5.

Tehnologia executarii lucrarilor de beton si beton armat

5.1.Cofraje pentru lucrari de beton si beton armat
5.1.1.Definitii
Cofrajele reprezinta constructii din lemn,metal sau alte materiale in care se toarna betonul
iar dupa priza si dupa intarire trebuie sa se obtina formele si dimensiunile din proiect pentru
elementul de constructie care s-a turnat.
Esafodajele sunt sustinerile cofrajelor si au rolul de a transmite terenului sau partii inferioare
a constructiei incarcarile care apar in timpul folosirii cofrajelor,turnarii si compactarii betonului. La
lucrarile cu deschideri mari (boltile,arcele) esafodajele se mai numesc si cintre.
Cofrajele indeplinesc un rol important in executarea lucrarilor de beton si beton armat atat
din punct de vedere al delimitarii formei elementului care trebuie executat cat si din punct de vedere
tehnico-economic prin influenta pe care o au asupra costului constructiei,asupra necesarului de forta
de munca, asupra consumului de materile si asupra duratei de executie.Orientantiv costul cofrajelor
reprezinta in medie 20-40% din costul unei constructii de beton sau beton armat dar sunt si cazuri
incand acest cost poate fi de 70%(poduri realizate monolit si in arce cu curbura mare).
5.1.2.Conditii
Cofrajele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
a.Sa aiba forma si dimensiunile interioare prevazute in proiect pentru elementul de contructie
respectiv.
b.Sa reziste la incarcarile care le revin si sa nu se deformeze peste limita admisa sub actiunea
acestor incarcari.Incarcarile pot sa provina din greutatea proprie a cofrajelor,din greutatea betonului
proaspat,din greutatea unor utilaje pe transportul betonului,din presiunea vantului.
c.Sa nu se deformeze peste limita sub actiunea incarcarilor datorita variatiilor de temperatura,de
umiditate sau de miscarile dinamice care apar la turnarea si compactarea betonului.
d.Sa fie suficient de etanse pentru a nu permite pierderi de apa sau de lapte de ciment din masa
betonului proaspat.
e.Sa nu atace betonul si sa nu fie atacate de acesta si sa nu adere la masa betonului.
f.Sa fie astfel alcatuite incat sa permita o decofrare usoara fara socuri si fara degradarea elementelor
cofrajelor sau a elementelor de beton turnat
g.Sa poata fi refolosit de cat mai multe ori in functie de tipul de cofraj respectiv
h.Sa permita realizarea fetei aparente a betonului de calitatea si aspectul dorit
5.1.3.Clasificare
Dupa modul de confectionare si reutilizare cofrajele se clasifica in:
1.Cofraje fixe
- se folosesc pentru turnarea betoanelor monolite
2.Cofraje demontabile
- realizate din panouri si elemente auxiliare de inventar refolosibile si care se asambleaza si apoi se
demponteaza cu ocazia fiecarei turnari
3.Cofraje mobile
- la care intreg cofrajul sau numai unele parti ale acestuia se deplaseaza periodic si ocupa pozitii
succesive necesare turnarii betonului
- din acest categorie fac parte.
3.1.Cofraje glisante
3.2.Cofraje cataratoare
3.3.Cofraje suspendate
3.4.Cofraje rulante

4.Cofraje speciale
4.1.Cofraje pierdute
- dupa turnarea betonului raman inglobate in elementul respectiv
4.2.Cofraje din cauciuc
4.3.Tiparele
- folosite pentru turnarea elementelor prefabricate
1.Cofraje fixe
Datorita consumului mare de materiale pe care il necesita cofrajele fixe se folosesc din ce in
ce mai putin si numai in cazurile in care folosirea altor tipuri de cofraje care in general sunt mai
avantajoase,nu este posibili de exemplu la confectionarile unicat sau constructii cu forme
complicate.
La executia cofrajelor fixe se foloseste in general scandura (rasinoase) drept perete de
cofraj,riglele si grinzile ecarisate,respectiv lemnul rotund (bile) iar ca materiale auxiliare
cuvele,scoabele,sarma eventual tiranti metalii bulon.
Cofrajele fixe se pot utiliza la turnarea unor fundatii,grinzi,stalpi,plansee dar in special
pentru realizarea unor elemente de constructie cu forma complicata sau unicat.
2.Cofraje demontabile
Utilizarea cofrajelor de inventar demontabile reprezinta o cale de introducere a
industrializarii la realizarea structurilor din beton.
Sunt alcatuite din panouri a caror refolosire depinde de calitatea materialelor intrebuintate la
realizarea lor.
Dimensiunile panourilor de cofraj se stabilesc tinand seama de urmatoarele considerente:
a.Sa rezulte cat mai putine rosturi
b.Sa se foloseasca un numar minum de tipuri de panouri
c.Sa rezulte panouri usor manevrabile si cu sufiecienta rigiditate (3070kg in cazul manevrarii
manuale,mai mult in cazul manevrarii mecanizate)
In afara de panouri se mai folosesc dispozitive de prindere si aliniere: grinzi,popi de
sustinere elemente de legatura,toate constituind elemente de invetar cu un grad mare de refolosire.
Cele mai utilizate tipuri de cofraje demontabile sunt cele care utilizeaza panouri realizate
din:
1.cherestea
2.placaj
3.placi fibro-lemnoase(PFL)
4.metalice sau diferite tipuri (otel,aluminiu)

Panourile de cherestea trebuiesc refolosite de cel putin 15 ori,cele din placaj si PFL de cel
putin 50 de ori iar cele metalice de 200-300 de ori.
Cofrajele metalice asigura o fata aparenta (vazuta) a betonului de buna calitatea (neteda)
ceea ce elimina in cele mai multe cazuri necesitatea executarii unor finisaje ample.
Toate cofrajele demontabile necesita manevrarea atenta,reparatii ori de cate ori e necesar,iar
inainte de intrebuintare se ung cu diferite emulsii pentru a se asigura o decofrare usoara.
3.Cofraje mobile
3.1.Cofraje glisante
Se asambleaza la inceperea constructiei respective si apoi se deplaseaza pe masura turnarii si
intaririi betonului pana la formarea intregii constructii.Cu ajutorul acestor cofraje se pot realiza
elementele verticale sau usor inclinate ale constructiei.
Un cofraj glisant se compune din:

1.ramurile cofrajului
2.juguri metalice
3.verisa (presa hidraulica)
4.tija metalica
5.peretele de beton
6.podine de lucru superioare
7.podine de lucru inferioare
8.spatii de depozitare pentru materiale marunte
9.parapete de protectie

Panourile cofrajului au inaltimea de 1.21.5m in mod obisnuit.Presiunea betonului proaspat

asupra panourilor cofrajului este preluata cu jugurile metalice care sunt plasate in lungul
elementelui la distante de 1.52.5m unul de altul si servesc la antrenarea panourilor pe verticala cu
ajutorul veriselor hidraulice.De fiecare jug este legata solidar cate o verisa hidraulica care se catara
pe tijele din otel care sunt incastrate in masa betonului si raman acolo dupa decofrare.
La o buna organizare a lucrarilor de betonare se poate realiza in 24 de ore un ritm de
betonare de la 2.5 pana la 3m.
3.2.Cofrajele cataratoare
Se folosesc la cofrarea barajelor din beton,a peretilor de ecluza,a zidurilor de sprijin,in
general a elementelor de beton cu distanta mare intre cele 2 fete sau care necesita cofrare pe o
singura parte.
Suprafata cofrata este o fasie a carei latime se stabileste tinand seama de volumul de beton
care trebuie turnat de viteza de turnare a betonului si de cat trebuie sa stea betonul in cofraj pana la
decofrare.
Cofrajul e alcatuit din panouri de regula metalice de constructie speciala asezate pe 13
randuri,inaltimea unui rand de panouri fiind in mod uzual cuprinsa intre 1.52m.
Randul de panouri in care se toarna betonul reazema pe randul de panouri imediat inferior
sau pe distantieri (ancore) fixati in masa betonului dupa ce betonul a atins rezistenta la care sa
permita decofrarea,atunci panourile de cofraj de la partea anterioara sunt demolate si trecute direct
la partea superioara cu ajutorul macaralelor pentru o noua pozitie de turnare.

