Sunteți pe pagina 1din 86

Pascale Rousseau

.ra'

lnvatfl singur
limba francezil,
r incepdtori & 4 CD-uri audio
fraducere:
t*

*-'*ia[&?*'o"'\
.*-.---.--.

NICULESCU

vh

q
iil

!!

'':

!I

fg
i

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei


ROUSSEAU, PASCALE
inva$ singur limba francezi & 4 CD-uri audio / Pascale Rouseau; trad.
Bucureqti: Editura NICULESCU, 2008
ISBN: 978-973-748-100-9

l:risa

Cercel.

I. Cercel, hrisa (tad.)


81 r. r33.

r(075.4)

O Emst Klett Sprachen GmbH, Stuttgart, Federal Republic ofGermany, 2000


Titlu origirul: Gro$er Anfiingerlrurs Franziisisch
von Pascale Rousseau
PenEu edifia in limba rom6ni:

O Editura NICULESCU, 2008


Adresa: Bd. Regiei 6D
060204

Bucureqti, RomAnia

T et: (+ 40)2

-3 I 2.97 .82

(+40)2t-312.97 .84
TeUFax: (+40)21-312.97.83
Call Center: (+40)21-3 14.88.55
E-mail: club@niculescu.ro
lnternet: www.niculescu.ro

Tipdril in Rominia
ISBN: 978-973-748-100-9

sau prin orice sistsm de stocare Si accesare a datelor, I{ra permisiunea Editurii NICULESCU.
Orice nerEspectare a aceslol prevederi cofrduce in mod automal la rispunderea penale faltr de legile nalionale $i intemalionale privind proprietatea intelectuali.

h{

Yenit in lumea limbii franceze!


ca acest lucru sE vi faca plScere.

Ali dorisS-iintelegeli pe francezisisd


in situatii simple din viata de zi cu zi atunci c6nd calatorili in Franla. Prezentul curs vd va insoli

ry;e-r11alafifranceza;i maivreli

flsmr$
i6t&rn;iva

c*

va da din ce in ce mai

stnrctura

vd
pe

multi siguranla, intr-o manierd motivanta, in folosirea limbii franceze.

cu rsu lu i?

6,1mil or-tine opt unitafi didactice av6nd, la rAndul lor, c6te cinci leclii 9i o recapitulare. numitE lnterlude.
;51phqie este compusd dintr-o parte a de doua pagini ;i o parte b, tot de doui pagini. Dialogurile de la
mef frec5rei parli a se constituie intr-o poveste cu continuitate. Partea b continud cu un text nou, un colaj
Ftqrw! dalog pe tema enunlata in povestea expusS.

n61lar $ gramatic5: lmediat dupa dialog sau text vi sunt prezentate toate cuvintele noi, incadrate intr-o
@- Cu gramatica veli face cuno;tin!5 treptat, prin intermediul unor explicalii simple.
Cu ajutorul exerciliilor orale gi scrise de pe CD gi din carte vd puteli consolida cunogtinfele de gramatici
Exercitiile marcate cu simbolul @ve stau la dispozilie pe CD. Exerciliile scrise sunt marcate cu
ar trebui rezolvate pe o foaie de hdrtie separati. cel mai bine ar fi sa folosili
iar exerciliile cu

Errff

i&rrcbular.

h t

rest

Fnu
uulwrie.

ffi

uhim tip de exeicitii un caiet in care s6 le adunati ;i pe care sd le puteli apoi revedea ori de c6te ori

cu metode
f,ftr pentru o invSlare mai u;oari ;i mai eficient5:ln capitolul Sugestii veli face cuno;tinli
pfucu ajutorul cdrora veli reline mai.repede cuvintele noi ;i vd vefi organiza invSlarea intr-un mod mai
ffi

r+Ef!
*tere

gi Francezd

$:

ln aceste rubricr veli descoperi expresii uzuale foarte utile ;i informalii

Franla.

hrfude:
.

autentic5!

La sfSr5itul unei unitdli didactice puteli face bilanful: veli recapitula materia invalati prin texte
exercilii, veti aprofunda cuno5tinlele de limbi ;i veli completa eventualele lacune.

#nentare 5i

veli gdsi textele tuturor dialogurilor si exerciliile de pe CD, precum ;i cheia exerciliilor. in
gramatical este prezentat5 iar gramatica, de data aceasta din perspectiva interdependenlei dintre
pirti,
fiind explicate si alte detalii 5i cazuri speciale. lntregul fond de cuvinte pe care il veli invSla in acest
ei
@r.rseste prezentat in vocabutar. Aici puteli cauta in cazul in care nu sunteli siguri de un cuv6nt.

1t;.

La

sfgr;itul

rrtlerdiul

ci(ii

fu-le
&

citeva indicalii importante cu privire Ia utilizarea acestui curs


ascultafi fiecare dialog de mai multe ori. Pronunlali si dumneavoastri cele auzite, chiar daca nu
;geqelitotul de la prima incercare. Daca vi este mai u;or si inv6tafi citind, atunci citili maiintSi textul gi abia*i arultati-|. invSlali regulat gi inetape mici. Nu rim6nefi prea mult la o leclie, pentru ci in lnterlude aveli
Md

-nntai

&r rru

ocazia sd recapitulali cele invSlate.

ltisa.Gva acum purtafiin lumea muzicii.lncepelicu Pr6lude givefivedea c6t de multe lucruriStilideja!

[)ts@ie placutd;isucces!

t-riE

cinq

Cuvint inainte

Pagina

P16lude
Salutul . lnformatii despre cum se simte cineva .
Exprimarea multumirii . Comandarea unui lucru
1a Quelle ambiance!
10

1b Et vous?
2a Vous chantez?
2b Ca va?
3a On va au caf6 Saint-Jean?
3b Vous d6sirez?
4a Je suis de Craiova.'
4b Les boissons internationales
5a Qu'est-ce qu'on f6te?
5b F6licitations!
lnterlude I

ll

10a La 14oula23?
10b A la r6ception

lnterlude

Il

Scrierea unei carti pogtale

12

Cererea de informatii
11a Qu'est-ce que j'6cris?
11b llfait beau!

14

16

12b
13a
13b
14a
14b
15a
15b

18

20
22

24
26
28

42

44
46
48
50
52

54
55

62

La R6union
La rue

Mouffetard, c'est par

ici

Visite guid6e
Je

16a
15b
17a
17b

Aprecierea unui lucru

Recette cr6ole du poulet


J'ai le mal du pays
Alors. c'est bon?

64
66
68
70
72

n'aijamais mang6 creole

la vanille

interlude lll

. lV

36
38
40

. Disculii despre vreme .

2a Compartiment non-fumeurs

30

Exprimarea datei / orei . La cumpErituri


La telefon . Rezervarea unei camere la hotel

6a Le grand projet
5b Les jours f6ri6s
7a Lb gSteau For0t-Noire
7b Les magasins
8a Mais oi on va?
8b Vous prenez le m6tro?
9a 4116, c'est Fiona
9b Rendez-vous

lll

74
76

78.
80
82

Exprimarea pl6cerii / neplacerii . Disculie despre


familie o O vizitd la doctor
On n'est pas tous les jours d Paris!
88
C'est la nouvelle mode, Ea?!
90
En route pour la Normandie!
92
Qu'est-ce que vous faites pendant
votre temps libre?
94
Comment va la famille?
96

18a
18b Chez le m6decin
19a Je vais ou le vent me pousse
19b Chemins de vie

20a (a ne me plait pas du tout


20b Eugdne Boudin, peintre d'Honfleur
!nterlude lV

98
100

7*

2{

zt
z,

!T

A
ZI
A

r
t

!T

II

102
104
106
108

Tr

u
6

six

a:'

'
fur
i'

Rezervarea

de bilete

Discu.tie despre hobby-uri

r Vll Disculie

:64

'ffi
'68

'70
'72
74

'76
'79
80

tBz
pre

concediu
t'aider
Rouge
.114
116 31b ll faudrait ameliorer le cadre de vie
2Ib C'est pour une r6servation
18 32a La routine, ga me deprime
Zla Panne d'essence
32b Les pr6visions de la rentr6e
120
Zlb Vol de voiture
33a ll va faire le tour du monde
jeune..
122
j'6tais
.
zta Quand
33b Celuiqui n'avait jamais vu la mer
124
Ztb LeEons particulidres
'
126 34a Tu prends une annee sabbatique
24a On y va?
128 34b Faire de sa passion son m6tier
24b Formules d'h6bergement
130 35a Rien ne marche
25a C'est la haute saison
132 35b Diff6rents milieux
25b Un s6jour ir la mer
lnterlude Vll
134
lnterlude V
21a Morne

:BO

92
94
r-96

98
100

lo2
104
105
108

166
1

Vl

Exprimarea dezamagirii

Disculie despre viitor

aeroport
plus?
crise

Vllt

Recomandiri

'

68

17o

La

88

5i horoscopuri '

Hobby-ul ca profesie
31a.Je voudrais bien

Rezervarea unei camere pentru

62

despre zodii

172

174
116

178
180

182
184
186

Discutie despre viala la !ar6

Exprimarea entuziasmului

26a Tu n'en veux


26b Situations de
27a Bienvenue chez Victor

Hugo
2llb La r6sidence secondaire
2ga Promis, jur6
2gb Le vingt et unidme sidcle
29a Nous nous 6crivons depuis 2 ans
igb Qu'est-ce qu'il devient?
iilla Quelle peur j,ai euel
itob Embarquement imm6diat
Interlude Vl
1

140 36a Je ne te l6che plus!


142 36b Partir en randonn6e
144 37a Je te l'ai deja dit
146 37b Se mettre au vert
148 38a ll faut que vous veniez
150 38b C',est 6crit en franEais?
152 39a Le rOvel
154 39b C'est le bonheur!
56 40a On fera cours en cr6ole
158 40b lnscrivez-vousl
lnterlude Vlll
160
1

192
194

1s6

':

198

200
202

204
206
208

210
212

Cheia exerciliilor

218

Compendiu gramatical

249

Transcrierea dialogurilor gi exerciliilor de pe CD

289

Vocabular

310

Sursa ilustrafiilor

326

sept

Artic

@.

&re

@
& b P.PuLdo.r
hna[ aaf,d.L c d.ilL
fogr m prrdo frprm
bnge rffi.L (d 6d.i.S. F, u ihorlt{ d. L D.F4rdci}
ffi
d8 ornh. dcn fE D. G.attHdc
lil[ d'en$ ffi

rno

N$BSS$

Lrtnud&a.d.t.ffi&t tl6.f..prdol66

a6dlmn,

@
naC.l

dF,cCdrth

.&a.

Veli gisi aici c6teva cuvinte franluze;ti pe care cu siguran!5 le inlelegeli ;i care au aceeaSi semnificalie in
limba rom6ni. Le recunoasteti?
1. la nature

8. la girafe

fi

15. le chocolat

@
lln-h

Lb
2.la bidre

9, la musique

fi

fi

3. la premidre

10. le judo

17. le manuscrit

4.le balcon

1. la guitare

18. la qualit6

fi

o
5. le parfum

12. la lampe

19. le lac

fi

6. le ski

13. le concert

20. la pantomime

fi

14. la technique

21. le calendrier

7. la cassette

16. le transport

huit

Articolul hotar6t la feminin singular este /a, iar la masculin este /e. ln franceza nu exista genul neutru.

ntigasit diferenlele fala de limba rom6nS? Subliniali-lel

5)

Ascultali acum pronunlia acestor cuvinte ;i faceli o comparalie. t.^|

tyl GlBil
rER trjel E tel

[ka]
[sk]

fI

tie Tn

'li)
"r"

ie

2. la

in funclie de categoria din care fac parte.

Ordonati pe o foaie de h6rtie cuvintele de la exerc(iul


Ascultali cu atenlie, apoi gdsili pronunlia corectd.

cul [gi]
[5]
[tek] E tel

oN
rEcH

Ascultali urmitoarele cuvinte;lfiliatenli la terminalii.

trpnsport

mode

3. le chocolat 5. le
4. la clarinette 6. la

8. la

lu

til
[rv]

cA
EN

[ka]

uM [E]
/ AN / AM [d]

fi

manuscrit 7. le balcon

tomate

cH

QUA
sK

banane

9' le calendrier
10. le tigre

Ce anume v-a atras atentia?

facem cuno;tinla!
Acum sunteti pregatit si cdlStoritiimpreuni cu prietenii no;triTn spaliulfrancez? MaiintAi sd
Enchant6l

Fiona

Petit

Mario

Morar

Claire

Dubois

Christian Aribel

neuf

fu
ln luna iunie a fiecarui an are locin Franla s6rbdtoarea muzicii. Claire,
profesoar5 de muzica;ifrantuzoaica, gi prietenulei romSn Mario,
un clarinetist, locuiesc in Strasbourg. Ei se hot6rasc sa mearg6 in ora;,
unde numeroase formalii c6nta pe strada ;i in cafenele.
Fiona, care este secretar5 la ;coala unde predi Claire, c6ntE
intr-o astfel de formafie. Ascultati dialogul.

fI

Claire: Quelleambiancel
Mario: Oui, c'est chouettel
Claire: Oh, mais c'est Fional
Mario: Ot?
Claire: Li, dans l'orchestre.
Mario: Mais elle est secretaire,

non?

,ti
Quelleambiance! | Ce atmosferal

uneambiance

loatmosferi

mais
Oi?

I dar
I Acolo
I in (spatial)

La

(plScutd)

Oui

Oa

dans

c'eri(de la e, I c' aceosta

aceasta este

l'orchestre(m.

la

si de

celc'
Ctr

6tre

afi)

I aceasta
I a fi

chouette!

)
lailtre)
secr6tarre(m.,f.)
Non?
elle est (de

Unde?

I orchestra
| ea este
I aici secretard
| aici: nu-i a;a?

grozavl

a Comparatifc'losirea luic'esf in dialog:


C'estse foloseSte pentru a desemna ceva sau pentru a prezenta pe cineva.
Relineti:

c'est + adjectiv: c'est chouette;

c'est+ substantiv: c'est Fiona.

!
I

b Pentru a indica profesia unei persoane, se spune:


elle est sau 17 est (la masculin) + denumirea profesiei.
Denumirea profesiei nu este insofitd de articol: elle est secretaire.

citili cu voce tare: C'est Fiona, elle est secrdtaire.

ffiffiff

Sa

invdlam acum tot verbul Ctre (a

f/.

Lit, c'est Mario,

II

il est clarinettiste.

Completali cu ajutorul dialoguluischema conjugdrii.

l.(
,x

Relineti pronumele personale:


l'e (eu), tu (tu), il (el), elle (ea), on (se), nous (noi), vous (voi / dumneavoastrd),

/s (ei), e//es (ele).

10

dix

1a

h
,trllt

nous sommes
vous 6fes

Ucs
nGs

ils

CET

elles sonf

&

-,------....

sonf

secr6taire

chouette!

----.-...

lh ftrlde de gradul de familiaritate fal6 de o persoand

ft-nfiera

la un grup care include numai persoane


tg:nnasculin ;i feminin. CI qF $ = d
sau

&rsreferi

llEl

numai la un grup

feminin. S Q

se folosette

tu

/ obiecte de gen

I I

Cf =

sau yous pe l6ng5 pronume.

masculin sau persoane

/ obiecte

eCompletali cu verbul 6tre.

tu
.... secr6taire?
2- Oui, je ................
...... secr6taire.
3- !|s............
........ dans l'orchestre.
4- Mario
clarinettiste.
l.

Bonjour, Fiona,

bArum ascultati propozitiile

si

verificati-le.

{}

W amintili? Cunoagteli deja cuvintele franfuze;ti

rcte

care desemneazi aceste noliuni. Puteli gasi din nou


cuvinte? Daca nu, uitali-va in Pr6lude. Pronuntali cu voce tare gi folositi cuvSntul ga.

De ex.: Qa, c'est la tomate.

SIdeF

regula:

ilrticolulhotarSt desemneaz6 un lucru sau o persoand anume.

La

feminin singular articolul hotir5t este Ia, iar la

rnasculin le.

fi)

Cas4i acum cdte trei exempldpentru fiecare articol.


le.
la.
Bravo! Ali invalat deja prima jum5tate a lectiei.
Distractie plScuta in partea a doua!

onze

11

Cititi cirlile de identitate ale Fionei, ale lui Claire si ale lui Mario. Ascultati. /."l

@
Nom

Petit

Pr6nom

Fiona
11

Profession

secr6taire

Nom

Dubois

P16nom

Claire Anne

Date et lieu de naissance

1 1 .1 0.1 971 , Strasbourg


professeur de musique

Profession

Date et lieu de naissance

Morar
Mario
01 .06.1966, Craiova

Profession

musicien

Nom
P16nom

Etvous?

Si dumneavoastr5?
Si voi

passeport

un

une carte

un
un

Wi!1flii!fi,M

.02.1968, Cork

Date et lieu de naissance

d'identit6

nom

pr6nom

I un pasaport
I o carte de identitate

I un nume
I un prenume

une date de

un lieu de

naissance I o data de

naptere

naissance I un loc de naStere

uneprofession
un musicien
un professeur

loprofesie

I un muzician
I un profesor

de muzicS

de musique

Completali gi pronunlati propozitia cu voce tare. Puteli ciuta in dictionar profesia pe care o aveli.

$ti!i mai mult dec6t credeli!


Gisili pentru fiecare profesie imaginea potrivitS.

1. l'ing6nieur (m.,tl)

2. le pr6sident
3. le coiffeur
4. le journaliste
5. le m6canicien

6. le photographe

12

douze

w..ffi..m"

La

fel ca in cazul lui le professeur, exista si alte denumiri de profesii care nu au

formi

de feminin: le medecin,

le ministre, l'ingdnieur... Bineinleles cd in limbajul colocvial le professeur devine /e prof sau la profl

C4J Ascultafi cum se pronun!5 profesiile. Cum sunt pronunlate aceste litere? Scrieti

cuvintele

in dreptul fiecarei categorii. Transcrierea foneticd ve poate fi de ajutor:

lul

[c]

OU

o
Ie*]

lwal

ol
[sj

EUR

r]

CIEN

lel
E.

Retineti cum se pronuntd C:


C + A, O, U se pronun! it K, iar C + E, t, E, F se pronunti 5.

Exersali pronuntia cuvintelor de la exerciliul 4.

fl

Scrieti pe o foaie toate cuvintele terminate in -on

-om pe care le-ali invSlat deja, Exersali pronunlia.

