Sunteți pe pagina 1din 164

z Fratelui meu B`lu\`,

un z@mbet [n cer.

Nelu POPOAC~

O lume de r@s

Nelu POPOAC~

O lume de r@s

Texte pentru spectacole de divertisment

Editura
2012

Toate drepturile rezervate autorului. Orice folosire a textelor [n


scopuri comerciale se va face numai cu respectarea prevederilor
Legii dreptului de autor.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na\ionale a Rom@niei


POPOAC~, NELU
O lume de r@s/ Nelu Popoac`. - Br`ila: ?????????, 2012
ISBN 978-????????????
?????????????????????

SO| DE N~DEJDE

C@nd se m`rit`, femeile sunt convinse c` ]i-au g`sit


b`rbatul care s` le iubeasc` ]i care s` le fie al`turi toat`
via\a.
Sentiment care i-a [mbujorat inima ]i cu care a pornit
[n c`snicie ]i doamna Didina.
Cum o fi tr`ind [mpreun` cu ochiosul de Ninel, toat`
lumea vrea s` afle...
z
DIDINA (intr` din st@nga, [ncovoiat` de povara pe care o
ducea [n spate; se opre]te apoi [n mijlocul scenei ]i
las` greutatea jos): Of, m-a nenorocit de ]ale... ({]i
]terge fruntea cu m@neca, []i str@nge basmaua [n
ceaf`.) Azi mi-a mers mai bine... Am muncit la un
patron cu nevasta mai darnic`. S`-i dea Dumnezeu
s`n`tate, c` mi-a dat o traist` de m`lai, o traist` de
fasole, o sticl` de b`utur`, un mald`r de lemne...
deabia pot s`-l duc. Noroc c` mai sunt ]i asemenea
oameni, altfel m-a] descurca tare greu. C`-n ultima
vreme am nimerit mai mult la zg@rie-br@nz`, de le
tremura m@na cand pl`teau. Acum sunt mul\umit`. Cum
ajung acas`, le fac la puradei o m@ncare de fasolic`
de dau pufuri o s`pt`m@n`! ({]i pune m@inile [n ]olduri,
c@nt`re]te cu privirea sarsanaua.) S` v`d acum cum
merg mai departe... (D` s` o ridice.) Aoleu, asta m`
7

coco]eaz` la c@t drum mai am de f`cut... (Scoate


telefonul din buzunar.) Ia s`-i stric eu siesta boierului...
({l sun` pe b`rbatu-s`u.) ...Ninele, tu esti?... Ce faci?
(Intrigat`.) ...Bravo, toat` lumea are treab`, numai tu
dormi! Ia ascult` comanda la mine: ie]i din \ol, iei
c`ru\ul ]i vii pe bulevard, aici, aproape de prim`rie, c`
avem ceva de c`rat. ...O s` vezi tu ce! Hai, mi]c`-te
mai repede! ({nchide. Apoi critic@ndu-l gesticul@nd.) Of,
puturos b`rbat! Noaptea doarme, ziua se odihne]te,
face treab` numai [mpins de la spate. C@nd l-am luat,
nu era a]a. S-a l`sat pe t@njeal` dup` ce am n`scut,
ca s` fie sigur c` nu-l p`r`sesc. }mecher! Mama mia zis s` nu m` m`rit cu el, dar papagalul lui a fost
mai tare, mi-a sucit min\ile. }i dac` n-am ascultat-o,
acum trag ponoasele, trebuie s` muncesc ]i pentru el
]i pentru copii. Altfel murim de foame. (C`ut@nd [n
agenda telefonului.): P@n` vine dumnealui, s-o [ntreb
pe doamna doctor dac` pot s` merg m@ine ca s`-i fac
curat. (Apeleaz`, a]teapt` p@n` i se r`spunde.)
...Doamna doctor? ...Bun` ziua! ...Doamna doctor, sunt
Didina. V-am sunat ca s` v` [ntreb dac` pot s` vin
m@ine ca s` v` fac cur`\enie. ...{mh[. P`i dac` pleca\i
[n str`in`tate, o s` vin c@nd v` [ntoarce\i. ...Bine. Bun`
ziua! ({nchide. Apoi [mbufnat`.) A naibii b`tr@nitur`! Eu
alerg dup` o bucat` de p@ine iar ei [i arde de plimb`ri
[n str`in`tate. {]i permite, fufa. C` doar are destui
pacien\i pe care [i jupoaie! (Se uit` la ceasul telefonului.)
Aoleu, ce trece timpul! Ce-o fi cu b`rbatul meu de
[nt@rzie? ...({l sun`. A]teapt` apoi s`-i r`spund`.)
...Ninele, unde e]ti? ...Unde pe drum? ...Cum, m`,
tu abia acum ai plecat de acas`?! Vai, vai, vai, pl@nge
p`m@ntul pe unde calci! Mi]c`-te, mi]c`-te mai repede,
8

moc`itule! ({nchide. Apoi privind spre cer, lamentat.)


Doamne-Doamne, cu ce \i-am gre]it de m-ai pedepsit
cu asemenea indolent? P@n` vine el, [ncol\e]te fasolea!
(Resemnat`.) Of, of, of, of, vreau nu vreau, trebuie
s` [ndur, s` merg mai departe... }i ca s` nu pierd
vremea, c@t [nt@rzie, ia s` mai dau eu c@teva telefoane
s` v`d unde lucrez m@ine. (Sun`. Asteapt` apoi s` i se
r`spund`.) ...Doamna avocat? ...Bun` ziua! ...Sunt
Didina. Doamna avocat, v-am deranjat ca s` v` [ntreb
dac` ave\i ceva de lucru pentru mine... {mh[. Bine,
doamn`. Atunci v` sun s`pt`m@na viitoare. S`rum@na.
({nchide). Alt` hodoroag` care pleac` s` se distreze.
Au bani, frate! Pu\in le pas` lor dac` n-ai ce le pune la
copii pe mas`! (Apeleaz` alt num`r.) ...Dom inginer?
...S` tr`i\i, dom inginer! Sunt Didina. ...Ce s` fac,
dom inginer?! Caut de lucru. ...S` v` dea Dumnezeu
s`n`tate. Pot s` vin de m@ine? ...Gata, m@ine sunt la
dumneavoastr`! Mul\umesc. O zi bun`. ({nchide.
{nc@ntat`.) Bun b`iat, inginerul `sta! E t@n`r, e frumos,
[i plac femeile... Ultima dat` c@nd am fost la el, se
cam uita lung la mine. Cred c` are vreun g@nd. Atunci
nu a ie]it nimic, pentru c` l-a c`utat cineva. M@ine,
cine ]tie, poate am noroc. ({i fug ochii pe bulevard, se
[ncrunt`.) Aoleu, a ap`rut licheaua...
NINEL(intr`, din dreapta, cherchelit, cu mers [mpleticit).
DIDINA([l [nt@mpin` furioas`): Ce-i cu tine [n halul `sta, m`?!
NINEL: A dat Cotei de b`ut, h@c!...
DIDINA: Fi-\i-ar Cotei al dracului! N-ai putut s`-i spui c` ai
treab`?!
NINEL: N-am putut s`-l refuz, h@c!...
DIDINA: }i c`ru\ul unde este?
NINEL: L-am l`sat la u]a c@rciumei. }i c@nd am ie]it, nu l-am
9

mai g`sit.
DIDINA: |i-au furat c`ru\ul?! Nemernicule! (Se n`puste]te
cu pumnii asupra lui, [l doboar`.) Eu cu ce mai car
astea acum, m`?
NINEL: Stai, stai, c` te ajut, h@c!....
DIDINA(cu lehamite): Aju\i pe dracu! Neispr`vitule! (Ia
lemnele [n spate ]i traistele [n m@ini. Apoi pleac` spre
dreapta gem@nd sub greutate, oc`r@nd.) Afurisit s`
fii... Sec`tur`...
NINEL (\in@ndu-se dup` ea): Stai, stai, s` te ajut, h@c!...
DIDINA ([ntinde piciorul [n spate ]i [l love]te, [l doboar` din
nou): Sictir, be\ivane! (Iese).

10

L~UD~RO}II

Sile se laud`...
c` are nevasta frumoas`;
Doru se laud`...
c` are nevasta de]teapt`;
Florin se laud`...
c` are nevast` artist`;
Ion se laud`...
c` s-a culcat cu toate!

11

EVOLU|IA
P@n` ieri era la \ar`
O s`rac` domni]oar`;
Apoi f@\a-f@\`, hopa-hop
A-nceput s` fac` stop;
Iar acum este cu prostul
Ca s`-]i fac` ]i ea rostul!

12

INJEC|II
(monolog)
MILENA(sun` telefonul): Cine m-o fi c`ut@nd... (R`spunde.)
Da! ...Bun`, veri]oar`... Ce s` fac?! Injec\ii! ...Da,
da, cum ai auzit, injec\ii! ...Sunt bolnav` din cauza
depravatului de b`rbatu-meu. S-a distrat cu vreo
destr`b`lat`, apoi a venit ]i ]i-a f`cut damblaua ]i
cu mine! ...}i acum..., acum facem injec\ii am@ndoi!
...Ei, i-am repro]at eu, i-am f`cut eu scandal, dar
libidinosul s-a \inut b`\os, nu a recunoscut deloc.
Ba dimpotriv`, a s`rit la b`taie, m-a acuzat c` l-am
[n]elat, c` eu l-am [mboln`vit! ...Nu, nu, jur c` nu
am fost cu altul! Dar el vrea [ntotdeauna s` ias`
basma curat`! ...Nu, nu e prima dat`. Prima dat` a
fost [n luna de miere! }i, ]tii bine, luna de miere am
f`cut-o tocmai [n Tunisia! Cum naiba s-o fi [ncurcat
cu negresele alea de acolo nu ]tiu! Cert este c` au
fost ni]te mizerabile. ...Adic` i-au dat o boal` de am
ajuns la doctor! ...De a]a noroc s` ai ]i tu parte! C`
dup` c@teva zile petrecute ca-n pove]ti, au urmat
dou` s`pt`m@ni cu injec\ii de credeam c` o s`-mi ia
bucile foc! ...El, el a reac\ionat cu violen\`, spurcatul
m-a scos pe mine vinovat`. M-am bucurat totu]i c`
i-a ciuruit ]i lui curul, a]a, ca s` vad` c` nu e de
glumit... Ei, s-a potolit! C@nd am fost [n America, iar
m-a [n]elat! ...Da, s-a dat la americance. Care au
13

fost tot ni]te para]ute, frumoase pe dinafar`, ]i ca


un co] de gunoi pe din`untru. ...Adic` ...adic` ...am
f`cut ]i de pe urma lor dou` s`pt`m@ni injec\ii! Plus
p`ruiala lui! ...A]a ar trebui, dar nu se poate. ...Pentru
c` la un asemenea mascul nu po\i s` renun\i. ...Da,
e dotat, e foarte dotat. Crezi c`-i dau femeile t@rcoale
degeaba?! P`i dac` te t`v`le]te o dat`, te \ii dup`
el! ...Z`u! }i e mai bine s` ai bucuria ta, dec@t s`
umbli dup` ea! M` g@ndesc chiar c` e momentul s`
nu-i mai \in socoteal`, s`-l las s` se duc` la toate
fufele care-i \in calea. A]a, ca s` fac`, fir-ar ale
dracului, ]i ele injec\ii!

14

{n b`taia pamfletului
}TIRI - 1
1.
}tire pozitiv`: La hramul m`n`stirii din deal s-au adunat mii
de credincio]i;
}tire negativ`: To\i se rugau ca s` apuce sarmale!
2.
}tire pozitiv`: Politicienii au promis c` vor da locuin\e
tinerilor;
}tire negativ`: }i tinerii au [mb`tr@nit a]tept@nd s` le
primeasc`!
3.
}tire pozitiv`: Ministrul s`n`t`\ii a declarat c` [n timpul
mandatului s`u doctorii nu vor mai lua ]pag`;
}tire negativ`: }i doctorii s-au t`v`lit de r@s!

15

4.
}tire pozitiv`: Armata american` este dotat` cu un aparat
care detecteaz` str`inii ]i dup` miros;
}tire negativ`: Rom@nii au fost detecta\i abia dup` ce au
m@ncat fasole!
5.
}tire pozitiv`: Georgel a aflat c` nevast`-sa are un amant
bogat;
}tire negativ`: }i a pedepsit-o ca s`-i care averea acas`!

6.
}tire pozitiv`: Roberto a jurat c` nu va mai trece niciodat`
pe la vr`jitoare;
}tire negativ`: I-a prezis c` o s` se [nsoare!
7.
}tire pozitiv`: S-a aflat de ce unii \in mor\i] s` mearg` pe
picioroange;
}tire negativ`: Ca s` vad` c@t de pro]ti sunt de la [n`l\ime!

16

8.
}tire pozitiv`: Domnul Bebe s-a [nsurat cu o femeie mai
t@n`r` cu 40 de ani. }i de atunci sunt foarte c`uta\i;
}tire negativ`: Pe el [l caut` popa , iar pe ea... b`rba\ii!
9.
}tire pozitiv`: Pentru Manuela dragostea este mai important`
dec@t banii;
}tire negativ`: }i b`rbatu-s`u duce salariul la amant`!
10.
}tire pozitiv`: Doamna Miruna se poart` foarte frumos cu o
familie de b`tr@ni;
}tire negativ`: Vrea s` le ia casa!
11.
}tire pozitiv`: Ura! S-a descoperit de ce umbl` caprele cu
coada pe sus;
}tire negativ`: }i-au deschis televiziune si nu au camere
de luat vederi!

17

PROGRAMARE LA DOCTOR

Instinctiv, omul merge la doctor c@nd are probleme cu


s`n`tatea, c@nd este bolnav. Tot instinctiv, el se a]teapt`
ca doctorul s`-i sar` [n ajutor, s`-l scoat` din necaz. Ce se
[nt@mpl` [ns` cu bolnavul c@nd doctorul este comod, c@nd [i
programeaz` consulta\ia?
z
DOCTORUL (st` la birou ]i r`sfoie]te ni]te documente): A
venit pacientul programat pentru ora asta?
ASISTENTA (prepar@nd cafea): {nc` nu.
DOCTORUL: Dac` e]ti dr`gu\`, umple-mi ]i mie o cea]c`.
ASISTENTA (mali\ioas`): E]ti obosit? Te-a dansat doamna?
DOCTORUL: Ei, m-a dansat... }i-a serbat ziua de na]tere o
coleg` de-a ei, a trebuit s` o [nso\esc.
ASISTENTA: Sigur, cu nevasta ie]i [n lume, iar pe fraier` o
\ii la televizor!
DOCTORUL: Iar [ncepi?! Ai dus lips` de ceva?!
ASISTENTA: Am dus lips` de tine!
DOCTORUL: Bine. O s` rezolv`m ]i asta.
z
Conversa\ia le este [ntrerupt` de c@teva b`t`i la u]`,
urmate de apari\ia unei b`tr@ne, care intr` [n cabinet
sprijinindu-se [ntr-un baston.
z
18

B~TR^NA: Bun` ziua.


ASISTENTA: Bun` ziua. Sunte\i cu programare?
B~TR^NA: Nu. Eu sunt cu lingurica.
ASISTENTA: Nu, nu. Sunte\i programat` pentru consulta\ie
la ora asta?
B~TR^NA(cam surd`, vorbe]te tare): Am venit ca s`-mi dea
dom doctor ceva pentru linguric`. C` toat` noaptea
m-a durut.
ASISTENTA(dumerit`): Aoleu...(Cu calm.) Stai, stai, s` caut
pe list`... Cum v` numi\i?
B~TR^NA: Poftim?
ASISTENTA: Cum v` cheam`?
B~TR^NA: Ica Nache.
ASISTENTA (cite]te cu privirea): ...{mi pare r`u, nu sunte\i
[nscris`.
B~TR^NA ([ncurcat`): Adic`?!
ASISTENTA: Adic` nu pute\i fi consultat` ast`zi.
B~TR^NA: Dar c@nd?
ASISTENTA: V` programez pentru s`pt`m@na viitoare.
B~TR^NA: Poftim?!
ASISTENTA: V` programez pentru s`pt`m@na viitoare.
B~TR^NA: Nu se poate! (Caut` holbat` [n\elegere la doctor.)
Pe mine acum m` doare lingurica, dom doctor!
DOCTORUL: Acum este programat un alt pacient.
ASISTENTA: A]a au dat ordin ]efii de la minister. La doctor
s` se intre numai cu programare.
B~TR^NA: }i eu cu lingurica ce fac?
ASISTENTA: O \ii p@n` [\i vine r@ndul. Hai, du-te acas` ]i vii
joi la ora 9.
B~TR^NA (merg@nd spre u]`, dezam`git`): DoamneDumnezeule, r`u am ajuns... ~]tia te las` s` mori cu
zile...(Iese).
19

ASISTENTA (deranjat`): M`i, m`i, m`i...(Beau pu\in` cafea.)


Tu [i zici una, ea o \ine pe-a ei... (Aude iar b`t`i [n
u]`.) Da!
z
U]a se deschide ]i [n cabinet intr` Costache, un b`rbat
cam de [nceput de v@rsta a treia, f@]ne\.
z
COSTACHE: S`rut m@na. S` tr`i\i, dom doctor...
ASISTENTA ([l cunoa]te): Dumneavoastr` nu ave\i
programare.
COSTACHE: P`i ce am eu, nu este cu programare. Este o
problem` b`rb`teasc`, dom doctor.
DOCTORUL: B`rb`teasc` sau nu, este tot cu programare.
COSTACHE: Nu, nu, nu. Ce am eu, nu suport` am@nare.
Trebuie s` m` trata\i, dom doctor, altfel am scandal
cu nevast`-mea.
ASISTENTA (l`murit`, amuzat`): Aha, a\i fost la tinerele...
COSTACHE: Am gre]it, mi-a luat min\ile o tig`ncu]`.
DOCTORUL: Ei, dac` v-a luat min\ile o tig`ncu]`, atunci
trebuie s` veni\i ]i cu ea, ca s` v` trat`m pe am@ndoi.
COSTACHE ([nfrico]at): Aoleu... }i cu nevast`-mea cum m`
descurc?
ASISTENTA (z@mbind sarcastic`): {i spune\i cu cine cheltui\i
banii... ]i v` iart`!
COSTACHE (t@nguit): Aoleu... Nu m` l`sa\i, dom doctor,
ajuta\i-m`...
DOCTORUL: Veni\i s`pt`m@na viitoare, a]a cum v-am spus.
COSTACHE: Aoleu...
ASISTENTA (conduc@nd-ul spre u]`): Haide\i, l`sa\i-ne, c`
am pierdut destul timp cu dumneavoastr`.
COSTACHE: Aoleu... (Iese).
ASISTENTA (revenind spre birou): Ce libidinos...
20

z
{n timp ce doctorul ]i asistenta mai beau c@te pu\in`
cafea, u]a cabinetului se deschide din nou ]i [n`untru d`
buzna o doamn` [ndoliat`, furioas`.
z
DOAMNA (cu repro]): Halal Hipocrate... Domnul doctor nu
are timp pentru pacien\i, dar are timp pentru stat la
cafele!
DOCTORUL (surprins): Doamn`, v` rog...
DOAMNA: Ce s` m` ruga\i! }ti\i c` din cauza dumneavoastr`
a murit mama!
DOCTORUL: Cum... din cauza mea?!
DOAMNA: Pentru c` a venit aici ]i nu v-a p`sat c` era
bolnav`, a\i trimis-o acas`.
ASISTENTA: Ba nu, i-am f`cut programare.
DOAMNA: Programare la doctor?! C@nd bolnavul vine la
doctor, trebuie s`-i s`ri\i [n ajutor, nu s`-l programa\i
pentru c@nd ave\i chef de lucru.
ASISTENTA: Doamn`...
DOAMNA: Iresponsabililor! (Plec@nd spre u]`.) O s` v`
reclam la ziar... ]i mai departe... (Iese).
ASISTENTA: M`i, m`i, m`i, e tot mai greu s` te [n\elegi cu
oamenii `]tia.
DOCTORUL: Au dreptate...
z
A]tept@nd parc` s`-i fie blagoslovit` constatarea , dup`
c@teva b`t`i [n u]`, asistenta deschide ]i [n cabinet intr`
popa.
z
POPA: Bun` ziua.
ASISTENTA (cu evlavie): S`rut m@na, p`rinte.
DOCTORUL: Bun` ziua.
21

ASISTENTA (amabil`): A\i venit pentru programare?


POPA: Doamne-fere]te! Am venit pentru o vorb` cu domnul
doctor.
DOCTORUL: Da, p`rinte, v` ascult....
POPA (se a]eaz` pe scaunul din fa\a biroului): Domnule
doctor..., sunt nevoit s` v` aduc la cuno]tin\`... c` ne
crea\i probleme.
DOCTORUL: Eu?!
POPA: Da.
DOCTORUL: Eu?!
POPA: Da. Treaba asta cu programarea la doctor nu e bun`.
DOCTORUL: De ce?!
POPA: Pentru c` a crescut num`rul de [ngrop`ciuni, avem
prea mult de lucru!

22

GONFLABIL~

Avea buzele c`rnoase


C@nd am cunoscut f`tuca,
{ns` c@nd am s`rutat-o
I s-a desumflat b`]ica!
Apoi ispitit de \@\e,
Cobor@i la smocoteal`,
}i doar ce-ajunsei la sf@rcuri
C` veni cu f@s@ial`!
Vr@nd s`-mi v`rs nemul\umirea,
O str@nsei tare de fese,
Numai c` ]i de aici
Domni]oara iar`]i bese!

23

PUTERI

C@nd e]ti elefant,


[\i faci un imperiu;
C@nd e]ti leu,
[\i faci un regat;
C@nd e]ti iepura],
te [mprietene]ti cu elefantul
ca s` nu te m`n@nce leul!

24

M^NC~RIME
(monolog)
MARIETA (]ade [n ]ezlong ]i r`sfoie]te o revist`; sun`
telefonul, cite]te ecranul, r`spunde): Da. ...Bun`,
domni]oar`! Ce faci?... Ai fost la doctor? Dar ce-ai
p`\it?... Ai alergie? Adic`?... P`i m@nc`rime de piele
pe burt` am avut ]i eu. ...Da. }i am fost ]i eu la
doctor. ...Da. Dar re\eta lui nu m-a ajutat. ...Da, da,
acelea]i medicamente. Le luam... ]i m` sc`rpinam
]i mai tare! Bunic`-mea a intrat chiar la griji c@nd a
aflat ce mi se [nt@mpla. A zis c` nu e lucru curat, c` e
un f`cut. }i m-a trimis la baba Rada ca s`-mi
desc@nte.... M-am dus, ce era s` fac?!Am luat o sticl`
de ap` de la f@nt@n` ]i am mers la ea acas`. ...Mi-a
desc@ntat, vreun sfert de ceas. ...mi-a desc@ntat. Dar
tot degeaba. }i am b`ut ]i doi litri de ap`, de m-am
umflat [n burt`!... Cum s` m` vindec?! Cu miros de
f@n cosit! ...Da. Am aflat de leacul `sta de la Vasile
al lui Istrati. ...Da. M-a auzit c@nd [i povesteam sor`si ]i s-a oferit s` m` ajute... Adic` m-a luat cu el pe
f@nea\`. ...Da. M-a t`v`lit de c@teva ori prin f@n cosit
...]i mi-a trecut!... Nu ]tiu, cred c` face c`pi\e. Dar de
ce [ntrebi? Alo! Alo! Na, c` a [nchis! ({ngrijorat`.) Aoleu,
trebuie s` i-o iau [nainte, altfel co\ofana mi-l ia pe
Vasile! (Pleac` gr`bit`).
25

{n b`taia pamfletului
}TIRI - 2
1.
}tire pozitiv`: Dumnezeu a f`cut mai [nt@i femeia;
}tire negativ`: Apoi a f`cut ]i fraierul!
2.
}tire pozitiv`: Un politician a jurat c` []i va da ]i via\a pentru
binele poporului;
}tire negativ`: }i s-a sinucis pe 1 Aprilie!
3.
}tire pozitiv`: Mai mul\i homosexuali s-au prezentat la
ginecolog;
}tire negativ`: Erau [ngrijora\i c` nu le venea ciclul!

26

4.
}tire pozitiv`: Femeile, dintotdeauna, au \inut s` fie bine
[mbr`cate;
}tire negativ`: }i b`rba\ii, tot dintotdeauna, au \inut s` le
dezbrace!
5.
}tire pozitiv`: Ca s` fie [n lumea bun`, domni]oara Fifi ]i-a
cump`rat c`\el. Toat` ziua [l pup` [n bot!
}tire negativ`: Vecinii [i ureaz` s`-l pupe ]i sub coad`!
6.
}tire pozitiv`: Maricica spune c` dac` b`rbatu-s`u nu e
gelos, simte c` nu o iube]te;
}tire negativ`: }i b`rbatu-s`u o bate din dragoste!
7.
}tire pozitiv`: Doamna Cordelia a aflat de ce fiic`-sa a
divor\at de Gigel fotbalistul;
}tire negativ`: Tr`gea prea rar la poart`!

27

8.
}tire pozitiv`: Domni]oara Kuki ]i-a luat permisul de
conducere auto;
}tire negativ`: Examinarea a constat [ntr-un drum pe
bulevard, o trecere prin centru ]i o garare cu ...spatele!
9.
}tire pozitiv`: Un ziarist ]i-a dat doctoratul cu un subiect
despre canibali;
}tire negativ`: La proba practic` a mu]cat pe cineva de
fund!
10.
}tire pozitiv`: O domni]oar` sexy ]i-a cump`rat un acvariu;
}tire negativ`: Acum caut` ]i un ...pe]te!
11.
}tire pozitiv`: O vorb` spune c` cine e harnic ]i munce]te
are tot ce vrea;
}tire negativ`: }i cine fur` are tot la fel!

