Sunteți pe pagina 1din 2

nu te uita la mine

personale [ ]
------------------------de Folea Maria [Maria Folea ]
2016-09-19 |

urmele palmelor
mi-au rmas pe oglind de ultima dat cnd mi-am atins obrajii
s aflu dac mai sunt acolo. o spl
smbt m-am gndit atunci. n-am mai fcut-o.
nu mai ridica din umeri spune oglinda. nu mai ridic
e deja luni. o s treac. i sptmna asta, i anul sta i
tot restul vieii. numai ateapt, s vezi
ce repede o s treac, s vezi ce bine o s fie
(mecanismul
sta tmpit a fost necesar dintotdeauna
aa se depesc i morile, i distanele
i frigul i plnsul i ntunericul
ntorsul obrazului, plecrile, vntile, izolarea. aa
se depete orice)
odat cu trecerea timpului aranjezi
toate momentele astea n cutii sigilate, suprapuse cu atenie
numerotate i datate
pn cnd oamenii ntreab
ce-ai acolo. atunci
e posibil s-i iei din mini. s le ari. s ncepi
s trnteti cutiile n mijlocul camerei, s le loveti cu picioarele. cutii i sicrie
se sparg, se contorsioneaz ntr-o dezordine monstruoas
i oamenii zmbesc, le sclipesc ochii cu admiraie, spun
eti puternic, wow. apoi ntorc spatele
i pleac
lsnd n urm o alt cutie.
e mult de munc
s rearanjezi totul cum era, mpreun
cu ultima cutie
ia mult vreme. apoi
nu-i mare lucru s-i confecionezi rapid
un ambalaj nou. oamenii fericii
sunt cel mai uor de imitat
zmbeti n stnga, n dreapta
te mbraci drgu, vorbeti frumos despre orice
cni cu unul

spui bancuri cu altul, nimicuri din astea


pentru c oamenii nu sunt oglinzi.
te construieti n faa lor i nu te vezi n ei.

S-ar putea să vă placă și