S5rb5toarea francezd a muzicii


F6te de la musique a fostinfiintat5 in 1982 de catre Jack Lang,toslul
devenit foarte populara. ln fiecare an la inceputul verii, mai exact Ia 21
Spectacolele de jazz si concertele de pe strazi. drn cafenele si din silile
fara bani. Sunt reprezentate toate genurile: muzici clasicS, reggae,
bineinteles, se c6nti si unele chansons celebre.

ministru francez al culturii. Ea

iunie, se c6nti in toata Franla.


de concert inviti la o desf5tare

pop, techno, jazz, rock...

5i,

i)

lo

I,
treize

,u

Claire o salutd pe Fiona ;i ii face cunogtin!5 cu


Claire:

Salut, Fiona, quelle surprisel Tu chantes vraiment bien!

Fiona:

Merci...

Claire:

Fiona, c'est Mario.

Fiona:

Bonjour, Mario.

Mario:

Bonjour, Fiona I Comment

Fiona:

Bien, merci. Tu es musicien, toi aussi?

Claire:

Oui, Mario est clarinettiste, et il chante aussi!

Mario:

Non, non, j'adore chanter, mais je chante trds mal!

Ea va?

va (de la aller a merge)

Yous chantez? (de la


chartet a cantu)

CSntali?

Salut!

Salutl

quelle surprise!

ce surprizS!

Toiaussi?
et

Tir chantcs

Tu c5nli

il

vraiment
bien

cu adev5rat, chiar

Non

bine

j'adore (de

Merci...

Mersi...

Th es musicien?

(de lacharter)

Comment ga va?
| Cum ili merge? / Ce
(de Ia aller a merge) | mai faci?

Comment
Sa

WO

Cum

aceasta

chante
(de la chanter)

I Tu esti muzician?

$i tu?

|ti
I el cdnt5
|

laadorer I
adora)

chante
(de la chanter)
trEs
mal

je

| merge

r.r,

eu ador

I eu cAnt
I

I foarte

I prost,

rau

a Si invS!6m verbul chanter. Ali auzit gi ali citit deja trei forme in dialog. Acum completali tabelul de
conjugare.

chanter

................
Tu................
ll ................
Je

.. trds mal.
.. vraiment bien.
.. aussi,

Elle chante.

Nous chanfons.

Vous ...............
lls chanfent.
Elles chantent.
DupE acest model de conjugare se conjugd 90% dintre verbele franceze. lnvatati bine terminatiile verbelor

terminate in -erl
b fucultali conjugarea verbului chanter pentru a invala sa pronunlali corect. Ce observali?

14

quatorze

f)

Za

Exersali conjugarea

in -er cu ajutorul verbelor adorer, chanter 5i danser, complet6nd propozifiile

urmitoare.
Aten!ie:

in cazul lui adorer

toate verbele care incep cu o vocald,ie deviney'.


Dacd dupd adorer urmeaz5 un alt verb, acesta trebuie pus la infinitiv: j'adore danser.
gi la

Fiona
2. Fiona
........ (chanter)
3. Mario et Claire
1

. Claire et

Vous

7.

(adorer) la musique classique et le jazz.

trds bien et

Claire

...... (danser) trds bien le tango.

.......... (chanter) trds mal.

(adorer) le jazz?

8. Tu .............................,,..... (danser) le rap?

a Completati propozitiile cu formele corespunzdtoare ale verbului adorer.


De ex.: Elle I le chocolat
Elle adore le chocolat.

. )e

I la musique

4. Claire / la pantomime

/ la nature

2. lls / la bidre

5. Vous

3. Nous / le caf6

6. ll / le judo

b Ascultati rdspunsurile corecte ti fili atenli la liaison (legatura dintre cuvinte): f-s
De ex.: Nous adorons...

thlde

@ , La o intrebare se poate r5spunde cu oui sau non. P6ni acum aliinvSlat una dintre modalitSlile de
formulare a intrebdrii: ridicarea intonaliei la sf6r5itul propoziliei. Astfel, o propozilie afirmativa devine
intrebare prin intonalie: Iu es musicien, toi aussi?

toi aussi / moi aussi


toi non / moi non sau moi pas
b

Si

si

tu (accentuat) I si eu (accentuat)

lu (accentuat) nu / eu (accentuat) nu

dumneavoastrS? Ce ati raspunde la aceste intrebdri?


moi aussisau moi non / moi pas.

Utilizati

rbelor

1. J'adore le chocolat.

3. Je chante trds mal.

2. J'adore danser.

4. Je danse le tango.

( s,rs"rfiI

Ca se

vi verificati permanent pronunlia, inregistrali-vi

cu un casetofon!

quinze 15

o petrecere se int6lnesc mai mulli prietenr vechi. Acestia


impreuni cu ei. f)
La

se salut5.

Ascultati si cititi si dumneavoastri

) Bonjour. Marie-Frangoise,
comment allez-vous?
* Bonjour, Monsieur Pr6v6t,
qa va bien, et vous?

h
J

iI

,.u

Salut, Dominique! ga va?


B Non, pas trds bien,..
) Et le travail?
B (a va vraiment mal.

Et Jean-Marie?

(a

l
1B
I

va trds bien, merci.

I
trEs

bien

commentallez-vous? | cum v5 merge? /

foarte bine

(de la aller a

et toi?

si tu?

la sant6

sinetatea
nu prea bine

pas trEs

bien...

Et le travail?

merge) |

MonsieurPr6vdt
gavabien

si

vE

Pr6v6t

I imi merge bine

sunt

bine

gi serviciul?

Nu este intotdeauna ugor

ce mai faceli?

I Domnul

dali seama daci un nume f ranluzesc este masculin sau feminin. Dominique,

86n6dicte, Claude pot fi at6t masculine, c6t ;i feminine. Atenlie insa: F16d6ric / Fr6d6rique.
Pascal, Michel, JoEI, Rapha6l, Daniel, Paul, Andr6 sunt prenume masculine. Ele au ins5 si o formd de
feminin: Pascale, Michdle, JoElle, Rapha6lle, Danielle, Paule, Andr6e, care se pronunla la fel.
Jean-Marie, Marie-France, Marie-Sophle... Prenumele compuse cu Marie pot fi uneori inSelStoare. Daca
Marie e primul nume, el e feminin, dar dac5 e al doilea, e masculin'. tean-Marie este un barbat.

Cum intrebam cum ii merge cuiva? Puteti regdsi propoziliile in dialog?

ffiScrietiat5tform'adepersoanaadouasingular,c5t5ipeceadepolite!e.

Francez5 autenticS:

Pe

prieteniii putem intreba pur

pi

simplu Qa va?

Cel mai simplu rdspuns ar fi Sa va.

seize

,8

r
15

?h

['castr;

Gisili rispunsul corespunzdtor fiecarei mimtci

ffi, "m, ffi*, m_ w,

t
i
I

Qtrds

bien

bien

mal

vraiment

Ascultati si rispundeli cu expresiile de la exerclfiul3, accentu6nd corect.

(F)

Marcati respunsul corect ti prezentali-vi.


De ex.: le suis une femme, i'adore le iazz et ie danse tres mal"'
Vous 6ies

un

homme Q

Vous adorez

la

musique Q

mal C

Prt tr6s bien

f't

une femme
la techno

le jazz

le rap

bien

mal

Qtrds

classique
bien

Vous chantez

Qtros

En ce moment

Qeava

mal

P.t trds bien

Qtres

bien

bien

Qtres

mal

bien

Qtres

(in acest moment)


ea va

lmrque,

Vous dansez

enque
)t

mal

bien

c!-

t=. JoLt

am
\-I

I eentru a se saluta, francezii spun boniour sau salut. Salut se


I foloseste, fire;te, numai intre buni prieteni . Bonsoir se spune
I ,"rt.. iar bonne nuit inainte de culcare'
I Oe obicei francezii se sdrutd (une bise) atunci c6nd se salutd sau
I se sirutd de doua pAnd la patru (l) ori pe obraz, dacd se cunosc'
I remeile, membrii uneifamilii s-au ai unui grup se saruta imediatl
I Rsadar nu este cazul sd aveli inhibilii, pentru ci aceste siruturi
I n, ,, o semnif icatie deosebitd, chiar daca acest lucru se int6mpls
I

I
I

femei. Atunci c6nd se int6lnesc, barbatii (sau tinerii)


mai deoraba isi dau m6na.

intre barbali

gi

dix-sept 17

Fiona, Claire 5i Mario isi incheie seara intr_o cafenea.


de mSncare.

f)

Mario

r_ui

ii

este foame pi comand6 ceva

Fiona: J'ai soif. On va au caf6 Saint-Jean?


Claire: Bonne id6e!
Mario: J'ai faiml Toi aussi, Claire, tu as faim?

Serveur: Bonjour, messieurs-dames, vous d6sirez?

Mario:

Bonjour. Est-ce que vous avez des croque_monsieur?


Serveur: Oui, bien s0r.

Mario:
Claire:
Fiona:

Alors je voudrais un croque-monsieur et une bidre pression,


s,il vous plait.
Pour moi aussi, un croque-monsieur et une bidre.
Un jus d'orange, s,il vous plait.

On va (de la aller a

merge) | Vergem / Se merge

Saint-Jean?
J'art(de laavoir aavea)
avoirsoif (/)
Bonne id6e!
Jzai faim!
avoirfaim(fi)
au caf6

aicr Mergem?

|
I

la cafeneaua Saint-Jean?

a.

| a-i fi sete
| ce idee bunal

Mi-e foamet

| a-i fi foame
I un chelner
messieurs-dame s ( m. p l. f. pt. ) doamnelor,
|
vous d6sirez?
| ce doriti?
un

(
:

Est-ce que vous


(de

(de la d9sirer a dori)

Ave1i...?

la avoir)

croque-monsieur I sendvi5uri calde


bien siir
I bineinteles

Alors

je voudrais (de /a

vrea)
pression

une biire
s'il vous plait

domni lor

des

vouloir a

seryeur

ayez

moi
Un jus d'orange
Pour

I aicr.Atunci

ag vrea

I o Uere la halbd

vA rog

I pentru mine
I Un suc de portocale

Atenfie:
on se traduce prin noi sau se: on va inseam nd noi mergem sau se
rne4ge. on se foloseSte foarte des cu sensul
de noi in limbajul colocvial.

ce este un croque-monsieur? Ungeli douS felii de p6ine prajita


cu unt, umpleti-le
brdnza si punefi-le ?ntr-o tigaie cu unt!
lat un croque'madame? La croque-monsr'eur se
adaug6 un ou ochi!
croque'monsr'eur r5mane neschimbat ra prurar, adicd nu se adauga -sl

ffi

ci-)

ln aiatog ali fScut cunoStintE cu douS modalitali de formulare


pentru fiecare dintre aceste modalit5ti.

cu

5unc5 si multa

intrebSrii. Notali cSte o intrebare

.,?

ln francez5 mai existi 5i o a treia modalitate de formulare


a uneiintreb5ri: inversiunea.

l8

dix-huit

3a

a ceva

1.

Cel mai simplu mod de a formula ointrebare este cu ajutorul intonaliei. Se ridici tonul vocii la sf6rgitul
propoziliei. (intrebarea prin intonalie)
Se foloseSte est-ce gue + subiect + verb. Ordinea cuvintelor 5i intonalia propoziliei rim6n aceleaSica Siin
cazul intrebdrii prin intonatie. lnaintea unei vocale, est-ce gue se prescurteazi est-ce qu'.
lntrebarea prin inversiune se formeazd prin mutarea subiectului dupi verb. Pronumele se leag5 de verb
printr-o cratimS. lntrebarea prin inversiune se folose;te mai ales in limbajul scris sau in limbajul elevat.

fZ)

Asculta,ti

;i puneli punct sau semnul intrebirii.

1. ll est prof

2. C'est Marie-elaire
3. Vous avez faim

4. Vous tes musicien, Monsieur Dupuis


5. Elle chante aussi
6. lls ont des croque-monsieur

a Formalitrei propozitii cu urmdtoarele cuvinte:


vraiment

bien avez danses elle

chante

le

tango

faim

b Transformali apoi aceste propozitiiin intrebari. Folosilitoate cele trei modalitati de formulare a uneiintreb5ri.

Gisifi intrebarea corectS.

I Oui, j'ai trEs soif. Une limonade,


2. l Oui, moi aussij'ai faim.
1.

pnsul

s'il vous plait

3.
4.

l
l

Non, c'est Jacqueline.


Un coca-cola et un jus d'orange.

Stiti deja unele forme ale verbului avoir (a avea). Completati tabelul cu ajutorul dialogului 5iinv5!a!i
conJUgarea.

nuhi

wi

@l

,l

avoir

J' ................. soif.

Nous avons.

Tu ............... faim?

Vous..........,.

ll

Elle a.

lls

Elles

des croque-monsieur?

onf.

Completafi cu pronumele personale corespunz6toare.


1. ...... .......... avons des tomates.

4. ............

2. ................. ai un balcon.

5. ...........; ont un professeur de musique tres chouette.

3. ................. avez des sandwiches?

6. ............ a faim.

as soif

dix-neuf 19

ut*
O

Priviticolajul' lncercali si traduceli bauturile si oferta de sendvisuri.


Apoi ascultati pronuntia corectd. 1.)

11

ffiAr
1. un caf6

4. un digestif

2. un caf6 au lait
3. un jus de pomme

5. une eau min6rale


6. un cognac

un digestif

7. un chocolat chaud
8. une limonade
9. une infusion

o bduturd pentru u5urarea

une

0. un th6

l.

infusion

digestiei

un chocolat chaud
un th6
un caf6 au lait
une eau min6rale
un coca
un jus de pomme

un coca

12. une biere pression

I o infuzie, un

ceai de

plante

o ciocolatd caldi

un p6t6 de campagne I un pate de casd

jambon

un ceai

un

o cafea cu lapte
o ap5 minerali
o cola

beurre
Ie thon
le mai's

un suc de mere

un jambon de

I un jambon
I untul

le

I tonul

pays

porumbul

un jambon ldrinesc

stiti deja articolul hotar6t le si la.in dialogul din sec.tiunea


a ati fScut cunostinta cu articolul nehotSr6t.

Completati formele care lipsesc cu ajutorul colajului.

articol hot5r6t
plural

singular
masculin

le ski

les skis

feminin

la tomate

les

Retineti:

20

vingt

tomates

articol nehotir6t
plural

singular
. th6

............. thes

. bidre

des bidres

3b

Eta.

Cum se formeazd pluralul? Comparati:

i'

la tomate

Ies

tomates

une bidre / des

Pluralul se formeazi prin addugarea

biEres

unui

un g6teau / des g6teaux (prdjituri)

sau -x, fard ca aceste litere

si

se pronunfe.

Puteli rezuma acum ceea ce gtiti despre Mario, Fiona ;i Claire?


Folosili verbele 6tre, chanter, avoir, d{sirer. Scriefi propozilii de genul:

Mario est clarinettiste. Fiona ...

a Gasili ordinea corecte a propoziliilor, astfelincAt acestea sd formeze un dialog.

) Oui, bonne id6e, deux croque-monsieur et deux bidres, s'il vous plait.
5. ) Tu as soif, Pauline?
2. ) Bonjour, vous d6sirez, mesdames?
6. ) Bonjour, monsieur. vous avez
3. ) Oui, et j'ai faim aussi.
des sandwiches?
4. ) Non, mais nous avons des croque-monsieur.
7. ) Alors on va au bar de l'orchestre?
1.

b Ascultali adevdratul dialog.

'l

-]

--l
)

w.ffi: ffiffi

Ce dialog se potrivegte

fiecirei imagini? Ascultali

9i

numerotafi'

Uitali-vi inc5 o dat6 la colaj ;i comandaii ceva. Vorbiti cu voce tare


Je

otarat

f)

voudrais

gi scrieli:

......'., s'ilvous plait'

@
I

sau Mademoiselle (sau forma de plural: MessieurS


Madame. Au revoir, monsieur. Boniour, Madame
Bonjour,
Mesdames, Mesdemoiselles). De exemplu, se spune:
orboit. S'ilvous plait, monsieur. Merci beaucoup, mademoiselle....
mademoise//e se folose;te adesea 5i este acceptat cu pldcere. Se foloseSte pentru fete sau femei necdsitorite.
Mesdames et messieurs (doamnelor si domnilor:) devine in limbajul colocvial Messieurs-dames.
se da bacsis? Se plStegte chelnerului nota de plata prezentata gi.se lasd pe masd cAteva monede.
pentru a chema chelnerul este mai politicos si spuneti s'il vous plait sau monsieur, dec6t gargonl

I in fran_ta

I
I
I
I

se folosesc foarte

defMonsieur, Madame

I C6
I
L_

vingt et

un

21

n*
n"

/;--*:--"---:*'-.--"--\

-*1.3_y.?yl?

*e Lla,*va )

Fiona si Mario discutE la cafenea despre prenume


si originea ror. r'*I

Fiona, c'est irlandais comme pr6nom, n,est-ce pasZ


Tu es lrlandaise?
Non, je suis Franco-irlandais;. l,zlais toi, Mario,
tu es ltalienZ
Non, je ne suis pas ltalien, je suis Roumain

irm

Fiona:

Alors tu as peut-Ctre des parents italiens?

Mario:
Fiona:

Non, pas du tout... Je suis de Craiova.


CraiovaT Ce n'est pas une ville italienne?

Mario:

Non, c'est une ville roumaine,

Mario:
Fiona:

Mario:

irlandais
commepr6nom
un

pr6nom

n'est-cepas?

irlandez

peut-Gtre

ca prenume

des parents

I un prenure

| nu-i asa?
Irlandais/Irlandaise'l irlandez / ilandezit

,!{,

italiens

{!,',,,,
pas

Ce n'est

Franco-irlandaise I franco-irlandezi
Italien/Italienne i italian/italianci

une ville

italienne
roumaine
roumain

une ville

ne... pas
I nu
Roumain/Roumaine I rom6n /rom6nc6

une ville
en

I poate
I parinti italieni

I 0.,o.

I Nu

este...

un oras

lT

I un oras itatian
I un oras rom6nesc
I in romina

Q)

Mario vorbe;te despre orasul siu natal Subliniatiin


Uialog propozitia in care se int6mpld acest
lucru

Ql

Ascultati dialogurile' De unde vin aceste persoane?


rndicafi orasur din care provine fiecare persoana

1.

Radu C

a) lassy (/apr)

b) Bruxelles (Bruxel tes)

2.

Janine O

c) Montr6al

d)Nice

(Nrsa)

3.

Marc C

e) Qu6bec

ffi

4. Catherine

g)Br6me (Bremen)

f) Gendve (Geneva)

@
flxista

un post de tereviziune in rimba francezi:


TV5. Urmariti-il

.I

lw
I

22

in dialog alifacut cunostintS cu negatia.


Cum rSspunde Mario la intrebarea Fionei?
Fiona; Tu es ltalien? Mario: ..........

