Sunteți pe pagina 1din 5

Referat Marketing

Agromarketing/Generaliti-

Student: Costea G. Florin

Conceptul si functiile AgroMk


Importanta- Agromarketingul este o componenta integrate a agrobusinesului incluzind toate activitatile care
contribute la coordonarea productiei si distributiei, promovarii produselor agroalimentare in concordata cu
cererea consumatorului.Aceste sunt: Colectarea, prelucrarea, sortarea, stocarea, ambalarea, distributia,
comercializarea. Factorii care influenteaza aplicarea unui Mk efficient pentru intreprinderile agroalimentare:
-existenta unei infrastructure a distribuirei fizice, a marfurilor agroalim., inadecvade practicarii Mk modern:
-reteaua de cai ferate, drumuri auto nu permit efectuarea unor transporturi rapide fara perderi si cu costuri
reduse; lipsa lantului de frig la majoritatea produselor agricole; insuficienta si echiparea necorespunzatoare
a depozitelor; existenta unui parc de mijloace de transport ca uzura fizica si morala.
-nivelul slab de organizare a producatorilor pietelor agricole si alim. Datorita insuficientei legelor;
-lipsa unor sisteme informationale.

Conceptul si sistemul de AgroMk


Produsul agricol pentru a deveni alement: transformare fizica (seminte de floarea soarelui- ulei) ;
transformare de dimensiune ( un animal bucatit); transformare in timp ( vinul cind se culege, fermenteaza);
transformarea in spatiu .
Transformarea fizica nu tine de domeniul de Mk dar cercetarile produselor agricole si alimentare se face
todeauna prin prisma unei diveziuni de Mk la fel si caracteristicile produselor, ce constitue argument de
baza pentru negocierea de vinzare. Una din activitatile specifice Mk este analiza utilitatii produsului.
Literature de specialist evedentiaza 4 specialitati ale produsului de forma(deriva de la de a avea forma
potrivita pentru consum), de timp(de avea produsul in momentul potrivit), de loc(de avea produsul in locul
dorit), de posesie.
*Cumpararea si calitatea inalta a produselor: Agentii de Mksint organizatori guvernarii cuvenite sa regleze
si sa efectueze activitatile de AgroMk. Principale obiective: reglementarea activitatii alimentare, organizarea
agricultorilor crearea unui cadru organizational, stabilirea pretului la produsele controlate de a monopolize
afacerea si de a monipula preturile fermierelor si a procesatorilor, asigurarea unor servicii de cercetare de
piata, efectuarea operatiunelor de cumparare, conditionarea si stocarea, de vinzarea surplusului si a
produselor controlate .
Utilitatea de posesie- transportul produsului si plata de catre consummator, inlocuinduse stfel circuitul de
distributie acestui produs. Indeplinind aceste obiective, producatorul isi poate maximize profiturile prin
maximizarea satisfacerii si consumarii.
Sistemult de AgroMk e compus din 4 subsisteme: de productie( cuprinde in sine fermierii, procesatorii), de
distributie (vinzatori, angrosisti), de consum( consumatorii), de reglare.
Factorii care compun sistemul de AgroMk: fermierii si alti producatori agricoli, procesatori, consumatori,
intermediari.

Particularitatile productiei Agroalimentare:


Caracterul urgent al transformarii, distribuirii acestor produse da AgroMk-lui dimensiunea promtitudine.
Majoritatea ramurilor vegetale ale agriculturii au o productie sezoniera la produsele animaliere.
Arta Mk consta in planificarea si organizareaactiv. astfel incat oferta si consumul sa fie echilibrate.
Productia agricola vegetala are vol.mare si valoare mica, fapt ce face ca transportul acesteea sa fie foarte
postesitor si neefecient. Datorita acestei particularitati transportul detine o pondere foarte ridicata a
preturilor, produselor alimentare.
In materie de AgroMk nu exista servicii post vinzare. Odata cumparat un produs alimentar care nu satisface
gustul consumatorului, nu mai poate fi schimbat.
Functiile AgroMk
Sistemul de AgroMk are 2 mari dimensiuni: 1 Intreprinderile, organizatsiile, institutiile care participa la
activitatile de piata, 2 Functiile pe care acesti parcitipanti le indeplinesc in cadrul sistemului agroalimentar.

