Sunteți pe pagina 1din 11

CUPRINS

PAG
ARGUMENT1
CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE..3
CAPITOLUL II - METODE MODERNE DE PROTECTIE ANTICOROSIVA A
AUTOVEHICULELOR...
5
CAPITOLUL III - MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI DE PREVENIRE
SI STINGERE A INCENDIILOR...9
BIBLIOGRAFIE.11
ANEXE..12-15

ARGUMENT

In acest proiect am tratat succint metodele de protectie anticoroziva.


In capitolul I am prezentat notiuni intoductive referitoare la protejarea
impotriva coroziunii, operatiuni pregatitoare, mod de aplicare, particularitati in
functie de zona afectata de coroziune.
In capitolul II am pus in evidenta factorii care au impus imbunatatirea
cresterii rezistentei la coroziune, caile principale de realizare a cresterii
rezistentei la coroziune, solutiile de diminuare a coroziunii de suprafata, precum
si importanta protectiei contra loviturilor cu pietris - un factor important in
prevenirea degradarii rezistentei la coroziune a peliculei de vopsea.
In capitolul III am prezentat masurile de protectia muncii caracteristice
procesului de tratare a caroseriilor, a aplicarii substantelor anticorozive i
protecia mpotriva stingerii incendiilor.
In incheiere am prezentat bibliografia si anexele (desenele) aferente
proiectului.

CAP.I NOTIUNI INTRODUCTIVE


Pentru protejarea impotriva coroziunii (mai ales la partile metalice
inferioare ale autoturismelor) se folosesc substante anticorozive, ca, de exemplu,
mastic anticoroziv de tipul Tectyl sau Elaskon K 60 ML, Fluid P45 si Vulcaflex
diluat. Materialele se introduc in interiorul profilelor cu ajutorul unor pistoale
speciale, prin orificii executate suplimentar sau prin cele tehnologice practicate
la fabricatie. In Fig. 1 din Anexa A se arata zonele supuse mai intens coroziunii
si orificiile (1-25) prin care se injecteaza materialele de protectie la cadrul
planseu al autoturismului Dacia 1300.
Se recomanda ca operatiunea de aplicare a acestor substante sa se faca
numai in unitati specializate, pentru a se obtine rezultatele scontate. In orase si
pe drumurile nationale coroziunea este marita si din cauza sarii ce se imprastie
pe sosele, pentru a se evita derapajul. Protejarea anticoroziva se poate face in tot
timpul anului, insa se recomanda a se efectua spre sfarsitul verii si inceputul
toamnei, pentru ca astfel automobilul sa fie pregatit in mod deosebit pentru
sezonul umed si rece.
Operatiunile pregatitoare si procesul tehnologic de aplicare a substantelor
anticorozive trebuie sa fie riguros respectate. Din aceasta cauza, asa cum s-a
aratat si mai inainte, se recomanda ca lucrarea sa fie executata in ateliere
specializate.
Pregatirea consta in:
- curatirea exterioara si interioara a caroseriei (dupa ce in prealabil s-a
demontat tapiteria) si indepartarea stratului vechi de substante anticorozive;
- spalarea cu apa sub presiune si apoi cu apa calda amestecata cu
detergenti sub forma pulverizata;
- suflarea cu aer la exterior si interior;
- daca se constata zone cu inceput de coroziune, acestea se curata bine
pana la luciu metalic (cu perie de sarma si hartie abraziva), se sterg cu o carpa cu
diluant, dupa care se acopera cu grund pe baza de miniu de plumb; grunduirea se
recomanda in special la praguri, apoi carcasa, faruri,etc;
- in cazul in care gradul de coroziune este avansat, se inlocuiesc zonele
respective cu elemente corespunzatoare din tabla imbinate prin sudare
oxiacetilenica, apoi, aceste zone se curata la luciu metalic si se grunduiesc
obligatoriu.
Substantele anticorozive se aplica prin pulverizare, respectandu-se
urmatoarele indicatii:
- automobilul va fi asezat pe o rampa ridicatoare pentru a se putea lucra
usor pe dedesubt;
- se demonteaza rotile si se protejeaza elementele de franare cu huse de
material plastic;
3