3.3.Cofrajele
suspendate
Cofrajele
mobile
suspendate
sunt alcatuite
in intregime
din metal si au
in principiu
urmatoarele
parti
componente.
1.panouri
metalice ale
cofrajului
2.podine de
lucru
3.turn central
(bob)
4.sisteme de
scripeti
Acest
tip de cofraj se

poate folosi la betonoarea cosurilor de fum industriale, rezervoare,castele de echilibru,turnuri de

racire.
Operatiile de betonare decurg in felul urmator:
1.Se monteaza la nivelul terenului panourile exterioare si interioare ale cofrajului suspendat cu
ajutroul cablurilor prinse de turnul central.
2.Se monteaza in cofraje armatura
3.Se incepe betonarea
4.Pe masura betonarioi si intariii betonului cofrajul se ridica cu ajutorul troliiilor si al sistemului cu
scripeti si cablu.
3.4.Cofraje rulante
Deplasarea se face pe orizontala folosind in acest sens trenuri de rulare.
Se foloseste la betonarea elementelor de constructii cu dimensiuni constante pe lungimi mari
sau pe mai multe travei(galerii hidrotehnice,tuneluri de cale ferata sau rutiere,panze subtiri pentru
hale industriale etc).
Este alcatuit din 2 mari parti componente:
1.Esafodajul de sustinere care poate fi din lemn sau metal (cel mai adesea) constituie un sistem
spatial rigid care ruleaza peo sine prin intermediul unor roti.
2.Cofrajul propriu zis poate fi din lemn sau metal si care se sprijina pe esafodajul de sustinere si se
poate deplasa limitat pe verticala iar pentru unele cofraje si pe orizontala.Prin coborarea cofrajului
propriu zis dupa intarirea betonului intreg sistemul se poate deplasa si ocupa o noua pozitie de
turnare.Pentru a fi eficiente astfel de cofraje trebuiesc refolosite de cel putin 20 de ori.

4.Cofrajele speciale
4.1.Cofrajele pierdute
Indeplinesc functia de tipar pentru turnarea betonului si raman inglobate in masa betonului
conducand uneori si la asigurarea capacitatii portante a structurii sau la asigurarea izolarii
termice.Pot fi constituite din:
1.Tuburi din beton sau beton armat care permit realizarea unor elemente de constructie de forma
circulara uneori in conditii avantajoase.In genral asigura
o forma circulara perfecta iar uneori lucrarile de finisaje sunt mult simplificate.
2.Din dulapi de beton armat precomprimat.Se folosesc la cofrarea unui planseu,fata superioara a
acestui dulap se lasa rugoasa din procesul de fabricare pentru ca se vor suprabetona si trebuie o
buna aderenta.Se pot folosi si la sprijinirea provizorie a excavatiei pe galerii si tuneluri si de cele
mai multe ori nu se mai decofreaza.

4.2.Cofraje din cauciuc

Folosirea lor s-a dezvoltat in ultimii 20-30 de ani.Se folosesc la cofrarea interioara a unor
canale circulare sau a unor galerii circulare de diametru mic pana la 1m.Se pot folosi si la cofrarea
la sol a panzelor curbe subtiri.
Sunt realizate din cauciuc panzat si in timpul folosirii se umplu cu aer comprimat la o
presiune care depinde de elementeul ce trebuie turnat.Se pot refolosi de cel putin 100 de ori.
5.1.4.Calculul cofrajelor
1.Incarcari care actioneaza asupra cofrajelor
La calculul cofrajelor si al esafodajelor de sustinere se vor lua in considerare urmatoarele incarcari:
a.Greutatea proprie a cofrajului si a elementelor de legatura calculata pe baza greutatii specifice a
materialelor folosite (cherestea=750daN/m3; placaj=850daN/m3)
b.Greutatea betonului proaspat (beton=2400daN/m3)
c.Incarcari provenite din greutatea personalului si a cailot de circulatie daca acestea reazema pe
cofraj.
d.Incarcari provenite din greutatea mijloacelor pentru transportul local al betonului
2.Impingerea betonului proaspat asupra cofrajelor

Aceasta incarcare depinde de modul de compactare a betonului,si de viteza de turnare,de

viteza de priza a betonului, de temperatura mediului ambiant.In general relatiile de calcul nu pot
tine seama de acesti factori.
Presiunea laterala a betonului proaspat pe peretele cofrajului a fost stabilita experimental in
functie de viteza de turnare a betonului.Pentru cazul betonului proaspat compactat prin vibrare
diagrama presiunii laterale a betonului are urmatoarea forma:

Valorea Pmax a impingerii betonului din cofraj practic se calculeaza in functie de viteza de turnare
a betonului cu relatia : Pmax=CV
v- viteza de turnare a betonului
c coeficient ce depinde de proprietatile betonului

In zona intarita a betonului turnat cofrajul se claculeaza la impingerea Pmax datorita deformatiilor
pe care zona respectiva a cofrajului le-a suportat pe parcursul turnarii.
3.Incarcarea orizontala dinamica provocata de socul descarcarii betonului
Aceasta incarcare cse considera (200daN/m2) pentru mijloace de transport cu capacitate pana
la 0.2m3.
400daN/m2 0.2-0.7m3
600daN/m2 >0.7m3
4.Incarcarea data de presiunea vantului
Se determina conform prevederilor din normativele si se considera doar pentru cofraje mai inalte de
6m.
5.2.Tehnologia de executie a lucrarilor de prelucrare si montare a armaturilor pentru beton armat
Armatura reprezinta totalitatea barelor si sarmelor din otel din interiorul elementelor de
constructie din beton armat si care au rolul sa preia eforturile de intindere si eventual unele din cele
de compresiune care apar la aceste elemente.
Folosirea armaturilor poate fi considerabil industrializata conducand astfel la reducerea
substantiala a consumului de materiale si a costurilor de prelucrare a armaturii.Aceasta
industrializare se bazeaza pe utilizarea plaselor si a carcaselor de armatura sudate confectionata pe
linii tehnologice de productivitate ridicata si dotate cu masini moderne automatizate pentru
indreptat bare,carcase,taiat si fasonat bare si pentru sudat plase de armatura,carcase pentru sudarea
cap la cap a barelor etc.
Se pune tot mai mult problema utilizarii armaturii din otel de calitate superioar care trebuie
sa indeplineasca o serie de conditii:
- sa aiba limita de curgere garantata
- sa aiba gemetria suprafetei direct din fabrica astfel incat sa asigure o buna aderenta cu betonul
- sa asigure conditii bune pentru inadirea prin sudare
- sa aiba plasticitate suficienta
- sa aiba rezistenta la oboseala buna
- sa prezinte omogenitate a caracteristicilor fizico-mecanice
5.2.1.Clasificarea armaturilor
Dupa forma si comportarea in timpul procesului de executie armaturile se pot clasifica in:
1.Armatura flexibila
2.Armatura rigida
1.Armatura flexibila
Armatura flexibila are o rigiditate redusa pana la inglobarea ei in beton. In timpul executiei
greutatea armaturii flexibile e suportata de cofraje,de partea inferioara a constructiei sau de teren iar
mentinerea pozitiei acestor armaturi trebuie asigurata prin diverse procedee in timpul turnarii si
compactarii betonului.
Armatura flexibila se realizeaza sub forma de bare separate sau sub forma de plase si carcase
sudate.
Tipuri de armaturi flexibile folosite pentru beton armat:
Otelurile folosite la fabricarea armaturilor denumite si otel-beton se clasifica tinanand seama
de caracteristicile fizico-mecanice,de natura suprafetei barelor si de modul de fabricatie:
a.Dupa caracteristici mecanice
- otelul-beton obisnuit (OB37)