Sunt 9 functii in AgroMk: a) Functii de schimb- vinzare/cumparare, b) Functii fizicetransportarea/deposit/procesare, c) Functii de facilitare- standartizarea/finantarea/ suportul riscului/ culegere
si prelucrarea informatiei.
Cumpararea- nevoile consumatorului sun esentiale si se considera ca un producator sau fermier a adoptat o
orientare de piata cind isi planifica productia in concordanta cu cerintele specifice ale pietii.
Procesoare- transformarea produselor agricole in produse alimentare astfel adauga valoarea produsului.
Standartizarea- niste norme, conditii care trebue respectate dupa care se conduc producatorii. In lipsa
standartului nu ar fi fost posibila comercializarea produselor alimentare. Avantajele: Stabilirea preturilor;
vinzarea produselor pe baza de mostre; colectarea productiei de la mici producatori pentru constituirea unor
laturi de productie omogena sub aspectul calitatii; posibilitatea cumparatorului de a alege produsul pe care
sil doreste dintro gama larga de produse diferentiate calitativ.
Finantarea- daca nu au bani pot lua in arenda un produs sau in lizing. Suportatea riscului: a) riscul fizic(se
refera la deteriorarea, sau distrugerea produselor datorita temperaturii ridicate sau scazute,calamitati
naturale)-tiperaturi, inundatii, arsita, cutremure, b) riscul pietii(sunt rele datorate schimbarii valorii
produselor intre procesul de productie sic el de consum)- inundatia produselor straine, stocuri de produse
depreciate. In sistemul de AgroMk exista necorelari temporale intre celtueli facute in productia si incasarea
contra valorii produselor. Este o problema a tarilor in curs de dezvoltare in care nivelul redus a veniturilor
determina ca cererea de produse alimentare sa fie situate la un nivel scazut. Pentru a evita aceasta
intreprinderile eau credite. In cazul echipamentelor agricole se fac scheme de vinzare in care cumparatorul
sau producatorul face plata in rate si intrind in posia dup ace a efectuat ultima a ratei. Lansarea pe piata a
unuor fractiuni mai mici ale produsului, pretul raminind acelasi sau folosirea de ingrediente mai putin
costisitoare.

Evolutia Mk alimentar
Etapele parcurse de AgroMk.
AgroMk se afirma ca stiinta si instrument de rationalizare a fenomenelor din sfera AgroMk dupa anii 1960.
Pe atunci principala menire este de a convinge consumatorul ca produsele industriei alimentare erau mai
eftine si mai bune. In anii 70 arata ca aceste produse pe linga calitatile mentionate erau deosebit de
commode in utilizare. Anii 80 AgroMk aduga in ceste calitati faptul ca erau echilibrate nutritiv,
justificinduse astfel consumul zilnic al acestor produse. Anii 90 se caracterizeaza prin descoperirea
legaturilor dintre distribuitori si furnizoiri aparind riscul trade-Mk.
In ultimul timp AgroMk evolueaza rapid in practica deoarece transformarea la scara industriala a produselor
agricole in produse alimentare este relativ recenta. Mk produselor numite de mare consum a aparut in SUA
in anii 60 pentru vinzarea produselor de igiena a fost extins si la produsele alimentare, optinute la scara
industriala. Acest tip de Mk poate fi inteles fiind explicat prin cele 3 tipuri de piete: agricole, industriale,
alimentare si de consum.
Produsele agricole ale solului de pe timpuri vechi erau vindute fara a fi procesate. Pina la 1 razboi mondial
nu se fabricau decit preparatele din carne si fructe si legume prelucrate prin sarare. Alte produse cum ar fi
untul, brinza moale, lapte concentrate, ciocolata etc, au inceput a fi procesate la scara industriala abea dupa
acel al 2 razboi mondial. In europa siau desfasurat activitatea o serie de ingineri ingeniosi cum ar fi: Nestle;
J.Caruso; Danone; care au construit primele intreprinderi ce au devenit apoi recunoscute pe multe piete
alimentare din lume. In toata europa cooperativele ajutata de puterile publice au venit sa intareasca tendinta
de introduceri a fabricii de alimente intre producatorul agricol si consummator. Pietele agricole- sint situate
intre expluatatiile agricole si intreprinderile de colectare sau industrie de prelucrare, fiind specifice
produselor obisnuite si perisabile care au nevoe de conditionari effectuate foarte rapid pentru a le pastra
intro stare cit mai satisfacatoare.
Piata industriala se situeaza intre industriea de prelucrare a produselor agricole intermediare sic ea a
produselor alimentare de consum. Produsele intermediare sint din ce in ce mai numeroase diferiti aditivi
Euri coloranti, drojdii, amidon, fructe.
Pietele alimentare si de consum- sint situate in aval, dar prezinta angrosistii si detailistii.