- se protejeaza local caroseria (langa zonele de aplicare a substantei


anticorozive) cu hartie;
- temperatura la care se lucreaza sa nu fie sub +10C si, de asemenea, nu
trebuie sa fie umiditate mare in atmosfera;
- imbinarea elementelor de caroserie si in interiorul elementelor goale
(lonjeroane, praguri); se recomanda ca pulverizarea sa se faca progresiv, putin
cate putin, pentru a se acoperi in intregime zonele respective.
La majoritatea elementelor, substanta anticoroziva se aplica la exterior,
dar sunt si situatii (capote, stalpi, traverse) cand stratul trebuie depus pe peretii
interiori. In acest caz, in locuri bine stabilite, se executa gauri in tabla cu un
burghiu de 8 mm. In aceste gauri se introduce tuul aparatului de pulverizat.
Dupa terminarea operatiei de pulverizare, gaurile se astupa cu dopuri de
material plastic.

CAPITOLUL II. METODE MODERNE DE PROTECTIE


ANTICOROZIVA A AUTOVEHICULELOR
Pentru toti constructorii de autovehicule, protectia impotriva coroziunii
constituie o problema complexa, mai ales in situatia actuala cand exigentele pe
piata mondiala au crescut si cand acestia au fost nevoiti sa creasca si perioada de
garantie.
Factorii care au impus imbunatatirea aspectului si cresterea rezistentei la
coroziune sunt:
- anual, se efectueaza un parcurs din ce in ce mai ridicat in toate
perioadele anului; diferitele produse utilizate pentru topirea zapezii sau
dezghetarea suprafetei drumurilor sunt acceleratoare si catalizatoare de
coroziune;
- au intrat in vigoare in unele tari norme privind rezistenta la impact
(frontal, lateral); in consecinta, partile profilate indoite si lonjeroanele trebuie sa
fie protejate in mod deosebit pentru eliminarea posibilitatii aparitiei unor puncte
slabite in structura datorate coroziunii, care ar putea diminua rezistenta la socuri,
deci siguranta pasiva a autovehiculului;
- protectia trebuie sa asigure exploatarea autovehiculelor in toate tipurile
de climat si in diferite conditii de utilizare.
Imbunatatirea rezistentei la coroziune s-a facut pe urmatoarele cai
principale:
- proiectarea unor caroserii supuse mai putin coroziunii prin realizarea
unor ventilari mai bune a partilor profilate inchise si prin eliminarea spatiilor
care retin umezeala;
- pentru piesele care joaca un rol important in structura caroseriei si deci
in securitatea autovehiculului, se utilizeaza din ce in ce mai mult tabla
preacoperita de tipurile : tabla preacoperita organometalic sau tabla zincata
(galvanizata sau electrozincata);
- aplicarea inainte de vopseaua intermediara a unui strat ud pe ud, foarte
elastic, cu rol de protectie la lovituri de pietris;
- aplicarea de protectii anticorozive, suplimentare, in zonele profilate
inchise si cele de sub caroserie, expuse puternic coroziunii.
Solutiile cele mai interesante de diminuare a coroziunii de suprafata se
refera mai ales la utilizarea tablei de otel preacoperite, utilizata in constructia de
autovehicule, denumita zincrometal.
Zincrometalul se poate folosi pentru partile vizibile ale autovehiculului,
adica usi, aripi, capote si, in general, pentru toate piesele care trebuie sa suporte
o gama de tratamente de suprafata si vopsire.
Zincrometalul reprezinta un complex de straturi, denumite dacromet si
zincromet, aplicate pe tabla de otel laminata la rece.

