Sunteți pe pagina 1din 3

Decenii de cercetare pe copii si adolescenti cu dizabilitati de invatare (D.

I) au fost
dedicate investigarii etiologiei, caracteristicilor, diagnosticelor si tratamentelor. Odata cu
documentarea in privinta efectelor D.I asupra functionarii academice, cercetatorii au
recunoscut de asemenea, in cazul acestor copii si adolescenti, diverse dificultati in
domeniile sociale si emotionale(e.g.....). Studiul cognitiei socisle(Crick&Dodge,...) a
reprezentat o abordare majora in conceptualizarea dizabilitatilor de integrare sociala in
cazul acestui tip de tineri.
In acest capitol noi revizuim si integram cercetarea conceptuala si empirica
privitoare la caracteristicile social-cognitive ale adolescentilor cu D.I. Mai intai, vom
descrie pe scurt descoperiri privind provocarile socioemotionale si inadaptarile in cazul
acestui tip de populatie. Apoi, vom prezenta o privire de ansamblu asupra fundalului
teoretic, concentrandu-ne pe modelul procesarii informatiilor sociale (P.I.S) si pe
conceptul empiric si social al atasarii relevante a P.I.S si pe cercetarile privind procesele
emotionale cu P.I.S. Dupa aceea, vom prezenta literatura empirica privitoare la abilitatile
social-cognitive la copii si adolescentii u D.I. Vom incheia cu gradul de constientizare al
copiilor si adolescentiolor care sufera de D.I si cu o discutie privitoare la directiile pe
care aceste cercetari le vor urma in viitor.

Ajustarea sociala printre copii si adolescentii care


sufera de D.I
Per ansamblu, exista un acord unanim cu privire la faptul ca adolescentii si copii
care sufera de D.I sunt mai predispusi la dificultati sociale, emotionale si de
comportament decat cei care nu sufera de acest fenomen. Aceste dificultati isi fac
simtita prezenta atat in domeniul interpersonal cat si in cel intrapersonal.
Multe studii privitoare la D.I au identificat diferite dificultati interpersonale cu
colegii si de asemenea si cu adultii importanti din viata lor, cum ar fii parintii sau
profesorii. Au fost observate dificultati mai mari in dezvoltarea relatiilor cu ceilalti colegi,
abilitati sociale mai sarace, un grad mai mare de respingere a celorlalti colegi si mai
putina deschidere in acceptarea celorlalti colegi decat in cazul celor care nu sufera de
D.I. De asemenea, in comparatie cu colegii lor care nu sufera de D.I, copii si
adolescentii cu D.I dezvolta o atasare mai putin sigura fata de parintii lor. Descperirile
facute in studiile pe adolescentii cu D.I au scos la lumina o mai mare vulnerabilitate in
exteriorizarea unui comportament antisocial si uneori chiar agresiv, in comparatie cu cel
al restului adolescentilor.
In domeniul intrapersonal, studiile au scos la lumina faptul ca adolescentii
si copii cu D.I prezinta un grad mai mare de singuratate, dperesie, anxietate si unul mai
mic de coerenta decat al copiilor care nu sufera de D.I. Mai mult, analizele calitative
asupra mesajelor transmise online pe un site special au scos la iveala frustrarea sociala
si dificultatile emotionale ale adolescentilor cu D.I. Copii cu D. I au dovedit de
asemenea o stima de sine mai scazuta, un nivel de stres mai ridicat si o perspectiva de
viitor mai sumbra decat a celorlalti copii.
Pentru a fi intelese aceste dificultati din domeniile social, emotional si
comportamental, au fost elaborate mai multe ipoteze, impartite in 2 mari categorii :
1.ipoteza cauzelor primare, care sustine ca factorii interni neurologici care afecteaza

abilitatile lor intelectuale ar putea de asemenea sa afecteze si perceptiile sociale si


emotionale si 2. Ipoteza cauzelor secundare, care sustine ca aceste dificultati sunt un
rezultat sau un efect secundar al dificultatilor lor intelectuale principale pe care le
experimenteaza acesti indivizi.
Argumente pentru ipoteza cauzelor primare au fost puse la dispozitie de
descoperirile din multe studii care au scos in evidenta gradul mai mare de deficiente
social-cognitive din cazul copiilor si adolescentilor care sufera de D.I fata de cel al
colegilor lor de nivel mediu. Mai mult, informatii ale lui Tur Kaspa si Bryan (1994) au
demonstrat de asemenea diferente semnificative intre grupurle de copii care sufera de
D.I si grupurile de copii aflati la un nivel scazut al realizarii sociale si informationale.

