mari, astfel:
a11 a12
a
21 a 22
A [a ij ] .

.
a m1 a m2

a13
a 23

a m3

a1n
.. .. a 2n

.. .. a mn
.. ..

(1.1)

Dimensiunile matricei sunt m n , daca are m linii si n coloane ca in relatia

(1.1). Indicii i, j indica pozitia termenului general a ij ; primul indica numarul liniei,
iar al doilea numarul coloanei respective. Elementele unei matrici nu pot fi
operate ca elementele unui determinant. Numarul coloanelor poate sa fie diferit de
cel al liniilor.

1.2. Matrice particulare

O matrice formata dintr-o singura coloana se numeste matrice coloana sau
vector coloana.
b11
b
21
.
R
.
.

b m1

Pentru a deosebi in notatie o matrice coloana de alte matrice se folosesc

acoladele {}.

O matrice formata dintr-o singura linie se numeste matrice linie sau vector
linie.
C c11 , c12 , c13 ,

...

c1n .

O matrice cu numar de linii egal cu cel al coloanelor se numeste matrice

patrata:
e11
e
21
E .

.
e n1

e12
e 22

e1n
e 2n
.

e nn

...
...

.
.
en 2

...

O matrice patrata avand numai elementele de pe diagonala principala

diferite de zero se numeste matrice diagonala:
d11
.

D .

.
0

0
d 22

0
0

0
0
. .

.
d nn

...
...

.
.
0

...

Matricea unitara este o matrice diagonala care are elementele diagonalei

principale egale cu unitatea
1
0

I.

.
0

0
1

0 ... 0
0 ... 0
.
.

0 ... 1

Transpusa unei matrice este o matrice care are liniile identice cu coloanele
matricei originale
a11
a
12
T
A .

.
a1n

a 21
a 22

...
...

a 2n

...

a m1
a m2
.

a mn

Matricea simetrica este o matrice patrata, la care elementele, simetrice fata

de diagonala principala, sunt egale; o matrice simetrica este egala cu transpusa sa
a ij a ji .

O matrice antisimetrica este o matrice patrata la care elementele simetrice

fata de diagonala principala sunt egale si de semn contrar
a ij a ji .

Matricea antisimetrica are elemetele de pe diagonala principala nule.

Matricea patrata care are toate elementele de deasupra sau dedesubtul
diagonalei principale nule este denumita tringhiulara:
s11
0

0
S
.
.

s12

s13

...

s 22

s 23

...

s33

...

s1n
s 2n
s3n

.
.

s nn

s11
s
21
s31
sau
.
.

s n1

...

s22

s32

s33

...

sn2

sn3

sn4

...

s nn

1.3. Adunarea si scaderea matricelor

Doua matrice pot fi adunate sau scazute, una din alta, numai daca au un
numar egal de linii si coloane. Fiecare element al matricei rezultante este egal cu
suma sau diferenta elementelor corespunzatoare din cele doua matrice.
Astfel,
CAB

D=A-B

cij a ij bij

d ij a ij b ij

(1.2)

Urmatoarele proprietati sunt valabile pentru adunarea matricelor:

1.Comutivitatea: A B B A .
2.Asociativitatea: A (B C) (A B) C .
3.Suma transpuselor a doua matrice este egala cu transpusa sumei
matricelor
A T BT (A B) T .

4.Orice matrice patrata poate fi descompusa in doua matrice, una simetrica

si alta antisimetrica. Daca A este o matrice simetrica, adica a ij a ji si B este o
matrice antisimetrica adica bij b ji , atunci o matrice C A B va avea
elementele:
cij a ij bij
c ji a ji b ji a ij bij

sau
1
a ij (c ij c ji )
2
1
bij (cij c ji ).
2

Astfel, orice matrice patrata C poate fi descompusa intr-o matrice

simetrica si una antisimetrica.

1.4. Inmultirea matricelor

Doua matrice A si B pot fi inmultite numai daca A are acelasi numar de
coloane cu numarul liniilor lui B .
Matricea rezultata C are acelasi numar de linii ca A si acelasi numar de coloane
ca B ;de exemplu,

C [c mn ] A B [a mk ][bkn ].

(1.3)

Regula de inmultire a doua matrice A si B pentru a obtine matricea C consta in

determinarea lui cij ca suma a produselor elementelor din linia i a matricei A cu
elementele corespunzatoare din coloana j a matricei B , adica, in general:
k

cij (a il b lj )

(1.4)

l 1

De exemplu,
2 1
,
3 4

6
B=
3

atunci,
2 1 6 2 6 1 3 15


3 4 3 3 6 4 3 30

C AB

Inmultirea matricelor are o semnificatie importanta in teoria matricelor.

Presupunem ca vectorul forta
Px

P Py
P
z

exprimat in coordonate carteziene este inmultit cu vectorul deplasare

x

L y .
z

sub forma P T L; rezultatul este lucrul mecanic sau

x

W [Px Py Pz ] y xPx yPy zPz .
z

(1.5)

W este o marime scalara.

Pe de alta parte, daca doua matrice U si V sunt inmultite sub forma

T UV T , in care
u x

U u y si
u
z

vx

V v y , VT= [vx vy vz]
v
z

atunci
u x vx

T u y vx
u z vx

u x vy
u y vy
u z vy

u x vz

u y vz
u z vz

(1.6)

este o matrice de ordinul 3 3 , denumita deseori tensor.

O alta aplicare importanta a inmultirii matricelor consta in transformarea
axelor de coordonate. Daca un vector

x1

X x 2
x
3

reprezentat in axele de

coordonate Ox1 , Ox 2 , Ox 3

y1

este transformat in vectorul Y y 2 reprezentat in
y
3

axele de coordonate Oy1 ,Oy2 ,Oy3 care sunt rotite fata de primul sistem

de

coordontate in jurul originii,atunci

Y RX

(1.7)

unde R este matricea de transformare. In problemele tridimensionale R este de

ordinul 3 3 .Fiecare element rij este cosinusul director al noilor axe yi in raport
cu axele originale x j .Astfel r11 este cosinusul director al axei Oy1 in raport cu

Ox1 , r12 este cosinusul director al axei Oy1 fata de Ox 2 , r23 este cosinusul
director al axei Oy 2 fata de axa Ox 3 .(fig.2.1).

Fig.1.1
r11=cos 11; r23=cos 23
r11 r12
R r21 r22
r31 r32

r13
r23
r33

(1.8)

Inmultirea matricelor are urmatoarele proprietati:

1. Inmultirea matricelor nu este comutativa, adica:
A B B A

(1.9)

2. Inmultirea matricelor este distributiva:

A(B C) AB AC
8

(1.10)

3.Asociativitate:

A(BC) AB(C)

(1.11)

4. Produsul a doua matrice transpuse este egal cu transpusa produsului

matricelor originale, insa in ordine inversata, adica:
A T BT (BA)T C

(1.12)

5.Orice matrice inmultita cu matricea unitara ramane neschimbata,adica

AI A

(1.13)

6.Puterile unei matrice se definesc astfel:

A2 A A
A3 A A A

(1.14)

1.5.Inversarea matricelor
Nu exista un mod de impartire directa a matricelor. Operatia de impartire
se efectueaza prin inversare. Ca exemplu, daca
AB C

atunci

B A 1C
in care A 1 este denumita inversa matricei A . Conditiile obligatorii pe care
trebuie sa le satisfaca matricea A pentru a admite inversa sunt:
1. Matricea sa fie patrata.
2. Determinantul matricei sa fie diferit de zero. Inversa unei matrice este
definita prin relatia:
A 1 A I

(1.15)

 A11
A

A12

A 1
.

A1n
A

A 21
A

...

A 22
A

...

A n1
A

An2

A nn
A

A 2n
A

(1.16)

in care matricea:
A11
A
12
.

.
.

A1n

A 21
A 22

...
...

A 2n

...

A n1
A n 2

[A]*

A nn

este definita reciproca matricei A . Elementele matricei reciproce A* sunt

complementii algebrici ai matricei A . Astfel Aij este complementul algebric al lui

a ij cu semnul (-1)i+j .
Rezulta A1

1
A
A

Ca o aplicare,vom considera matricea:

2 3
2 2
A
AT

2 7
3 7

Determinantul acestei matrice este 8, iar reciproca matricei este

7 3
A

2 2

si deci inversa matricei data A va fi:

10

 7
8
A 1
1
4

3

8
-1
, verificare AA =I
1
4

2
3
1
7
2 3 ( ) 2 ( ) 3

1 0
8
8
8
4
AA-1=

2 7 7 ( 2 ) 2 ( 3 ) 7 1 0 1
8
8
8
4

Inversarea matricelor are urmatoarele proprietati:

1.Inversa unei matrici este unica.
2. Inversa produsului a doua matrice este egala cu produsul inverselor
matricelor, dar in ordine inversata,adica:

(AB)1 B1A 1

(1.17)

3.Inversa unei matrice triunghiulare este tot o matrice triunghiulara.

4.Inversa unei matrice simetrice este o matrice simetrica.
5.Puterile negative ale unei matrice nesingulare se obtin prin inversarea
puterilor pozitive ale matricei date.
6.Inversa unei matrice transpuse este egala cu transpusa inversei matricei
respective,adica:
(A T ) 1 (A 1 )T

1.6.Rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare

Un sistem de ecuatii liniare:
a11x1 a 12 x 2 ... a1n x n c1 0
a 21x1 a 22 x 2 ... a 2 n x n c 2 0
.
a n1x1 a n 2 x 2 ... a nn x n c n 0

poate fi scris in forma matriceala astfel:

11

(1.18)

 a11
a
12
.

.
.

a n1

a12
a 22
.
.
.
a n2

a1n x1
c1

c
a 2n x 2
2
.
. .

. .
.
.
. .


a nn x n
c n

(1.19)

sau,
AX C

(1.20)

Atunci,necunoscutele x1 , x 2 ...x n pot fi obtinute prin:

X A 1C

(1.21)

in care X este matricea coloana a necunoscutelor , A 1 este inversa matricei A

iar C este matricea coloana a termenilor liberi.

1.7.Ecuatia caracteristica si valorile proprii

Problemele de flambaj si vibratii conduc la un sistem de ecuatii liniare de
tipul:
AX X

(1.22)

in care A este o matrice patrata, X este o matrice coloana, iar este un numar.
Ecuatia (1.22) poate fi scrisa astfel:
a11
a
21
.

.
.

a n1

a12
a 22

.
.

.
.

.
.
a n2

a1n x1
a 2 n x 2
.
0
.
.

a nn x n

sau,

(A I)X 0

(1.23)

Aceasta relatie indica un sistem de ecuatii liniare, a caror solutie exista

numai daca determinantul matricei (A I) este nul,sau
12

(A I) 0

(1.24)

Matricea (A I) se mai numeste si -matricea lui A .Prin dezvoltarea

determinantului din (1.24) se obtine un polinom in :
n b1 n 1 b 2 n 2 ... b n.

Egaland acest polinom cu zero, se obtine ecuatia caracteristica a matricei A :

n b1 n 1 b 2 n 2 ... bn 0

(1.25)

Radacinile 1 , 2 ... n ale ecuatiei caracteristice, in numar de n, reale sau

imaginare, uneori multiple , sunt cunoscute sub denumirea de valori proprii sau
valori caracteristice (sau radacini latente) ale matricei A . Pentru fiecare radacina,
fie 1 inlocuita in sistemul (1.22), se obtine cate un set de n valori ptr x; fie x1
corespunzatoare lui 1 . Matricele coloane obtinute din aceste valori ale lui x se
numesc vectorii proprii (caracteristici sau modali) corespunzatori valorii proprii

i , adica,
x11
x

X1 21 este vectorul propriu corespunzator lui 1
.
x n1

x12
x

X 2 22 este vectorul propriu corespunzator lui 2
.
x n 2
x1n
x

X n 2n este vectorul corespunzator lui n .
.
x nn

Solutia sistemului de ecuatii (2.22) nu este unica deoarece sistemul este

omogen(termen liber egal cu zero). Din acest motiv solutiile Xi obtinute sunt
relative (exprima raportul dintre termenii fiecarui vector propriu)
13

Din acest motiv vectorii proprii sunt in general exprimati in forma normalizata,
adica elementele vectorului respectiv, X1 sunt astfel determinate ca sa avem
2
2
2
2
x11
x 21
x 31
... x n1
1

Matricea patrata formata din vectorii caracteristici este denumita matrice modala:
X X1 , X 2 ,...X n

(1.26)

Matricea diagonala formata din valorile proprii se numeste matrice spectrala:

1
0

.
D
.
.

0
2

.
.

.
.

.
.

.
.
.
.

0
0
.

.
.

(1.27)

Ecuatia (1.25) paote fi scrisa intr-o forma mai generala valabila pentru
toate valorile lui :

AX XD

(1.28)

si deci
1

X AX D

14

Exemple de calcul
1. Sa se rezolve sistemul de ecuatii algebrice liniare de forma [A]{X}=[B]
Elementele matricii [A] si ai vectorului {B} se vor calcula cu
aij aij n

si
bi bi n

unde
aij A
bi B1

B1

12
24

33
40

0 4 2 2
1 2 6 3

2 2 3 6
1 0

n-nr de ordine al studentului in grupa

2. Sa se determine valorile si vectorii proprii ai problemei de forma
generala
([A]-[B]){X}=0

(1),

unde A se preia de la problema 1 si B este

0 32 6 4
36 6 36 6

6 4 6 16
72

36

15

Rezolvare pentru n=0

Se va rezolva cu programul Mathcad
1. Se aplica functia Isolve matricii A si vectorului B1

lsolve( A B1)

16.875
1.25

41
120.75

sau se scrie relatia de calcul a necunoscutelor

X A

120.75

B1

16.875
1.25

41

2. Determinarea parametrului (valoare proprie) pentru care sistemul de ecuatii

admite solutia diferita de cea banala precum si a necunoscutelor {X} (vectorul
propriu) constituie o problema de valori si vectori proprii generala.
Metodele matematice de determinare a valorilor si vectorilor proprii se refera la un
sistem de ecuatii de forma
([C]-[I])Y}=0, in care
[C] - matrice patratica simetrica
[I] - matrice unitate
- valoare proprie matricii [C]
{Y} - vector propriu
si care reprezinta o problema de valori si vectori proprii standard
Pentru determinarea valorilor si vectorilor proprii se transforma problema generala
in problema standard astfel:
-Se inmulteste relatia (1) cu B-1 si se obtine
([C]-[I])X=0 in care [C]=[B]-1[A]
C B

16

0.043 0.192 0.029 0.194

0.124 0.212 0.272 0.37

0.159 0.22 0.143 0.498

0.063 0.088 0.134 0.171

eigenvals( C)
0.7

3
2.955 10

0.312

0.09

1 genvals( A B)
0.7

0.312
1
2.955 10 3

0.09

X1 eigenvecs( C)

X1

0.182 0.907

0.353 0.178 4.767 10

0.412 0.035

0.875

0.38

0.239

0.82

0.888
0.027

0.449
0.099

0.421

X11 genvecs( A B)

X11

0.182

0.421
3

0.353 4.767 10
0.412

0.875

0.82

0.239

0.178 0.888
0.035 0.027

0.38 0.449
0.907

0.099

17

2. Grinda solicitata axial

2.1. Tip de element finit folosit
Se considera un element finit tipic (standard) e ca in fig. 2.1, cu nodurile 1
si 2 (in schema de numerotare locala). Se noteaza cu x1, respectiv x2 coordonatele
(abscisele) nodurilor 1 si 2 in sistemul de coordonate global (al structurii).
1
x1

x
x2
Fig. 2.1

Campul de deplasare necunoscut din interiorul unui element va fi

interpolat printr-o distributie liniara (Fig. 2.2).
u(x)=a0+a1x

(2.1)

u liniar

u necunoscut

d2=u2

d1=u1

d2

d1

2
e

Fig. 2.2. Interpolarea liniara a campului de deplasare pe un element finit

Impunand conditiile de margine se determina parametrii a0 si a1
x=0

u(0)=u1

x=l

u(l)=u2

(2.2)

Relatia (2.2) poate fi scrisa matriceal:

u1 1 0 a0
[u ] [ A]a , sau explicit scriind conditiile de margine
(2.3)
u2 1 l a1

18

rezulta necunoscutele
{a}=[A]-1{de}

(2.4)

u1
in care s-a notat de vectorul deplasarilor nodale
u2

1 0
a0
u1
1 1 , de unde
a1
u2
l l
1
l

1
l

ao=u1 , a1 u1 u2

(2.5)

Inlocuind in (2.1) rezulta

u x u1 u1

x
x
u2
l
l

(2.6)

Relatia (2.6) se mai poate scrie

u1
x
x
u x (1 )u1 u2 N1u1 N 2u2 [ N1 ( x) N 2 ( x )] [ N ]{d e } (2.7)
l
l
u2

unde au fost puse in evidenta functiile de forma N1 si N2

Scriind echilibrul structurii printr-o metoda energetica obtinem:

ke d e Fe

(2.7)

in care

ke

Ae Ee
le

1 1
1 1

(2.8)

este matricea de rigiditate a elementului finit

{Fe} este vectorul fortelor nodale
{de} este vectorul depalasrilor nodale
Daca se neglijeaza fortele masice si se iau in considerare numai fortele
distribuite pe suprafata (de tractiune) si fortele concentrate in noduri, atunci
vectorul fortelor nodale se poate scrie.

Fe Se Qe

= S e pe

19

(2.9)

unde

S1

S2

S e

- vectorul fortelor din nodurile e.f. si

Q1

Q2

Qe

vectorul reactiunilor date de incarcarile distribuite pe element (fortele distribuite

repartizate la noduri)
Dupa ce s-au stabilit matricele de rigiditate [ke] si vectorul actiunilor
distribuite reduse echivalent la noduri, {Qe}), pentru toate elementele finite, este
necesara asamblarea lor in matricea de rigiditate a intregii structuri [k], respectiv in
vectorul {Q} Pe baza incidentei componentelor fiecarui vector {de} (e=1,2,3,...,m)
cu componentele vectorului {D}, al deplasarilor nodale din structura se realizeaza
expandarea relatiei fizice elementale respective la dimensiunile vectorului {D},
obtinandu-se:

k D F
e

F S Q

unde

care reprezinta modelul numeric elemental expandat

(2.10)

; aceasta incidenta intre

gradele de libertate elementale si structurale se face direct, deoarece deplasarile din

cele doua sisteme de axe (global sau structural, respectiv local sau elemental)
coincid ca directie, iar elementul finit leaga doua noduri consecutive.

............

i-1

i+1

............

D1
Di+1

Di

D2

U1

D1 D2
. .
. .

. .

. .
. .

. .
. .

. .
. .

. .

. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .

Di Di+1
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
k1 1 k1 2
k 21 k 22
.
.
.
.
.
.

Dn
. .
. .
. .

. .
. .

. .
. .

. .
. .
. .

U2

Dn
x

.
D1
.

D
.
.
2

.
.

.
.
.

.
.

Di
S1 p li / 2
D i 1
S 2 p li / 2

.
.