28

PUFULIC~

De c@nd s-a mutat la soacr`-sa, Culache, vr@nd


nevr@nd, ]i-a schimbat statutul, a intrat [n lumea bun`. Adic`
[n lumea celor care umbl` cu nasul pe sus ]i cu c`\elul pe
strad`. Nu prea [i pl`cea, dar nici nu avea puterea s` se
[mpotriveasc`. A [ncercat de c@teva ori s` se eschiveze de
la [ndatoririle care impuneau blazonul, [ns` de fiecare dat`
a intrat [n conflict cu femeile, nevast`-sa nu l-a mai primit
[n a]ternut, iar soacr`-sa i-a ar`tat u]a!
}i constr@ns de asemenea m`suri, [ncet-[ncet a trebuit
s` se acomodeze cu statul sub papuc, s`-l ia pe Pufulic`
de curelu]` ]i s`-l scoat` la plimbare.
Iar acum, iat`-i pe am@ndoi ie]i\i ca s` ia o gur` de
aer pe bulevard...
l
CULACHE (se opre]te [n dreptul unei b`nci): Pufulic`, ]tiu
c` [\i place s` umbli cu nasul dup` cozi ridicate, dar eu
am cam obosit, simt nevoia s`-mi odihnesc pu\intel
picioarele. (Se a]eaz`, [l leag` de prima ]ipc` a b`ncii.)
A]a, s` nu zic` soacr`-mea c` nu am grij` de tine...
Phiu, ce cald e... Ia s` scot eu o sticl` de bere din
traist`, s` m` [nviorez... (Destup` sticla, bea g@lg@it.)
Hm, ce bun` e, te unge pe suflet... Dar ]i mai bun`
era dac` o beam la c@rcium`, acolo, vorbit` cu amicii.
...|i-e sete ]i \ie? ...{mi pare r`u, dar alcoolul este
29

interzis pot`ilor... Pentru tine apa este recomandat`...


Nu-\i place?... Dar ce-\i place? L`ptic?... Ee, de unde
l`ptic? (Se uit` spre st@nga, r`spunde f`c@nd cu m@na
unor prieteni.) Salut, salut... Nu pot, m`, s` merg la
teras`, c` m-a trimis soacr`-mea s`-l plimb pe Pufulic`.
...Voi s`-i m@nca\i coada! ({n parte.) Ai dracu drojdieri,
face\i haz... (C`tre c`\el.) Vezi, Pufulic`, ce p`\esc din
cauza ta ]i a soacr`-mi? {n loc s` merg cu prietenii la
un ]pri\, trebuie s` le suport tachin`rile. Ca s` v` fac
vou` hat@rul! C` sunte\i voi din lumea bun`! Fi-v-ar
lumea de r@s! (Mai g@lg@ie pu\in` bere.) Of, of, of, r`u
e s` nu ai casa ta! C` dac` aveam casa mea, nu mai
st`team eu sub papucul vostru, dormea\i voi prin
bosche\i. Dar a]a... (Iar g@lg@ie pu\in` bere.) vreau
nuvreau, tac ]i-nghit! (Preocupat.) }i totu]i trebuie s`
fac ceva, nu pot s` umblu cu lop`\ica dup` tine p@n` o
da soacr`-mea col\ul. Pentru c` asta e t@n`r`, p@n`
ajunge popa la ea, ne [ngroap` pe to\i! (Cu n`dejde.)
Auzi, Pufulic`, ce-ai zice dac` i-a] g`si un mo] cu care
s` se m`rite? Ar lua-o la el, te-ar lua ]i pe tine... ]i-a]
sc`pa ]i eu de voi! (Intrigat de must`celile c`\elului.)...
Nu-\i convine, faci nazuri... Dar ce-ai vrea? S` r`m@i pe
vatr`, s` tr`ie]ti ca boierul?! Sau ai vrea s` aduc`
mo]ul la ea? Nu, nu, asta nu. Dec@t s` mai am o
belea pe cap, mai bine o l`s`m nem`ritat`. (Se uit`
iar spre st@nga, r`spunde la salutul altor amici.) Salut,
salut... Nu pot, m`, s` merg la meci, c` sunt cu c@inele
la plimbare... Voi ]i cu soacr`-mea s`-l pupa\i [n bot!
({n parte.) Ai naibii zurlii... (Apoi c`tre c`\el.) Ei poftim,
Pufulic`! Al\ii care m` tachineaz`! ...}i au ]i dreptate!
Toat` lumea merge la meci, la spectacole, la
distrac\ie..., numai eu stau dup` coada ta! P`i e corect?
30

Nu e corect! Ia s` mai beau eu pu\in` bere, ca s`-mi


mai treac` oftica. (G`lg@ie din nou.) Uh!, uite-a]a devine
omul be\iv. Bea c`-l sup`r` nevasta, bea c`-l sup`r`
soacra, bea c` ii stric` socotelile o potaie ca tine...
Da, da, dac` nu ai schel`i ca nebunul c@nd \i se face
de hoin`real` a] sta ]i eu lini]tit, m-a] ocupa de
treburile mele. Dar tu nu, tu \ii mor\i] s` fii mo\ pe
bulevard, s` defilezi cu nasul pe sus ]i cu fraierul dup`
tine! ...Auzi, a] vrea s` te [ntreb ceva, a]a, mai intim:
ori \i-a c`zut cu tronc vreo pi\ipoanc` de pe aici? Sau
te fudule]ti ca s` te vad` hingherii?! C` dac` vrei s`
te vad` hingherii, te ajut ]i eu! Fac `]tia ni]te excursii,
oho... ]i [n str`in`tate! Dai un semn cand s` te fac
sc`pat... ]i gata, ajungi la Londra, la Paris, [n lumea
bun`! (Sun` telefonul.) Care ne deranjezi conversa\ia,
m`... (Scoate telefonul din buzunar, cite]te ecranul;
cu lehamite.) Aoleu, soacr`-mea... Asta e ca
ghionoaia... Uf! (R`spunde.) Da, mam`-soacr`?... Ce
s` fac?! Datoria fa\` de Pufulic`?! I-am dat, i-am dat
s` bea, i-am dat s` m`n@nce... Acum m` bate g@ndul
s`-l dau la fete!... Nu vrei s`-l dau? De ce? |i-e team`
c` o s` pl`te]ti pensie alimentar`?... Ei, se depraveaz`!
Dar n-ai vrea s` r`m@n` virgin?! Ia te uit` la el, mititelu,
cum i se scurg ochii dup` cozi ridicate! Exact cum mi
se scurgeau mie dup` fundul fetei dumitale... Ea m-a
spurcat! Dac` nu-mi sucea ea min\ile, nu mai aveam
eu acum bucuria de a-l plimba pe Pufulic`! ...Am,
am grij`, cum s` nu... Dac` [\i pui lea\, am grij` ]i de
dumneata! ({]i fere]te urechea, [nchide telefonul.) Na,
c` m-a scuipat! Afurisit` cotoroan\`! Pufulic`, [mi pare
r`u, dar n-am ales bine nici de data asta. Am vrut eu
s` te trimit [n excursie cu hingherii, [ns` nu m-am g@ndit
31

c` asta [nseamn` s` m` [ntorc acas` f`r` tine. Iar


[ntoarcerea acas` f`r` tine e de neconceput, n-a] mai
avea trai cu soacr`-mea, m-ar trimite s` dorm cu
maidanezii. A]a c`, vrem nu vrem, trebuie s` ne
suport`m unul pe altul, s` ne [ng`duim. (Mai bea
c@teva [nghi\ituri de bere. Apoi prietenos.) ...Auzi, m`i
Pufulic`, ]tii ce-mi trece prin minte... Dac` tot ardem
noi gazul am@ndoi p-aici, ce-ar fi s` mai l`s`m din
orgolii, s` fim mai apropia\i? Eu cred c` [mpreun` am
putea face lucruri bune. De exemplu, afaceri. Da, da,
afaceri! Cum?! Ete cu c`\elu]ele astea fudule de prin
parc. Tu te ocupi cu dr`g`leala, iar eu cu st`p@nele,
vindem c`\eii, lu`m banii. Iese o afacere... de
[nnebune]te soacr`-mea c@nd o afla! Ce zici? {\i place?
H`, cum naiba s` nu-\i plac`! Hai, ne [ncerc`m norocul
la cucoana aia de pe banca de colo? Ia uite ce c`\elu]`
frumoas` are: flocoas`, cu fund` ro]ie la g@t, ro]ie
sub coad`, numai bun` pentru tine. Hai, curaj! Cu pu\in`
diploma\ie, tu cu ea... ]i m`-sa mie! Hai! (Pleac`).

32

PRE}EDINTELE

Ne-a promis c-o s` ne dea,


Ne-a promis c-o s` ne fac`,
Ne-a promis c-o s` tr`im
Cu friptur` ]i cu vin;
Noi, creduli ]i f`r` minte,
Il votar`m pre]edinte;
Iar c@nd jil\ul ]i l-a tras,
Ne-a trimis dup` caras!

33

SOACRA

Dac` soacra-i tineric`


}i e [nc` frumu]ic`,
Este bun` ca m`mic`;
Dac` soacra n-are din\i
}i cere mereu argin\i,
Este bine s-o m`ri\i;
Dac` soacra-i [ncruntat`
}i [\i face treaba toat`.
Este bun` ca amant`!

34

GRIJA COPIILOR
(monolog)
ISTRATE (st` pe banca de la intrarea [n bloc; nostalgic): C@nd
m-am mutat eu [n blocul `sta, to\i vecinii erau tineri.
Tineri, frumo]i ]i cu poft` de via\`. }i de f`cut copii.
C` to\i socoteam c` e bine s` ai copii. Iar aici, [n blocul
nostru, erau puzderie. C@nd ie]eau la joac`, ne era
mai mare dragul s`-i vedem vioi, zburdalnici, \in@nd-o
cu h`rm`laia c@t era ziulica de mare. Apoi s-au m`rit,
au mers la ]coal`, au [nv`\at c@te o meserie ]i, [ncet[ncet, au plecat fiecare pe drumul lui. Acum sunt to\i
c`s`tori\i, la casele lor, [mp@nzi\i prin toat` lumea. Aici
au r`mas doar bucuria amintirilor ]i triste\ea b`tr@ne\ii
noastre. C` ce altceva mai putem face? St`m pe banca
asta ]i vorbim tot despre ei. ({ntristat.) P`cat c` tot
a]tept@ndu-i s` ne viziteze, devenim ]i noi din ce [n ce
mai pu\ini.
Uite, p@n` nu demult eram bun amic cu colonelul
Gur`u, care []i v`rsa mereu oful c` a crescut doi b`ie\i
de]tep\i ]i au luat calea str`in`t`\ii, au plecat tocmai
[n America... {i ardea sufletul de dorul lor, mereu vorbea
cu ei la telefon, mereu [i ruga s` [l mai viziteze, s` se
[ntoarc` acas`. }i de ocupa\i ce erau, s-au [ntors dup`
ce a f`cut infarct, ca s`-l [ngroape. }i s` fac` partajul
pentru mo]tenire! C` am@ndoi \ineau s` aib` ce li se
cuvenea de la tat`l lor. Pe maic`-sa au convins-o chiar
35

s` o mo]teneasc` [nc` de vie. I-au dat de [n\eles c` ei


nu puteau s` r`m@n` l@ng` ea, s` o ajute ]i, ca s` fie
[n siguran\`, femeia a renun\at la partaj, la partea ei
de avere ]i s-a dus la azil. Apoi b`ie\ii au v@ndut tot ]i
au plecat [n America. Acum doamna profesoar` se
bucur` de compania b`tr@nelor din preajm` ]i este
mul\umit` c` [i tr`iesc copiii lini]ti\i, f`r` s`-i poarte
de grij`.
Tot bun amic eram ]i cu domnul Postolache,
academicianul. Ce om cumsecade! C@t era el de
academician, nu era simandicos. Saluta pe toat`
lumea, st`tea de vorb` cu toat` lumea. C@nd ne
adunam aici, pe banca asta, ne povestea despre
inven\iile lui, despre cum vedea el mersul omenirii.
Era o pl`cere s`-l ascul\i. }i avea ]i o fat` eminent`,
profesor universitar, care [l [ncuraja, care [l sus\inea.
Se bucura ca un copil c@nd izbutea s` pun` [n practic`
ceea ce g@ndea.
Din p`cate [ns` nu a reu]it s`-]i [ndeplineasc` toate
visurile, moartea nea]teptat` a nevesti-si i-a t`iat
elanul, l-a demoralizat. Ajunsese de nu se mai controla,
mergea pe drum ]i vorbea singur, pl@ngea [n continuu.
Stare care l-a m`cinat p@n` a luat-o razna. C@nd a
v`zut c` nu se mai putea [n\elege cu el, c` devenise
agresiv, fiic`-sa nu a avut [ncotro ]i l-a internat [n spital.
F`r` rezultat [ns`. La scurt timp, nu mai recuno]tea pe
nimeni. Acum este [ntr-un ospiciu, face instruc\ie cu
to\i nebunii. S`pt`m@na trecut` am fost ca s`-l vizitez
]i \ipa la mine s` fac culcaturi. Doamne-fere]te! ({]i
face semnul crucii).
Dar ce vorbesc eu despre al\ii, c@nd ]i mie [mi e din ce
[n ce mai scurt viitorul? Dup` ce am trecut cu greu de
36

depresiile provocate de moartea nevesti-mi, acum trag


de mine ca s` tr`iesc de pe o zi pe alta. Simt c` nu
m` mai ajut` picioarele, c` obosesc repede, c` nu
mai sunt de trebuin\` nim`nui. Copiii, c@nd vin la mine,
[ncearc` s`-mi ridice moralul, s` m` ajute cu ce pot.
Dar m` privesc cu ochii tri]ti. {i [n\eleg c` sunt ocupa\i,
c` au slujbe, c` au copii de crescut, c` au probleme...
}i m` g@ndesc cu [ngrijorare c` [n cur@nd va veni
vremea c@nd le voi deveni povar`. }i nu a] vrea. Tot
mai mult singur`tatea m` face s`-i dau dreptate v`duvei
colonelului Gur`u. A ales s` mearg` la azil pentru c`
acolo are un pat unde s` doarm`, are m@ncarea
asigurat`, are cu cine schimba o vorb`, are c@t de c@t
condi\ii unde s` tr`iasc` lini]tit`. Da, cred c` alegerea
asta e cea mai potrivit`. Ce mai umblu eu de colo-colo
f`r` nici un rost?! M` duc s` fac o cerere, poate-poate
am noroc s` prind un loc. C` am auzit c` ]i la azil se
st` la coad`! (Se ridic` oft@nd, pleac`).

37

{n b`taia pamfletului
}TIRI - 3

1.
}tire pozitiv`: C@nd a intrat [n politic`, domnul Oaie era
printre frunta]ii partidului.
}tire negativ`: Acum nu mai este, l-au dat afar` pentru c`
era prea cinstit!
2.
}tire pozitiv`: Doamna Lola nu [n\elege de ce latr` c`\elul
atunci c@nd face sex;
}tire negativ`: Pentru c` nu-]i recunoa]te st`p@nul!
3.
}tire pozitiv`: Un homosexual a vrut s` fac` sex ]i nu a
putut;
}tire negativ`: Era partenerul constipat!

38

4.
}tire pozitiv`: S-a deschis pensiunea Trei coco]i;
}tire negativ`: Serviciul numai cu prezervativul clientelor.
5.
}tire pozitiv`: Dac` se va admite clonarea la om, num`rul
oamenilor de ]tiin\` va cre]te foarte mult;
}tire negativ`: La fel ]i num`rul de pro]ti!
6.
}tire pozitiv`: Un compozitor a declarat c` muzica de
succes se face cu cap;
}tire negativ`: }i c@nt`re\ele vor capul lui!
7.
}tire pozitiv`: Izabela a cump`rat un c`\el care adun`
chi]toace;
}tire negativ`: Prin el a descoperit-o b`rbatu-s`u c` are
amant!

39

8.
}tire pozitiv`: Sile a cunoscut-o pe Mi\a [n parcarea din fa\a
cimitirului;
}tire negativ`: Dup` c@teva luni de c`snicie, ea l-a parcat
[n`untru!
9.
}tire pozitiv`: P@n` s` intre [n politic`, domnul Cotei locuia
la bloc, era cumsecade;
}tire negativ`: Acum e la vil`... ]i e javr`!
10.
}tire pozitiv`: La deschiderea salonului de carte au \inut s`
fie prezen\i ]i membrii guvernului. Unii mini]tri au f`cut
chiar achizi\ii;
}tire negativ`: To\i au cump`rat Idiotul!
11.
}tire pozitiv`: Accident aviatic. Pilotul s-a salvat cu para]uta;
}tire negativ`: La aterizarea pe sol, para]uta i-au luat-o...
pe]tii!

40

VREMURI NOI

Mitel este elev [n clasa a ]asea la ]coala din sat.


}colar cu note bunicele la [nv`\`tur`, b`iatul profit` de vremea
frumoas` de afar` ]i i]i preg`te]te lec\iile la masa de sub
bolta de vi\` de vie din b`t`tur`.
Unchiul s`u, domnul Mache, este profesor la un liceu
din ora]. Venit ca s` se recreeze c@teva zile, dumnealui
iese din cas` ]i se apropie de el, dornic s` [nchege un
dialog...
z
MACHE: Bun`, nepoate.
MITEL: S`rut m@na.
MACHE: Ce faci?
MITEL: Preg`tesc lec\iile pentru m@ine.
MACHE: {mh[... (Se a]eaz` pe scaunul din fa\`.) }i la ce [\i
fr`m@n\i mintea?
MITEL: La Agricultur`.
MACHE: La Agricultur`?! Bravo! }i despre ce anume [nve\i?
MITEL: Despre animalele de pe l@ng` casa omului.
MACHE: Aha...}i ]tii care sunt?
MITEL: }tiu. Dar nu mai sunt!
MACHE: Cum... nu mai sunt?!
MITEL: Nu mai sunt! C` le-au dat foc!
MACHE: Le-au dat foc?! Cine?
MITEL: Ni]te oameni. Au umblat din curte [n curte, au omor@t
41

or`t`niile ]i le-au dat foc.


MACHE: }i voi i-a\i l`sat?
MITEL: I-am l`sat, c` erau cu poli\ia.
MACHE (intrigat): Nu se poate!
MITEL: Ziceau c` au grip` aviar`.
MACHE: Cine?
MITEL: Or`t`niile.
MACHE: Vi s-au [mboln`vit p`s`rile de grip` aviar`?
MITEL: A]a ziceau ei.
MACHE: P`i nu le-au verificat cu puii santinel`?
MITEL: Puii santinel` i-au adus dup` ce le-au dat foc.
MACHE: }i au murit?
MITEL: N-au apucat, c` i-a m@ncat c`\eaua lui C`c`n`u. C`
aia m`n@nc` pui!
MACHE (cl`tin@nd din cap, uimit): M`i, m`i, m`i... }i eu
care tocmai voiam s` o rog pe maic`-ta s`-mi fac` un
bor] de g`in` de \ar`, un bor] din `la cu zeam`
galben`, gras`, cu stele.
MITEL: O s`-\i fac`, dar din `la cu stele americane!
MACHE: Cum... cu stele americane?!
MITEL: Din g`ini congelate, de la americani.
MACHE: Nu, nu, nu... eu vreau ceva ecologic. Mai bine beau
o can` de lapte.
MITEL: Lapte?! (Z@mbitor.) De unde?
MACHE: De la vaca voastr`.
MITEL: N-o mai avem.
MACHE: N-o mai ave\i pe Lunica?
MITEL: Nu.
MACHE: Dar ce i-a\i f`cut?!
MITEL: A luat-o unul ]i a f`cut-o salam.
MACHE: Nu se poate!
MITEL: A zis c` a ap`rut boala vacii nebune. }i c` dac` nu
42

o vindem repede, o s` pierdem.


MACHE: }i voi l-a\i crezut?
MITEL: P`i toat` lumea le-a v@ndut!
MACHE: M`i, m`i, m`i... ce ]arlatani. }i acum de unde
lua\i lapte?
MITEL: Nu mai bem lapte.
MACHE: Dar ce be\i?
MITEL: Coca-cola.
MACHE (privindu-l [ncruntat): M`, tu faci haz?
MITEL: Eu?! Deloc. Ba pot s`-\i spun c` nici porc de Cr`ciun
nu mai cre]tem.
MACHE: Nu mai cre]te\i nici porc de Cr`ciun?! De ce?
MITEL: Pentru c` nu mai este voie s` \inem cocina l@ng`
cas`.
MACHE: Dar unde s-o \ine\i?!
MITEL: ~]tia de la prim`rie au zis c` la 500 de metri distan\`.
MACHE: La 500 de metri distan\`?!
MITEL: Da, c` a]a este ecologic.
MACHE (contrariat): Asta-i bun`! Dar ce, p@n` acum oamenii
au tr`it cu masca de gaze?!
MITEL: N-au tr`it, dar cic` acum sunt alte vremuri.
MACHE: }i lumea le accept`?
MITEL: Lumea tace ]i [nghite!
MACHE: }i bunicul?! C` animalele erau ocupa\ia lui.
MITEL: Bunicul a zis c` dec@t s` le care m@ncare la 500 de
metri, mai bine cump`r` carne de la Alimentara, c`
este mai aproape.
MACHE: Vai, vai, vai... Deci voi acum nu mai ave\i nimic [n
ograd`?!
MITEL: Mai avem un c@ine. C` pentru `]tia te amendeaz`
dac` [i dai afar` din b`t`tur`.
MACHE: Doamne-Doamne, ce politic`! Auzi, s` nu mai
43

creasc` omul o pas`re, s` nu mai creasc` omul o


vit`, s` nu mai creasc` omul un porc... S` se duc` de
r@p` gospod`ria \`r`neasc`! Unde mai m@nc`m noi
acum o m@ncare natural`, s`n`toas`? Sau de unde
ne mai aprovizion`m noi cu ou` la Pa]ti, cu c@rna\i la
Cr`ciun?
MITEL: Din import! Sau ne facem vegetarieni. Tata deja s-a
apucat de legumicultur`.
MACHE: Z`u?! }i-i merge?
MITEL: Anul trecut a pus cartofi ]i nu s-au f`cut.
MACHE: De ce?
MITEL: Pentru c` a fost secet`.
MACHE: Oof! }i anul `sta?
MITEL: Anul `sta s-a luat dup` Ghidu]c` ]i a pus varz`.
MACHE: }i?
MITEL: }i nu are cui s-o v@nd`!
MACHE (comp`timitor): M`i, m`i, m`i... P`i el s-a luat dup`
n`t`r`ul `la? A pus varz` c@nd lumea nu mai cre]te
porci, c@nd nu mai are cu ce s` fac` sarmale?!
MITEL: A crezut c` d` lovitura!
MACHE: Lovitura la pagub`, poate! M`i nepoate, bag` la
cap, agricultura nu se face dup` ureche, ci cu ]tiin\`
de carte. Dup` ce termini clasele primare, s` vii la
mine, s` te duc la o ]coal` unde s` [nve\i tehnologiile,
unde s` [nve\i marketing-ul, unde s` devii un agricultor
preg`tit.
MITEL (holbat, reticent): S` m` fac agricultor?!
MACHE: Da, ce te surprinde?!
MITEL (z@mbind, flegmatic): Ne, ne, ne, uit`!
MACHE: De ce?!
MITEL: Pentru c` agricultorii totdeauna sunt lua\i drept fraieri!
MACHE (perplex): ?!
44

NOUL |~RAN

Ion a vrut p`m@nt.


}i tat`l s`u i-a dat p`m@ntul;
}i ca s`-l lucreze,
Tat`l s`u i-a dat ]i tractorul;
}i ca s` func\ioneze tractorul,
Tat`l s`u i-a dat ]i motorin`;
}i Ion a v@ndut motorina!

45

M~RITI}

Marieta a vrut
s` se m`rite cu Lae.
}i mam`-sa nu a l`sat-o,
c` Lae nu avea avere;
Apoi Marieta a vrut
s` se m`rite cu Giani.
}i mam`-sa iar nu a l`sat-o,
c` nu-i pl`ceau italienii;
Acum Marieta vrea
s` se m`rite cu Ion.
}i mam`-sa o las`
c` Ion a l`sat-o gravid`!

