Mcdonaldizarea societatii si

stereotipuri ale succesului

MCDONALDIZAREA SOCIETATII SI STEREOTIPURI ALE SUCCESULUI BARONII LOCALI IN ROMANIA CONTEMPORANA
Baronii locali si Mcdonaldizarea reprezinta doua fenomene care au
marcat profund societatea romaneasca, scotand in evidenta intensitatea
impactului modelului occidental. Obiectivul proiectului de fata este de a
observa formarea acestor fenomene, dar mai ales analiza impactului
acestora asupra societatii noastre.
Pentru a realiza acest lucru vom folosi ca tehnici de cercetare metoda
calitativa - analiza articolelor de presa de pe Internet, a articolelor cuprinse
in revistele de specialitate si metoda cantitativa - chestionare, care ne vor
ajuta foarte mult sa observam si parerile oamenilor despre aceste
'fenomene', daca le putem numi asa, in special despre cel al baronilor locali.
Scopul cercetarii este acela de a combina cele doua metode pentru a ajunge
la rezultate relevante. Astfel vom studia articole, cu subiecte ce ating sfera
noastra de interes: aparitia, formarea si consecintele fenomenului de
'mcdonaldizare' a societatii, dar mai ales obiectivul principal al proiectului il
va reprezenta definirea sintagmei de 'baron local' in contextul societal
romanesc.
In ceea ce priveste cercetarea prin metoda calitativa, vom folosi ca
instrument chestionarul. Tema acestuia este sintagma de 'baron local'. Vom
incerca sa aflam ce inteleg oamenii prin acest termen si sa-i surprindem
caracteristicile definitorii, sa schitam portretul robot al baronului local.
Astfel, vom reusi sa aflam care sunt trasaturile care fac dintr-o persoana
publica un baron.
Daniel

Daianu

in

'Frontiere

etice

ale

capitalismului'

identifica procesul de formare a baronilor ca fiind o etapa din evolutia

capitalismului, numind aceasta etapa 'Baronii jafului si cautarea mantuirii',
incercand sa defineasca notiunea de baron in spatiul occidental.
In ceea ce priveste 'mcdonaldizarea', George Ritzer analizeaza
profund acest fenomen, inca de la formare, prin exemple foate sugestive,

indicand chiar si consecintele pe care 'mcdonaldizarea' le are asupra

societatii occidentale, si nu numai, intrucat el sugereaza ca acest fenomen
s-a extins la scara larga, avand o influenta deosebita chiar si asupra
societatilor din afara spatiului occidental.

I. McDonaldizarea societatii
romanesti ?
1. Introducere
Pentru a putea observa daca societatea romaneasca a fost
influentata de procesul de mcdonaldizare, trebuie sa vedem cum s-a format
acest fenomen, unde, si cum a reusit sa capete o asemenea amploare incat
sa aiba impact asupra unei dimensiuni mondiale. In acest sens vom
prezenta pe scurt procesul de mcdonaldizare din perspectiva lui George
Ritzer. Apoi vom incerca sa realizam un paralelism in ceea ce priveste
impactul pe care l-a avut mcdonaldizarea in societatea americana si in
societatea romaneasca, pentru a putea observa posibilele asemanari si
deosebiri, dar mai ales pentru a putea vedea daca societatea romaneasca
este mcdonaldizata.
'Exista restaurante McDonalds peste tot. Se afla unul chiar langa
tine

si

altul

in

constructie

si

mai

aproape.

Daca

restaurantul

McDonalds continua sa se extinda in ritmul actual, in curand s-ar putea sa

te trezesti cu unul chiar in casa. S-ar putea sa gasesti sub pat cizmele lui
Ronald McDonald si poate chiar si peruca lui rosie.[1] Acest fragment poate
fi considerat cel mai reprezentativ pentru intregul proces de mcdonaldizare,
pentru ca este sugestiv in ceea ce priveste raspandirea la scara larga a
fenomenului. Dupa cum spune autorul restaurantele McDonalds sunt peste
tot, si in curand ne putem trezi cu unul chiar si in casa.

2. Definirea procesului de
McDonaldizare

Ritzer

defineste

mcdonaldizarea

ca

fiind

procesul prin

care

principiile restaurantului fast-food incep sa domine din ce in ce mai multe

sectoare in societatea americana, precum si in restul lumii.[2] Astfel putem
observa ca mcdonaldizarea nu afecteaza numai restaurantele, ci si
invatamantul, munca serviciile de sanatate, calatoriile, timpul liber, regimul
alimentar, politica, familia adica toate aspectele societatii. Mcdonaldizarae
se dovedeste a fi un proces inexorabil care afecteaza institutii si zone ale
lumii

ce

pareau

intangibile.[3] Procesul

fost

etichetat

ca mcdonaldizare pentru ca restaurantul McDonalds a fost si este cea

mai importanta forma de manifestare a acestui proces[4]. In plus, suna si
mai bine decat alternative cum ar fi Burger-King-izare, Seven-Eleven-izare,
Fuddrucker-izare, Kinder-Care-izare[5].