.
.
.

.
.

D n

20

(2.11)

Conditia de echilibru static a fiecarui nod, exprimata printr-o ecuatie de proiectie

dupa axa generala X, presupune adunarea membrului stang al relatiei expandate
(2.10) pentru toate elementele finite si egalarea rezultatului cu {F} vectorul
fortelor nodale echivalente, obtinandu-se:

K D F unde

(2.12)

K k e ; F S Q
e

Q Q e ,

(2.13)

[K] matricea de rigiditate globala a structurii (simetrica dar singulara, deci

neinversabila). In cazul barelor drepte aceasta matrice este de tip banda deoarece
elementele nenule se gasesc in imediata apropiere a diagonalei principale.
Observatie. Pentru ca un element finit leaga doua noduri consecutive,
incidenta, expandarea se pot face direct in constructia matricei [K]; se incepe de la
o extremitate a barei, care constituie nodul 1 si se pune matricea primului e.f. (1-2);
urmeaza matricea celui de-al doilea e.f. (2-3) si asa mai departe:
1
k11
1
k21

1
k12
1
k22
k112
2
k21

k122
2
3
k22
k11
3
k21

3
k12
3
k 22

(2.14)

In casutele care se suprapun, componenetele a doua matrice elementale se

aduna, datorita faptului ca nodul respectiv apartine la doua e.f. vecine (este
extremitatea dreapta -2 pt e.f. din stanga si extremitatea stanga -1 pentru e.f. din
dreapta.
Matricea [K] devine nesingulara (det [K]0) prin introducerea conditiei la
limita, adica a conditiei de rezemare a structurii. Pentru a pune in evidenta
necunoscutele problemei, relatia (3.1.38) se partitioneaza si se ordoneaza
(rearanjeaza) sub forma:
K nn K nr Dn Qn S n
K K D Q S
rn
rr r r
r

Unde

(2.15)

{Dn}, {Qn}, {Sn}- subvectorii deplasarilor, actiunilor distribuite reduse la

noduri si al actiunilor exterioare concentrate, dupa directia GDL libere ({D n}21

deplasarea necunoscutelor) {Dr}, {Qr}, {Sr} subvectorii respectivi dupa directiile

GDL constranse (dupa directiile legaturilor structurii)
Din (2.15) rezulta doua ecuatii matriciale, care reprezinta ecuatiile de
conditie ale structurii si a caror rezolvare depinde de legaturile sale:
[Knn]{Dn}+[Knr]{Dr}={Sn}+{Qn}

a)

[Krn]{Dn}+[Krr]{Dr}={Sr}+{Qr}

b)

(2.16)

La rezolvarea euatiei matriciale (2.16) se pot intalni 3 situatii in functie de

legaturile structurii la teren sau la baza fixa de rezemare.
a) Cazul legaturilor fixe sau rigide, cand {Dr}=0

(2.17)

si din (2.16 a) rezulta deplasarile nodale necunoscute:

{Dn}=[Knn]-1{Fn}=[Knn]-1({Sn}+{Qn})

(2.18)

si reactiunile structurii din (2.16 b)

{Sr}=[Krn]{Dn}-{Qr}

(2.19)

Eforturile de la extremitatile fiecarui element finit se deduc din ecuatia

fizica elementala
{Se}=[ke]{de}-{Qe}

(2.20)

Unde {de} se extrage din vectorul {D}, care este complet cunoscut.
Cu eforturile {Se} se traseaza diagrama de forta axiala .
b)cazul legaturilor (reazemelor) cu cedari cunoscute, deci {Dr}este
cunoscut si atunci din (2.16 a) rezulta deplasarile necunoscute
{Dn}=[Knn]-1({Sn}+{Qn}-[Knr]{Dr})

(2.21)

iar din (2.16 b) reactiunile structurii:

{Sr}=[Krn]{Dn}+[Krr]{Dr}-{Qr}

(2.22)

c) Cazul legaturilor (reazemelor) elastice, care permit deplasari

proportionale cu reactiuile respective, adica:
{Dr}=[Frr]{Sr}

(2.23)

unde [Frr] o matrice patrata cunoscuta, de obicei diagonala ale carei elemente sunt
caracteristicile elastice ale legaturilor,
introducand (2.23) in (2.16) se obtine:
[Knn]{Dn}+[Knr][F rr]{Sr}={Sn}+{Qn}

a)

[Krn]{Dn}+([Krr][Frr]-{Irr}){Sr}={Qr}

b)(2.24)
22

unde [Irr] matricea unitate.

Din (2.24 b) rezulta
{Sr}=([Krr][Frr]-[Irr])-1({Qr}-[Krn]{Dn})

(2.25)

Care introdusa in (2.24 a), permite calculul dseplasarilor cu relatia

{Dn}=[Knn*]-1{Snn*}

(2.26)

[Knn*]=[Knn]-[Knr][F rr]([Krr][Frr]-[Irr])-1{Qn}

(2.27)

Unde
{Snn*}={Sn}-{Qn}-[Knr][F rr]([Krr][Frr]-[Irr])-1{Qr}
Introducand {Dn} din (2.26) in (2.25) rezulta reactiunile {Sr} si din (2.20)
eforturile din extremitatile fiecarui e.f cu care se traseaza diagrama N.
Tensiunile in fiecare e.f. se calculeaza cu relatia

Ne
Ae

(2.28)

2.2 Exemplu de calcul

Pentru bara solicitata axial din figura se cere sa se determine prin metoda
elementelor finite:
a)deplasarile nodurilor;
b)reactiunile structurii si verificarea lor;
c)eforturile din elementele finite si diagrama de forta axiala;
d)tensiunile din elemente.
Rezultatele obtinute prin calculul manual se vor verifica folosind
programul de calcul Beam 2d
Date numerice:
A (100 10n)mm 2 ; P=(10000+1000n)N ; p=5000
b=1,5a

N
; a (1,8 0,1n)m ;
m

; c=0,75a

Punctele de aplicatie ale fortelor concentrate sunt varfurile sagetilor

23

2A

3P

1
p

Date numerice (pentru n=0)

A 100 mm 2 ; P 10000 N; p=5000N/m; a=1,8 m; b=3 m
c=1,5m; E=2100000 daN/cm 2 ; (otel)

Discretizarea in elemente finite

z
A

H1

2A

3P

2
b

1 D1

D2

S1

S2

3
c
D3 4
S3 4

H4

D4
S4

Etape de calcul in MEF

a) Stabilirea modelului structural discretizat cu un nr finit de grade de libertate.
- Discretizarea barei in m=3 tronsoane (elemente finite), interconectate in
n=4 puncte nodale(noduri); numerotarea nodurilor si a e.f.
- Intr-un sistem de axa general (global) XYZ, fiecarui nod i se acorda
cate un grad de libertate care corespunde deplasarii liniare a nodului dupa axa X.
Cu aceste deplasari se alcatuieste vectorul deplasarilor nodale si in corespondenta
cu acesta vectorul fortelor nodale concentrate in nodurile structurii {S}.
D1 U1
S1 R1 R 1
D U
S P 10000

{D} 2 2 ; {S}= 2

.
D
U
S

3P

30000
3 3
3

D4 U 4
S4 R 4 R 4

24

b) Analiza elementului finit pentru a obtine modelul numeric elemental:

Elementul finit unidimensional de bara solicitata axial este raportat la sistemul de
referinta local xyz, avand in fiecare capat cate un grad de libertate.

[k e ]{d e } {Fe } {Se } {Qe } , in care

{Fe }={Se }+{Q e }
S
{Se }= 1 -vectorul fortelor nodale concentrate in noduri
S2
pl

{Qe }= 2 vectorul fortelor distribuite reduse (repartizate) la noduri
pl
2
u1
EA e 1 1
{d e }
[k e ]

le 1 1
u 2

-Repartizarea fortelor distribuite la noduri

z
S 1 u1
y
ple
2

e
1

u2 S 2

2
le

Ae
2

ple
2

Se alege un element finit standard pentru care se noteaza,de exemplu:

le l c 1,5m; A e A min A
Analizand fiecare element finit avem:
elementul finit 1
A1 A , l1 a 1,2l ; [k1 ]{d1} {F1} {Se1}

[k1 ]=

EA1 1 1
EA 1 1 EA 0,83 0.83

l1 1 1 1, 2 l 1 1
l 0,83 0.83

u1
S1 R
0
{d1} ;{Se1} 1 ;{Q1}
0
u 2
S2 P
25

elementul finit 2
A 2 2A ;l 2 b 2l;

[k 2 ]

EA 2
l2

[k 2 ]{d 2 } {F2 } {Se2 }

1 1 E2A
0
u 2
S2 P
1 1
1 1 2 l 1 1 ;{d 2 } u ;{Se2 } S 3P ;{Q2 } 0

3
3

elementul finit 3
A3 2A ;l3 c l; [k 3 ]{d 3} {Se2 } {Q 3}

EA 3 1 1 E 2A 1 1 EA 2 2

l3 1 1
l 1 1
l 2 2
u
S 3P
pl / 2
{d 3 } 3 ;{Se3 } 3
;{Q3 }
;
u 4
S4 R 4
pl / 2
[k 3 ]

c) Asamblarea elementelor finite pentru a obtine modelul numeric structural.

c1) Pe baza incidentei componentelor fiecarui vector {d e } (e=1,2,3...m), cu
componentele vectorului {D} se realizeaza expandarea relatiei fizice elementale
respective, la dimensiunile vectorului {D} :
{k e }{D} {Fe } {Se } {Qe }

Expandarea se face prin adaugarea de linii si coloane nule corespunzator gradelor

de libertate care nu apartin e.f. analizat.
0,83

EA 0,83
[k1 ]
l 0

0
0 0

EA 0 0
[k 3 ]
l 0 0

0 0

0,83 0 0
0 0 0

0,83 0 0
EA 0 1 1
; [k 2 ]
0
0 0
l 0 1 1

0
0 0
0 0 0
0 0
0

0
0 0

; {Q }=

3
2 2
pl / 2

pl / 2
2 2

0
0
0

c2)Sumarea relatiilor fizice elementale expandate pentru a obtine rel fizica

structurala [K]{D} {F} {S} {Q}
26

 0,83 0,83 0 0 1

EA 0,83 1,83 1 0 2
[K] [k e ]
;
1
3 2 3
l 0
e 1

2 2 4
0
0
m

0 0
H1 H1
P 10000

m
0 0

{Q}= {Qe }
;
{S}

3P

30000
pl
/
2
3750

e 1
pl / 2 3750
H 4 H 4
0,83 0,83 0 0 1

EA 0,83 1,83 1 0 2
1
3 2 3
l 0

2 2 4
0
0

D1 0 H
1

10000

D
2 0

D
3750

30000
3

D 3750 H 4
4

d) Introducerea conditiilor la limita (de rezemare) ale structurii se poate realiza

practic cu doua metode
d1) Taierea liniilor si coloanelor aferente gradelor de libertate reactiuni (1
si 4) si scrierea ecuatiilor ramase

0,83 0,83 0 0 1

EA 0,83 1,83 1 0 2
1
3 2 3
l 0

0
2 2 4
0

D1
H1

D
10000
2

26250
3

D H 4 4000
4

d2)Rearanjarea rel.fizice structurale pt a pune in evidenta necunoscutele

problemei
K nn
K
rn

K nr Dn Sn Q n K nn D n K nr D r Sn Qn D n

K rr D r Sr Q r K rn D n K rr D r Sr Q r Sr

27

U2
P
0

D U
S 3P
pl / 2 Q
{D} n 3 ; {S} n ;{Q}= = n
D r U1
Sr H1
0 Qr
U 4
H 4
pl / 2

1,83 1 0,83 0 2
K nr EA 1
3
0
2 3

l 0,83 0 0,83 0 1
K rr

2
0
2 4
0
2
3
1
4

K nn
[K]
K rn

Conditii de rezemare-pt reazeme fixe depl. blocate

U1 0 [K nn ] {D n } {Sn } {Q n } {Fn }
{D r }
U 4 0 [K rn ] {Dn } {Sr } {Q r }

e) Rezolvarea sistemului de ec. matriceale

si determinarea

deplasarilor si

reactiunilor structurii
e1)deplasarile nodale ale structurii
{D n } [K nn ]1 ({Sn } {Qn })

{Fn }

-rezolvarea sistemului de ecuatii in Mathcad , sau scrierea explicita a ecuatiei

[K nn ] {D n } {Sn } {Q n } {Fn }
EA 1,83 1 U 2 P 0 10000 0 10000

l 1 3 U3 3P pl / 2 30000 3750 26250

EA
l (1,83u 2 u 3 ) 10000
din rezolvarea sistemului

EA

( u 2 3u 3 ) 26250
l
u 2 0,06051mm;u 3 0,5965mm
e2)Reactiunile structurii: {Sr } [K rn ]{D n } {Q r }
R1 EA 0,83 0 0,05965 3 0 693

10

2 0,6051
l 0
R 4
3750 13193

Verificare

0 H1 P 3P p l H 4
28

693 2 10000 5000 1,5 13193 0

e3)Determinarea eforturilor si a tensiunilor
Eforturile {Se } [k e ]{d e } {Qe } ;

Tensiunile e

Se
Ae

Se1 [k1 ]{d1} {Q1}

e 1

S1 EA 0,83 0,83 0 0 693

l 0,83 0,83 0,05965 0 693

S2.1
S
693
S1 693 N; 1 1
6,93N / mm 2
A1 100
e 2 {Se2 } [k 2 ]{d 2 } {Q2 }
S2.2 EA 1 1 0,05965 0 9307

N

l 1 1 0,6051 0 9307
S2.3
S
9307
N
2 2.2
46,5
;
A2
200
mm 2

e 3 {Se3 }=[k 3 ]{d 3 } {Q3 }

S3.3 EA 2 2 0,6051 3750 20693

N
l 2 2 0 3750 13193
S4

20693 13193
16943 N
2
Smed 16943
N
3
84,7
A3
200
mm 2

S3med
med
3

S1
S 2.2

S 2.1
S 3.2

Observatie S2 = S2.1+S22 ;

S 3.3 3

20693

S3=S3.2+S3.3
29

5000 N/m
4 S4

13193

Diagrama de forta axiala

10000 N

693 N
1

1
693 N

30000 N

2
20693N

5000 N/m
3
4

3
+

9307 N

Rezolvarea cu ajutorul programului de calcul Beam 2D

Modelul discretizat in programul Beam 2d

30

13193 N

13193 N

Diagrama de forte axiale

Rezultate obtinute in programul Beam 2D
Deplasarile nodurilor
Node x-Displacement

y-Displacement

z-Rotation

------------------------------------------------------------------------------1

5.9523832125217E-05

-6.05158740233001E-04

Fortele axiale
Element i, j

Axial force

Shear force

Moment

--------------------------------------------------------------------------------------1

-694.444726524034

694.444726524034

9305.55527347597

-9305.55527347597

-20694.444726524

13194.444726524

reactiuni
Node

Force Fx

Force Fy

Moment M

--------------------------------------------------------------------------1

-694.444726524034

13194.444726524

0
31

3. Grinda solicitata la incovoiere

3.1. Tip de element finit folosit

Se considera un element finit unidimensional curent de bara incovoiata, cu
sectiunea constanta si axa rectilinie, caruia i se acorda cate doua grade de libertate
la fiecare extremitate, in concordanta cu GDL acordate nodurilor modelului
structural discretizat. Deplasarile corespunzatoare celor 2 GDL de la fiecare
extremitate, intr-un sistem de axe local (propriu e.f.) xyz , sunt deplasarea liniara
dupa axa z (sageata W) si rotirea in jurul axei y, (fig. 3.1)

Fig. 3.1
Cu aceste 4 deplasari se alcatuieste vectorul deplasarilor nodale
{de}={W1 Q1 W2 Q2}T

(3.1)

si in mod corespunzator vectorul eforturilor (fortelor) elementale:

{Se}=}={ Q1 M1 Q2 M2}T

(3.2)

Solutia unei astfel de probleme cu conditii la limita depinde de incarcarea

p(x) din lungul elementului finit, dar se poate aproxima, in general prin functii
polinomiale. Astfel se propune drept solutie aproximativa, polinomul de gradul 3
cu coeficienti nedeterminati:
we=0+1x+2x2+3x3

(3.3)

ceea ce revine la a accepta o variatie liniara pentru momentul incovoietor (derivata

a doua) si o forta taietoare constanta (derivata a treia). Aceste variatii nu sunt
32

valabile daca in lungul barei actioneaza incarcari distribuite. Din (3.3) rezulta
pentru rotire expresia:
e(x)=we=1+22x+33x2

(3.4)

Coeficientii i(i=0,1,2,3) din relatiile (3.2.8) si (3.2.9) se exprima prin

componentele vectorului deplasarilor elementale pe baza conditiilor la limita.
pt. x 0 we 0 0 w1 ;e 0 1 1
pt. x l we l o 1l 2l 2 3l 3 w2 ; e l 1 2 2l 3 3l 2 2

care reprezinta un sistem de 4 ecuatii algebrice cu 4 necunoscute; solutia este:

3
3
2
1
w 2 w2 1 2 ;
2 1
l
l
l
l
2
2
1
1
3 3 w1 3 w2 2 1 2 2
l
l
l
l

0 w1 ; 1 1 ; 2

(3.5)

care introdusa in (3.3) da pentru solutia aproximativa expresia:

3
2
1
2
2
1
3
2
we x w1 1 x 2 w1 2 w2 1 2 x 2 3 w1 3 w2 2 1 2 2 x3
l
l
l
l
l
l
l
l

3x 2 2 x 3

3x 2 2 x 3
x2 x3
2 x2 x3
1 2 3 w1 x
2 1 2 3 w2 2 2
l
l
l
l
l
l

l
l
w1

1
T
N1 x w1 N 2 x 1 N 3 x w2 N 4 x 2 N1 N 2 N3 N 4 N de
w
2
2

(3.6)

unde s-au introdus notatiile:

3 x 2 2 x3
2 x 2 x3

2;
;
N
x
x

2
l
l2
l3
l
2
3
2
3
3x
2x
x
x
N3 x 2 3
; N4 x 2 .
l
l
l
l

N1 x 1

(3.7)

Scriind echilibrul structurii printr-o metode energetica ecuatia la care se ajunge este

ke d e Re Se - relatia fizica elementala

(modelul numeric elemental)
[ke] matricea de rigiditate a e.f.;

33

(3.8)

{Re} vectorul fortelor concentrate de la extremitatile e.f., echivalente cu

incarcarile distribuite pe element.(fortele distribuite de pe bara repartizate la
noduri),
{Se} vectorul fortelor concentrate aplicate in noduri
Relatia (3.8) scrisa extins este
12

EI 6l
l 3 12

6l

6l 12 6l w1

4l 2 6l 2l 2 1

6l 12 6l w2

2l 2 6l 4l 2 2

l / 2 Q1
2

l /12 M 1
p

l / 2 Q2
l 2 /12 M 2

(3.9)

in care vectorul {Re} are expresia corespunzatoare unei forte uniform distribuite pe
elementul finit
In continuare asamblarea matricilor de rigiditate in matricea structurii precum si a
vectorilor fortelor nodale si ai deplasarilor se fac la fel ca la exemplul grinzii
solicitata axial.

