Sunteți pe pagina 1din 10

STRATEGIA

Date generale:
Sectorul 6 este subdiviziunea administrativ-teritorial a Bucuretiului din Vestul Capitalei
avnd o suprafa de 37km reprezentnd cca. 16% din suprafaa Bucuretiului (228 km)
fiind al doilea ca mrime dup Sectorul 1. Sectorul nu beneficiaz de spitale, gri sau
aeroporturi.
Populaie
Asupra numrului populaiei datele sunt variabile, fiind ntre 333422 (conform
recensmntului din 2011) i 389914 (conform proiectului de HCGMB privind repartizarea pe
sectoare a sumelor defalcate din impozitul pe venit), densitatea este de cca. 10175 loc./km).
Acestea plaseaz sectorul pe locul doi ca numr de populaie i trei ca densitate.
Economie
n Sectorul 6 sunt nregistrai cca. 9 900 ageni economici (10% fiind n industria
prelucrtoare, iar 90% n alimentaie i butur), exist 12 mari centre comerciale, 1 300 de
magazine i 9 piee agroalimentare.
Educaie i cultur
La nivelul sectorului exist 72 de uniti de nvmnt preuniversitar (2 cree 600 locuri, 27
grdinie 5 800 locuri, 27 coli generale, 2 coli speciale, 6 licee, 4 grupuri colare, 8 colegii
i 2 cluburi) cu un deficit de cca. 20 000 de locuri i 3 uniti de nvmnt universitar
(Universitatea Politehnica Bucureti, Academia Naional de Educaie Fizic i Sport i
Institutul Teologic Penticostal). Din punct de vedere al obiectivelor culturale pe raza sectorului
se afl 3 cinematografe, 1 teatru, 2 muzee, 5 biblioteci publice i un Centru Cultural
European.
Mediu
Suprafaa spaiilor verzi, format din grdini, parcuri, scuaruri i plantaii de aliniament, este
de 333Ha (42Ha parcuri i grdini, 171Ha aliniamente stradale, 120Ha spaii verzi ntre
blocuri) reprezentnd cca. 10% din suprafaa de spaiu verde a Capitalei (3 120Ha). Suprafaa
revenit pe cap de locuitor este de 16 m spre deosebire de norma impus de Uniunea
Europeana de 26 m/capita i recomandarea OMS de 50m/capita.
Date comparative:
Ljublijana premiul n 2016 pentru cea mai verde capital europeana: cca. 542 m/capita
(cca. 300 000 locuitori la o suprafa de 275 km);
Viena cca. 100m/capita (cca. 2 mil. locuitori la o suprafa de 415 km);
Londra cca. 80m/capita (cca. 8.3 mil. locuitori la o suprafa de 1 570 km);
Beijing cca. 50m/capita (cca. 18 mil. locuitori la o suprafa de 16.8 mil. km);
Copenhaga cca. 40m/capita (cca. 530 000 locuitori la o suprafa de 88.25 km).
Infrastructur edilitar i mobilitate
Reeaua tehnico-edilitar (reprezentnd utiliti energie termic, alimentare cu ap,
canalizare i electricitate) acoper cca. 70% din necesar. Transportul public dispune de linii de

autobuz, troleibuz, tramvai i dou magistrale de metrou. n Sectorul 6 sunt nregistrate cca.
200 000 de maini i eist doar 40 000 de locuri de parcare.

DIAGNOSTIC

n anul 2016, Sectorul 6 reprezint expresia unei dezvoltri haotice i nesustenabile, inut de
lipsa unei viziuni clare i cuprinztoare pe termen lung, de diferendele de pe orizontal ale
administraiei publice locale i de disjuncia social generat de conflictele de interese,
speculative, ale actorilor urbani.
Astfel, se prezint grave carene ale infrastructurii i echiprii edilitare, lipsa vdit de spaii
pentru agrement, loisir i activiti sportive i o calitate foarte slab a spaiului public, precum
i lipsa unor politici de dezvoltare economic, iar interesul pentru programele de locuire
social i creterea confortului locuirii este cvasi-inexistent.