Stratul de dacromet se prezinta ca o dispersie la suprafata tablei de otel,


continand acid cromic, pudra de zinc si materii organice, care, dupa coacere in
cuptor, se transforma intr-o materie de culoare gri metalica, cu calitati
anticorozive puternice. Stratul de dacromet fiind fragil in cazul prelucrarii tablei
prin deformare, a fost protejat cu un al doilea strat zincromet.
Zincrometalul se elaboreaza pe flux tehnologic (Fig. 2 din Anexa B),
deosebindu-se urmatoarele operatii principale:
- pregatirea suprafetei, care este operatia fundamentala si care consta din
introducerea in derulatorul 1, taierea materialului cu foarfecele mecanic 2 si
prinderea cu agrafe 3, conectarea la acumulatoarele 4 si 14, degresarea alcalina
in baile 5 si 7, curatirea suprafetelor cu periile 6 si clatirea in bazinul 8;
- aplicarea cu nylon, pe suprafata astfel pregatita, a unui strat de
dacrometal in instalatia 9, urmata de o coacere in cuptorul 10, la temperatura de
150C;
- aplicarea cu nylon, pe stratul de dacrometal, a unui strat de zincrometal
in instalatia 11, urmata de o coacere in cuptorul 12, la temperatura de 260C;
racirea cu apa in bazinul 13, degresarea in camera 15, taierea cu foarfecele
mecanic 16 si rularea tablei cu ajutorul calandrului 17.
Aplicarea straturilor de zincrometal si dacrometal pe tabla de caroserii
pentru autovehicule se face in functie de cerintele producatorului.
Astfel se poate aplica un strat de zincrometal sau de dacrometal (Fig. 3. a,
din Anexa C) numai pe una din suprafetele tablei, cand suprafata neacoperita nu
este supusa actiunii de coroziune. In situatia cand nici una din fete nu este
vizibila, dar ambele sunt supuse actiunii de coroziune, se poate aplica cate un
strat de zincrometal sau de dacrometal pe ambele parti (Fig. 3. b, din Anexa C).
In functie de complexitatea asamblarii se aplica pe una din fetele tablei un strat
de dacrometal, peste care se aplica un strat de zincrometal (Fig. 3. c , din Anexa
C). Cand tabla se foloseste in zone neacoperite, pentru rezolvarea diverselor
probleme de asamblare se poate aplica pe una dintre fetele tablei un strat de
zincrometal cu zone intrerupte (Fig. 3. d, din Anexa C).
Pentru autovehicule, se folosesc table acoperite cu zincrometal sau
dacrometal in urmatoarele situatii: tabla avand numai una din fete acoperita cu
zincrometal se foloseste la panori exterioare; tabla cu ambele suprafete acoperite
cu zincrometal se foloseste la locuri de sertizare; tabla avand una din fete
acoperita cu zincrometal (fata interioara) si cealalta fata acoperita cu un strat de
zincrometal peste care este aplicat un strat de dacrometal (fata exterioara) se
intrebuinteaza pentru asamblarea intre panourile exterioare si interioare (usi,
pereti laterali, etc); tabla avand una din fete acoperita cu un strat de dacrometal,
peste care este aplicat un strat de zincrometal se foloseste pentru panouri
interioare.

La microscop, stratul de zincrometal aplicat pe tabla (Fig. 4 din Anexa D)