46

ARMATA
(monolog)
VALER (st@nd pe un s`unel ]i pun@nd cu cana ap` dintr-o
g`leat` [n ni]te sticle): Soacr`-mea l-a iubit tare mult
pe socru-meu. L-a iubit pentru c` ea era rea de gur` ]i
el a [nv`\at-o s` tac`! Chiar ]i dup` ce l-a v`zut [ngropat,
ea tot cu respect l-a tratat. A dat de poman` toate
lucrurile lui, de la ]osete p@n` la costumele de haine.
Nimic nu a p`strat pentru ea. Ba ]i parastasele le-a
f`cut de au m@ncat to\i calicii pe s`turate, de a l`udato toat` lumea. A fost at@t de riguroas` [n [ndeplinirea
datoriilor cre]tine]ti [nc@t a impresionat p@n` ]i popa!
Ce mai, p`rea a]a de afectat` de credeam c` nimeni
nu va mai fi [n stare s`-i aline suferin\a, c` va r`m@ne
v`duv` p@n` la sf@r]itul vie\ii. {ns` nu a fost s` fie
a]a! Dup` ce a trecut perioada de doliu, soacr`-mea a
aruncat hainele cernite ]i s-a [mbr`cat cu altele mai
vesele la culoare, mai cu vino [ncoa. Apoi a mers ]i la
coafor. Iar dup` vreo dou` s`pt`m@ni de f`cut din
posterior cu ochiul, m-am pomenit [n b`t`tur` cu ea
[nso\it` de un colonel. Hopa, am r`mas cu gura
c`scat`, asta mut` cazarma la noi! }i mi-a f`cut
cuno]tin\` cu ofi\erul. Care s-a dovedit a fi foarte
[nc@ntat, sociabil, cu perspectiv` de a-mi fi socru. C`
numai ce am deschis vorba despre treburile
gospod`re]ti ]i s-a oferit s`-mi trimit` doi militari care
47

s` m` ajute. }i uite a]a am s`pat gr`dina, am pus


ceap`, usturoi ]i ce mai trebuie la casa omului.
G@ndind s` profit mai departe de vizitele lui la soacr`mea, c@nd s-au copt corcodu]ele, iar am adus vorba
de un mic ajutor. La cules. }i el iar s-a oferit s`-mi
trimit` militarii. Cu care am f`cut chiar ]i \uica. Bun`
\uic`! A b`ut ]i el, a b`ut ]i soacr`-mea. Toamna,
c@nd a venit vremea de cules via, nici nu a mai fost
nevoie ca s` bat ]aua, i-am zis doar data ]i solda\ii
s-au prezentat la datorie. Ei au adunat strugurii, ei i-au
zdrobit, ei au pus mustul [n butoi. Eu nu m-am [nvoit
de la munc` nici m`car [n ziua c@nd au f`cut \uica din
bo]tin`. }tiindu-i pricepu\i, ce rost avea s`-i
supraveghez? Dar seara, c@nd m-am [ntors acas` ]i
am v`zut l@ng` cazan numai pe unul din ei, l-am [ntrebat,
a]a, de informare: - Unde \i-e camaradul? - P`i...
mi-a r`spuns el privind [n p`m@nt, camaradul meu a
luat \uica... ]i a plecat cu nevast`-ta!

48

{n b`taia pamfletului
}TIRI - 4
1.
}tire pozitiv`: Virginica a ie]it foarte fericit` de la vr`jitoare;
}tire negativ`: I s-a prezis c` o s` aib` mai mul\i b`rba\i!
2.
}tire pozitiv`: Domnul prim ministru a fost la v@n`toare de
ur]i;
}tire negativ`: }i ur]ii i-au luat pu]ca!
3.
}tire pozitiv`: El s-a [ndr`gostit de ea pe Internet;
}tire negativ`: Apoi s-au [nt@lnit ]i a r`mas lefter!

49

4.
}tire pozitiv`: Doamna P`mp`nel a vrut ca b`iatul ei s`
[nve\e carte, s` fie un om de]tept, cumsecade;
}tire negativ`: El [ns` a intrat [n politic`!
5.
}tire pozitiv`: El o iubea ca un nebun;
}tire negativ`: Ea era deja internat`!
6.
}tire pozitiv`: Poli\ia a fost martor` la confruntarea violent`
dintre dou` bande de interlopi;
}tire negativ`: St`tea [n tufi]uri!
7.
}tire pozitiv`: Un pacient de la spitalul de nebuni s-a
[ns`n`to]it;
}tire negativ`: Acum vrea s` candideze la Pre]edin\ie!

50

8.
}tire pozitiv`: O c@nt`rea\` dore]te s` intre [n Cartea
Recordurilor;
}tire negativ`: La [nnodatul prezervativelor!
9.
}tire pozitiv`: Domni]oara Cornelu]a ador` b`rba\ii care [i
aduc daruri;
}tire negativ`: }i b`rba\ii [i aduc numai chilo\i!
10.
}tire pozitiv`: Dup` trei ani petrecu\i [n deten\iune pentru
rele tratamente aplicate mamei sale, Ric` P`lmu] este
din nou liber;
}tire negativ`: Cum a ajuns acas`, Ric` P`lmu] l-a b`tut
]i pe ta-su!
11.
}tire pozitiv`: Partidele politice au ie]it la cump`r`turi;
}tire negativ`: Toate cump`r`... papagali!

51

P~CATE

C@t a fost t@n`r`, pe Maricica lui Culache nu prea a


[ndemnat-o inima s` dea pe la biseric`. Socotea c` treburile
ei erau mai importante dec@t s` asculte ce spunea popa.
Odat` cu trecerea timpului [ns`, c`s`toria copiilor,
botezul nepo\ilor, atitudinea celor din jur au determinat-o s`
se mai schimbe, s` se apropie mai mult de cele sfinte, s`
[ndr`zneasc` s`-i spun` preotului s` o asculte...
z
MARICICA (se apropie de pop`, sp`]it`): P`rinte..., a] vrea
]i eu s` m` m`rturisesc, dac` se poate...
PREOTUL (amabil): Cum s` nu... Poftim, poftim,
[ngenuncheaz`...
MARICICA ([ngenuncheaz` [n fa\a lui).
PREOTUL ([i pune pe cap patrafirul, face semnul crucii; apoi
o [ndeamn` s` vorbeasc`): Da, te ascult...
MARICICA (inspir` ad@nc, []i face curaj): P`rinte, de la o
vreme nu mai am tihn`, m` chinuie remu]c`rile...
PREOTUL: Te chinuie remu]c`rile?! Dar ce p`cate a]a de
grave ai s`v@r]it?
MARICICA (dup` c@teva clipe): P`catul cel mai grav este
c` nu mi-am respectat b`rbatul.
PREOTUL: L-ai [n]elat?
MARICICA: Da.
PREOTUL: De ce?
52

MARICICA: De nevoie.
PREOTUL: E neputincios? Nu-]i face datoria de b`rbat?
MARICICA: Datoria de b`rbat ]i-o face. La datoria de
gospodar nu se [ndeamn`.
PREOTUL: Anume?
MARICICA: Anume, e puturos. De c@nd l-am luat, a l`sat
toate treburile gospod`re]ti [n seama mea.
PREOTUL: }i asta te-a determinat s` faci p`cat?!
MARICICA: Nu, iarna.
PREOTUL: ([ncruntat, nedumerit): Iarna?! Fii mai pe [n\eles...
MARICICA: Mai pe [n\eles, nu l-a preocupat niciodat`
aprovizionarea cu lemne pentru foc. Zicea c` are
nevast`, are cine s`-l [nc`lzeasc`!
PREOTUL: }i?
MARICICA: }i tremuram am@ndoi [n cas`!
PREOTUL: Asta p@n` la p`cat?
MARICICA: Da. C` a venit un ger mai aspru ]i n-am putut s`
mai rezist, a trebuit s` plec la p`dure dup` vreascuri.
PREOTUL: }i?
MARICICA: }i m-a prins p`durarul!
PREOTUL: Te-a p@ng`rit p`durarul pentru c@teva vreascuri?!
MARICICA: Nu, dup` ce am fost la caban`, m-a l`sat s` iau
lemne!
PREOTUL: {mh[... Interesant t@rg!
MARICICA: Altfel m` ducea la poli\ie.
PREOTUL: Asta [nseamn` c` ai trecut pe la caban` toat`
iarna!
MARICICA: P`i ce puteam s` fac?! Dar p@n` la urm`, s-a
dovedit a fi om cumsecade. Mai ales dup` ce am r`mas
gravid`.
PREOTUL: Ai r`mas gravid` cu p`durarul?!
MARICICA: Da, i-am f`cut un b`iat. }i s-a bucurat foarte
53

mult, pentru c` nevast`-sa i-a f`cut numai fete!


PREOTUL: }i b`rbatu-t`u ce-a zis?
MARICICA: Nu ]tie. Dar [l iube]te. {l iube]te ]i se m@ndre]te
cu el. C` ta-su adev`rat m-a ajutat s`-l dau la ]coal`,
s` [nve\e carte, s` ias` b`iat cu meserie.
PREOTUL: }i ce a ie]it?
MARICICA: Tot p`durar. }i lucreaz` [mpreun`. Acum nu
trebuie s`-mi mai fac griji c@nd vine iarna, s` mai
merg la p`dure, [mi aduce el lemnele acas`.
PREOTUL (cl`tin@nd din cap, murmurat): M`i, m`i, m`i...
MARICICA ([ncord@ndu-]i auzul): A\i zis ceva, p`rinte?
PREOTUL: Nu, nu, spune mai departe.
MARICICA: Mai departe... e p`catul pe care l-am f`cut cu
un arenda].
PREOTUL: Cu un arenda]?! Ori a vrut ]i el s` te duc` la
poli\ie?
MARICICA: Nu, nu, de el nu am putut s` scap.
PREOTUL: Cum... nu ai putut s` scapi?
MARICICA: Era pe vremea c@nd lucram ca zilier` la ferm`.
}i [ntr-o zi a zis c` trebuie s` fac` ni]te m`sur`tori [n
c@mp. }i m-a ales pe mine ca s`-l ajut.
PREOTUL (cu dojan` ironic`): }i l-ai ajutat!
MARICICA: Eu nu am vrut. Nici m`car nu am b`nuit ce inten\ie
avea. Abia c@nd am ajuns [ntr-un lan de gr@u ]i mi-a
pus piedic` de am c`zut jos am [nceput s` intru la griji.
PREOTUL: }i?
MARICICA: }i i-am f`cut ]i lui un b`iat!
PREOTUL (uimit): Ai mai f`cut un copil [n afara c`s`toriei?!
MARICICA: Da. Dar s-a dovedit a fi un b`iat norocos. C` ]i
arenda]ul m-a ajutat s`-l dau la ]coal`, s` [nve\e carte,
s` ias` ]i el cu meserie.
PREOTUL: }i ce a ie]it?
54

MARICICA: Inginer, ca ]i tat`-s`u. Acum lucreaz` [mpreun`,


se ocup` de cre]terea animalelor.
PREOTUL: }i de el ]tie b`rbatu-t`u?
MARICICA: Nu ]tie. Dar \ine la el, [l iube]te. De c@nd lucreaz`
la animale, nu ducem lips` de carne!
PREOTUL(cl`tin@nd iar din cap, murmurat): M`i, m`i, m`i...
MARICICA ([ncord@nd iar auzul): A\i zis ceva, p`rinte?
PREOTUL: Nu, nu, spune mai departe...
MARICICA: Mai departe... (Ofteaz`.) urmeaz` p`catul cu
morarul.
PREOTUL: Ai fost ]i cu morarul?!
MARICICA: Da. }i i-am f`cut ]i lui un b`iat.
PREOTUL: Nu m` [nnebuni! }i cu el cum s-a [nt@mplat?
MARICICA: Pe el l-am iubit. L-am iubit de c@nd eram fat`.
{ns` nu ne-am c`s`torit pentru c` nu m-a vrut scorpia
de m`-sa, a zis c` sunt s`rac`.
PREOTUL (tachinat): S`rac` ]i cu nevoie de m`lai!
MARICICA: Mi-a dat ]i m`lai. Dar b`iatul, b`iatul l-am f`cut
din dragoste. C` Dumnezeu l-a pedepsit, i-a dat o
nevast` bogat`, dar stearp`.
PREOTUL: Aha. }i a \inut mor\i] s` aib` urma]!
MARICICA: Da. }i cre]te inima [n el c@nd [l vede. C` [i
seam`n` leit. }i e tot morar!
PREOTUL (uimit): M`i, m`i, m`i... Auzi, dar cu b`rbatul t`u
nu ai f`cut niciun copil?
MARICICA: Nu am avut curaj, m-am temut s` nu ias`
puturos!
PREOTUL: {mh[...
MARICICA: Acum, p`rinte, dac` mi-am m`rturisit p`catele,
pot s` trag n`dejde c` o s` m` ierta\i?
PREOTUL: Vai, femeie, vai, vai, vai... P`i la ce p`cate ai
s`v@r]it, crezi c` eu am puterea ca s` te iert?!
55

INTELECTUAL~

S-a descoperit
c` b`rbatul ]i femeia
sunt \inu\i [mpreun`
de un organ tare.
Cum se nume]te organul?

56

IPOSTAZE

Dac` ne-ar cuceri nem\ii,


am [nv`\a limba german`
]i am bea bere;
Dac` ne-ar cuceri americanii,
am [nv`\a limba englez`
]i am bea wisky;
Dac` ne-ar cuceri ru]ii,
am [nv`\a limba rus`
]i am bea votc`;
Dac` nu ne-o cuceri nimeni,
vom vorbi numai rom@ne]te
]i vom bea po]irc`!

57

{NV~|~TUR~
(monolog)
GINA (descul\`, \in@nd o pern` la piept; suspin@nd): ... M-a
dat mama afar` din cas`... De c@nd am venit de la
mare, nu mai are loc de mine, nu mai are ochi s` m`
vad`. Zice c` n-am ascultat-o, c` i-am ie]it din cuv@nt...
Dar nu e adev`rat... C@nd am plecat [n vacan\`, mi-a
zis c` pot s` m` distrez cum vreau, c` pot s` fac
orice. ...{n afar` de un singur lucru: s` nu las niciun
b`rbat s` se urce deasupra mea, c` r`m@n gravid`.
...}i a]a am ]i f`cut! Numai c` ea, suspicioas`, a
vrut s` verifice, cum m-am [ntors acas`, m-a pus s`
fac testul de sarcin`. ...}i nu ]tiu cum s-a [nt@mplat
...c` testul a ie]it pozitiv, de a c`zut din picioare!
...Nici mie nu mi-a venit s` cred, am zis c` e o
gre]eal`. ...{ns` c@nd l-am repetat, s-a repetat ]i
gre]eala!... Iar de atunci ... nu mai am zile bune,
m` tot bate la cap ca s`-i spun cine este tat`l copilului.
...P`i de unde s` ]tiu eu cine e tat`l copilului dac` iam respectat [nv`\`tura?! ...}i totu]i cum oi fi r`mas
[ns`rcinat`?! ...Cu englezul nu am avut cum, c` `sta
s-a purtat civilizat [nc` de c@nd ne-am cunoscut. ...Nu
puteam s` r`m@n grea de la c@teva mese la
restaurant, de la c@teva prezen\e prin cluburi. Nici din
cele c@teva nop\i petrecute la hotel nu avea cum s`
ias` ceva, pentru c` l-am respins tot timpul, nu l-am
58

l`sat nici [n ruptul capului s` se urce pe mine... Poate


c` de-aia m-a ]i p`r`sit! ...C@t despre rela\ia cu
italianul, mai mult m-a amuzat. Macaronarul vorbea
mult ]i nu pricepeam nimic!
Ne [n\elegeam doar prin semne; mai ales c@nd m`
invita la mas` ]i c@nd voia s` mergem la hotel. ...C`
dup` ce ne s`turam, broscanului [i pl`cea s` se joace
cu \@\ele! Le smocoti ca un copil. ...Abia dup` c@teva
zile mi-am dat seama c` el [mi ar`ta cum s`-i fac eu
lui! }i l-am dat dracului de nu s-a v`zut!
...Iar ultimul b`rbat pe care l-am cunoscut a fost un
\igan din Constan\a. Sp`lat \iganul, pus la patru ace,
ferchezuit... Cu el m-am [mp`cat cel mai bine, c` nu sa purtat nici ca englezul, nici ca italianul. ...I-am explicat
ce [nv`\`tur` mi-a dat mama ]i m-a tratat ca un domn,
nici m`car nu a [ncercat s` se urce pe mine. Ba
dimpotriv`, m-a urcat pe mine deasupra!

59

{n b`taia pamfletului
}TIRI 5
1.
}tire pozitiv`: C@nd este la serviciu, domnul colonel Brezatu
este foarte sever, face instruc\ie cu toat` lumea;
}tire negativ`: C@nd se [ntoarce acas`, [l instruie]te nevasta!
2.
}tire pozitiv`: Vedeta porno Manuela P`s`ric` dore]te s`
candideze pentru un loc de parlamentar;
}tire negativ`: Vrea s` fie curv` oficial!
3.
}tire pozitiv`: S-a descoperit cauza r`celilor frecvente la
femei;
}tire negativ`: Dorm prea mult noaptea cu picioarele ridicate!

60

4.
}tire pozitiv`: Dup` o conferin\` pentru securitate,
pre]edintele Americii a f`cut o baie de mul\ime;
}tire negativ`: {n timp ce d`dea m@na cu oamenii, cineva i-a
furat ceasul!
5.
}tire pozitiv`: Jurnali]tii de la presa sportiv` au ie]it la
pescuit;
}tire negativ`: To\i au prins numai... caras!
6.
}tire pozitiv`: La Guvern s-a dat [n folosin\` rampa de acces
pentru persoanele cu handicap;
}tire negativ`: Primii care s-au urcat pe ea au fost
guvernan\ii!
7.
}tire pozitiv`: Parlamentul s-a [nt@lnit pentru a vota Legea
pescuitului;
}tire negativ`: {n timpul dezbaterilor, pe parlamentari i-a
luat... somnul!

61

8.
}tire pozitiv`: Din cauza deficitului bugetar, Guvernul a
anun\at [nghe\area pensiilor;
}tire negativ`: La auzul anun\ului, to\i pensionarii au b`gat
pensiile la congelator!

9.
}tire pozitiv`: C@nd s-a c`s`torit cu Maricica, Vasile o
str@ngea numai la piept;
}tire negativ`: Dup` un an de c`snicie, el s-a urcat cu
str@nsul la g@t!
10.
}tire pozitiv`: C@nd banii erau [n m@na lui, Costel c`l`torea
foarte mult;
}tire negativ`: De c@nd s-a [nsurat cu Geta..., merge numai
p@n` la pia\`!
11.
}tire pozitiv`: Domni]oara Cucu nici nu voia s` aud` de
b`rba\i;
}tire negativ`: Dar nici nu a reclamat c@nd a fost violat`!

62

TESTARE

Dac` nu ]tiati, b`rba\ii au fost egali cu femeile doar


p@n` la apari\ia banilor. De c@nd au ap`rut banii, b`rba\ii
parc` sunt condamna\i ca s`-i produc`, iar femeile ca s` le
\in` socoteala.
}i ca s` v` convinge\i de spusele mele, haide\i s`
lu`m ca exemplu familia Gur`u, unde domnul Gicu este
comerciant, iar doamna Reta este casnic`...
z
RETA (]ade la masa din sufragerie, r`sfoie]te o revist`
coment@nd): M`i, m`i, m`i, s-a stricat lumea asta r`u
de tot... Ia uite ce de fufe aici...Nu mai suport` hainele
pe ele, \in mor\i] s` scoat` nesim\irea la vedere... Ale
naibii pa\achine, astea sucesc min\ile b`rba\ilor, astea
le toac` banii... (Se uit` la ceas.) Phiu, s-a f`cut t@rziu
]i Gicu al meu nici g@nd s` apar`... Cine ]tie pe unde
o fi poposit...
GICU (intr` [n cas` bine dispus, cherchelit): S`rut m@na,
iubi\el... Ce face c`prioara mea?
RETA (m`sur@nd-ul cu privirea, [ncruntat`): Phiu, ce pu\i a
b`utur`... Pe unde ai umblat, m`, p@n` acum?
GICU: La servici.
RETA: P@n` la ora asta?!
GICU: Am [nt@rziat, h@c! C` am luat leafa.
RETA: Z`u?! Ia d` banii [ncoace.
63

GICU (bag` m@na [n buzunar, scoate mai multe bancnote, i


le arunc` pe mas`).
RETA (num`r` bancnotele; nemul\umit`): Numai at@t?
GICU (ridic` din umeri): Am ie]it prost... C` nu mai merg
v@nz`rile.
RETA: Nu mai merg v@nz`rile?! M`, tu umbli cu prostii. De
c@teva luni de zile, numai placa asta o pui! ({i miroase
hainele.) Ori ai vreuna cu care [\i petreci?
GICU: Eu?! S`-i sar` ochii dac` ]tiu ceva!
RETA: Dar mirosul `sta de parfum de unde l-ai luat?
GICU ([ncurcat): Miros?!... (L`rgindu-]i n`rile, verific@nd.)
Poate de la restaurant, h@c!... c` pe-acolo se foiau
muierile...
RETA: }i rujul de la g@t, tot de la restaurant?!
GICU (iar [ncurcat): Rujul?!... ({l ]terge cu palma; apoi
dumerit.) A, e de la o coleg`... I-am f`cut un serviciu,
h@c!... ]i m-a pupat.
RETA ([nfuriat`): Bravo! Muierile de la restaurant te
parfumeaz`, muierile de la serviciu te pup`, iar pe mine
[ncerci s` m` proste]ti c` ai luat bani pu\ini! ({l apuc`
de piept; apoi zg@l\@indu-l.) Cu cine cheltuie]ti banii,
m`?!
GICU (b`l`b`nindu-se): Stai, stai, stai, h@c!...
RETA (]i mai aprig`): Cu cine m` [n]eli, m`?!
GICU ([mping@nd-o): Ho, ho... Stai, stai...
RETA: C@t crezi c` o s`-\i mai suport apuc`turile, m`? C`
de c@nd te-am luat, mi-ai m@ncat zilele!
GICU: A]! Ia o gur` de ap`, c` \i s-a [nfierb@ntat limba...
RETA: Fir-ai tu s` fii de be\ivan... Dup` ce c` e]ti cu musca
pe c`ciul`, mai faci ]i haz... (T`bar` cu pumnii pe el).
GICU (ap`r@ndu-se): Ho, ho, nebuno, ho...
RETA (hot`r@t`): Gata, s-a terminat! M-am s`turat de tine
64

p@n` peste cap! Dac` p@n` acum nu am f`cut-o, acum


chiar c` m` duc la mama! (Se [ndreapt` spre u]`).
GICU (\in@ndu-se dup` ea): Stai, stai, stai... Cum s` te duci
la m`-ta?! Nu, nu, nu, stai, stai aici, c` eu nu pot s`
tr`iesc f`r` tine...
RETA: Las` c` te descurci tu... {\i aduci m@ndru\ele s`-\i
spele, s`-\i g`teasc`...
GICU: Nu, nu, nu. Dac` m` p`r`se]ti...
RETA (iese).
GICU (dezorientat): Na, c` a plecat! ...Ce m` fac acum?
...C` eu f`r` ea nu pot s` tr`iesc... (Sc`rpin@ndu-se
sub p`l`rie.) Trebuie s` caut o idee, s` o aduc [napoi...
(Luminat.) Aha... (C`tre u]`.) O faci pe nebuna?...
Bine... O s` m` cau\i tu... (Se [ntoarce la mas`, se
a]eaz` pe un scaun.) Ia s`-i scriu eu c@teva r@nduri...
(Ia o coal` de h@rtie, scrie morm`it.) A]a... (Pune
telefonul pe scrisoare.) C@nd o s` vin` fat` acas` ]i o
s` citeasc`, h@c! ...o s` m` caute! (Se ridic` [n picioare,
pleac` [n dormitor).
z
La scurt timp, intr` [n sufragerie domni]oara Lelia,
foarte bine dispus`. Observ@nd h@rtia ]i telefonul de pe
mas`, se apropie curioas`. Cite]te ]i [ng`lbene]te.
z
LELIA (holbat`): Nu se poate! (Mai cite]te o dat`, cu glas
sugrumat.) Nu pot s` tr`iesc f`r` tine. M` duc s` m`
sp@nzur. Adio. Gicu. (Cutremurat`.) Doamne-Dumnezeule... Ce s-o fi [nt@mplat aici? (Se uit` [n dormitor.)
Aici nu este... Unde s-o fi dus s` se... Trebuie s` o
sun neap`rat pe mama... (Scoate telefonul
din geant`, apas` tasta de apel, a]teapt`; apoi
alarmat`.) Mam`, vino repede acas`, c` s-a [nt@mplat
65

o nenorocire. Tata a disp`rut. A l`sat o scrisoare [n


care spune c` a plecat s` se sp@nzure. Ori l-ai p`r`sit?...
Vino! Vino repede! ({nchide; apoi agitat`.) Doamne, ce
oameni... Alt` treab` nu au dec@t s` se certe... Unde
s-o fi dus s` se... Ia s` anun\ poli\ia, poate [l g`sesc
[nainte s`-]i [mplineasc` g@ndul r`u. (Formeaz`
num`rul, a]teapt` conexiunea.) Alo, poli\ia?... V-am
sunat ca s` v` anun\ c` tata a disp`rut de acas`.
...Da, a l`sat o scrisoare [n care scrie c` a plecat s`
se sp@nzure. V` rog, veni\i repede, poate [l g`si\i, poate
[l salva\i... Bine, v` a]tept. ({nchide.) Doamne,
[ndep`rteaz` [ntunericul din mintea lui tata... [mpiedic`l s` fac` un gest necugetat...
RETA (intr` [n cas` valv@rtej, cu sufletul la gur`): Ai reu]it
s` dai de taic`-tu?
LELIA (bufne]te [n pl@ns): N-am reu]it.
RETA ([ngrozit`): Doamne, `sta nu e s`n`tos cu capul. Eu
am glumit, ]i el s` recurga la un asemenea gest...
LELIA (acuzatoare): Deci tu, cu gura ta mare, l-ai [mpins
spre nenorocirea asta.
RETA (sc@ncit): P`i dac` a venit acas` beat, cu ruj pe g@t,
cu salariul jum`tate, cum puteam s` reac\ionez?!
LELIA: Trebuia s`-l la]i s` se culce, s` doarm`.
RETA: Uite c` n-am putut s` m` st`p@nesc, mi-am ie]it din
fire.
LELIA (mali\ioas`): Sigur, \i-ai ie]it din fire...
RETA: Am vrut doar s`-l sperii.
LELIA: Mai bine zi c` te-a orbit gelozia.
RETA: M-a orbit ]i gelozia. C` doar e b`rbatul meu!
LELIA: Da, dar e ]i tata! Care aducea bani [n cas`! Mul\i,
pu\ini, [i aducea! Aveam cu ce s` m` duc la discotec`,
aveam cu ce s` ies cu prietenii... Aveai ]i tu de
66

cheltuial`... Acum ce ne facem? O s` te duci tu la


munc`?
RETA: Aoleu, ]i tu ai luat-o razna! Mai bine roag`-te s` tr`iasc`
tac-tu, nu s` m` duc eu la munc`! (Sun` telefonul lui
Gicu.) Cine l-o fi c`ut@nd...? (R`spunde.) Da? ...Da,
sunt so\ia.
({ndurerat`.) ...Nu pot s` vi-l dau. ...Sunte\i ]eful lui?
LELIA: Spune-i c` a plecat s` se sp@nzure.
RETA: {mi pare r`u, domnule, dar Gicu a plecat s` se
sp@nzure... Da. ...A l`sat un bilet cu [n]tiin\area asta.
Nu ]tiu unde s-a dus, c` [nc` nu l-am g`sit... Da, o s`
v` anun\... V` mul\umesc pentru interes. ({nchide;
bufne]te [n pl@ns.) Gicule, Gicule, ce mi-ai f`cut Gicule...
C` eu am vrut doar s` te sperii, m`, nu s` te p`r`sesc...
LELIA (tot bocit): T`ticule, t`ticule,... de ce nu te-ai g@ndit ]i
la mine, t`ticule... (Sufl` nasul [n batist`.) C` sunt
t@n`r` ]i am nevoie de ajutor...
RETA: Gicule, Gicule, cu ce te [ngrop eu acum, Gicule... C`
acum o [nmorm@ntare e mai scump` dec@t o nunt`...
LELIA: Nu era mai bine s` fi cheltuit banii pe bairamuri, pe
distrac\ii dec@t s`-\i facem \ie pomeni...
RETA: Gicule, Gicule... (Sun` telefonul lui Gicu, r`spunde.)
Da? (Aude glas de femeie ]i devine suspicioas`, se
[ncrunt`.) ...O coleg` de-a lui Gicu? Nu, nu pot s` \i-l
dau. ...Pentru c` nu se poate. ...}i dac` este adev`rat
sau nu, ce-\i pas` \ie?! ...Du-te, femeie, ]i vezi-\i de
treab`... ({nchide; intrigat`.) A dracului, fuf`, nici nu
l-am v`zut mort ]i a ]i venit la coliv`! (Apoi t@nguit.)
Of, of, of, Gicule, Gicule, au [nceput amantele s` te
pl@ng`... Cu ele ai cheltuit banii, iar eu acum s` fac
datorii ca s` te [ngrop! (Aude b`t`i [n u]`.) Da.
(Deschide; surprins`.) Poli\ia?!
67