SCENARIU IF NOT (Dac nu)...

Fr o planificare integrat, pe termen scurt, mediu i lung, coerent i cuprinztoare, care s


susin interesele strategice ale comunitii, armonizat cu direcia de dezvoltare a capitalei
i care s nglobeze, totodat, interesele investitorilor, sprijinit de instituii calificate i
transparente, pro-active, de cadrul legislativ i politici naionale i regionale, resursele i
potenialul nc valorificabile i viabile se vor consuma ineficient, amplificnd exponenial
procesul de deteriorare a calitii vieii cetenilor, compromind astfel ansele, pe termen
lung, de a corija neajunsurile mplinirii nsuirilor unui ora durabil european.

VIZIUNE

Sectorul 6 este, n 2026, subunitatea administrativ a Bucuretiului inteligent (smart), eficient


i integrat dezvoltat i care confer calitatea capitalei de ora smart i durabil, este cea mai
curat i sntoas zon din capital cu peste 1 500 de hectare de spaiu verde viabil (cca.
50mp spaiu verde/capita), un cluster al zonei de Sud a Romniei cu parcuri tehnologice i
tiinifice, un incubator de nvare i perfectare continu i un veritabil motor al economiei.
Are o infrastructur coerent, eficient i funcional, un sistem de bike sharing i transport
public care satisface nevoile locale n parametrii optimi. Calitatea spaiilor publice este la
nivelul oraelor occidentale dezvoltate. Populaia a crescut de la 380 000 de locuitori n 2016
la peste 500 000 de locuitori n prezent i care beneficiaz de locuine accesibile, de nalt
calitate, care ndeplinesc un grad ridicat de confort fiind ecologice, eficiente energetic i
sustenabile. De asemenea tinerii dispun de locuine sociale accesibile care ndeplinesc toate
standardele de confort. Exist sisteme de parking subteran i suprateran pentru toi rezidenii,
iar transportul cu autoturismul personal este descurajat avnd ca alternativ un transport
public funcional. Sectorul 6 a devenit un etalon n practica dezvoltrii durabile i gzduiete
cel mai mare spital din Romnia i lider n dezvoltare sectorului CDI.

I. INFRASTRUCTUR

MOBILITATE
(fonduri UE POR 2014-2020 Axa 3 2.37 mld. , POIM 201-2020 Axa 2 1.7 mld. )
Obiectivele vizeaz reabilitarea infrastructurii aferent transportului, descurajarea traficului
prin alternative de transport public i asigurarea necesarului de parcri pentru rezideni
acoperind deficitul de 160 000 de locuri.
Realizarea infrastructurii de transport public i velo, crearea de noduri intermodale conectate
i accesibile, descurajarea tranzitului prin realizarea de park & ride racordate la infrastructura
de transport public. Crearea unei reele de piste pentru biciclete de 80 km care s susin un
sistem de bike-sharing.
DOTRI TEHNICO-EDILITARE
(fonduri UE POIM 2014-2020 Axa 7 2.5 mld. , POC 2014-2020 Axa 2 75 mil. )
Dotarea infrastructurii tehnico-edilitare conform standardelor de calitate prin reabilitarea
reelei existente i prelungirea acesteia n zonele noi dezvoltate n care lipsete.
Implementarea tehnologiilor verzi de producere a energiei electrice i termice i reducerea cu
pn la 60% a consumului de energie.
SNTATE
(fonduri UE POR 2014-2020 Axa 8 763 mil. , Axa 9 101 mil. )
Realizarea unui spital regional de categoria a IIa, nivel de competen nalt, capabil s
deserveasc 1.5 milioane de locuitori avnd 1000 de paturi care s funcioneze n sistem
public. Realizarea unui centru de informare i educare n medicin preventiv. Construirea
unui azil de alzheimer care s corespund standardelor de calitate.
EDUCAIE I CULTUR
(fonduri UE POR 2014-2020 Axa 10 352 mil. , Axa 3 2.3 mld. , POCU 2014-2020 Axa 4
63 mil. , Axa 6 85 mil. )
Realizarea a 35 de uniti de nvmnt preuniversitar moderne care s acopere deficitul de
20 000 de cereri neacoperite. Reabilitarea i modernizarea celor 72 de uniti de nvmnt
preuniversitar existent. Implementarea educaiei EEA (activiti extracurriculare) i reducerea
ratei de prsire timpurie a colii. Implementarea programelor de cooperare ntre unitile de
nvmnt i instituiile culturale cu rol educativ. Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii

