Sunteți pe pagina 1din 6

EDENTATIA TOTALA

CAMPUL PROTETIC EDENTAT TOTAL


Reprezinta totalitatea tesuturilor care vin in contact cu proteza mobila sau mobilizabila, cu alte
cuvinte, teritoriul biologic pe care se aplica proteza.

CAMPUL PROTETIC MAXILAR


Se imparte in:
A. Zona de sprijin substratul osos
B. Zona de succiune sau de inchidere marginala
A. ZONA DE SPRIJIN are substratul osos reprezentat de:
1. Crestele alveolare edentate
2. Tuberozitatile maxilare
3. Bolta palatina substratul osos

1. Crestele alveolare edentate rezulta din apofiza maxilara dupa extragerea dintilor.
Caracteristici ale crestelor alveolare obtinute in decursul evolutiei lor:
Creste inalte retentive asociate cu o bolta adanca
Creste neutre asociate cu bolta de inaltime medie
Creste neretentive asociate cu o bolta plata

2. Tuberozitatile
alveolare.

maxilare

sunt

situate

in

regiunea

posterioara a apofizelor

Rol important in mentinere si stabilizarea protezei


Caracteristici ale tuberozitatilor maxilare:
Retentive
Neutre
Neretentive sau sterse
Retentivitatea tuberozitatilor poate exista in sens:
Vestibulo-oral
Sagital
Ambele sensuri
3. Bolta palatina rezulta din unirea apofizelor palatine ale osului maxilar, situate in cele
2/3 anterioare ale boltii palatine, cu lamele orizontale ale oaselor palatine situate in 1/3
posterioara a boltii.
Pe linia mediana a boltii palatine se intalneste o proeminenta osoasa numita torus palatin
acoperit cu o mucoasa subtire, sensibila.
Acoperirea intima a acestei formatiuni favorizeaza aparitia frecventa a leziunilor de decubit si
producerea fracturii protezei se recomanda folierea acestei zone.
Torusul maxilar are importanta protetica atunci cand vine in contact sau intersecteaza linia de
reflexie a valului palatin deoarece se obtine greu etanseizarea protezei in aceasta zona.
Dupa

Landa exista 5 variante de torus:

1. Situat in 1/3 posterioara ale palatului de forma rotunjita


2. Situat in 2/3 posterioare ale palatului de forma alungita
3. Situat in cele 2/3 anterioare ale palatului destul de bine reprezentat
4. In 1/3 anterioara a palatului
5. Se intinde de la gaura palatina anterioara pana la limita distala a palatului dur.
Suprafata de sprijin poate suporta presiuni masticatorii destul de mari 1,265-1,687kg/cm2
(dupa Nagle si Sears) suficienta pentru masticatie la edentatul total.

Astfel trebuie evitata transmiterea unor presiuni prea mari prin intermediul protezelor,
presiuni care produc resorbtia osoasa si hiperplazia mucoasei acoperitoare.
O proteza instabila sau una care preseaza excesiv si inegal campul protetic duce frecvent la
resorbtia osului.
Substratul mucos al campului protetic maxilar este constituit din mucoasa care acopera
crestele edentate pe bolta palatina zona de sprijin denumita mucoasa fixa.
La nivelul boltii palatine se intalnesc rugile palatine in numar de 3-7 perechi.
B. ZONA DE SUCCIUNE SAU DE INCHIDERE MARGINALA este reprezentata de mucoasa pasiv
mobila cu o latime de 1-3 mm situata in apropierea fundurilor de sac vestibular mai aproape de
versantele crestelor.
Face trecerea la mucoasa mobila care nu poate fi acoperita niciodata de proteza, dar se poate
aplica pe fata externa a protezei, perfectand inchiderea marginala.
CAMPUL PROTETIC MANDIBULAR
Se imparte in:
A. Zona de sprijin
B. Zona de succiune

A. ZONA DE SPRIJIN are un substrat osos reprezentat de


creasta edentata mandibulara, mult mai redusa ca la maxilar
Aceasta zona este delimitata :
vestibular de linia oblica externa sediul insertiei inferioare muschiului buccinator
lingual de linia oblica interna sediul insertiei muschiului milohioidian
Caracteristic ale crestei edentate mandibulare:
Creasta proeminenta, bombata, inalta rar intalnita
Creasta plata, caracterizata prin atrofie pana la nivelul liniei oblice externe sau interne
Creasta negativa in locul proeminentei se afla o suprafata concava nefavorabila
tratamentului protetic.
Elemente anatomice cu importanta protetica situate pe fata externa a corpului mandibulei:
Gaura mentoniera orificiul de iesire al nervului mentonier, situata la nivelul raradcinilor
PM1 si PM2. aceasta in urma resorbtiei osoase poate ajunge intr-o pozitie superioara in contact cu
baza protezei.

Linia oblica externa limita pana la care se produce atrofia osoasa marginea protezei
neputand fi trecuta de aceasta linie.
Fata interna a corpului mandibulei prezinta elemente
anatomice cu importanta protetica:
Tuberculii genieni situate imediat in apropierea liniei
mediane pe care se insera m. genioglos si m. geniohoidieni.
Linia oblica interna pe care se insera m. milohioidian
cu directie in sus si inapoi configurand astfel marginea linguala
interna
Torusul mandibular situata in dreptul premolarilor.
Tuberculul piriform ia nastere in urma extractiei M3 in
locul trigonului retromolar.
ZONA DE SPRIJIN mandibulara este delimitata:
Posterior de tuberculul piriform.
Lingual, plecand dinspre posterior spre anterior zona de sprijin este delimitata de:
Nisa linguala retromolara in dreptul tuberculului piriform folosit uneori pentru extensia
protezei;
Spatiul lingual lateral, unde proteza se intinde uneori mai jos de linia milohiodiana
Zona linguala centrala.
Substratul mucos al zonei de sprijin mandibulare este mai putin aderent putand forma
cute, bride longitudinale paralele cu creasta.
Evidentierea spatiului din zona glandei sublinguale cand
limba este relaxata.
B. ZONA DE SUCCIUNE estereprezentata de mucoasa pasiv
mobila cu o latime de 1-3 mm situata pe versantele vestibulare ale
crestelor edentate in apropierea
fundului de sac vestibular.

Zona de succiune
MUSCULATURA CAMPULUI PROTETIC

MUSCULATURA EXTERNA vine in contact cu marginile protezei si cu suprafata sa vestibulara.


Este constituita din 2 muschi cu directia fibrelor orizontale, care prin contractie contribuie la
stabilitatea protezei:
Muschiul buccinator
Muschiul orbicular al buzelor
MUSCULATURA INTERNA vine in contact cu marginile si
suprafata orala a protezei.
Este reprezentata de:
Limba care se aplica in
fonatie, masticatie pe fata orala a

timpul
functiilor
protezelor.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE

PROTEZEI TOTALE

de

deglutitie,

PROTEZA TOTALA este formata din BAZA SI DINTI


ARTIFICIALI.

BAZA PROTEZEI

DINTII ARTIF
ICIALI
BAZA PROTEZEI este acea parte a protezei care se aplica pe maxilarul edentat, fixeaza
dintii artificiali si transmite presiunile masticatorii prin intermediul mucoasei osului maxilar. Se
confectioneaza din rasini acrilice de culoare apropiata mucoasei.
Prezinta 2 suprafete:
Interna
Externa
BAZA PROTEZEI TOTALE SUPERIOARE aproximativ 2 mm
Portiunea din baza care acopera
bolta palatina
Portiune din baza

care acopera crestele alveolae


cu aspect de sei
Marginile vestibulare ale
protezei - convexe