POLI|ISTUL: Bun` ziua. Am fost apela\i pentru dispari\ia


unei persoane...
LELIA: Da, eu am sunat la poli\ie.
RETA: Pofti\i, pofti\i [n`untru.
POLI|ISTUL: Care sunt ultimele informa\ii?
LELIA: Nu a ap`rut nimic nou, domnul poli\ist.
POLI|ISTUL: Pot s` arunc o privire prin cas`?
RETA: Da, pofti\i, pofti\i...
POLI|ISTUL(cite]te mai [nt@i mesajul l`sat de Gicu, apoi
intr` [n dormitor).
RETA, LELIA (se uit` una la alta ne[ncrez`toare, suspin@nd
cu nasul [n batist`).
POLI|ISTUL (revine aduc@ndu-l pe Gicu cherchelit, cu sticla
[n m@n`, abia \in@ndu-se pe picioare): Uita\i-v`,
doamn`, sp@nzuratul. Tr`gea la m`sea ascuns [n
]ifonier!
GICU (smucindu-se): Ia, domnule, m@na de pe mine c` m`
murd`re]ti!
RETA ([nfuriat`): Nemernicul... (Se n`puste]te cu pumnii
asupra lui).
POLI|ISTUL (o [mpinge [napoi).
LELIA ([l ajut`): Mam`, stai, stai, potole]te-te...
RETA (indignat`): De ce, m`, ai f`cut asta?
GICU (r@njind): Ete-a]a, h@c!... ca s` v`d dac` pl@nge\i dup`
mine!

68

BABELE

Neav@nd ele vreo treab`,


Doua babe stau la sfad`;
Una vrea s` se m`rite,
Dar nu are niciun dinte;
Alta []i [njur` mo]ul,
C` nu-i mai c@nt` coco]ul;
}i vis@nd s` fie dive,
Nu au gr@u pentru colive!

69

OP|IUNE

M`-sa a trimis-o
s` cumpere pe]te;
Fata , cam han\u]c`
n-a luat plevu]c`;
S-a dus s` dea o tur`
p@n` pe centur`;
}i a luat caras
de la unul gras!

70

GAY
(monolog)
LULACHE (nec`jit): Eu sunt Lulache. (Ofteaz`.)... }i p@n` de
cur@nd am fost om [nsurat. ...{nsurat cu alt b`rbat. ...Un
b`rbat care s-a [ndr`gostit de mine la prima vedere.
...Apoi m-am [ndr`gostit ]i eu de el. C` [mi oferea totul,
se purta cu mine ca o so\ie iubitoare, credincioas`. ...Ce
mai, eram un cuplu fericit. ...Voiam chiar s` avem ]i
copii, dar nu se prindea s`m@n\a de el! (Ofteaz`.)
...Acum, chiar dac` s-ar prinde, nu se mai poate. C`
m-a b`tut ]i m-a alungat!... Necaz care s-a ab`tut asupra
mea numai din cauza lui P`mp`nel, frate-s`u cel mic.
...Numai el este vinovat de situa\ia [n care m` aflu.
(Intrigat.) Auzi\i ce a putut s`-i treac` prin minte
derbedeului... Azi- diminea\`, dup` ce mi-a plecat
partenerul la serviciu, st`team lungit [n pat ]i m` uitam
la televizor. Era un film cu o femeie gras` care f`cea
dragoste cu pitici!... }i [n timp ce m` amuzam urm`rind
gr`g`leala, vizionarea mi-a fost [ntrerupt` de un telefon
primit de la P`mp`nel, care mi-a zis agitat: Vino repede
la noi c` s-a defectat aragazul. Are scurgere de gaze ]i
m` tem s` nu fac` explozie. Veste care nu prea mi- a
pl`cut. Din partea mea, puteau s` sar` [n aer ]i el ]i
m`-sa ]i ta-su! C` oameni ai dracului ca `]tia n-am
mai [nt@lnit!... Dar m-am g@ndit la ce avea s` zic`
tovar`]ul meu. Dac` se [nt@mpla vreo nenorocire, nu
71

mai aveam trai cu el! }i m-am dus.


}i m-am dus degeaba!... Pentru c` pramatia de
P`mp`nel m-a [nt@mpinat bucuros c` rezolvase
problema. ...}i ca s` m` r`spl`teasc` pentru deranj,
m-a invitat la o cafea.
...Iar [n timp ce beam cafeaua, din vorb` [n vorb`, zurliul
mi-a aruncat ce avea de fapt [n sc`f@rlie: -Auzi, cumnate,
a] vrea s` m` fac ]i eu homosexual. Nu vrei s` m`
[nve\i tu? ...{ntrebare la care am dat s`-i r`spund cu o
scatoalc` dup` ceaf`, dar haimanaua s-a ferit ]i a fugit.
...{ns` f`r` s` renun\e la g@ndul spurcat. C@nd a ajuns
la u]a buc`t`riei, s-a dezbr`cat de pantaloni ]i a
[nceput s` se sc`l@mb`ie, s` fac` streapteas, s`
m` provoace, amenin\@ndu-m` c` dac` nu-l [nv`\, \ip`
c` am vrut s`-l abuzez, s`-l violez.
...Inten\ie c`reia i-a dat ap` la moar` ]i apari\ia m`sii ]i a lui ta-su, care, c@nd s-au [ntors acas` ]i l-au
v`zut dezbr`cat doar [n chilo\i, parc` l-au b`gat [n priz`,
nebunul a [nceput chiar s` se agite, s` le spun` c`
voiam s`-l batjocoresc. Alarm` care a f`cut-o pe
soacr`-mea s` sar` furioas` la mine, s` m` acuze c`
i-am stricat b`ie\ii, s` m` blesteme, s` m` loveasc`...
Pornire urmat` ]i de socru-meu! Asta cu [njur`turi ]i
b`taie serioas`, de nu ]tiam cum s` m` mai ap`r! P@n`
s` izbutesc s` scap de ploaia de pumni, s` ajung la
u]`, m-au umplut de cucuie ]i de v@n`t`i! ...Iar c@nd
am ie]it afar`, nici nu m-am mai uitat [n urm`, i-am dat
dracului ]i am luat-o la s`n`toasa. Fugeam printre blocuri
de parc` aveam jar la c`lc@ie, [n c@teva minute eram
acas`!
...Unde mai bine nu m` [ntorceam! Instigat de c`tre
mam`-sa prin telefon, cum am intrat [n dormitor, cine
72

crede\i c` m-a [nh`\at de ceaf`? A\i ghicit: partenerul


meu! Era negru de sup`rare!... Fiind ]i mai solid dec@t
mine, m-a luat f`r` s`-mi dea r`gaz pentru explica\ii,
din c@\iva pumni m-a f`cut una cu podeaua! ...Apoi a
continuat s` m` loveasc` ]i cu picioarele. D`dea [n
mine de parc` turbase. Abia c@nd a v`zut c` nu mai
mi]cam a [ncetat cu poceala... M-a b`tut a]a de tare,
c` vreo trei ceasuri n-am ]tiut c` mai tr`iesc! ...Nici
c@nd mi-am mai revenit n-a vrut s` m` asculte. La fel de
dur, mi-a mai tras c@teva [njur`turi, mi-a pus valiza [n
m@n` ]i m-a dat afar` din cas`. Doamne, ]i c@t l-am
iubit! ...Acum ce m` fac?! N-am cas`, n-am mas`,
unde s` m` duc? ...S`-mi caut alt partener? ...Nu,
nu, d`-i dracului p-`]tia, dau tare cu pumnul! ...Sau s`
m` [nsor cu o femeie? ...Cred c` ar fi mai bine. ...Dar
cu una , a]a, mai mititic`, s` nu poat` s` m` bat`!
(Plec@nd v`it@ndu-se.) Aoleu, ce m` dor oasele, aoleu,
aoleu...

73

{n b`taia pamfletului
}TIRI - 6
1.
}tire pozitiv`: Nivelul de trai al popula\iei se va ridica foarte
mult;
}tire negativ`: Pentru c` pu\in` lume o s`-l ating`, prim`ria
va m`ri cimitirul cu o mie de locuri!
2.
}tire pozitiv`: Un \igan se l`uda c` a f`cut sex cu peste
200 de femei;
}tire negativ`: El ]tia s` numere doar p@n` la 100!
3.
}tire pozitiv`: To\i politicieni fac afaceri;
}tire negativ`: Cel mai bine le merge afacerea... cu gogo]i!

74

4.
}tire pozitiv`: Rela\iile comerciale cu Italia s-au deteriorat;
}tire negativ`: Partea Rom@n` a reu]it totu]i s` [ncheie un
acord avantajos pentru exportul... de m`gari!
5.
}tire pozitiv`: Ca s`-]i [ntre\in` numeroasa familie, Gheorghe
al Floarei munce]te de trei ani pe un ]antier [n Italia;
}tire negativ`: R`mas` singur` acas`, Floarea i-a mai d`ruit
un copil!
6.
}tire pozitiv`: La concursul de stiluri porno, \ara noastr` a
fost reprezentat` de actri\a Mia Cursus;
}tire negativ`: Din p`cate, ea nu a c@]tigat trofeul deoarece
a dep`]it timpul regulamentar la imitat capra!
7.
}tire pozitiv`: Maricica P@rlitu are un b`iat din flori;
}tire negativ`: Ta-su refuz` s`-l recunoasc` motiv@nd c` el
a f`cut dragoste cu Maricica [n bosche\i!

75

8.
}tire pozitiv`: Nunt` mare [n cartier: s-a m`ritat Marinela;
}tire negativ`: Dup` str@ngerea darului, Marinela a fugit cu
banii!
9.
}tire pozitiv`: {ntreprinderea Piscicola a organizat concurs
pentru ocuparea postului de secretar`;
}tire negativ`: La concurs s-au prezentat numai f@\e!
10.
}tire pozitiv`: Ca s` scape de gura m`-si, Georgic` i-a
promis nevesti-si c` o s` se mute cu chirie;
}tire negativ`: Pentru a gr`bi lucrurile, nevast`-sa a b`tut-o
pe m`-sa!
11.
}tire pozitiv`: To\i absolven\ii de liceu au ajuns studen\i;
}tire negativ`: Cei care au copiat la examen au ajuns
oameni de afaceri!

76

MATRIMONIALE

E greu s` fii mam` de fat` b`tr@n`, dar mai greu e s`


ai [n cas` un fl`c`u care uit` s` se [nsoare. Am aflat asta
de la doamna Mela, care [l are pe Dorel trecut de treizeci de
ani ]i e [ngrijorat` c` nu-i d` niciun semn c` ar vrea s` o
fac` soacr` mare. Nu de alta, dar colegii lui de liceu s-au
c`s`torit, au copii..., iar el o duce cu vorba, [i spune c` [nc`
nu ]i-a g`sit fata potrivit`.
Interesat` s` [l ajute, s`-l scoat` odat` din r@ndul
burlacilor, femeia s-a g@ndit s`-i caute perechea apel@nd la
serviciile doamnei Lena, o prieten` care are agen\ie
matrimonial`.
z
LENA (vine pe aleea parcului, se opre]te [n dreptul unei b`nci,
caut` cu privirea [mprejur): {mh[, se pare c` b@lb@itul
`sta are ceasul doar de decor! ...Cred c` el este mai
punctual la [nt@lnirile de la c@rcium` dec@t la cele cu
femei. ...Te pomene]ti c` am venit degeaba p@n` aici...
Ia s` o sun eu pe mam`-sa, s` aflu dac` m`car a
plecat de acas`. (Apeleaz`.) ...Bun`, Mela. Sunt eu,
Lena. ...M`i, ce se [nt@mpl` cu Dorel? C` [nc` nu a
venit. ...{mh[, [nseamn` c` trebuie s` ajung`. ...Stai,
stai lini]tit`, c` [i g`sesc eu o fat`, \i-l [nsor eu. ...Tu
preg`te]te-te de nunt`. Pa. ({nchide.) Acum, vreau-nuvreau, trebuie s`-i a]tept p`mp`l`ul. (Se a]eaz` pe
77

banc`.) Cine ]tie pe unde o fi c`sc@nd gura! (Scoate un


Catalog matrimonial din geant`, [ncepe s`-l r`sfoiasc`).
DOREL (apare pe alee, se apropie merg@nd cu m@inile [n
buzunare, [ntr-o \inut` cam neglijent`): Bu-bun` ziua.
LENA (privindu-l chior@], flegmatic`): Bun` ziua. Pe unde
ai umblat, m`?
DOREL: A- a dat un amic o bere.
LENA: {mh[... }i pe tine te-a interesat mai mult berea dec@t
[nt@lnirea cu mine!
DOREL: N-n-am putut s`-l refuz.
LENA: De ce?
DOREL: P-pentru c` era moca!
LENA: Aha! P`i, cu o asemenea purtare, cum crezi c` o s`
reac\ioneze fetele?!
DOREL: D-dau ]i ele de b`ut!
LENA: Hai, hai, las` prostiile ]i ia loc, c` avem treab` serioas`
de rezolvat.
DOREL(se a]eaz` pe banc`): G-gata, su-sunt numai ochi ]i
urechi!
LENA: Uite, `sta este un Catalog de prezentare a doamnelor
]i domni]oarelor care vor s` se m`rite.
DOREL: {mh[.
LENA: {l r`sfoim ]i tu alegi ce-\i place.
DOREL: }i-]i dac` nu-mi place niciuna?
LENA: Ei cum?! Trebuie s`-\i plac`! Doar nu vrei s`
[mb`tr@ne]ti burlac! Mam`-ta dore]te s` te vad` la
casa ta, cu nevast`, cu copii...
DOREL: Cu-cu copii?! Ci-cine [i cre]te?
LENA: Cine [i face!
DOREL: E-eu nu m` pricep.
LENA: Iei o nevast` care s` se priceap`!
DOREL: A-asta e greu!
78

LENA: Nicio grij`! {\i recomand eu fete care vor s` fie


familiste, care pot s` te fac` fericit.
DOREL: Z-z`u?!
LENA: Una este domni]oara Mariana, blonda asta cu p`rul
lung, ondulat. ({i arat` fotografia).
DOREL (se uit` la ea, nu prea interesat, cu cusur): {mh[. Aalta mai buzat` n-ai g`sit?!
LENA (surprins`): Nu-\i place?!
DOREL: E-e bun`ciune, d-dar nu e pentru mine.
LENA: Adic`?
DOREL: A- adic` e cu fruntea mare, p-pare de]teapt`.
LENA: Dar tu cum ai vrea s` arate? Ca o toant`?
DOREL: Cu-cu ce se ocup`?
LENA: E profesoar` de matematic`.
DOREL (r@z@nd): A-aoleu... D-dac` o iau p-asta, trebuie s`
m` poc`iesc!
LENA: De ce?
DOREL: P-pentru c` o s`-mi \in` socoteal` ]i la ultimul b`nu\!
LENA: Foarte bine.Abia te la]i de b`utur`!
DOREL: Nu, nu... M-mai bine nu ne cunoa]tem. C-c` oricum
nu ne potrivim: e-ea e buzat`, e-eu sunt b@lb@it, i-iese
ca dracu!
LENA: Ooof! Tu vrei una frumoas` ]i [ng`duitoare, ca s` fii
tu ]eful!
DOREL: V-v-vezi c` ]tii!
LENA: Atunci, \i-o recomand pe Gina, bruneta asta buclat`.
({i arat` fotografia).
DOREL (iar se uit` nu prea interesat): M-mda, e-e dr`gu\`,
dar cam are ]unci!
LENA: Norocul t`u! Dormi cu soba l@ng` tine!
DOREL: E-e cam mult`! L-lucreaz`?
LENA: Nu, e casnic`.
79

DOREL: A-aoleu! D-dac` o iau p-asta, t-trebuie s` o \in pe


m@ncare!
LENA: Oho, stai, stai lini]tit. Asta are m@ncare s` te \in` ]i
pe tine!
DOREL: E-e bogat`?!
LENA: Ta-su e arenda]. Are p`m@nt, are animale, are vii,
livezi...
DOREL: Aha! }i-]i vrea s`-]i m`rite fata cu-cu un fraier
care s`-i slug`reasc`! Ne, ne, ne, e-eu sunt b`iat de
la ora], ni-nici nu m` g@ndesc s` dau cu sapa s-sau
s` mulg caprele pentru o muiere, a-ai [n\eles?!
LENA (privindu-l uimit`): Treaba ta, faci cum vrei.
z
Conversa\ia le este [ntrerupt` de apropierea de banc`
a lui Curel, prietenul lui Dorel.
z
CUREL (intrigat): Bravo, Dorele! Eu te caut prin tot ora]ul ca
s` ne facem o bucurie, iar tu cau\i s` m` [n]eli!
DOREL: S-stai, stai, stai, c-c` nu e ce crezi! Du-dumneaei e
doamna Lena, o-o prieten` de-a mamii. Pu-pute\i s`
face\i cuno]tin\`...
CUREL (calmat, receptiv, [ntinde m@na c`tre femeie): Curel.
LENA ([i str@nge m@na cu sub[n\eles, z@mbitoare): {nc@ntat`.
DOREL (r@z`tor): Da, da, degeaba-i faci tu ochi dulci, `-`sta
nu-i cu femeile!
LENA (surprins`): Vrei s` spui c` voi doi...
DOREL: E-exact. A-ai nas de codoa]`!
CUREL: Doamn`, [mi pare r`u, dar trebuie s` vi-l iau... ({l
apuc` de m@n`, [l trage dup` el).
DOREL (c`tre Lena, din mers): S-s`-i spui mamii c` m-am
m`ritat!
LENA (uit@ndu-se dup` ei pe alee): Tr`sni-v-ar s` v`
80

tr`sneasc`... (Apoi amuzat`.) Am tr`it s` o v`d ]i


p-asta! Ia s`-i dau vestea doamnei Mela... (O apeleaz`.)
...Mela, tu e]ti? ...Gata, am rezolvat problema. ...Da,
preg`te]te-te de nunt`. ...Dar s` ]tii c` n-o s` mai fii
soacr` mare, ci doar soacr` mic`! (Pleac` f`c@ndu-]i
semnul crucii).

81

IUBIRI

La [nceput Maria
]i-a iubit b`rbatul;
Apoi l-a l`sat
]i a iubit amantul;
Iar acum copilul
Seam`n` cu altul!

82

VECINUL

C@nd e]ti singur`, e-un chin


Dac` nu ai un vecin;
Ai o treab` a rezolva,
Ai la cine apela;
}i dac` e]ti fat` hoa\`,
{l solici\i doar prin soa\`;
}i ca fat` grijulie,
{l [nve\i s` bat` cuie;
Iar c@nd sufletul \i-e greu,
Ai meseria]ul t`u!

83

DEFINI|II - 1

Domni]oara
Ap` ne-nceput`,
Zbor de libelul`,
Care face fi\e
P@n` d` de Bul`!
Maimu\a
Specie de om
R`mas [nc`-n pom,
Care minte, fur`,
Scuip` ]i [njur`!

84

DEFINI|II - 2

Femeia
Fe\e [ntr-o fa\`,
Poale ridicate,
Sortit` s` fie
Gunoier de noapte!
Politicianul
Animal umil,
C@ine credincios,
Linge pe oricine
P@n` d` de os!

85

{n b`taia pamfletului
}TIRI - 7
1.
}tire pozitiv`: Doamna profesoar` iube]te p`s`rile;
}tire negativ`: At@t de mult le iube]te [nc@t a \inut s`-]i
arate p`s`rica pe Internet!
2.
}tire pozitiv`: Agen\ii de la Poli\ia rutier` vor urma cursuri
de perfec\ionare;
}tire negativ`: Ei vor [nv`\a cum s` aleag` [ntre a aplica
amenzi ]i a lua ]pag`!
3.
}tire pozitiv`: Prim`ria va m`ri num`rul de WC-uri publice
din ora];
}tire negativ`: Se anun\` vremuri ur@t mirositoare!

86

4.
}tire pozitiv`: Nemaiput@nd s` suporte violen\a lui Vasile,
Maricica a fugit la na]ul s`u;
}tire negativ`: Ca s` o lini]teasc`, na]ul s-a culcat cu ea!
5.
}tire pozitiv`: {n sf@r]it, s-a aprobat Legea c`s`toriei [ntre
homosexuali;
}tire negativ`: De trei luni de zile, Gino este [ngrijorat c` nu
i-a venit ciclul!
6.
}tire pozitiv`: Dup` o nunt` ca [n pove]ti, Roberto a plecat
cu R@ndunela [n luna de miere la mare;
}tire negativ`: C@nd s-au terminat banii, R@ndunela a plecat
[n alt` lun` de miere cu altul!
7.
}tire pozitiv`: Geta l-a iubit foarte mult pe Radian;
}tire negativ`: C@nd s-au desp`r\it, pl@ngea c` trebuie s`
se duc` la munc`!

87

8.
}tire pozitiv`: Ast`zi, prin fa\a Guvernului a trecut parada
homosexualilor;
}tire negativ`: {n timpul manifesta\iei, o lesbian` a n`scut!
9.
}tire pozitiv`: {n ultimul an, vame]ii de la Poli\ia de frontier`
nu au avut nicio abatere;
}tire negativ`: }tiau c` erau supraveghea\i de camere de
luat vederi!
10.
}tire pozitiv`: Marinelei [i pare r`u c` Jenic` face pu]c`rie
pentru c` a violat-o;
}tire negativ`: Acum trebuie s` a]tepte ca s` se elibereze!
11.
}tire pozitiv`: Mo] Vasile s-a desp`r\it de bab` pentru c` a
r`mas ]tirb`;
}tire negativ`: Acum umbl` cu una care [l ron\`ie!