Procesarea informatiei sociale


Asa cum Crick si Dodge(1994) sustineau, aspectele social-cognitive cuprind
mecanismul care duce la formarea comportamentului social, care la randul lui serveste
ca baza pentru ajustarea sociala. Amodio si Ratner (2011) au sugerat ca, cognitia
socialase refera la procesul metal primordial care contribuie la formarea perceptiilor
sociale si a comportamentului. Studiile au subliniat posibilul rol al numeroaselor aspecte
ale cognitiei sociale care ar putea contribui la ajustarea sociala a copiilor, cum ar fi
codificarea reperelor, interpretarea reperelor si generarea posibilelor raspunsuri.
Oricum, majoritatea studiilor pe aceasta tema au folosit modelui SIP al lui Crick si
Dodge.
Modelul SIP ofera o evaluare cuprinzatoare a multiplelor abilitati implicate in
procesarea informatiei sociale de catre oameni. Asa cum sustineau Crick si Dodge,
evaluarea multiplelor abilitati implicate in SIP pot oferi o mai buna intelegere a
comportamentului social decat evaluarea unei singure abilitati. Acest model ofera
despre cum copii proceseaza si interpreteaza reperele sociale in diferite situatii si cum
ajung la un comportament sau o decizie emotionala privind aceste repere. Mai mult,
Crick si Dodge au presupus de asemenea ca fiecare copil abordeaza o sarcina sau o
situatie particulara cu un set de capacitati biologice si o baza de date plina cu amintiri
ale experientelor din trecut predestinate acestui scop. Modelul SIP formulat de Crick si
Dodge in 1994 cuprinde 6 pasi(etape)mentali/e :
1.Codificarea reperelor sociale interne si externe- pentru a face fata la cantitatea
mare de informatii furnizata de mediul social, copilul trebuie sa utilizeze tehnici de
codificare, ca de exemplu smulgerea informatiilor;
2.Procesele de reprezentare mentala si interpretare- pe durata acestei etape,
copiii asociaza reperele codifiocate cu experiente din trecut pentru a ajunge la o
intelegere corecta;
3. Clarificarea scopurilor- in aceasta etapa, copilul selecteaza un scop sau o
dorinta rezultata din situatia in care e pus sau continua cu un scop preexistent;
4.Response acces or constriction- in aceasta etapa, copilul cauta un raspuns
comportamental fie ccesandul din memorie, fie construind un raspuns comportamental
nou la reperul social prezent daca situatia este una noua;
`5. Response decision- copilul evalueaza raspunsurile accesate sau construite
in situatia precedenta si il alege pe cel mai pozitiv pentru a-l transpune;

6. Transpunerea comportamentala- in aceasta etapa, copilul exteriorizeaza


raspunsul selectat in timp ce evalueaza efectele sale in mediul in care e lansat;

Integrarea teoriei atasarii cu SIP


Perspectiva interpersonala
Cadrul teoriei atasarii a scos in evidenta rolul modelelor interne de lucru ale
atasarii in explicarea diferenelor individuale in SIP. Teoria atasarii a lui Bowlby a scos in
evidenta faptul ca interactiunile cu cei din jur joaca un rol important in dezvoltarea
socioemotionala si a personalitatii. Aceasta teorie sugereaza faptul ca pe parcursul
primului an de viata, sugarii dezvolta o relatie specifica cu primii lor purtatori de grija si
transpun interactiunile cu celelalte persoane in modele interne de lucru. Aceste
experiente primare cu altii duc la dezvoltarea asa numitelor modele interne de lucru
care nu sunt altceva decat reprezentari si structuri mentale infatisand pe ceilalti si
sinele.
Observatiile lui Ainsworth asupra sugarilor , redate in Situatii ciudate, a condus-o
la clasificarea stilurilor de atasare in un stil SIGUR si doua stiluri nesigure : de evitare
si de anxietate. Main si Solomon au adaugat mai tarziu un al treilea stil nesigur, numit
dezorganizat, fiind un amestec intre celelalte doua. Copiii cu un stil sigur
demonstreaza o folosire mai iscusita a suportului primit, in timp ce copiii cu stiluri
nesigure demostreaza interactiuni frustrante si dureroase cu figurile de atasament
indisponibile.
Teoria atasarii sustine ca persoanele fizice tind sa foloseasca reguli diferite sau
partinitoare pentru a procesa informatiile sociale, in functie de posedarea unui stil sigur
sau nesigur de model intern de lucru.Mai exact, indivizii cu un stil de atasare sigur tind
sa proceseze informatiile intr-un mod partinitor pozitiv, in timp ce indivizii cu un stil de
atasare nesigur tind sa proceseze informatiile intr-un mod partinitor negativ.
Avand in vedere aceste ipoteze, cercetatorii au studiat asocierea dintre persoanele
cu abilitati SIP si modelele lor de atasare emotionala. De exemplu, investigand
perceptiile si atributiile copiilor in situatiile sociale, cercetatorii au descoperit ca
perceptiile copiilor erau reprezentate ca o functie a modelului lor de atasare.

S-ar putea să vă placă și