se prezinta in formatiuni eliptice intersectate ca un fel de hasuri suprapuse, iar
stratul de dacrometal ofera aspectul unor picaturi de apa dispuse pe doua
randuri.
Grosimea stratului de dacrometal este de circa 2 m, iar a celui de
zincrometal de 12 m. Caroseriile autovehiculelor, executate din aceasta tabla si
protejate suplimentar cu vopsele, rezista actiunii de ruginire 5 - 10 ani fara
perforare. Acest al doilea strat protejeaza stratul de dacrometal in operatiile de
prelucrare prin deformare, fiind o rasina bogata in zinc care permite sudarea prin
rezistenta.
Tabla cu strat primar bogat in zinc trebuie sa aiba o buna deformabilitate,
sa fie sudabila si sa reziste la coroziune. Grosimea stratului imbogatit de zinc are
12 m, iar coacerea se face la o temperatura de 230 - 250C.
Acest sistem de protectie a dat rezultate bune din punctul de vedere al
suprafetei si aderentei. La testul de ceata-sarcina, acoperirea a depasit 240 h
pentru piesele ambutisate si 360 h pe suprafete, fara aparitia ruginii.
Protectia contra loviturilor cu pietris reprezinta un factor important in
prevenirea degradarii aspectului si rezistentei la coroziune a peliculei de vopsea.
In zonele supuse actiunii loviturilor cu pietris (pasajele rotilor, partea de
sub planseu), actiunea mecanica a acestora inlatura stratul de vopsea si dezvolta
coroziune filiforma. Pentru combaterea efectelor loviturilor de pietris,
producatorii de automobile protejeaza partile cele mai expuse prin pistolare cu
produse de tip plastisol, reticulabile la temperaturi ridicate (160 - 180C, timp de
20 - 30 min) sau cu pulbere de tip bitum-ceara.
Astfel, pentru protectia pragurilor, se pistoleaza o banda de 5 - 10 cm cu
plastisol PVC, care, apoi, este vopsit la fel ca restul caroseriei. Se utilizeaza de
asemenea, pentru protectia fustei spate la caroserii, un strat de vopsea poliuretan
monocomponent de circa 100 m, care, apoi, este acoperit sealler si lacul de
finisare.
Avantajul vopselei poliuretan fata de plastisol PVC este acela ca stratul
poliuretan aplicat nu are aspect granulos.
Problema protectiei antipietris devine din ce in ce mai importanta, mai
ales datorita existentei pe drumurile publice a pietrisului sau a nisipului,
combinata cu agentii chimici de topire a zapezii.
Testele de incercare a stratului de vopsea pentru aceasta caracteristica se
face prin proiectare de criblura pe drum, standardizata ca dimensiuni, cu ajutorul
unui jet de aer comprimat. Examinarea suprafetei dupa incercare se efectueaza
luand drept referinta ,,o scara pentru pietris, prin metoda SAE care il clasifica
in functie de dimensiunea impacturilor si a diametrului pietrelor.
Incercarile facute la temperaturile de -18C si +23C au condus la
stabilirea unui sistem de acoperire care cuprinde, fata de cel clasic, un strat
suplimentar, ce confera tablei proprietati suplimentare la impactul cu criblura.