- otel-beton superior (PC52;PC60)

- sarma trasa neteda pentru beton (STNB)
- sarma profilata pentru beton (STPB)
b.Dupa felul suprafetei barelor si dupa modul de fabricatie
- otel-beton rotund obtinut prin
- laminare la cald (OB37)
- laminare la cald si tragere la rece (STNB)
- otel-beton cu profil periodic (striatii)
- laminare la cald (PC52)
- laminare la cald si tragere la rece si amprentare (STPB)
Otelurile beton pana la 12mm se livreaza de regula sub forma de colaci iar la cele de diametru mai
mare sub forma de diverse lungimi (6-18m).
2.Armatura rigida
Este capabila sa-si suporte propria greutate,greutatea cofrajelor si a betonului proaspat
precum si alte incarcari care apar in timpul procesului de executie.
Se poate realiza in 2 moduri:
1.Din profile laminate sudate sau nituite
2.Din carcase spatiale sudate realizate din profile laminate si bare rotunde
5.2.2.Executia lucrarilor de pregatire si asamblare a armaturilor
In mod obisnuit lucrarile de armaturi se realizeaza in mod centralizat in ateliere specializate
care deservesc unul sau mai multe obiecte constructii sunt si situatii in care executia se face la fata
locului.
Executarea lucrarilor de armaturi cuprinde 3 etape
1.Fasonarea armaturilor
2.Asamblarea armaturilor
3.Montarea plaselor sau carcaselor in cofraje
1.Fasonarea armaturilor cuprinde
a.Indreptarea armaturii
b.Trasarea si taiarea barelor la lungimea dorita
c.Indoirea barelor
d.Inadirea barelor
a.Indreptarea armaturii
Inainte de indreptarea armaturilor acestea se curata de eventuala rugina groasa care prezinta
tendinta de desprindere si care are influenta daunatoare impiedicand aderenta corespunzatoare intre
armatura si beton.Indepartarea ruginii se face cu ajutorul periilor de sarma.Indreptarea armaturii
subtiri (mai mica de 12 mm) livrata sub forma de colaci se face in mod avantajos cu masini
specializate.
Pentru santiere cu volum mic de armatura indepartea se face cu ajutorul troliilor avand grija ca in
urma intinderii,armatura sa nu aiba o alungire de 2mm/m.
Schematic constructia unei masini pentru indreptarea si taierea armaturii este urmatoare.

1.colac de otel beton asezat pe un suport rotativ

2.taburul propriu-zis de indreptare
3.6.motoare eletrice
4.role de travctiune
5.role cu cutite de taiere
7.dispozitiv de ghidare a armaturii
8.dispozitiv de comanda a taierii
Indreptarea armaturilor livrate sub forma de bare (mai mare de 12mm) se face de obicei
manual la bancul de lucru al fierarului folosind in acest scop placi fixe cu dornuri si chei speciale de
indoit/indreptat.

b.Trasarea si taierea barelor la lungimea necesara

Taierea otelului-beton se poate face cu foarefeci de masa cu stante manuale sau cu stante
mecanice.Taierea se face dupa ce s-a masurat si s-a trasat lungimea necesara a barei,la masurare
tinandu-se seama de lungimea ciocurilor si a indoiturilor.De asemenea se tine seama si de alungirea
barei datorita indoiturilor.Astfel lungimea de fasonare a barei trebuie sa fie
n

Lh Lp Li
i 1

Aceste alungiri se considera astfel :

d
45o Li
2
o
90 Li d
3d
180 o Li
2

Foarfecile de mana se folosesc pentru bare cu diametru mai mic sau egal de 12 mm.
Stantele manuale pentru bare cu diametru mai mic sau egal cu 25mm.
Stantele mecanice pentru bare cu diametru mai mic sau egal cu 40mm.
c.Indoirea barelor
Indoirea mecanizata a armaturii se poate face cu ajutorul unei bare a carui piesa principala il
constituie un disc cu 9 orificii.In doua din ele introducandu-se dornuri unul axial si unul de
indoire.Discului i se poate imprima o miscare de rotatie itnr-un sens sau altul si poate fi oprit in
pozitie necesara.

1.bolt axial
2.bolt de inchidere
3.discul cu orificii
4.dispozitive de ghidare a barelor
5.bara de otel
Mecanismul poate indoi bare izolate sau pachete de bare (barele se asaza una peste alta si se
prind cu ajutorul unor cleme speciale).Se pot indoi bare izolate cu diametru mai mic sau egal cu
40mm sau pachete de bare 1010
Indoira manuala a barelor se face cu ajutorul cheilor de indoit si a placilor fixe cu dornuri.
d.Inadirea barelor
In majoritatea cazurilor barele din otel-beton au lungimi inferioare celor prevazute in proiect
fiind necesara inadirea lor.Inadirea armaturilor se poate face prin.
a.Prin suprapunere si legare cu sarma moale
b.Prin sudare
c.Prin mansoane reglabile
a.Prin suprapunere si legare cu sarma moale
-se realizeaza prin alaturarea si suprapunerea celor 2 bare si legarea lor pe pozitiunea comuna cu
sarma moale
- eforturile dintr-o bara de armatura se transmit betonului prin aderenta si apoi de la beton se
transmit celei de-a doua bare prin aderenta
- lungime de suprapunere necesara pentru cele 2 bare rezulta din conditiile
Aa a Pb ls a

unde: Aa aria barei

Ls lungime de suprapunere
Pb perimetrul marei

a - efortul tangential de aderenta

Lung. de suprapunere in zona intinsa a elementelor din beton armat trebuie sa fie minim de 25cm.
Nu se recomanda inadirea prin suprapunere a barelor cu diametru mai mic de 25mm.
b.Prin sudare electrica
Barele din otel beton se pot suda electric prin mai multe procedee
1.Prin puncte
2.Cap la cap prin topire intermediara
3.Manuala cu arc electric prin suprapunere sau cu ajutorul ecliselor
4.Cap la cap in cochilie
5.Cap la cap in baie de zgura
6.Cap la cap in semimanson recuperabil
c.Sudarea prin puncte
- se utilizeaza la realizarea plaselor si a caracselor de plase
- poate inlocui legarea cu sarma la inadirea prin suprapunere
2.Cap la cap prin topire intermediara
- se aplica barelor cu d>14mm si cu conditia ca d1=d2+2mm
3.Prin arc electric cu eclise
- lungimea minima a cordonului de sudura >40mm
- grosimea minima a cordonului de sudura >0.24xd
4.Cap la cap in cochilie si in baie de zgura
- pentru bare cu d>25mm
6.Cap la cap prin mansonare
- se aplica la tiranti a coror lungime trebuie reglata intre anumite lipite