culturale, crearea unui circuit cultural format din centre de cartier i realizarea unui centru
cultural la nivelul sectorului.
LOCUIRE
(fonduri UE POR 201-2020 Axa 3 2.37 mld. , Axa 9 101 mil. )
Realizarea de locuine accesibile conforme cu standardele de calitate i siguran n
exploatare. Creterea patrimoniului imobiliar funciar a sectorului pentru implementarea
proiectelor de locuine sociale exploatate n regim locativ i atribuirea de teren tinerilor pentru
construirea caselor. Reabilitarea termic a locuinelor colective cu materiale ecologice i
eficiente.

MEDIU

(fonduri UE POIM 2014-2020 Axa 5 4.78 mld. , Axa 6 1.97 mild. , Axa 3 2.9 mld. , POR
2014-2020 Axa 5 - 4.78 mld. )
NATURAL
Mediu natural curat, accesibil, viabil i modern capabil s satisfac criteriile unui mediu urban
de calitate i sntos precum i eficientizarea managementului deeurilor. Creterea
suprafeei de spaiu verde pe cap de locuitor la 26m i realizarea de trasee care s lege
parcurile i grdinile de pe raza sectorului n sistem pietonal sau shared sapce formnd un
circuit. Dezvoltarea sistemului de management al deeurilor prin colectare selectiv,
prelucrare, reciclare i valorificare a deeurilor de toate tipurile. Realizarea unui masterplan de
peisagistic i nfiinarea unei pepiniere care s asigure efectivul prevzut n masterplan.
mpdurirea a 200 Ha cu 1 600 000 de copaci capabili s rein 10 000 to de CO2 avnd rol
de perdele forestiere de protecie a oraului, agrement, sport i exploatare a masei lemnoase.
Lacul Morii lac de agrement proiect aici: link
Parcul Liniei proiect aici: link
ANTROPIC
Modernizarea spaiilor destinate pietonilor accesibile i echipate cu mobilier urban de calitate.
Realizarea de piee i piaete pentru desfurarea evenimentelor culturale, sport, agrement,
promenad. Revitalizarea traseelor pietonale prin dezvoltarea de activiti economice,
industrie creativ i alimentaie public.

III. ECONOMIC

(fonduri UE POR 2014-2020 Axa 2 877 mil. , Axa 9 101 mil. , POCU 204-2020 Axa 1
230 mil. , Axa 2 18 mil. , Axa 3 24.8 mil. )
COMER SERVICII

ncurajarea i asigurarea cadrului necesar dezvoltrii IMM-urilor. Reducerea parafiscalitii,


eficientizare operaiunilor administrative pentru ntrirea relaiei ntre agenii economici i
administraia public. Crearea unui mediu economic predictabil care s atrag investitorii pe
termen mediu i lung. Consolidarea i dezvoltarea clusterelor/incubatoarelor pentru start-up
business-uri. Realizarea unui parc tiinific i tehnologic care s genereze cca. 130 000 de
locuri de munc de nalt calitate. Creterea gradului de cultur antreprenorial i creterea
rezilienei noilor afaceri.
Parc tiinific i Tehnologic proiect aici: link
INDUSTRIE
Crearea de clustere/incubatoare i dezvoltarea domeniului cultural i creativ, crearea unei
infrastructuri de desfacere a produsului industriei creative. Realizarea de ateliere de desfacere
de-a lungul Parcului Liniei pentru ncurajarea sectorului creativ freelancer n art i tehnologie.
AGRONOMIE URBAN
Realizarea de sere legumicole pentru asigurarea consumului la nivelul sectorului pentru
crearea a peste 1 000 de locuri de munc, reglarea preurilor pe piee. Desfacere mrfii n
pieele agroalimentare, obinerea unei economii de cca. 1.5 mil. /legum pe an la nivelul
sectorului i alimentarea centrelor de asisten social i unitile de nvmnt
preuniversitar.
INVESTIII
Creterea atractivitii investiiilor n sectorul privat prin crearea de instrumente de
implementare a parteneriatului public-privat. Dezvoltarea industriei creative n special de-a
lungul Parcului Liniei prin crearea de ateliere de desfacere a artei creat de freelanceri.