Stratul este poliesteric monocomponent si se aplica intre stratul de grund


electroforetic si vopseaua intermediara, in grosime de aproximativ 15 - 20 m.
Pentru protectia suplimentara a partilor profilate inchise ale
caroseriei se utilizeaza, in general, produsi cerosi, continand inhibitori de
coroziune. Solventii utilizati sunt white-spirit si hidrocarburi aromatice.
Extractul uscat ramane pe metal sub forma de film.
Produsele de protectie suplimentara trebuie sa aiba o buna capilaritate,
pentru a patrunde in imbinarile tablelor sudate, asigurand in felul acesta o
crestere a duratei de exploatare a caroseriilor cu cel putin 3 - 5 ani. Reprotejarea
caroseriei trebuie facuta manual.
Caracteristicile anticorozive ale filmului se masurau prin rezistenta la
ceata salina. Testul de ceata salina a inceput insa sa devina nesemnificativ, chiar
la durate de expunere care depasesc 250 - 300 h. In prezent, testele pentru ceata
salina se fac intre 1500 si 2000 h, produsii fiind aplicati pe esantioane pregatite
identic ca partile din profilul caroseriei.
Pentru intretinerea si prelungirea perioadei de garantie a autovehiculelor,
constructorii de autivehicule recomanda continuarea anuala a tratamentului de
protectie anticoroziva. Numai in conditiile de respectare a unor norme de
protectie suplimentara anuala cu produse anticorozive, producatorii de
autovehicule acorda garantii de pana la 5 ani.
In concluzie, privind protectia anticoroziva a automobilelor, se poate
spune ca se actioneaza pentru realizarea unor autoturisme rezistente la
coroziune, indiferent de conditiile in care acestea ruleaza, prin gasirea unor
solutii cat mai favorabile privind aerisirea si ventilarea partilor profilate inchise
ale caroseriei si a spatiilor care ,,tin umezeala; utilizarea de tabla preacoperita,
de tip zincrometal sau galvanizata, electrozincata etc In functie de aceste
conditii, astfel incat sa-si pastreze caracteristicile de rezistenta la coroziune si
dupa ambutisare, sudare, asamblare; utilizarea de lacuri si masticuri anticorozive
sudabile speciale la imbinarile de etansare ale caroseriei; realizarea unor straturi
primare care sa contina un film exterior imbogatit in zinc; aplicarea
electroforetica a grundului; aplicarea de straturi intermediare elastice de 15 - 20
m, rezistenta la lovituri de pietris; aplicarea de protectii suplimentare cu
produse de inalta rezistenta, pe toate suprafetele critice expuse coroziunii
(interioare si exterioare); intretinerea periodica anuala obligatorie a starii
caroseriei in exploatare si aplicarea de protectii corespunzatoare in reteaua
Service. Pentru stabilirea gradului de rezistenta la coroziune se urmareste
largirea gamei de incercari pe modele de anduranta.
Incercarile cuprind teste comparative efectuate pe piste amenajate special,
care sa cuprinda toate situatiile reale de exploatare privind coroziunea,
stabilindu-se gradul de rezistenta la coroziune a diferitelor metode de protectie a
elementelor de caroserie, precum si punctelor critice ale unui anumit tip de
caroserie si luarea tuturor masurilor pentru realizarea celei mai adecvate solutii
de protectie a zonelor vulnerabile.
8

CAPITOLUL III MSURI DE PROTECIA MUNCII I DE


PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR
Pentru a elimina pericolul de accidentare la locul de munc este necesar s
se respecte urmtoarele msuri i reguli principale de protecie a muncii:
- mbrcmintea de lucru trebuie s fie bine strns pe corp, manetele
bine strnse i hainele ncheiate;
- femeile vor purta basmale astfel legate nct prul sau colurile basmalei
s nu ias afar spre a evita pericolul de prindere de ctre organele n micare ale
mainilor-unelte;
- cozile i mnerele uneltelor de mn vor fi executate din lemn de esen
tare, fiind bine fixate i vor avea dimensiuni care s permit prinderea lor sigur
i comod;
- dlile, urubelniele i pilele vor fi bine fixate i vor avea dimensiuni
care s permit prinderea lor sigur i comod;
- folosirea uneltelor de mn cu suprafee de percuie deformate, nflorite
sau tirbite, precum i a uneltelor de mn improvizate este interzis;
- folosirea cheilor cu fisuri este interzis;
- diversele lucrri de lcturie ce se execut n spaii cu mediu exploziv
trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase (cupru, bronz);
- uneltele de mn acionate electric sau pneumatic vor fi prevzute cu
dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum i cu dispozitive care s
mpiedice funcionarea lor necomandat;
- alimentarea lmpilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de
munc se va face numai de la surse cu tensiuni de 24 V, tensiune ce nu este
periculoas n cazul unei atingeri accidentale;
- toate mainile-unelte, carcasele metalice ale utilajelor electrice de
acionare, comand i control vor fi protejate prin legare la pmnt i la nul
nainte de a fi date n exploatare;
- zonele periculoase ale mainilor-unelte i instalaiilor trebuie s fie
prevzute cu paravane sau ecrane de protecie fixate constructiv;
- piesele care se prelucreaz trebuie s fie bine fixate n dispozitivul de
prindere;
- la prelucrarea pieselor care ies n afara gabaritului mainii-unelte, este
necesar s se amenajeze aprtoare speciale;
- pietrele abrazive ale polizoarelor, mainilor de rectificat trebuie s fie
ngrdite cu aprtoare din tabl prevzute cu ecrane transparente;
- se interzice oprirea mainilor-unelte cu obiecte improvizate;
- la lucrrile care necesit ridicarea automobilului este obligatorie
instalarea dup ridicare a unor capre i suporturi, care s mpiedice cderea
accidental a automobilului sau ale unor subansambluri ale acestuia;