3.2. Exemplu de calcul

La grinda din figura 1 sa se determine deplasarile,reactiunile si eforturile.
Se vor trasa alura deformatei si diagramele de eforturi.Date numerice:

l 3m; E=2 107 KN/m2 (beton);

I 5 104 m 4 ; P 3000kN ; m=1125kNm; p=1000 KN/m.
Nota:Deplasarile si reactiunile se vor verifica cu ajutorul programului de calcul
automatBEAM2d.

34

p
Y
1

D2= 01

2
2I

1
D1= v1

3
2

D3= v2

D4= 02
1

m
D5= v3

D7= v7

D6= 03

3I

D8= 04

Fig.3.2
a). Stabilirea modelului structural discretizat
-Se discretizeaza grinda in 3 elemente finite de lungime l; se numeroteaza
nodurile(n=4) si elementele finite (m=3).
-Se ataseaza fiecarui nod cate 2 grade de libertate-posibilitati de deplasare(sageata

v si rotirea ). Structura va avea 2n 8GDL

b). Analza elementului finit pentru a obtine modelul numeric elemental:
-Se scrie legatura dintre fortele nodale {Pe } si deplasarile nodale (relatia fizica
elementala) pentru fiecare element finit. Pentru un element finit oarecare e(fig.2)
aceasta legatura se scrie

[k e ]{d e } {Pe } {Se } {R e } si {Se } [k e ]{d e } {R e }

y
01
M1

v1

v2

Ie
le e

T1

T2

Figura 3.3

35

02

x
M2

(3.10)

 v1
T1

M


In relatia (3.10) s-au notat: {d e } 1 ; {Se }= 1
v
2
T2
2
M 2

(3.11)

{Se } =vectorul fortelor (eforturilor) din nodurile elementului finit.(forte aplicate

concentrat)

{R e } =vectorul reactiunilor de grinda dublu incastrata(depinde de incarcarile

aplicate intre noduri-fortele distribuite repartizate concentrat). Pentru o incarcare
uniform distribuita de intensitate p, vectorul {R e } se scrie:
pl / 2
pl2 /12

{R e }=
pl / 2
pl2 /12

{k e } -matricea de rigiditate elastic a elementului finit

6le
12
6l
2
EI2 e 4le
{k e } 3
le 12 6l

2
6le 2le

12
6le
12
6le

6le
2le2
6le

4le2

Matricile de rigiditate pentru elementele finite 1,2 si 3 din structura data se obtin
inlocuind pe le cu l si pe Ie succesiv cu I, 2I, 3I :
6l 12 6l
12
24 12l 24 12l
6l 4l2 6l 2l2

2
12l 4l2
EI
; [k ]= EI 12l 8l
[k1 ] 3
;
2
l 12 6l 12 6l
l3 24 12l 24 12l

2
2
2
12l 8l2
12l 4l
6l 2le 6l 4l
36 18l 36 18l

2
2
EI 18l 12l 18l 6l
[k 3 ]= 3
l 36 18l 36 18l

2
18l 12l 2
18l 6l

36

Vectorii reactiunilor de grinda dublu incastrata se scriu:

0
pl / 2
0
pl2 /12

{R 1} ;{R 2 }={R 3 }=

0
pl / 2
0
pl2 /12

c). Asamblarea elementelor finite pentru a obtine modelul numeric structural.

Asamblarea si obtinerea legaturii dintre deplasarile nodale {D} si fortele
nodale {P} pentru intreaga structura(relatia fizica structurala):
[K]{D} {P} {S} {R}

[K] -matricea de rigiditate elastic a structurii;

{S} -vectorul fortelor si momentelor

aplicate direct

in noduri dupa

directiile gradelor de libertate ale structurii (concentrate)

{R} -vectorul reactiunilor de grinda dublu incastrata datorat incarcarilor

aplicate intre noduri(pe lungimea elementelor finite).
Operatiunea de asamblare a relatiilor fizice elementale se compune din
doua parti:expandarea si sumarea.
Expandarea sau extinderea se face prin adaugarea de linii si coloane nule
in matricile si vectorii elementali corespunzator gradelor de libertate care nu
apartin elementului finit pentru care se face operatia de expandare .Pentru
elementul finit e relatia fizica elemental expandata se scrie:
[k]{D} {S} {R}

[k1 ]

EI
l3

12

6l

12

6l

0 0 0 0 1

6l 4l
12 6l

6l
12

2l 0 0 0 0 2
6l 0 0 0 0 3

6l
0

2l 2
0

6l
0

4l 2
0

0 0 0 0 4
0 0 0 0 5

0
0

0
0

0
0

0
0

0 0 0 0 6
0 0 0 0 7

0 0 0 0 8

37

[k 2 ]

0 0

0 0 1

0 0
0 0

0
24

0
12l

0
24

0
12l

0 0 2
0 0 3

0 0
0 0

12l
0

4l 2
0

12l
0

8l 2
0

0 0 6
0 0 7

0 0

0 0 8

0 0 0 0

0 0 0 0
0 0 0 0

0
0

0
0

0
0

0
0

0
36

0
18l

0
36

0
18l

EI
0 0 12l 8l2 12l 4l 2 0 0 4
l3
0 0 24 12l 24 12l 0 0 5

EI
[k 3 ] 3 0 0 0 0
l
0 0 0 0

0 0 0 0 18l 12l
6
18l 6l
0 0 0 0 36 18l 36 18l 7
2

0 0 0 0

18l

6l 2

18l 12l 2

Sumarea consta in adunarea termen cu termen a relatiilor fizice elementale

pentru obtinerea relatiei fizice structurale.

38

e 1

e 1

[K] [k e ] ;{R}= {R e }
12

6l
12

EI 6l
[K] 3
l
0

0
0

0
1

6l

12

4l
6l

6l
36

2l 2
0

6l
24

12l

0
0

0
0

0 1

2l
0
0
0
0 2
6l
0
0 3
24 12l

12l 2 12l 4l 2
0
0 4
12l 60
6l
36 18l 5

4l 2
6l
20l 2 18l 6l 2 6
36 18l 36 18l 7
0
0
18l
6l 2 18l 12l 2 8
4
5
6
7
8
6l

0 1
0

0 2

pl / 2 3
pl / 2

pl2 /12

pl /12 4
{R}=

pl / 2 pl / 2 pl 5
pl2 /12 pl 2 /12 0 6

pl / 2

pl / 2 7

pl2 /12 8
pl2 /12

d).Introducerea conditiilor la limita (de rezemare) ale structurii

Se introduce conditiile de rezemare si se rescrie ec de echilibru intr-o forma in
care se pun in evidenta deplasarile nodale cunoscute,respective fortele nodale
cunoscute si necunoscute:
K nn

K rn

K nr D P
n
n

K rr Dr Pr

(8)

sau dupa efectuarea calculului

K nn Dn K nr D r Pn

K rn D n K rr D r Pr

(9)

39

In

cazul problemei date,in nodurile de reazem exista deplasari

blocate(nule) ,care se grupeaza in subvectorul {D r }

D1 v1 0

{D r } D7 v4 0
D 0
8 4

Deplasarile libere(necunoscute) se grupeaza in subvectorul {D n }

D 2 1
D v
3 2
{D n } D 4 2
D v
5 3
D 6 3

In mod similar corespunzator gradelor de libertate blocate sau libere ale

structurii,se partitioneaza si vectorii

{S} ,respectiv {R} .Astfel, corespunzator

gradelor de libertate blocate {D r } {0}

0
0
T1
0
0
0
0
0
0
M
0
0

1



0
pl / 2
0
T2
T2
0
2

pl /12
0
M 2
M 2
0
0
{S1} ; {S2 }= ; {S3 }= ; {R 1}= ; {R 2 }=
; {R 3 }=

pl / 2
pl / 2
0
T3
T3
0
pl2 /12
pl 2 /12
0
M3
M3
0

0
pl / 2
0
0
T4
0
0
pl2 /12
0
0
M
0

4
T

{D} D1 D2 D3 D 4 D5 D 6 D7 D8 v1 1 v 2 2 v 3 3 v 4 4
T

{S} S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 V1 0 -P 0 0 m V4 M 4

se scrie subvectorul {Sr } al reactiunilor necunoscute ale grinzii, respectiv ale

reactiunilor provenite din incarcari pe elemente (intre noduri).
V1 1
0 1

{Sr } V4 7 {R r }= pl / 2 7
M 8
pl2 /12 8
4

40

Pe directiile deplasarilor libere

Dn ,actioneaza forte

aplicate in noduri, grupate in subvectorul

exterioare active

{Sn } respective componentele din

vectorul {R} , grupate in subvectorul {R n } :

0 0 2
0
P pl 3
pl / 2

{Sn } 0 0 4 ; {R n }= pl2 /12

0 0 5
pl
2

m pl / 8 6
0

Partitionand si matricea [K] in sensul aratat mai sus, relatia (8) se scrie
dezvoltat:
2

4l

6l

2l

6l

0
0
18l
6l 2

6l 36
6l
24 12l
2
2
2l
6l 12l 12l 4l 2
EI
24 12l 60
0
6l
l3
2
0
12l
4l
6l
20l2

6 l
12
6l
0
0
0
0

0
0

0
0

36
18l

18l
6l 2

12
0
6l
0
36
0
0 18l

12
0
0
0

4
5
6
1

36 18l 7
18l 12l2 8

D 0 0
2 pl pl / 2

D3
2
0 pl /12
D 4 0 pl

D5 2

D pl / 8 0
6
V1
0
D1

V4 pl / 2
D7 M pl 2 /12

D8 4

Tinanad cont ca {D r 0} , relatiile (9) se simplifica

K nn D n Sn R n

K rn D n Sr R r
e).Rezolvarea sistemului de ec. matriceale si determinarea deplasarilor si
reactiunilor structurii
Necunoscutele problemei se determina astfel
-deplasarile nodurilor structurii : {D n } [K nn ]1 ({Sn } {R n })

41

0
0
4l2 6l 2l2

6l 36
6l
24 12l
EI 2
2

2l
6l 12l 12l 4l2
3
l
6l
0 24 12l 60
0 12l 4l2
6l 20l2

D 2 0
D 3pl / 2
3

2
D 4 pl /12
D pl
5

2
D 6 pl / 8

Expresiile numerice sunt:

7
1.333 10
6.667 106

Knn 6.667 106

1
Knn

4 10

8.077 10

4.423 10

6.667 10

8.889 10

6.346 10

7
8

9.808 10

1.333 10

1.333 10

6.667 10

6.667 10

6.667 10

2.404 10

1.869 10

1.333 10

1.333 10

2.222 10

6.346 10

1.333 10

1.333 10

4.033 10

8.889 10

6.667 10

2.404 10

1.333 10

2.048 10

2.048 10

6.667 10

1.894 10

6.667 10

8.077 10

1.869 10

9.808 10

9.615 10

5.769 10

1.523 10

9.615 10

4.423 10

2.538 10

2.538 10

4.173 10

5.769 10

8
8
9
8

4.231 10

{F}={Sn}-{Rn}

2
p l

12

p l
2
pl

pl

3
4.5 10
750
F

3
3 10

3
1.125 10

Sistemul de ecuatii algebrice liniare se rezolva cu programul MATHCAD

{D}=[Knn-1]{F}

42

1.196 10

2.481 10

8.971 10

1.382 10

6.692 10

D 2 1 0,001196 rad
D3 v 2 0,002481 m=-2,48 mm
D4 2 0,0000897 rad
D5 v3 0,001382 m=-1,38 mm
D6 3 0,000669 rad

-reactiunile structurii {Sr } [K rn ]{D n } {R r }

D 2
0 D3 0
V1
6l 12 6l 0
EI

0
0 36 18l D 4 pl / 2
V4 3 0
M l 0
0
0 18l 6l2 D5 pl2 /12
2

D 6
V1 2458 N

sau V4 6542 N
M -15010 Nm
2

In continuare se pot determina eforturile din capetele fiecarui element

finit folosind relatia fizica elemental(1):

{Se } [k e ]{d e } {R e }
In continuare,particularizand relatia (1) se determina eforturile
elementele finite:
Eforturi in elementul finit nr.1
12 6l

4l2
EI
{S1} [k1 ]{d1} {R 1} 3
l

sim

43

12 6l v1 0
6l 2l 2 1 0
sau
12 6l v 2 0

4l 2 2 0

in

3
2
2
1.196 10
I 6l 4l 6l 2l
E

3
3
l 12 6l 12 6l 2.481 10

2
2
6l 2l 6l 4l 8.971 10 5

0 2.455 10
0 4.733

3
0 2.455 10
0 7.371 103

T1 2455 N
M 4,7 Nm

{S1} 1

T2 2455 N
M 2 7371 Nm

Eforturi in elementul finit 2

{S2 }=[k 2 ]{d 2 }+{R 2 }

24 12l 24 12l v 2 pl / 2
T2
M

2
12l 4l 2 2 pl 2 /12
2 EI 12l 8l
{S2 } 3

T3 l 24 12l 24 12l v3 pl / 2

2
12l 8l 2 3 pl2 /12
M3
12l 4l

cu valorile numerice

I
E
3
l

2
2
12l 8l 12l 4l

24 12l 24 12l

2
2
12l 4l 12l 8l

24

12l

24 12l

2.481 10

8.971 10

1.382 10

6.692 10

T2 542 N

M 2 7373 Nm
{S2 }

T3 3542 N
M 3 1246 Nm

44

pl
2

542.356
p l2
3

12 7.373 10

3
p l 3.542 10
2 1.246 103

2
l
p

12

{S3 }={k 3 }{d 3 }+{R 3 }

T3
36 18l 36 18l v3 pl / 2
M
2

2
2
3 EI 18l 12l 18l 6l 3 pl /12
{S3 } 3

T4 l 36 18l 36 18l v 4 pl / 2

2
M 4
18l 12l 2 4 pl 2 /12
18l 6l

cu valorile numerice

I
E
3
l

1.382 10 3
2
2
18l 12l 18l 6l 6.692 10 4

36 18l 36 18l
0
2
2
18l 12l
0
18l 6l
36 18 l 36 18l

pl
2

3
2
l 3.543 10

p 12

122

3
p l 6.543 10
2 1.501 104

2
l
p

12

T3 3543 N
M 122 Nm

{S2 } 3

T4 6543 N
M 4 1501 Nm

Pentru verificarea deplasarilor nodale si a reactiunilor grinzii se poate

utiliza programul de calcul automat BEAM 2d,
Schema de calcul a incarcarilor pe directiile gradelor de libertate (cu
ajutorul careia se scrie vectorul fortelor nodale) se prezinta in fig.3.
P=pl
pl/2

3
2

2
2

pl /12=0,75 KN m

3
2

pl /12
pl/2=1,5KN

pl=3KN
3
m=1,25 KN m

4
2

pl /12 pl /12

pl /12
3pl/2=4.5KN

pl/2

pl/2

pl/2

4
2

pl /12=0,75 KN m

Fig.3.4.Actiunile concentrate in noduri dupa directiile GDL

45

Deplasarile si reactiunile obtinute cu programul BEAM concorda foarte

bine cu cele obtinute prin calculul normal.
Alura deformatiei grinzii se prezinta in fig.4, iar in figura se prezinta
diagonalele de eforturi T si M.

Fig.3.5.Alura deformatiei

Ty =2458 N

7373

7373
1

2458

2
2548

2
542

0,554
2

1246

3
3543

Ty (x)
[N]

2458

6542

122

542

-6542

3543

1246

122

-1501

+
M z (x)
[N m]

7373

Fig.3.6.Diagramele de eforturi
46

1501

Modelul in programul Beam 2d

Diagrama de forte taietoare

Diagrama de momente

47

Deformata structurii
EngiLab Beam.2D Analysis Report
Node Displacements
Node ID
1
2
3
4

X-Displacement
0.00000
0.00000
0.00000
0.00000

Y-Displacement
0.00000
-0.00248
-0.00138
0.00000

Z-Rotation
-0.0011957
-0.0000897
0.0006692
0.0000000

Sign convention: Positive according to Global Axes

Displacements reported with 5 decimal places
Rotations (in Radians) reported with 7 decimal places

Element End Forces

Element ID
1 Start
1
End
2 Start
2
End
3 Start
3
End

Axial Force
0
0
0
0
0
0

Shear Force
2458
2458
-542
-3542
-3542
-6542

Bending Moment
0
7373
7373
1246
121
-15006

Sign convention: According to the diagrams' sign convention

Axial force: Positive when member is in tension
Shear force: Positive when it rotates the member clockwise
Bending moment: Positive when the "bottom" fiber is in tension ("top" fiber in compression)

Constraint-Spring Reactions
Node ID
1
4

X-Force

Y-Force
2458
6542

48

Z-Moment
-15006

4. Grinda solicitata la incovoiere cu compresiune

La stalpul din fig.1 solicitat la compresiune se cere sa se gaseasca valoarea
fortei critice utilizand MEF.Elementele geometrice si datele numerice sunt

fig.4.1 ) l 3m; I=5 10 4 m 4 ; E=2 10 7 KN/m 2 .