2.Asamblarea armaturilor
Asamblarea armaturilor se face prin 2 metode:
1.Prin legarea cu sarma moale in atelier sub formac de carcase sau direct in cofraj sub forma de
bare izolate.
2.Prin sudare in ateliere sau fabrici centralizate sub forma de plase si carcase sudate.Aceasta metoda
asigura o productivitate ridicata a lucrarilor si o calitate buna.
Asamblarea armaturilor direct in cofraj sub forma de bare izolate s efoloseste atunci cand e
vorba de cantitati reduse de armaturi,la lucrari izolate sau cand nu se dispune de utilaje de ridicat
iar carcasele de armatura confectionate separat ar cantari peste 100kg.
Pentru ca barele de armatura montate sa-si mentina forma si pozitia una fata de cealalalta
precum si distanta necesara fata de peretii cofrajului se folosesc diferiti distantieri confectionati din
otel sau chiar din material plastic.
Utilizarea plaselor si a carcaselor sudate prezinta o serie de avantaje:
- se pot utiliza eficient otelurile-beton de calitate superioara
- se asigura o mai buna colucrare a betonului cu armatura
- se elimina ciocurile si sarma de legat
- creste productivitatea muncii
- se poate introduce mecanizarea si automatizarea operatiilor
- se faciliteaza controlul calitatii produselor

- la unule constructii industriale grele,la cladiri inalte si la unule constructii hidrotehnice se folosesc
pentru armare scheletele portante din armatura rigida care au si rolul de element de sustinere a
cofrajelor in timpul turnarii si intaririi betonuluil;aceste schelete se realizeaza de regula din profile
laminte asamblate prin sudare
5.3.Tehnologia de transport a betonului
Operatia de transport a betonului de la statia de preparare la locul de punere in opera terbuie
sa indeplineasca o serie de conditii:
- in timpul operatiilor de transport si manevrare a betonului trebuie sa se evite segregarea acestuia
fenomen care e favorizat de vibratii si socuri.Daca ci toate masurile luate segregarea betonului s-a
prdous se impune reamestecarea betonului fara insa a se adauga apa
- sa pastreze intacta compozitia initiala a betonului prin evitarea scurgerii laptelui de ciment,prin
eventualele neetanseitati ale mijlocului de transport
- in vederea evitarii inceperii prizei betonului inainte de punerea sa in opera e necesar ca durata
operatiilor de incarcare-transport-descarcare-compactare sa se inscrie in limtele prevazute de
normative in functie de temperatura amestecului de beton si in functie de tipul de ciment folosit
Temperatura mediului
Durata maxima de transport (minute)
Grade Celsius
ciment de clasa 32.5
Ciment de clasa >42.5
10<t<30
50
30
t<10
70
50
in cazul transportului betonului cu autobasculanta durata maxima de transport se reduce cu
15minute fata de prevederile din tabel
- sa permita realizarea unui grad cat mai inalt de mecanizare
Avantajele economice ale preapararii betonului in fabrici centralizate se pot pune in valoare
numai daca se folosesc si mijloace de transport corespunzatoare.
Transportul betonului la distante in general mai mari de 500m se recomanda sa se faca cu
una din urmatoarele metode:
1.Cu autoagitatoare
2.Cu automalaxoare
In cazul distantelor de transport mai mici sau egale cu 10km se recomanda ca la transportul
betonului sa se foloseasca autoagitatoarele. Acestea sunt autovehicule speciale formate dintr-un
autocamion de baza si o toba rotitoare cu v=4-5rot/min prevazuta in interior cu palete elicoidale (2
de regula) care au rolul de a amesteca betonul gata preparat in timpul transportului pentru a se evita
segregarea.
Situatiile care se mai intalnesc uneori sunt cand betonul se transporta cu autobasculantele nu
sunt recomandate deoarece nu sunt indeplinite conditiile de evitare a segregarii si de pastrare intacta
a compozitiei betonului.
Transportul betonului la o distanta mai mare de 10km se face cu automalaxoare.Aceste
mijloace de transport spre deosebire de autoagitatoarele care transporta beton gata preparat asigura
prepararea betonului chiar in timpul transportului.
Un automalaxor e alcatuit din urmatoarele componente

1.autocamion de baza
2.toba rotitoare
3.palnia de incarcare
4.jgheab de descarcare
5.motorul de actionare
6.rezervor de apa
Automalaxoarele preiau in general de la fabrica de betoane ,beton sub forma de amestec
uscat.In timpul transportului se dozeaza numai cantitatea de apa necesara amestecata de
beton;dozare care se face cu circa 15min inainte de a se ajunge la destinatie.Acest procedeu de
transport permite lungirea distante de transport si prepararea unor betoane de foarte buna calitate.
Transportul betonului pe distante mai mici de 500m in interiorul santierului se pot folosi
dumperele,vagonetii.
La constructiile hidrotehnice subterane transportul betonului se face cu vagoane speciale
automalaxoare ca de exemplu VAM-9 (functioneaza pe aer comprimat).
Transportul betonului prin pompare
Este o metoda moderna de transport a betonului cu o productivitate ridicata(20-45m3/h) si
care se foloseste atunci cand trebuiesc turnate volume de beton fara intrerupere.
Prin acest procedeu se poate transporta betonul pe orizontala prin conducte pana la distante
de 300-400m si la diferente de nivel uzual pana la 40m.Pentru pompare se utilizeaza pompe cu 1
sau 2 pistoane sau pompe pneumatice.

Transportul pneumatic al betonului este o metoda moderna de transport care are avantaje in ceea ce
priveste productivitatea si capacitatea betonului transportat.

1.electrocompresor asigura aerul comprimat

2.rezervor tampon de aer
3.pompa propriu-zisa de beton
4.conducta de transport pentru beton
5.separator de aer
Transportul betonului pe verticala si partial si pe orizontala se realizeaza la multe constructii
cu ajutorul macaralelor cu capacitati si raze diverse si transportul si pe orizontala pe distante
limitate bene incarcate cu beton cu capacitatea in general pana la 7000dm3.
Aceste bene se incarca cu beton in general la nivelul solului din alte mijloace de transport si
trebuie sa asigure o descarcare fractionata pentru a se evita socurile puternice asupra
cofrajelor,armaturilor si pentru a se diminua riscul de segregare.
Atunci cand exista conditii favorbaile de teren la executarea barajelor din beton se pot utiliza
cu eficienta ridicata macaralele funiculare.

Transportul betonului prin burlane (horboti) si prin jgheaburi se utilizeaza atunci cand
inaltimea de cadere libera a betonului ar depasi 1.5m.Prin cadere libera de la h>1.5m exista riscul ca
betonul sa se segrege.