- demontarea i deplasarea ansamblurilor grele ale automobilului trebuie


s se fac cu ajutorul unor dispozitive i instalaii speciale. Este interzis
folosirea n acest scop a funiilor, rngilor, etc;
- spaiile n care se efectueaz lucrri de reglare ale automobilului cu
motorul n funciune trebuie s fie bine ventilate i prevzute cu conducte de
captare a gazelor de eapament;
- locurile de munc trebuie s fie meninute n stare curat i s fie bine
iluminate;
- nainte de demontare, toate ansamblurile automobilului trebuie s fie
golite de lubrifiani i combustibil, care se colecteaz n rezervoare amplasate
conform cu normele P.S.I.;
- vopsirea automobilelor i a prilor componente ale acestora se va
executa n ncperi, cabine, boxe, nie, care vor fi prevzute cu instalaii de
ventilaie eficient pentru a se preveni mbolnvirile profesionale;
- la sudarea oxiacetilenic, aparatele vor fi prevzute cu furtunuri speciale
pentru gaze, legate prin bride (nu prin srm) pentru meninerea unei bune
etaneiti spre a evita pierderile de gaze, care prezint pericolul de aprindere i
de explozie. Scprile de gaze se vor controla numai cu spum de spun i n
nici un caz cu flacra;
- se va evita contactul buteliei de oxigen cu grsimile vegetale, animale
sau minerale, deoarece n contact cu oxigenul sub presiune grsimile se aprind
producnd explozia;
- manevrarea robinetului de gaze se va face numai dup ce arztorul a
fost luat n mn n poziia de lucru;
- la sudarea electric, ntreaga instalaie va fi legat la reea printr-un
ntreruptor de protecie la pmnt pentru prevenirea pericolului de
electrocutare;
- n timpul lucrului, sudorul trebuie s foloseasc echipamentul de
protecie i s nu mbrace hainele umede sau mbibate cu praf metalic, deoarece
se expune pericolului de electrocutare.
- n ncperi cu pericol de incendii i explozii sunt interzise: fumatul,
intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de
scntei, lovirea a dou scule feroase i folosirea echipamentului de lucru din
materiale sintetice;
- este interzis accesul n atelierele cu pericol de explozie a tuturor
persoanelor strine. Pe uile acestor ncperi se vor monta tblie cu inscripia
INTRAREA OPRIT. Este interzis fumatul n halele de ntreinere i
reparaii. n acest scop se vor amenaja locuri pentru fumat;
- este interzis pstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili
lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluani, n interiorul
halelor sau atelierelor cu excepia locurilor anume prevzute prin proiectul de
construcie. Atelierele auto vor fi prevzute cu hidrant, extinctoare, nisip,
trncoape, lopei i alte echipamente folosite la stingerea incendiilor.
10

BIBLIOGRAFIE
1. Ing. I. Sava, Ing. M. V. Popa, Ing. N. Dinescu, Tinichigiu vopsitor auto,
Manual pentru coli profesionale, anii II i III, Editura didactic i
pedagogic, Bucureti, 1994.
2. Dr. ing. Gabriela Popa, Caroserii i structuri portante pentru autovehicule,
Tipografia U.P.B, Bucureti, 1997.
3. Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, Institutul de Cercetri tiinifice
pentru Protecia Muncii, Norme specifice de securitate a muncii i
reparaii autovehicule, 1995.

11