Fig.4.1
Rezolvare:Ecuatia diferentiala a axei deformate in care se tine cont de efectul
fortei axiale asupra deplasarilor este:
EI

d4w
d2 w

P
0
dx 4
dx 2

Procedand in mod similar ca la grinda incovoiata, utilizand aceeasi numerotare a

nodurilor si elementelor finite se gaseste relatia fizica a elementului finit (model
numeric elemental):
49

([k e ] [k eG ]){d e } {Se }

Comparand cu ecuatia (3.10) se constata ca lipseste termenul {R e } intrucat nu
exista incarcari transversale p(x); apare in schimb termenul [k Ge ] -matricea de
rigiditate geometrica a elementului finit. Relatia

se scrie dezvoltat pentru un

element finit oarecaree:

EIe
l3e

12

6le
12
6l
4l2e
e
12 6le

2l2e
6le

6le
12
6le

6le
2le2
P

6l e
30le
2
4le

36 3le
3l
4le2
e
36 3le

2
3le le

36
3le
36
3le

3l e v1 T1

le2 1 M1

3l e v 2 T2

4le2 2 M 2

Matricile de rigiditate elastice ale elementelor finite din fig. 4.1 sunt
identice cu cele de la grinda incovoiata din lucrarea 3 si vor fi preluate ca atare.
Matricile de rigiditate geometrice sunt identice intre ele, intrucat nu depind de
momentul de inertie al sectiunii:

36

P 3l
G
[k1 ] =
30l -36

3l

3l
4l 2
-3l
-l 2

3l
-l 2
= [k 2G ] = [k3G ]
-3l

4l 2

-36
-3l
36
-3l

Dupa determinarea relatiei fizice elementale pentru fiecare element finit

urmeaza asamblarea lor in vederea obtinerii relatiei fizice pentru intreaga structura.
Pe baza incidentei fiecarui vector {d e } (e 1, 2,3) cu componentele vectorului

{D} si expandarea relatiei fizice elementale respective se obtine:

[k ] [k ]{D} {S }
e

G
e

50

Matricile geometrice expandate se scriu:

36 3l
3l 4l 2

-36 -3l

2
P 3l -l
G
[k1 ] =
0
30l 0

0
0
0
0

0
0

-36

3l

-3l
36

-l
-3l

-3l
0

4l 2
0

0
0

0
0

0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0

0 0 0 0
0 0 0 0

0 0 0 0
0 0 0 0

0 0 0 0

0
0

P 0
G
[k2 ] =
30l 0

0
0

0
0

0
36

0
3l

0
-36

0
3l

0 3l
0 -36

4l 2
-3l

-3l
36

-l 2
-3l

3l

-l 2

-3l

4l 2

0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

P 0
G
[k3 ] =
30l 0

0
0

0 0 0

0 0 0
0 0 0

0
0

0
0

0 0 0
0 0 0

0
36

0
3l

0 0 0

3l

4l 2

0 0 0 -36
0 0 0 3l

-3l
-l 2

Se aduna

0 0
0 0
0 0

0 0
0 0

0 0
0 0

0 0

0
0
0
0
0

0
0
-36 3l

-3l -l 2
36 -3l

-3l 4l 2
0

relatiile elementale expandate, ceea ce reprezinta

scrierea

conditiei de echilibru static a nodurilor,obtinandu-se modelul numeric structural:

[K] [K ]{D} 0
G

unde

[K] [k e ];
e

[K G ] [k e ]
G

[K] -matricea de rigiditate elastica a intregii bare(se preia de la lucrarea 3);

51

[K GG ] -matricea de rigiditate geometrica a intregii bare este:

P
[K G ] =
30l

36

3l

-36

3l

3l
-36

4l
-3l

-3l
72

-l
0

0
-36

0
3l

0
0

3l
0

-l 2
0

0
-36

8l 2
-3l

-3l
72

-l 2
0

0
-36

3l

-l 2

8l 2

-3l

0
0

0
0

0
0

0
0

-36
3l

-3l
-l 2

36
-3l

1
0 2
0 3

0 4
3l 5

-l 2 6
-3l 7

4l 2 8
0

Matricile [K] si [K G ] sunt simetrice.

Impunerea conditiilor de rezemare
Eliminand liniile si coloanele corespunzatoare deplasarilor blocate {D r } 0 ,
relatia se scrie:

[K

nn

G
] [K nn
]{Dn } 0

care este o problema de valori si vectori proprii in forma generala.

Practic, daca se considera un element finit etalon, de exemplu, si se scoate
in factor termenul EI et / let3 rezulta:
EI et
[K *nn ] [K G*
nn ] {D n } 0
3
let

unde
Pet let2
Pl2

30EI et 30EI
este un scalar numit valoare proprie.
Sistemul de ecuatii rezultat admite solutie diferita de cea banala daca:

det [K*nn ] [K G*
nn ] 0
Dupa rezolvarea problemei de valori si vectori proprii in forma generala
se obtine valoarea proprie minima:

52

Pet let2
min
30EI et
ce conduce la valoarea incarcarii critice de pierdere a stabilitatii prin bifurcarea
echilibrului(flambaj):
Pcr

30EIet min 30EI

et 2 min
l2et
l

Rezolvarea problemei de valori si vectori proprii

Sistemul de ecuatii algebrice omogene se poate scrie:

[K

*
nn

G*
] [K nn
]{D n } 0

sau mai general

[A]-[B]{X}=0
In care [A] si [B] sunt matrici patratice simetrice si pozitiv definite.
Determinarea valorilor parametrului i (valoarea proprie) pentru care
sistemul admite solutie diferita de cea banala, X i (vectorul propriu) constituie o
problema de valori si vectori proprii generala.
In problema de stabilitate intereseaza valoarea proprie minima min ,din
care se scoate forta critica de flambaj N cr Pcr .
Rezultate numerice
D1 v1 0

Conditii de rezemare {D r } D7 v 4 0
D 0
8 4

Taind liniile si coloanele 1,7,8 din matricea [K G ] (impunanand conditiile de

rezemare) se obtine:
2

G*
[K nn
] = B =

4l

-3l

-l

-3l

72

-36

3l

-l
0

0
-36

8l
-3l

-3l
72

-l 2
0

3l

-l 2

8l 2

53

 4l 2

-6l
*
K nn = A = 2l 2

0
0

-6l

2l 2

36

6l

-24

6l

12l

-24 -12l
12l

4l

-12l
60
6l

12l
4l 2

6l
20l 2

(preluata de la lucrarea 3)

Valorile numerice ale matricilor A si B sunt

36 18 18
18 36

18 24

18

18 108 36

24 36 60

36

36

18

36

36

9
36 B 9
0
18

180
0

9 9

72

0 36 9

72 9 9

36 9 72

72

Rezolvarea se face in MathCAD cu functia GENVALS (A,B)

genvals ( A B)

Pcr

3.217

0.923
0.121

0.412
1.747

30EI
30EI
EI
2 107 5 10 4

0,121

3,63

3,63
4033 KN
min
l2
l2
l2
32

Verificarea globala cu formula lui Euler

Pcr

2 EI min E 2I
22 EI
22 EI
EI

4,476 2 (pt.I med 2I)

2
2
2
2
lf
(0,7L)
(0,7 3l)
9 0,49 l
l

Pentru I min I const. Pcr

2 EI
EI
2, 238 2
2
4,41 l
l

Pentru Imin 3I const. Pcr 6,714

EI
l2

54

Valoarea calculata prin MEF , Pcr N cr 3,6168

EI
,se incadreaza intre
l2

valorile corespunzatoare barelor cu sectiune constanta avand momentele de inertie

I si 3I.

55

5. Determinarea fortei critice de flambaj prin MDF

Metoda diferentelor finite consta in principal in inlocuirea ecuatiilor
diferentiale ordinare sau cu derivate partiale prin diferente ale valorilor functiei
respective in intervale finite. Se imparte domeniul intr-o retea de elemente de
dimensiuni egale sau nu. In fiecare punct de separatie a intervalelor retelei se poate
scrie o ecuatie exprimand ecuatia diferentiala prin diferente finite. Impreuna cu
conditiile de margine (scrise tot in diferente finite) se formeaza un sistem de ecuatii
care permite determinarea valorilor numerice ale functiei cautate in nodurile
(punctele) retelei.
a)Exprimarea derivatelor prin diferente finite
Derivatele unei functii f(x) reprezinta modificarea lui f sau a derivatelor sale in
raport cu x si se definesc astfel:
-prima derivata
df
f
f ( x x ) f ( x )
lim
lim

0
x
x
dx

-a doua derivata
d2 f
f
lim

lim
2
x 0 x x
dx

x 0

f ( x x) f ( x) f ( x) f ( x x )

x
x
x

f(x)

n-1

n+1

Figura 5.1
56

Conform figurii 5.1 , unde x nu este foarte mic (nu tinde spre zero) si are
o valoare finita h derivatele in punctul x=xn sunt exprimate in diferente finite astfel:
f n 1 f n
f f n 1
f
sau n

h
h
x n
f n 1 f n f n f n 1

2 f
f 2 f n f n 1
h
h
n 1
2
h
h2
x

Diferentele de ordin superior se obtin in mod asemanator. Simbolul

folosit in aceste expresii este numit operator de diferenta finita.
Prin folosirea diferitelor retele de puncte se pot exprima diferentele finite
in trei moduri diferite
-Diferente regresive, in care punctele utilizate sunt toate dispuse in ordine
descrescanda
f n f n 1
f

h
x n
2 f
f n 2 f n 1 f n 2
2
h2
x n

-Diferente progresive in care punctele utilizate sunt toate in ordine crescatoare fata
de punctul considerat
f n 1 f n
f

h
x n
2 f
f n 2 2 f n 1 f n
2
h2
x n

-Diferente centrale care folosesc puntele dispuse in mod simetric fata de punctul
considerat
f n 1 f n 1
f

2h
x n
2 f
f n 1 2 f n f n 1
2
h2
x n

57

In continuare se va utiliza exprimarea in diferente finite centrale.

Pentru obtinerea formulelor pentru derivate de ordin superior se aplica
succesiv operatorii de derivare stabiliti anterior
f n 1 f n 1
f
'

fn
2h
x n
2 f
f n 1 2 f n f n 1
''
2 fn
h2
x n
''

3 f
1
f n 1 f n 1
'''
' ''
''
''
3 fn f n
f n 1 f n 1
x
h
h

2
2

n
1 f 2 f n 1 f n f n 2 f n 1 f n 2
n 2

h2
h2
2h

3 f
f n 2 2 f n 1 2 f n 1 f n 2
'''
3 fn
2h3
x n

''

4 f
1
f n 1 2 f n f n 1
'' ''
''
''
''
IV
4 f n f n
2 f n 1 2 f n f n 1
2

x
h
h

n
f 2 f n f n 1 f n 2 f n 1 f n 2
1 f 2 f n 1 f n
2 n 2
2 n 1

h
h
h2
h2

4 f
f n 2 4 f n 1 6 f n 4 fn 1 f n 2
IV
4 fn
h4
x n

Operatorii de derivare prin diferente finite pot fi reprezentati astfel

d
1

dx 2

d2
1
2
2
dx

d3
1
3
3
dx
2
d4
1
4
4
dx

58

Punctele in care se calculeaza derivata este reprezentat printr-un

dreptunghi (patrat) iar celelalte puncte prin cercuri (elipse)
b) Utilizarea diferentelor finite pentru o grinda incovoiata
Fie grinda dublu incastrata din figura 2.
Grinda are EI constant iar incarcarea q(x) este cu variatie oarecare

-1

qn-1

qn qn+1

n-1

n+1
h

N+1

Figura 5.2
Pentru determinarea axei deformate si a diagramelor de eforturi prin
metoda diferentelor finite se porneste de la ecuatia diferentiala de ordinul patru a
axei deformate
d 4 v q ( x)

dx 4
EI

Se imparte domeniul de lungime l al grinzii in N intervale egale de

lungime h si se scrie apoi ecuatia in diferente finite in cele N-1 puncte din
interiorul domeniului unde deplasarile v sunt necunoscute.
Ecuatia corespunzatoare punctului n se scrie tinand seama de expresia
operatorului d4/dx4 astfel
q
1
(vn 2 4vn 1 6vn 4vn 1 vn 2 ) n
4
h
EI

unde qn este valoarea incarcarii in sectiunea n adica qn=q(xn)

Ecuatiile scrise pentru cele N-1 puncte alcatuiesc un sistem de N-1 ecuatii.
Se observa ca la scrierea ecuatiei in punctul 1 intervin si deplasarile punctelor 0 si 59

1 (vo si v-1) respectiv pentru punctul 2 deplasarea vo. Prin urmare la fiecare capat de
bara apar doua necunoscute in plus iar sistemul obtinut contine (N-1)+4
necunoscute. Impunand conditiile limita (de rezemare) se obtin patru ecuatii
suplimentare cate doua pentru fiecare capat care se exprima in diferente finite. De
exemplu pentru incastrarea din punctul 0 conditiile
v=0 si dv/dx =0 (rotirea) dau
vo 0

v1 v1
0
2h

si

Se obtine un sistem de N+3 ecuatii cu tot atatea necunoscute a carui

rezolvare da valorile vn cautate
Momentele incovoietoare si fortele taietoare se determina apoi pornind de
la relatiile dintre aceste eforturi si sageata v care se transcriu in diferente finite
d 2v
EI
M n 2 (vn 1 2vn vn 1 )
dx 2
h
3
d v
EI
T EI 3 Tn 3 (vn 2 2vn 1 2vn 1 vn 2 )
dx
2h
M EI

x
-1

n-1

n+1

N-1

N+1

y
Figura 5.3
In figura 5.3 este prezentata alura deformatei grinzii in punctele din afara
domeniului grinzii.
Daca rezemarea este de tip articulatie sau reazem simplu (punctul 0) atunci
conditiile de rezemare sunt
vo=0
Mo=0
60

Din a doua conditie se obtine relatia dintre v-1 si v1 in cazul articulatiei astfel
M0

EI
(v1 2v0 v1 ) 0 v1 v1
h2

Daca rezemarea este de tip incastrare (punctul N), conditiile de rezemare sunt
vN=0
N=0 (rotirea)
Din a doua conditie (rotirea nula) obtinem relatia intre sagetile vN-1 si vN+1 in cazul
incastrarii
v v
dv
N N 1 N 1 0 vN 1 vN 1
2h
dx N
Schematic, algoritmul utilizat in probleme cu mai multe dimensiuni contine
aceleasi etape adica:
-transcrierea ecuatiilor cu derivate partiale in diferente finite
-impunerea conditiilor de contur
-rezolvarea sistemului de ecuatii algebric obtinut
-calculul valorilor in puncte ale marimilor care intereseaza in solutionare
c) Exemplu de calcul
Se cere sa se determine forta critica de flambaj Pcr ,pentru stalpul cu
dimensiunile si rezemarile din figura. Date numerice:conform lucrarea 4. Se va
utiliza metoda diferentelor finite(MDF).

61

Figura 5.4

Rezolvare:
Ec.dif. a axei deformate este

d2 w
M(x)

2
dx
EI

unde M(x) P w(x)

deci

d2 w
Pw

2
dx
EI

Notand 2

P
d2 w
(1)
2 w 0 Ec. de stabilitate de ord. al 2-lea
EI
dx 2

Derivand de 2 ori aceasta ec. se ajunge la

(2)

d4 w P d2 w

0 Ec. de stabilitate de ordinul al 4-lea.

dx 4 EI dx 2

Solutia ec. (1) sau (2) poate fi gasita fie prin metode analitice(integrare directa,
parametri in origine) fie prin metode numerice(met. diferentelor finite, met.
elementelor finite).

62

Forta critica de flambaj este valoarea maxima a fortei exterioare P, pana

la care axa barei ramane rectilinie(bara isi mentine stabilitatea formei rectilinii de
echilibru) si se noteaza Pcr .
Cu alte cuvinte , Pcr este valoare minima a fortei P pentru care bara trece
de la forma rectilinie la o forma curbilinie de echilibru.
Pentru bare cu sectiune variabila (continuu sau in trepte) solutiile analitice
sunt

mai

dificil

de

obtinut,

preferandu-se

solutionari

prin

metode

numerice(MDF,MEF).
Metoda diferentelor finite
Se considera pe axa barei o serie de puncte(noduri) echidistante cu pasul

x = = l (in sectiuni caracteristice). Se extinde reteaua aleasa cu un punct

dincolo de capetele barei si se numeroteaza nodurile. In continuare se transcrie in
diferente finite ec. de stabilitate (1) sau (2) in nodurile interioare, iar valorile
sagetii w din punctele exterioare se exprima folosind conditiile la limita(de
rezemare).
Sistemul omogen de ec. algebrice obtinut admite solutiile diferita de cea
banala, daca determinantul coeficentilor necunoscutelor se anuleaza. Dezvoltand
acest determinant se obtine o ec. in numita ec. caracteristica.
Radacinile ec. caracteristice 1 , 2 ,...., n se numesc valori proprii.In
problema de stabilitate intereseaza numai min care corespunde fortei critice de
flambaj.
Operatori de derivare prin diferente finite ai functiilor de o singura
variabila

63

d
1

dx 2

d2
1
2
2
dx

d3
1
3
3
dx
2
d4
1
4
4
dx

Rezolvare folosind ec.dif..de ordinul al 2-lea

d2w P
w 0
dx 2 EI
Nodul1:

w 0 2w1 w 2 P1

w1 0
2
EI1

Nodul 2:

w1 2w 2 w 3 P2

w2 0
2
EI 2

P1 P2 P; I1

I 2I
2I 3I
1,5I; I 2
2,5I;
2
2

P 2 Pl2

-valoare proprie
EI
EI

Pl2
w

2w

w1 0
1
2
0
E 1,5I

2
w 2w w Pl w 0
2
3
2
1
E 2,5I
Notam

Conditiile de rezemare w 0 0; w 3 0

64

2w1 w 2 0,667w1 0 (0,667 2)w1 w 2 0

w1 2w 2 0,4w 2 0
w1 (0,4 2)w 2 0
0,667 2
1
0 0, 267 2 2,134 3 0 ec. caracteristica
1
0,4 2
1,2

2,134 2,1342 4 0, 267 3 2,134 1,162

2 0,267
0,534

1 6,172 ; 2 1,82 min

Pcr l2
EI
Pcr 1,82 2
EI
l

Rezolvare folosind ec diferentiala de ordinul al IV-lea

d4w P d2w

0
dx 4 EI dx 2
w 4w 0 6w1 4w 2 w 3 P1 w 0 2w1 w 2
Nodul 1: 1

0
4
EI1
2
Nodul 2:

w 0 4w1 6w 2 4w 3 w 4 P2 w1 2w 2 w 3

0
4
EI2
2

w 0 w0 0
Conditiile de rezemare:pt. x=0
w '' 0 w 1 w1
w 0 w3 0
pt. x=L
w ' 0 w 4 w 2

Impunand conditiile de rezemare obtinem

Pl2
5w

4w

( 2w1 w 2 ) 0
2
1
E 1,5I

2
4w 7w Pl (w 2w ) 0
1
2
1
2

E 2,5I

Cu notatia

Pl 2
, sistemul devine:
EI

65

(5 1,333 )w1 (0,667 4)w 2 0

(0,4 4)w1 (7 0,8)w 2 0

5 1,333 0,667 4
0
0, 4 4
7 0,8
0,799 2 9,063 19 0
1,2

9,063 9,0632 4 0,799 19 9,063 4,627

1 8,567
2 0,799
1,598
2 2,779

2 min

N cr l2
EI
2,779 2
EI
l

Verificare globala cu formula lui Euler

Pcr

2 EI min
;lf 0,7L 0,7 3l 2,1 l
l2f

Pentru bara cu Imin I const

Pcr1

2 EI
EI
2,23 2
2
(2,1l )
l

Pentru bara cu Imin 3I const

Pcr2

EI
2 E 3I
6,7 2
2
(2,1l )
l
Se constata ca numai valoarea obtinuta folosind ec. dif. de ordinul IV

( Pcr 2,779

EI
) se incadreaza intre valorile date de formula lui Euler pt bara cu
l2

sectiune constanta avand Imin I const respectiv Imin 3I

66

6. Oscilatii tranversale libere neamortizate la grinzi

La grinda din figura 6.1. sa se determine pulsatile si formele proprii de
vibratie pentru cazul oscilatiilor transversale libere neamortizate.Elementele
geometrice si rezemarile sunt identice cu ale grinzii din lucrarile precedente 3,4,5.
Se cunoaste masa pe unitatea de lungime m=150 kg/m.

Figura 6.1
Tinand cont ca oscilatia libera transversala este o deformata de incovoiere
sub actiunea fortei de inertie, rezulta ca sageata va satisfice ecuatia diferentiala
fibrei medii deformate care ia in considerare numai fortele elastice si fortele de
inertie neglijandu-se fortele de amortizare.