88

EVALUAREA

Dup` dezafectarea ]atrei de la marginea ora]ului, to\i


\iganii din corturi au primit locuin\e sociale [ntr-un bloc al
prim`riei. Nu prea le-a pl`cut la [nceput str`mutarea, dar,
[ncet[ncet, traiul [n noile condi\ii de locuit le-a mai schimbat
atitudinea, le-a mai [mbl@nzit reticen\a. Ba, de c@nd prim`ria
i-a [n]tiin\at c` pot s`-]i cumpere apartamentele, to\i s-au
ar`tat interesa\i s` devin` proprietari.
Iar acum, urmare cererii depuse, so\ii Viorica ]i Oane
Covrig s-au pomenit cu un func\ionar la u]`...
z
FUNC|IONARUL (apas` butonul soneriei).
VIORICA (m`tur@nd prin cas`): Oane, sun` cineva la noi.
Du-te ]i vezi cine e.
OANE (ie]ind din buc`t`rie ]terg@ndu-]i m@inile pe c`ma]`):
Du-te tu, c` eu am gura plin` de m@ncare.
VIORICA (cu lehamite): Ooof, fomil` te-am luat, fomil` o s`
te-ngrop! (Merge ]i deschide.) Da?
FUNC|IONARUL: Bun` ziua.
VIORICA: Bun` ziua.
FUNC|IONARUL: Sunt Golea, de la prim`rie. Am venit ca s`
v` evalu`m casa.
VIORICA (aprig`): Ce face?! De ce s` ne iei casa?!
FUNC|IONARUL: Nu, nu. Trebuie s` o evaluez. Pentru
cump`rare.
89

OANE (l`murit, se apropie de u]`): D`-te , f`, la o parte, c`-l


[ncurci pe domnu. (O [mpinge [napoi.) Ierta\i-o,
domn]ef, e femeie, nu pricepe de-astea!
VIORICA (ofensat`, [i d` un ghiont): Ete, \iganu de]tept...
OANE (primitor): Pofti\i, pofti\i, domn]ef, pofti\i [n`untru....
GOLEA (intr` [n garsonier`, pune geanta pe mas`. Apoi
scoate din ea un caiet, un metru ]i un pix): Mai [nt@i
trebuie s` fac ni]te m`sur`tori, pentru a [ntocmi o
schi\`...
OANE: Aha, aha.... (C`tre Viorica, [n parte.) Du-te, f`, ]i adu
ni]te \uic`, poate ie]im mai ieftin.
VIORICA (pleac` repede spre buc`t`rie).
GOLEA (deschide caietul): Deci... aici locuie]te familia
Covrig, Oane ]i Viorica.
OANE: Da, da, Covrig, Oane ]i Viorica!
VIORICA (revine cu o sticl` cu \uic` ]i dou` pahare, puse pe
o tav`): Noi suntem!
GOLEA: Atunci... s` trecem la treab`...
OANE: Auzi, domn]ef..., [nainte de a trece la treab`, hai s`
bem c@te un p`h`rel de \uic`.
GOLEA: Nu, nu , nu beau.
OANE: De ce? C` e de-aia bun`, de cazan!
GOLEA: Nu, nu consum alcool.
OANE ([ntristat): Aoleu, e]ti bolnav.
VIORICA: Dac` e]ti cu lingurica, \uica e cea mai bun`. Noi
a]a ne dregem.
GOLEA: Hai, l`sa\i, l`sa\i... (Merge l@ng` peretele comun
cu vecinul, d` s`-l m`soare).
OANE: Ia, ia stai, stai... Ce vrei s`-i faci la perete?
GOLEA: S`-l m`sor, s`-l bag [n schi\`.
OANE: Nu-l bagi nic`ieri.
GOLEA (surprins): De ce?!
90

OANE: Pentru c` nu este al nostru.


GOLEA: Dar al cui?!
OANE: Al lu cumnatu-meu.
VIORICA: Da, da, e al lufrate-meu.
OANE: Care l-a pl`tit c@nd ]i-a cump`rat apartamentu.
VIORICA: }i dac` l-a pl`tit el, noi de ce s`-l mai pl`tim?!
GOLEA (privindu-i peste ochelari): Pentru c` a]a este
proiectul.
VIORICA: Ei na! Nu se poate! Cum s` iei de la doi in]i bani
pentru acela]i perete?!Asta-i umblare cu mi]ma]uri.
GOLEA: Doamn`...
OANE: Sau vrei s` ne bagi [n bucluc cu be\ivanu?
GOLEA: Care be\ivan?!
OANE: Cumnatu-meu. ~sta, c@nd se [mbat`, face scandal,
ia tot ce-i al lui. }i dac` ne [mb`t`m am@ndoi ]i ne
cert`m, e [n stare s` ia peretele!
GOLEA: Nu are voie.
OANE: Ei nu are! Dac` l-a pl`tit, e al lui, [l ia!
VIORICA: }i dac` [l ia, noi ce ne facem? R`m@nem ]i cu
banii lua\i ]i f`r` perete!
OANE: Nu, nu, noi nu-l pl`tim, p`str`m banii pentru c`r`mizi.
GOLEA (cu calm): Bine, bine, o s` notez situa\ia ivit` ]i o s`
[n]tiin\ez ]efii.
VIORICA: A]a, a]a, s` le spui ]efilor c` e fur`ciune s` ia
bani de la doi in]i pentru acela]i perete.
GOLEA (scrie [n caiet; apoi se uit` spre plafon).
OANE (intervine din nou): Ce, ce vrei s` faci? Iar vrei s`
m`sori?
GOLEA: Trebuie.
OANE: Nu, nu, tavanu nu mai trebuie. E pl`tit.
GOLEA: De cine?
OANE: De soacr`-mea.
91

VIORICA: Da. L-a pl`tit mama c@nd ]i-a cump`rat garsoniera.


OANE: }i dac` m`-sa st` deasupra, st`m ]i noi dedesubt,
avem ]i noi un acoperi] deasupra capului.
GOLEA (amuzat): P`i ce face\i?! Relua\i povestea cu
peretele?!
OANE: Nu, nu, cu peretele iese cu bucluc.
VIORICA: Tavanu este zestre de la mama. Mi l-a dat ca s`
nu mai fac` \iganu g`l`gie c` m-a luat cu curugol.
GOLEA (z@mbind): Sunte\i uimitori... P@n` acum nu am mai
[nt@lnit un asemenea caz. O s` notez ]i o s` raportez
]efilor. (Scrie).
VIORICA: A]a, a]a, s` afle c` nu se poate s` lua\i bani
pentru ce mi-a dat mama!
OANE: Sau pentru ce ne-a dat na]ul?!
GOLEA: V-a dat ]i na]ul ?!
OANE: Da, podeaua.
VIORICA: C` na]u st` sub noi. }i c@nd ]i-a cump`rat el
garsoniera, a pl`tit ]i podeaua.
GOLEA (exasperat): Nu se poate!
VIORICA: Ba se poate! C` la na]u podeaua este lipit` de
spatele tavanului, vine exact la noi [n cas`.
OANE: }i dac` na]u nu poate s` o foloseasc`, ne-a dat-o
nou`.
GOLEA: Sunte\i incredibili! P`i dac` peretele, plafonul ]i
podeaua vi le-au pl`tit al\ii, voi ce vre\i s` mai
cump`ra\i?!
VIORICA: Noi?! (Se uit` c@nd la Golea, c@nd la Oane, c`ut@nd
r`spunsul.)... Spa\iu...
GOLEA (perplex): Poftim?!
OANE ([nt`re]te): Spa\iu, domnule, spa\iu! Ce-i a]a greu
de [n\eles?!
92

NUNT~ CU DAR

S-au v`zut ]i s-au pl`cut


}i cur@nd s-au logodit;
Apoi nunt` au f`cut
Cu dar ]i cu vin cam mult;
Iar c@nd banii s-au g`tat,
S-au b`tut ]i-au divor\at!

93

MAIA

Maia, toat` via\a


Nu s-a ostenit
Nici s`-nve\e carte,
Nici s` fi pr`]it;
S-a l`sat condus`
De multele ispite,
De bani din a]ternuturi
}i de dulci instincte;
Iar la b`tr@ne\e,
Cam bo]orogit`,
A mers la analize
}i a ie]it t@mpit`!

94

DIALOGURI - 1
1.
- Hai s` tr`ie]ti, Gogule!
- Noroc, Gicule!
- M`, din c@\i prieteni am eu, cu tine [mi place s` beau cel
mai mult.
- De ce?
- Pentru c` pl`te]ti!
2.
- Mam`, nu mai [n\eleg: la toate fetele se uit` b`rba\ii, numai
la mine nu!
-Ei, draga mamii, vopse]te-te ]i tu blond`. Ei totdeauna
cred c` astea sunt proaste!
3.
- Soro, simt c`-mi plesne]te capul, nu mai pot de necaz!
- Dar ce ai p`\it?
- Asear` mi-a f`cut avansuri un b`rbat ]i l-am repezit!

95

4.
- Aoleu, mam`, m` doare falca de nu mai pot... Cred c` [mi
iese m`seaua de minte.
- Of, of, of ! Nu putea s`-\i ias` [nainte de a r`m@ne
[ns`rcinat`!
5.
- V` rog s`-mi da\i dou` ou` ochiuri, ni]te castraveciori ]i
un pe]te.
- Doar pe]te avem. Dar acum e plecat pe centur`!

6.
- Ai auzit, soro, politicienii vor s` [nfiin\eze bordelurile!
- Ni]te zg@rci\i! Nu-s [n stare s` [ntre\in` o amant`!
7.
- Domnule doctor, salva\i-m`, nu pot s` m` odihnesc din
cauza nevesti-mi.
- Dar ce-\i face?!
- P`i c@nd doarme, sfor`ie, ]i c@nd se treze]te, vorbe]te!

96

8.
- De ce, b`iatul mamii, nu vrei s` te [nsori?
- Pentru c` a]a m-a sf`tuit doctorul.
- De ce te-a sf`tuit a]a?!
- Ca s` nu m` doar` capul!
9.
- Tataie, mata ]tii cum se manifest` popula\ia [n timp de
recesiune economic`?
- Da: s`racii str@ng cureaua, iar boga\ii r@d de ei!
10.
- M`i frate-meu, h@c!... doctorii `]tia sunt ni]te incompeten\i.
Mi-au zis c` soacr`-mea o s` tr`iasc` 80 de ani!
- Ai dreptate, trebuie da\i afar`! Mie mi-au spus c` o s`
dep`]easc` suta!
11.
- Ia zi, bade, capitalismul este o or@nduire social` dreapt`,
bun`?
- Nu-i dreapt`, dom reporter.
- De ce?
- Pentru c` la Boto]ani am pl`tit 50 de bani la WC, iar la
Bucure]ti [mi cere un leu!
97

{n b`taia pamfletului
}TIRI - 8
1.
}tire pozitiv`: Ministrul Mediului a constatat c` pl@ngerile
cet`\enilor care locuiesc [n apropierea gropilor de gunoi
sunt [ntemeiate;
}tire negativ`: Constatarea a fost f`cut` cu nasul!
2.
}tire pozitiv`: Legea votului uninominal aduce parlamentarul
mai aproape de cet`\ean;
}tire negativ`: }i cet`\eanul afl`, tot mai de aproape, cine
l-a fraierit!
3.
}tire pozitiv`: To\i politicienii lupt` pentru binele poporului;
}tire negativ`: }i poporul lupt` pentru [mbog`\irea lor!

98

4.
}tire pozitiv`: Pentru a-]i [n`l\a statutul, \oapele s-au g@ndit
s` studieze, s` fac` ]coal`;
}tire negativ`: }i au ajuns \oape cu ]coal`!
5.
}tire pozitiv`: Noul ministru de interne a anun\at c` nu va
mai trimite poli\i]tii la cursuri de perfec\ionare;
}tire negativ`: Se teme c` le va cre]te capul ]i trebuie s`
schimbe caschetele!
6.
}tire pozitiv`: {n penitenciare to\i de\inu\ii analfabe\i [nva\`
s` scrie ]i s` citeasc`;
}tire negativ`: S` joace pocher ]tiau mai demult!
7.
}tire pozitiv`: S-au deschis cursurile de calificare a ho\ilor
la locul de munc`;
}tire negativ`: Prima lec\ie a fost furatul din apartamente!

99

8.
}tire pozitiv`: La cursurile de calificare a de\inu\ilor,
profesorii le-au explicat c` meseria este br`\ar` de aur,
c` ea se fur`;
}tire negativ`: }i ho\ii au furat numai br`\`ri de aur!
9.
}tire pozitiv`: Domnul Zg@rcitu s-a zb`tut toat` via\a ca s`
fac` avere;
}tire negativ`: }i l-au [ngropat [n bani!
10.
}tire pozitiv`: Maricica i-a zis lui Gheorghe c` vrea s` se
culce cu el;
}tire negativ`: Gheorghe a refuzat-o motiv@nd c` nu-i era
somn!
11.
}tire pozitiv`: Un doctor a vrut s` intre [n politic`;
}tire negativ`: }i nu l-au primit pentru c` era... prea cinstit!

100

JALE MARE

E trist c@nd te [n]eal` nevasta, dar mai trist este c@nd


te p`r`se]te amanta. Nu de alta, dar cea de a doua te las`
]i cu inima fr@nt` ]i cu un gol mare [n pung`. Uite, de
exemplu, domnul Bebe, patronul bodegii Libelula, cum a
v`zut c`-i merge afacerea bine, cum a [nceput s` investeasc`
[n mofturile unei tinere cu poalele mai s`lt`re\e. }i investind
azi [n cercei ]i inele, m@ine [n [mbr`c`minte, iat`-l acum
a]tept@nd-o cu masa preg`tit` ]i cu l`utarul c@nt@ndu-i s`
trag` n`dejde c` o s` vin`.
z
G~MAN ([ngrijorat de [nt@rzierea femeii, de concediere, o
\ine cu repertoriul pe speran\`, c@nt` la acordeon o
melodie de ardere l`untric`).
BEBE (trist, [ng@ndurat; bea o gur` de coniac ca pe un
pansament la ran`, ofteaz`): Nu mai vine, G`mane,
nu mai vine...
G~MAN ([ncurajator, lingu]itor):
Vino, puicu\`, la mine,
C-am@ndoi o duceam bine,
Vino, puico, c` te-a]tept
Cu dorul aprins [n piept....
BEBE (dezn`d`jduit): Degeaba... (Se uit` la ceas.) O
a]tept`m de aproape o or` ]i ea....
G~MAN (ridic@nd din umeri): Ce s` zic, patroane... A]a sunt
femeile, niciodat` nu ]tiu c@t e ceasul.
101

BEBE: Cine ]tie pe unde umbl`...


G~MAN: Poate o fi p`\it ceva.
BEBE (b`nuitor): Sau poate o fi cu altul.
G~MAN:Se poate ]i asta. C` amantele nu-s ca nevestele.
Astea au ochii sticlitori, unde v`d gr`mada de parale
mai mare, acolo se aciueaz`.
BEBE: Dar eu nu i-am dat, m`?!... Tot ce-a vrut i-am dat.
G~MAN: I-ai dat, ]efule, i-ai dat. Tocmai de-aia e bine s`
mai avem r`bdare... Mai trag o c@ntare... ]i poate apare.
BEBE: Nu mai apare, G`mane, nu mai apare... Zi-i una de
pagub`, c` asta numai pagub` mi-a f`cut.
G~MAN: Cum porunce]ti matale, dom Bebe, cum porunce]ti
matale...
BEBE (mai bea o gur` de coniac, ofteaz` din nou).
G~MAN: ([l prive]te c@teva clipe comp`timitor, apoi [ncepe
s` c@nte cu am`r`ciune [n glas):
|i-am luat cercei,
|i-am luat inele,
}i-ai plecat, fir-ai a dracu.
Ai plecat cu ele...
BEBE: A]a, m`, a]a...
G~MAN (continu`):
|i-am luat ]i \oale,
Te-am f`cut p`pu]`,
}i-acum stau, fir-ai a dracu,
Cu ochii la u]`...
BEBE: Bravo, m`, parc` e]ti [n sufletul meu... Zi-i, c` de
toate i-am luat, de toate...
G~MAN (continu`):
|i-am luat de toate,
Mi-ai m@ncat ]i sfan\ii,
Iar acum, fir-ai a dracu,
Te [ntinzi cu al\ii.
102

BEBE: Dac` o fi cu altul, d`-o pe de-alea cu blesteme.


G~MAN: De care blesteme?
BEBE: De-alea pe care s` nu le dezlege nimeni.
G~MAN: Gata, patroane. {i zic de-alea \ig`ne]ti, [nv`\ate de
la nevast`-mea.
BEBE: A]a, a]a, s` o ajung` c@nd i-o fi lumea mai drag`.
(Mai bea o gur` de coniac, ofteaz` iar).
G~MAN (c@nt` turn@nd [n cuvinte m@nie):
De m-ai [n]elat ,
Bine s` nu-\i mearg`,
Din tot ce \i-am dat
Praful s` se-aleag`...
BEBE (cu n`duf): A]a, m`, praful s` se aleag`!...
G~MAN (continu`):
De m-ai [n]elat,
S` te ia cu friguri,
De niciun b`rbat
S` nu te mai bucuri...
BEBE: A]a, a]a, s` fug` ]i dracu de ea!...
G~MAN (continu`):
De m-ai [n]elat,
S` te v`d [n zdren\e,
Cer]ind pe la col\uri
P@n la b`tr@ne\e.
BEBE: A]a, m`, a]a, la cap de pod s` o v`d! ...}i s` nu-i
dea nimeni nici m`car o coaj` de p@ine! (Iar bea o
gur` de coniac, iar ofteaz`).
z

P@n` [ns` s` i se [nt@mple femeii at@tea groz`vii, ]irul


blestemelor le este [ntrerupt de apari\ia lui Melu, care intr`
[n c@rcium` cherchelit bini]or, negru de sup`rare.
z
103

MELU (b`l`b`nindu-se pl@ng@nd v`ic`rit, c`ut@nd cu


privirea pleo]tit` un loc unde s` ]ad`): Aoleu, simt c`
mor... Aoleu, nu mai pot...
BEBE: G`mane....,vezi ce-i cu el...., c` e c`tr`nit r`u....
G~MAN (se apropie de Melu): Ce ai, m` cre]tine, ce ai
p`\it?
MELU: Aoleu, nu mai pot... Aoleu, simt c` mor...
BEBE: Adu-l [ncoace.
G~MAN ([l ia de bra\): Hai, hai la dom Bebe... ({l conduce
p@n` la mas`.) }ezi!
MELU (se a]eaz` pe scaunul rezervat femeii).
BEBE: Ce ai, m` omule, cine te-a nec`jit?
MELU: Nevasta...., m-a p`r`sit nevasta.
G~MAN: A murit?
MELU: Mai bine murea!... A fugit cu altul!
BEBE (t@nguit): Aoleu, femeile...
MELU: Nu mai pot, simt c`-mi arde inima... Vreau s` beau...
(Strig`.) Chelner! (Caut` bani prin buzunare).
BEBE: Stai, stai lini]tit... Ia ]i bea de-aici ... ({i toarn` coniac
[n pahar).
MELU (ia paharul, [l gole]te l`comos, ofteaz`).
G~MAN: }efule, [i zic una de l`sat de nevast`?
BEBE: Zi-i, m`, zi-i, c` poate [i mai alini suferin\a.
G~MAN (ia tonul cu acordeonul, c@nt`):
Ce mult te-am iubit,
Te-am luat de soa\`,
}i te-ai dovedit
O muiere hoa\`....
MELU: }i [nc` ce hoa\`!... S-a m`ritat cu mine doar ca s`
aib` paravan pentru a putea umbla cu al\ii.
BEBE (cu glas tremurat, smiorc`it): }i la mine cred c` la
fel.
104

MELU: }i pe dumneata te traduce nevasta?


BEBE: Nu, amanta.
MELU: Amanta?! Aoleu! }i-\i face ]i pagub`!
BEBE: }i [nc` ce pagub`! (Pl@ng am@ndoi [n hohote).
G~MAN: Dom Bebe, mai zic?
BEBE: Zi-i, m`, zi-i, ca s` ne v`rs`m focul.
G~MAN (continu`):
Am crezut [n tine,
Te-am culcat pe m@n`,
{ns` vorba-\i dulce
A fost o minciun`....
MELU: Mare minciun`!
BEBE: }i la mine la fel.
MELU: }i prostul de mine am iertat-o mereu.
BEBE: Ai iertat-o?!
MELU: Pentru copii !
BEBE: Ai ]i copii?!
MELU: Trei.
G~MAN: }i-s ai t`i?
MELU: Ea ]tie.
G~MAN (uimit): Ololooo!....
MELU: Dar mi-e mil` de ei, c` i-am crescut de mititei.
G~MAN (comp`timitor): Bietul de tine!....
MELU: De-aia vreau s` beau, c` m` doare sufletul. (Strig`.)
Chelner! (Caut` iar bani prin buzunare).
BEBE: Stai, stai lini]tit... Ia ]i bea de-aici... ({i toarn` iar
coniac [n pahar.) Uite, o a]teptam cu masa [mpodobit`,
]i ea... (Umple ]i paharul s`u. Apoi le golesc am@ndoi
pe ner`suflate, izbucnesc iar [n hohote de pl@ns).
G~MAN (cl`tin@nd din cap, emo\ionat): Ce jale, ce jale...
(Cu glas g@tuit.) Mai c@nt, dom Bebe, mai c@nt?
BEBE (cu n`duf): C@nt`, G`mane, c@nt`!
105

Ca s` nu mai pun` sare pe ran` cu cuvintele, G`man


continu` s` c@nte numai la acordeon. {n timp ce le
acompaniaz` bocetele cu o melodie de ungere de inim`
p`r`sit`, [n c@rcium` intr` Lena, nevasta lui Melu, care,
cum d` cu ochii de el, se ]i [ntunec` la fa\`.
z

LENA (apropiindu-se de mas` furioas`): Aici e]ti, be\ivane?


(D` s`-l [n]face de um`r).
G~MAN ([mping@nd-o [napoi): Las` omul [n pace, femeie.
LENA ([nd@rjit`): Ia m@na de pe mine, baragladin`!
G~MAN: Ce treab` ai cu el? Nu-l vezi c`-i nec`jit?!
LENA: Nec`jit?! De ce-i nec`jit?!
G~MAN: Pentru c` a fugit nevast`-sa cu altul.
LENA (amuzat`): Ptu, fir-a\i s` fi\i de n`t`r`i! A]a-i minte el
pe fraieri ca s` bea pe degeaba!
G~MAN (stupefiat): E]ti nevasta lui?!
LENA (cu lehamite): Mai bine n-a] mai fi! ({]i [nha\` b`rbatul
de bra\: apoi tr`g@ndu-l dup` ea [nspre u]`.) Hai, hai
acas`, neispr`vitule, hai acas`... (Ies).
G~MAN (r`mas cu privirea pe urmele lor, n`ucit): Numai
escroci, dom Bebe, numai escroci...
BEBE (]terg@ndu-]i lacrimile, dezam`git): Ai dreptate,
G`mane, ai dreptate.... (Se ridic` de pe scaun.) Hai s`
mergem..., c` cine ]tie cine ne mai [n]eal`. (O ia [nainte
cu pas cl`tinat).
G~MAN ([l urmeaz` c@nt@nd cu acordeonul c@ntecul
Sup`rat).

106

SCHIMBARE

El a fost b`rbat
]i t`v`lea cucoane;
Apoi [ntr-o toamn`
S-a schimbat [n doamn`;
Iar acum golanii
O t`v`lesc pe Any!

107

LEC|IE

Profa de biologie
cum e dragostea nu ]tie;
}tie doar c` e o fat`
sub b`iat noaptea culcat`;
}i spun@nd asta la fete,
toate a]teapt` s` fete!

108

DIALOGURI 2
1.
- Georgele, mam`, tu c@nd ai de g@nd s` te [nsori?
- Gata, mam`, [\i promit c` m` [nsor c@nd [\i m`re]te
Guvernul pensia.
- Tocmai atunci?!
2.
- Bun`, colega! Nu ne-am mai v`zut de c@nd am terminat
liceul! Ce mai faci? Te-ai c`s`torit?
- Pentru fostele mele colege de liceu... totdeauna sunt singur!

3.
- Auzi, vecin`, fata dumitale ori nu mai este cu olandezul?
- Nu mai este, vecin`. Spurcatul s-a f`cut homosexual!

109

4.
- De ce, drag`, ai v@ndut c`\elul? Era a]a de frumos, a]a de
de]tept, [nv`\ase s` umble la computer...
- P`i de-aia l-am v@ndut! C` a pornit camera video ]i am
ajuns cu amantul pe Internet!
5.
- Iubitule, ce-\i place \ie cel mai mult la o femeie ?
- La o femeie?!... T`cerea!
6.
- Domnule, [mi pare r`u, dar trebuie s` v` sanc\ionez... De
ce a\i dep`]it limita legal` de vitez`?
- N-am avut de ales, s` tr`i\i, trebuia s`-l ajung p-`la care a
fugit cu nevast`-mea!
7.
- Auzi, soro, azi am fost la doctor... Nici nu s-a uitat la mine
p@n` nu am b`gat m@na [n buzunar!
- Ei, soro, roata se [ntoarce... C@nd erai t@n`r`, nici tu nu te
uitai la b`rba\i p@n` nu b`gau m@na [n buzunar!

110

8.
- Bade Ioane, nu vinzi carul `sta cu boi?
- Caru [l v@nd, c`-i al meu, dar boii, nu pot, c`-s ai Guvernului!
9.
- Doctore, asear` i-am c@ntat iubitei o serenad` ]i cred c`
am r`cit.
-Da, da, ave\i ro]u [n g@t... O fi fost serenada prea rece!

10.
- Ai auzit, drag`, c` nevasta ministrului de finan\e a intrat [n
grev` de avertisment?!
- De ce?
- Pentru c` nebunului i-a venit ideea s` pun` tax` pe sex!
11.
- Ai auzit, fato, ce a f`cut Marghioala?!
- Ce a f`cut?
- A vrut unul s` o t`v`leasc` ]i l-a reclamat la poli\ie.
- Ce proast`!

111

{n b`taia pamfletului

}TIRI - 9
1.
}tire pozitiv`: Jenic` se laud` c` la el [n cas` c@nt` numai
coco]ul;
}tire negativ`: C@nt`, dar numai de pe partitura g`inii!
2.
}tire pozitiv`: Mai mul\i oameni de ]tiin\` au [ncercat s`
[n\eleag` comportamentul femeilor;
}tire negativ`: }i au [nnebunit!
3.
}tire pozitiv`: Ministrul muncii a descoperit c` rom@nii au
ajuns s` munceasc` [n str`in`tate din cauza lecturilor;
}tire negativ`: Au citit cartea Guvernului P`c`leala la bani!

