Orasul Falticeni este de o seama cu S.U.A..Ca asezare omeneasca nsa estemult mai veche.

De fapt, tot
att de veche ca si asezarile din continentul descoperit de Cristofor Columb, contemporan si el cu
stefan cel Mare si Sfnt al Moldovei." ( Geo Nichita, " nsemnari falticenene")

nceputurile orasului Falticeni este caracteristic multor orase romnesti si poate fi situat n primele
veacuri ale evului mediu moldovenesc. Exista un grup de sate pe valea somuzului Mare: Brosteni,
Costesti, Padureni, # 757e49h 0;oldanesti, Folticeni, Opriseni, Buciumeni. Ca oras, a luat fiinta n al
optulea

deceniu

al

secolului

al

XVIII-lea.

Documentar, prima atestare o reprezinta un hrisov din timpul lui stefan cel Mare, datat n 15 martie
1490, ca act ntocmit la cumpararea mosiei si satului Fulticenii cu suma de 200 de zloti tataresti de
catre vistiernicul Isac de la fosta proprietara, Neacsa, fiica lui Hanea. Documentul face referiri la
voievozii Ilies si stefan, fiii lui Alexandru cel Bun, fapt ce certifica o existenta mai veche a asezarii
rurale.La 12 martie 1554 Alexandru Lapusneanu pune sa se ntocmeasca actul prin care se doneaza de
catre domnitor mosia si satul cu acelasi nume Manastirii Moldovita.Un alt sat razasesc, parte
componenta a orasului de azi, se regaseste pomenit ntr-un document datat n 16 februarie 1424, prin
care Popa Juga primeste de la nsusi Alexandru cel Bun satul Buciumeni.Enache Cantacuzino,
ispravnic al tinutului Sucevei alaturi de Dumitru Saulea n timpul domniei lui Constantin Moruzzi,
trage la 28 iunie 1779 prima brazda care marcheaza locul viitorului oras, pe mosia soldanesti a
stolnicului
Ionita
Basota.
Documentul
cancelariei
domnesti
precizeaza:
" Sa se stie de cnd s-au facut trgul de la Fulticeni, n zilele Mariei Sale Constantin Moruz Voievod,
Mitropolit fiind Chirio Chir Gavriil Calimah si s-au asezat trgul pe loc de talina de dumnealui vel
vistiernic
Ianachi
Cant[Cantacuzino],
1779,
iuni
28."
n 1780, un an mai trziu, boierii locului, proprietarii pamntului de ntemeiere si noii trgoveti
(romni, evrei si armeni) ncheie o conventie pecetluita de un hrisov emis de aceeasicancelarie a
domnitorului Moruzzi , fapt ce dovedeste conferirea unui statut legal trgului.
nca de la nceput, comunitatea evreiasca a avut un rol important n geneza orasului.Hrisovul dovedeste
fara dubii acest fapt: " si jidovii sa-si tie o casa pentru nchinaciune ca si celelalte case dar nu ntr-un alt
chip cum si un loc afara sa li se dea jidovilor pentru mormnturi, unde le vor arata ispravnicia tinutului,
care loc n lung sa fie de saizeci de stnjeni, iar lat patruzeci de stnjeni."
Artur Gorovei sustine n monografia " Folticenii-cercetari istorice asupra orasului" ( 1938) ca vechimea
acesteea se confunda cu cea a satului Falticenii-Vechi de care amintesc documente din secolul al XIIIlea:
" Folticenii sunt o transformare n oras a unor sate care existau bine ntemeiate, de pe la 1400 si nca de
mai nainte; dar cum am putea sa-i socotim vechimea lui numai din 1780, cnd domnitorul tarii a
ngaduit unui proprietar sa perceapa niste taxe.Vechimea orasului Folticeni se confunda cu vechimea
satului

Folticenii

Vechi, despre care

vorbesc

documentele

de

demult.

Initial orasul a fost numit Trgul soldanesti sau Trgul somuzului dupa vatra sa, dar n 1826, la 29
martie, domnitorul Ionita Sandu Sturza emite o anafora ce denumeste urbea Trgul Falticeni, nume care
oricum
era
folosit
n
popor.
Privitor la etimologia numelui, parerile sunt diferite si nu s-a ajuns la o concluzie, fiecare idee fiind
partial
justificata.
Virgil Tempeanu sustine ca denumirea provine de la cuvntul "foltau", arhaism utilizat n vechime de
taranii
din
zona
de
munte
pentru
coaja
de
brad.
Ion Bogdan, Nicolae Iorga si Mihai Costachescu au considerat ca unul din boierii proprietari ai satului
si mosiei Falticenii-Vechi, Stan Pntece, numit si Foltic, ar fi dat asezarii numele sau.
Inspirndu-se dintr-o legenda din Transilvania, Gustav Adolf Zikelli a lansat ideea ca numele de
Falticeni vine de la numele lui Fln Hannes din Weillau (Transilvania), colonist sas caruia localnicii iar fi spus Hanea, deci el ar fi tatal Neacsei, femeia amintita ca vnzator al satului Fulticenii n hrisovul
din
1490.
Dupa atestarea orasului , pna la mijlocul secolului XIX numarul de locuitori creste considerabil, ca si