IV. ADMINISTRAIE PUBLIC

(fonduri UE POCA 2014-2020)


Reformarea administraiei publice locale pentru obinerea uneia transparente, eficiente,
moderne, pro-active i operaionale. Informatizarea administraiei pentru eficientizarea
operaiunilor administrative, reducerea personalului inutil, reducerea birocraiei, facilitarea
accesului cetenilor la informaiile de interes public i reducerea timpului de rspuns fa de
sesizrile fcute de acetia. Reducerea parafiscalitii pentru ncurajarea investiiilor private.
Dezvoltarea i perfecionarea personalului din administraie prin schimburi temporare de
resurs uman cu orae dezvoltate i domeniul universitar i asimilarea know-how-ului.
Implementarea urbanismului participativ i dezvoltarea managemetului pentru evaluare,
selecie i verificare a achiziiilor publice, audit conflict de interese i/sau incompatibiliti
OAP Organizaia de Advocacy Planning proiect aici: link

V. ENERGIE

(fonduri UE POIM 2014-2020 Axa 6 1.97 mld. , Axa 7 2.5 mld. , POR 201-2020 Axa 3
2.3 mld. )
ELECTRIC
Reducerea cu 60% a consumului de energie electric a reelei de iluminat public i
semnalizare rutier precum i a emisiilor de carbon. Acoperirea a 40% din energia electric
produs de cele dou CET-uri prin tehnologii verzi (fotovoltaic).
TERMIC
Eficientizarea energetic a imobilelor publice i locuinelor colective pentru reducerea
pierderilor de energie termic. Modernizarea i reabilitarea reelelor termice secundare prin
nlocuirea cu conducte preizolate i instalarea sistemelor de monitorizare a avariilor i
preluarea de date precum i controlul consumului. Instalarea de echipamentelor de producere
a energie termice prin cogenerare i trigenerare.
Realizarea de centrale cu biomas care s foloseasc deeurile menajere colectate i
deeurile organice pentru nclzirea serelor n sezonul rece.

1. Economia
Economia este fundamentul dezvoltarii orasului. Propun o schimbare fundamentala de
viziune. Primaria nu mai trebuie sa se multumeasca sa imparta banii care ii vin la buget ci
trebuie ca, prin investitiile pe care le face, sa atraga noi investitii private, care sa dezvolte
orasul si prin aceasta sa aduca locuri de munca si bani mai multi la buget.
Proiecte:
Dambovita, axa creativa a orasului: concentrarea firmelor de tehnologie, IT si industrii
creative, in coabitare cu universitatile si campusurile universitare, de-a lungul Dambovitei.
Definirea Bucurestiului ca centru regional in tehnologie, IT si industrii creative.
Dezvoltarea pietei locale printr-o politica predictibila de achizitii a primariei
Cadru investitional corect: administratie rapida (autorizari) si impartiala; licitatii transparente
Spatii gratuite pentru startupuri
2. Banul public
Trebuie sa inceteze cheltuirea aberanta a banului public.
Proiecte:
Licitatii transparente, mediatizate, cu termene suficiente pentru o participare reala
Publicarea pe site-ul Primariei a tuturor contractelor in curs de desfasurare
Publicarea pe site-ul Primariei a listei tuturor proprietatilor Municipalitatii si a contractelor de
inchiriere pentru acestea
Sistem online pe site-ul Primariei pentru publicarea detaliata a tuturor facturilor platite de
Primarie, cu corespondenta fata de capitolele de buget.
3. Mobilitatea