112

4.
}tire pozitiv`: Manuela a fost la vr`jitoare ca s`-i ghiceasc`
viitorul;
}tire negativ`: Vr`jitoarea i-a zis c` o s` [nt@lneasc` un
pe]te!
5.
}tire pozitiv`: Maricica a mers la doctor ca s` afle de ce nu
r`m@nea [ns`rcinat`;
}tire negativ`: }i doctorul a [ns`rcinat-o!
6.
}tire pozitiv`: C@nd era domni]oar`, Angelica se ruga la
Dumnezeu ca s`-l aib` pe Mario;
}tire negativ`: De c@nd [l are pe Mario, ea se roag` de el
ca s` mearg` la munc`!
7.
}tire pozitiv`: C@nd era ]tirb`, mo] Vasile i-a promis coanei
Saveta c` o ia de nevast`;
}tire negativ`: Acum nu vrea s` se mai [nsoare, c` ea ]i-a
pus din\i ]i m`n@nc` mult!

113

8.
}tire pozitiv`: Ea era infatuat`, zicea c` nu ]tie s` pl@ng`;
}tire negativ`: El i-a dat o palm` ]i a [nv`\at-o!

9.
}tire pozitiv`: Deputatul Guril` i-a urat babei Veta s` tr`iasc`
100 de ani;
}tire negativ`: Baba Veta l-a scuipat ]i l-a alungat, pentru
c` ea avea deja 99!
10.
}tire pozitiv`: Ziari]tii au aflat de ce Maricica avea ochiul
v@n`t c@nd a ie]it de la Starea Civil`;
}tire negativ`: A pocnit-o Georgel ca s` zic` DA!
11.
}tire pozitiv`: Manuela este fat` bun`;
}tire negativ`: Pentru c` se culc` cu unul ]i cu altul, lumea
[i zice curv`!

114

PROCESUL

C@nd b`rbatul []i bate femeia, ea poate reac\iona [n


dou` feluri: ori tace m@lc, ori fuge la m`-sa. Asta [n general.
C` mai sunt ]i excep\ii. De exemplu, ce se [nt@mpl` dac`
el tr`ie]te sub acela]i acoperi] ]i cu soacra? Unde mai
fuge nevasta? A\i ghicit: la tribunal. Haide\i s` intr`m ]i
noi ]i s`-i afl`m ofurile...
z

JUDEC~TORUL: Urmeaz` Dosarul nr. 13, av@nd ca p`r\i [n


proces pe numita Corcodel Sonia...
SONIA: Prezent.
JUDEC~TORUL: ... ]i pe numitul Corcodel Nae.
NAE (cherchelit): Prezent, h@c!...
JUDEC~TORUL: P`r\ile fiind de fa\`, [ncepem judecarea
pricinei... (C`tre femeie.) Da, doamn`, v` ascult...
SONIA (nec`jit`): Domnule judec`tor, nu mai pot s` mai
tr`iesc al`turi de netrebnicul `sta, a devenit insuportabil.
JUDEC~TORUL: Dar ce v-a f`cut?
SONIA: Dar ce nu mi-a f`cut! De c@nd m-a [n]elat am numai
necazuri.
JUDEC~TORUL:V-a [n]elat cu alt` femeie?
SONIA: Nu, m-a [n]elat de m-am m`ritat cu el.
NAE (intrigat): Nu-i adev`rat, dom judec`tor, h@c! ...ea m-a
[n]elat pe mine.
JUDEC~TORUL: Domnule, te rog, aici vorbe]ti numai c@nd
115

[\i dau eu cuv@ntul, ai [n\eles? (C`tre femeie.) Da,


doamn`, continua\i.... Dar mai concret.
SONIA: Mai concret, domnule judec`tor, se [mbat` ca porcul
]i face scandal.
NAE (iar nemul\umit): Aoleu, ce minte, h@c!...
JUDEC~TORUL (dojenitor): Domnule, \i-am zis s` nu mai
intervii. Aici vorbe]ti doar c@nd [\i spun eu! (C`tre
femeie.) Da, doamn`, continua\i...
SONIA: }i nu vrea s` munceasc`.
NAE (c`tre judec`tor, ambi\ios): Ba vreau, s` tr`i\i, h@c!...
dar nu g`sesc serviciu!
SONIA ([n zeflemea): A], ]i c@nd g`se]ti, nici m@ncarea pe
care o m`n@nci n-o sco\i! (C`tre magistrat.) Ba mai
umbl` ]i cu co\c`rii!
JUDEC~TORUL: Ce co\c`rii?
SONIA: Cu munca. Dac` v` spun ce a pus la cale ultima
dat`, v` cruci\i.
JUDEC~TORUL: Ce a pus la cale?
SONIA: Auzi\i ce i-a trecut prin minte neispr`vitului: A venit
[ntr-o sear` acas` de la c@rcium`, c` din alt` parte nu
prea ]tie, ]i mi-a zis vesel de parc` [i f`tase vaca:
- Nevast`, am g`sit servici! S`-mi faci pachet c` de
m@ine [ncep munca.
JUDEC~TORUL: }i n-a [nceput-o?
SONIA: Sta\i s` vede\i. ...Impresionat` de bucuria lui, nu
am [ndr`znit s`-l mai [ntreb unde o s` lucreze, ce o s`
lucreze. ...M-am g@ndit c` poate ]i-a dat ]i el seama
c` trebuie s` se [ndrepte, c` trebuie s`-]i asume
responsabilitatea de b`rbat, de tat` la copii... }i l-am
[ncurajat. {n fiecare diminea\` i-am pus m@ncare bun`
la pachet, [n fiecare diminea\` l-am condus p@n` la
poart`, c`, de, [mi pleca omul la servici. Iar c@nd s`-mi
aduc` salariul, cum crede\i c` a venit?
116

JUDEC~TORUL: Cum?
SONIA (indignat`): R`v`]it de parc` [l h`rt`niser` c@inii,
smiorc`indu-se c` a fost b`tut, c` i-au furat ho\ii banii!
JUDEC~TORUL: }i n-a fost a]a?
SONIA: Dar de unde! Sec`tura nici m`car nu c`utase de
lucru,[ncerca s` m` prosteasc`!
JUDEC~TORUL: }i unde se ducea?
SONIA: Unde s` se duc`?! Pe falez`! Acolo ne purta el
nou` de grij`, juc@nd table la umbra ciupercilor,
ascult@nd muzic` la megafoane, m@nc@nd m@ncarea
de la gura copiilor, m@nca-r-ar foc s` m`n@nce!
JUDEC~TORUL: Mda... Alt motiv de divor\ mai ave\i?
SONIA: Da, domnule judec`tor, m` bate! (Ar`t@ndu-]i
v@n`t`ile.) Uita\i ce-i la gura mea, uita\i ce-i la ochii mei...
JUDEC~TORUL:{mh[... (C`tre Nae.) Ce ai de zis, domnule,
la cele expuse de so\ie?
NAE: Numai minciuni, h@c!...
JUDEC~TORUL: Te aten\ionez c` aici e]ti la tribunal, c`
trebuie s` spui adev`rul ]i numai adev`rul.
NAE: Numai minciuni a spus nevast`-mea, h@c!...C` ]i c@nd
s-a m`ritat tot cu fof@rlica a umblat!... A v`zut c`-i cam
trecuse vremea, c` n-o lua nimeni... ]i cum m-a [nt@lnit
pe mine, tinerel ]i necopt, h@c!... a profitat ]i mi-a
sucit min\ile.
SONIA: (ironic`): S`racul!...
NAE: Abia dup` ce am semnat actele am descoperit cu ce
b`tr@nitur` m-am [nsurat: cu un an era mai mare ca
mine, domle judec`tor!
SONIA: Un an, mare scofal`! Dar c` eram frumoas` de ce
nu spui?!
NAE ([n zeflemea, a\@\`tor): Erai pe dracu: o boc@rnat`
pistruiat`!
117

SONIA (ofensat`, amenin\`toare): Fir-ai s` fii de be\ivan...


JUDEC~TORUL (lini]titor): V` rog, v` rog... (C`tre Nae.) }i
dumneata de ce bei, domnule?
NAE: Din cauza ei, h@c!... c` altfel nu m` mai recunoa]te.
SONIA (iar amenin\`toare): Ei nu, c` tu m` aduci [n stare
s`...
JUDEC~TORUL: V` rog, v` rog... (Iar c`tre Nae.) }i aici tot
din cauza asta ai venit cu damful [n nas?
NAE: Nu, s` tr`i\i, h@c!... aici din cauza corup\iei.
JUDEC~TORUL: Ce corup\ie?
NAE: P`i de acas` ]i p@n` la tribunal... c@rcium` colo,
c@rcium` colo ... am tras o hara]pilc`. Phu, dar a dracu
foc!
SONIA: Mai mare ru]inea!
NAE: Nu ]tiu ce-o s` m` fac c@nd m-oi [ntoarce, h@c!... c` i
ar m` [mpiedic de ele.
JUDEC~TORUL: Ei, c` parc` alte drumuri n-or mai fi!
NAE: Mai sunt, s` tr`i\i, h@c!... dar p-acolo m` r`t`cesc!
SONIA: Vede\i, domnule judec`tor, cum se poart`?!
Blestemat` fie ziua [n care l-am cunoscut, c` mi-a
distrus via\a. }i mai stric` ]i educa\ia copiilor.
NAE (iar a\@\`tor): Care copii?!
JUDEC~TORUL: Copiii dumitale; aici scrie negru pe alb c`
ai cinci b`ie\i.
NAE: Nu-s ai mei.
SONIA (ars`): Ba ai lui sunt, domnule judec`tor!
NAE: Nu recunosc.
SONIA: Ba s` recuno]ti, nesim\itule!
JUDEC~TORUL: Sta\i lini]tit`, doamn`, eviden\ele sunt clare:
to\i copiii poart` acela]i nume, to\i sunt recunoscu\i.
NAE: Sunt, s` tr`i\i, h@c!... dar eu n-am f`cut niciunul, ea i-a
f`cut pe to\i!
118

SONIA: Ptu, spurcatule!... Uita\i a]a [mi m`n@nc zilele cu


el, domnule judec`tor. Nu ]tiu ce s` m` mai fac, c`
m-a [mboln`vit de inim`. }i pe deasupra mai face ]i
scandal, mai sare ]i la b`taie.
NAE: Ho, ho, ho, cu minciunile! (C`tre magistrat.) Nu-i
adev`rat, domjudec`tor, h@c!... numai o dat`, [n rest
viceversa.
JUDEC~TORUL (surprins): Poftim?
NAE: Da, da: vi-ce-ver-sa! C` asta ]i cu m`-sa sunt dou`
scorpii, care trebuie b`tute [n gur` ca pe coas`.
JUDEC~TORUL: Ce \i-au f`cut?
NAE (v`ic`rit): M-au b`tut, domle judec`tor, m-au b`tut!
JUDEC~TORUL: Nu se poate!
NAE: Ba se poate! C` nu ]tiu cum au mirosit c` eu c@nd
sunt beat nu \in minte.
JUDEC~TORUL: }i ce leg`tur` are asta cu b`taia?!
NAE: Are, s` tr`i\i, h@c!... c` atunci prindeau curaj. }i poc!,
dup` ceaf`, buf!, pe spinare, adormeam vream-nu-vream!
Iar a doua zi, mam` -mam`, m` dureau oasele de abia
m` d`deam jos din pat. Am [ncercat eu s` aflu ce se
[nt@mpla, s` dezleg misterul, h@c!... dar de fiecare dat`
soacr`-mea s`rea repede cu gura: Te-ai [mb`tat ca
porcul, ai c`zut prin ]an\uri, te-a tras curentul ]i acum
te prefaci c` nu ]tii de unde-\i vine bete]ugul?! }i
[nghi\eam g`lu]ca!
JUDEC~TORUL: }i cum le-ai descoperit?
NAE: Cu flagrantul, a]a cum m-a [nv`\at v`ru-meu, c` ]i el a
umblat cu capul spart!
JUDEC~TORUL: Adic`?
NAE: Adic` m-am [ntors [ntr-o sear` din ora] pref`c@ndu-m`
cherchelit, cu s`m@n\` de scandal. }i zi-i c@teva vorbe
dulci soacr`-mi, coboar` ]i c@\iva sfin\i din calendar
119

pentru nevast`-mea, h@c! ... a]teptam s` sar` la mine,


s` le prind [n fapt.
JUDEC~TORUL: }i au s`rit?
NAE: A], hoa\ele au ie]it afar`, m-au l`sat s` m` [nv@rt prin
cas` ca s` m` ia ame\eala, s` obosesc ]i s` m` culc.
Nae, schimb` tactica, h@c!... altfel latri degeaba!,
le-am priceput eu vicle]ugul. }i m-am lungit [n pat.
De-acum dumnealor []i frecau palmele fericite, eram
servit gata. Ba, ca s` le a\@\, la scurt timp am [nceput
s` ]i sfor`i.
JUDEC~TORUL: }i te-au atacat?
NAE: Phu, at@t le-a fost, h@c!... au n`v`lit [n`untru de parc`
sunasem adunarea, s-au n`pustit asupra mea ca ni]te
s`lbatice! }i poc!, cu f`c`le\ul, trosc!, cu b`t`torul de
covoare..., cre]teau cucuiele ca nucile, nu ]tiam cum
s` mai ies de la [nghesuial`! Noroc c` a h`m`it
c@inele ]i le-a distras aten\ia, altfel nici vorb` s` m`
ridic [n picioare!
JUDEC~TORUL: }i?
NAE: }i c@nd m-au v`zut c` eram treaz, au [ncremenit! P@n`
s` se dezmeticeasc`, am [ncuiat repede u]a ca s` nu
aib` sc`pare, le-am dezarmat, h@c!... ]i am preluat
comanda. Prima care a intrat [n focuri a fost soacr`mea, c` [i trecuse frica ]i \inea clon\ul sus, credea c`
m` sperii. Dar eu nu m-am speriat, s` tr`i\i, h@c!... am
pocnit-o cu f`c`le\ul pe c`rarea capului de-a luat-o
b@\@iala ]i a c`zut, fleo]c, jos. Apoi a venit r@ndul
nevesti-mi. Asta, mai t@n`r` ]i mai v@njoas`, a [ncercat
s` \in` piept. }i uita\i cu ce s-a ales. Plus f`c`le\ul,
plus l@ng` m`-sa! Ce mai, [n c@teva minute am umplut
podeaua cu ele! Dar am ]i intrat la griji, s` tr`i\i, h@c!...
c` nu voiau s` se mai scoale. Am tras eu de una, am
120

tras de alta, degeaba, nu d`deau niciun semn de via\`.


Le-am udat ]i cu ap`, tot degeaba, tot nemi]cate
z`ceau.Aoleu, Nae, te-ai nenorocit cu m@na ta, dac`
au murit, un pogon de p`m@nt [\i trebuie ca s` le
[ngropi!
JUDEC~TORUL: Ce ave\i de zis, doamn`?
SONIA (ru]inat`, cu regret): Mama m-a [nv`\at, domnule
judec`tor!
JUDEC~TORUL: Mda... {n condi\iile astea cred c` divor\ul
nu este solu\ia cea mai indicat`. G@ndi\i-v` c` ave\i
cinci copii! Spre binele lor, v` sugerez s` v` schimba\i
atitudinea, s` deveni\i mai responsabili. Haide\i,
[mp`ca\i-v` ]i termina\i cu scandalurile.
NAE (se supune apropiindu-se de nevast`, [ntinz@ndu-i m@na
[n semn de pace).
SONIA (accept` [mp`carea privindu-l chior@], nu prea
[nc@ntat`).
NAE (z@mb`re\): Gata, dom judec`tor, ne-am [mp`cat, h@c!...
dar acum n-o pup c` e buzat`!
SONIA (ridic` palma gata s`-l plesneasc`).
JUDEC~TORUL (potolitor): Hei, hei, hei...
SONIA (pleac` [mbufnat`).
JUDEC~TORUL (c`tre Nae, dojenitor): M`i omule, nu te mai
purta a]a. Fii ]i dumneata mai respectuos. Iar dac` te
sup`r` ]i nu te po\i ab\ine, n-o mai lovi peste gur`, c`
la]i semne. Atinge-o ]i dumneata [n alt` parte, la
posterior, de exemplu.
NAE: Domle judec`tor, dumneavoastr` ave\i dreptate, numai
c` asta a mea nu e rea de posterior, s` tr`i\i, h@c!...,
asta-i rea de gur`, fir-ar a dracului!

121

C~|ELUL

Doamna ]i-a luat c`\el,


Unul mic ]i frumu]el,
Unul care s-o iubeasc`
}i de ho\i s` o p`zeasc`;
{ns` ]mecherul, nebunul
S-a dat bine cu st`p@nul,
}i c@nd o vede cu altul,
D` de veste cu l`tratul!

122

PLIMB~RE|UL

C@nd urca [n deal,


trecea pe la Sanda;
C@nd mergea pe vale,
o vizita pe Manda;
C@nd [i era foame,
iubea o ochioas`;
C@nd l-au ciom`git,
se [ntorcea acas`!

123

DIALOGURI - 3
1.
- Iubitule, tu mai \ii la mine?
- Mai \in dac` nu ceri bani!
2.
- M`mico, d`-mi cinci lei.
- C@t? Patru lei?! Ce s` faci cu trei lei?! Nu-\i ajung doi lei?
Ia de la mama un leu!
3.
- M`mico, po\i s`-mi spui ce [nseamn` taboo?
- Taboo?! ...Ceva despre care nu se vorbe]te.
- Aha, de-aia a amu\it doamna profesoar` c@nd i-au c`zut
din geant` prezervativele!
4.
- De ce e]ti a]a de vesel, dragule? Ori mi-ai luat vreun cadou?
- Nu, \i-am g`sit serviciu!

124

5.
- Phiii, ce b`ie\el frumos ai! Seam`n` cu italianul!
- Da, cere toat` ziua macaroane!
6.
- Bunicule, bunica a luat pensia ]i nu vrea s`-mi dea nimic!
- Nici eu!
7.
- T`ticule, ce este un act sexual?
- Un act sexual?!... Dac` o s` te [nsori, e ceva gratis; dac`
n-o s` te [nsori, e ceva cu bani!
8.
- Ai auzit , vecine, blonda de la etajul trei a fost dat`
disp`rut`. O caut` poli\ia peste tot!
-Aiurea! De o s`pt`m@n` este plecat` la munte cu
sectoristul!
9.
- M`, ce r`u [mi pare c` a murit vecinul Costic`...
- Da, m`, ]i mie la fel. A murit ]i n-a aflat c` tr`iam cu
nevast`-sa!

125

10.
- L-ai auzit, mam`, pe tr@ntorul de b`rbatu-meu ce vrea s`
fac`?!
- Ce vrea s` fac`?
- Vrea s` intre [n politic`!
- Da poate s` intre oriunde, numai s` plece de-acas`!
11.
- Vecin`, cred c` b`rbatu-meu se destr`b`leaz` cu o poli\ist`.
- Ai indicii?
- P`i [mi vine acas` t@rziu ]i cu urme de c`tu]e!
12.
- Bunicule, s`-mi dai de-o [nghe\at`, c` vine tanti po]t`ri\a
cu pensia.
- Pleac`, m`, de-aici, c` tanti po]t`ri\a nu vine cu pensia,
vine la mine!

126

}TIRI - 10
1.
}tire pozitiv`: De c@nd s-a m`ritat cu I\ic, Marieta [i serve]te
m@nc`rurile numai cu m`m`lig`;
}tire negativ`: A citit undeva c` m`m`liga proste]te!
2.
}tire pozitiv`: Primul ministru a [nceput s` fac` investi\ii;
}tire negativ`: {]i face pu]c`rie!
3.
}tire pozitiv`: C@nd au apucat-o durerile facerii, Maricica a
strigat la Georgel c` i s-a rupt apa;
}tire negativ`: Foarte grijuliu, Georgel a chemat instalatorul!

127

4.
}tire pozitiv`: Georgel a aflat c` nevast`-sa are un amant
bogat;
}tire negativ`: }i a pedepsit-o ca s`-i care averea acas`!
5.
}tire pozitiv`: C@nd era [n campanie electoral`, pe domnul
Tr`nc`nici [l durea sufletul de oamenii nec`ji\i;
}tire negativ`: De c@nd a ajuns [n Parlament... [l doare [n
cot!
6.
}tire pozitiv`: De c@nd s-a c`s`torit, Jenel a devenit cel mai
bun la joc;
}tire negativ`: Joac` dup` cum [i c@nt` nevasta!
7.
}tire pozitiv`: Mo] Vasile pomenea [n somn numele unei
femei tinere;
}tire negativ`: }i baba l-a plesnit peste gur`!

128

8.
}tire pozitiv`: Domni]oara Cucu s-a m`ritat virgin` la 50 de
ani;
}tire negativ`: Dup` prima noapte de dragoste, pe b`rbatu
s`u l-a luat salvarea!
9.
}tire pozitiv`: C@nd era singur`, Marinela era o foarte bun`
consumatoare de ceai;
}tire negativ`: De c@nd s-a m`ritat cu un rus, ea a devenit
o foarte bun` consumatoare de vodc`!
10.
}tire pozitiv`: Politicienii au promis c` vor da locuin\e
tinerilor;
}tire negativ`: }i tinerii au [mb`tr@nit a]tept@nd ca s` le
primeasc`!

129

VR~JITOAREA

Ca un blestem, de c@nd e lumea ]i p`m@ntul, omul


este [ntr-o permanent` c`utare. Caut` s` fie fericit. Caut`
s` fie st`p@n peste al\ii. Caut` doctorul c@nd este bolnav.
Caut` popa c@nd p`c`tuie]te. Iar c@nd este la ananghie ]i
nu mai ]tie [ncotro s` o apuce, alearg` ]i la vr`jitoare.
}i cum Dumnezeu a [mp`r\it leacul numai la \ig`nci,
[ncearc` s` mai recupereze din pagub` ca domnul Lache
Chelu, apel@nd la justi\ie.
z

JUDEC~TORUL: Urmeaz` Dosarul nr. 150, av@nd ca p`r\i [n


proces pe numitul Chelu Lache...
LACHE: Prezent.
JUDEC~TORUL: ... ]i pe numita Urzic` Manda.
MANDA: Prezent
JUDEC~TORUL: P`r\ile fiind de fa\`, [ncepem judecarea
pricinei. (C`tre Lache.) Ce pretinzi de la dumneaei?
LACHE: S`-mi dea banii [napoi, domnule judec`tor, c` m-a
[n]elat, e o escroac`.
MANDA (ofensat`): Cine te-a [n]elat, m` hodorogule?! (C`tre
judec`tor.) Nu v` uita\i [n gura lui, dom judec`tor, c`
minte.
JUDEC~TORUL: Femeie , taci! Aici vorbe]ti doar c@nd [\i
dau eu cuv@ntul. (C`tre Lache.) Spune, cum s-au
[nt@mplat lucrurile?
130

LACHE: Totul a pornit de la anun\ul pe care l-a dat la ziar,


domnule judec`tor. Acolo zicea c` face, c` drege...
]i m-a prostit.
MANDA: Nu-i adev`rat, dom judec`tor, i-am f`cut servicii
complete.
JUDEC~TORUL: Adic`?
MANDA: Adic` ce mi-a cerut.
JUDEC~TORUL: }i ce \i-a cerut?
MANDA: S`-i ghicesc trecutu ]i viitoru.
JUDEC~TORUL: }i i-ai ghicit?
MANDA: Cum s` nu! (C`tre Lache, zbor]it`.) Zi-i, m`, domnului
judec`tor ce \i-am ghicit. (Apoi enumer@nd pe degete
turuit.) |i-am ghicit c` a murit m`-ta? |i-am ghicit! |i-am
ghicit c-ai fost tablagiu? |i-am ghicit! |i-am ghicit c-ai
\inut dou` neveste? |i-am ghicit! |i-am ghicit c` te-au
[n]elat am@ndou`?...
LACHE: Domnule judec`tor, dep`]e]te m`sura...
JUDEC~TORUL: Femeie, taci!
MANDA: Eu tac, dom judec`tor, da s` spun` adev`ru. C`
eu i-am ghicit.
LACHE (ne[ncrez`tor): Mi-ai ghicit! Alea s-au nimerit.
MANDA: Cum s-au nimerit, m` copoiule!? (C`tre judec`tor.)
Vede\i, dom judec`tor, ce neam prost e! S` nu-l las
eu s` crape fierea-n el cu argintu viu.
JUDEC~TORUL: Ce-i cu argintul viu?!
MANDA: I-au dat argintu viu `ia pe care i-a amendat c@nd
era poli\ai. C@nd a venit la mine era coc@rjat ]i galben
ca rahatu. O noapte [ntreag` mi-a trebuit s`-i fac
desc@ntece, ca s`-l cur`\.
LACHE: Nu min\i! Trei zile ]i trei nop\i m-ai \inut [nchis [n
cas`!
MANDA: Ca s` nu te vaz` nimeni.
131

JUDEC~TORUL: De ce s` nu-l vad` nimeni?