suprafata, chiar daca pamnturile trgului fac obiectul mai multor dispute si procese civile ntre diversi
boieri. Perioada aceasta tulburata de nentelegerile create de "mentalitati feudale", l-au facut pe istoricul
stefan Gorovei sa denumeasca Falticenii acelor timpuri "lupta dintr-un ev mediu ntrziat si evul
modern", ce oprea orasul de la o dezvoltare normala.Obstea pune capat conflictelor rascumparnd de la
boieri
terenurile.
Strazile orasului erau dispuse n cea mai mare parte n papalel sau perpendiculare, dupa cum se observa
din prima harta a trgului ntocmita de ing. Iosif von Braun n 1805. Se remarca un numar de 23 de
case asezate simetric de-a lungul unei uliti. Planul trgului realizat n 1823 de ing. Alexandru Cotescu
demonstreaza
o
extindere
ampla,
numarul
caselor
crescnd
la
107.
Orasul
are
din
1832
Judecatorie
tinutala
si
Tribunal.
n 1845, eforia, primul consiliu al trgului si apoi primarul si consiliu comunal n 1864, ca urmare a
legii comunale data de Cuza, traseaza liniile de dezvoltare urbanistica ce va conduce, n sfrsit, orasul
la o imagine citadina. Se paveaza strazile si se realizeaza reteaua de aductiune a apei, pna n acest
moment apa potabila fiind adusa n oras de sacagii. Eforia coordona constructia de scoli, nchisori,
poduri si raspundea de paza incendiilor ( s-a nfiintat " serviciul pompieriei"), de iluminat si ntretinerea
strazilor.
Parerile unor personalitati ale vremii despre Trgul Falticenilor sunt mpartite. W de Kotzebue, consul
al Rusiei la Bucuresti, sustine n cartea sa " Din Moldova-tablouri si schite" ca orasul, pe la 1852, se
rezuma la Ulita Mare, "alcatuita din doua rnduri de pravalii lipite unele de altele,mai toate sunt din
lemn, nvelite cu sindrila putreda, verde de muschiu, numai ici acolo se vede o pravalie de caramida,
care dovedeste un fel de pornire spre ndreptare, apoi mai straluceste si cte un acoperis de tinichea n
lumina soarelui. Toate pravaliile au acoperisul lor prelungit; n dos se afla locuinta pravaliasului, vreo
doua odaite ntunecate si murdare, ale caror ferestre sunt nzestrate cu gratii de fier. Celelalte ulite, cu
casele lor n parte foarte placute si vesele, s-au alaturat mai trziu pe lnga acest smbure." Poetul
Dimitrie Bolintineanu l vede n 1857 cu "o fizionomie de mizerie". Georgiu Melidon sustine n lucrarea
" Calatorie n Moldova de sus" (1855) ca orasul ajunsese "un al doilea Galati, portul de uscat al
Moldovei". V. I. Ghica n articolul " Icoane ale vietii romnesti de ieri." l citeaza pe un calator strain
care n 1849 a vizitat blciul de la Falticeni si a remarcat ca " Dupa cel de la Leipzig este unul din cele
mai nsemnate blciuri ale Europei.".M. Sadoveanu surprinde la sfrsitul secolului al XIX-lea ambele
fete ale orasului n opera " Dureri nabusite": n vale "casute leproase" si " uliti ntortocheate si
nguste" iar n deal, " pe culmea dinspre Buciumeni si Radaseni, n largime si curatenie.lumina si
pace.miresme
de
gradini
nflorite
si
viers
de
privighetori".