4 w
2 w
EI 4 m 2 0
x
t
Urmand aceleasi etape ca la problemele de element finit precedente , dupa
analiza unui element finit current, e, se obtine modelul numeric elemental(relatia
fizica a elementului finit) de forma:

[k e ]{d e } [m e ]{d e } {Se }

unde k e -matricea de rigiditate elastica(se preia din lucrarea 3)
67

{d e } {w1 (t); 1 (t); w 2 (t); 2 (t)}T -vectorul deplasarilor nodale;

1;
2 ;
{d e } {w
1; w
2 }T -vectorul acceleratiilor nodale;
{Se } {T1 (t); M1 (t); T2 (t); M 2 (t)}T -vectorul eforturilor nodale;

[me ] -matricea consistenta a maselor de inertie.

156

A l 22 le
[m e ] e e e
420 54

13 l e

22 l e

54

2
e

4l
13 l e

13 le
156

3 le2

22 l e

13 le
156
2
3 l e m e l 22 l e

22 l e 420 54

4 l e2
13 l e

22 l e

54

2
e

4l
13 le

13 l e
156

3 le2

22 l e

13 l e
3 l e2
22 l e

4 l e2

e , A e , le -densitatea, aria sectiunii transversale respectiv lungimea

elementului finit e;

me e A e -masa pe unitatea de lungime a elementului finit e.

matricile de inertie ale celor 3 elemente finite, in care s-a discretizat grinda,
se scriu:
156

ml 22 le
[m1 ]
420 54

13 le

22 le

54

2
e

4l
13 le

13 le
156

3 le2

22 l e

156

1, 25ml 22 le
[m2 ]
420 54

13 le
156

1,45ml 22 le
[m3 ]
420 54

13 le

13 l e
3 l e2
22 l e

4 l e2

22 le
4 l e2

54
13 le

13 le

156

3 l

22 l e

2
e

22 le
2
e

54

4l
13 le

13 l e
156

3 le2

22 le

13 le
27,5 l
195

2
3 l e ml 27,5 l
5 l2

22 l e 420 67,5
16,25 l

2
2
4 le
16,25 l 3,75 l

16,25 l
16,25 l 3,75 l 2
195
27,5 l

27,5 l
5l 2

13 l e
31,9 l
226,2
2

3 le ml 31,9l
5,8 l 2

22 le 420 78,3
18,85l

2
2
4 le
18,85l 4,35 l

78,3 18,85 l
18,85 l 4,35 l2
226,2 31,9 l

31,9 l 5,8 l 2

68

67,5

Asamblarea

si obtinerea relatiei

fizice structurale se face pe baza

incidentei fiecarui vector {d e } (e 1, 2,3) , cu componentele vectorului {D} si

expandarea relatiei fizice elementale respective, obtinandu-se:
{S }
[k e ]{D} [me ]{D}
e

Expandarea se face prin adaugarea de linii si coloane nule in matricile si

vectorii elementali corespunzator gradelor de libertate care nu apartin elementului
finit pentru care se executa operatia. Intrucat matricile [k e ] s-au prezentat

la

lucrarea 3, iar la lucrarea 4 s-au prezentat matricile expandate [k eG ] , nu se mai

prezinta matricile [me ] , operatiunea de expandare fiind cunoscuta.
Dupa sumarea relatiilor elementale, respectiv exprimarea conditiilor de
echilibru a nodurilor numai pentru eforturile elastice si de inertie, deoarece nu
exista incarcari in lungul elementelor finite si nici actiuni concentrate la noduri, se
obtine modelul numeric structural:
0
[K]{D} [M]{D}

unde
[K] [k e ];[M] [m e ]
e

reprezinta matricile de rigiditate si de inertie pentru intreaga structura.

Aceste matrici sunt simetrice si singulare deoarece structura poate avea o miscare
de corp rigid.
Matricea de rigiditate elastic, [K], se preia din lucrarea 3, iar matricea
consistenta a maselor, [M], cu raspunsuri-eforturi-inertiale corespunzatoare tuturor
deplasarilor, se prezinta in continuare:

69

156
22

54

3
ml 13
[M] [m e ]
420 0
e 1

0
0

0
1

22
4
13
3
0
0

13

54
13

3
5,5

351
5,5

9
16, 25

0
0

0
0

0
0

67,5
16, 25

16, 25 0
3, 75 2 0

421,5
4, 4

4, 4

67,5
16, 25 3, 752
0
0

78,3

18,85 4,35

78,3
18,85

10,8
18,85

226, 2
2

31, 9 2

2
3
0

0
4
18,85 5

4,35 2 6
31,9 7

5,8 2 8
8
0
0

Introducerea conditiilor de rezemare, pentru ca ecuatia de echilibru sa devina

in cate doi subvectori

nesingulara , presupune ordonarea vectorilor {D},{D}
} corespunzatori
{Dn },{D
n
} ,corespunzatori
{D r },{D
r
Aceasta

presupune

deplasarilor
deplasarilor

si ordonarea

si acceleratilor nodale libere si

si acceleratilor din legaturile barei.

corespunzatoare

a matricilor

[K] si

[M],obtinandu-se :
K nn
K
rn

K nr Dn M nn

K rr D r M rn

0
M nr D
n

0
M rr D
r

sau dupa dezvoltare:

M D

K nn Dn K nr D r M nn D
n
nr r 0
M D
0
K D K D M D
rn

rr

rn

rr

In cazul problemei date reazemele sunt fixe, deci D r 0 si prima relatie

devine:
0
K nn Dn M nn D
n

care este un sistem de ecuatii diferentiale de ordinul al II-lea cu coeficenti constanti

la
si la care trebuie atasate conditiile initiale( deplasarea D0 si viteza initiala D
0
timpul t=0 ).
Sistemul de ecuatii se poate rezolva prin metode de integrare numerica
specifice sistemelor de ecuatii diferentiale de ordinul I(Euler, Runge-Kutta, Adams,
Milne etc.), prin metode specifice sistemelor de ecuatii diferentiale de ordinul al
II-lea (diferente finite, Newmark, Wilson) sau prin metoda analizei modale, cum se
70

va proceda in continuare. In acest scop , pentru vectorul deplasarilor nodale se

presupune o variatie armonica in timp de forma:
Dn Don sin(t )

unde Don -vectorul amplitudinilor oscilatiilor ; - pulsatia proprie sau frecventa

circulara a oscilatiilor ; -diferenta de faza .
Introducand expresia vectorului deplasarilor in sistemul de ecuatii se
obtine sistemul de ecuatii algebrice omogen de forma:
(K nn 2 M nn )Dno 0

In relatia de mai sus s-a folosit vectorul acceleratiilor nodale:

2 Do sin(t ) 2 D o
D
n
n
n

unde s-a considerat ca oscilatiile au amplitudinile maxime pentru sin(t ) 1 .

Sistemul de ecuatii omogen admite solutie diferita de cea banala daca:

det K nn 2 M nn 0
care reprezinta o problema generala

de valori si vectori proprii , care se

prelucreaza in continuare.
Matricea consistenta a maselor M rn se poate obtine rapid prin taierea
liniilor si coloanelor

din matricea M, care corespund gradelor de libertate

blocate(1, 7 si 8):

2
2

[M nn ]

4
13

ml
420 32
0
0

13
35

3
5,5

0
67,5

5,5

9 2

16, 25

3,75 2

421,5
4, 4l

4, 4
10,8 2

67,5
16,25
16, 25 3,752

Daca se scoate in factor EI / l3 rezulta:

EI * ml4 2 * o
M nn D n 0
K nn
l3
420EI

71

0
2
16,25 3

unde coeficentul din fata matricii M*nn este un scalar numit valoare proprie si se
noteaza

ml4 2
420EI

cu care, sistemul de ecuatii se poate scrie:

[K

*
nn

] [M*nn ]{Don } 0

Problema de valori si vectori proprii in forma generala se rezolva cu

programul Mathcad
Se noteaza
4l 2

-6l
*
K nn = A = 2l 2

0
0

-6l

2l 2

36

6l

-24

6l

12l

-24 -12l
12l

4l

12l
4l 2

6l
20l 2

-12l
60
6l

(preluata de la lucrarea 3)

4l 2

13l
*
[M nn] = [C]= -3l 2

0
0

13l

-3l 2

35l

5,5l

5,5l

9l 2

67,5

16,25l

67,5 -16,25l
16,25l -3,75l 2

421,5
4,4l
4,4l
10,8l 2
0

-16,25l -3,75l 2

cu valorile numerice

36 18 18
18 36

18 24

18

18 108 36

24 36 60

36

36

18

36 39

36

39 105
36 C 27 16.5
0 67.5
18

180
0 48.75
0

72

27

16.5

67.5

81

48.75

48.75 421.5
33.75 13.2

48.75

33.75
13.2

97.2
0

In programul Mathcad se aplica functiile

genvals ( A C)

15.69

0.716
0.147

0.018
5.515

Se obtin astfel valorile proprii i cu care se determina pulsatiile proprii (frecventele

circulare)

420 EI
i
ml 4

in care 1=6,037; 2=2,153; 3=0,622; 4=0,108; 5=0,011

Matricea vectorilor proprii se obtine prin aplicarea functiei genvecs matricilor de
rigiditate [A] si matricii maseleor [C]

genvecs ( A C)

0.811 0.292 0.526

0.678

0.476 0.257 0.329

0.516

0.292 0.643 0.548

0.392

0.147

0.346

0.048

0.276

0.382

0.167 0.643 0.489 3.758 10

X1

X2

X3

X4

0.765

0.042
0.47

0.214

D2 = 1
D3 = v2 sageata nod 2
D4 = 2
D5 = v3 sageata nod 3
D6 = 3

X5

In continuare se traseaza in mathcad vectorii X1.....X5 care reprezinta modurile de

vibratie ale grinzii
Axa grinzii este definita de vectorul

3
6

9
0

Vectorii proprii (modurile de vibratie) sunt

0
0
0
0
0

0.476
0.257
0.329
0.516
0.765

x1
x
x
x
x
0.048 2 0.147 3 0.276 4 0.346 5 0.47
0
0
0
0
0

73

Reprezentarea grafica a vectorilor proprii este urmatoarea

x1

x2

x3

74

x4
0

x5

75

7. Grinda cu zabrele
Analiza unei structure din bare articulate utilizand metoda elementelor
finite
La grinda cu zabrele din figura sa se determine:
-Deplasarile nodale, eforturile, tensiunile din bare in calculul de ordinul I
geometric liniar. Barele inclinate sunt alcatuite dintr-un profil

si au aria A, iar

barele verticale si orizontale cu aria 2A. Rezultatele obtinute in calculul de

ordinul I se vor verifica si cu ajutorul programului de calcul automat beam2d.
Date numerice:l=5m; E=2.100.000 daN/cm2 ; P=15.000 daN; A U16 =24 cm 2

Figura 7.1

1o .Stabilirea modelului structural discretizat

m=6=bare (elemente finite); n=5 noduri
Se ataseaza cate doua grade de libertate(translatii) in fiecare nod

76

D2x= u2

D2y= v2
2

D1x= u1

D4x= u4
D4y= v4

3 D3x= u3

D1y= v1

D3y= v3

5 D5x= u5
D5y= v5

Ecuatia de echilibru in MEF este [ke]{de}={Se}(pentru un element finit) si

[K]{D}={S} pentru structura
Pentru a identifica mai usor gradele de libertate este utila numerotarea lor succesiva
de la 1 la 10 conform figurii urmatoare

D3= u2

D1 = u1

D4= v2
2

D7= u4
D8= v4

3 D5= u3

D2= v1

D6= v3

5 D9= u5
D10= v5

Vectorii forte nodale si deplasari nodale sunt

S1 R 1x
S R
2 1y
S3 R 2 x

S4 0
S5 0
{S}

S6 0
S7 P

S8 0
S 0
9

S10 P

u1 D1x D1
v D D2
1 1y

u 2 D 2 x D3

v2 D2 y D4
u D D5
D 3 D3x
v3 3 y D6
u 4 D 4 x D7

v 4 D4 y D8
u D D9
5 5x

v5 D5 y D10

77

2o Analiza elementului finit de bara dublu articulata pentru determinarea

matricilor de rigiditate

u1
S1x

S1y

D1x

D2y

S2y
S2x

D2x

S1

S2

u2

le

D1y

[k e ]{d e } {Se } -Modelul numeric elemental in coordonate locale,

[ke]-matricea de rigiditate a elementului in coordonate locale
[k e ]

EA e
le

1 1
S 1
u1
1 1 ;{d e } u ;{Se } S

2
2

EA1 1 1 2EA 1 1 EA 2 2

[k 2 ] [k 3 ] [k 4 ] [k 6 ]
l1 1 1
l 1 1
l 2 2
EA 1 1 EA 1 1 EA 0,707 0,707
[k 5 ]
[k 7 ]

l2 1 1 l 2 1 1
l 0,707 0,707
[k1 ]

3o .Transformarea relatiilor fizice elementale din sistemul local xy in sistemul

global (general) XY.

78

0
0
cos sin
{Se }=[Te ]{Se }* ; [Te ]
0
cos sin
0
Ecuatia elementala in coordonate globale este [k e ]*{De } {Se }*

d e Te De ;

D1x
S1x
D
S
1y
1y
*
{D e }
;{Se } ;
D 2x
S2 x
D 2 y
S2 y

c2
cs c2 cs

s2 cs s2
EA e [k o ] [k o ] EA e cs
*
T
[k e ] [Te ] [k e ][Te ]

le [k o ] [k o ]
le c2 cs c 2
cs

2
cs
s 2
cs s

cos 2
cos sin c 2 cs
Unde [k 0 ]

sin 2 cs s 2
cos sin

-elementul finit (bara) nr. 1

cos 0; sin 1
0 1 0 0
0 0
[T1 ]
;[k o ]

0 0 0 1
0 1

0 0

2EA 0 1
[k1 ]*
l 0 0

0 1

0
0 0

0 1 EA 0 2

0 0
l 0 0

0 1
0 2
0

0
0 2
[k 4 ]* ;[T1 ]=[T4 ]
0 0

0 2
0

-elementul (bara) 2

cos 1 ;sin =0

79

1 0 0
[T2 ]
0 0 1
1

2EA 0
[k 2 ]*
l 1

0
1 0
;[k 0 ]

[T2 ]=[T3 ]=[T6 ]

0
0 0
0 1 0
2 0 2 0

0 0 0 EA 0 0 0 0

[k 3 ]* [k 6 ]*
0 1 0
l 2 0 2 0

0 0 0
0 0 0 0

-elementul (bara) 5 unghiul =315o

cos 0,707 ;sin= 0,707
0
0
0,707 0,707
[T]5
0
0,707 0,707
0
0,5 0,5
[k o ]

0,5 0,5

Asadar:
0,5 0,5 0,5 0,5
0,354 0,354 0,354 0,354
0,5 0,5 0,5 0,5

EA EA 0,354 0,354 0,354 0,354

*

[k 5 ]

0,5 0,5 0,5 0,5 l 2

l 0,354 0,354 0,354 0,354

0,5 0,5 0,5 0,5

0,354 0,354 0,354 0,354
0,354 0,354 0,354 0,354

EA 0,354 0,354 0,354 0,354

Pentru elementul 7, unghiul =45o
[k 7 ]*

l 0,354 0,354 0,354 0,354

0,354 0,354 0,354 0,354

4o .Asamblarea
a)Expandarea relatiei fizice elementale

80

[k e ]* {D} {Se }*
0 0

0 2
0 0

0 2
EA 0 0

[k1 ]*
l 0 0
0 0

0 0

0 0
0 0

0
0

2
0

0
0

EA 2
[k 2 ]*
l 0

0
0

0
0

0
0

0
0

2 0
0 0

0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0
0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0
0 0 0 0

0 0 0 0
0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

81

0
0

EA 0
[k 3 ]*
l 0

0
0

0
0
0

0
EA 0

[k 4 ]*
l 0

0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

0 0
0 0

0
0

0
0

2
0

0
0

0 0
0 0

2 0
0 0

0 0

0 0

0 0

0
0

0
0

0
0

0 0
0 0

0
0

0
0

0 0

0
0

0
EA 0
[k 5 ]*
l 0

0
0

0
0

0 0

0 0

0 0
0 0

0
0

0 0
0 0

0
0

0 0

0 0 0

0 0
0 0

0
0

0 0
0 0

0
0

0 0
0 0

0
0

0 0
0 0

0,354
0,354

0 0
0 0

0
0

0 0
0 0

0,354
0,354

0
0

0 0

0 0
0 0

0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

0 0

0 0
0 0

0
0

0
0

0
2

0
0
0 2

0 0
0 0

0
0

0 0 0
0 2 0

0
2

0 0

0 0

0 0
0 0
0 0

0 0
0 0

0 0

0 0
0 0

0 0

0 0
0 0
0 0
0 0

0 0
0 0

0 0

0 0
0 0

0 0
0 0

0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0

0
0
0

0,354 0,354 0,354

0,354 0,354 0,354

0354
0,354 0,354
0,354 0,354 0,354
0

82

0
0

0
EA 0
[k 6 ]*

l 0
0

0
0

0 0

0 0 0

0 0

0 0 0

0 0
0 0

0
0

0
0

0 0 0
0 0 0

0 0

0 0 0

0 0
0 0

0
0

0
0

0 0 0
0 0 0

0 0
0 0

0
0

0 0 0 0
2 0 0 0

0 0

0,354 0,354
0,354 0,354

0
0

0
0
0
EA 0
[k 7 ]*

l 0
0
0,354 0,354

0,354 0,354
0
0

0
0

0
0 0
0 0

0 0
2 0

0 0
0 0

0 0
2 0
0 0
0

0 0 0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

0 0 0,354 0,354 0 0
0 0 0 0,354 0.354 0 0
0 0 0
0
0
0 0

0 0 0
0
0
0 0
0 0 0
0
0
0 0

0 0 0
0
0
0 0
0 0 0 0,354 0,354 0 0

0 0 0 0,354 0,354 0 0
0 0 0
0
0
0 0
0 0 0
0
0
0 0
0

b)Sumarea:
1

10

0
0 1
2,354 0,354 0 0 2 0 0,354 0,354
0,354
2,354 0 2 0 0 0,354 0,354
0
0 2

0
2
0
2 0 0 0
0
0
0 3

2
0
2 0 0
0
0
0
0 4
0
0
0 0 4 0
0
0
2
0 5
EA 2
[K]

0
0 0 0 2
0
2
0
0 6
l 0
0,354 0,354 2 0 0 0 2,708
0
0,354 0,354 7

0
2,708 0,354 0,354 8
0,354 0,354 0 0 0 2
0
0
0 0 2 0 0,354 0,354 2,354 0,354 9

0
0
0 0 0 0 0,354 0,354 0,354 0,354 10

83

Relatia de mai sus scrisa compact cu punerea in evidenta a partitionarii

matricii K este

K rr K rn
[K ]

