Traditii , obiceiuri si mestesuguri din

Bucovina

Bucovina este cunoscuta pentru costumele sale populare, mobila, olaritul, tapiserie si
covoare. Fiecare detaliu al acestor mestesuguri reflecta istoria si mostenirea culturala a regiunii,
fiind n acelasi timp ndeletniciri unice care pot fi transmise de la o generatie la alta. n plus,
lucrarile complexe de arta, cum ar fi ouale ncondeiate de Paste, pinea mpletita, mastile
populare si costumele traditionale sunt realizate pentru a celebra anumite sarbatori religioase.n
Bucovina " Tara Fagilor" binecunoscuta pentru ntinderile-i vaste de paduri, mestesugul
prelucrarii lemnului a prins contur nca din vremuri arhaice.
Factorii istorico-geografici si-au pus accentul pe dezvoltarea culturii lemnului pe aceste
meleaguri.

Mestesugul prelucrarii lemnului n Bucovina difera de la o zona la alta, prezentnd

particularitati n special datorita influentelor aduse aduse de etnicii germani, polonezi sau
slovaci colonizati imediat dupa anexarea acestei regiuni la imperiul Austro-Ungar(1774) pe
linia tehnicilor de lucru specifice.

n prezent se poate vorbi de o adevarata civilizatie a lemnului n Bucovina, att prin varietatea
tehnicilor folosite la prelucrare, dar si prin importanta pe care o aveau obiectele confectionate din
lemn n gospodaria bucovineana.
mbinnd utilul cu frumosul, din lemn se faceau casele, sura, grajdul, poarta si gardul, mobilierul
din interiorul caselor(lada de zestre, masa, patul, lavita, blidarul), coveti, poloboace, lingurele,
razboiul de tesut, roata, fusul si furca pentru tors. n prelucrarea lemnului s-au specializat
dulgherii n constructia caselor, surelor, grajdului, tmplarii care faceau usi, ferestre si mobilier,
dogarii care confectionau poloboace, ciubere, cofe. De remarcat sunt decoratiunile de pe toate
aceste obiecte avnd diverse forme geometrice sau florale.
O adevarata comoara a culturii populare bucovinene, mestesugul ncondeierii oualor este
strns legata de arta broderiei si a decorurilor care se gasesc pe costumele nationale. Toate aceste
arte transforma un lucru obisnuit ntr-un lucru deosebit de frumos. Oul reprezinta filosofia
existentei umane si istoria strabuna, o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale.

Mestesugul se nvata n familie si se transmite din generatie n generatie. Pentru ochiul expert
exista o abundenta de creativitate exprimata prin diverse tehnici de lucru si stiluri personale.

Ocupnd un loc de seama n creatia noastra populara, creatorii din zona au impus o modalitate
de pictura pe sticla si pe lemn locala, prelund scene din frescele manastirilor bucovinene si
gravurile vechi, replici dupa icoane traditionale si imagini din obiceiurile si ocupatiile locale.
Pictura icoanelor pe sticla, se realizeaza pe spatele acesteia, astfel nct aceasta serveste att ca
suport al picturii, ct si ca luciu al suprafetei pictate. O particularitate deosebita a lucrarilor
realizate n aceasta zona este o remarcabila finete a desenului, precum si sobrietatea culorilor.
Icoanele pe sticla si pe lemn din Bucovina sunt de o rara frumusete artistic remarcndu-se prin
cromatica folosita, care nu depaseste paleta altitelor geometrice, mergnd de la tensiunea
albastrului de Voronet pna la culorile aureolelor, care, n marea lor majoritate, sunt lucrate n
foita de aur.

Formele vaselor sunt si ele fie din vremuri stravechi: oala nalta, oala mare cu doua toarte
sau strachini, fie moderne: vaze, platouri, cani. Tehnica de decorare este pentru toate cea
traditionala: vasele se lustruiesc cu o piatra speciala, astfel ca urmele cenusii ramase pe peretii
vasului nca nears sa se amestece cu negrul.
Tesutul ocupa un loc aparte n arta traditionala mestesugareasca. ?esutul si cusutul se faceau n
familie si reprezentau parte din ndeletnicirile de baza ale femeii, fiind si astazi o realitate n
satul bucovinean.

De remarcat sunt si tesaturile de traista n carouri, specifice zonei de munte.

Pentru teserea diverselor piese se folosea acelasi razboi orizontal (stative), dar se schimbau
sulurile, spetele, uneori itele si calcatorul. Pe aceleasi stative se tesea si pnza si covoarele.
Portul popular pune n evidenta talentul si sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestor
zone, care n zilele de sarbatoare mbraca aceste straie.