5.4.Tehnologia de punere in opera a betonului

Prin punerea in opera a betonului se intelege ansamblu de operatii prin care betonul se
introduce(se toarna) in cofraje si se compacteaza.
Atat modul de turnare cat si procedeul de compactare depind de tipul de element de
constructie,de caracteristicile betonului proaspat si de mijloacele pentru care se dispune pentru
compactare.
5.4.1.Pregatirea turnarii betonului
Inainte de a se incepe efectiv turnarea betonului se vor respecta dupa caz urmatoarele
verificari:
- terenul de fundatie,dimensiunile in plan,si cotele de nivel ale sapaturilor
- cofrajele,elementele de sustinere a cofrajelor,armaturile si piesele inglobate
- nu se admite turnarea elementelor de fundatie din beton armat direct pe terenul de fundare ci
numai prin intermediul unui strat de egalizare din beton cu grosimea de minim 5cm.
- se verifica corespondenta cotelor cofrajelor atat in plan cat si pe nivel cu cele prevazute in proiect
- se verifica orizontalitate si planeitatea cofrajelor pentru placi sau grinzi
- verticalitatea cofrajelor pentru stalpi si diafragme corespondenta pozitiei acestora cu cele ale
elementelor similare de la nivelurile inferioare]
- existenta masurilor pentru mentinrea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor

- masurile pentru fixarea cofraelor de elementele de sustinere

- rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere,existenta si montarea corecta a
contravantuirilor,existenta dispozitivelor care asigura o decofrare usoara
- dispozitia corecta a armaturilor conform proiectului si existenta distantierilor
- instalarea conform proiectului a pieselor care vor ramane inglobate in beton sau a celor care
servesc pentru realizarea golurilor de montaj in elementele de beton
- inainte de a incepe turnarea betonului cofrajele si armaturile se vor curata de eventualele corpuri
straine
- in cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect se vor adopta masurile care se impun
- in urma efectuarii verificarilor si a adoptarii masurilor care se impun (daca e cazul) se intocmeste
un proces verbal
- suprafetele de beton turnate anterior si intarit si care urmeaza sa vina in contact cu betonul
proaspat va fi curatata cu deosebita grije prin ciocanire de pojghita superficiala de lapte de ciment si
eventual de betonul slab contactat iar materialul rezultat va fi indepartat folosind aer comprimat sau
jet de apa sub presiune
- esafodajele din lemn,betonul vechi sau ziduri care urmeazaa sa vina in contact cu betonul proaspat
vor fi bine udate de mai multe ori cu 2-3 ore inaintea de turnarea betonului si imediat inainte de
turnarea acesteia iar apa care eventual stagneaza in denivelari va fi indepartata prin aer comprimat
- daca se constata ca mai exista crapaturi intre elementele cofrajelor din lemn si care nu s-au inchis
dupa udarea acestora se vor adopta masuri necesare pentru etanseizare
- inainte de a incepe efectiv turnarea betonului se va verifica rezistenta si caracteristicile functionale
a utilajului pentru transportul betonului si pentru compactarea sa
- se interzice inceperea turnarii betonului inainte de efectuarea verificarilor mentinoate anterior si de
adoptarea eventualelor masuri care se impun.
5.4.2.Reguli generale de betonare
Lucrarile de betonare ale unui element de constructie sau ale unei constructii trebuiesc
conduse nemijlocit de catre conducatorul tehnic direct al lucrarii respective si care va consemna
derularea lucrarilor in regim de betonare.
In tot timpul turnarii betonului se va supraveghea mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor
cofrajelor si a cofrajelo,armaturilor si se vor adopta cu operativitate masurile care se impun pentru
remedierea oricarei deficiente constatate.Atat deficientele constatate cat si masurile adoptate
trebuiesc consemnate in condica de betonare.
Betonul sosit la lucrare trebuie turnat cat mai repede posibil(max 15min) fara intreruperi iar
in situatiile in care acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru.
La locul de punere in opera descarcarea betonului trebuie sa se faca pe cat posibil direct in
cofaje sau in bene,pompe de beton,hobati sau jgheaburi evitandu-se orice manevrari suplimentare
care nu sunt necesare.
Daca betonul adus la locul de turnare prezinta segregari trebuie procedat la descaracarea si
reamestecarea lui pe platofme specile fara insa a se adauga apa sau alte materiale.
- inaltimea de cadere libera a betonuluinu trebuie sa fie mai mare de 1.5m
- turnarea betonului liber de la h>1.5m trebuie sa se faca prin jgheaburi sau prin tronsoane
trunconice de tuburi metalice (hobati)
- betonul turnat trebuie sa fie rasprindit unfirom in lungul elementului respectiv
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta
si se vor urmari in mod special armaturile la partea superioara a grinzilor in consola;daca totusi se
constata asemenea defecte le trebuiesc corectate in timpul turnarii

- se vor urmari cu atentie inglobarea complea a armaturii in beton si realizarea grosimii stratului de
acoperire conform prevederilor proiectului
- nu este permisa scuturarea sau ciocanirea armaturilor in timpul turnarii betonului si nici asezarea
pe armaturi a vibratorului in timpul compactarii betonului turnat
- nodurile cu armaturi dese trebuie sa se urmareasc cu atentie la umplerea completa a sectiunii si
daca e cazul trebuie sa se intervina prin indesarea betonului cu sipci,vergele metalice cu care sa se
actioneze eventual prin ferestre laterale prevazute in peretii cofrajului concomitent cu vibrarea
mecanica
- in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente se vor crea posibilitati de introducere a betonului
prin fereastra laterala pe unde se va introduce si virbatorul
- circulatia muncitorilor si a mijloacelor pentru transportul local al betonului trebuie sa se faca pe
cai speciale care sa nu reazeme direct pe armaturi sau pe cofraj
- instalarea podinelor pentru ciruclatia muncitorilor si a mijloacelor de transport a betonului pe
plansee turnate anterior precum si depozitarea provizorie pe acestea a scheletelui
cofrajului,armaturilor pentru planseele superioare este permisa numai dupa 24-36ore de la turnarea
betonului in functie de tipul de ciment utilizat si de temperatura mediului
- intervalul maxim de timp intre suprapunerea a 2 straturi succesive de beton fara a se preiclita
caracterul de monolit se admite in general sa fie mai mic decat durata de incepere a prizei
cimentului,acesta depinzand de tipul de ciment si de tempereatura
- rosturile accidentale de lucru se produc atunci cand un strat de beton ar urma sa fie turnat peste un
alt strat a carui varsta masurata de la intrarea apei
in contact cu cimentul depaseste o anumita limita peste care nu se mai realizeaza o legatura
suficienta intre straturi si nu este permisa nici tulburarea betonului prin vibrare
Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie
1.La betonarea stalpilor,peretilor,puturilor de recipienti si a radierelor fata de conditiile mentionate
anterior trebuie sa se mai respecte urmatoarele reguli:
- inaltimea de cadere libera a betonului pana la partea superioara a cofrajului,a terenului de de
betonare sau a betonului turnat anterior sa nu depaseasca 1m
- betonarea trebuie sa se faca fara intreruperi chiar si atunci cand betonul se introduce prin ferestre
laterale
- turnarea betonului se face in straturi orizontale cu grosimea de 30-50cm, suprapunera stratului
unioform de beton trebuind sa aiba loc inainte de incepera prizei in srtatul imediat inferior
2.La betonarea grinzilor sau a placilor se vor respecta urmatoarele reguli:
- turnarea betonului in grinzile si planseele care au legatura cu stalpii se va incepe numai dupa ce sa constatat si s-au consemnat tasarile betonului turnat in stalp pentru a se asigura legatura
corespunzatoare a betonului din aceste elemente
- turnarea betonului in grinzi se va face in straturi orizontale
- la turnarea placilor se vor utiliza reperi de grosime dispusi la distanta minim de 2m intre ei pentru
a se respecta grosimea prevazuta in proiect
3.Betonarea elementelor masive
- se considera elemente masive,elementele din beton sau beton armat la care niciuna dintre
dimensiuni nu este mai mica de 1.5m
- la elementele masive trebuie evitata aparatia unor solicitari interne importante datorita constractiei
si degajarii de caldura din perioada prizei si intaririi betonului in acest scop se recomanda
urmatoarele masuri:
- utilizarea la preaparea betonului a agregatelor de diametru mare
- folosirea unei compozitii de beton cu lucrabilitate corespunzatoare

