Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Daianu
in
'Frontiere
etice
ale
capitalismului'
I. McDonaldizarea societatii
romanesti ?
1. Introducere
Pentru a putea observa daca societatea romaneasca a fost
influentata de procesul de mcdonaldizare, trebuie sa vedem cum s-a format
acest fenomen, unde, si cum a reusit sa capete o asemenea amploare incat
sa aiba impact asupra unei dimensiuni mondiale. In acest sens vom
prezenta pe scurt procesul de mcdonaldizare din perspectiva lui George
Ritzer. Apoi vom incerca sa realizam un paralelism in ceea ce priveste
impactul pe care l-a avut mcdonaldizarea in societatea americana si in
societatea romaneasca, pentru a putea observa posibilele asemanari si
deosebiri, dar mai ales pentru a putea vedea daca societatea romaneasca
este mcdonaldizata.
'Exista restaurante McDonalds peste tot. Se afla unul chiar langa
tine
si
altul
in
constructie
si
mai
aproape.
Daca
restaurantul
2. Definirea procesului de
McDonaldizare
Ritzer
defineste
mcdonaldizarea
ca
fiind
procesul prin
care
ce
pareau
intangibile.[3] Procesul
fost
etichetat
ocazii pe sub arcadele lui aurite. In afara de aceasta cei mai multi dintre noi
suntem bombardati de reclame care preamaresc virtutile restaurantului
McDonalds, adaptate pentru un public divers, intrucat sunt introduse mereu
noi feluri de mancare, concursuri sau produse cu surprize, care atrag in mod
special copiii in cazul Romaniei. Aceste reclame omniprezente, combinate cu
faptul ca la tot pasul oamenii dau peste un restaurant McDonalds, au facut
ca imaginea acestuia sa se imprime in constiinta maselor. Un sondaj printre
copii de varsta scolara a aratat ca 96% dintre ei l-ar putea recunoaste pe
Ronald McDonald, el situandu-se astfel pe locul 2, dupa Mos Craciun[14].
4.
5.
asupra mediului. Unul dintre ele fiind chiar efectul secundar al nevoii de a
cultiva cartofi uniformi, pentru a produce cartofi prajiti intr-un mod previzibil.
Altul ar fi taierea padurilor pentru a produce hartie pentru ambalaj, efectele
nocive ale polistirenului sau a altor materiale folosite la impachetat, si multe
altele.
Ritzer vorbeste si despre un efect irational al restaurantului fast-food,
si anume dezumanizarea mediului in care se serveste masa sau se
munceste. Atat clientii care asteapta la coada, in picioare sau in masina, cat
si angajatii care pregatesc mancarea, au adesea sentimentul ca fac parte
dintr-o linie de asamblare[17].
Sporirea populatiei planetei, accelerarea schimbarilor tehnologice si a
ritmului vietii- toate acestea fac imposibila intoarcerea la lumea meselor
pregatite acasa, a cinelor traditionale la restaurant. Acest fenomen este
valabil mai ales pentru societatea americana, noi putem spune ca ne mai
putem, inca, bucura de mancarurile traditionale, cu toate ca mai putin decat
inainte, pentru ca fenomenul mcdonaldizarii acapareaza din ce in ce mai
mult teren in societatea romaneasca.
In concluzie, putem spune ca trebuie sa privim mcdonaldizarea ca pe
un fenomen in acelasi timp stimulator si constrangator. Sistemele
mcdonaldizate ne permit sa facem multe lucruri pe care in trecut, nu le
puteam realiza. In acest sens, Ritzer numeste mcdonaldizarae un fenomen
cu doua fete[18].
6.
societatii
In urma articolelor de presa cercetate pe Internet am observat ca
fenomenul mcdonaldizarii este puternic mediatizat in Romania, si cel mai
important este ca acest fenomen este pus, cel mai adesea, in legatura cu
existenta mall-urilor.
In Romania, fascinatia pentru mall-uri a inceput inainte ca un astfel de
loc sa existe, odata cu aparitia sitcomurilor cu si despre adolescenti: Salvati
de clopotel, Familia Bundy etc. Aparitia primului mall era deci un hit
garantat pe piata adolescentilor romani.Astazi gasim trei mall-uri in
Astfel putem observa ca mall-ul nu este neaparat un loc unde sa-ti faci
cumparaturile. Inca de la inceput, aceste centre au fost concepute ca un
oras in oras[21], un loc in care oamenii sa interactioneze. Lucru pe care
adolescentii l-au inteles din plin, transformand mall-ul intr-un loc in care iti
petreci timpul, nu in care faci shopping.