MANDA: Pentru c` a]a i desc@ntecu.
JUDEC~TORUL (c`tre Lache): }i te-a cur`\at?
LACHE: M-a cur`\at de bani! Ba m-a mai b`gat ]i-n spital.
Dou` s`pt`m@ni am stat internat, m-au spart cu
injec\iile!
JUDEC~TORUL: De la argintul viu?
MANDA: Nu, dom judec`tor, de la ploaie.
JUDEC~TORUL: Cum de la ploaie?!
MANDA: De la ploaie, c` e n`t`r`u. De unde s` aib` el
minte dac` toat` via\a a stat [n mijlocu drumului, l-au
[njurat ]oferii!
LACHE: Domnule judec`tor, m` jigne]te...
JUDEC~TORUL: Femeie, poart`-te civilizat.
MANDA: Eu m` port , domjudec`tor, c` sunt o doamn`.
Dar dumnealui m` calc` pe nervi. }i cu de-alde
dumnealui, m` port ca dumnealui.
JUDEC~TORUL: Adic`?
MANDA: Adic` [i dau peste bot c@nd minte.
JUDEC~TORUL: }i cum s-a [mboln`vit?
MANDA: Nu v-am zis: de la ploaie. C@nd a plecat de la
mine, afar` ploua cu g`leata. Eu i-am spus s` a]tepte
p@n` se opre]te, dar n-a vrut s` [n\eleag`.
JUDEC~TORUL: }i n-ai putut s`-i dai o umbrel`?
MANDA: De ce s`-i dau umbrel`?! Ce, eu sunt cas` de
binefaceri?! Dac` n-o mai aducea [napoi?!
LACHE: Vede\i , domnule judec`tor, ce inim` are!
MANDA (r`stit): Ce inim` am, m`, ce inim` am? Eu \i-am
purtat de grij`, dar dac` tu e]ti c`pos, ce s`-\i fac?!
Dac` voiam s` te jecm`nesc, te jecm`neam c@nd ai
venit la mine tremur@nd de-\i cl`n\`neau din\ii [n gur`.
{\i ziceam c` ai friguri ]i azi [\i m@ncam coliva! (C`tre
132

judec`tor, milostiv`.) Daeu nu m` bucur de necazu


omului, dom judec`tor, i-am spus c` nu e de
desc@ntec, c` e r`ceal` ]i c` trebuie s` se duc` la
doctor.
JUDEC~TORUL: Bine, bine.... (C`tre Lache.) Mai ai de
reclamat vreun prejudiciu?
LACHE: Cum s` nu! C` ce [ndrug` dumneaei se [nt@mpl`
abia c@nd se [ngroa]` gluma, ca s` nu dea de belea.
{n rest, la toate are leac! Contracost, bine[n\eles.
JUDEC~TORUL: Ce \i-a mai f`cut?
LACHE: Mi-a zis c` apar [n c`r\i cu cununiile legate.
JUDEC~TORUL: }i?
LACHE: }i ca s` mi le dezlege, i-am dat ]i bani ]i m-a pus
s` aduc ]i o g`in`.
JUDEC~TORUL (c`tre Manda): O g`in`?!
MANDA: A]a se procedeaz`. Ca s` trec blestemele de pe
capu lui pe capu g`inii.
LACHE: }i cu g`ina ce- ai f`cut?
MANDA: Am sacrificat-o.
LACHE: Mai bine zi c` ai m@ncat-o!
MANDA: P`i cum vrei s` ajung` blestemele la closet?!
LACHE: Vede\i, domnule judec`tor, ce neru]inat` este! A]a
le spune la to\i, m`n@nc` c@te o g`in` de la fiecare!
JUDEC~TORUL: }i e cu vreun rezultat?
LACHE: Da de unde!
MANDA: Ba e, dom judec`tor, da s` aib` r`bdare. C` la
dumnealui nu e treaba numai cu cununiile, mai are ]i
alt necaz. Cel mai mare.
JUDEC~TORUL: Anume?
MANDA: Anume, i s-a rablagit calapodu.
JUDEC~TORUL: Ce i s-a rablagit??!
MANDA: Calapodu. Nu mai e vesel.
133

JUDEC~TORUL (l`murit): Aa...


MANDA: }i dac` nu mai e vesel, degeaba i-am dezlegat
cununiile. C` ]ti\i cum e cu femeia: ori i-o dai, ori n-o
ai. A]a c`, s` a]tepte ca s`-i mai fac c@teva
desc@ntece, ca s`-l dreg.
LACHE: Adic` s`-\i mai dau bani!?
MANDA: P`i altfel n-are leac.
LACHE: Ne, ne, ne...
JUDEC~TORUL (edificat): Mda... (C`tre Lache.) }i cam c@t
te-au costat serviciile dumneaei?
LACHE: P`i... (Socote]te [n g@nd.) cinci milioane ]i o g`in`.
MANDA: }i dac` mai d` un milion [l vindec.
JUDEC~TORUL: Bine, bine... (Solemn.) {n urma audierii
p`r\ilor, instan\a hot`r`]te: Se admite pl@ngerea lui
Chelu Lache ]i oblig` pe numita Urzic` Manda s`-i
restituie suma de cinci milioane de...
MANDA (revoltat`): Ce face?! Asta e ]arlatanie pe fa\`, e
b`taie de joc la munculi\a mea!
JUDEC~TORUL: Munculi\a dumitale este ocult`.
MANDA: Care incult`?! C` am [nv`\at de la mama, de la
bunica...
JUDEC~TORUL: E [n]el`torie.
MANDA: Care [n]el`torie?! Amanta cu care umbli e [n]el`torie!
JUDEC~TORUL: Femeie, las`-m` s` pronun\...
MANDA: Ce s` mai pronun\i! O s` te reclam mai departe, o
s` te spun la nevast`-ta.
JUDEC~TORUL: Femeie, [ntreci m`sura...
MANDA: Te aranjez eu, o s` te fac de-o s` te ui\i la daravel`
cum se uit` pr`p`ditu `sta.
JUDEC~TORUL (aspru): Femeie, [nceteaz`!
MANDA: O s` ajungi de n-o s` te mai apropii nici de cucoan`,
nici de amant`.
134

JUDEC~TORUL: Femeie, te dau afar`!


MANDA: O s`-\i mai vezi s`lt@nd b`rb`\ia c@nd o s` vii
pl@ng@nd la mine la poart`.
JUDEC~TORUL: Femeie , ie]i!
MANDA: Zece milioane [\i iau ca s` te dezleg!
JUDEC~TORUL: Ie]i, ie]i!
MANDA (ie]ind): {\i ar`t eu [n]el`torie!... Sforarule!,
coruptule!...

135

{NSUR~TORI

S-a-nsurat din dragoste


Cu o mare pacoste,
Cu una care muncea
Numai dac` se trezea;
Apoi a luat pe alta,
Iubitoare ca amanta,
Care grija i-o purta
Doar dac` o r`spl`tea;
Acum umbl` pe centur`
Dup` alt` aventur`.
}i de Dumnezeu l-ajut`,
O s` ia o... para]ut`!

136

OM DE TREAB~

{ntr-o zi de iarn` h@d`


L-a chemat la ea o dam`,
Ca s`-i crape ni]te lemne
Pentru c` era v`dan`;
S`ritor ]i [n putere,
F`r` s`-i pese de zloat`,
Omul a scuipat [n palme
}i-a spart lemne ziua toat`;
Seara, c@nd s` ia r`splata,
Doamna i-a propus un troc;
S` r`m@n` peste noapte
}i s`-i bage lemne-n foc!

137

GENETIC~

Ea...
a ie]it iute de minte
pentru c` ta-su
a [n]elat-o repede pe m`-sa;
Ea...
a ie]it iute de m@n`
pentru c` m`-sa
fura portofele;
Ea...
a ie]it focoas`
pentru c` ]i m`-sa
f`cea din posterior cu ochiul!

138

P~IDU}CA

Teatru pentru copii

139

140

PERSONAJELE:

P~IDU}CA
GRIGORE
IOANA
CONSTANTIN
STANA
GHEORGHE
LIC~
NICU
MARIA
IOSIF
ALIN
COSMIN
UN FL~C~U
O FAT~
ALT~ FAT~
{NV~|~TORUL

6
30
26
55
53
35
18
18
18
56
6
5
19
18
17
35

ani
ani
ani
ani
ani
ani
ani
ani
ani
ani
ani
ani
ani
ani
ani
ani

} p`rin\ii lui
} bunicii lui
_ unchiul lui
_ v`rul lui

} nepo\ii
Iosif

lui

SUGESTIE: unii actori pot interpreta mai multe personaje.

141

142

P~IDU}CA
Cortina se ridic`.
Decorul reprezint` o uli\` de la \ar`.
Pe partea dinspre fundal a scenei se afl` un gard, dincolo
de care se v`d mai multe coroane de pomi fructiferi (totul
este pictat pe o p@nz` fixat` ca o cortin`, care poate fi tras`
dinspre mijloc [nspre margini ]i invers).
{n partea st@ng`, a]ezat pe un sc`unel la umbra unui
cais, cu p`l`ria dat` pe ceaf`, mo] Iosif cite]te ziarul.
Dornici s` stea [n preajma lui, s` asculte pove]ti, nepo\ii
Alin ]i Cosmin apar din curte juc@ndu-se cu o minge,
h@rjonindu-se.
z
ALIN: Iar cite]ti ziarul, mo]ule?
IOSIF: Mo] [i tac-tu!
COSMIN: O s` te doar` capul!
IOSIF: Ba, c@nd o s` afla\i ce scrie aici, o s` v` doar` pe voi
capul!
COSMIN: Ce scrie?
IOSIF: Scrie c` s-a r`sturnat o ma]in` cu bomboane [n fa\a
prim`riei. To\i copiii sunt acolo, []i umplu buzunarele.
COSMIN (ne[ncrez`tor): Ce mincinos!
ALIN: Da, e ]mecher, vrea s` scape de noi.
IOSIF ([nc@ntat de iste\imea lor): Ha, ha, ha! Fir-a\i voi s` fi\i
143

de n`zdr`vani. A\i crescut mari, nu v` mai [n]eal` omul.


ALIN: Mai bine las`-te de co\c`rii ]i mai poveste]te-ne
[nt@mpl`ri cu P`idu]ca...
IOSIF: De ce? Ca s` [nv`\a\i n`zb@tii? Ah, dac` [l prindeam
atunci c@nd mi-a culcat florile la p`m@nt, [l cumin\eam
eu, nu mai era el ast`zi de poveste.
COSMIN (curios): Dar de ce \i le-a culcat?
ALIN: Hai, spune-ne... (Se a]eaz` am@ndoi turce]te [n fa\a
mo]ului).
IOSIF: S-a jucat. S-a jucat de-a r`zboiul cu al\i stru]lubatici.
}i nu ]i-a g`sit alt loc unde s` se ascund`, unde s`
fac` t@r@]uri dec@t [n florile mele!
COSMIN: }i nu l-ai v`zut?
IOSIF: L-am v`zut, dar era prea t@rziu. C@nd am ie]it din
curte, pr`p`dul era deja f`cut. Mare noroc a avut c` nu
am pus m@na pe el...
ALIN: Dar cum s-a salvat?
IOSIF: Cu fuga. Cum a sim\it primejdia, a rupt-o la fug` ]i s-a
b`gat sub pode\. Iar de sub pode\... n-am putut s`-l
mai scot.
COSMIN: N-ai putut?! De ce?
IOSIF: Pentru c` au s`rit to\i zurbagiii ca s`-l apere.
COSMIN: }i te-ai speriat de ei?!
IOSIF: Nu m-am speriat, dar au [nceput nebunii s` arunce
cu bolovani, s` m` loveasc`, s` m` amenin\e c` [mi
sparg geamurile...
ALIN: }i ce-ai f`cut?
IOSIF: Ce s` fac?! M-am retras [n curte, m-am pus la ad`post.
COSMIN: H`, h`, h`, te-au b`tut copiii!
ALIN: Bine c` ]tim acum! Cum ne superi, cum o p`\e]ti!
IOSIF (surprins, privindu-i lung): M``i n`p@rstocilor... S`
[ndr`zni\i numai, ]i am eu ac de cojocul vostru! Crede\i
144

c` P`idu]ca a sc`pat? Nici cu g@ndul nu g@nde]te


c@nd... (Se uit` pe uli\`.) Ia, ia, aten\ie... Uita\i, uita\i
c` se [ntoarce zv`p`iatul acas`. Ia s`-l urm`rim...
z
P@nza pe care este pictat gardul se trage dinspre mijloc
[nspre margini at@t c@t s` se vad` [n curte masa din fa\a
buc`t`riei, mas` la care stau de o parte ]i de alta bunicul
Constantin si unchiul Gheorghe. {n timp ce ei pun \ara la
cale ud@nd din c@nd [n c@nd vorbele cu z`ib`rel, din dreapta,
de pe uli\`, apare P`idu]ca. Este plin de praf, cu p`rul v@lvoi
]i cu \inuta [n dezordine.
z
P~IDU}CA (se apropie de mas`).
CONSTANTIN (uimit, dojenitor): Ce-i cu tine [n halul `sta,
m`?!
P~IDU}CA: M-am jucat. ({ntinde m@na ca s`-i ia paharul).
CONSTANTIN ([mping@ndu-l [napoi): Ne, ne, ne, asta nu-i
pentru copii.
P~IDU}CA: Dar mi-e sete!
CONSTANTIN: Du-te ]i bea ap`.
P~IDU}CA (nemul\umit): Eee... (Insistent.) M`car o gur`!
CONSTANTIN: Deloc. Ce, vrei s` m` bat` bunic`-ta?
P~IDU}CA: D`-o-ncolo de bab`, c` nu ne vede.
GHEORGHE (bufne]te [n r@s): Aoleu, dac` te-ar auzi ce-ai
zis...
P~IDU}CA: Unchiule, d`-mi matale.
GHEORGHE: Nu pot, m`, ce, vrei s-o p`\esc eu?! Dar hai,
a]a, pentru c` [mi e]ti neam, te las ca s` pui degetul.
P~IDU}CA (resping`tor): Uuf, ce neam zg@rcit! (Apoi c`tre
bunic, lingu]itor.) Hai, bre, d`-mi matale...
CONSTANTIN: Nu \i-am zis, m`, c` asta nu-i pentru
copii... B`utura e pentru b`rba\i.
145

P~IDU}CA ([mb`\o]at): Dar eu nu sunt b`rbat?!


CONSTANTIN: (privindu-l lung, persiflator): Tu b`rbat?!...
Du-te, m`, de-aici; tu nu e]ti [n stare nici m`car s`
numeri p@n` la zece!
P~IDU}CA: Ba sunt! Dac` num`r, [mi dai?
CONSTANTIN: Dac` numeri... poate, a]a, o gur` mai mic`.
P~IDU}CA: Gata, s-a f`cut! ({ncepe s` numere pe degete.)
Unu, doi, trei, patru, cinci...cinci...cinci... (Uit` s` con
tinue cu degetele de la m@na cealalt`).
CONSTANTIN: Ei poftim, vezi c` nu ]tii?!
P~IDU}CA: Ba ]tiu, dar m-am [ncurcat! A]teapt`, a]teapt`,
c` num`r din nou... (Reia num`ratul tot pe degete.)
Unu, doi, trei, patru, cinci...cinci...cinci... (Iar se
poticne]te).
CONSTANTIN (pref`cut sup`rat): Pfu, m-ai f`cut de r@s! Ie]i!
Ie]i!...
P~IDU}CA (cu ciud`): Ba ]tiu, bre, dar nu ]tiu cum s`
continui! (Justificativ.) }-apoi socoteala asta e grea.
Una mai u]oar` nu ai?
CONSTANTIN (sc`rpin@ndu-se sub p`l`rie, mai indulgent):
Una mai u]oar`?...
GHEORGHE: Ia zi, m`, c@te \@\e are capra?
P~IDU}CA (g@nditor): Capra?... (Sigur.) Dou`!
CONSTANTIN (resping`tor): Ne, ne, ne, r`spunsul `sta [l
]tie ]i pisica!
P~IDU}CA (revoltat): Uuf! }i ce nu-\i convine, bre?!
CONSTANTIN: Nu-mi convine c` vrei s` bei pe degeaba.
P~IDU}CA (ambi\ionat): Atunci, d`-mi alta!
CONSTANTIN: Alta?!... Dac`-mi spui c@te \@\e are vaca,
facem t@rgul.
P~IDU}CA (r`mas cu gura c`scat`, for\@nd imagina\ia): C@te
\@\e are vaca?...
146

CONSTANTIN (dezam`git): Ooof...


P~IDU}CA: Stai, stai c` m` duc ]i le num`r! (Pleac` pas
[ntins spre st@nga, merge prin spatele gardului [n ograd`).
GHEORGHE (amuzat): Ambi\ios nepotul!
P~IDU}CA ([n ograd`): H`is, puturoaso!
CONSTANTIN (z@mbind): I-auzi, [nva\` s` socoteasc`...
(Rdic` am@ndoi paharele, ciocnesc.) Noroc!
GHEORGHE: Noroc. (Beau).
P~IDU}CA (revine gr`bit prin st@nga, se opre]te l@ng` mas`;
c`tre bunic): Gata, ]tiu r`spunsul!
CONSTANTIN (ne[ncrez`tor): Z`u?! }i care este?
P~IDU}CA (dintr-o r`suflare): Dou` pe o parte ]i dou` pe o
parte!
CONSTANTIN (privindu-l lung, analiz@nd): Dou` pe o parte ]i
dou` pe o parte?... Nu se poate!
P~IDU}CA (ars): Ba se poate!
CONSTANTIN: Nu se poate, m`. C` azi-diminea\` c@nd am
muls-o avea dou` \@\e [n fa\` ]i dou` [n spate.
P~IDU}CA: Ba nu! Dou` pe o parte ]i dou` pe o parte!
CONSTANTIN: Nu, nu, dou` [n fa\` ]i dou` [n spate.
P~IDU}CA (furios): Cum, m`i mo]ule, m` proste]ti [n fa\`?!
Le-am v`zut cu ochii mei!
CONSTANTIN: N-ai v`zut bine!
P~IDU}CA: Ba am v`zut foarte bine! Dac` nu m` crezi, hai
cu mine ]i \i le ar`t. ({l trage de m@n`).
CONSTANTIN (eschiv@ndu-se): Nu, nu, acum nu se poate.
E sear` ]i trebuie s` dea clo]ca \@\` la pui, o deranj`m.
P~IDU}CA (surprins, [ncurcat): S` dea clo]ca \@\` la pui?
Dar ce... clo]ca are \@\e?
GHEORGHE: Bine[n\eles c` are, altfel cum i-ar cre]te?
P~IDU}CA (curios): }i unde le \ine?
CONSTANTIN: Sub aripi, unde s` le \in`?! (Cu repro].) Dar
147

cum tu umbli cu capul [n nori... cum s` le vezi?!


P~IDU}CA: Uuf, m`i mo]ule, m` [nnebune]ti... (Hot`r@t s`
se conving`, amenin\`tor.) Dac` te prind c` umbli cu
fof@rlica, o p`\e]ti cu mine, [\i cer bani pentru limonad`.
(Pleac` iar pas-[ntins spre st@nga, merge din nou prin
spatele gardului [n ograd`).
GHEORGHE: Hai s` mai bem c@te un p`h`rel, c` nepotul nu
mai vrea vin, trage n`dejde la limonad`. (Ciocnesc.)
Noroc!
CONSTANTIN (amuzat): Las`-l s` trag`... Poate a]a o s`
se mai de]tepte. Noroc! (Beau).
P~IDU}CA (din ograd`, strig` speriat de reac\ia agresiv`,
g`l`gioas` a g`inii): Aoleu, bunicule, s`ri c` m`
m`n@nc` clo]ca!
CONSTANTIN, GHEORGHE (r@njesc, []i fac semne s`-i dea
de [n\eles c` nu [l aud).
P~IDU}CA (disperat): Ajutor!...ajutor!...
STANA (iese din buc`t`rie d@nd perdeaua din u]` [ntr-o
parte. Apoi, indignat` de nep`sarea b`rba\ilor, []i pune
m@inile [n ]olduri ]i se burzuluie]te la ei.) Voi nu auzi\i,
m`, ce se [nt@mpl` cu b`iatul?!
CONSTANTIN (toarn` iar vin [n pahare, calm): D`-l [n moa]sa
pe ghea\`, a]a-i trebuie dac` e n`t`r`u.
STANA (cu lehamite): Ooof...
P~IDU}CA: Ajutor!...
STANA (alearg` [n ograd`, alung` pas`rea): Hu]ti!, hu]ti!
(Apoi [l [n]fac` pe P`idu]ca de bra\ ]i revine [n fa\a
buc`t`riei, tr`g@ndu-l dup` ea, cert@ndu-l.) Vezi ce
p`\e]ti dac` nu e]ti cuminte?
P~IDU}CA (ar`t@nd cu m@na c`tre b`rba\i, acuzator): Bunico,
mo]ii `]tia sunt ni]te mincino]i. Clo]ca nu are \@\e!
STANA: Clo]ca nu are \@\e, iar ei nu au minte. (Duc@ndu-l
148

valv@rtej [n cas`.) Hai, hai s` te bag [n cazanul cu ap`,


mizerabil ce e]ti!
CONSTANTIN, GHEORGHE (ciocnesc din nou, beau ab\in@ndu-se s` nu r@d`).
z
P@nza pe care este pictat gardul se trage dinspre
margini [nspre mijloc, p@n` c@nd p`r\ile se unesc. Nu prea
[nc@nta\i de cele p`timite de P`idu]ca, Alin ]i Cosmin se
[ntorc cu fa\a spre mo] Iosif [ng@ndura\i, coment@nd.
z
COSMIN (comp`timitor): S`racu P`idu]ca.
ALIN: Numai din cauza mo]ului `la zg@rcit a p`\it-o.
COSMIN: Dac` [i d`dea gura aia de vin, nu [l mai ciupea
clo]ca.
IOSIF: Nu, nu, dac` era de]tept nu [l mai ciupea clo]ca.
ALIN (iritat): Mata ce te bagi, bre?!
IOSIF: Uite-a]a!... Ca s` ]ti\i ce v` a]teapt` dac` sunte\i
gur`-casc`.
COSMIN: Vezi, Aline, mo]ul tot la mo] \ine!
ALIN: Ni]te c`rp`no]i!
IOSIF (pref`cut ofensat): Ce-ai zis, m`? (Se face c` vrea s`-l
[nha\e).
ALIN (se ridic` repede, fuge. Apoi juc`u]): Ha, ha, ha!...
Ni]te zg@rie-br@nz`!
IOSIF: Hm, dup` cum v`d eu, te cam m`n@nc` pielea. Poate
[\i fac ce i-a f`cut mo] Bajgaril` la culesul viilor!
ALIN: Ce i-a f`cut?
IOSIF: Mult mai r`u dec@t ciupiturile de clo]c`.
COSMIN: (holbat): Adic`?
IOSIF: Adic`... (Se r`zg@nde]te.) Nu v` spun.
COSMIN: Ba o s` ne spui!
ALIN (arogant): C` dac` nu ne spui, o s` fie mai r`u pentru
149

matale.
IOSIF (privindu-i z@mbind): Z`u?! }i ce-o s`-mi face\i?
ALIN: Cosmine... ({i face semn s` se ridice [n picioare. Apoi
[l [ndeamn` s` se apropie de bunic [mpreun`, cu m@inile
preg`tite pentru box.) Pe el...
IOSIF (pref`c@ndu-se [nfrico]at): M`i, m`i zurliilor...
ALIN: Ne poveste]ti sau...? ({ntinde bra\ul spre el,
amenin\`tor).
IOSIF: Oho, oho, gata, gata, v` povestesc, v` povestesc...
ALIN ([mp`unat): A]a...
COSMIN ([ng@mfat): Te pui cu noi... ({]i reiau am@ndoi
locurile.) Hai, d`-i drumul...
IOSIF: P`i..., cum s` v` zic... A]a cum [i este n`ravul, [n
ziua [n care a [nceput culesul viilor, [nc` de diminea\`,
P`idu]ca nu s-a gr`bit s` dea ]i el o m@n` de ajutor,
ci s-a [nh`itat cu al\i hoinari ]i ]i-au g`sit s` se joace
de-a v-a\i ascunselea pe planta\ii. }i fugi [ntr-o parte,
]i fugi [n alta, ]i ascunde-te dup` butucii de vie, scuturau
strugurii, f`ceau numai stric`ciuni.
ALIN: }i nu i-a alungat lumea?
IOSIF: I-a alungat, dar ei nu s-au potolit.
COSMIN: }i cu P`idu]ca cum s-a [nt@mplat?
IOSIF: Cum s` se [nt@mple?... C@nd era gata-gata s` fie
prins de c`tre ni]te femei care voiau s`-l chelf`neasc`,
nu ]tiu cum a f`cut ]i a disp`rut, s-a ascuns [n via lui
mo] Bajgaril`.
ALIN: Aha, deci l-a chelf`nit mo] Bajgaril`!
IOSIF: Nu l-a chelf`nit!
COSMIN: Atunci, ce i-a f`cut?
IOSIF: Ce i-a f`cut?... Cum l-a z`rit l@ng` co]urile de nuiele,
s-a apropiat tiptil-tiptil din spate ]i ha\, l-a apucat de
ceaf`.
150

ALIN (cu ciud`): Phii, ce mo] ho\!