- folosirea de cimenturi corespunzatoare cu compozitie speciala si cu adaos sau cu termicitate

scazuta
- utilizarea de aditivi plastifianti
- asigurarea la preparaera betonului a unei temperaturi scazute
- uilizarea la pomparea betonului de adaosuri de tip:zgura,cenusa etc
Constructiile masive in vederea betonarii se fragmenteaza in ploturi de betonare ale caror
dimensiuni se determina tinand seama de distanta maxima dintre rosturile de dilatatie sau defactie si
necesitatea de a asigura turnarea continua a betonului intr-un astfel de plot in vederea asigurarii
caracaterului de monolit.
- betonoarea elementelor masive se face in straturi orizontale cu grosimea de 20-50cm
- in cazurile in care e necesar se vor folosi aditivi care intarzie priza
- in cazul in care la betonare s-a produs o intrerupere depasindu-se astfel timpul de incepere a prizei
atunci reluarea betonarii va putea sa aiba loc numai dupa ce betonul turnat anterior a dobandit o
rezistenta minima (12daN/cm2)
- pentru reluarea betonarii rosturile de lucru se trateaza,tratament care consta in spalarea supafetei
betounului cu jet de apa sub presiune pentru indepartarea pojghitei superficiale de lapte de ciment si
realizarea unei suprafete rugoase pe care betonul din noul strat sa adere cat mai bine;peste suprafata
rugoasa se asterne un strat de mortar de ciment cu grosimea 3-5cm si un dozaj de 500-600kg/m3
- in cazul turnarii unui beton proaspat peste un beton vechi intarit suprafata betonului vechi se
prelucreaza (spituiste) cu ciocanul de abataj sau prin buciardare manuala cu ciocane speciale dupa
care se sufla cu apa sub presiune sau cu aer comprimat
5.4.3.Tehnologia de compacatare a betonului
Operatia de compacatare a betonului are drept scomp umplerea completa a cofrajului in care
este turnat fara goluri de aer.Operatia de compacatare este indispensabila pentru obtinerea unei bune
aderenete a betonului cu armatura,pentru obtinera unor rezistente mecanice corespunzatoare si
pentru cresterea rezistentei ala inghet-dezghet la actiunea factorilor agresivi si pentru o buna
impreabilitate a betonului
Compactarea se realizeaza de regula prin vibrare mecanica,temporar in situatii deosebite
pentru perioade scurte si volume mici de beton se poate folosi si compactarea manuala.
Prin vibrarea betonului se reduct fortele interne de coeziune iar betonul se transforma dintrun corp plastic intr-un fluid care curge si umple cofrajul,fata sa se orizontalizeaza iar aerul este
expulzat.
Compactarea prin vibrarea se aplica betoanelor semiplastice plastice si vartoase.
Betoanele fluide suprapuse compactarii prin vibrare prezinta un risc ridicat de segregare.
Comportarea prin vibrare se poate realiza in 2 moduri:
a.Prin transmiterea directa a vibratiilor de la vibrator la beton cu ajutorul vibratoarelor de interior
(pervibratoarele)
b.Prin transmiterea indirecta a vibratiilor cu ajutorul vibratoarelor exterioare care actioneaaza
asupra cofrajului sau fetei superioare a betonului.
a.Vibrarea interioara se executa cu pervibratoarele care se introduc in masa betonului proaspat
turnat

1.motor electric
2.suport
3.multiplictor de statii cu roti dintate
4.ax flexibil
5.butelie metalica
6.ax cu mase excentrice
Frecventa vibratiilor este de 6000-12000vibratii/min.Vibratiile se trnasmit buteliei si prin
intermediul acesteia betonului.
Dupa sistemul constructiv si modul de actiune vibratorul de itnerior poate sa fie
electromecanic,electromagnec,cu motoare cu ardere interna sau cu aer comprimat.
Alegerea tipului de vibrator se face in functie de dimensiunile elementului care se toarna si de
posibilitatile de a introduce butelia vibratorului printre barele de legatura.Durata capcitatii prin
vibrare este cuprinsa intre 5-30secunde mergand pan ala 60 de secunde.Semnele exterioare dupa
care se constata ca vibrarea trebuie incheiata sunt:
1.betonul nu se mai taseaza
2.supfrafata betonului devine orizontala si lucioasa
3.inceteaza aparitia buylelor de aer la suprafata betonului dupa ce in prealabil diametrul acestuia se
micsoreaza
Distantele dintre 2 puncte succesive de introducere a buteliei vibratorului este de 1.4r0 (raza
de actiune a vibratorului in beton).
Grosimea stratului de beton carre se supune virbararii se recomanda sa nu depaseasca din
lungimea buteliei.
La compactarea unui nou strat de beton,butelia vibratorului terbuie sa patrund 5-15cm in
stratul compactat anterior.
Intervalul de timp intre turnarea si compactarea betonului trebuie s afie mai scazut si nu
trebuie sa depaseasca inceperea prizei.
b.Compactarea exterioara se realizeaza cu vibratoare de cofraj,plci vibrate sau mase vibratnte.
Vibratoarele de cofraj se prind cu ajutorul unor dispozitive de elementele de rezistenta ale cofrajului
si se folosesc in special la compactarea betonului in stalpi puternici armati in pereti subtiri la
captuseala tunelurilor si galeriilor hidrotehnice.
Mesele vibrante folosesc de regula la compactarea betonului turnat in elemente prefabricate
ca stalpi,grinzi.Masa vibranta sustine cofrajul armatura si betonul prin intermediul unor sisteme
elastice.
Placile vibratoare se folosesc la compactarea betonului turnat in plansee de beton sau la
fundatii sau imbracaminti de drumuri.

Grosimea stratului de beton suspus compactarii trebuie sa fie de 1.1-1.35 de ori mai mare
decat grosimea finala pe care trebuie sa o aiba betonul compactat in functie de cerintele si
lucrabilitatea betonului.
Productivitatae tehnica a vibratoarelor de interior se determina cu relatia
Pt e ro 2

3600
(m 3 / h)
ti t 2

S grosimea stratului de beton care se vibreaza

t1 durata vibrarrii in secunde
t2 timpul necesar pentru mutarea vibratorului in pozitia urmatoare de lucru
t2=5-8secunde
Productivitatea de exploatare se determina cu relatia
Pe Ke Pt ( m 3 / h)

Ke coeficient de exploatare orar

Ke=0.6-0.9
5.4.4.Tehnologii speciale de punere in opera a betonului
a.Vacuumarea betonului
Vacuumarea betonului este o metoda de extragere a surplusului de apa din masa betonului
dupa compactarea acestuia.Astfel se poate prepara betonul cu o cantitate ceva mai mare de apa
pentru a-i mari lucrabilitatea iar dupa turnare si compactare se extrage o parte din apa care nu este
necesara reactiei de hidratare a cimentului.
Aceasta operatie se executa cu instalatii speciale de vacuumare prevazute cu pompe de
vacuum.
Procesul de vacuumare trebuie sa inceapa cat mai repede dupa turnarea betonului(10min
max) si sa nu se termine mai tarziu de inceperea prizei betonului (max 2 ore).Pentru realizarea
icnhiderii porilor care se formeaza la extragerea apei se folosesc vibratoare montante pe panourile
de vacuumare
Prin vacuumare se obtine o crestere a rezistenteei betonului la 24 de ore care este cu 50100% mai mare decat rezistenta care s-ar obtine fara vacuumare.
Aceasta metoda se poate folosi la executarea elementelor prefabricate,la suprafata
deversoarelor si a deznisipatorului de energie si in general acolo unde se doreste obtinerea de
betoane rezistente la uzura sau a unor betoane rezistente la inghet-dezghet.
b.Torcretarea betonului
Este o metoda de turnarea betonului prin proiectarea lui cu ajutorul aerului comprimat.
Procedeul e folosit la realizarea unor straturi de protectie din beton sau a a unor straturi
impermeabilizatoare pe suprafata din beton,zidarie etc,la turnarea unor panze subitri din beton
armate cu plase subtiri din otel,la sustinere provizoriei a excavatiei sau la realizarea captuselilor
definitive la galerii hidrotehnice si tunele,la stabilizarea de taluzuri,la consolidarea unor constructii
sau la corectarea unor diferite rezultate nefaste in urma turnarii a unor elemente de beton precum si
la monolitizarea unor elemente prefabricate.