Cu ajutorul dialogului g5siti acum negatia


lui c,esf:

vingt-deux

rii

'i

regula:
negatia este formate din doui elemente:

rspectiv n'inainte de verb,

dupd verb'

a Rispundefi la intrebdri folosind negatia,

Deex.:)TuchantesenfranEais?.))Non,ienechantepasenfranEais'

!.l

ll danse bien?
lls sont de

Paris?

2-

3-

] Ca va?

) Non, i1...
) Non, ils...
) Non, qa...

bAscultatiintrebirile dela punctula

4. ) Vous 6tes

FrangaiVe? ) Non, je'..


) Non, je...
) Non, elle...

I Tu as faim?
6. ) Elle est professeur?
5.

si apoi citili rSspunsurile dumneavoastrd cu voce

pr""rrelorl'e, tu, nous, vouS negalia ne se pronunlE


le ne suis pas devine rie n'suis Pas>,
ga ne va pas devine <ga n'va Past,

1"

*rrl

tare'

fl

adesea

n''

lecliei.
conrpletafi adjectivele potrivite cu ajutorul dialogului de la inceputul
hlanda: C'est

...........

ftalia: Je ne suis pas


cru-

une

.....'.'.'......'.".'..'..""""""

ville

des

" """"

parents

Romflnia" Je suis

""""" """""?
"""" """' ;

" """'

C'est une ville .............

na-

...... comme pr6nom? Tu es

Aten!ie:

Denumiriledenalionalitdlisescriuculiterdmare:Tuesltalien'
Adjectivele derivate de la numele de lari

"

se scriu insS cu literS micS: c'est une ville italienne'

parents italiens.
Atentie la pozitia adjectivului: une ville italienne, des

pe care il determinS'
Adjectivul st6 de cele mai multe ori ... ........ substantivul

rpr)

comparali:

roumain/

roumaine
belge

I irlandaise

franeais lfranEaise

. La unele adjective, forma de masculin 9i de


lbelge (belgian / belgiana), russe / russe (rus i rusi), corse I corse

Femininul se formeazd prin adaugarea

feminin este identica, de ex.

irlandais

unui

(corsican / corsicani).

C" formi a adjectivului afi auzit? Marcali rdspunsul corect'

C
C
Fran(ais
2.
1. Allemand

O
Franqaise O

Allemande

3. italien
4. irlandaisC

italienne
irlandaise

C
O
vingt-trois 23

Les boissons internntionales

Wcl

a Ce se bea in urmatoarele tiri? Gasiti pentru fiecare


lara cel pufin o bEutura. Atenlie la articolulfiecarei
teri' (f.) indica femininul, (m. pl.) masculinul plural. DacE nu;titisa traducetio
tara, uitali-vi in caseta cu
vocabular $e mai jos.
Les

pays:

r.

z. la Russie

ra France

o
o

(fJ O M s. t,rrtana e ff.) O


@ +. t", Etats-Unis (m. d.) O W . t,rrrti. ff) O

,.

La Roumanie

7/
*,

{
c) le coca-cola

b) le whisky

les

boissons

internationales
uneboisson

pays

un pays / des
la France
la Roumanie (l)

,,,,,WiW

ffi*ofu',,..

ffit

. {n

Les boissons: a) le champagn(

d) le caf6

&

f) la vodka

1,,/
).t,,4

-"

{4

&

ffi""'

(l)
Russie

I beuturile internationale

I'Irlande

Ia

I'Italie

| trlanda
I Rusia
| Statele Unite
| ttalia

Franla

le vin

I vinul

RomAnia

Ie

I obautur;
I o ]ara / lari

les Etats-Unis

b Ce bauturi vb plac? Alegeti bduturile de


adore

le

la

vin

punctula

th6

et

si

(2.

p/.)

6)
blanc

rouge

(
ale Americii

il

ur[

alb

vinul rosu

formali propozitii dupi urm5torul exemplut


le vin blanc.

@ " stiti deja cd pluralul se formeaz6 prin adaugarea unui -s, ca de exemplu in des parenfs italiens sau
les boisso ns nternationa es.
i

Adjectivul se acordd cu substantivulin gen si numdr. in majoritatea


cazurilor, adjectivul poate avea 4 forme:

isg:irfutl-:'i{alry
;..
DacE adjectivul se refera la

Sg. (f.):
pll,,

lil:

italienne
it)liennes

!,

,,.ip,1'@.fit@rr'

ffi1@l tprr

mai multe substantive de genuri diferite, adjectivul

plural: Marius et Dorina sont des musiciens roumains.

24

vingt-quatre

se foloseSte la

masculin

4b

b Treceli urmitoarele propozilii la plural.

fiecdrei

De ex.: C'est un cafd italien. / Ce sont des caf6s italiens.

6eta cu

1. C'est un jambon frangais.

)
)

2. Elle est lrlandaise.

fil

ll

est...

lls sont...

3. C'est une boisson russe.


4. C'est un chocolat belge.

Elle est...

Elles sont...

5. ll est Roumain.
6. C'est une chanson italienne.

9ti1i mai mult decdt credeli!


Gasili pentru fiecare lard gi gpecialitate culinara imaginea potrivitS. Acestea sunt iSri in care

se

voroeite

franceza.
1. La Belgique

2. le Maroc

plu:

orme:

;l
-

3. la Suisse - la fondue suisse


4. le Canada - le sirop d'6rable canadien

Ies pralin6s belges

le couscous marocain

f4)

Ascultaii diferitele accente cu care se vorbegte franceza in lume.

Exersali pronunlia sunetelor nazale.

1. Mario n'est pas ltalien?


2. ll y a des vins canadiens?
3. i'aime le vin blanc roumain.

{.I

{}
4.

Les parents

de Mario sont roumains.

5. Jean aime l'lrlande.

6. Bertrand adore le couscous marocain.

ln peste 44 de !6ri, franceza este limba oficiala. ln Europa, aceste !5ri sunt
Franla, Elvelia, Belgia, Luxemburg si Monaco.ln Africa, franceza este Iimba
oficiala de stat gi parlial ;i limbd matern5 in peste 25 de !ari, cum ar fi
Senegal, Algeria, Maroc;i Tunisia. ln alte !5ri, franceza este limbi de predare
in gcoli sau este in continuare vorbitd de o minoritate, de exemplu in Laos,
Vietnam sau Cambodgia. Consiliul Suprem al Francofoniei a fost infiinlat
in 1984. Sarcina acestei organizalii este aceea de a menline relaliile dintre
!5rile francofone, de a acorda ajutoare tehnice ;i de a promova extinderea
utiliz6rii limbii franceze in lume prin intermediul manifestarilor culturale.

nrlin

vingt-cinq 25

*u
lnainte de venirea vacanlei de vara, cei trei prieteni
fac multe iucruriimpreund. De aceast5
datd, Fiona i-a invitat
pe Mario si Claire la cina. Ea are o surpriza
pentru am6ndoi. {^l

Mario: Elle habite oir, Fiona?


Claire: Rue de la R6publique.
Mario: Oui, je sais, mais 5 quel num6ro?
Claire: Au num6ro 5.
Mario: 11,9,7... Stop, c,est icil
Mario + Claire: Bonsoir!

Fiona:

Bonsoir, Mario. Salut, Claire.

Fiona: Un ap6ritif?
Mario: Oui, volontlers.
Claire: Avec plaisir.
Fiona: Champagne?
Claire: Euh... oui... qu,est-ce qu,on f6te?
Mario: Unanniversaire?
Fiona: Non, non, ce n,est pas mon anniversaire...
Claire: Alors, qu,est-ce qu,on f6te?
Fiona: C'est une surprisel Sant6l
c

Qu'est-ce qu'on f6te?

la fter a sdrbdtori)
Qu'est-ce que /

Ce sirbitorim?

(de

j
*

Ce...? (pronume

qu'...?

interogativ)

Elle habite or)?


(de lahabiter a locui)

Unde locuiegte?

une rue

o strad5

je Sais (de /a savoir


a sti)

gtiu

quel

num6ro?

num6ro

Unanniversaire

I cu plicere
I Cu placere.
I o:niversare

unesurprise!

I al meu (pron. pcs.,


pers. l, sg., m.)
losurprizdl

un ap6ritif
volontiers
Avecplaisir,

Sant6!

un aperitiv

I sanet.t.t

la 20 ei pronun]a]i-le apoisi dumneavoastrs. pentru


a vE verifica pronunlia,

01
23
45
z6ro un
deux trois
quatre cinq
11 12
13 14
,s 16
onze douze treize quatorze quinze seize
lncercali

I un numar
| aici estel

mon

la ce numdr?

flilliil-ffi|:i:ff

un

c'estici!

678g10
six sept huit
1718i.920

neuf

dix

dix-sept dix-huit dix-neuf vingt

sE exersali regulal numerele pSna


ra 20. Scrieti-v5 numerere norocoase
pe o foaie 5i pronuntati_re
cu voce tare in francezi.

26

vingt-six

5a

a invitat

[D

Ascultalicu atenlie;i notali numerele auzite. {^l

&
t

3. Num6ro de fax

2. Num6ro de t6l6phone de Monsieur Leclerc

1. Adresse de Janine

In Franla, f iecare departement este numerotat alfabetic. Ultimele dou6 cif re de la numirul de inmatriculare
al ma;inii sau primele doud de la codul pogtal indicS cifra departamentelor.
De ex.: 01: I'Ain (m.), 06: les Alpes-Maritimes (f. pl.) etc.

(il

Conjugali alte doua verbe terminate in -er: habiter (a locui) 1i

fiter

(a sdrbdtori).

habiter
J' ..................................... Paris

Tu ................................... ici?
Elle .................................. ott?

...........
Vous...........
Nous

5, rue de la R6publique.
Strasbourg?

lls .................................... le.

@
'

mlia,

Marcali mai intSi a;a-numita liaison (legdtura dintre cuvinte), apoi ascultali pronunfia corectS.

jazz.
2. Vous 6tes ltalien?
1. lls adorent le

3. Vous habitez

Ajaccio.

Gl

Stili cum se pun intrebirile cu est-ce gue. Relineli ordinea cuvintelor in cazul in care mai apare un cuv6nt
interogativ, cum ar fi o0:

Gdsili rispunsul corect la fiecare intrebare. Folosili pe r6nd urmitoarele verbe:

t0

vous......................

dix

,ort

C7)

Ascultali urmitoarea scend

.....................?

1.o

20

;i marcali cu + sau -

3C

'l

fiter,2. ddsirer,

) Nous f6tons un anniversaire.

Une bidre et un sandwich, s'il vous plait.

) Elle habite

elle ......................?

(a-tFle

5. Nous adorons la f6te de la musique.

4. Elles habitent Rome.

Paris.

dacd persoana respectiv5 accepta sau nu oferta.

4.O

sO
vingt-sept 27

ub

E@CilAscultatisicititi5idumneavoastr5teXtul.G5si!iapoiimagineapotrivitipentrufiecaredialog'

Nous f6tons Nodl en France,

a Toulouse!

) Marianne f6te

C'est vrai? Chez AnnickT

son anniversaire!

Et oir est-ce qu'elle f6te son anniversaire?

& En Bretagne, chez ses parents,

C'est bientOt le mariage de Paul et Juana.


Tu as un cadeau?
Oui, et toi?
&

? Moiaussi.

) lls f6tent au Portugal

Filicitztionsl

(f,

(llr)
en France

pl.)

Nol

Toulouse

C'estvrai?
sotr

dans la famille de Juana.

| rdicitarit

bient6t

| Criciun

le

mariage
un cadeau I

?n Franta

I
I

la Toulouse

aici: al ei (adj. pos., pers.

I ciisatoria, nunta
I un cadou / cadouri

des cadeaux

auPortugal(m.)
dans la famille
Bonne ann6e!

Este adevlrat?

I a ilt_a, sg., m)
EnBretagne(f.) | ln Bretagne

chez

I curind

l'ann6e(f,)
Meilleurs
(m.pl.)

ta

ai ei, ale ei (adj.

pos.,

pers. l, pl., m.

f.)

;i

veux!

linportugalia
familie

Tn

La multi anil

I anul

I Cele mai bune uriri!

W@G5si!ifelicitareaCaresepotrive;teflec5reiperSoane.
Joyeux NoEl!

F6licitations

Marie

Annick

Bon anniversaire!

Bonne ann6e!

Paul et Juana

Marianne

lon

ffi

tr o

sau bren? Rellneli diferenla dintre ad7'ectiv;i adverbl

este adjectiv: Bonne annde! Mario est un bon clarinettiste. (bon / bonne + substantiv)
este adverb: Fiona chante blen. (verb + bien)
CGst hon se folose;te in cazul percepfiilor senzoriale: Le chocolat, c'est bon.
bien se folose;te in cazul tuturor celorlalte aprecieri: Le franEais, c'est bien.

tn

Privifi desenele gi completali cu c'est bon sau c'est bien.

Inaintea numelor de larisau de ora5e

se folosesc

anumite prepozilii.

lndicarea destinaliei sau a domiciliului (unde?):


numelor de !ari
ln cazul numelor de ora;e se spune: d Toulouse sau: nous habitons Toulouse.ln cazul
en ltalie'
France,
en
se
spune:
(de
ex. lrlande, ttatie)
de gen feminin sau al celor care incep cu o vocalS
plural se
la
de gen masculin se spune: au Portugal. ln cazul numelor de lari
cazul numelor de

ln

spune:

lari
aux Etats'Unis.

Completali prepozilia corectS: en, d, a.!, aux.


1.

) Nous habitons

Suisse.

) Et oir? ) ..'.........."' Lausanne'


Parisl lTu es o0? ) Je suis

.."....'
3. ) Je suis de Toulouse mais j'habite

2. )

4116,

maman?! Je suis

France!

Bordeaux'

4. ) Mario est Roumain mais il n'habite pas ..................'. Roumanie'

habitez
6. ) Nous fetons No6l
5. ) Vous

l.

l.

Etats-Unis?

) Non, nous habitons ........ canada

sydney.

) ..............

(m.).

Australie? C'est chouette!

sose;te in
Atunci c6nd (incd) nu cunoagteli bine o persoana, puteli fi invitat doar la un aperitiv. Oaspetele
jurul orelor 18 sau 19, bea un paharimpreunS cu gazda 9i m5n6nc5 impreunS amuse'gueules sau canapas
invitali la masa de pr6nz sau la cina,
imici aperitive). Oaspetele isi ia rdmas bun inainte de masd. Daca sunteli
de or5 mai tSrziu, ca o dovadi de
sfert
cu
un
veniti
sa
punctuali,
trebuie
ci
nu trebuie si fili niciodata foarte
o bautura, apoi oaspefii ;i
se
servette
int6i
Mai
politele. Se obi;nuie;te ca oaspetele sa aducS un cadou.
desert 9i o cafea. La ocazii
un
obicei
de
gazda se a;azi la masa. Dupa felul principal de m6ncare se oferd
festive, meniul se incheie cu un drgestif, o bdutura pentru uturarea digestiei.

vingt-neuf 29

a ............ ans. Elle est


et veut ouvrir

..

(profession)

..........

est
Elle ..............
Elle

Elle

.. .
...... .. (nationarite), ereile vient de
.... 5, rue de la R6publique

.......... tr6s bien.

co*,

en ............._,....

Strasbourg.

i;
::W@vamairuILi::",',,:1;,TfjI5H.ute?Cuplatiurm5toareIeintreb5ri;iraspunsuriinmodlogic,

Mais toi, Mario, tu es ttalien?


Salut, Fional

)
) Bonjour, messieurs-dames, vous
) Fiona, c'est Mario.

d6sirez?

s'il vous plait.


Bonjour, Fional Comment
Non, je suis de Craiova.

)
)
) Bien, merci.

) Rue de la R6publique.
) Un jus d'orange, s,il vous plait.

) Elle habite oi, Fiona?


) Un croque-monsieur et une bidre pression,
Ea va?

5i aceste verbe terminate in -er


se conjug. dupS moderur cunoscut.

pr6senter
(a

prezenta)

commander

discuter

(a conanda)

(a

discuta)

parler

inviter

(a vorbi)

(a invita)

Compretafi propozitiire si gSsiti rectia


din care face parte fiecare.

C t. cl.ir.

o r. ;

..._

C+. rion..........
lO

trente

(presente)_r -.
. /^-:-^-.
Fiona i

Mario.

(inviter) Mario et Claire pour


l,ap6ritif.

Trecelila plural.

!- un chocolat chaud

un orchestre de jazz

le

sau Ia?

3. un vin blanc
4. une ville italienne

chocolat
.......... jus d'orange

5. un croque-monsieur
6. un g6teau For6t-Noire

7. un bon professeur
8. une tomate belge

.......... bidre

th6

beurre

.......... rue

sant6

famille

(freva reguli vi vor ajuta sa aflali genul anumitor substantive:


funinine
gfrstantivele cu terminalia -e: la tomate, la lampe;
,sbstantivele cu terminalia -t6: la liberte (libertatea); -tion: la situation: -ette: la trompette;
de: la mdthode; -ade'.la salade; -ure'.la culture... .
masculine

srbstantivele cu terminalia -age: le garage; -ment'. le gouvernement (guvernul); -eau: le bureau;


-*lrtpe sau -phone'. le microscope j le telephone. . . .
od logic.
ajutor in invdlarea cuvintelor ;i a sensurilor lor multiple vd este oferit de dicfionar. Cel mai bine este sa
rati un diclionar cu cca 100 000 de cuvinte gi expresii, cici la acest volum veli gisili cea mai mare
a sensurilor gi a cazurilor speciale. Vi oferim aici numai c6teva exemple pentru a va familiariza cu

&bnarul:

ffil

in Pr6lude aliTnvdlat cuvintele de maijos. Cautali in diclionar semnificalia lor in francezd


Au aceste cuvinte aceeagi semnificalie?
Notali traducerea lorl
a

Ia serviette

{}

Servelelul

h garage {}................
la

culture

fi...

la

veste

O............

............
...

garajul
cultura
vesta

5i

in rom6ni.

{r

fl
fl

bFi!icurios!Cauta-tiechivalentulurmdtoarelorcuvinte;inota!igenu|acestora:feminin(/i)saumasculin(m,)?@

soarele

pimSntul ft........

lumina

{t

.. .

............. luna
telefonul
l'amour

fl
{t
fil.
trente et

un

31

aD

Tn

stitimai mutt dec6t credeti!


Gdsili pentru fiecare nume de orag din rom6ni echivalentul in francezi.
De ex.: 3.Viena
G)Vienne

1'1

Q Hanovre 1. Moscova
Q Nuremberg 2. Koln
3. Viena
Q Arome
nome
4. Aachen
Q
Munich
5. Nurnberg
Q
Q Londres 6. Bremen
Q Moscou 7. Hanovra
Q Bruxelles 8. Londra
Q cologne 9. Basel
10. Roma
Q Vienne
aate
11. Munchen
Q
Q aix-la-Chapelle 12. Bruxelles

tw

Ci)

I
I

Ascultati dialogurile si priviti desenele si fotografiile. ordonati elementele de mai jos si refaceti
dialogurile. d-}

Il-

rE

t-

,*&1-s

.{

*i

* C'est mon anniversaire.