Propun o schimbare fundamentala de viziune, pe care orasele occidentale au adoptat-o deja


in anii 70. Trebuie sa avem curajul sa intelegem ca intr-un oras de dimensiunea Bucurestiului
nu este posibil ca toti locuitorii sa circule cu autoturismul. Solutia este eficientizarea
transportului in comun.
Proiecte:
Metroul usor pe infrastructura CFR existenta; triplarea astfel a lungimii retelei de metrou
Terminarea soselei de centura si a traversarilor acesteia
Benzi unice pentru autobuze si troleibuze; orar afisat si respectat de catre acestea
Mari parcari la intrarile in oras; parcari de-a lungul primului inel de circulatie
Piste reale pentru biciclisti.
4. Educatia si oportunitatile pentru copii
Propun o schimbare de viziune. Primaria nu trebuie sa se margineasca la a consolida pereti de
scoli. Primaria trebuie sa aiba un rol activ in stimularea procesului educational.
Proiecte:
Construirea de gradinite, pentru acoperirea deficitului de locuri in gradinite
Retea de activitati extrascolare organizate de primarie: cercuri pe discipline de invatamant,
formare vocationala, activitati sportive
Catedre pentru un numar de profesori universitari de varf la nivel mondial, in special in
tehnologie, IT si industrii creative.
Educatie antreprenoriala pentru studenti, organizata de primarie.
5. Viata culturala a orasului
Bucurestiul are resursele umane si financiare pentru a se pozitiona ca centru cultural regional.
Trebuie doar ca Primaria sa actioneze ca o administratie publica in secolul XXI.
Proiecte:
Infiintarea de centre culturale de cartier
Numirea unui bord cultural, format din personalitati incontestabile, care sa coordoneze
alocarile de fonduri in sectorul cultural
Concursuri internationale de anvergura la achizitiile publice in arhitectura, urbanism si arta
publica
Concursuri de proiect la alocarile de fonduri in artele spectacolului
Alocarile de fonduri in artele spectacolului se vor face prin concursuri de proiect
Un festival international de anvergura al orasului Bucuresti
6. Problema cainilor vagabonzi
Este o problema pe care numai incompetenta primarilor de pana acum a facut sa para grea.
Solutii:

Ridicarea de pe strada a tuturor cainilor vagabonzi; oferirea de catre Primarie de tarcuri


pentru asociatiile de proprietari care isi asuma ingrijirea (inclusiv curatenia spatiului) cainilor
din vecinatate; adaposturi ale Primariei pentru ceilalti caini vagabonzi
Evidenta exacta a tuturor cainilor din Bucuresti, cu sau fara proprietar
Sterilizarea tuturor cainilor comunitari; incurajarea sterilizarii cainilor cu stapan
Amenzi drastice pentru persoanele care abandoneaza caini
Controlul total al ONG-urilor de protectie a animalelor asupra activitatii adaposturilor de caini
comunitari.
7. Pietele agroalimentare
Jumatate din pietele agroalimentare au disparut dupa 1990, iar jumatate din jumatatea
ramasa au fost concesionate, astfel incat pretul de inchiriere a tarabelor a crescut de cateva
ori.
Solutii:
Rascumpararea de catre Primarie a pietelor agroalimentare cedate; preturi accesibile pentru
inchirierea tarabelor
Eliminarea intermediarilor din piete
Facilitarea transportului producatorilor din jurul Bucurestiului la pietele din Bucuresti
8. Factura la intretinere
Bucurestiul plateste gigacaloria (productie + distributie) cu 325 lei. Tehnologia moderna
permite producerea energiei termice la un pret de 135 lei / gigacalorie. Prin investirea in
propriile centrale termice ale municipalitatii, pretul gigacaloriei (productie + distributie) ar
ajunge la 170 lei. In 6 ani, Bucurestiul poate finaliza constructia unor astfel de centrale,
pentru toate locuintele din oras.
9. Locuinte sociale
Exista un necesar de locuinte sociale in Bucuresti. Pe de alta parte, Primaria nu exploateaza
corect proprietatile pe care le detine.
Solutii:
Inchirierea la pretul pietei a proprietatilor Municipalitatii care nu au statut de locuinte sociale
Atribuirea locuintelor sociale in baza unor criterii ferme
Construirea de locuinte sociale
Obligarea dezvoltatorilor de noi complexe rezidentiale la un procent de locuite sociale, cu
pret accesibil
10. Prevenirea efectelor cutremurului
Specialistii afirma ca la un cutremur de intensitatea celui din 1977, mii sau chiar zeci de mii
de bucuresteni pot sa moara.
Solutii:

