Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Agromarketing/Generaliti-
Sunt 9 functii in AgroMk: a) Functii de schimb- vinzare/cumparare, b) Functii fizicetransportarea/deposit/procesare, c) Functii de facilitare- standartizarea/finantarea/ suportul riscului/ culegere
si prelucrarea informatiei.
Cumpararea- nevoile consumatorului sun esentiale si se considera ca un producator sau fermier a adoptat o
orientare de piata cind isi planifica productia in concordanta cu cerintele specifice ale pietii.
Procesoare- transformarea produselor agricole in produse alimentare astfel adauga valoarea produsului.
Standartizarea- niste norme, conditii care trebue respectate dupa care se conduc producatorii. In lipsa
standartului nu ar fi fost posibila comercializarea produselor alimentare. Avantajele: Stabilirea preturilor;
vinzarea produselor pe baza de mostre; colectarea productiei de la mici producatori pentru constituirea unor
laturi de productie omogena sub aspectul calitatii; posibilitatea cumparatorului de a alege produsul pe care
sil doreste dintro gama larga de produse diferentiate calitativ.
Finantarea- daca nu au bani pot lua in arenda un produs sau in lizing. Suportatea riscului: a) riscul fizic(se
refera la deteriorarea, sau distrugerea produselor datorita temperaturii ridicate sau scazute,calamitati
naturale)-tiperaturi, inundatii, arsita, cutremure, b) riscul pietii(sunt rele datorate schimbarii valorii
produselor intre procesul de productie sic el de consum)- inundatia produselor straine, stocuri de produse
depreciate. In sistemul de AgroMk exista necorelari temporale intre celtueli facute in productia si incasarea
contra valorii produselor. Este o problema a tarilor in curs de dezvoltare in care nivelul redus a veniturilor
determina ca cererea de produse alimentare sa fie situate la un nivel scazut. Pentru a evita aceasta
intreprinderile eau credite. In cazul echipamentelor agricole se fac scheme de vinzare in care cumparatorul
sau producatorul face plata in rate si intrind in posia dup ace a efectuat ultima a ratei. Lansarea pe piata a
unuor fractiuni mai mici ale produsului, pretul raminind acelasi sau folosirea de ingrediente mai putin
costisitoare.
Evolutia Mk alimentar
Etapele parcurse de AgroMk.
AgroMk se afirma ca stiinta si instrument de rationalizare a fenomenelor din sfera AgroMk dupa anii 1960.
Pe atunci principala menire este de a convinge consumatorul ca produsele industriei alimentare erau mai
eftine si mai bune. In anii 70 arata ca aceste produse pe linga calitatile mentionate erau deosebit de
commode in utilizare. Anii 80 AgroMk aduga in ceste calitati faptul ca erau echilibrate nutritiv,
justificinduse astfel consumul zilnic al acestor produse. Anii 90 se caracterizeaza prin descoperirea
legaturilor dintre distribuitori si furnizoiri aparind riscul trade-Mk.
In ultimul timp AgroMk evolueaza rapid in practica deoarece transformarea la scara industriala a produselor
agricole in produse alimentare este relativ recenta. Mk produselor numite de mare consum a aparut in SUA
in anii 60 pentru vinzarea produselor de igiena a fost extins si la produsele alimentare, optinute la scara
industriala. Acest tip de Mk poate fi inteles fiind explicat prin cele 3 tipuri de piete: agricole, industriale,
alimentare si de consum.
Produsele agricole ale solului de pe timpuri vechi erau vindute fara a fi procesate. Pina la 1 razboi mondial
nu se fabricau decit preparatele din carne si fructe si legume prelucrate prin sarare. Alte produse cum ar fi
untul, brinza moale, lapte concentrate, ciocolata etc, au inceput a fi procesate la scara industriala abea dupa
acel al 2 razboi mondial. In europa siau desfasurat activitatea o serie de ingineri ingeniosi cum ar fi: Nestle;
J.Caruso; Danone; care au construit primele intreprinderi ce au devenit apoi recunoscute pe multe piete
alimentare din lume. In toata europa cooperativele ajutata de puterile publice au venit sa intareasca tendinta
de introduceri a fabricii de alimente intre producatorul agricol si consummator. Pietele agricole- sint situate
intre expluatatiile agricole si intreprinderile de colectare sau industrie de prelucrare, fiind specifice
produselor obisnuite si perisabile care au nevoe de conditionari effectuate foarte rapid pentru a le pastra
intro stare cit mai satisfacatoare.
Piata industriala se situeaza intre industriea de prelucrare a produselor agricole intermediare sic ea a
produselor alimentare de consum. Produsele intermediare sint din ce in ce mai numeroase diferiti aditivi
Euri coloranti, drojdii, amidon, fructe.
Pietele alimentare si de consum- sint situate in aval, dar prezinta angrosistii si detailistii.
-Lunga , in timpul caruia potentialul de productie poate varia. Astfel prin modificarea cantitativa si calitativa
a factorilor de productie din cadrul exploatatiilor agricole si productia poate varia de la una sau mai multe
decade anuale. in general reglarea productii agricole este un rezultat al jocului liber al ofertei producatorilor
agricole si cererei consumatorului dar aceasta interferenta intre cerere si oferta care constitue o dorinta
inconstensabila a economiei de piata poate sa fie realizata daca sint indeplinirea conditiei liberei concurente