n 1850 orasul avea deja peste 9 000 de locuitori dintre care 63,5% erau evrei. Localitatea era
construita dupa modelul trgurilor evreesti, arhitectura si ocupatiile de baza apartinnd stilului de viata
ale etniei amintite. Strazile continua sa fie numite "mahalale" si n documentele din 1864: mahalaua
Feredeului, mahalaua Prul Ciurii, mahalaua Ciurii din Dos, mahalaua Broscariei etc. Amenajarea de
trotuare
ncepe
n 1884.
Din 1857 s-a introdus serviciul de diligente.n perioada ce-a urmat, Falticeniul cunoaste o dezvoltare accelerata prin consolidarea si
aparitia unor noi cai de comunicatie, procesul fiind ncununat de inaugurarea caii ferate pe ruta Falticeni- Dolhasca la 28 septembrie 1887.
"
Falticenii
sunt
astfel
legati
cu
lumea.",
remarca
G.
Ilisei
n
cartea
"
Falticeni".
Primul teatru a fost inaugurat n 1880 ntr-o baraca de lemn, dar proprietarul Adolf Bayer i nlocuieste peretii cu altii din zid.
1896
le
aduce
falticenenilor
si
una
din
cele
mai
importante
realizari
ale
tehnicii,
telefonia.
Alaturi de constructiile saracioase din lemn si lut, apar constructii cu o arhitectura maiestoasa, multe din ele existente si-n zilele
noastre:Primaria, farmacia Carol Vorel si Kisselewski, Colegiul National " Nicu Gane", casa Cantacuzino, casa Lovinescu, scoala "
Alexandru Ioan Cuza", casa Serafim Ionescu ( maitrziu, din 1902, Banca Nationala), Spitalul " Stamati", scoala primara nr. 2, casa
Teodorini s. a. Orasul capata un aspect antitetic, chiar pe Strada Mare nvecinndu-se cladiri mari, moderne si adevarate " cosmelii",
pentru
a
ma
exprima
n
spiritul
epocii.
ncepnd cu anul 1914 urbea modesta se poate lauda cu existenta unui muzeu de istorie si etnografie locala, performanta atinsa n
Romnia la acea vreme doar de Constanta, Galati, Hrsova si Trgul Jiu. Sub numele Muzeul Sucevei, apoi al Falticenilor, institutia si
desfasoara activitatea n fosta casa ridicata de boierului Cantacuzino- Pascanu din Baia n 1858, sub conducerea inimosului profesor
Vasile
Ciurea,
fost
primar
al
urbei.
Viata spirituala a orasului este de-a dreptul efervescenta,numarnd multe publicatii, de remarcat " sezatoarea", prima publicatie
romneasca de folclor, editata sub ndrumarea lui Artur Gorovei ( 1 martie 1892). Mai multe tipografii, cea mai performanta fiind cea a lui
Saidman, desfasurau o activitate bogata, orasul avnd parte de gazete si reviste locale. Nu toate au rezistat n timp. Trebuie amintite n
schimb prima gazeta locala, " Plaesul" (1876), " Vocea Sucevei" ( 1876) si " Gazeta de Falticeni" ( 1882-1883).

n cartea "Calauza judetului Falticeni", V. Ciurea prezinta aspectul orasului n anul 1924 : " Stradele mai toate prunduite, multe din ele cu
pavaj de bolovani, au trotuare de lespezi de Galitia. Partea de sus, e cea mai curata si frumoasa. Case curate, cu gradini mari n jurul lor, i
dau un aspect pitoresc mai cu seama primavara si toamna. Partea din jos a trgului, cu cartierul evreesc si cel comercial."
Din
1925
orasul
este
conectat
la
o
retea
de
curent
electric.
Evenimentele istorice urmatoare si pun amprenta asupra dezvoltarii localitatii. Perioada interbelica duce la o nflorire economica si
culturala. Epoca comunista industrializeaza puternic orasul, numarul locuitorilor crescnd foarte mult. " Fata" urbei se
schimba, se modernizeaza inevitabil, desi alaturi de constructii impunatoare au aparul "cartierele muncitoresti", o pata n
ansamblul arhitectural prin lipsa de calitate si "linia" aleasa, comuna, de fapt, tuturor oraselor supuse planului de
sistematizare. Din " Florenta Romniei" Falticeniul este transformat ntr-unul din sutele de orase cenusii si poluate de colosi
industriali care si-au demonstrat ineficienta ntr-o economie de piata, dupa evenimentele din 1989.
n ultimii ani, din motive economice sau, poate, din lipsa interesului fata de obiectivele arhitecturale de patrimoniu a unor
edili ai orasului, o parte a cladirilor vechi au fost "schingiuite" prin renovari ce n-au respectat obligativitatea de a nu modifica
aspectul initial, dar care servesc perfect intereselor actualilor proprietari sau chiriasi, iar altele au fost pur si simplu demolate.