Viata produselor agricole


Oferta si cererea de produse agricole.
Oferta: Piata pe care se tranzactioneaza produsele agricole in relatiile economice internationale este
considerata o piata a produselor de baza. Caatare in comertul international, in veata produselor de baza se
tranzactioneaza produsele agricole cum ar fi bumbacul etc, care sunt incluse in notiunea de materii prime,
iar altele cum ar fi ingrasamintele neorganice sunt incluse in categoria produselor semifabricate situate pe
diferite trepturi de prelucrare. Ofertat pe peata produselor de baza din agricultura este despersata si cantitativ
neregulata pe de o parte depinde de tehnica din dotare, ear pe de o alta parte de conditiile biologice si
climaterice imprimind accentual pietii un character extreme de mobil. Oferta cantitativa a unui produs pe
piata depinde de beneficiu pe care il va realiza intreprinzatorul. Deoarece beneficial puate fi influentat prin
schimbarile costurilor si / sau preturile se considera principalele cause care influenteaza oferta de produse
agricole sunt: fondul fonciar ( pamint arabil), capacitatea de producere si de inregistrare tehnica a
intreprinderii, factori climaterici, randamentele culturii si animalelor, Forta de munca utilizata si structura
acestora, mijloacele de finantare si facilitate in abordarea de credite, factorii socioeconomici, care se
concretizeaza in stabilitatea pe piata a producatorului agricol, pretul produsului oferit pe piata. Astfel oferta
de produse agricole are anumite particularitati, ear cursul piatii depinde de fluctuatiile ofertei care reprezinta
neuniformitate pe termen scurt este variabila in functii de factori climatici sau sezonieri si de nivelul
stocurilor in cazul produselor agricole stocabile . Pe termen lug oferta de produse agricole este relative
stabile depinzind de volumul productiei agricoli anuale, de nivelul scopurilor accumulate in timp, de efectul
politicilor agricole.
Deci oferta depinde de productia si are raporturi diferite cu cererea in funtcia de conditii si particularitati ale
produselor agricole, in functie de nivelul de solvabilitate al cererii, de factori psihologici.
Cererea: Cererea de prod. Agric. Pt zonele urbane este caract. Prin invariabilitatea acestora. Cumpararile de
prod. agric. Scad aceasta , aceasta va fi considirata o econ. In bugetul national. D/a veniturile pop. cresc
cumpararile suplimentare de prod. cer. de produse agr. De prima necesitate este putin elastica in raport cu
preturile de piata. Pe TS cer. este variabila . cer. de prod. agr. pe plan mondial relative stabile, d/a nu au loc
cresteri puternice ale prod agr. Pe zone geografice cer. de alimente de baza variaza in f-tie de cresterile
demografice si calitativ de nivelul veniturilor. consumatorilor. Cer. de prod. agr. este o componenta
importanta a politicii de prt fiind determinate de nevoile cumparatoril si c/e e generala de urmatoii factori:
-consumul alimentar actual;
- nevoile alim. a pop. c/e includ: posibilatile de achizitionare a produsului pe diferite categorii ale populatiei;
generatiile tinere de consumatori care nu se mai cinfurmeaza schemelor anterioare de consum; influenta
gusturilor individuale in alegerea alimentelor.
- Factori demografici
- Factori economici si politici
- Produsele semifabricate
- Modernizarea mijloacelor de distributie care favorizeaza defuzarea produselor alimentare industrii
conditionate atractiv.
- Micsorarea nevoilor de calorii cauzata de munca sedentara la numaraul din ce in ce mai mare de oameni
multitudine factorilor care incadreaza cererea pot fi incadrati in lumea factorilor economici: cantitatea si
structura produselor, ce se pot cumpara, preturile, factoriii socioculturali ( include nivel de educatie a
cumparatorilor:atitudini traditii obiceiuri de consum depinde de factorii naturali sau sociali, asezare
geografica. Rlatii deintre cerere si oferta de produse agricole este o latura fundementala a functionaeii pietii.
Pretul, rezultat din aceasta confruntare in stadiul unui echilibru si de cerere si oferta se numeste prt de
echilibru.
Preturi: psihologice, promotionale, unice/ fixe, diferentiale, correlate cu mixul de produs. Factorii care
influenteaza cererea si oferta de produse agricole tin sa se abata de la punctual de echilibru motiv care are
loc o regularizare a pietii. referitor la mobilul actiunii reciproce a cererii si ofertei se disting 2 perioade:scurta, cind oferta e determinate de potentialul de productie al producatorilor agricoli existenti, potentsiali
care ramine constant pe parcursul acestei perioade.

-Lunga , in timpul caruia potentialul de productie poate varia. Astfel prin modificarea cantitativa si calitativa
a factorilor de productie din cadrul exploatatiilor agricole si productia poate varia de la una sau mai multe
decade anuale. in general reglarea productii agricole este un rezultat al jocului liber al ofertei producatorilor
agricole si cererei consumatorului dar aceasta interferenta intre cerere si oferta care constitue o dorinta
inconstensabila a economiei de piata poate sa fie realizata daca sint indeplinirea conditiei liberei concurente

S-ar putea să vă placă și