Sociologul, Alfred Bulai, ne spune ca: Tinerii au nevoie de niste spatii
de socializare, or in Romania aceste spatii nu sunt foarte variate: discoteci,
stadioane etc. E firesc ca mall-urile sa-i atraga. In primul rand, e vorba de
prestigiu. Orice zona de consum in care se vehiculeaza preturi mai mari
decat media capata o valoare simbolica. Adolescentii, si nu numai ei, sunt
foarte receptivi la aceasta valoare chiar daca nu cumpara nimic, macar vad
ce mai apare.[22]
Primul Mall a fost construit in 1956, in Minneapolis, cam in acelasi timp
cu primul Mc Donalds. Sociologul american George Ritzer remarca ca cele
doua medii aseptice si previzibile se dezvolta impreuna, sprijinindu-se
reciproc. Tot aici, sociologul arata ca, mall-urile au devenit un fel de centru
comunitar(). Adolescentii se inghesuie aici dupa orele de scoala si la sfarsit
de saptamana in cautarea contactelor sociale, a distractiilor de masa si a
ultimei mode.[23]
Concluzie
Introducere
reflectat in presa
Pentru analiza fenomenului baronilor locali din Romania contemporana
am utilizat ca surse mai multe articole de presa de pe internet, pe perioada
2002-2007. Analiza articolelor consta in identificarea portretului-robot al
fiind definiti in mod diferit. Cea mai simpla definitie data de presa a fost:
baronii
sunt
acele
persoane
care
amesteca
functiile
cu
afacerile
Le travail sans qualites da exemplul lui Bill Gates, accetuand ideea ca mai
mult conteaza imaginea pe care ti-o creezi in urma respectivei donatii, decat
milionul de dolari pe care il dai, atat timp cat averea ta este de miliarde.
[46] Astfel, baronul local prin intermediul donatiei capata o publicitatea
imensa la un post de televiziune sau un ziar local daca situatia este grava.
Apoi totul reintra in normal a doua zi, el isi mai cumpara 100 de ha de vie, o
vila pe litoral sau chiar un Porsche Boxter pentru fiul sau de 17 ani.
Baronul local este un personaj politic, dar poate fi in acelasi timp si
unul a-politic. El nu urmareste decat sa aiba puterea de a-si impune vointa
de a acumula, caci, asa cum spune si Serge Moscovici in Psihologia sociala
sau Masina de fabricat zei: dintotdeauna au izbucnit pasini incarnate de
bani. Inaintea obsesiei profitului, proprie capitalismului, umanitatea a
cunoscut febra aurului si a tezaurizarii sale in timpul Renasterii[47]. In
concluzie nu ar trebui sa ne mire deloc aceasta dorinta a baronilor pentru cat
mai mult in cel mai scurt timp, aceasta nu este decat o mosternire din partea
vechilor popoare. Pentru baronul local viata se desfasoara sub semnul lui
a avea nu al lui a fi.
Profesorul, Florin Tudose defineste baronii locali romani ca fiind in
esenta, niste mici ceausisti, sunt niste baroni kitsch.Trasatura lor comuna
este reactia agresiva, o agresivitate primara si vulgara, indreptata impotriva
tuturor celor care au o alta parere, care incearca o alta cale decat cea pe
care ei - baronii - au indicat-o supusilor fideli. Toti, fara exceptie, il au ca
model pe Ceausescu si, precum acesta, isi afiseaza numele in orice spatiu
public din oras. Nevoia de identitate si onorabilitate este enorma, deoarece
aceste atribute le sunt in mod vizibil straine. Isi emit diplome, certificate,
atestate de credibilitate, de prieteni ai artelor, ai puternicilor zilei, ai unor
persoane publice din strainatate, desi singurele documente care le-ar putea
purta numele intr-o lume dreapta si cinstita ar fi mandatele de aducere sau
de arestare sau, dupa caz, de eliberare din penitenciar. Baronii se amesteca
in viata cetatii, dar nu pentru a o imbunatati, ci pentru a culege multumirile
nenorocitilor carora le ofera cateva firimituri de paine si mai ales mult
circ. Toti detin echipe de fotbal, posturi de televiziune si de radio, ziare,
stadioane si bani, foarte multi bani.[48]
Astfel, spre deosebire de baronii de alta data putem spune ca baronii
de azi sunt priviti dintr-o perspectiva peiorativa, mai mult au ajuns sa
fie considerati ca un fenomen social exploziv, cel mai grav de dupa 1989.