Elaborarea hartii de risc seismic si a studiilor de vulnerabilitate seismica a cladirilor


Finantarea de catre Primarie a studiilor de consolidare
Consolidarea in ritm sustinut a cladirilor incadrate ca avand risc seismic
Respectarea stricta a legii in constructii.
11. Spatiile verzi, poluarea si sanatatea populatiei
Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana desi nu are industrie. La mai multi
indicatori poluare atmosferica depaseste nivelul maxim admis de Organizatia Mondiala a
Sanatatii. Incidenta bolilor respiratorii la copii si a bolilor cardio-vasculare la varstnici s-a
dublat in ultimii 10 ani.
Solutii:
Eliberarea parcurilor de constructii si terase ilegale; rascumpararea portiunilor retrocedate
Amenajarea ca zona de recreere a salbei de lacuri din nordul Bucurestiului si a Lacului Morii
Respectarea stricta a legii de interzicere a construirii pe spatiile verzi
Respectarea stricta a legii in santierele de constructii.
12. Bazele sportive si centrele de cartier
Bugetul Bucurestiului permite construirea unor baze sportive de cartier si ale unor centre
culturale de cartier. Astfel, locuitorii pot avea acces la un pret modic la piscine si terenuri de
sport precum si la locuri publice unde sa se poata intalni fara a fi obligati sa vina pentru asta
in centrul orasului. Organizatii non-guvernamentale s-au aratat capabile sa impulsioneze viata
sociala in anumite cartiere, Primaria trebuie sa incurajeze prin alocari de fonduri transparente
astfel de initiative.
13. Patrimoniul construit
Patrimoniul construit reprezinta capitalul comercial al orasului. El da identitate orasului. Iar
identitatea este ceea ce atrage, in competitia globala, atat investitorii cat si turistii. In ultimii
ani, patrimoniul construit a suferit distrugeri dramatice.
Solutii:
Inventar al cladirilor din zonele istorice
Finantarea de catre Primarie a studiilor de restaurare a cladirilor istorice (nu si a restaurarii
insasi)
Expropierea proprietarilor care isi degradeaza cladirile istorice
Respectarea stricta a legii si a regulamentului de urbanism, astfel incat cladirile din zona
istorica sa valoreze mai mult decat terenul de sub ele.
14. Protectia Sociala
Bucurestiul are restante importante la asigurarea protectiei sociale a persoanelor vulnerabile
si la accesul persoanelor cu dizabilitati. Rezolvarea normala a problemei persoanelor
vulnerabile va evita folosirea de catre acestia a adaposturilor surogat: transportul in comun si
camerele de garda ale spitalelor.

Solutii:
Stoparea cersetoriei (inclusiv a formelor disimulate: spalatori de parbrize, parcangii)
Adaposturi pentru persoanele vulnerabile, care sa ofere servicii sociale minimale: masa,
cazare, dusuri, asistenta medicala minimala
Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati in mijloacele de transport si in institutiile
publice
Implicarea ONG-urilor de profil in realizarea proiectelor de protectie sociala.
15. Transparenta decizionala
Accesul cetatenilor la activitatea si la deciziile Primariei este un principiu fundamental.
Proiecte:
Sistem on-line de urmarire a stadiului rezolvarii petitiilor cetatenilor
Sistem on-line de urmarire a platilor Primariei
Accesul cetatenilor la dezbaterile comisiilor Primariei
Dezbateri publice reale pe proiectele majore ale Primariei.
16. Respectarea legii in toate aspectele
Consider ca acest punct nu are nevoie de explicatii.

S-ar putea să vă placă și