K nr K nn

5o . Conditii de rezemare
D 2y v2
0
D
0
3x u 3

D3y v3
0
D 2x u 2 0
R 1x

{D r } D1x u1 0 ;{D n }= D 4x u 4 ; {Sn } 150 ; {Sr } R 1y

R
D v 0
D v
0
2x
1y 1
4y 4

D5x u 5
0
D

150
5y v5
[K nn ]{D n } {Sn };[K rn ]{D n } {Sr }
0
0
0
0
2 0 0
0 4 0
2
0
0
0

0 0 2
2
0
0
0
EA

[K nn ]
0 0 0 2,708
0
0,354 0,354
l
0 0 2
0
2,708 0,354 0,354

0 2 0 0,354 0,354 2,354 0,354

0 0 0 0,354 0,354 0,354 0,354

Valoarea numerica a matricii de rigiditate este

2.016 105
0
0
0

0
4.032 10
0
0

5
0
0
2.016 10
0

5
Knn
0
0
0
2.73 10

0
0
2.016 10
0

5
4
0
2.016 10
0
3.568 10

4
0
0
0
3.568 10

84

2.016 10

2.016 10

3.568 10

2.73 10

3.568 10

3.568 10

3.568 10

3.568 10

3.568 10

2.373 10

3.568 10 3.568 10

4
4

3.568 10

6o .Rezolvarea ecuatiilor structural pentru determinarea :

a)Deplasarilor nodale {Dn } [K nn ]1{Sn }

Dn

0
4

7.44048 10

4.94771 10

7.44048 10

4.94771 10

1.4881 10
0.01138

v2 D4

u D

3 5

v3 D 6

[m] u 4 D 7

v D

4 8

u 5 D9

v5 D10

b)Calculul reactiunilor structurii

R1x

{Sr } [K rn ]{D n } R 1y in care

R
2x
5
4
4

0
2.016 10 0 3.568 10 3.568 10 0 0

4
4
Krn 2.016 105
0
0 3.568 10 3.568 10 0 0

5
0
0
0 2.016 10
0
0 0

rezulta

300
Sr 150

150 [kN]
c)Calculul eforturilor in sistemul de axe global {Se }* [k e ]*{De }
d)Transformarea eforturilor din sistemul de axe global in sistemul local

{Se } [Te ]{Se }*

85

Elementul 1:

S1x
0 0
S

1y EA 0 1
{S1}*
l 0 0
S2x

S2 y
0 1

0 0 0 u1 0
0 1 0 v1 0

0 0 0 u 2 0

0 1 0 v 2 0
0

S1
0 1 0 0 0 0
*
{Se1}= T1 {S1}
Se1 0 KN
0 0 0 1 0 0
S2
0

Elementul 2:

S1x
2
S

1y EA 0
*
{S2 }
l 2
S3x

S3y
0

0 2 0
0
149,99

0
0 0 0
0

4
0 2 0 7, 44 10 149,99

0 0 0 0,00498 0

149,99

S1 1 0 0 0 0 149,99
{Se2 }
Se2 149,99 KN

S3 0 0 1 0 149,99 149,99
0

Elementul 3:

S2x
2
S

2 y EA 0
{S3 }*
l 2
S4x

S4 y
0

0 2 0
0
149,99

0
0 0 0
0

4
0 2 0 7, 44 10 149,99

0 0 0 0,00494 0

149,99

S2 1 0 0 0 0 149,99

{Se3 }

Se3 149,99 KN

S4 0 0 1 0 149,99 149,99
0

86

Elementul 4

S3x
0 0
S

3 y EA 0 2
{S4 }*
l 0 0
S4 x

0 2
S4 y

0 0 7, 44 104 0

0 2 0,00494 0

0 0 7,44 104 0

0 2 0,00494 0

0

S3 0 1 0 0 0 0
{Se4 }
Se4 0 KN
S4 0 0 0 1 0 0
0

Elementul 5:

S4 x
0,354 0,354 0,354 0,354 7, 44048 104 149,7
S

4 y EA 0,354 0,354 0,354 0,354 0,00494771 149,7

*
S5 }

l 0,354 0,354 0,354 0,354 0,0014881 149,7

S5x

S5 y
0,354 0,354 0,354 0,354 0,01138 149,7

149,7
0
0 149,7 211,7
S4 0,707 0,707
{Se5 }

Se5 211,7
0
0,707 0,707 149,7 211,7
S5 0
149,7

Elementul 6

S3x
2
S

3 y EA 0
{S6 }*
l 2
S5x

0
S5 y

0 2 0 7, 44048 104 150

0 0 0 0,00494771 0

0 2 0 0,0014881 150

0 0 0 0,01138 0

150

S3 1 0 0 0 0 150
{Se6 }

Se6 150

S5 0 0 1 0 150 150
0

87

Elementul 7

S1x
0
0,354 0,354 0,354 0,354
149,8
S
0,354 0,354 0,354 0,354
149,8
0

1y EA


{S7 }*

4
S

0,354

0,354
0,354
0,354
7,44048

10

149,8
l

4x

S4 y
0,354 0,354 0,354 0,354 0,00494771 149,8

149,8
0
0 149,8 211,8
S1 0,707 0,707
{Se7 }

Se7 211,8
0
0,707 0,707 149,8 211,8
S4 0
149,8

e)Calculul tensiunilor

Ne
Ae

Se1
0

0 ;
A1 2A

Se2 149,99

31247 KN/m 2
A2
0,0048

Se3 149,99

31047 KN/m 2 ;
A3
2A

Se5
S
211,7
150

88208 KN/m 2 ; 6 e6
31250 KN/m 2
A 5 0,0024
A 6 0,0048

Se7 211,8

88250 KN/m 2
A 7 0,0024

88

Se4
0

A 4 2A

Rezultate cu programul beam 2d-configuratia grinzii si incarcari

-diagrame de forte axiale

89

Deformata structurii

EngiLab Beam.2D Analysis Report

Node Displacements
Node ID
1
2
3
4
5

X-Displacement
0.0000000
0.0000000
-0.0007440
0.0007440
-0.0014881

Y-Displacement
0.0000000
0.0000000
-0.0049530
-0.0049530
-0.0113941

Z-Rotation
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

Sign convention: Positive according to Global Axes

Displacements reported with 7 decimal places
Rotations (in Radians) reported with 2 decimal places

Element End Forces

Element ID
1 Start
1
End
2 Start
2
End
3 Start
3
End
4 Start
4
End
5 Start
5
End

Axial Force
0
0
-150000
-150000
150000
150000
0
0
212132
212132

Shear Force
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

90

Bending Moment
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

6 Start
6
End
7 Start
7
End

-150000
-150000
-212132
-212132

0
0
0
0

0
0
0
0

Sign convention: According to the diagrams' sign convention

Axial force: Positive when member is in tension
Shear force: Positive when it rotates the member clockwise
Bending moment: Positive when the "bottom" fiber is in tension ("top" fiber in compression)
Forces reported with 0 decimal places
Bending moments reported with 0 decimal places

Constraint-Spring Reactions
Node ID
1
2

X-Force
300000
-150000

Y-Force
150000

Sign convention: Positive according to Global Axes

Forces reported with 0 decimal places

91

Z-Moment

8. Cadru plan
Pentru cadrul plan cu rezemarile, incarcarile si dimensiunile din figura sa
se determine deplasarile nodurilor, reactiunile structurii si eforturile din bare prin
calcul matriceal. Se vor trasa diagramele de eforturi si alura deformatiei cadrului.
Rezultatele vor fi verificate cu programul Beam 2d

l
Figura 8.1
Sectiunea grinzilor este A=0,4x0,4m2
E=200000 daN/cm2 (beton); l = 3 m; P=1500 kN
Etape de rezolvare
1. Discretizarea in elemente finite si punerea in evidenta a gradelor de
libertate ale structurii

D4

D8

D6

D7

D9

D5
1

D1

D3
1

D10

D12

D11

D2
92

2. Scrierea matricilor de rigiditate ale elementelor finite ale structurii

Relatia de calcul pentru un element finit de cadru plan este

93

EA
EI
c2 EA 12 s 2 EI
c
s 12 s
c

3
3
l
l
l
l

EA
EI
2 EA
2 EI
s
12 c
c l s 12 s 3 c
3
l
l
l

EI
EI
6 s
6 c

2
2
l
l
Ke
EI
EA
2 EA
2 EI
c
s 12 s
c
c l 12 s 3
3
l
l
l

EA
EI
2 EA
2 EI
c l s 12 s 3 c s l 12 c 3
l
l

EI
EI

6 s
6 c

2
2
l
l

EI

6 s

EA

EI

6 c

EA

l
4

6 s

EI
3

EA

6 c

EI
2

l
EI

EA
l

EA

EI
3

EA
l

s 12 s

EI
3

l
2

EI

6 c

l
EI

EI
l

l
2

EI

c 6 s

EI

12 c

6 c

EI

EI

12 s

6 s

EI

s 12 s

l
EI

EA

s 12 s

EI

6 s

EI

12 s

s 12 s

EI
3

EI

6 s

l
EA
l

12 c

6 c

EI
3

6 c

l
EI
2

EI
2

l
4

EI
l

Pentru elementul finit 1

Unghiul = 90
c= cos =0; s = sin = 1

k1

1.896 10

1.067 10

5.689 10

1.896 10

2.844 10 1.896 10
9

2.844 10

2.844 10

2.844 10

1.896 10

1.067 10

2.844 10

2.844 10

1.067 10

1.896 10

2.844 10

2.844 10

1.067 10
0
7
0
2.844 10
7
0
2.844 10

1.067 10
0

7
0
5.689 10
7

Pentru elementul finit 2

Unghiul = 0
c= cos =1; s = sin = 0

1.067 109

0
k2
1.067 109

2.844 10

2.844 10

5.689 10

1.896 10

2.844 10

2.844 10

2.844 10

1.067 10

1.896 10

2.844 10

1.896 10 2.844 10
2.844 10

2.844 10

7
7

7
7

2.844 10
7

5.689 10

Pentru elementul finit 3

Unghiul = 270 (originea axei x se pozitioneaza in nodul de rang mai mic nodul
3)
c= cos =0; s = sin = -1

94

k3

9
9
0
1.067 10
0
0
1.067 10
0

7
7
7
7
2.844 10
0
5.689 10 2.844 10
0
2.844 10
7
7
7
7
2.844 10
0
2.844 10 1.896 10
0
1.896 10

9
9

0
1.067 10
0
0
1.067 10
0

7
7
7
7
5.689 10
0
2.844 10 2.844 10
0
2.844 10
7

1.896 10

1.896 10

2.844 10

2.844 10

3. Expandarea matricilor de rigiditate ale elementelor finite ale structurii

Matricea de rigiditate a structurii va fi de dimensiune 12x12 (linii x
coloane)
Se va face expandarea matricilor simultan cu impunerea conditiilor de
rezemare (renuntarea la liniile si coloanele aferente gradelor de libertate cu
rezemari (1;2;3;10;11;12)
Cu aceste precizari matricile expandate sunt:
7
1.896 107
0
2.844 10

9
0
1.067 10
0

7
7
0
5.689 10
K1 2.844 10

0
0
0

0
0
0

0
0
0

1.067 109

0
K2
1.067 109

0 0 0
0 0 0
0 0 0
0 0 0
0 0 0
0 0 0

1.067 10

1.896 10

0
7

2.844 10

2.844 10

5.689 10

1.067 10

1.896 10

1.896 10
7

2.844 10

0
7

2.844 10

2.844 10

2.844 10

0
7

2.844 10

1.896 10

2.844 10

2.844 10

95

7
7

2.844 10
7

5.689 10

K3

0 0 0
0 0 0
0 0 0
0 0 0
0 0 0
0 0 0

0
0
0

0
0
0

7
7
2.844 10
0
1.896 10

0
1.067 10
0

7
7
5.689 10
0
2.844 10
0

Prin sumarea celor trei matrici obtinem matricea de rigiditate a intregii structuri (
cu conditiile de rezemare impuse-renuntarea la liniile si coloanele 1;2;3;10;11;12)

K=K1+K2+K3

1.086 109
0

9
0
1.086 10

7
7
2.844 10
2.844 10

K
1.067 109
0

0
1.896 10

7
0
2.844 10

1.067 10

1.896 10

1.138 10

2.844 10
2.844 10

2.844 10
7

2.844 10

D4
D5
D6
D7
D8
D9

96

0
7

2.844 10

2.844 10

2.844 10

1.086 10

2.844 10

1.086 10

5 Scrierea vectorului fortelor nodale

1500000

7
7

2.844 10

2.844 10

2.844 10
8

1.138 10

6. Rezolvarea ecuatiei de echilibru

D=K-1P

D4=u2
0.000599 D5=v2

0.011759 D6=2
0.05667 D7=u3

0.000599 D8=v3

0.011526 D9= 2
0.05737

Deplasarile sunt in m si unghiurile in radiani

97

Rezolvarea cu programul Beam 2D

Diagrama de moment

98

Diagrama de forta taietoare

Diagrama de forte axiale

99

Node displacements
Node x-Displacement

y-Displacement

z-Rotation

------------------------------------------------------------------------------1

2 5.73739242983798E-02

5.99633290929641E-04 -1.17613057968081E-02

3 5.66739099869761E-02 -5.99633290929641E-04 -1.15279676930068E-02

4

Deformata structurii
Constraint-Spring reactions
Node

Force Fx

Force Fy

Moment M

--------------------------------------------------------------------------1

-753318.06783606

-746681.932163953

-639608.843658284
639608.843658284

100

1297222.8701847
1283950.59884049

9. Anexa : Descrierea programul de calcul Beam 2D

CUPRINS
CAPITOLUL 1A - Modelare structurala
1.1 Unitati de masura
1.2 Alcatuirea unui model
1.3 Proprietatile unui model
1.3.1 Materiale
1.3.2 Sectiuni
1.3.3 Noduri
1.3.4 Elemente
1.3.5 Incarcari nodale
1.3.6 Incarcari pe element
1.3.7 Greutate (acceleratie gravitationala)
CAPITOLUL 2A - Analiza si rezultatele analizei
2.1 Analiza
2.2 Diagramele N, V, M
2.3 Deformatii
2.4 Rezultatele analizei
2.4.1 Deplasarea nodurilor
2.4.2 Forte
2.4.3 Reactiuni
2.4.4 Raport complet (rtf)
2.4.5 Validarea analizei

101

CAPITOLUL 3A - Setari
3.1 General
3.2 Model
3.3 Diagrame N,V,M
3.4 Culori
3.5 Zecimale
CAPITOLUL 4A - Informatii utile
4.1 Importarea unui fisier dxf
4.2 Exemple pregatite pentru analiza
4.3 Sfaturi pentru modelarea articulatiilor
4.4 Sfaturi pentru modelarea structurilor simetrice
CAPITOLUL 5A Exemplu practic
5.1 Modelul exemplu
5.2 Pregatirea datelor
5.3 Definirea materialelor
5.4 Definirea sectiunilor
5.5 Desenarea modelului
5.6 Editarea nodurilor
5.7 Editarea elementelor
5.8 Definirea incarcarilor in noduri
5.9 Definirea incarcarilor pe elemente
5.10 Definirea acceleratiei gravitationale
5.11 Efectuarea analizei
5.12 Diagramele N, V, M si modelul de deformatie
5.13 Vizualizarea rezultatelor

102

CAPITOLUL 1A
Modelare structurala
1.1 Unitati de masura
1.2 Alcatuirea unui model
1.3 Proprietatile unui model
1.3.1 Materiale
1.3.2 Sectiuni
1.3.3 Noduri
1.3.4 Elemente
1.3.5 Incarcari nodale
1.3.6 Incarcari pe element
1.3.7 Greutate (acceleratie gravitationala)

1.1 Unitati de masura

EngiLab Beam2D nu are un sistem implicit de unitati de masura. Aceasta
nu este o limitare a programului si o decizie deliberata menita sa permita
functionarea globala, indiferent de unitatile de masura folosite. Orice sistem de
unitati de masura omogen poate fi folosit.
Inainte de definirea unui model, trebuie ales un sistem de unitati de
masura. Toate datele introduse trebuie sa fie exprimate in acelasi sistem.
Rezultatul analizei va fi de asemenea exprimat in acelasi sistem
Pentru a defini un sistem consistent, trebuiesc definite intai unitatile de
baza, iar apoi cele derivate din acestea. Pentru aceasta se pot folosi doua
metode:
A. Sistem bazat pe forta
Se definesc unitatile de masura pentru forta (F), lungime (L) si timp (T)
de exemplu kN, m (metru), s (secunda).
Unitatile derivate:
-

acceleratia: L/T2

m/s2
103

masa: FT2/L

kN/(m/s2)=Mg= t

densitatea: FT2/L4

t/m3

tensiunea unitara: F/L2

kN/m2

nota: in acest exemplu, unitatea pentru masa (1tona) este masa care este
accelerata cu unitatea de acceleratie (1m/s) cand unitatea de forta (1kN)
este aplicata asupra ei;
B. Sistem bazat pe masa
Se definesc unitatile pentru masa (M), lungime (L) si timp (L) de
exemplu kg, m (metru), s (secunda).
Unitatile derivate:
-

acceleratia: L/T2

m/s2

forta: ML/T2

kgm/s2=N

densitatea: M/L3

kg/m3

tensiunea unitara: M/L/T2

N/m2

nota: in acest exemplu, unitatea pentru forta (1N) este forta necesara sa
accelereze unitatea de masa (1kg) cu unitatea pentru acceleratie (1m/s 2);
Sisteme de unitati de masura comune:

Lungime
Forta
Masa
Timp
Presiune
Densitate
Acceleratie
Ca referinta, densitatea otelului, acceleratie gravitationala si modulul de
elasticitate a lui Young sunt prezentate in tabelul urmator:
Densitate
Modulul Young
Acc. gravit.

104

Exemplu practic:
Utilizatorul alege sistemul MTS
-

lungime: m

forta: kN

timp: s

Datele pentru EngiLab Beam2D trebuie introduse in urmatoarea forma:

coordonate X,Y

modulul de elasticitate al materialului E

kPa=kN/m2

densitatea d

t/m3

sectiunea A

m2

sectiunea momentului de intertie I

m4

forta nodala F

kN

moment nodal M

kNm

incarcare in element f

kN/m

constanta elastica a resortului KX, KY

kN/m

rigiditatea elastica la rotire KZ

kNm(/RAD)

acceleratie

m/s2

Resultatele se vor alinia acestui sistem, fiind date in urmatoarea forma:

deplasarea nodului X, Y

rotatia nodului Z

RAD

momentul de capat i, j

kNm

forta axiala, taietoare la capatul elementului i, j

kN

reactiunea forta in resort FX, FY

kN

reactiunea moment MZ

kNm

nota: in acest exemplu, daca se doreste se poate adauga acceleratia gravitationala

la directia -y pentru a simula greutarea structurii ay= -9,80665.