J'ai vingt ans.

3 Le Louvre...

Non, je suis Frangais.


$ Tu es Alg6rienT

) Quelle

unAlg6rien
visiter

Quelle est votre


profession?

32

un algerran

a vizita

Ce profesie aveti?

vacances I Sunt in vacanta

trente-deux

est votre profession?

) Avec plaisir.
) Vous travaillez ir Cahors?
) Non, je travaille d Toulouse,

* Qu'est-ce que vous visitezT

Je suis en

Je suis en vacances d Paris.

Je suis chanteuse.

unechanteuse
mes

chez Airbus.

Vous voulez boire une bidre


avec moi?

I o cantareati
I ale mele, ar mei
(adj. pos., pers. I pl.)

travailler
boire

-llrlutftf,te

mmrn

ulmyd

milmmry

D3

t:
ll

lalucra,amunci

il

I a bea

omostintelor

*sau 6tre?
lLGdrerine des parents portugais.
L& -..-...... ..22 ans.
t"[ ----........... ing6nieur.

6. C' ............ un homme trds sympathique.


7.

8. Est-ce que

--------......... ltalienne.

nd

...... faim!

vous

des sandwiches?

9. Le rap, c' ............ chouette!

Tu ----........ un cadeau?

'f'.h

Nous

0. Vous ......,................. Monsieur Poncet?

urmdtoarele propozilii la forma negativ6.


:1-Vous avez un numdro de fax?
Non, je n'ai pas de numdro de fax.

lllke
I-krs
LTtr

&

avez un num6ro de fax?

avez un jus d'orange?


e un passeport?

5. Vous avez soif?

6. Nous avons une adresse lnternet.


7. lls ont une grande (mare) bibliothEque.

a des parents italiens.

s 5i refaceli
pentru fiecare imagine o expresie cu avoir potrivita.

l-I|H

trEs faim.

a soif.

3. Nous avons sommeil. (Ne este somn.)


4. Elle a trds chaud. (Eiii este foarte cald.)

5. Vous avez froid? Ud este frig?)

m..ffi",ffi..ffi.

trristice

kanla gi vreli sE cumpdrali


timbre, o harti 9i un ghid
Fririli fotografiile gi ascultali

rs?

ilrse,
bidre

Vous avez une carte de la 169ion?


Lan guedoc-Roussillon ?

I krl'Europe?
f hr h Roumanie...

Oui. Une carte touristique?

kSrur,

k-s

monsieur... 5 cartes postales.

2.

avez des timbres?

(li, rcus voulez 5 timbres?


I (li, s'il vous plait.

) Oui, et un guide aussi.


J'ai le guide vert, dans quelle langue?

) Oh, en roumain si vous avez...


trente-trois 33

I *---{tnterlude}\/

rlry

-R-"t',,'"4
I

l-Timbrele

se g5sesc la caf6'tabac sau la posti,

Notali echivalentul francez al urmdtoarelor cuvinte:

timbre:
vederi:
@

hart5:

ghid turistic:

Formali propozitii. Treceliverbul la forma corecti'


. Nous (aimer) le chocolat.
2. Vous (discuter) politique.

5. Elle (f6rer) son anniversalre.


6. )e (commander) le menu.

3. lls (d6srrer) un ap6ritif.


4.fu babiter) New York.

7.

M@

)e (parlel roumain.
8. Nous (habiter) rue Victor Hugo.

a Ordonali cuvintele de la exerciliul 4 in funclie de pronun!ie.

an nazal: [6]
6: [e]

6/ai /d:

[e]

b Ascultali cum se pronunld aceste cuvinte. Puteli gdsi ;i alte cuvinte in


astfel?

G)

lxliile

7-5 care se pronun!5

ff

Ascultali ii completali textul.


Voici Toulouse.

Paul

... Toulouse, la ...................... rose. Paul et Marianne, une Am6ricaine,

............
, mais il parle trop vite'
... beaucoup Toulouse, elle adore
.... mal frangais. Marianne
Marianne
Marianne dans un
]a ,...................... Saint-Sernin. Paul a .....'................ . ll ."..""
un caf6.
et Paul
. Place du Capitole. Marianne commande un .......,.......
....... Toulouse. Paul parle

tffi

pas

les

... bavards. Paul invite Marianne

une "........

Ce rispuns credeli cd va da Marianne?


Oui, avec

plaisir!

Non,

je

suis

fatigu1e

Non, merci,

tu

parles

trop.

Chouette!

Cu siguranfa puteli deduce semnificalia acestor cuvinte din context:


trop

34

vite mal fatiguee bavard

trente-quatre

tahnt intermediarl Gdsiti pentru fiecare scop didactic indicat in limba rom6nd echivalentul francez.

ci

ar maitrebui sa recapitulati?

aspecte comunicative au fost:

fc

affieba o persoand cum se simte

eo

asafrrta

a&cuta

hc

despre orapul natal

ic

am"d[umi

JC

a rcspinge ceva

Je suis de

a accepta ceva
a comanda ceva la cafenea
a felicita pe cineva
a spune dacd ceva ne place sau ne displace

a emite o judecati de valoare despre ceva

Saint-Malo, en

Bon anniversaire!

(a va? Pas trds bien.

Elle chante bien.

Joyeux Nodl!

hrl}:ur,

I*rL

monsieur!

Je voudrais un

Marie!

jus d'orange, s'il vous plait.


J'aime la musique
classique. Moi aussi.

Merci beaucoup, madame.

de acestea, ali
Se pronunle

maitnvilat:

onjugarea lui6tre

or{ugarea verbelor terminate


aticolul hotarSt gi nehotir6t

!-

10

avoir

f
?n

-er

formele adjectivelor ce indicd


:Am6ricaine,

na-tionalitati gi numele de nationalitati

r, elle adore

a unei intrebari

g
h
i

o
o
C
o

numerele de la 0 la 20

prepoziliile de dinaintea numelor de orage ;i de !5ri


negatia

pronumele interogativ que


est-ce gue

gu'in

combinalie cu

ele trei modalitati de formulare


n.................

en Roumanie, au Portugal,

.-..... un caf6.

"

elle n'aime

Tu es de Strasbourg?
Est<e que tu es de Strasbourg?
Ertt de Strasbourg?

ft";I, h)
L,"-f$:J,

Je ne suis pas

Paris, aux Etats-Unis,

li.

chante, tu danses, nous adorons, ils habitent

suis, tu es, il est, nous avons, vous avez, ils ont

Qu'est-ce que tu chantes?

trente-cinq 35

proiect al Fionei: ea vrea sa deschidS o Scoala de


Fiona, Claire ;i Mario ciocnesc un pahar in cinstea noului
muzicS. Prietenii o ajuti la realizarea acestui proiect'

iffi

fl

Claire: Alors, qu'est-ce qu'on f6te?


Mario: Oui, la surPrise, c'est quoi?
Fiona: Eh bien, voild, j'ai un grand projet:je veux ouvrir
une 6cole de musique d Strasbourg'

Mario: Quand?
Fiona: En octobre.
Claire: Alors tu cherches des professeurs de musique?
Fiona: Oui!
Mario: Si tu veux un professeur de clarinette"'
Fiona: Merci, Mario. Et toi, claire, tu veux bien etre professeur
Claire: Bien sOr!
Mario: Fiona, c'est vraiment une bonne id6e! 5ant6!
Fiona +

ril

Claire: Sant6!

une6cole

projet
I un Proiect, un Plan
grand/grande I **
quoi
I ce

un

c'est quoi?
Eh bien,

tffi

Quand?
En octobre

|
I Ei bine, ...
I uite

voilir
je veux (de la

tu cherches (de

@
W

| ln octombrie

/a

I cauli

Si

I Dac;

tu veux (de Ia vouloir) | vrei


unebatterie
I o baterie

a vrea)

de muzica

Cend?

chercher a cduta)

vortloir I vreau

qc

I ogcoalS

une 6cole de musique I o ;coal5

ceeste?

...

ouvrir

de batterie?

deschide ceva

rispunsul la aceastd
C6nd vrea Fiona si deschida gcoala de muzicS? Cautali in text intreba rea,,Citnd?" 5i
intrebare.

goale?
a Acum vom invSla numele lunilor in francezi. Puteli completa spaliile
mars

trq
1

janvier

s JUrn

avril

septembre )ui(

d6cembre

2 .....................
7 juillet

mai

ao0t
td.

....................... 9

Atenlie:
inainte de numele lunii se foloseSte prepozilia en en octobre'

trente-six

ffir

J,...,,...................'

11

35

octobre

f6vrier
novembre

10

kJta}i

i o ;coal6 de

cum se pronunla numele lunilor gi repetati-le.

fl

SUdeta numerele p6na la 20. Acum vom numira mai departe pdna la 31. Ascultafi.

II
drqgfi et un

*Ut-dx

22
vingt-deux
27
vingt-sept

fumfletali tabelul

gi' e

23
vingt-trois

24

25

vingt-quatre

vingt-cinq
30
trente

2S

29

vingt-huit

vingt-neuf

de conjugare allui

vouloir

(a vrea) cu ajutorul dialogului.

Vouloir

f)

31

trente et un

esle un verb neregulat

parte din grupa a lll-a de verbe.

mloir
Retineti:

,F -----...................

Dupd

tu -.-._...................

Itrdle veut
umrs rou/ons
m.swulez

trelles

vouloir urmeazE un substantiv:

ll veut un jus d'orange.


Sau poate urma un verb la infinitiv:
Elle veut ouvrir une ecole de
musique en octobre.

veulent

frteste persoane au, ca gi Fiona, un proiect important. Ce vor sE faca? Raspundeli folosind verbul vouloir.
frgi verificali corectitud nea propozif lor d u m neavoastrS.
lls veulent avoir un cafd en Bretagne.
lb er: 1 . lls ont un cafd en Bretagne.
i

fl

ii

uul

la aceastd

l- lsont un caf6 en Bretagne

4. Nous habitons aux Etats-Unis.

2. Je zuis clarinettiste.
a Tu chantes it l'Olympia?

5. Vous dansez d l'op6ra?

6. Elle f6te son anniversalre

Tahiti.

a De obicei adjectivul std in francezd dupd substantiv: une chanson frangaise.

l$ne!i: Unele adjective folosite frecvent stau insi inaintea substantivului: grand, -e (mare), petit, -e
lpfq nicd), gros, grosse @ros, groasd, mare), bon, bonne (bun, bund), mauvais, -e (rdu, rea), joli, -e
ff4u1, drdgufd), jeune (t6niir, tflndrd), de ex.: un grand projet, une bonne rdde etc.
A*ctivulse acordi in gen ;i numir cu substantivul!
taflural desdevine de: des oranges ) degrosses oranges.
ll,rneralele stau intotdea u na

ina i ntea substantivu lu i'. six ora nges.

bAcituifi propozilii. Atenlie la pozifia adjectivului!


lh ex.: 1. Nous avons un grand projet.
l- un / nous / projet / avons / grand.
2. veut / il / une / maison / jolie.
3- bons / nous / professeurs / voulons / de.

4. vin / tu / un / veux / blanc?


5. musicien / c'esl / mauvais / un.
6. un / je / professeur / cherche / jeune.
trente-sept 37

6b

twM

(de ex. pentru prenumele claire)' diferite


privili calendarulfranluzesc. cautati anumite zile onomastice
sdrbitori, anotimpurile 5i inv5lati noile cuvinte'

t
ll:

tl:
:

iL{

Sertvii?*
Edetr(l
Mririre
its'6cnd

h'l
,t

E+iohiflie

10 Guill*$me
I 1 Flutin
12 ltti*na
I 3 Yvet!

i4

in ? f6licil?
M I J+u it'i)
trrn$oisa
; I v{e'cr
v 10
S I I io*i*e
l) .:r ius$,ir

*T -5Afr*Staii;4*

,t 16
! 17
: -1 18
:

Jriiarn

iil 14 Vilril*!!
l\,! 15 ilruio

I'tira
ll{mi

i::r

i* 1!

'

ili

t$

lli

-r 16

!'r 2OAinit
lla:nrr:
I llt 21 |[,hrn5
:

'i

[4 22 l*b3rlr
; : ^r,t
I i .: 23 k?al8
I i .-i 24'l,'!0desrt

FrudBrce

lrr:

V$llS

t5
r*7
.i8
\i9
sto

MS

Paeirte

I
2

",.'
fi 13

.r 'tS i{r

lerii3t
&,i4diets

Srbnga

Eit*;|.
Aoxille

frllisi8

13

22 ta!
23 M![aris. ll
i:*fiqint
t E4
) gg lfr$i1)iatx
* rJ!:: li,issa

fu]r*ii*

lrt

t?
'r

d3 l'. I

Hr54q

16
16

l 13 $eqrsr
$ '!B lls*4rd
1,1 1? lir**l
J 1* ['i:
,/ 19 Yt{t
$ ?* Beftriil
* i lgnllotli]
i. ?2 !$ie
tl 23 liriirgt
fi: L'24 ililtrlitn
ll: : 25 ,s+etsior
lli v 26 5*rerse"
il, i zz ereust;o
il: !]
t6l{Ctsl.{t{r!
--'
t"."
.v28val{rit
t 29 c*u ries,'.Sl r' 29 AYntat
, i,
5cI! 0iat.:r"! t'i 30 F?r'lraix
'
t tl 31 V,s,H{iet

ii.'

29 Gsbrrs
,, 30 d,6dn{
v 31 Besia{lio

't

t.

1
1

ItlA'lAli

tjl IO

.J

i ii e$ $s!s

du

S iiditi:

tv1 3

i isnel):

I;

l.

2 Boris
3 tiil. Jaaques
{ }l$tir

, 14 lrrxini

Y 17 i)iRire
[Y.i!le
$ 18
j

AltYin
Beilled?i:fl
Saxrii

td 5 iiait
.t 6 lNlri{e;lir
t 7 J..9.*cioS.

odilefl

$
8
7
:,

,J

ly

Brrii

fil {

g t li{rrire
C .r Sftdri[s

i i+
:1

!r!t-!sq!'

&rroaing
J, f. [O,Ji!

|ier!*
iii i tiirn[.

ilii
floruihl il
5i:Vir!
Albnr

Aurrry

Jreo-Bifistr

fi

:M 4

Iffi

: ,!'l

ll; lrl t Alorcnse


Ili t* 2 Lr'tier-tv
irdie
il: .j 3
/t J .M V,lnnw
r l: v

Borer:
Anoir
Marietit

I
7 Baorl
;$ I Thrbaul
ii

: $ 15

t*

il 7
:il1 8
ir!4 9
:J 10
: v 1l
:$lt

Amindine

: I lr*

M '18 k6dari.

N.0 .M.c.

M'to Arsire
I J 20 tularine
I

tvtsrd

i!: i il ASStlt',lPTl0li
; ul l5 A,nei
: ,, 17 HYacillhc
: v 18 li,l,ie 'i
: s t9 JeanEudes
;

Doiald

r:

Th. de l

M 5 llai*r
&l 6 Be*eEd
; 7 leint
, I Ntli!'il6ti.0.
$ 9 Alain {
l) ++ lr*I
L I 1 ,ldsiphe
lrl 12 Anq:linairt
M 13 Am+
l.aSit-C.cir
"l 14
r.,
15 nolaild

5 16 :dith
0 ill ienaud

ii

Nodig4
E0riiic

0rvy
tvlatthiflr
Maurico

Christopte

tat.ics
Rose de

Constanl

:ti{ffi$
i r 31

rsnaceccr

':l

:l

Va@nccs $olaires

lll:

J 31

pl.)

la fte des mEres /


des pEres

38

trente'huit

20

i $ 21
: Ll .i it
,.

El!al{
Nittlas

7 cenoo
8 Geolt oy

P.

lhaodo.e
Af,MIST.
Chnstisn

i 16 MtrgrrB,*
V 17 lisab{ttl
s 18 Aud6
1.20

Iimil'i

)23

tl,merl

s25

Caiheriils

N24
3 :.lii

tlora

15

odilc

ilhon

Alire

L 18

Gltie4

.it 2O

Abraiam

tl lS

tcm$d

22 Cr.ile

t{

$ 16'!

ru 21 Pr6s t*aii,

iri

ioui?r

Llon

Y
'

'i,

Ambroise
lm. ioncePt.

Li

.l

Adelire
Cflixe
Etotio

.lecri di

Birbara

Sylvio

i''

riril

tldrin

'lorct. J 22 HIVEfi @
$ 23 Amand
) #$ Adile
J 21

O?loninc

ffiil*llimt
_t

lmelins

Tittr#*

s
i)

Sim. Jude

i\l!rcissB

lit"t't sr

Nut6' Brnffi' Toulou$


A- - -Cs'n' Clormnt-tErrand' Gnnoble' LYon' Mmtmllior' Nsncv'Mstt'
zonrB-Aix'Mtneille'Ami6N'B$ngon'Oiion'r-irl"'iitog$'Nit"'OA'"nt'to""'poitilc'Rtims'Bouen'Srrrsbouro
zonc C.-'..ordc!ux, Cr6tsil, Parb, Veis'ills

zilele de sirbdtoare

I o zi

I un calendar
la Saint- (+ prenume) | stantut (+ prenume)
leprintemPs I Primavara
(f

i t8 ldwir!
td 17 Bautlsrrt
r,1 t8 l,rr
i 19 lltn6
'v'

Crepir

Zone

lesjourcf6ri6s
unjour
uncalendrier
PAques

9i

;) 1J'

J t2 v,/ilkied
v t3 Gar{rd
$ 14 J{sts
it i i! Th. d Aliia

llrrentin

ar'sde I

; ToUSSAINT
2 Dilunts
3 Hrbod
4 Chads

S i 'I

Louis

Nalrtlia

r'r
\iJ
g
*
M
t4
,]

V 10

Bart.ll,ldny

.F[ffi

ll:

t.J

Pagte

| ziua mamei / tatdlui

unemlrr
un pEre

I o mamd

l'6t6(m.)
la f6te nationale
l'automne(m)

| vara
I slrbitoarea nationalS

laToussaint
l'hiver(rn.)

un tata

ltoamna

S5rbetoarea Tuturor

sfintilor

llarna

dela exerciliul 7 puteli citi inifialele zilelor sSptim6nii. Ordonali-le.

hire), diferite

dimanche

lundi

vendredi

Mardi

jeudi

samedi

,.>(i

fiecare zi a saptam6nii poate fi asociata cu numele unui corp ceresc:


Vdnus vendredi
nrp.rr,redi
lupiter jeudi

snedi

Mars mardi

la Lune lundi

exista urmatoarele sdrbdtori nationale:


FGte

nusmbre

du Travail

(Sdrbdttoarea M uncii)

Armistice de 1945 (Armistifiuldin 1945)


Prise de la Bastille en 1789 (Cucerirea Bastiliei in 1789)
Armistice de 1918 (Armistifiul din 1918)

l|5ffiun an foarte plin! Ce intenlionati

I4 juillet

mdtali
lt-

sd

faceli? Alcatuili propozilii logice dupa model:

chanter

mon annrversalre

en Roumanie.

danser

dans un appartement

d Saint-Malo.

f6ter
habiter

dans une chorale


dans la rue

Paris.

d Nice.

si notali-vd datele.

hfte nationale frangaise: c'est le............... juillet

& ur anniversaire: c'est

/e

3, h Saint-Michel: c'est /e

lil-hcamaval:

c'est le

este ultima zi inainte de inceperea postului. in aceastd zi se f ac crflpes (clatite). De ziua nationala

un ddfil{ pe Champs-Elysfies in prezenla pregedintelui statului, a guvernului ;i a multor


oficiali si spectatori, iar seara are loc un mare spectacol de foc de artificii pe Champ-de-Mars. Cu o
hainte, in intreaga Fran!5 au loc petreceri dansante;ifocuri de artificii.
trente-neuf 39

I
I

,u

lw,l

Ainceput vacanla de var5. Mario


o cofetErie si cumpara un

gi Claire au ceva de s5rbatorit: sunt ?mpreun6 de cinci ani. Mario merge la

tort. /-}

Vendeuse:

Monsieur, c'est votre tour?