COSMIN (curios): }i?
IOSIF: }i a [nceput s` se zbor]easc` la el: Ce cau\i, m`, [n
via mea?, [l zg@l\@ia ca s` ]tie despre ce era vorba.
D`-mi drumul, m`i mo]ule!, se smucea P`idu]ca,
sper@nd s` scape. De ce, m`, [mi faci stric`ciuni?,
[l str@ngea mo]ul ]i mai tare. Mam`!... Bunicule!...,
continua pu]tiul s` se zbat`, n`d`jduind s` fie salvat.
Eu ce mai beau, m`, la iarn` dac` tu [mi scuturi strugurii?, nu [l sl`bea Bajgaril` din str@nsoare, tr`g@ndu-l
spre r`zor. Ajutor!, ajutor!..., striga P`idu]ca cuprins
de disperare. Ceri ajutor ?! Mama ta de hoinar... Stai
c` te cumin\esc eu acum...
COSMIN (cu sufletul la gur`): }i?
IOSIF: }i a rupt un m`nunchi de urzici din cele r`ut`cioase,
le-a f`cut ]omoiog ]i i le-a b`gat [n chilo\i.
COSMIN ([ngrijorat): I-a b`gat urzici [n chilo\i?! (Cl`tin@nd
din cap, v`ic`rit.) Aoleu...
IOSIF: Apoi i le-a blagoslovit ]i cu o palm` ]i i-a dat drumul.
COSMIN: I-a mai dat ]i o palm` peste ele?! S`racu!
ALIN (arogant): Eu dac` eram [n locul lui, le scoteam afar`.
IOSIF: A]a i-a venit ]i lui prin minte [n timp ce alerga spre
mam`-sa de-i sf@r@iau c`lc@iele. {ns` c@nd s-a oprit ]i
a b`gat m@na dup` ele, a p`\it-o ]i mai r`u, s-a urzicat
]i la degete!
COSMIN: Vai, vai, vai...
IOSIF: Iar p@n` seara a fost cel mai cuminte b`iat! Ca s` i se
desumfle b`]icile, ca s`-i treac` usturimea, a stat
numai culcat pe burt`, cu comprese cu ap` rece la
poponea\`! A]a c`, ave\i grij` cum v` purta\i...
ALIN: Da, da, ia-\i g@ndul de la noi!
COSMIN: Pe noi nu ne prinzi!
151

IOSIF (privindu-i z@mbind): Bine, bine...


ALIN ([]i [ncordeaz` aten\ia): Aud voci... Cred c` vine cineva
spre noi... (Se uit` to\i pe uli\`).
IOSIF: A, e zv`p`iatul de P`idu]ca!
ALIN: }i cel dup` care se \ine?
IOSIF: ~la e v`ru-s`u Lic`, liceanul.
COSMIN: Unde s-or fi duc@nd?
IOSIF: P`i... s`-i urm`rim...
z
LIC~ (intr` din dreapta urmat [ndeaproape de P`idu]ca).
P~IDU}CA (tr`g@ndu-l de hain`): Ia-m`, m`, ]i pe mine la
]ez`toare.
LIC~: Ce s` cau\i tu, m`, la ]ez`toare?! Nu \i-am zis c` e]ti
prea mic?!
P~IDU}CA: Ei, a]a zici mereu! Dar c@nd m-ai trimis la Maria,
nu eram prea mic?
LIC~: Oof, tu e]ti ca r@ia pe om s`n`tos!
P~IDU}CA: M` iei?
LIC~: P`i ce o s` fac?! Dar s` stai cuminte, altfel...
P~IDU}CA: Stau, stau.
z
P@nza pe care este pictat gardul se trage dinspre mijloc
[nspre margini at@t c@t s` se vad` interiorul [nc`perii [n care
este organizat` ]ez`toarea. P@n` s` soseasc` ]i al\i tineri,
[n camer` sunt deja cu bun` dispozi\ie trei fete ]i doi fl`c`i.
z
UN FL~C~U: M`, eu m` duc dup` Lic`... Ce-o fi de [nt@rzie?!
(Iese [n uli\`, [l [nt@lne]te.) Hai, m`i liceu, c` tocmai
veneam dup` tine. ({]i dau m@na, apoi intr` to\i trei [n
[nc`pere).
LIC~: Salutare, amice! (D` m@na cu Nicu.) Bun`, fetelor!
(S`rut` m@na Mariei ]i celor dou` domni]oare).
152

P~IDU}CA (se a]eaz` pe un sc`unel, [n dreapta, aproape


de intrare).
MARIA (c`tre Nicu ]i ceilal\i fl`c`i, cu afront): Vede\i, m`,
ce [nseamn` s` te ]cole]ti la ora]? Mai vedeam eu
m@n` pupat` de de-alde voi?!
NICU: M`i Marie, eu la pupatul m@inilor nu prea m` pricep, dar
dac` te-oi pupa o dat` pe gur`, o s` m` lauzi la tot satul!
MARIA: Da, da, coada furcii o s` te laude la tot satul!
LIC~ (protector): Ia las` fata [n pace, m`i belea!
NICU: P`i se putea s` nu te amesteci tu? C` de c@nd ai
venit, tot cu ochii la tine ]ade.
MARIA (aprig`): Ce-\i trece prin minte, smintitule?!
NICU: Las`, las`, c` ]tiu eu...
LIC~ ([nfumurat): Ei, parc` ai fi bab` codoa]`, le vezi ]i le
]tii pe toate.
MARIA (aprins`): Ce vede ]i ce ]tie, m`?!
LIC~: Oho, oho, nu te zb@rli a]a la mine c` m` sperii ]i-mi
sare inima!
NICU (a\@\`tor): }i []i revine numai dac`-l s`ru\i!
MARIA ([nfuriat`): Fir-a\i voi s` fi\i de neru]ina\i... Sta\i, sta\i
c` v` ast@mp`r eu acum... (Se abate cu furca asupra
lor).
LIC~ ([i prinde furca, o dezarmeaz`): Nicule, las-o [n seama
mea...
NICU: Cere-i s` pl`teasc`.
FL~C~UL: Da, da, s` te s`rute.
LIC~ (ling@ndu-]i buzele): Ai auzit?
MARIA (retr`g@ndu-se [ncet spre perete): Nici s` nu te
g@nde]ti...
LIC~ (scoate din buzunar o cutiu\`, o deschide pu\intel, apoi
apuc` de ceaf` un ]oricel ]i-l trage afar`): Ei, m` s`ru\i
sau \i-l bag [n s@n?
153

MARIA ([ng`lbenit` de fric`): E]ti nebun?! ({]i acoper`


decolteul cu palmele).
P~IDU}CA (urm`re]te [ncordat ce se petrece, interesat s`
vad` cum se s`rut` o fat`).
LIC~: M` s`ru\i sau...? ({i atinge degetele cu blana
]oricelului).
MARIA ([ngrozit`): Au! Te s`rut, te s`rut!
LIC~: Ha, ha, ha, hai c` [ncepi s`-mi placi! ({nchide ochii ca
s` o [ncurajeze).
MARIA (rotindu-]i privirea prin camer`, a]tept@nd parc` s`-i
sar` cineva [n ajutor): Du, du m@inile la spate... ({l
s`rut` pe obraz ]i se retrage ca ars`).
LIC~: Ne, ne, ne... Ori m` s`ru\i cum trebuie, ori... ({i arat`
iar ]oricelul).
MARIA (str@mtorat`): Stai, stai, stai, z`p`citule, stai... ({]i
face curaj, []i atinge buzele de buzele lui \uguiate).
LIC~ (arunc` ]oricelul peste celelalte fete ca s` le distrag`
aten\ia, apoi o cuprinde [n bra\e ]i o s`rut` [nfocat):
Ai, ai, ce gur` dulce are roaiba asta... ({]i plesc`ie
limba de pl`cere).
NICU (r@z@nd): Dar \ie, Marie, \i-a pl`cut?
MARIA (privindu-i chior@], ro]ie [n obraji): Scr@nti\ilor!
P~IDU}CA ([nc@ntat, []i freac` palmele [ntre genunchi,
chicote]te).
MARIA ([l observ`, se apropie de el cu m@inile [n ]olduri):
Tu cu ce treab` pe-aici, m`i n`p@rstocule?
P~IDU}CA ([ndr`zne\): Cu treaba mea!
MARIA: Ori \i-a c`zut vreo m@ndruli\` cu tronc?
P~IDU}CA (z@mb`re\): Da.
MARIA: }i care-i, m`, fericita?
P~IDU}CA: Secret!
LIC~: A]a, P`idu]ca, a]a, nu-i spune.
154

MARIA: Sau te-a trimis m`tu]`-ta ca s`-l spionezi pe v`rut`u?


P~IDU}CA (tachinat): Daa, ]i o s`-i raportez: ]oricelu,
]oricelu!
MARIA ([nfuriat`): Tiii!... ({l [n]fac` de guler).
P~IDU}CA (smucindu-se ca s` scape): Ia m@na de pe mine!
MARIA (tr`g@ndu-l spre mijlocul [nc`perii): Fir-ai tu s` fii de
mucos... Fetelor, ia veni\i [ncoace, c` dumnealui i s-a
f`cut de m@ndruli\e. Haide\i, ajuta\i-m` s`-l dezbrac,
c` [n seara asta vreau s` m` dr`g`lesc cu el.
O FAT~: Dar de ce s` te dr`g`le]ti numai tu?! Vreau ]i eu!
(Se gr`be]te s` trag` de hainele lui).
ALT~ FAT~: Ba ]i eu vreau s` m` iubeasc` ({l apuc` de
pantaloni).
z
Aoleu, descurc`-te, P`idu]ca! Supus din toate p`r\ile
unei h`r\uieli dezm`\ate, \@ncul se [nv@rtea [n mijlocul lor ca
[ntre p`s`ri de prad`, str`duindu-se din r`sputeri s` le \in`
piept, s` le [ndep`rteze. {ngrijorat c` zbaterea [i este f`r`
spor, c` nu izbute]te s` sparg` [ncercuiala, ca s` echilibreze
confruntarea, ca s` aib` sor\i de izb@nd`, se aga\` de ultima speran\`, strig` dup` ajutor:
z
P~IDU}CA: Lic`! Nicule! S`ri\i, m`!
LIC~ ([ncurajator, f`r` [ns` s` intervin`): Nu te l`sa,
P`idu]ca!... Fii b`rbat!, fii b`rbat!
NICU (tot f`r` s` intervin`): A]a, a]a, fii b`rbat, fii b`rbat!
z
Ce s` fii b`rbat! L`murit repede c` pi]icherii [l
sus\ineau doar cu vorba, c` erau interesa\i mai mult de
[ntre\inerea [nc`ier`rii dec@t de salvarea lui, []i adun` energia
r`mas` ]i se [nver]uneaz` s` continue lupta. Dar nici cu
155

[mbr@ncelile, nici cu loviturile cu pumnii nu schimb` nimic,


nu scap` de despuiere. Iar ca spectacolul s` fie ]i mai
distractiv, c@nd [i scot ]i cucurigul la vedere, ca la un semn,
fetele se retrag la perete, [l las` [n fa\a tuturor ca poz`
pentru haz.
Cuprins de o ru]ine de [i venea s` intre [n p`m@nt,
P`idu]ca le mai [ndur` batjocura c@t []i roti privirea dup` un
loc unde s` se ascund`, apoi []i culege hainele de pe jos,
]i le bag` subsuoar` ]i p-aci \i-e drumul.
z
P~IDU}CA (iese repede afar`, alearg` pe uli\` de-i sf@r@ie
c`lc@iele).
MARIA (fuge dup` el strig@nd): P`idu]ca, stai, m`, c` vreau
s` m` dr`g`lesc cu tine! (Ies unul dup` altul prin
dreapta).
z
P@nza pe care este pictat gardul se trage dinspre
margini [nspre mijloc p@n` se une]te.
z
IOSIF ([nc@ntat): Ha, ha, ha...iar a p`\it-o P`idu]ca!
ALIN (intrigat): Numai din cauza la vl`jganii `ia r@z`tori!
COSMIN: C` nu i-au s`rit [n ajutor!
IOSIF: Ha, ha, ha, cu p`\ania asta o s` ajung` de poveste [n
tot satul!
ALIN: Afurisit` fie Maria!
COSMIN:Ea l-a b`gat [n bucluc!
IOSIF: Ei, l`sa\i, l`sa\i, c` [n bucluc s-a b`gat singur. Nu l-a\i
v`zut ce ]mechere]te r`spundea?!
ALIN: }i dac` r`spundea ]mechere]te, ce, trebuia s`-l fac`
de ru]ine?
COSMIN (uimit): S`-l despoaie?!
IOSIF: S`-l despoaie! C` a]a se lecuiesc muco]ii care-]i
156

bag` nasul unde nu le fierbe oala. Ce a c`utat el la


]ez`toare?! Nu i-a zis v`ru-s`u c` ]ez`toarea nu e pentru
copii?!
COSMIN: Of, ce nesuferi\i sunt oamenii mari!
ALIN: Da, vor s` faci numai ce vor ei! }i la ]coal` este la
fel. Cum nu ascul\i ce zice [nv`\`toarea, cum te ia de
urechi.
COSMIN (holbat): Te ia de urechi?! P`i eu nici nu mai merg
la ]coal`!
IOSIF: Ei, nu mergi...
COSMIN: Sau dac` vrea s` m` ia de urechi, fug acas`.
ALIN (descurajator): Ei fugi acas`! Mai bine taci ]i stai acolo.
C` un coleg de-al meu a fugit o dat`, ]i c@nd a ajuns
acas`, l-a luat de urechi ]i m`-sa!
IOSIF (amuzat): Ha, ha, ha, p`i asta-i floare la ureche pe
l@ng` ce p`time]te la ]coal` P`idu]ca!
COSMIN ([ngrijorat): E mai r`u?
IOSIF: Oho... A nimerit la un [nv`\`tor care a dat milit`ria jos
din pod! La el [n clas` to\i copiii stau smirn`! Iar pentru
cine nu este cuminte sau nu [nva\`, e jale!
COSMIN: Ce-i face?
IOSIF: Din c@te am auzit eu, [l \ine cu m@inile ridicate [n sus
sau [n genunchi la col\ toat` ora.
ALIN: Aoleu!
IOSIF: Cu pedepsele astea, to\i lene]ii s-au apucat de
[nv`\`tur`.
COSMIN: Aline, hai s` ne juc`m cu mingea, c` eu c@nd aud
de ]coal`, [ncepe s` m` doar` capul. (Se ridic` am@ndoi
[n picioare ]i [ncep s` paseze mingea de la unul la
altul, s` se joace).
IOSIF ([i urm`re]te c@teva clipe, apoi strig` la ei ]optit, [i
aten\ioneaz`): M`i, m`i...
157

ALIN: (se opre]te din joc): Ce e, bre?!


IOSIF: I-a uita\i-v` cine vine pe uli\`...
COSMIN: A, P`idu]ca!
IOSIF: P`idu]ca ]i cu cine?
ALIN: Cu un om!
IOSIF: Cu un om care este [nv`\`torul lui!
COSMIN: Aoleu! (Fug am@ndoi la bunic, i se a]eaz` l@ng`
sc`unel turce]te).
IOSIF (z@mbind): Cine ]tie ce boac`ne o fi f`cut de vine
[nv`\`torul tocmai la el acas`...
ALIN: Ia t`ce\i, t`ce\i. S` vedem ce se [nt@mpl`...
z
P@nza pe care este pictat gardul se trage dinspre mijloc
[nspre margini at@t c@t s` se vad` curtea cu masa din fa\a
buc`t`riei.
z
P~IDU}CA (vine pe uli\`, din dreapta, [mpreun` cu [nv`\`torul;
apoi [l conduce [n curte, strig`): Mam`!... Tat`!... Am
venit cu domnu [nv`\`tor.
IOANA, GRIGORE (ies din buc`t`rie d@nd perdeaua din u]`
[ntr-o parte).
{NV~|~TORUL: Bun` ziua.
IOANA (bucuroas`): Bun` ziua.
GRIGORE (se apropie, d` m@na cu el): S` tr`i\i... Bine a\i
venit pe la noi.
{NV~|~TORUL: Bine v-am g`sit.
GRIGORE: Lua\i loc, lua\i loc... (Se a]eaz` am@ndoi pe
tabure\ii afla\i de o parte ]i de alta a mesei).
IOANA (pleac` [n buc`t`rie [nso\it` de P`idu]ca).
{NV~|~TORUL: Cum v` mai merge?
GRIGORE: Cum s` ne mearg`... Ca la toat` lumea: munc`
mult`, bani pu\ini! (Z@mbe]te).
158

{NV~|~TORUL: A]a este, a]a este... Dar ne descurc`m noi!


GRIGORE: Trebuie s` ne descurc`m!
IOANA (revine cu o tav` pe care se afl` o sticl` cu rachiu ]i
dou` pahare): Haide\i, servi\i c@te un p`h`rel...
{NV~|~TORUL (ia paharul).
GRIGORE ([l urmeaz`).
{NV~|~TORUL: Noroc!
GRIGORE: Noroc ]i s`n`tate! (Ciocnesc, beau rachiul ca pe
du]c`).
{NV~|~TORUL (expir@nd arsura): Phu!, bun, tare...
GRIGORE (imit@ndu-l): Tare, arde pe unde ajunge!
{NV~|~TORUL: Acesta e bun ca medicament pentru m`sele,
pentru stomac...
GRIGORE: P`i de-asta l-am f`cut ]i noi, c` [nt`re]te
m`selele, [nt`re]te stomacul...
IOANA (r@z@nd): Da, ]i [nmoaie picioarele!
P~IDU}CA: (st` ascuns [n spatele maic`-si, trage cu urechea
la conversa\ie m@nc@nd un biscuit luat pe furi] din
buzunarul de la ]or\ul ei).
{NV~|~TORUL (pl`cut impresionat de primirea f`cut`): Dup`
cum cred c` a\i constatat citind notele din carne\el,
b`iatul dumneavoastr` este un elev s@rguincios, silitor.
Mai ajunge el din c@nd [n c@nd la col\ pentru n`zb@tii,
dar la [nv`\`tur` este printre cei mai buni din clas`. Iar
eu, \in@nd seama de calificativele ob\inute, nu pot dec@t
s` v` felicit ]i s` v` [n]tiin\ez c` o s`-i acord premiul
[nt@i.
IOANA (bucuroas`, umpl@nd iar paharele): Haide\i, mai servi\i
c@te un p`h`rel...
{NV~|~TORUL (ia paharul): S` [nve\e ]i s` ia [n fiecare an
premiul [nt@i!
GRIGORE ([mb`\o]at, m@ndru): Doamne-ajut`! (Ciocne]te
159

cu dasc`lul. Beau iar rachiul cu poft`).


P~IDU}CA (fericit, [ntinde m@na u]urel p@n` [n buzunarul
]or\ului).
IOANA ([l love]te u]or peste ea).
P~IDU}CA ([a un biscuit ]i o trage repede. Apoi continu` s`
ron\`ie ascuns [n spatele maic`-si, r@z@nd [nfundat).
{NV~|~TORUL: Acum, dac` tot v-a blagoslovit Dumnezeu cu
un b`iat cu minte de premiant, mi se pare potrivit ca ]i
dumneavoastr` s`-l [ncuraja\i, s`-i recompensa\i c@t de
c@t str`dania. Uita\i, [n vara asta ]coala organizeaz` o
excursie [n Moldova. Zon` frumoas`, cu m`n`stirile lui
}tefan cel Mare, cu Casa memorial`Ion Creang`, cu
Casa memorial` Vasile Alecsandri, cu c@te ]i mai
c@te obiective care pot fi vizitate. Eu m-am g@ndit c` ar
fi bine s` mearg` ]i el al`turi de ceilal\i copii buni la
[nv`\`tur`, s` se recreeze, s`-]i [mbog`\easc`
cuno]tin\ele.
GRIGORE (cu re\inere): Domnule [nv`\`tor, e frumos ce a\i
pl`nuit dumneavoastr`, numai c` b`iatul e prea mic
pentru a pleca prin lume far` noi.
IOANA: Dac` p`\e]te ceva pe acolo?
{NV~|~TORUL: O, sta\i lini]ti\i, sta\i lini]ti\i, c` nu o s` fie
singur. To\i copiii vor fi [nso\i\i de c`tre cadre didactice.
Chiar ]i eu voi merge [n excursie. }i voi avea grij` de el.
GRIGORE (tot cu ezitare): }tim noi ce s` zicem... Ne-a\i cam
luat prin surprindere...
IOANA (mai interesat`): }i c@t cost` plecarea asta?
{NV~|~TORUL ([ncurajator): A, doar 150 de lei, c` restul
suport` statul.
GRIGORE (tentat): Dac` zice\i dumneavoastr` c` merit`...
{NV~|~TORUL: Merit`, merit`!
IOANA: }i c` n-o s` i se [nt@mple nimic r`u...
160

{NV~|~TORUL: Fi\i f`r` grij`!


GRIGORE: Atunci, fie cum zice\i dumneavoastr`... (Scoate
banii din buzunar ]i [i num`r` pun@ndu-i pe mas`).
P~IDU}CA (iar [ntinde m@na pe furi] p@n` [n buzunarul de la
]or\ul maic`-si).
IOANA (iar [l love]te u]or peste ea, f`c@ndu-i semn s` stea
cuminte).
P~IDU}CA ([nha\` biscuitele, trage m@na repede, [l [nfulec`
tot pe ascuns, fericit).
{NV~|~TORUL (ia banii de pe mas`, [i bag` [n buzunarul de
la hain`).
IOANA (d` s` umple iar paharele cu b`utur`): Haide\i, mai
servi\i c@te un rachiu ...
{NV~|~TORUL: Nu, nu, mul\umesc, nu mai beau (Z@mbind.)
Rachiul e bun, [nt`re]te m`selele, [nt`re]te stomacul,
dar... [nmoaie picioarele, cum zice\i dumneavoastr`!
}i eu trebuie s` mai ajung ]i acas`! (Se ridic` de pe
scaun.) V` mul\umesc pentru ospitalitate, r`m@ne\i
s`n`to]i.
GRIGORE: Merge\i s`n`tos.
IOANA: Mul\umim de grija pentru b`iat.
{NV~|~TORUL: Numai bine. (Pleac` spre poart`).
IOANA,GRIGORE ([l [nso\esc p@n` [n uli\`).
{NV~|~TORUL (merge pe l@ng` gard, iese prin dreapta).
IOANA, GRIGORE (se [ntorc spre mas`, [n curte).
P~IDU}CA (\op`ie bucuros, exult@nd): Ura!, m` duc [n
excursie... Ura!, m` duc la }tefan cel Mare... Ura!, m`
duc la Ion Creang`... (D` iar iama la biscui\ii din
buzunarul ]or\ului maic`-si).
z
IOSIF (uimit): Phiu, ce surpriz`! P@n` mai ieri mocofanul nu
]tia s` numere \@\ele de la vac`, iar acum e premiant!
161

}i se mai duce ]i [n excursie! Phiu... (Se scarpin` sub


p`l`rie).
ALIN: Bunicule, ]i eu am note bune la [nv`\`tur`, ]i eu o s`
iau premiu.
IOSIF (hot`r@t): Dac` iei premiu, [\i dau bani s` te duci
]i tu [n excursie!
ALIN (s`rind [n sus de bucurie): Ura!, m` duc [n excursie...
(Alearg` spre st@nga, strig` spre culise.) Bunico, m`
duc cu P`idu]ca la }tefan cel Mare, la Ion Creang`...
COSMIN ([ntristat): Bunicule, ]i eu nu merg nic`ieri?!
IOSIF ([ncurajator): Tu mergi cu mine la balt`, m`! Prindem
pe]te ]i facem o saramur` de omor@m m`m`liga cu
ea!
COSMIN (exploziv, s`rind ]i el [n sus de bucurie): Ura!, ura!
(Alearg` spre st@nga, strig` spre culise.) Bunico, m`
duc cu bunicu la balt`! }i o s`-\i aduc pe]te, s` faci o
saramur` s` omor@m m`m`liga cu ea!
IOSIF (se ridic` de pe sc`unel [mp`turind ziarul, uit@ndu-se
la zburd`lnicia copiilor, cl`tin@nd din cap, r@z@nd):
M`i, m`i, m`i, c` n`zdr`vani mai sunte\i...
}i peste toat` h`rm`laia coboar` [ncet, [ncet

CORTINA.

Br`ila, 2010

162

CUPRINS
So\ de n`dejde .......................................................................
L`ud`ro]ii ................................................................................
Evolu\ia ....................................................................................
Injec\ii .......................................................................................
}tiri - 1 ......................................................................................
Programare la doctor .............................................................
Gonflabil` ................................................................................
Puteri ........................................................................................
M@nc`rime ...............................................................................
}tiri - 2 ......................................................................................
Pufulic` ....................................................................................
Pre]edintele ............................................................................
Soacra ......................................................................................
Grija copiilor ............................................................................
}tiri - 3 ......................................................................................
Vremuri noi ..............................................................................
Noul \`ran ................................................................................
M`riti] .......................................................................................
Armata ......................................................................................
}tiri - 4 ......................................................................................
P`cate ......................................................................................
Intelectual` ..............................................................................
Ipostaze ...................................................................................
{nv`\`tur` .................................................................................
}tiri - 5 ......................................................................................
Testare .....................................................................................
Babele ......................................................................................
Op\iune ....................................................................................
Gay ...........................................................................................
}tiri - 6 ......................................................................................
Matrimoniale ...........................................................................
Iubiri ..........................................................................................

5
9
10
11
13
17
22
23
24
25
29
33
34
35
38
42
46
47
48
50
54
58
59
60
62
66
72
73
74
77
81
86
163

Vecinul ..................................................................................... 87
C`ile Domnului ...................................................................... 88
}tiri - 7 ...................................................................................... 90
Evaluarea ................................................................................ 94
Defini\ii - 1 ............................................................................... 98
Nunt` cu dar ............................................................................ 99
Maia .......................................................................................... 100
Dialoguri - 1 ............................................................................. 101
}tiri - 8 ...................................................................................... 105
Jale mare ................................................................................. 109
Defini\ii - 2 ............................................................................... 115
Schimbare ............................................................................... 116
Lec\ie ....................................................................................... 117
Dialoguri - 2 ............................................................................ 118
}tiri - 9 ...................................................................................... 122
Procesul ................................................................................... 126
C`\elul ...................................................................................... 133
Plimb`re\ul .............................................................................. 134
Dialoguri - 3 ............................................................................. 135
}tiri - 10 .................................................................................... 138
Vr`jitoarea ............................................................................... 142
{nsur`tori .................................................................................. 148
Om de treab` .......................................................................... 149
Genetic` .................................................................................. 150
P`idu]ca
teatru pentru copii ................................................................... 151

164

S-ar putea să vă placă și