105

1.2 Alcatuirea (Setup-ul) unui model

Setup-ul unui model, inclusiv analizarea si vizualizarea rezultatelor, se face
in 12 pasi.
Pregatirea datelor
1. Definirea sistemului de unitati; este foarte important ca toate datele
introduse sa apartina aceluiasi sistem de unitati
A. Pre-procesarea: Construirea modelului

2. Click pe

pentru definirea materialelor. Pentru fiecare material

trebuie definit nume (optional), densitate d (optional) si modulul de

elasticitate E.
3. Click pe

pentru definirea sectiunilor. Pentru fiecare sectiune trebuie

definit nume (optional), suprafata A si momentul de inertie I.

4. Dupa definirea a minim un material si o suprafata se poate incepe
desenarea modelului:
-

click pentru definirea unui nou nod liber (fara rezemari)

click, apoi tineti apasat si eliberati in alt punct pentru definirea

unui nou element cu nodurile i, j

dublu-click pe un nod sau in apropierea sa pentru definirea

unui nou set de constrangeri; fiecare dublu-click aplica un nou
set

daca SNAP e activat (este implicit activat), nu se pot desena

noduri sau elemente noi decat cu incrementul definit
(default=0.1)

daca SNAPNODE e activat (este implicit activat), conectarea

prin noduri a elementelor este mai usoara

nota: nodurile si elementele pot fi definite si manual, fara interfata

grafica, de la butoanele
5. Click pe
-

(pentru noduri) si

pentru:

deplasarea nodurilor la pozitia exacta

106

pentru elemente.

definirea sau modificarea rezemarii unui nod

definirea unui resort

pentru:

6. Click pe
-

atribuirea unui material sau sectiuni unui element

definirea unei articulatii la capatul unui element (la inceput i,

la final j, sau la ambele capete)

7. Click pe

pentru definirea incarcarilor in nod

8. Click pe
9. Click pe

pentru definirea incarcarilor pe element

pentru definirea greutatii (daca e cazul)

Nota: daca se doreste luarea in considerare a greutatii proprii a elementelor, atunci

este necesara precizarea densitatii materialului pentru fiecare element precum si
definirea unui vector de acceleratie egal cu acceleratia gravitationala; de obicei se
pune acceleratia gravitationala cu minus (-) pe directia Y.
Exemplu: daca se foloseste kN pentru forte, m pentru lungime si s pentru timp,
atunci densitatea trebuie precizata in t/m3 si trebuie pus -9,81 la componenta aY a
vectorului de acceleratie.
B. Analiza modelului

10. Click

(sau F5) pentru a realiza analiza elementului finit.

C. Post-procesarea: Vizualizarea rezultatelor

11. Click

sau

pentru a vedea diagrama fortelor axiale, fortelor

taietoare, momentului incovoietor sau deformata structurii.

12. Click

pentru a vedea rezultatele analitice

107

1.3 Proprietatile unui model

1.3.1

Materiale

Sectiuni

Noduri

Elemente

Incarcari pe nod

Incarcari pe element

Greutate (acceleratie gravitationala)

Materiale

Fiecare element are atribuit un material. Proprietatile materialului sunt:

-

nume (optional)

densidate d (optional)

modulul de elasticitate E

Modulul de elasticitate este un parametru important care afecteaza

matricea de rigiditate a modelului.
Densitatea este folosita pentru a calcula incarcarile date de acceleratia
liniara. Daca se doreste luarea in evidenta a acceleratiei gravitationale atunci
trebuie definita atat densitatea cat si un vector liniar de acceleratie egal cu
acceleratia gravitationala. Daca densitatea e 0 (sau nu e definita) pentru un
material, atunci elementele care au atribuit acest material nu vor fi afectate de
acceleratia gravitationala chiar daca aceasta e definita. Setand densitatea 0 pentru
materialul unui element se pot asftel modela elemente fara greutate.
Adaugarea unui material nou
Pentru a adauga un material nou, scrieti numele, densitatea d si modulul de
elasticitate E si dati click pe Add new Material
Editarea unui material
Pentru editarea proprietatilor unui material, dati click in tabel si modificati valoarea
108

din casuta dorita. Orice modificare este vizibila automat in model.

Actiuni posibile pentru un material selectat (pentru a realiza aceste

actiuni trebuie mai intai sa selectati intregul rand):
- duplicare: Click pe Duplicate se pot duplica mai multe materiale odata
- stergere: Click pe Delete- se pot sterge mai multe materiale odata

109

Instrumente pentru selectarea materialor se gasesc in al treilea tab al

ferestrei. Acesta permite selectarea sau deselectarea materialelor care sunt sau nu
sunt atribuite unui element.

1.3.2

Sectiuni

Fiecare element are atribuit un material. Proprietatile materialului sunt:

-

nume (optional)

suprafata A

moment inertie I

Suprafata A si momentul de intertie I sunt parametrii importanti care

afecteaza matricea de rigiditate a modelului.
Adaugarea unei sectiuni noi
Pentru a adauga o sectiune noua scrieti numele (optional), suprafata A si momentul
I si dati click pe Add new Section
110

Editarea unei sectiuni

Pentru editarea proprietatilor unei sectiuni, dati click in tabel si modificati valoarea
din casuta dorita. Orice modificare este vizibila automat in model.

Calculatorul pentru proprietatile sectiunii

Apasarea butonului Calculator deschide fereastra de mai jos. Aceasta
poate fi folosita pentru calcularea proprietatilor diferitelor forme ce pot fi folosite
pentru sectiuni (acestea sunt prezentate mai jos). Programul are nevoie doar de
suprafata A si de momentul de inertie I. Acestea pot fi extrase folosind butonul
Apply y-y sau Apply z-z in functie de directia care se ia in considerare.

111

Tipuri de sectiuni:
bara patrata
teava patrata
bara rectangulara
teava rectangulara
bara rotunda
teava rotunda
intersectie normala
intersectie generala
sectiune I normala
sectiune I generala
sectiune T
sectiune C normala
sectiune C generala
sectiune L normala
sectiune L generala
Actiuni posibile pentru o sectiune selectata (pentru a realiza aceste
actiuni trebuie mai intai sa selectati intregul rand):
- duplicare: Click pe Duplicate se pot duplica mai multe sectiuni odata
- stergere: Click pe Delete- se pot sterge mai multe sectiuni odata

112

Instrumente pentru selectarea sectiunilor se gasesc in al treilea tab al

ferestrei. Acesta permite selectarea sau deselectarea sectiunilor care sunt sau nu
sunt atribuite unui element.

113

1.3.3

Noduri

Nodurile conecteaza elementele. Fiecare element are un nod de inceput (i)

si unul de capat (j). Fiecare nod este localizat prin coordonatele (X,Y) in planul 2D
si are 3 grade de libertate.
-

X: deplasare

Y: deplasare

Z: rotatie

Fiecare grad de libertate poate fi:

-

liber (fara constrangeri, fara resort)

fix (nu se poate misca)

cu resort (in functie de rigiditatea resortului, acesta genereaza

o forta de reactiune)

Proprietatile nodurilor
-

coordonatele: X, Y

constrangerile: DX-Con, DY-Con, RZ-Con

114

rigiditatea resortului DX-Stiff, DY-Stiff, RZ-Stiff

Coordonate
Fiecare nod se afla punctul cu coordonatele (X,Y) in planul 2D.
Constrangeri(rezemari)
Proprietatile DX-Con, DY-Con si RZ-Con determina daca gradul respectiv de
libertate este sau nu constrans. Asftel, fiecare nod poate fii liber (0) sau nu (1).
Se pod creea astfel 8 tipuri de noduri:

Resorturi
Proprietatile DX-Stiff, DY-Stiff si RZ-Stiff determina constanta elastica a gradului
de libertate respectiv. Un resort genereaza o forta de reactiune proportionala cu
aceasta constanta.
Nota: un grad de libertate care are resort nu are de ce sa fie si constrans(blocat);
daca aceasta situatie este intalnita, resortul este ignorat;

115

Adaugarea unei nod nou

Pentru a adauga un nod noua scrieti coordonatele X si Y si dati click pe Add new
Node
Editarea unui nod
Pentru editarea proprietatilor unui nod, dati click in tabel si modificati valoarea din
casuta dorita. Orice modificare este vizibila automat in model.
Actiuni posibile pentru un nod selectat (pentru a realiza aceste actiuni
trebuie mai intai sa selectati intregul rand):
- setarea de constrangeri(rezemari): alegeti care constrangeri doriti sa fie active
si apasati butonul Set (se pot seta constrangeri pentru mai multe noduri simultan)
- mutarea sau copierea: setati valorile pentru vectorul de deplasare {V}={dX,dY}
si apasati Move sau Copy (se pot muta/copia mai multe noduri simultan)
- stergerea: dati click pe butonul Delete (se pot sterge mai multe noduri
simultan)

116

Instrumente pentru selectarea nodurilor se gasesc in al treilea tab al

ferestrei. Acesta permite selectarea sau deselectarea nodurilor care sunt sau nu
sunt legate de un element.

1.3.4

Elemente

Un element conecteaza doua noduri intre ele. Poate avea articulatii la

fiecare dintre capete (i sau j) si trebuie sa aiba atribuit un material si o sectiune.
Proprietati:
-

material

sectiune

noduri: nodul de inceput i si de capat j

articulatii: articulatia i si articulatia j

117

lungime (lungimea elementului este read-only fiind calculata

de program in functie de pozitia nodurilor i si j)

Adaugarea unui element nou

Pentru a adauga un element nou, selectati materialul si sectiunea si precizati
nodurile i si j respectiv. Optional se pot adauga si articulatii. Apoi dati click pe
Add new Element
Editarea unui element
Pentru editarea proprietatilor unui element, dati click in tabel si modificati casuta
dorita. Orice modificare este vizibila automat in model.
Actiuni posibile pentru un element selectat (pentru a realiza aceste
actiuni trebuie mai intai sa selectati intregul rand):
- partitionarea: alegeti numarul de segmente in care doriti partitionarea si dati
click pe Divide (se pot partitiona mai multe elemente simultan)
- stergerea: dati click pe Delete (se pot sterge mai multe elemente simultan)

118

Instrumente pentru selectarea elementelor se gasesc in al treilea tab al

ferestrei. Acesta permite selectarea sau deselectarea elementelor care sunt sau nu
un anumit material sau o anumita sectiune.

119

1.3.5

Incarcari nodale

Incarcarile punctuale pot fi nodale daca actioneaza pe un nod. Pentru a

defini o incarcare (FX, FY sau MZ) intr-un anumit punct trebuie ca in prealabil un
nod sa fie definit in acel punct.
Proprietatile incarcarilor nodale sunt incarcarile pentru fiecare
grad de libertate al nodului:
-

forta FX

forta FY

momentul incovoietor MZ

Adaugarea unei incarcari nodale noi

Pentru a adauga un nod noua incarcare specificati Node ID precum si
valorile pentru FX, FY si MZ si dati click pe Add Nodal Load
120

Actiuni posibile pentru o incarcare selectata (pentru a realiza aceste

actiuni trebuie mai intai sa selectati intregul rand):
- stergerea: dati click pe Delete (se pot sterge mai multe incarcari simultan)

Instrumente pentru selectarea incarcarilor se gasesc in al treilea tab al

ferestrei. Acesta permite selectarea sau deselectarea incarcarilor care sunt sau nu
valori pentru FX, FY sau MZ.

121

1.3.6

Incarcari pe element

Proprietatile acestei incarcari sunt incarcarile ce actioneaza pe directiile X

si Y ale elementului. EngiLab Beam2D suporta incarcari trepezoidale. Incarcarile
uniforme si triunghiulare pot fi considerate cazuri particulare de incarcare
trapezoidala. Incarcarile pe element sunt distribuite pe acesta si trebuie precizare ca
forta/unitate de lungime.
-

forta fXi valoarea in nodul i a incarcarii trapezoidale X

forta fXj valoarea in nodul j a incarcarii trapezoidale X

forta FYi valoarea in nodul i a incarcarii trapezoidale Y

forta FYj valoarea in nodul j a incarcarii trapezoidale Y

122

Adaugarea unei incarcari noi pe element

Pentru a adauga un nod noua incarcare specificati Element ID. Apoi alegeti
daca incarcarea este trapezoidala sau uniforma. Daca alegem incarcare uniforma,
programul va cere doar doua valori fx=fXi=fXj si fY=fYi=fYj. Daca alegem
incarcare trapezoidala, programul cere 4 valori, fXi, fXj, fYi si fYkj. Dupa
introducerea valorilor dati click pe Add Elem. Load
Actiuni posibile pentru o incarcare selectata (pentru a realiza aceste
actiuni trebuie mai intai sa selectati intregul rand):
- stergerea: dati click pe Delete (se pot sterge mai multe incarcari simultan)

123

Instrumente pentru selectarea incarcarilor se gasesc in al treilea tab al

ferestrei. Acesta permite selectarea sau deselectarea incarcarilor care sunt sau nu
valori pentru fX sau fY.

124

1.3.7

Greutate (acceleratie gravitationala)

Programul permite specificarea componentelor X si Y a vectorului

acceleratie care actioneaza asupra modelului. Daca modelul are masa (densitatea
este definita pentru materialul modelului), atunci asupra sa actioneaza inertia.
Aceasta forta este calculata automat de program.
Pentru a aplica un vector acceleratie, scrieti valorile pentru aX si aY si
apasati ENTER. Modelul este actualizat automat.

APLICATII
1. Definirea greutatii proprii a modelulu sau anumitor elemente componente
Daca trebuie luata in calcul greutatea pentru un element este necesar ca acesta sa
aiba asociat un material pentru care este definita o densitate. De asemenea, este
necesar sa se defineasca cu minus (-), pe directia Y, un vector liniar de acceleratie
egal cu acceleratia gravitationala (de obicei - 9.81).
125

2.Definirea fortelor ce actioneaza asupra unui obiect in miscare

Daca un obiect accelereaza atunci asupra sa actioneaza inertia (daca obiectul are
masa). De exemplu se poate analiza comportarea unei structuri atasata la o masina
in miscare.

126

CAPITOLUL 2A
Analiza si rezultatele analizei
2.1 Analiza
2.2 Diagramele N, V, M
2.3 Deformatii
2.4 Rezultatele analizei
2.4.1 Deplasarea nodurilor
2.4.2 Forte
2.4.3 Reactiuni
2.4.4 Raport complet (rtf)
2.4.5 Validarea analizei

2.1 Analiza

Analiza este realizata prin metoda elementului finit pentru cadre plane. In
timpul analizei, programul creeaza Matricea Globala de Rigiditate [K], precum si
vectorul fortelor externe {F}. Apoi ecuatia {F}=[K]{D} este rezolvata pentru
calcularea vectorului de deplasare {D}:
{D}=[K]-1{F}
Daca modelul este bine definit static atunci matricea [K] este inversabila si
analiza va decurge fara probleme.
Erori in timpul analizei
In timpul analizei este posibil sa apara erori. In aceste cazuri, programul va
afisa unul din urmatoarele imagini:
1. Finite Element Analysis failed. Please check the Model

127

Aceasta eroare apare daca matricea [K] nu este inversabila, sistemul de ecuatii
neputand fi rezolvat pentru {D}.
Exemplu
In cazul unui model cu prea putine constrangeri(rezemari), cum ar fi cazul unei
grinzi in consola care are in loc de incastrare o articulatie. Modelul se poate astfel
roti si echilibrul nu poate fi atins.

2. The Analysis has been carried out successfully, yet some of the
resulting displacements have excessive values (>107). Please check the
model, it is most likely a mechanism
In aceasta situatie matricea nu este inversabila, dar acum, in timpul analizei,
din cauza aproximarilor facute, in loc de 0, in matrice intalnim o valoare
diferita de 0, dar foarte apropiata. Din aceasta cauza, programul gaseste o
solutie, chiar daca nu practica, deplasarile fiind nerealiste.

128

Aceasta eroare ar putea fi generata de modelul din acest exemplu:

Cauze posibile:
- exista noduri care nu sunt conectate de elemente
- constrangerile (rezemarile) nu sunt suficiente
- unele componente ale structurii nu sunt conectate, facand astfel imposibila
transmiterea fortelor
- fortele nu pot fi transmise intre unele elemente din cauza tipului de conexiune
folosit (articulatii)
- structura este un mecanism (nu are rigiditate)

129

2.2 Diagrame N, V, M

Dupa ce un model realizat este analizat, este posibila vizualizarea

diagramelor pentru forta axiala, forta taietoarea si momentul incovoietor.
-

forta axiala

forta taietoare

momentul incovoietor

nota: valorile din diagrame sunt afisate pe ecran atunci cand cursorul este deasupra
unui element
Exemplu de model

130

Forta axiala

Forta taietoare

131

Momentul incovoietor

2.3 Deformatii

EngiLab Beam2D foloseste metoda elementului finit pentru analiza unui

model. Aceasta metoda calculeaza deplasarile pentru noduri. Incarcarile de pe
elemente sunt distribuite la noduri, iar analiza ofera vectorul de deplasare pentru
aceste noduri. Calcularea deplasarilor intermediare este mai dificila, in special in
cazul elementelor cu articulatii si cu incarcari trapezoidale.
Dupa efectuarea analizei unui model se poate da click pe

pentru a

vedea deformarea acestuia.

nota: valorile pentru aceste deformatii sunt afisate pe ecran daca cursorul este
deasupra unui element (aceste valori sunt deplasarile x,y ale acelui punct in
sistemul local de axe al elementului)

132

Exemplu de model

Deformata

133

2.4 Rezultatele analizei

2.4.1 Deplasarea nodurilor

2.4.2 Forte
2.4.3 Reactiuni
2.4.4 Raport complet (rtf)
2.4.5 Validarea analizei
2.4.1 Deplasarea nodurilor
Arata deplasarile nodale ale modelului. Conventia de semn e conforma cu
sistemul global de axe.

134

2.4.2 Forte
Arata fortele de pe capetele elementelor.

Exista doua variante pentru conventia de semn.

1. Se foloseste conventia de semn stabilita pentru diagramele fortei axiale, fortei
taietoare si momentului incovoietor.
pentru forta axiala
pentru forta taietoare
pentru momentul incovoietor

nota: acesta este doar un exemplu, conventia de semn pentru aceste diagrame
putand sa fie schimbata

135

2. Se foloseste conventia de semn a analizei elementului finit. (aceasta foloseste

sistemul de axe al elementului si nu poate fi schimbata)

2.4.3 Reactiuni
Arata reactiunile in model (reazeme, incastrari, resorturi). Conventia de
semn respecta sistemul global de axe. Sunt folosite culori diferite pentru gradele de
libertate (liber, blocat, resort).

136

2.4.4 Raport rtf

Arata raportul de analiza in format rtf. Acest document poate fi preluat cu
Copy/Paste sau poate fi salvat cu click pe butonul Save

137

2.4.5 Validarea analizei

Arata validarea rezultatelor analizei. Daca acestea sunt corecte, atunci
modelul este in echilibru. Programul calculeaza suma fortelor (pe directiile X si Y)
si suma momentelor incovoietoare pentru intregul model dar si pentru fiecare
element in parte. Sunt afisate astfel doua tab-uri:
1. Echilibrul global al struturii
Programul calculeaza suma fortelor X, suma fortelor Y si suma
momentelor incovoietoare (in punctul X=0 si Y=0) pentru intregul model, pe
capitole (incarcari nodale, incarcari pe element, greutate proprie si reactiuni).
Pentru ca modelul sa fie in echilibru, ultimul rand (SUM) trebuie sa contina numai
valoarea 0.