Ei distrug totul, distrug orice probabilitate ca sansele indivizilor sa fie egale
in societate, submineaza autoritatea statului, distrug chiar ideea de
democratie si morala. [49]
1. Care este, in opinia dvs., elementul care defineste cel mai bine un
baron local?
a)
puterea politica
b)
forta financiara
c)
ambele
d)
niciuna
da
b)
nu
c)
nu stiu/ nu raspund
4.
a)
da
b)
nu
c)
nu stiu/ nu raspund
In care zona a tarii credeti ca baronii locali au cea mai mare putere?
a)
Muntenia
b)
Moldova
c)
Dobrogea
d)
Ardeal
5.
e)
Banat
f)
Oltenia
g)
nu stiu/ nu raspund
Nu stiu/ nu raspund
Acest chestionar a fost aplicat unui numar de 263 de subiecti. Rezultatele
au fost urmatoarele:
1.
a) puterea politica
b) forta financiara
c) ambele
d) niciuna
2.
Legatura trainica din viata baronilor, aceea dintre scena politica si afacerile
mai mult sau mai putin curate a fost observata de cea mai mare parte din
subiectii chestionati. Foarte putini (28) sunt de parere ca cele doua aspecte nu au
legatura, mergand pe principiul ca politica e politica, iar afacerile sunt afaceri, iar
cele doua nu trebuie amestecate.
3.
4.
Oltenia
g) nu stiu/ nu raspund
Cuprins
I. MCDONALDIZARAE SOCIETATII
ROMANESTI ?
1.Introducere
2.Definirea procesului de
McDonaldizare
3.McDonalds ca simbol planetar
4.Bratul lung al McDonaldizarii
5.Avantajele si dezavantajele McDonaldizarii
6. In Romania Mall-urile contribuie la Mcdonaldizarea societatii
7. Concluzie
4. Concluzie
Bibliografie
Literatura de specialitate
DAIANU Daniel, VRANCEANU Radu, Frontiere etice ale capitalismului, Editura
Polirom, Iasi, 2006
HEINTZ Monica, Etica muncii la romanii de azi, Editura Curtea Veche,
Bucuresti, 2005
MOSCOVICI Serge, Psihologia sociala azi sau Masina de fabricat zei, Editura
Polirom, Iasi, 1997
MUCCHIELLII Alex, Arta de a influenta. Analiza tehnicilor de
manipulare, trad. Mihaela Calcan, Polirom, Iasi, 2002
RITZER George, McDonaldizarae societatii, trad. de Viorica Vuscan, Bucuresti:
comunicare.ro, 2003
SENNETT Richard, Les consequences humaines de la flexibilite,
Site-uri de Internet
http://www.pnl.ro/index.php?id=dp3156, accesat in data de 7 iunie 2007
http://arhiva.informatia.ro/Article2774.phtml, accesat in data de 9 iunie 2007
http://www.evenimentul.ro/articol/care-baroni-ce-corupti.html, accesat in data de 6
iunie 2007
http://www.ziua.ro/reader/chapter.php?book_id=3&chapter=179, accesat in data de
4 iunie 2007
http://www.formula-as.ro/articolprint.php?id=5310, accesat in 9 iunie 2007
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/43917/Copiii-supermagazinelor,
accesat in data de 5 iunie 2007
http://www.zf.ro/articol_70511/promisiuni_de_reforma_pe_toate_palierele_la_debutul
_sesiunii_parlamentare.html, accesat in data de 8 iunie
[2]
Ibid p. 17
[3]
Ibid
[4]
Ibid
[5]
Ibid
[6]
Ibid p. 20
[7]
Ibid p. 21
[8]
Ibid
[9]
Ibid p. 22
[10]
Ibid
[11]
Ibid p. 24
[12]
Ibid
[13]
Ibid p. 25
[14]
Ibid p. 22
[15]
Ibid p. 23
[16]
Ibid p. 24
[17]
Ibid p. 30
[18]
Ibid p. 32
[20]
Ibid
[21]
Ibid
[22]
Ibid
[23]
[24]
Ibid
[25]
Ibid p. 47
[27]
Ibid p. 80
[28]
Ibid
[29]
Ibid
[30]
[31]
[32]
Ibid p. 81
[33]
Ibid
[34]http://www.pnl.ro/index.php?id=dp3156,
iunie 2007
[37] http://www.ziua.ro/reader/chapter.php?book_id=3&chapter=179 , accesat in data de 4
iunie 2007
[38] http://www.formula-as.ro/articolprint.php?id=5310, accesat in 9 iunie 2007
[39]
Ibid
[40]
Ibid
[41]
Ibid
[42]
Ibid
Serge Moscovici, Psihologia sociala azi sau Masina de fabricat zei, Ed.
Polirom, Iasi, 1997, pag. 125
[47]
Ibid
http://www.zf.ro/articol_70511/promisiuni_de_reforma_pe_toate_palierele_l
a_debutul_sesiunii_parlamentare.html
[50]
[51]
Ibid
[52]
Ibid
[53]
Ibid
[54]
Ibid
[55]
Ibid