Amestecul este impins cu ajutorul aerului comprimat spre diuza de proiectie unde primeste si apa
necesara realizarii amestecului:

1.compresor de aer
2.rezervor tampon
3.rezervor apa sub presiune
4.pompa de torcret
5.conducte flexibile pentru beton uscat si apa
6.diuza de proiectie
7.suprafata de torcretare
Un strat de torcret depus are grosimea intre 1.5-3cm.
Daca captuseala de torcret trebuie sa aiba o grosime mai mare de 3cm atunci torcretul se va
aplica in mai multe straturi,aplicarea stratului urmator trebuie sa se faca inainte de intarirea
completa a stratului anterior.
La inceputul procesului de torcretare particulele de agregate micsoreaza la contacul cu
suprafata de depunere pe masura ce se depune un strat de pasta de ciment,cantitate de agregate
ricosate se micsoreaza
Cantitatea de material ricosat poate sa ajunga pana la 20% in cazul torcretarii peretilor si
pana la 30% in cazul boltilor.materialul ricosat nu poate fi reutilizat.
Captuselile realizate prin strobire sub persiune se pot executa si folositn sprit beton.Sprit
betonul se prepara cu agregate cu dimensiuni de maxim 16mm.La aplicarea betonului torcretat pe
suprafete de zidarie sau de beton trebuie luate masuri pentru evitarea absorbtiei apei de catre
suprafata veche.
In acest scop se executa udarea din 3 in 3 ore timp de 24 de ore inainte de aplicare.Distanta
optima de udare este de 0.6-1.2m.
c.Turnarea betonului sub apa
In cazul in care drenarea amplasamentului cu ajutorul batardourilor,al peretilor de palplansa
sau prin alte procedee pentru realizarea unor incinte in care sa se lucreze la uscat pentru turnarea
betonului nu este posibila din punct de vedere tehnic sau nu se justifica economic,se recurge la
turnarea betonului sub apa.
Prin folosirea unor tehnologii adecvate se pot obtine si la turnarea sub apa a betonului de calitate
daca se respecta urmatoarele conditii:
- masa betonului turnat sa nu vina in contact cu apa
- turnarea sa se faca continuu pana la turnarea lucrarii
Respectarea acestor conditii este necesara deoarece turnarea libera a betonului in apa fara masuri
speciale,particulele coloidale se separa de restul betonului.
Ca regula generala betoanele turnate sub apa se supradozeaza cu ciment pentru a completa
cimentul care este spalat in timpul turnarii.

Se folosesc mai multe procedee.Astfel pentru volume mici se foloseste procedeul pri
itnroducerea sub apa a unor saci permeabili,umpluti cu amestec uscat de agregate si ciment care in
contcat cu apa formeaza betonul.Betonul rezultat este neomogen iar procedeul se foloseste rar.
Proceedeul containerelor cu fund mobil
Se lanseaza sub apa niste containere pline cu beton inchise etans,manevrate cu pacarau si
care se deschid cand ajung la locul turnarii.
Betonul turnat vine in contcat cu apa si in final rezulta un beton cu rezistenta
redusa,neomogenizari si segregari.
Procedeul de turnare cu ajutorul tubului mobil
Se toarna betonul gata preparat printr-un tub metalic si a carui parte inferioara trebuie sa
ramana permanent inglobata in structura betonului cat acesta se toarna.Betonul se face in straturi de
50 de cm.
Prin parcurgerea unui traseu serpuit tubul acopera intreaga suprafata.Aceasta metoda se
aplica pe suprafete mari,orice disfunctionalitate la preaparea si transport conduce la golirea tubului
facand ca metoda sa fie lipsita de productivitate.

Procedeul de betonare sub apa cu tubul contractor

Acest procedeu elimina majoritate deficientelor metodelor anterioare astfel se poate deplasa
numai pe verticaia.Acest procedeu se aplica la pereti stalpi.
Se introduce in tubul metalic un dop etans iar peste acest dop se toarna in tub beton.Sub
greutatea betonului dopul se deplaseaza spre partea inferioara a tubului si elimina orice infiltratie de
apa.Dupa umplerea tubului se ridica pe o anumite inaltime,dopul este eliminat iar betonul se
imprastie pe suprafata de betonat.
Concomitent cu turnarea betonului se ridica tubul mentionandu-se incastrarea de circa un
metru a tubului in beton.Primele cantitati de beton turnate au venit in contact cu apa si s-au degradat
mai departe pe parcursul turnarii stratul de beton degradat se va ridica catre suprafata iar in final va
ajunge deasupra nivelului apei.
Atunci betonul degradat va fi indepartat si inlocuit intreg masivul va avea calitatea
comparabila betonul turnat la uscat.Raza de rasprandire a betonlui turnat prin tub este de 3m astefl
ca un tub poate realiza betonare pe o suprafata de 35mp.
Pentru betonarea pe suprafete mai mari se pot folosi simultan 2 sau mai multe
tuburi.Turnarea sub apa se face numai in spatii in care apa este statatoare sau a fost adusa in aceasta
stare cu ajutorul cofrajelor.
Procedeul care utilizeaza colgrutul
Colgrutul este un mortar special coloidal,vascos realizat prin amestecarea cimentului cu apa
intr-un malaxor special si apoi prin amestecarea fortata cu nisipuri.Mortarul obtinuit este fluid
aderent slab permeabil si nu se combina cu apa din mediul inconjurator putand fi turnat in apa