Mario:

Oui, le g6teau For6t-Noire, il co0te combien?

Vendeuse:

(a

Mario:

Deux.

Vendeuse:
Mario:

Oh! Vous ne voulez pas plut6t deux babas au rhum?


Non, non, je voudrais un gSteau For6t-Noire, celui-ld!

Vendeuse:

Le petit alors. Et avec Ea?

Mario:

Une baguette, s'il vous plait!

Vendeuse:

Qa fait neuf euros cinquante. Merci, monsieurl

d6pend. 9 euros le petit et 12 le grand. Le petit est pour 6 personnes et le grand pour
C'est pour combien de personnes?

(a fait combien?

Et bon app6tit!

ung6teau/

C'estpourcombien I Pentru cate persoane

luntort/torturi

des g6teaux

un gAteau For6t-Noire I un tort For6t-Noire

unevendeuse
tour?

ri[

c'est votre

I ovSnzdtoare
| dumneavoastr5 sunteli
Ia r6nd?

il co0te combien? | c6t


(de la clluter a costa) |

ffi

Qadfipend. (de la

costS?

de personnes? | dorili?
plut6t
I mai degrabi
deux babas au rhum I doua prijituri cu rom
celuiJi!
I acela!
Et avec ga?
| Altceva mai dorili?
Qa fait combien? | Cat face / costi?
(de la fure aface)
Qa fait ...
I Face / costi...
cinquante
I cincizeci (cenfr)
I

oepinde.

d6pendre a depinde)

bon

1@o

app6tit!

| poftd bunit

Ascultali cu atenfie gi notati prelurile.


le baba au rhum ............... la baguette ..................... le croissant .......................
200 g de chocolats belges;........................... le g6teau au
........

,W

citron

... cum spunem c6t costi ceva.


3. ea

...........

.. euros

a Afi inv6lat alte doui verbe: coOter (a costa) gi faire (a face, a costa). Co0ter este un verb regulat care
se termind in -er. Completatiintrebirile cu verbul cotter.
1. Le g6teau, il ...........................

40

quarante

combien? 3. La guitare,

elle

..............

combien?

rirc merge

h
mai ales la persoana a lll-a singular sau plural!
verb neregulat, care face
cu ajutorul dialogului tabelul conjugdrii lui faire' Faire este un
grupa a Ill-a de verbe.

nd pour 12.

/ ea ................... combien?

cum se pronun!5 ai: {-}


e in:7'e fais, tu fais, il fait, vous faites',
ponun!5 ins5 o in: nous faisons.

faie

cu atenlie ilustraliile 9i completali


este foarte practic ;i se folose;te in diferite expresii. Privili

corespunzitoare ale lui faire.


les courses.

la vaisselle.

m,

le m6nage.

5Ees

... un g5teau

i sa traduceli aceste

rb regulat care

s:

ffi

*presii in romdna'

fa!a. Fili atenli la zgomote'


noile expresii, spuneli ce fac aceste persoane in momentul de
lls font la vaisselle.

{-}

bien?
bien?
quarante et

un

41

twew

Ce produse se g5sesc

in urmEtoarele magazine?

l'6picerie

5.

une salade

6.

des saucisses et

des carottes et

des pommes de terre

2.

un journal

ffi

ffio

rilr
tffi

des cartes postales et

la maison de la presse

deux biftecks

-ryf,mh
3. une baguette et

7.

un savon

8.

des babas au rhum

des biscottes

!'

4.

des p6tes et des biscuits

et un,g6teau
For6t- Noire

magasin
une6picerie
uneboulangerie
une maison
un

de la

presse

uneboucherie-

charcuterie
carotte

une

une pomme de

terre

I un magazin
I o bicinie

I obrutdrie

un chiosc de ziare

une carte

postale

unjournal
une biscotte

unesaucisse

si reviste

un

biftek

| o micelirie

trtr

savon

I
I

I un morcov
I un cartof

pL)
biscuit

Ies pdtes (f,

un

I o carte pogtald

I un ziar
I un pesmet
I un ciirnat
I un biftec
I un s5pun
I pastele
I un biscuit

Alc5tuiti-va o cartotecS si faceti c6te o fisa pentru fiecare magazin. Completati apoi treptat
denumirile
produselor care se gdsesc in acele magazine.

42

quarante-deux

7b

numeralele p6n5 la o mie. Ascultafi cu atenlie.


40
51
70
80

sixante et

un

cents

&

soixante-dix

41 quarante et un
52 cinquante-deux
71 soixante et onze
81 quatre-vingt-un
100 cent
1 000 mille

42 quarante-deux
60 soixante
72 soixante-douze

82 quatre-vingt-deux
101 cent un

prefurile pe care le auzili.

O+r
Osa

aucisses et

rbiftecks

cinquante et un

quatre-vingts
S'l quatre-vingt-onze
300 trois cents

ingt-dix

salade

quarante

fI

Ozo

O:+

Oeo

Cr

Ooe

Css

Or

se:

,Dnpd rrieti in litere numerele care au


--tente-six, ...

Ozs

ro+

Oqz+

Ozooo

gsg

r6mas.

rffimn$e:

numeralelor 21, 31, 41, 51 1i 61, cifra

7 se

leagd de cealalt5 prin

ef Sifdrd cratimd.

ifudtap-dialogul din 6prcerie. Cumparali apoi din magazinele dela exerciliul

7 produsele

ilustrate mai

ffiu, ilotati-va prelu ri le.

Sierie
D

I
D
rabas au rhum
r_geteau

t- Noire

Bonfrrurl
Donjour, vous d6sirez?
"bru.rdrais des p6tes et des biscuits,
vous plait.

fi

D ffiarcc Ea?
D [Ine salade.
D lffia.
D (a fait combien?
'
D gafait 18 euros 50.

md multi francezi merg la cumparaturi o data pe saptamEni in supermarketuri mari, numite


cumpara de la bEcinie produsele proaspete precum fructele, legumele sau mdrfurile pe care au
cumpere de la supermarket. in general, in Franla magazinele se inchid la ora 19 sau 20.
proaspata sau crorssants se pot cump6ra ;i duminicd dimineali, motiv pentru care luni dimineata

h
eptat denumirile

s.rnt inchise.

qtrarante-trois 43

i
I
I

Su

lffiilt

Claire ar vrea si-i facd o surprizd lui Mario cu ocazia aniversarii lor. Aceasta il leag5 la ochi, apoi pleacd
cu magina.

f}

rt[
M',

ffi
1
a

.;

I'

Mario:

Mais oir on va?

Claire:

Surprise.

Mario:

ie n'aime pas les surprises. O0 sommes-nous?

Claire:

Sur l'autoroute.

Mario:

Et

Claire:

Dans une ville.

Mario:

Loin?

Claire:

Assez, oui.

Mario:

Combien de kilomdtres?

Claire:

Je ne sais pas. Beaucoup.

Mario:

On va..,

Claire:

Non.

oir allons-nous?

Colmar?

Mario: On va... en Allemagne?


Claire: Non.
Mario: Dommage, j'ai bien envie d'aller d Berlin. Berlin, c'est une chouette
Claire: C'est trop loin.
Mario: On va... i Paris?
Claire: Gagn6! Oui, on va i Paris.
Mario: C'est vrai, d Paris?! Et qu'est-ce qu'on fait tr Paris?
Claire: Surprise.
Mario: grrr...

ville.

va?

oi on
(de la aller a
aimer qn /
Mais

merge)

qc
Jep'aimepas
(de laa\mer)

Dar unde mergem?

I a-i plScea

de cineva / ceva

unkilomitre(kz)

| un kilometru
Combiendekilomehes? | Citi kilometri (sunt)?

beaucoup

I mulli
I Picat

I oautostradi
Et of allons-nous? | $i unde mergem?
(de la aller)

Dommage
avoirenvie (f,)
de faire qc
aller ir Berlin
trop
C'est trop loin.

uneville.
Loin?

Gagn6! (delagagner I Ai cattigat!


a cdstiga)

Sur

uneautoroute
Dans

CiJ

Nu-mi place

I p.

I lntr-un oras.

| Departe?

Ascultaliinca o dati dialogul

5i

quarante-quatre

sd

facl

ceva

Iu

I
I

,.tg.

la Berlin

prea
Este prea departe.

marcali propoziliile corecte.

C vario vrea si meargd la Berlin.


C Lui trrtario ii plac foarte mult surprizele.
C rrlario este eneryat.
C Destinalia cilStoriei este destul de departe
44

| a avea chef

O clrir" este la volan.


O cl.ir. merge la colmar.
O Cl.ir" il invita pe Mario la Paris.

cum se pronun!6 orn [w6] gi fifi atenli la intonalie. 11

rcipleaca

in dialog alte doua verbe terminate in -er: aimer (a iubi, a pldcea) ti aller (a merge). Aller
verb neregulat terminat in -er. Completali tabelele cu ajutorul dialogului.

aller
Je vals

Tu vas

lllOn
Nous

Yous allez
lls vont

rerbele aller si 6tre se folosesc urmdtoarele prepozitii: On va it Colmar? On est dans une ville.
ut Allemagne. lntrebarea ,,unde" se formuleaza astfel: Oi vas-tu?

I
f

intrebarile, apoi puneli aceleagi intrebdri folosind pronumele vous.

(\

l Tu vas i l'ecole de musique rue de la Republique?


5. ) Est-ce que tu as faim?

Tu f6tes Nodl ir Berlin?


Est<e que tu habites loin?
Est<e que tu fais les courses

4.

au hypermarch6?

7.

6.

) Tu cherches la boulangerie?
) Tu aimes le whisky irlandais?

g-rtem exprima preferinta, dezamagirea sau aversiunea? Completali propozitiile cu urmdtoarele

mesii:
.

j'aime
dommage!
j'ai horreur de... (a avea oroare de ceva)

ffihcfrerinla: 1. J'ai .........

..... d'aller ir

je d6teste

j'adore

Berlin. 2. ...............

chanter

dorer, ddtester

+ verb la infinitiv: J'aime faire les courses


envie, avoir horreur + de + verb la infinitiv: J'ai envie de faire /es courses.
adorer, d6tesfer se folose5te articolul hotir6t: J'aime la musique classique.

r Paris.
quarante-cinq 45

8b

Ascultali gi cititi

dumneavoastrd in acela;i timp. Gasili mijlocul de transport potrrvit pentru fiecare

;i

ffiffiffiWffiffi
minidialog.

l'avion

le

train

la voiture

le m6tro

le

v6lo

le bus

;:

t
I

lL

E
I

Vous

prenez...?

Luali...?

(de laprerdre)

prendre

qc

I a lua

ceva

m6tro(politain) | metroul (din Paris)


un avion
I un avion
un train
I un tren

le

.:

unevoiture

,i'!

:i

unv6lo/

r-l

il

I o ma5ini
lobiciclet5

une bicyclette

bus
enbanlieue(l)
ce n'est pas cher

un

ilM@

I
I
I

un autobuz
la periferie, in suburbie

cher/chire
lecentre-ville
ou
un pied
i pied
un/une

6cologiste

d6testerqc
je d6teste

lscumP/scumP5

I centrul
I

oragului

sau

I un Picior
I pe Jos

I un ecologist /
o ecologisti
I adetestaceva

I detest

(de la dtester)

jeprends

(de /a prendre)

iau

nu este scumP

Cunoa;telideja prepozilia en:en septembre, en France, en banlieue.latS o alti utilizare a acesteia: pe


lSng5 denumirile mijloacelor de transport. Completali cu ajutorul dialogului.

Tr

:l

Je

vais

i Paris:

re

avion
m6tro

.........
en

en train
d moto

....... bus
....... v6lo

/ bicyclette

Re!ine!i:

Atunci c6nd suntem pe mijlocul de transport respectiv, se foloseSte d (d vdlo), dar cSnd suntem in acel
mijloc de transport se foloseSte en (en voiture). Prepoziliile d / en se folosesc cu verbul arrer.

@
46

Completali tabelul conjugErii verbului prendrecu ajutorul propozitiilor din minidialoguri.


quarante-six

Aten!ie:

pentru fiecare

Duptt prendre se folose;te articolul


hotarAt:7'e prends le mdtro.

Verbele apprendre (a invd.ta)

si

comprendre (aintelege) se conjugi


dupd acelagi model.

bbus

voiture?

en bus,

dmneavoastra? Ce mijloc de transport folosili? Rdspundeli


&r tabel. Atenlie la prepozilia folositS!

est pratique.

la

intrebari folosind mljloacele de trans-

ilre le metro?

faites les courses comment?


allez au centre-ville comment?
allez 5 Paris comment?
allez au travail comment?

Je prends

) Je vais au centre-ville .................


) Je vais d Paris
) Je vais au travail

oruintele, form6nd perechi de antonime: grand, -e +


d61egf;en avoir envie de... * avoir horreur de...

petit,'e; bon, bonne * mauvais, -e;

$ rispundeti la intrebdri. Atentie la intonaliel {.'l


1.) Tu fais la vaisselle? (ne pas avoir envie)'
) Ah non, je n'ai pas envie de faire la vaisselle.
Trl fais la vaisselle? (ne pas avoir envie)
Uurs allez au centre-ville? (adorer)
fdt un gSteau? (avoir horreur de)

e a acesteia:

pe

.. voiture

.. pied

I suntem in

dler.

4. il Tu prends le bus? (d6tester)


5. S Vous faites le pleinT (d6tester)
6. I Elle prend l'avion? (aimer)

acel

parizian a fost proiectat in secolul XIX de cdtre Fulgence


.In 1900 a putut fi inaugurata prima linie. PAna in prezent,
&transport pariziene (RATP) au in funcliune 13 linii in centrul
h srburbii se ajunge cu un fel de trenuri rapide (RER). Cdlatoria
este foarte simplS: se cump5rd un bilet (un ticket) sau o cartela
hlete (un carnet) de la automat sau de la casa de bilete
barajul electronic. Pentru a merge in direclia corect5 trebuie
i numele statiei finale.

ri.
quarante-sept 47

9a

i.f

Fiona ar dori s5 inchirieze spatii adecvate pentru gcoala


de muzicd. o suni pe claire gi vrea sd vorbeasc6 cu ea
despre acest lucru. Din pacate raspunde doar robotul.

f)

1. Primul

apel

(vocea lui Claire

Bonjour, vous 6tes bien chez claire Dubois. Laissez donc


un messager Merci!
c'est Fiona. J'ai une bonne nouvelle. Je ret6l6phone.

Fiona:

4116,

2. Aldoilea

apel (robot)

Fiona:
3. Altreilea

C'est encore moi. Rendez-vous demain matin


(robot)

apel

Fiona:

10h au caf6 saint-Jean. D'accord?

4116, Claire, mais

o0 es_tu? Je suis au caf6, j,attends depuis


une heure... Bon, la bonne nouvelle: je visite des
bureaux pour l,6cole de musique demain 1gh,

l'adresse c,est 37, rue des Bateliers, tu viens? Salutl


4. Al patrulea apel(robot)

Fiona:

Mais qu'est-ce que tu fais? La visite


est dans une heure, tu viens, oui ou non?

A116
chez

ClaireDubois I la Claire Dubois

demain
unmatin

Ldsali un mesajl

j'atlenils(de

I ato

Laissezdonc
un message!
laisser
un message
une bonne

nouvelle

Jeret6l6phone.

(delatl5phoner
suna)

adarelefon, a
C'est encore

moi.

unrendez-vous
demainmatin

un mesaj

avizira)
/
des bureaux

I Telefonez din nou.

un bureau

Th

I Tot eu sunt.

viens?

(de la verur a

unevisite

I o int6lnire
m6ine dimineati

dens 'ne

venl

heure

| un birou / birouri
I

I u,',
I

lovizitii
I

peste o ora

Gdsili apelul corespunzitor (1-4) pentru urmitoarele


acfiuni.

fiona o apteapti pe Claire la cafenea.

werge sa viziteze spatiile.

Este dupd-amiazE, ia leg6tura cu Claire

lnainte de a merge la culcare, o sun6 incd


o data pe Claire.

Are o veste bund.

depuis uneheure I de o ora


je visite (de la visiter I vizitez

I o veste buni

lodimineatd
I astept

la

altendreaastepta)

I a tesa

I m6ine

tautaliin dialog cum


... invit5m pe cineva la o intdlnire:
... spunem ci aSteptim:

..

... intrebim daci persoana respectivi vine

48

quarante-huit

depuis une heure.


la

intilnire:

..

, oui ou non?

rbeascd cu ea

r,

o sund inci

.-..... d 10h.
s

une heure.

tui ou non?

gb

(l)

Ascultali ce int6lniri aveti sapt6m6na viitoare. Notati-va in agendi ora exacti si locul de intalnire.

Dimanche: Mario

et

le pianiste de jazz a ................. h, caf6 SaintJean.

Lundi: cin6ma avec Fiona LeTitanic e................. h.-

Mardi: restaurant avec Claire e ...............

h.

Mercredi:

Jeudi: anniversaire de FranEois, A ................... h d

la

Vendredi:
Samedi: mariage de Luc et Sophie e ................... h.