2. Echilibrul elementelor finite

Programul calculeaza suma fortelor X, suma fortelor Y si suma
momentelor incovoietoare in punctele i si j (inceput si capat) pentru fiecare element
finit. Pentru ca modelul sa fie in echilibru, aceste sume trebuie sa fie 0.

138

139

CAPITOLUL 3A

Setari
3.1 General
3.2 Model
3.3 Diagrame N,V,M
3.4 Culori
3.5 Zecimale
3.6. Resultate
3.1 General

Setari disponibile:

Globa Axes: afiseaza/ascunde axele globale

Grid: afiseaza/ascunde grid-ul

Grid size: seteaza dimensiunea grid-ului

Snap Mode: activeaza/dezactiveaza SNAPMODE (daca este activat,

atunci nodurile nu pot fi desenate decat la incrementul precizat la Snap
Size)
140

Snap to Node: activeaza/dezactiveaza Snap to Node (daca este activat,

cursorul sare la nodurile disponibile pentru conectarea elementelor)

Allow to check for updates online: activeaza/dezactiveaza update-ul

automat
3.2 Model

Elementele care au casutele bifate sunt vizibile pe ecran.

141

3.3 Diagrame NVM

Setari disponibile

Nodal+Extremum values: afiseaza/ascunde valorie nodale si extreme ale

diagramelor; (valorile extreme sunt valorile minime sau maxime locale ale
diagramei)

Intermediate values: afiseaza/ascunde valorile intermediare ale diagramei

Intermediate lines: afiseaza/ascunde liniile intermediare ale diagramei

Fill: afiseaza/ascunde fill-ul diagramei

Positive direction (valabil pentru toate diagramele)
Determina directia pozitiva a diagramelor si este valabil pentru toate cele 3

diagrame (forta axiala, forta taietoare, moment incovoietor)

pozitiv spre partea de jos
pozitiv spre partea de sus

142

Axial force positive

Determina conventia de semn pentru forta axiala. Exista doua variante:
Pozitiv in directia intinderii (setarea implicita)
Pozitiv in directia compresiunii

Shear force positive

Determina conventia de semn pentru forta taietoare. Exista doua variante:

Pozitiv pentru rotatia invers trigonometrica (setarea implicita)

Pozitiv pentru rotatia trigonomentrica

Bending Moment positive

Determina conventia de semn pentru momentul incovoietor. Exista doua
variante:
Pozitiv cand fibra inferioara e tensionata (setarea implicita)
Pozitiv cand fibra superioara e tensionata

143

3.4 Culori

Fiecare setare controleaza culoarea pe ecran a obiectului desemnat. Se

poate seta de asemenea gradul de transparenta a obiectelor cu fill (diagramele N,
V, M).
Exista doua teme cromatice predefinite: Light Theme (setearea implicita)
si Dark Theme.

144

3.5 Zecimale

Aceste setari controleaza atat datele introduse cat si felul in care acestea
sunt afisate in analiza.

145

3.6 Rezultate

Setari disponibile

Element local forces sign convention: determina cum va fi raportat

semnul fortelor locale pentru un element in analiza; exista doua variante:
A. Se foloseste conventia de semn a diagramelor N, V, M
pentru forta axiala
pentru forta taietoare
pentru momentul incovoietor

nota: acesta este doar un exemplu, conventia de semn pentru aceste diagrame
putand sa fie schimbata

146

B. Se foloseste conventia de semn a analizei elementului finit.

(aceasta foloseste sistemul de axe al elementului si nu poate fi
schimbata)

Full Analysis Report (RFT): Se poate opta pentru Alb/Negru sau Color;
aceasta setare e valabila doar pentru analiza finala in format rtf.

147

CAPITOLUL 4A
Informatii utile
4.1 Importarea unui fisier dxf
4.2 Exemple pregatite pentru analiza
4.3 Sfaturi pentru modelarea articulatiilor
4.4 Sfaturi pentru modelarea structurilor simetrice

4.1 Importarea unui fisier dxf

Ca alternativa la crearea unu model, programul permite importarea unui
fisier dxf. Modelul poate fi desenat intr-un program tip CAD folosind linii simple
(sau optional puncte).
Pentru a putea folosi formularul de importare, intai trebuie definit minim
un material si o sectiune. Toate liniile din dxf vor fi convertite in elemente care
vor avea asociate acest material si sectiune.

148

Note:

Toate nodurile vor fi libere si fara incarcari

Toate elementele vor avea materialul si sectiunea definite anterior

Elementele vor fi lipsite de articulatii si incarcari

Tipuri de fisiere suportate:

AutoCAD 2010 dxf

AutoCAD 2007/LT20007 dxf

AutoCAD 2004/LT2004 dxf

AutoCAD 2000/LT2000 dxf

AutoCAD R12/LT2 dxf

4.2 Exemple pregatite pentru analiza

In folderul Examples (din folderul in care e instalat programul) sunt

exemple de modele pregatite pentru analiza. (fisiere de tip *.bea). Varianta LITE a
programului are 15 astfel de exemple, iar cea PRO are 18.
Pentru a efectua o analiza pe un exemplu, deschideti meniul File>Open si
selectati un fisier .bea din folderul Examples. Apoi, din program apasati butonul
pentru a realiza analiza.

149

Dupa finalizarea analizei, folositi butoanele din bara de meniu pentru a

afisa diagramele N, V, M sau deformatia modelului. Dati click pe

pentru a vedea

rezultatele analitice.

4.3 Sfaturi pentru modelarea articulatiilor

In modelarea articulatiilor e nevoie de multa atentie. Exista doua tipuri de
articulatii: reazem articulat (external hinge) si reazem incastrat cu legatura
articulata (internal hinge).
Reazem articulat
1.

un reazem articulat poate fi realizat intr-un model in doua feluri:

nod articulat (pinned): (node 1 110) care conecteaza un element

fara articulatie la capatul 1

nod fix (fixed): (node 1 111) care conecteaza un element cu

articulatie la capatul 1
nota: doar prima varianta permite rotatia elementului la capatul 1 in analiza finala

2.

un reazem articulat la care sunt conectate mai multe elemente trebuie

precizat asftel in model:

150

Nodul 1: pinned (110)

Elementul 1: fara articulatie
Elementul 2: fara articulatie
Reazem incastrat cu legatura articulata (internal hinge)
O astfel de articulatie poate fi precizata in doua feluri:
1.

articulatie partiala (e valabila pentru unele din elementele conectate)

Nodul 1: liber (000)
Element 1: fara articulatie
Element 2: fara articulatie
Element 3: articulat
Element 4: articulat

2.

articulatie totala (se aplica tuturor elementelor conectate)

Aceasta inseamna ca pentru fiecare element conectat, valoarea momentului
incovoietor in acel capat este 0. Pentru aceasta situatie este nevoie de
articulatii pentru fiecare element, mai putin pentru unul.
Nodul : liber (000)
Element 1: fara articulatie
Element 2: articulat
Element 3: articulat
Element 4: articulat
(sau orice alta combinatie)
Nota: in aceasta situatie, fiecare element are propria rotatie la capatul
articulat. Programul calculeaza doar rotatia elementului fara articulatie (in
exemplul dat, doar pentru elementul 1).
151

4.4 Sfaturi pentru modelarea structurilor simetrice

Daca o structura este simetrica (structura simetrica cu incarcari simetrice
sau asimetrice), dimensiunea elementului finit poate fi redusa, fiind redus astfel si
timpul analizei. Pentru fiecare plan de simetrie din model, modelul poate fi redus
cu un factor de aproximativ 2.
Cazul 1 structura si incarcari simetrice dupa o axa

In aceasta situatie, jumatate din model poate fi analizata folosind o

constrangere de tip 101 pentru nodul din axul de simetrie. Daca exista o incarcare
in acel nod, jumatate din aceasta va actiona asupra nodului din varianta
simplificata.
Cazul 2 structura simetrica, incarcare asimetrica (dupa o axa)

In aceasta situatie, jumatate din model poate fi analizata folosind o

constangere de tip 010 in nodul din axul de simetrie.
152

Cazul 3 structura simetrica (fata de un punct), incarcare simetrica (fata

de un punct)

In acest exemplu, jumatate din structura poate fi analizata folosind o

constrangere de tip 110 in nodul din punctul de simetrie.
Cazul 4 structura simetrica (fata de un punct), incarcare asimetrica

In acest exemplu, jumatate din structura poate fi analizata folosind o

constragere de tip 001 pentru nodul din punctul de simetrie. Daca este o incarcare
in acest punct, jumatate din aceasta va actiona asupra nodului din varianta
simplificata.
153

CAPITOLUL 5A
Exemplu practic
5.1 Modelul exemplu
5.2 Pregatirea datelor
5.3 Definirea materialelor
5.4 Definirea sectiunilor
5.5 Desenarea modelului
5.6 Editarea nodurilor
5.7 Editarea elementelor
5.8 Definirea incarcarilor in noduri
5.9 Definirea incarcarilor pe elemente
5.10 Definirea acceleratiei gravitationale
5.11 Efectuarea analizei
5.12 Diagramele N, V, M si modelul de deformatie
5.13 Vizualizarea rezultatelor
5.1 Modelul exemplu
Modelul propus este un cadru de beton cu doua deschideri, dezvoltat pe
doua niveluri.

154

Proprietatile modelului:
Materiale:
Materialul din model este betonul cu urmatoarele proprietati:

Modul de elasticitate E=29 Gpa

Densitate d=2500kg/m3

Sectiuni:
Se condisera doua sectiuni diferite:

Coloanele au sectiunea patrata, 50cm x 50cm

Grinzile au sectiunea dreptunghiulara, 50cm x 25cm (inaltimea

este de 50 cm pe axa Y)

Geometrie (noduri si elemente):

In modelul de mai sus, grila este de 1m. Asadar inaltimea fiecarui nivel
este de 3m, iar deschiderea este de 5m. Inaltimea totala este de 6m, iar
latimea totala este 10m. Orientarea elementelor este ca in figura.
Incarcari pe noduri:
Consideram o forta FX=30kN in nodul 2 si o forta FX=50kN in nodul 7.
Incarcari pe elemente:
Toate grinzile au o incarcare uniforma de 10kN/m pe directia Y.
Acceleratia gravitationala:
Greutatea proprie a elementelor trebuie luata in consideratie. Acceleratia
gravitationala este considerata g=9.81m/s2.

5.2 Pregatirea datelor

Primul pas este definirea sistemului de unitati. Acesta este un pas foarte
important in care se alege sistemul preferat de unitati, urmand ca toate valorile
introduse apoi in program sa respecte acest sistem.
Pentru acest exemplu am ales un sistem baza pe forta, avand unitatile kN
pentru forta, m (metru) si s (secunda), pentru lungime (L) si timp (T), respectiv.
155

Unitatile derivate:
-

acceleratia: L/T2

m/s2

masa: FT2/L

kN/(m/s2)=Mg= t

densitatea: FT2/L4

t/m3

incarcarea: F/L2

kN/m2

nota: in acest exemplu, unitatea pentru masa (1tona) este masa care este
accelerata cu unitatea de acceleratie (1m/s) cand unitatea de forta (1kN)
este aplicata asupra ei;
Proprietatile materialului trebuie introduse sub aceasta forma:

E = 29 GPa = 29000000kN/m2

D = 2500kg/m3 = 2.5 t/m3

Sectiunile trebuie definite ca:

Coloane: sectiune patrata, 50x50cm = 0.50m 0.50m

Grinzi: sectiune dreptunghiulara 50x25cm = 0.50m 0.25m

Acceleratie gravitationala trebuie definita ca g = 9.81 m/s2

5.3 Definirea materialelor

Click pe

pentru definirea materialelor. Pentru fiecare material trebuie

definit nume (optional), densitate d (optional) si modulul de elasticitate E.

156

Dati click pe Add new material si materialul nou va fi adaugat in lista.

Dati click pe OK pentru a inchide fereastra.
157

5.4 Definirea sectiunilor

Click pe

pentru definirea sectiunilor. Pentru fiecare sectiune trebuie

definit nume (optional), suprafata A si momentul de inertie I.

Pentru definirea coloanelor scrieti intai numele in casuta corespunzatoare.
Pentru a calcula proprietile (A si I) folosim calculatorul incorporat in program.
Deschidem fereastra si alegem sectiunea patrata si introducem dimensiuunea 0.5.
Dupa ce apasam ENTER, proprietatile apar in partea dreapta.

Avand in vedere ca structura e simetrica nu conteaza daca dam click pe

Apply y-y sau Apply z-z. Pentru aceste exemplu folosim Apply y-y.
Observam ca proprietatiele au fost completate pentru coloane. Dam click pe Add
new section si gasim noua sectiune definita in lista.

158

Pentru definirea grinzilor scrieti intai numele in casuta corespunzatoare.

Pentru a calcula proprietile (A si I) folosim calculatorul incorporat in program.
Deschidem fereastra si alegem sectiunea dreptunghiulara si introducem
dimensiuunea 0.25 pentru a si 0.50 pentru b. Dupa ce apasam ENTER, proprietatile
apar in partea dreapta.

159

Pentru grinzi, intiderea se face pe axa y-y, deci folosim Apply y-y.
Observam ca proprietatiele au fost completate pentru coloane. Dam click pe Add
new section si gasim noua sectiune definita in lista.

5.5 Desenarea modelului

Dupa definirea materialelor si sectinilor putem trece la desenarea
modelului:

Verificam ca SNAP si SNAPNODE sunt activate (ca in imagine)

daca SNAP e activat (este implicit activat), nu se pot desena noduri sau
elemente noi decat cu incrementul definit (default=0.1)

daca SNAPNODE e activat (este implicit activat), conectarea prin noduri a

elementelor este mai usoara si esentiala pentru acest model

click, apoi tineti apasat si eliberati in alt punct pentru definirea unui nou
element cu nodurile i, j
Putem incepe din orice punct. Pentru acest exemplu incepem din origine

(0,0). Desenam prima coloana cu lungimea de 3 unitati pe axa Y.

160

Continuam cu o grinda. Tinem apasat pe click incepand cu nodul 2 si

trasam o distanta de 5 pe directia X.

Folosind acelasi procedeu, trasam si celelate elemente, pana obtinem

urmatoarea imagine:

161

Acesta este modelul complet. Trebuie avut in vedere insa ca toate

elementele trasate (fie coloane sau grinzi) au asociat materialul si sectiunea
implicita; in cazul de fata si grinzile si coloanele sunt din acelasi material (singurul
definit) dar nu au aceeasi sectiune.

5.6 Editarea nodurilor

Dupa desenarea modelului este posibil sa fie nevoie sa fie modificate

proprietatile unor noduri, acum ar fi:

mutarea in pozitia exacta

definirea unor constrangeri(rezemari)

definirea unor resorturi

Dati click pe

pentru a edita noduri. In modelul nostru nu e nevoie sa

deplasam noduri, insa trebuie definite cateva constrangeri pentru nodurile 1,4 si 6,
162

conform imaginii:

Dati click pe OK. Modelul acum arata astfel:

163

Avem acum incastrari in nodurile 1,4 si 6.

5.7 Editarea elementelor

Dati click pe

pentru editarea elementelor. Pentru fiecare element se

poate:

modifica materialul si sectiunea (toate elementele create primesc automat

materialul 1 si sectiunea 1)

defini articulatii la capete (i sau j)

In exemplul nostru, trebuie sa atribuit sectiunea corecta (dreptunghiulara)

elementelor orizontale. Nu avem articulatii. Editam elementele 2,4,7 si 9.

Dati click pe OK.

164

5.8 Definirea incarcarilor in noduri

Dati click pe

pentru a deschide fereastra de editare. Introducem o

incarcare FX=30 pentru nodul 2 si o incarcare FX=50 pentru nodul 7. Dupa fiecare
dati click pe Add Nodal Load. Rezultatul arata asftel:

165

Dati click pe OK pentru a inchide fereastra. Modelul actualizat arata astfel:

5.9 Definirea incarcarilor pe elemente

Dati click pe

pentru a deschide fereastra de editare.

Pentru elementul 2 adaugam o incarcare uniforma fY=-10. Dati click pe Add

Elemental Load. Repetam procedeul pentru elementele 4, 7 si 9. Rezultatul final
arata astfel:

166

Dati click pe OK pentru a inchide fereastra. Modelul actualizat arata astfel:

167

5.10 Definirea acceleratiei gravitationale

Trebuie sa luam in considerare greutatea elementelor componente ale

modelului. Pentru aceasta trebuie sa definim un vector de acceleratie cu minus pe
directia Y (densitatea este deja definita pentru materialul utilizat).
Dati click pe

pentru a deschide fereastra de editare. Pentru fiecare

element completam valoarea -9.81 in casuta aY si apoi apasam ENTER pentru

validarea schimbarii.

Observam ca programul a calculat imediat incarcarea din greutatea proprie

(in kN/m) pentru fiecare elemente. Dati click pe OK pentru inchiderea ferestrei.

168

5.11 Efectuarea analizei

Dati click pe
sau apasati F5 pentru efectuarea analizei. Ar trebui sa
vedeti urmatoarea imagine:

Analiza s-a incheiat cu succes.

169

5.12 Diagramele N, V, M si modelul de deformatie

Diagrama fortei axiale

Dati click pe
pentru a vedea diagrama.

Diagrama este iesita din scara. Dati click pe Zoom All.

170

Diagrama fortei taietoare

Dati click pe

pentru a afisa diagrama. Daca diagrama este iesita din

scara, apasati pe Zoom All.

Diagrama momentului incovoietor

Dati click pe

pentru a afisa diagrama. Daca diagrama este iesita din

scara, apasati pe Zoom All. De asemenea, daca cursorul este asezat pe un

element, putem citi valoarea pentru acel punct. Acest lucru este valabil pentru toate
diagramele, inclusiv pentru modelul de deformare.

171

Deformatia
Dati click pe

pentru a afisa diagrama. Daca diagrama este iesita din

scara, apasati pe Zoom All.

Scara se poate ajusta si manual folosind butoanele +/- din partea stanga a
ecranului. Dupa cateva ajustari diagrama arata astfel:
172

5.13 Vizualizarea rezultatelor

Dati click pe

pentru vizualizarea rezultatelor

1. Deplasarea nodurilor

173

2. Forte

3. Reactiuni

174

4. Analiza completa (rtf)

5. Validarea analizei
5a. Echilibrul global

175

5b. Echilibrul individual pe elemente

176

Bibliografie
1. T.R. Chandrupatla, A.D. Belegundu Finite elements in engineering, Prentice
Hall 2002 (ed 3)
2. Jerca St.,Ungureanu N.,Diaconu D.-Metode numerice in proiectarea
constructiilor,U.T. Iasi ,1997.
3. Ping-Chun Wang Metode numerice si matriceale in mecanica constructiilor,
Ed. Tehnica Buc.1970
4. EngiLab Beam.2D 2014 User Manual

177