Printre procedeele pe baza de colgrut cel mai utlizat procedeu este colcretul acesta consta in
injectarea cu colgrut al unei mase de agregate cu diametru de >41mm.
Colgrutul inlocuieste apa dinter particulele de agregate rezultand un beton cu constractie
scazuta si rezistenta ridicata.
O alta metoda consta in folosirea si a a unor cofraje realizate din tesaturi de fibre
sintetice,numite containere de colcret.Aceste cofraje sub forma de sul se asaza sub apa si injectate
cu colgrut iau forma suprafata pe care sun asezate putand fi folosite la consolidari de maluri sau a
unor constructii existente.
Tesatura din fire sintetice permite iesire apei dar retine complet moratrul injectat.
Proceedeul colcret sepoate folosi si la executarea unor piloti sub apa ,prin infigerea in teren a unor
tuburi metalice umblute cu colgrut pe masura extragerii acestor tuburi.
5.4.5.Tehnologia de tratare a betonului dupa turnare.Decofrarea
Lucrarile de tratare ulterioara a betonului au drept scop impiedicarea uscarii rapide a
acestuia deoarece pierderea accentuata de apa in prima parte a procesului de intarire favorizeaza
aparitia fisurilor.
Intensitatea uscarii betonului depinde de clima,anotimp si forma constructiei.Pentru evitarea
fenomenului de fisurare minim 7 zile de la turnare (14-28 in cazul rezervoarelor) betonul trebuie
mentinut in stare umeda.
Pentru aceasta betonul se stropeste cu apa si se acopera cu material de protectie care mentine
umezirea.
La elementele cu suprafata liberea mare a betonului se poate aplica pe aceasta suprafata si
pelicule de protectie din emulsii de pasafina sau solutii sintetice pentru inlocuirea porilor.
Udarea betonului incepe dupa 2 pana la 12 ore de la turnare functie de tipul de ciment
utilizat si de temperatura mediului dar numai dupa ce betonul s-a intarit suficient ca prin udare sa nu
se dizloce si sa nu se antreneze cu pasta de ciment
Stropiarea cu apa se repete la intervale de 2-6ore astfel incat suprfata betonului sa fie
mentinuta umeda.
Daca temperatura mediului este sub 5 grade Celsius nu se va proceda la udarea betonului
deoarece rezulta procesul de evaporare a apei din beton si este mult mai incetinit.Nu se recomanda
udarea betonului la temperaturi mici deoarece poate ingheta.
Pe timp ploios suprafata bde beton proaspat va fi acoperita cu foliii prelate sau alte materiale
atata timp cat prin caderea precipitatiiilor se antreneaaza si pasta de ciment.
Betonul care va urma sa vina dupa turnare in contact cu apa curgatoare va fi protejat fata de
actiunea acestuia dupa turnare cel putin 7 zile prin deviera provizorie a apei.
Procesul de racire a betonul de la temperatura maxima atinsa la hidratare pana la
temperatura mediului se poate face p cale naturala sau pe cale artificaiala cu ajutorul apei reci
circulatia prin serpentine montate in masa betonului odata cu turnarea acestuia.
O astfel de racire fortata are avantajul ca asiogura un bun control impotriva fisurarii si
dirijeaza intreg ciclul termic al betonului.
La barakele din beton racirea artificiala este absolut necesara pentru realizarea une
constructii corespunzatoare din punct de vede al betonul turnat.
La barajele de beton in arc racirea artificiala este legata si de procesul de injectare a rostului
barajului,injectare care trebuie sa se faca atunci cand temperatura betonului scade cu 1-3 grade sub
temperatura medie multianuala.
Instalatia de racire artificiala se realizeaza prin asezarea pe
rosturile lucru dintre lame a unor serpentine din teava metalica prin care la cateva zile dupa turnare
se circula apa rece printr-un sistem de distributie adecvat.

Decofrarea betonului turnat se poate face in general numai dupa ce rezistenta betonului a
atins cel putin 25daN/cm2.
Pentru betoanele turnate in timpul verii la cel putin 15grade Celsius decofrarea se realizeaza
de regula dupa 3-5zile de la turnare daca dozajul de ciment a fost de 250-350kg
ciment/m3.Constrolul rezistentei betonului se face pe epruvete confectionate din beton preluat la
turnare si pastrat in conditiile lucrarii.
Desfaurarea operatiei de decofrare trebuie sa fie supravegheata nemijlocit de conducatorul
tehnic al lucrarii iar daca se constata defecte de turnare ce ar putea afecta stabilitatea constructiei
decofrate atunci se opreste decofrarea pana la adoptarea masurilor pentru remediere sau
consolidare.
Intr-o prima etapa se decofreaza stalpii si apoi se trece la plansee si grinzi.Sustinerile
cofrajelor se desdfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si contiunand simetric
spre margini.
Decofrarea trebuie sa se faca astfel incat sa se evite preluare brusca a incarcarilor de catre
elementele ce se decofreaza.In cazul elementelor cu deschideri mai mari de 3m se vor lasa dupa
decofrare elemente de sprijinire de siguranta care se vor indeparta ulterior.Este interzisa
indepartarea popilor de siguranta a unui planseu aflat imediat sub altul care este in curs de decofrare
sau betonare.
Dupa decofrarea oricarui element sau parti de constructie se va proceda de catre
conducatorul lucrarii tehnic la o examinare tehnica a tuturor elementelor d rezistente ale structurii si
se va incheia procesul verbal in care se va consemna calitate lucrarii si eventualele defecte constate
si se va aprecia importanta acestora
Este interzisa aefectuarea oricaror alte lucrari sau operatii asupra elementelor respective
inainte de aceasta examinare
In cazul aparitiei unor defecte goluri,zone de segregaj zone necompactate remedierea
acestora se va face pe baza unor detalii de remediere acceptate de proiectanti si beneficirari.Dupa
remedierea defectelor se va incheia un nou proces verbal in care se vor consemna procesele de
remediere care s-au folosit.
La lucrarile la care sunt necesare lucrai de finisaje defectele superficiale se vor remedia o
data cu executia finisajelor
5.4.6.Tehnologia de executie a lucrarilor de betonare pe timp friguros
Se considera ca perioada de timp friguros intervalul in care temperatura mediului este sub 5
grade Celsius.In cazul tarii noastre in general perioada 15decembri-15martie impune masuri
speciale pentru executare lucrarilor de betoane.In cazul santierelor situate la o altitudine mai mare
de 500m acest interval este mai mare.
Atat priza cat si fenomenul de intarire a betonului sunt puternic influentate de scaderea
temperaturii.
Astfel la 5grade Celsisus perioada pana la inceperea prizei poate fi de 2-5ori mai mare decat
la 20de grade Clesius.Intarirea betonului la 0oC fara insa a ingheta este foarte lenta si conduce dupa
28 de zile de la turnare la o rezistenta care ar fi obtinuta la 8-10grade temp de 20de grade celsius
Daca betonul ingheaza in perioada de priza atunci dupa dezghet trebuie tratat de hidratare
dar rezistenta scade considerabil.
Daca betonul ingheata imediat dupa terminarea prizei atunci dupa dezghet betonul se
segrega si nu isi mai recapata proprietatile.
Daca inghetul se produce in perioada in care betonul are deja suficienta rezistenta pentru a
rezista inghetului atunci pe perioada inghetuli se incetineste procesul de hidratara,dupa dezghet
cimentul isi reia proprietatile hidratante dar rezistenta scade intr-o oareacare masura.

In principal se recomanda ca lucarile de betonare sa se faca la temperaturi pozitive ale

mediului.
Lucrarile de betonare nu vor incepe daca temperatura mediului exterior este mai mica de 50
iar daca au fost incepute atunci betonarea se va opri.Daca temperatura este mai mica de -100 se vor
aplica masuri eficiente de protejare a betonului pentru a se evita degradarea acestuia.
Masurile specifice care se adopta in perioada de tipmp friguros trebuie sa tina seama de
urmatoarele elemente:
- regim termoclimatic real
- dimensiunile constructiei
- gradul de expunere a lucrarii
- executia oricarei lucrari de betonare neceista un control riguros
Dupa terminare turnarii bgetonul turnat trebuie protejat astfel incat sa asigure o temperatura
mai mare de 5 grade celsius pe perioada de intarire pana la rezistente mai mari de 50daN/cm2
rezistenta de la care se considera ca inghetul numai puoate pune in pericol calitatea betonului.In
acest scop suprfetele libere ale betonului se vor proteja imediat dupa turnare prin acoperire cu folii
de polietilena prelate saltele termoizolante astfel incat intre acestea si suprafata betonului sa ramana
uns trat de aer stationar de circa 3-4cm.
In cazul in care se prevede prin proiect ca temperatura betonului terbuie izolata in perioada
de cofrare temperatura in masa betonului se va masura in zonele cel mai expuse racirii si in acest
scop se va practica in masas betonului turnare gauri in care se vor introduce termometre.