Ci)

Ascultali ;i rispundeli oral la intrebari cu ajutorul agendei.

f)

DacE nu infelegeli imediat despre ce este vorba,


ffi

ffi

fi

fiti atenli in special la mimica interlocutorului

si la intonalie. Franceziiisiintdresc afirmaliile gicu o serie de gesturi!

"

Aici gdsili cSteva cuvinte care indicd anumite momente ale zilei:

le matin (dimineata)

midi (prlnz)

l' a p rd s- m i d i (d u p a -a m i aza)

le soir (seara)

la nuit (noaptea)

minuit (miezul noplii)

Atunci cSnd avem in vedere succesiunea momentelor zilei sau un anumit timp al zilei, spunem:
la journ6e
la matinde (dimineata) la soirfie (seara)

(ziua)

Atenlie:

firi articol: Lundi, on va danser. (Luni mergem sd dansdm.) Daci ceva are
loc cu regularitate, ziua respectiv5 se folosegte cu articol: Le lundi, on va danser. (Lunea mergem

Zilele saptdmSnii se folosesc

[intotdea u na] sd d a n sd m.)


$i diferitele momente ale zilei se folosesc cu articol atunci cAnd ceva are loc cu regularitate:
fais la cuisine. (Seara gdtesc frntotdeaunal.)
b Traduceti urmStoarele propozitii:

1. SAmbEta merg si dansez.

2. S6mbata mergem la cumpiraturi.

3. Sun din nou la pr6nz.

50

cinquante

4. El spald vasele seara.


5. MAine vizitezi birouri.
6. Nunta este dimineala, la ora

1 1.

le soir, je

ntalnire.

all1]rrnatoarele expresii reprezinti reacJii la o veste bund sau proastS. Fili atenli la intonalie 9i marcali cu +
rl@a la vestea bund si cu - reaclia la cea proasta.

Q C'est merveilleux. O Ah, je suis trds contenVe.


Q wais c'est terrible! Q Ofr ta la... ce n'est pas vrai.,.
O ot, je suis d6sol6/e.

lD C"ot chouette!
lfi c'ot une bonne nouvelle!

ffi,c'ot

vrai!l?

frmrttati inci

hm4ei. f}

#
ffi

datit punctut a gi exersali pronunJia si intonalia. Puteli exagera lini5tili in p:ivin{a

mai mult dec6t credeli!


citerra propozilii utile in conversaliile telefonice. Cautali corespondentul in francezS.

I-.hudrais

parler

Monsieur Delmas.

il*adane Xion est absente

pu

[a journ6e.

Est<e que Mario Morar est

imi

tt

Nu, este in deplasare.

pare rdu, domnul Radu tocmai vorbe5te

la telefon.

o Aveti un pentru mine?


o Mai sunali cinci minute?
o Doamna Xion lipse;te toatd ziua.
o Mario Morar acolo?
o A5 rog. numdrul de telefon al Fionei
mesaj

15?

peste

4L nbn, il est en d6placement.

terlocutorului

5, -h,,oudrais le num6ro de tel6phone


cie Fiona Petit, s'il vous plait.

este

&. .le suis d6sol6, Monsieur Radu est


en communication.

vrea

ff. Vous rappelez dans cinq minutes?

Petit,

vd

&- Vorus avez un message pour moi?

mld
Daci ceva are
unea mergem

apelurilor private, in Franla se rispunde cu 4//6. CSnd


care a sunat nu este sigura dacd a format corect numirul,

de
',

suis bien chez Monsieur

(est

/ Madame...?n

sau

toi?> in cazul firmelor este altfel. Se rispunde,


cu numele firmei ;i cu propriul nume: r<Les Editions
Sahine Mongds d l'appareil, bonjour ...>.

te: Le soir, ie

As dori sd vorbesc cu domnul Delmas.

iei se spune <Au

La sf6rSitul

revoir>

spunem imediat motivul pentru care am sunat, ci mai intdi


aComment allez-vous?> sau <r(a va?l sau vorbim
weme. Dacd sunEm la o firma, aceasti introducere este
prtin uzuala, insd gi in acest caz este nepoliticos si intram
In subiect.

cinquante et

un

51

,or
rL1,ll

Mario;i Claire au ajuns la paris ;i cautd o camer6 de hotel. e^.


Claire:

Bonsoir.

H6telier:

Bonsoir, messieurs-dames. Vous d6sirez?

Claire:

H6telier:

Nous'cherchons une chambre pour deux personnes Vous avez une


chambre de libre?
Avec bain ou avec douche?

Mario:

Avec douche.

H6telier:

Vous d6sirez rester combien de temps?

Claire:

Oh, une semaine...

Mario:

Hein? euh, Claire, c'est vrai? une semaine?

Claire:

Oui, oui.

H6telier:

J'aila 14 ou la 23. Elles co0tent 60 euros Ia nuit. petit d6jeuner non compris.
Vous
voulez les voir? La 14 est au premier 6tage, et la 23 au second. prenez
l,ascenseur,

lh

voil)

les clefs.

H6telier: Alors? La 14 ou la 23?

I
+

Claire:
Mario:

claire:

ffi

ffi

La

chambre 14 est trop sombre. Et la 23...

Elle est parfaite, nous la prenons!

Mais Mario... attends... je ne sais pas... c,est trop cher, non? pour une
semaine...

lal4,la23
un h6telier
unec:hambre

libre

une chambre de

unbain

libre

douche
rcster

I'I

une

aici: camera 14,23

a vedea

I un hotelier
locameri
I libe,
I o cameri

Vous voulez les voir? Vreti sa le vedeli?


|
au premier 6tage (m..1 la primul etaj
|
au
la al doilea (etaj)

second

I
prendre) | t_ua1i... (imperativ)
ascenseur I un lift
une clef/une cI6
I o cheie

liberd

Prenez (de la
un

lobaie
I un du;

sombre
parfaiUe

I a rimdne

combiendetemps I cSttimp

unesemaine

I o sdptam6ni

la

I arci pe noapte

nuit
non compriVe

I sumbru, intunecat

prenons

nous Ia
(de laprendre)

I perfect/i
I o luim

neincluV5

fi"-ti*tiil
'#_-//
lla
=

chambreeste dormitorul. cameri in general

la

pidce

sau

la

salle.

Cumsuntdotatecamereledehotelpi undesegisescacestea?
1. la chambre 14 est

2.la chambre 23

C-)

)pour2personnes

CJ

pas chdre

ru premier 6tage

C-)

52

se spune

avec petit d6jeuner

cinquante-deux

avec douche

Oru

second

C_)

avec bain

C-)

chdre

est

C--) parfaite

CJ

sombre

Oporr l personne
O petit d6jeuner non compris

deja doud numerale ordinale in dialog. Completafi

ilLdmnbre 14 est au

]&iffire

23 est

(1er) 6tage.

au

(2d) 6tage / (2e) 6tage.

$ scrieli pe ilustralie ce se aflS la fiecare etaj.


12

{r

ff

f.

fr

b*4tn
Ulde

al

itr

du petit d6jeuner

kFtiE

Tf
at

Ir,
|rJ

142,145

-nrvEfali cuvintele izolat. lnv5!a!i-le in expresii: prendre

l'avion

attendre le bus.

Cupaetali propozili ile cu aj utoru I d ia log ul u i.

11ffib23...

D"ftb'l4ou

la 23.

Elle est parfaite,

) Vous

voulez

nous............
...., voir

prenons.

Gcrplementele directe exprimate prin pronumele le, la, I'sau les inlocuiesc de cele mai multe ori

&ntive.
Ei{ocuieste
mgAstantrv

un substantiy masculin la singular, /a inlocuieSte un substantiv feminin la singular, iar les,


masculin sau feminin la plural.

lCanpletafi cu pronumele complemente directe corespunzdtoare ;i relineli pozilia lui ne... pas
Ds-: 1. ) Iu as les clefs? ) Oui, ie les ai. / Non, ie ne les ai pas'
ai. / Non, je ne ............. ai pas.
) Oui, je
attends. / Non, je ne .'........... attends pas'
x.lTu attends le bus? ) Oui, je
)Tu comprends le franEais? ) oui, je .......... comprends. / Non, je ne ......... comprends pas.
4.f Vous prenez l'ascensedr? ) Oui, nous .......... prenons. / Non, nous ne .......... prenons pas.
aime. / Non, je ne ............. aime pas.
5]Vous aimez les croissants franEais? ) oui, je

ItLlTu

as les clefs?

LkrhaliintrebSrile
t

mft4i

on compris

[hex-: 1.]

dela punctula ;i r6spundeti la ele.

f)

folosind pronumele complement direct'


Vous prenez la chambre 14? ) Oui, ie la prends.

pi rSspundeli

f.l

cinquante-trois 53

,ob
i-l]llffiOCeproblemeauace;tioaspetiaihotelului?Ascultatisigrupatiindreptulfiec5reicamereobiectele
care lipsesc.
chambre 4

chambre 18

chambre

6hambre 12

des clefs

les cintres

le chauffage

unoreiller
armoir:e
un cintre
une

I un umeras

froid
suite
unecouverture

I a aduce

bain
unet6l6(vision)

I un calorifer electric
I un sul de capatdi
lopilotd

I un prosop de baie
I un televizor

untdl6viseur

I un televizor

I o perna

il fait

I un dulap

tout de

unefemmedeclambre I o cameristi

apporter
un
un

chauffage

traversin
unecouette

;gffi
i'

=i

une serviette de

I este frig
I imediat
I opituri

(limbaj colocviafi

unet6l6commande I o telecomandd

citilipropozitiile sisubliniatinegatia. cum atitraduce


aceste propozitii?
Je n'ai

pas

d'oreiller.

tl n,y

pas de

cintres.

Monsieur Dupuisn,a

pasde couvertures.

ln cazul articolelor nehotarate un' une,des,


negafia ne... pasdevine ne... pasde.
ln romand, aceasta
este redati prin niciun / nicio.

Cil

escultali
De ex.:

f)

rdspundeti folosind negalia.


1.) vous avez un rit fnnqais? (pat dubru)
pi

Francezd autenticE:

Pas de se pronunl5 adesea

cte n'ai pad,lit.>


crnquante-quatre

Non, je

n,ai

"paaifiiilt

pas de

rit franEais.

lui je, tu, nous, vous,

mere obiectele

bre 12

kificali cu ajutorul
f e plSnge.

vocabularului ce lipse;te

dhserviettes de bain
urlEl6phone

une
une

couverture

t6l6vision

in

aceastd camerd. Mario

il

sun6 pe Jean-Claude

armoire

des oreillers

une

des cintres

une t6l6commande

un lit

) les cintres

franfuzeSti sunt arareori dotate cu pilote. Pentru invelit exista o pdtura cu cear;af.

)le chauffage

rgrrreli

la hotel

;i aveli diferite intrebari.

I- la ce ori este micul dejun?


Z Unde se ia micul dejun?
!L Fbtelul este deschis toati noaptea?
,,d la< cheile la receplie?
.s- Acceptafi carli de credit?

GEsili corespondentul franluzesc.

Q Vous acceptez les cartes de cr6dit?


Q le laisse les clefs d la r6ception?
O Oi, est la salle du petit d6jeuner?

Q
Q

fst-ce que l'h6tel est ouvert toute la nuit?


Le petit d6jeuner est d quelle heure?

i si alegeli de la punctul a intrebarea corectd pentru fiecare situalie.

1.A6heures, Monsieur Dupuisafaim.

Ertures.

min5,

aceasta

l.}

SLepetit ddieuner estd quel/e heure?

este aga de mare, incSt la prima vizitd in capitala francez6 nu poti dec6t sa-!i formezi o primd
in afara de vizitele cele mai importante la Louvre,la Turnul Eiffel (/a tour Eiffel), pe Champs-Elysdes,
Notre-Dame, Grande Arche, nu ar trebui sd uitati sa mergeti pe rue Mouffetard din
itul Quarfier Latin, o strade foarte vie, cu piele 9i multe restaurante, in care se servesc specialitali
. Acolo se poate m6nca precum in Antile, se poate incerca couscous marocain sau se pot comanda
de mare (des fruits defierl intr-o braserie.
iective turistice: Jardin du Luxembourg cu fAnt6na Medici (fontaine M6dicisl, Boulevard Saintgicafenelele sale literare, precum Caf6 de Flore; cel mai vechi restaurant din Paris este Le Procope,

local;ta V//ette

este
pe
rue des
altehnologiei imens, dotat cu g6ode, o salS cinematografici multimedia; la Marais,
se pot mSnca specialitati cugere, iar de la etajul 9 al restaurantului din incinta lnstitut du monde
se poate admira minunata priveli;te a insulelor lle de la CitA ,i lle St-Louis de pe Sena.

B,redel'AncienneCom6die. Filosofiidin secolulalXVlll-lea seintSlneauin

acest

cinquante-cinq 55

t,

Itil@oDincelec!iiprovinurmatoareledialoguri?Ascultaiisigrupa!i-lecorespunz5tor.
vais ot on

Q
Q

w@

Le

va?

Q
Q

g6teau For6t-Noire

Le

grand projet

t-a

t+ ou

Q nto, c'est Fiona

ta 23?

.A.

Mai stili ce se int6mpla mai departe? Continuafi dialogurile din lectiile


respective. puteli asculta incd o

lntrebare / Continuare

data textele.

REspuns

/ Continuare

De ex.:

Quand?

1.

t
!

a) En octobre.

2. Alors tu

b) ouit

1.

Oh !

Vous ne voulez pas plutdt deux

a) Non, non, je voudrais

babas au rhum?
2. Le petit alors. Et avec ga?
I

iir
t,

:l

ffi

.i
i

3.

(a fait

1.

Combien de ............,

2. J'ai bien envie d'aller d Berlin.

3. On
t

9 euros 50.

va

..............

a) Je ne sais pas. Beaucoup.

b) C'est trop ......................


c) Gagn6l

t
4,1

1l

1. C'est encore moi.

2. 4116, Claire. mais

,,1
.t
.,t1

a) Rendez-vous demain

oi

es-tu?

b)Je suis au caf6,

j' ... .....

li

3. Mais qu'est-ce que .............

c) La visite est dans une heure, tu viens,

oui ou non?

10

1. Vous d6sirez

a) Oh, une semajne...

ir'

.....:.. . ..........,

t
t

2.J'aila 14 ou

Ia

23. Vousvoulez les

voir? Alors? La 14 ou la 23?

56

cinquante-six

I
I

rsculta inca o

h legon 6. Fiona parle de son grand projet: elle veut.'.


b legon 7, Mario va ir la boulangerie: il veut...
h legon 8, Claire et Mario sont en voiture: ils veulent...
h leeon 9, Fiona t6l6phone d Claire: elle veut..'
h legon 10, Claire et Mario cherchent un h6tel: ils veulent...

iffi1 completali propoziliile cu forma corecti a verbului, apoi marcali

c5sufa corespunz6toare

idumneavoastrS.
(aller) it Paris

(prendre)
brrtver,

L--

Q a eaques
Q la voiture
Q a ta gare de l'Est

en septembre.

Q
C

le

Q une boulangerie
Q une chambre
Q un sandwich
Q la tour Eiffel
Q le m6tro

Q un hOtel
Q un croissant
Q une brioche
Q les Champs-Elys6es
Q un taxi

Qfatigu6/e

Qleune

un restaurant

Q un bar.
Q une bidre.
Q un caf6.
Q Montmartre.
Q la voiture.
Q contenVe.
Q un mus6e.

trop cher

Qtrop sombre.

un bon whisky

Q en juillet
Q l'avion
Qa l'aeroport

Hdsirel
(vouloir)

voi

(prendre)

(6tre)
(chercher)

Gtre)
(prendre)

prr l'autoroute.

Charles-de Gaulle

a sosi)

(chercher)

train.

une boutique

Q chouette
Q l'ascenseur

despre aceast6 cilatorie la persoana l:

le

vais d Paris en /

d....

aes aspirines.

Scrieli toate propozitiile'

irterculturale
(cai6)tranluzeascS se pot servi bauturi calde sau reci Si feluri de m6ncare simple, u;or de
Daca dorili ceva dulce la bautura pe care o servili, trebuie si mergeti intr-un salon de thd
I

Uens,

cuvinte folosite in viala de zi cu zi pe bilelele autocolante ;i sa le lipili apoi pe obiectele


fuemneaz6. Alegeli culorivii gi schimbali regulat bilelelele, pentru ci altfel devin ,,invizibile" 9i
eervali delocl Apoi faceli o lista cu ceea ce ali invSlat sau faceli o micd plimbare prin locuinla
si numili pe rSnd obiectele.

sirri notali

cinquante-sept 57

,t

fllfil@

gtilimaimultdec6tcredefi!
Sunteliin Franla

gi

ali dori o scrumieri sau o pung5, ati dori sd luati micul dejun la ora B, sa vi

cauciucurile sau sd cumpirati un bilet pentru a merge

ver

in centru. Cum vd faceti int

Alcatuili propozilii cu elementele indicate in c6sute. Denumirea profesiilor vd va da o m6n6 de ajutor.

#
&m

caf6

2. la vendeuse

De ex.: 1. Je voudrais

(+ verb)

1. le garEon de

ffi

^:].q,w

le chauffeur de bus

un cendrier

s'il vous plait.

un sac en plastique
un ticket pour le centre-ville
les pneus

le petit d6jeuner a ... h

tacgues Pr6vert (1900 - 1977)este un cunoscut scriitor francez. El scrie cu ironie si delicatete despre
lucrurile simple ale vielii. Despre poezia sa se discuta adesea gi la gcoalS. ln plus, Pr$vert a scris multe
dialoguri de film. Cele mai celebre lucriri ale sale sunt: Paroles (1946), Histoires (1946);i Spectacle
(1951). Poezia sa poate fi cititd usorde catre striini. lncercati cu aceasti declaralie de dragoste.
Chanson
Quel jour sommes-nous

Nous sommes tous les jours


Mon amie
Nous sommes toute la vie

,,l1
1i

Mon amour
Nous nous aimons et nous vivons
Nous vivons et nous nous aimons

,,1
.:i

lil

Et nous ne savons pas ce que c'est que la vie


Et nous ne savons pas ce que c'est que le jour

:.i

i'

Et nous ne savons pas ce que c'est que l'amour.

:l

Paroles @ Ed. Gallimard

i-d
i

.1

,1

t'
I

touslesjours
mon amie
toute Ia vie
nous nous aimons

5E

cinquante-huit

?n

fiecare zi

I prietena

mea

I toatS viata

ne iubim

nous

vivons
plls
que...

nous ne savons
ce que c'est

I traim

I nu ttim
I ce este...

il
;cultati-l pe

hErmediar! Gasiti pentru expresiile franluzegti scopurile didactice corespunzdtoare indicate in

ci

ft

ar mai trebui recapitulat?

comunicative au fost:

rrri intenlii

f Q stabilirea unei intAlniri


g Q indicarea unei ore / a unui anumit moment al zilei
c6t costi ceva
h Q exprimarea entuziasmului, a regretului, a nemullumirii
e mijloc de transport i Q cum d6m un telefon
j Q rezervarea unei camere de hotel

ud date

geferinlei, a dezamdgirii,
j'adore, je d6teste,
nous n'avons pas envie
Tu viens au cin6ma ir 8 h?

r aller tr
elh heurer

Elle veut habiter 5 Paris.

-..-.......- le

C'est merveilleux, je surs


d6sol6/e, c'est vrai?
10
Vous avez une chambre de libreT
Je voudrais parler

M. Dupuis.

Vous avez un message?

Je prends le bus, il prend la voiture.

a$ invSlat:
hd

nlie (m.)

ruuloir

Q formele lui attendre


i Q pronumele complemente directe le, la, les
j Q negalia ne... pas de
k Q diferenla dintre bon j bien
I Q formele lui venir
m Q numeralele pSna la 1 000
h

ifatue
atrler

aen
aimer

fuivalii lui prendre


rne petite bidre, une bonne idee

Elle attend depuis une

heure. Tu attends Fiona.

h voiture. Tu comprends
Ee apprend l'italien.

Tu viens au cin6ma avec moi?

Vous venez quand?


C'est bon, le camembert
llest bien, le film?

12

Tu les as? Tu la prends?


Je ne l'ai
Je vais

13

ffi

[f!y..,d

J+

Paris, vous allez d Bucarest

11

h vaisselle, nous faisons, vous faites

ll aime faire des g6teaux

10
soixante et

un

61

"!,!r t(l

'trl#

La Paris, Claire si

Mario au cunoscut intr-o cafenea un chitarist de pe insula


La R6union.

5i compune c6ntece.
la Paris.

f}

El se

nume;te

clln prezent este 5omer. claire ii scrie Fionei o carte postala ca sa


vind

Claire: Alors qu'est-ce que j,ecris?


Mario: Je ne sais pas, chdre Fiona, nous sommes d paris... Claire
et Mario.
Claire: C'est 6vident, tu as achet6 une carte de la tour Eiffel!
Mario: Bon' Chere Fiona. Hier, nous avons rencontr6 un guitariste

pour l,6cole de musique.


christian est R6unionnais et il 6crit des chansons. Veux-tu
le rencontrer?

CIaire:

Et puis?

Mario:

Fiona vient d Paris et on prend rendez-vous avec


Christian!

Claire:

o0?

Mario:
Claire:

Dans le restaurant cr6ole. rue Mouffetard.


Oui, super! samedi prochainl

Mario:

A huit heures du soir!

Claire:

Bon alors, j'6cris: chdre Fiona, nous avons trouve


un guitariste pour l'6cole. Veux-tu le rencontrer?
christian est R6unionnais et il 6git des chansons. Rendez-vous
samedi le 12, d 20 heures,
au restaurant saveurscr6oles, rue Mouffetard. Baisers.
claire et Mario. Voild. Tu signes?

Qu'est-ce que

tffi

j,6cris? |

scrie)
cher/chBre
I
(de la cire a

C'est6vident
tu as achetd (de
acheter a

hier

la

cumpdra)

11

aici: drag/it
Este evident

ieri

| am intSlnit

La R6union

el scrie

o scrie)

1t

6crire

huit heures du soir


nous avons trouv6

sa-l int5lnesti?

I apoi
a stabili o tnt6lnire
creol

urmdtor/toare
la ora opt seara
noi am gdsit

(de lattottver a gdsi)


les Saveurs cr6oles

R6unionnaiVe I o persoand de pe insula

il 6crit (de la

- j,,l
.

prendre rendez-vous
cr6ole
prochain/e

a tntdlni)
un/e

Veux-tulerencontrer? Vrei
|

puis

I ai cumparat

nous avons rencontr6


(de larencontrer

,
11

Ce scriu?

(f.pt.)
un baiser
T\r signes?

nume propriu
(,,Savori creole")
un serut
Semnezi?

(de la signer a semna\

i'

@
I

I
I

*
i

tw@

ce;titidespre christian?
Sa

nationalit6: ll est

ll vient de

est............
ll ..................

ll

....... (profession).
.... des chansons.

Verbul 6cr?e este neregulat si face parte din grupa


a lll_a de verbe Completali tabelul cu ajutorul
Ce observati la formele de plural?
soixante-deux

I IA

ffrI

une carte

.este

a 5a vina
des

postale.

chansons.

][ITl;lN-

Atenlie: Dupd nous, vous, ils gi e//es se face o liaison,


iar dupd 6tire se folosegte prepozilia i:
EIIe 6crit une carte postale d Fiona, au professeur,
it la secrdtaire. intrebarea se formuleaza astfel:A gui
6cris-tu? A qui est-ce que Claire 6crit? (Cuiii scrii?

Cuiii

scrie Claire?)

ffiosind verbul 6cn?e gi informaiiile indicate maijos.


N;lAqriesf-ce que Claire 6crit ? + ) Elle 6crit it Fiona.

.-:--

3. Mario et Claire /

f'I

Christian.

5. Moi / la secr6taire.

4. M. et Mme Raoul / un journaliste. 6. Fiona et Claire / directeur.


-n dialog noi forme verbale: tu as achet6

/ nous avons rencontr6 / nous avons trouv6.


(,,perfect
compus"). El se formeaza dintr-o formd de prezent
nume5tepass6 compos6
6tre + pafticipe pass6 (,,participiu trecut"). Verbele care se termini in -er formeazd
4- Cele mai multe verbe formeazit pass6 composd cu avoir.

sr
h

heurc,
gnes?

perfectul compus al urmdtoarelor verbe:

(chanter)
(laisser)
4. lls
3. Tu

(danser)
6. Elles (t6lephoner)
S. ll

7. Elle (acheter)
8. On (visiter).

nispundeti trec6nd verbul la perfect compus. {n


N") ll appofte des fleurs.
) Hier, il a apporte des fleurs.

itula vocabularul, folosili momentele in care sunteli intr-un blocaj rutier, in tramvai, sub dug.
mmrniti in francez6 obiectele care vE inconjoarS.

70 pronumele complemente directe le, la, les si pozitia acestora.


de la persoana I gi a ll-a singular sunt me ;i te, iar la plural nous 1i vous.

francezi nu se face distinctia intre pe mine, md;i mie, imi: Tu me regardes? (Ma privetti?),
une chanson? (imi cdnti un cdntec?)
$ pozilia pronumelor:
tutcontrer? / Veux-tu le rencontrer?

cain exemplul de maijos. Atentie la pronume.

\-)

f)

J'ai rencontrd Christian hier. Veux-tu le rencontrer aussi?

Oui, je veux bien le rencontrer.

soixante-trois 63

{* mp*rtk* * nt w* * *$ wtYt * uY *

rIt
i

Fr,
E
I

Fiona a primit cartea pottal5 vineri. Ea s-a dus imediat la


spre Paris.

gari

sd intrebe c6nd pleacS un tren

f)

Fiona:

Bonjour, madame, je voudrais un renseignement. Je voudrais 6tre


soir. Quel train est-ce que je peux prendre?

Employ6e:

Vous pouvez prendre le train de 13h 12.

Fiona:

ll arrive d quelle heure?

Employ6e:

ll arrive

Fiona:

ll circule tous les jours?

Employ6e:

Oui.

Fiona:

Alors je voudrais un billet aller simple pour demain, pour le train de 13h 12.

Employ6e:

Premidre ou seconde classe?

Fiona:

Seconde. Vous pouvez encore faire une r6ServatiOn, en compartiment non-fumeurs?

Employ6e:

Oui. Alors

Paris demain

Paris gare de l'Est a 18h 07.

voili le billet, pour le 12 juillet, a 13h 12, letrain part quai6, voie B.

Vous avez une place non-fumeurs, voiture n"123. Vous payez par chdque?
Fiona:

Non. par carte bancaire.

Employ6e:

Merci.

compartiment
non-fumeurs
un

I un comPartiment
I nefumdtori

unrenseignement I oinformalie
Quel train

je peux (de la
a putea)

Vous pouvez
(de la pouvoir)

Puteli

la gare de I'Est
Il circule (de /a circuler

gara de Est

il

tl

El

pleca)

I un bilet

dus

I trenul pleacd
I

quai
unevoie
une voiture

| ,n p"ron

Vous

lolinie
I aici. un vagon

payez

Platiti

Ascultaligi marcatiorele indicate

@o
@o

@c
@o

@c
@o

Priviti cum se indici orele intregi, jumatatile ;i sferturile de ora.

@@@

il est six heures

66

I in fiecare zi
I un bilet

(de lapayer a pldti) |


par ch0que
| ., ...
par carte bancaire I cu carte de credit

circuli

@o
@c

ri

part

(de lapartir

circula)

i O

train

un
o angajate

,"'\

ti'

powoir I eu pot

lesjours

un billet
un aller simple
Ie

Ce tren

une employ6e

,,1

tous

soixante-six

et

quart

il est six heures et

demie

il est sept heures moins le quart

13a

h si jumdtate se adund la ora anterioarS, iar cele de dupa ;i jumatate se scad din ora

dar:
cinq
dx
uingt
vingrt-cinq

07:35 huit heures moins vingt-cinq


07:40 huit heures moins vingt

07:50 huit heures moins dix


07:55 huit heures moins cinq

pe care Ie auzili, folosind jumatalile gi sferturile de ord.

c$a expresiile quelte ambiance

quelle heure.lnvalali acum toate formele pronumelui

quel. Acesta se acordi, la fel ca un adjectiv,


Pl. (m.) quels
pl. (f.)

fi

?n gen gi num5r cu substantivul

tronuntia ram6ne aceeagi in toate cele 4 cazuri: [kel]

quelle,

Sur
3*)Etzur
........ voie? 4. !..............
lm pour BAle circule
.......... jours?
--....... heure part le train pour Lyon? 2.

quai part le train pour


r6servations d6sirez-vous?

are doua grafii!

pouvoir
je

lu
il

payer

.............,.........

peux

paie / paye

tu paies / payes

/ elle peut

pouyons
pouvez
vous
ils / elles peuvent
nous

ln
)c

je

/ elle paie / paye


nous payons
vous .....,,.....
il

ils

/ elles paient / payent

propoziliile cu formele lui pouvoir.

---..,........payer

3.Nousne..................................pas

bancaire?

payer la chambre!

4.
dEque.
!

lls

payer?

repetati propozitiile sub forma de intrebare, folosind verbul pouvorr. {n


reux avo ir un billet aller simple.
le peux avoir un billet aller simple?

llllll-.fle

soixante-sept 67

t3a

L.

-t"ee

il\4ou{{etard,

t'sst Par

iei

cautSrue Mouffetardgi restaurantul incare


FionaaalunslaParis.Eaestein arrondissement5sr
sa se int3lneascS cu Claire ;i Mario'

ilth,

Pardon, monsieur, ie cherche la rue Mouffetard"'

Fiona:

Monsieur:
Fiona:
Dame:

Cen,estpastrdsloin...Vousalleztoutdroit,etpuisvoustournez}9aucheila-,boulangerie
li-bas, et ensuite c'est sur la droite"'

Fiona:

Bon, merci...

Fiona:

Monsieur:

c'est par ici?


Pardon, monsieur, la rue Mouffetard'
et c'est la rue' ld-bas'
Mais oui, vous traversez le carrefour

Fiona:

Ah, trds bien. Mercr' .... Rue Mouffetard'

Claire:

Bon, maintenant oit est le restaurant?


Fiona, ouh, ouhl! Salut, ma belle!

Ah, vous 6tes lirl Je cherche le restaurant"'


Bonsoir, Fiona. Viens, le restaurant

Fiona:

Mario:

:-

LarueMouffetard?Jesursd6sol6,mapetitedame,maisjenesuispasdeParis...
Mouffetard' s'il vous plait"'?
Pardon, madame, oU se trouve la rue

est d 100 mdtres'

r(

Fiona:

\xi 'i

il*

par

Ah, enfin. je suis crev6e'

ici

traverserqc

aicl

setrouver
toutdroit

tourner
i gauche
lh-bas
surladroite

I Re
I aseafla
I drePt lnainte
I acoti,aseintoarce
stAnga
I la

uncarrefour
maintenant
mabelle

ma

I acolo

un

Pe Partea dreaPtd

mEtre

crev6,le(fam.)

I atraversaceva
I o interseclie
I acum
I frumoasa mea
(adi' Posesiv'
I a mea
t, so'' f ')
I unners'
metru

lePuizaVa

a,

i,

WoScrie!isubfiecaredesendrrectiileindicate'

i
il

tout droit

,,1

'rf

II

\
B

I
I

t
1.:

.E

ti
!

70

soixante-dix

b gauche

d droite

traverser le carrefour

100 mdtres

13n

tul in care

care este drumul pe care il cautam? Subliniatiin dialog intrebarile Fionei.

lrouver este un verb reflexiv. Verbul reflexiv

este insolit de un pronume reflexiv, care are


cu subiectul. lnvalali bine pronumele corespunzatoare din conjugarea verbului

;_. .

a boulangeie

(...md)
(... te)
(...se)

rue des Lilas.


rue Saint-Exup6ry.
0o'rr-e rue de la Paix.

(...

touvons avenue Victor Hugo.

ne)

(... va)

touvez boulevard Raspail.


e touvent place des Vosges

(...

se)

cu formele corecte ale verbului se trouver.


la rue des Lilas?

drVosges, et

oi

...........

de Victor Hugo?

et messieurs, vous

............

Lafayette
que tu

....... au quatridme 6tage de la tour Eiffel.


........ boulevard Haussmann.
...... , je viens te chercher.

wiaile poarti

adesea numele unor celebritS]i din politicd sau culturi sau numele unor locuri.
de stat sau al generalilor se gSsesc pe boulevards sau avenues. Aproape in toate
; exista o rue de la Rdpublique.

100 mdtres

t,

deja cunogtinJi cu c6teva forme ale determinanlilor posesivi: mon anniversaire, ma petite
belle. Determinan{ii posesivi depind de raportul de posesie sau de apartenentS. La persoana
bl meu, a mea) trebuie si se facd distinclia intre masculrn (mon) si feminin (ma). La plural

formi (mes).
i aceastE propozilie cu determinantul posesiv corespunzator
en France? Qu'est-ce que vous prenez?

passeport,
... guide de la France,
.. carte de cr6dit,
.... cassettes de franEais,
dictionnaire.
--- bicyclette.
..

portable, et ...................... billets

soixante et

onze

71

1qk

Ir *wMn

GJ

lnsotiti grupul de vizitatoriin oraSul normand Honfleur, aflat la gura de varsare a Senei. lnvatati
vocabularul si ascultati-l pe ghid! Marcali traseul pe harta orasului.

Vieux Bassin

Maisons i
colombages

r(
m,\'i l,
Sainte-Catherine

Mus6e du vieur

Honfleur

guid6/e
bienvenue
un

port

face

ir

Bassin
admirer
une maison e
colombages
unemaison
vieux/vieille
le vieux

i*

t?

,t

'l ''t

I arcL cu ghid

I
I

bine ati venit


un port

I vizavi de
I vechiul bazin portuar

I a admira
I o casi de paianti
I

locasa
I vechi/veche

devant
une6glise

I in fala
I o biserici

unclocher
i cdt6 de

lodopotniti

un
un
un

I un muzeu
I un pictor
I un maestru, un profesor

mus6e
peintre
maitre

continuer

ensuite

I tanga

I a continua
I apoi

1",

,,W@Dup5ceati,,vizitat,,ora5ul,cusiguran!aputetispuneundeseafl5obiectiveleturisticeinHonfleq^
Notali numiirul fotografiilor pe harta orasului.

72

a Adjectivele vieux, beau, nouveau (nou) au la singular5 pe l6ngd forma de feminin vieille,
nouvelle,;i o a treia formS: vieil, bel, nouvel. Aceasta se utilizeaza ?naintea unui substantiv
care incepe cu o vmala sau cu un h mut: un vieil homme, un bel h6tel, un nouvel

soixante-douze

Ma.isons

colombages

-3i:'

rrjlil,r

Mario, Claire ;i Fiona l-au intAlnit pe Christian la intrarea in restaurantul de pe rue Mouffetard. Acum
mSncarea.

{\

Christian:

contente, je n'aijamais mang6 cr6olel eu'est-ce que tu nous proposes, Christian?


oh, du boudin cr6ole, bien s0r, du poulet avec des bananes et du fruit de l'arbre d
pain. Et comme dessert, par exemple, de la glace d la noix de coco.

Mario:

Le crabe

Christian:

C'est excellent. Le menu Ddgustation est trds bien.

CIaire:

Je suis trEs

farci, c'est bon?

ll y a du boudin et du crabe farci, c'est parfait.


Serveur:

Vous avez choisi?

Mario:

Quatre menus Degustation, s'il vous pla?t.

Serveur:

Et comme boisson?

Christian:

Avec le crabe farci, qu'est-ce que


vous nous recommandez?

r6

'\*l

iffi

Serveur:

Je vous

Christian:

Entendu, une bouteille de Sylvaner.

Serveur:

Vous prenez un ap6ritif? Le punch maison?

Fiona:

Ah oui, volontiersl

Je n'ai jamais

';;rr

cr6ole.
ne... jamais
proposer qc i qn
un boudin

recommande un Sylvaner, ou un

mangri I Nu am mincat

niciodati
specialititi creole.
I niciodati
I a propune ceva cuiva

une noix de coco


un crabe farci

I un caltabos
I un pui (de gaini)
I un fruct din arborele-

(de la choisir a
qu'est-ce que

poulet
I'arbre
i pain
I de-p6ine
un arbre
I un copac
unpain
lopSine
un
un fruit de

comme

ca

un

un desert

dessert

uneglace

excellenUe
Vous avez choisi?
alege)

vous

I o nuci de cocos
I un crab umplut

I excelenVi
| Ati ales? / V-ati hot5ret?
|

I ce ne recomandati?

nous recommandez?

recommander qc ir

qn

I a recomanda ceva cuiva

Entendu
I aicr de acord
unebouteille
losticli
un punch (maison) | un punci (pregitit
in

cas5)

I oinghelati

Ali mdncat vreodatd specialitSli creole? Ce altceva. n-a1i mai f6cut niciodata? Completati cu
trecut al verbului corespunzdtor gi marcati propriul dumneavoastri rdspuns / propriile dum
rdspunsuri.

il

visiter acheter commander traverser d6guster


\J 1. Je n'ai jamais
de fruits exotiques.
(J 2. Je n'aijamais
le pantheon.
u:. le n'ai jamais
la Bretagne d velo.
(.J 4. Je n'ai jamais
de fruits de mer dans un restaurant.
(J S. l" n'aijamais
un vin de Californie.

74

soixante-quatorze

14b

fll

,t@

cititi releta g gisili pentru fiecare ingredient traducerea


corespunz6toare in rom6nd.

unerecette
Faites

n'

l[*

I ;ffi '\.'

!ffi

,il

bouillir
fendu/e
pendant
environ
dorer
coup6/e
utrmorceau
retirer

blondir
ajouter
flamber

i ,W

=:.f

I o retete

Face1i...t (imperativ

a fierbe

de /a faire)

a adiuga (din nou)

cuisez (de la cuire


a coace)

fierbe!i

tout

Ie

feu doux
un feu

I in timpul
I aproximativ

Salez (de

laicrarumeni
I tai.va
lobucata

I a adauga

Ie

SSrali

senti)

riz

I orezul

a flamba

Gdsitipentru fiecare cantitate desenurpotrivit.

ffi" o

1, une livre

d'oignons

2. un pot de

76

la saler

sdra)
Poivrez (de la poivrer piperati
I
a pipera)
Servez(de /a servir
I Serviti
a

I a scoate
I a rumeni

ffi.

totul
la foc mic
un foc

I taiava tn felit

rajouter

crdme

soixante-seize

3. un paquet de riz

5. une bouteille de rhum

4. quatre escalopes de dinde

6. deux gousses de vanille

,I4h

se foloseste numai de. Exist5 substantive cantitative: une bouteille de rhum, un kilo
=,r--Giii
* s =:verbe cantitative: beaucoup de beurre, combien de kilomdtres ... Cunoagteli deja
:= ,ldici asa-numita ,,cantitate zero" (niciun / nicio...),

:,mpirali ingredientele pentru relet5. Rdspundeti la intrebErile miicelarului gi ale

Irmr

mc-ar

nw=

ngrediente care nu

Ce mai sus

vi

plac deloc sau la care sunteli alergici. De ex.: mdruntaie, organe

formele de imperativ ale acestor verbe.

rajouter:

saler:

i muh decAt credeli!


'* -- e de mAncare in functie de urmdtoarele criterii:
2. Plat principal (fel principa[)

:e iinde )
mrG:.-& oornmes

la crdme et riz

uffr:e

et baguette

=mpagne

re:,-::=r,e

Q
Q

Q la salade de chdvre chaud


Q le coq au vin
Q la charlotte au chocolat

le steak et frites

la quiche lorraine

le place acestor persoane si de ce? Ascultali si notali rispunsurile.

,a,-r',:: 6pic6
illllllimr:lusrne:=iie,

3. Dessert

c'est

lourd (greu

digerabil) excellent

bon

2. La cuisine italienne, c'est ............

zn: rantuzesc, chelnerul va intreba ce bduturi dorili )bia dupa ce alr terminat de comandat.
--E:orul: in funclie de tipul de carne se aleg vinurile coiespunz6toare. Regula este simpla:
:E:oeste,carnedepui gi carnedeporc; lacarneadevilel mergevinul albsauros6.Vinul rogu
* --rat cu carnea de vita si de miel. La desert se trece din nou la un vin u;or, de pilda un ros6,
mr*rcer el Firegte ci se poate alege si un vin care se potrivegte la intregul meniu. Berea se bea mai
:aza, pentru a stinge setea. 5au in Alsacia la

choucroutel

soixante.dix-sept 77

christian 5i Fiona discut'i la masi despre dorul de


casi pe care
savureaza crabii pe care i-a comandat;i viseazS
ra insura

ta

Fiona:

Christian, tu parles cr6ole?

Christian:

Oui, avec ma famille, bien s0r,

Claire:

Et

Depuis trois ans. Le temps passe!

Fiona:

La R6union te manque?

Christian:

Quand il pleut, oui, j,ai le mal du pays. Le soleil me manque.


Ah moi aussi, j'ai le mal du pays, quand il pleut...
C'est 6vident, Fiona est lrlandaisel Ah, voici les
crabes!

Mario:

tu habites depuis longtemps

Attention, c'est trds chaudl

Mario:

Ah c'est d6licieuxl Claire, quand partons_nous


Ce soir, Mario, l'avion part dans une heurel
Oh mais je veux finir mon crabe d,abord!

Mario:

avoir le mat du

pays

longtemps
unan
letemps
passer
La R6union

I
I unan

'1
:1

I
J

,1.;
I :i

:T

l1i lipse5te La R6union?

ce soir
d'abord

q
i

,!

ri

cil

in exempiele'urmEtoare.

h*(

la charcuterie

la couette

l'oreiller

la

bidre

la bicyclette

me manque.
les

]bb+eq

Strasbourg
2. Fiona: J,adore la Francg mais l,lrlande

intii

les

journaux roumains
traditions roumaines

me manguent.

completali propozifiire cu pronumere'compremente


indirecte me, te,rui, nous, vous,reur.

l,

mai

Lui christian ii este dor de cas5, soarele


ii lipsepte, ce anume din
dumneavoastr6 v-ar lipsi daci
- ' lara
;
4ti
Franfa? Formali propozilii ca

fiin

Atentie ra forfia de prural: Les joumaux roumains

iata

I deseari

i'

lt

I a lipsi
J c6nd

| Atentiet
d6licieux/d6licieuse I delicios/delicioasl

De ex.: A paris, le soleil me manque. En France,

La R6union?

Attention!

ltimput
I a trece
I

marquer
quand
voici

a-i fi dor de tard


muh timp

te manque?

ffi

paris?

Serveur:

Claire:

{\

Christian:

Fiona:

il resimt in anumite situafii. ln schimb,

R6union.

Nous habitons pariq mais

manquel
.. manque.

4. Christian et Fiona aiment la France,


mais La R6union et
manquent.
5. Ah, vous 6tes Rournain, Mario, Et la
Roumanie ...,................... manque beaucoup?
6. Claire: Tu es loin, Mario... Je ....................,..
manque

l,lrlande

N,

7E

soixante-dix-huit

i rmruh decAt credeli!


:':pozitiile cu elementele indicate.
.Cl

=i-

de l'asthme

l]]lrfiffiqe pas

musulman

2. Elle ne mange pas de fromage: elle est


3. ll ne mange pas de jambon: il est

de viande: il est ............


.

veg6tarien

4. ll va dans l'espace non-fumeurs: il a ............'

:r-::oz}ii cu elementele indicate.


Paris - un - i - nous - mois - dans - partons.
je
- cans - semaine - va - au - une. 4. - depuis - heures -te - deux- attends.

iennes - je - ans - habite - trois. 3.

ffi
-l

E v-ar lipsi

a Intrebdri cu propoziliile de

:rl'-:e

la punctula;i relineli diferenla dintre prepoziliile depuis

va gandili atunci cSnd auzili verbul manger? Completali spaliile goale 5i relineli

*rfl

oa- ill

n5

ines

>us,

Ieur.

=ienelele

din Franla au acum de cele mai multe ori o zond pentru nefumdtori. Fili atenli la

rnt.

-&1b,-4
E\i-

rp?

$fu$
\Lff

.t

Es'yt ace

noh-W.euts

soixante-dix-neuf 79

Q)

Aceasti familie ia masa de seard. Ascultati discutia.

fi

) Alors, c'est bon?


) Attends, je go0te... Euh, ga manque de selet de poivre, je crois...
) Oui, ce n'est peuttre pas assez 6pic6.

) Les l6gumes sont un peu trop cuits i mon go0t...


) Enfin, c'est pas mal, c'est mangeable.
) Mais, Caroline, qu'est-ce que c,est?
) Une ratatouille, pourquoi?
jegofite(de

la

I eu gust

les l6gumes (2.

cuiUe
ir mon go0t
un go0t

go0.ler a gusta)

ga manque de sel

depoivre

je crois (de la

crede)
pas assez

croire

r6

ffiW

t\

et

I ii mai trebuie sare

si piper

| legumele

lfiert/fiarta
I dupd gustul meu

mangeable
une ratatouille

I eu cred

pl.)

nu (are) destul

I un gust
I comestibil
I mAncare de legume
din Provence

a Ordonali expresiile in functie de criteriile pozitiv pi negativ.

oE@@@

;lii,

C)."
C)."

n'est pas

mal (--)

c,est mangeable

e_)

c'est

d6licieux C__) c,est bon

n'est vraiment pas bon

b Ascultati intonatia corect5 a expresiilor.

f)

il
t

'i.
I

,
i

,ii i@

ciutaliin

dtatog cum se spune...

:.

1.

*a

... cd nu este suficient de s5rat:

2. ... cA nu este suficient de condimentat:

i.t
',|

3. ... c5 este prea fiert:

:G

cult

se folose$e pentru legume


5i carne:

trop cuit, pas assez cuit, bien curt. Despre carne se spune
(fragdd): bien tendre,pas trcs tendre. Pentru
carnea de viti (le beuflexistd trei feluri
preparare: saignant (in sange), d point (medie)
5i bien cuit (bine pdtrunsd). Retineti chiar acum
in care vi place sE fie pregdtiti carneal
este tendre

60

quatre-ving8

a unui lucnl-

rea expres**

rc se spune
la

treifeluri&

iar acum felril

r6
il'

C]

scrieli pentru fiecare lectie c6te un mic text pe baza elementelor indicate

Leclia 11:

ClaireetMario-6tre-Paris-6crire-cartepostale-rencontrer-Christian-guitariste-l'6coie
musique - prendre rendez-vous - Christian et Fiona - samedi - 20 heures - restaurant Saveurs
Legia 12:

Fiona-prendre-letrain-13h12-Paris-partir-quai6-arriver-garedel'Est-18h07-vouloir

r6servation

compartiment non-fumeurs.

Leclia 13:

Fiona-chercher-rueMouffetard-aller-toutdroit-tourner-dgauche-traverser-carrefq.lr
rencontrer - Mario et Claire - dans la rue - 6tre crev6e.
E

{li:

Leclia 14:
Mario, Claire, Fiona

Ctre

au restaurant

Christian

proposer

boudin cr6ole

commander

-prendre-dessert-glacealanoixdecoco-serveur-proposer-Sylvaner-boisson.
Leclia 15:

Christian-parler-cr6ole-famille-habiter-troisans-Paris-LaR6union-lesoleil-manquer-

i;

@
82

avoir le mal du pays

pleuvoir

vouloir partir

La R6union

Cilili incS o dati dialog urile tecliilor 1 1-15 si rdspundeti

la

?ntrebari.

quatre-vinEdeux

Mario

fi

vouloir finir

crabe.

ilt

s? }'i.t

E,!

@i

3t=ntie harta de mai jos. Ascultati si marcali pe hartS cele doud drumuri'

-.-.fL
(_F-\_

\&;
5

$
A

(i.fi

ce este
francezii ;i ce obiceiuri au romAnri? Notali cu F ceea ce este f ranluzesc, cu R ceea
putea fi continuata lista?
se potrive;te ;i pentru francezi, 9i pentru romSni. Cum ar

se passer de serviette de

tls choisissent le

vin selon la viande du

menu.
07 _vc"_,s,n

e senrefe/.
un

5e!'-

s.lrbolre

Ca-E-ar!tr

qa,.

:r:r rerale gazeuse.


,,."tii apa minerald.

,.:extintr-o alta limba, concentrafi-v5

manqLler

Aleg vinulin funclie de tipul de carne din meniu.


Au restaurant, cela ne les g6ne pas de
s'asseoir i une table avec d'autres clients.
La restaurant nu ii deranieazd sd stea

la

masd cu alticlienYi.

tl,

,.ng"nt

froid le soir.

Seara mdndncd milncdruri reci.

pe cuvintele pe care le stili deja. Cuvintele necunoscute

pe pagina
r-s.r din context. incercali aceast5 metoda cu textul despre Midi-Pyrdndes de

'crabe.

quatre-virqt-trois E3

ilt

ilrl ,lW o

lnformatii turistice
Aveli chef sd cardtorili? rn regiunea Midi-pyr6n6e-s
g.siti tot ce vd doriti. Cititi textul
;i subliniati toate cuvintere pe care re stiti r apoi comptel+i.Jo".rr.

Mwlka^*::r;xlt

,ot":

:.

ryT!'

yr $era

ae,

[abeuxi\we aifie uniaersitaiye

sauaage) vnofi

be Tyau@ et

"p,AiH:{rff
tr:T:;y,:f
fr:*y,ffi,X{W,:,!::m;ii;!:m;tX:iii::fr

y,r^";x,;;:ii,i:f

r,

oanriii"r*iiig";;;t{;;jr^;tr#;:#r:f;#fr,ffi,,trr
-"

"- -'r-""'t'

aous vow[ezveniy en Midi-pvl6.u6.p.. ytypuoT [^ .,^;r,,-:^ .^^-. L --.-Lautoroutebu so[ei[, oubjenfe


tenayt Ap pnyi< nt,
Si

",^""_yr:::y.rya11:prgnez[aao_ituyeytar

lr

Y!*':,!^:i:y:t!i.i!!:::"1.y:{:':"a,y@1ii,,iii,ii,a;e';#':;#:,iff
vousuoulezbesreusejitguei:;r;;\r;;i;r.Zi,i*'t"liJii"J,ii,,!l":i.

le oEstRr rru sRvoln pLUs suR

,;l ,l

JE

.r

Le guide des hdtels


Le guide des campings_caravanings

postal
T6l. bur.
Code

sans engagement de ma part une documentation


sur
les affiches et les cassettes video
sur Midi_pyr6n6es.

l;i
I

t'

wllot_pynEruErs

M. Mme, Mlle (rayer les mentions inutiles)

JE SOUHAITE RECEVOIR

;;i

COMMANDE

= La carte touristique de Midi_pyr6n6es


= Le guide des gltes d,enfants
i Le guide des chambres d,h6tes
" Le guide des fermes-auberges

ei

attenbent les aisit.cuv

l,tt*:::n_mriw{;ru,x:n::i:#;,;n"#:;,_::

aussi,iovwne[exoqif

:i,:,*

loooki[owctresbeyiste,te,;r;r,h;;;{;';;i;;

enCennes

Ascultati si r5spundeti

a gtili mai mult decit credeti!


Ordonati corect diferitele modalitati de plata.

Ia

?ntreb6rile legate de textul publicitar.

! RaVer par chdque


carte bancaire
! RaVer par
la
note
i la reception
!{ Rayer
la facture du telephone
RrV",
!
(J

payer l'addrtion au restaurant

.a

Commune
. T6l.

fI

plati nota la restaurant

2. a plati cu cec

3. a plati factura de telefon


4. a pldti cu carte de credit
5. a pldti nota la hotet

b subriniati diferitere nofiuni frantuzegti care


desemneazS 0 ,,not5 de piat5,,
quatre-vingt-quatre

dom

rcv

rfuMoeetl^
'mins,ce;y-lt

,Iuhrcn;tta
usi,Dans les

usfuowag
LesVowap
g"til?

m[eTGVar
nIeTGY m

*|@@Cunoagte!iverbulreflexivsetrouver.Unaltverbfoartedesfolositestes,appeler(asenumi),
pronumele in tabel.

Je .........

'appelle

Relineli grafia diferita: je, tu, il $


au, la felca la
un singur /.

nous ............ ... appelons

ll; nous;i vous

tu ....,.... 'appelles vous ............ ... appelez

i|.........'appelle

$'ry
,t
il

ln meniul de la cr6perie existd patru tipuri de cr6pes sErate din fdina de hri;cd. R6spundeli
folosind articolul partitiv. f-)
De ex.: Dans la cr1pe classique, ily a du jambon et...

..

la

Ce a fdcut Fiona in weekendul trecut? Alcituili propozilii cu elementele indicate. Treceli


la pass6 compos6.
De ex.: Elle a visitd l'exposition Matisse.

F*{

l,

i|s.........'appellent

t6l6phoner

manger

acheter

regarder

finir

6crire

voir

-A

ilffiC6)Asculta!i;inota}icelipse5tedepefiecaremas5.

,l

':l
li

ri

l'assiette

la table

le couteau

:il!

la cuilldre

:l{ece

la fourchette
la salidre

soupe

la petite cuilldre

le moulin

le verre

Table no 11: Monsieur, il me manque

....,............

, s'ilvous plait.

Table no 14: Excusez-moi, je n'ai pas de

,11
!l

Table n" 23: Pardon, mais ilmanque

quatre-vingt-six

.................

sur la table.

ill
potrivite pentru scopurile
foarte multd francezi. Verificali-vd stadiul cuno;tinfelor gasind exemplele

ils
hi

aspecte comunicative au fost, printre altele:

f Q adunarea de informatii despre o cdlStorie cu avionul


g Q gdsirea unui drum cu ajutorulintrebdrilor
h Q vizitarea unui ora;
i O . comanda ceva la restaurant
j O . recomanda ceva cuiva

unei carli pogtale


unei disculii despre vreme
unei actiuni

un bilet de tren,

ofure o rezervare
dif eritelor modalitali

k C.inlelegeoreletd

emhta
Regardez l'69lise et le clocher.

comment vas-tu?
Le
Je voudrais

vol dure combien de temPs?

Et nous atterrissons oft?

un aller simPle.

Coupez les oignons, faites cuire la viande. 11


menu d 66
euros. Et comme boisson.
de l'eau min6rale gazeuse.

lci, il ne fait pas beau,


il pleut beaucouP.

Je prends le

Je peux payer Par carte

Nous avons fait des randonn6es


et rencontr6 des ltaliens.

bancaire ou par Eurochdque?

aestea, ali mai inv5lat:


rgers
sur le

#tafu

complemente directe ;i indirecte

ompos6
pouvoi r, 6cri re, Payer, croi re
terminate in -ir
reflexiv se

trouver

so articolul partitiv

ho indicarea cantita!ii

io
jo

particularitSlile adjectivelor bea u, nouveau, vieux

imperativul

ko prepoziliile cu sens temPoral

ne... plus, ne... rien,

fte

ftmais

J'ai rencontr6 Susanne,


elle a beaucouP chang6.

rchette
rEre

tu 6:ris, il Paie, nous croyons

xrlin it
Ou se trouve le mus6e Picasso?

C'est un bel homme et il


un nouvel apPartement.

du poulet, des bananes.

i.Tu

ne fais rien?

de la glace
11

. Le soleil lui manque. Tu leur 6cris?

il ne part pas, vous finissez

Viensl Attends!

10

Une bouteille de vin et un


litre de lait, s'il vous Plait.

J'habite ici depuis un an.


ll arrive dans une heure.
quatre-vingt'sePt 87

S-ar putea să vă placă și