3. McDonalds ca simbol planetar

McDonalds a avut un succes rasunator pe scena internationala.
Aproape jumatate din restaurantele McDonalds se afla in afara Statelor
Unite ale Americii. Peste jumatate din profiturile firmei McDonalds provin din
operatiunile din strainatate. La momentul scrierii lucrarii, Ritzer a sustinut ca
existau restaurante McDonalds in 115 tari din lume, in momentul de fata cu
siguranta numarul acestora s-a marit.
Un prim exemplu in ceea ce priveste influenta mcdonaldizarii la nivel
planetar il reprezinta faptul ca restaurantele fast-food au devenit adevarate
simboluri in programele de televiziune si in filme. Astfel in filmul Coming to
America Eddy Murphy interpreteaza rolul unui print african, care vine sa
cunoasca America, iar prima sa slujba este la restaurantul McDowells, o
aluzie transparenta la restaurantul McDonalds. In Moscow on the Hudson ,
Robbie Williams, proaspat sosit din Rusia, obtine o slujba la restaurantul
McDonalds.
Ritzer merge mai departe si sustine ca, cel putin in unele privinte,
restaurantul McDonalds a devenit mai important chiar decat Statele
Unite[6], luand ca exemplu povestea despre un fost ambasador al Statelor
Unite in Israel, care, in momentul prezentarii discursului de inaugurare cu
ocazia deschiderii primului restaurant McDonalds din Ierusalim, avea pe cap
o sapca de baseball cu M-ul auriu al restaurantului McDonalds:

Un adolescent vine la el cu propria sa sapca McDonalds, pe care i-o da

ambasadorului impreuna cu un pix si-i spune: Dumneavoastra sunteti ambasadorul?, usor
nedumerit ambasadorul ii spune ca da si ca nu i s-a mai cerut niciodata sa dea autografe. In
timp ce ambasadorul se pregateste sa semneze, adolescentul israelian continua: Ei cum
este sa fii ambasadorul McDonalds, sa te plimbi prin lume si sa deschizi restaurante peste
tot? Atunci ambasadorul il priveste pe adolescent si-i spune: Eu sunt ambasadorul Statelor
Unite, si nu al restaurantului McDonalds ! apoi descrie ce a urmat: Si il intreb: Nu mai
vrei autograful? Iar pustiul raspunde: Nu, nu mai vreau autograful dumneavoastra!
dupa care si-a luat sapca si a plecat.[7]

Acest exemplu este foarte important in ceea ce priveste influenta

mcdonaldizarii asupra copiilor, si autorul reuseste sa surprinda destul de bine
printr-un episod obisnuit care se poate intampla oriunde, cat de puternic este
impactul restaurantelor McDonalds asupra societatii in general, in mijlocul
caruia se afla copii, a caror educatie este vitala pentru viitor.
Un alt exemplu semnificativ pentru importanta planetara a
restaurantului McDonalds este ideea avansata de Thomas J. Friedman:
Doua tari in care exista restaurante McDonalds nu s-au aflat niciodata in
razboi din momentul in care acestea au deschis un astfel de
restaurant[8]. Friedman numeste aceasta teza Teoria arcurilor aurite de
prevenire a conflictelor[9]. Ritzer sustine ca aceasta este o teorie pe
jumatate serioasa, aceasta sugerand ca drumul spre pacea mondiala
presupune expansiunea continua, globala, a restaurantelor McDonalds. Din
nefericire ea s-a dovedit a fi incorecta atunci cand, in 1999, NATO a
bombardat Iugoslavia, care inca din 1997 deschisese un restaurant
McDonalds, iar la momentul bombardamentului avea 11 astfel de
reprezentante[10].
Pentru multi oameni din intreaga lume, restaurantul McDonalds a
devenit o institutie sacra[11]. La deschiderea restaurantului McDonalds din
Moscova, un muncitor l-a prezentat ca fiind asemenea Catedralei din
Chartes, un loc unde traiesti bucuria celesta[12] . Kowinski sustine ca
centrele comerciale, care aproape intotdeauna au si un restaurant fast-food
sunt catedrale moderne ale consumului in care oamenii vin pentru a
practica religia consumatorului.[13]
McDonalds si-a castigat aceasta pozitie pentru ca practic toti
americanii, si nu numai ei, este cazul si europenilor, au trecut in numeroase

ocazii pe sub arcadele lui aurite. In afara de aceasta cei mai multi dintre noi
suntem bombardati de reclame care preamaresc virtutile restaurantului
McDonalds, adaptate pentru un public divers, intrucat sunt introduse mereu
noi feluri de mancare, concursuri sau produse cu surprize, care atrag in mod
special copiii in cazul Romaniei. Aceste reclame omniprezente, combinate cu
faptul ca la tot pasul oamenii dau peste un restaurant McDonalds, au facut
ca imaginea acestuia sa se imprime in constiinta maselor. Un sondaj printre
copii de varsta scolara a aratat ca 96% dintre ei l-ar putea recunoaste pe
Ronald McDonald, el situandu-se astfel pe locul 2, dupa Mos Craciun[14].
4.

Bratul lung al McDonaldizarii

McDonalds se straduieste permanent sa-si infiga radacinile tot mai

adanc in societatea americana, si nu numai, chiar si in celelalte societati,

cum ar fi cea romaneasca, pentru ca aproape in fiecare zi vedem cum se mai
construieste un restaurant. Asa cum a spus presedintele companiei scopul
nostru este sa dominam totul, la nivelul international, industria
restaurantelor cu servire rapida. [] Doresc ca restaurantul McDonalds sa
fie mai mult decat un lider, vreau sa domine![15].
Restaurantele fast-food nu se mai multumesc doar cu suprematia
asupra zonelor din jurul universitatilor, ci s-au mutat chiar in campusuri, este
cazul societatii americane. Primul restaurant de acest fel s-a deschis la
Universitatea din Cincinnati in 1973. Astazi bufetele din incinta scolilor, a
liceelor, a universitatilor, arata adesea ca niste conglomerate de magazine
alimentare, totusi in Romania mai exista asa-numitele cantine, unde se
gateste in mod traditional, dar nu stim cat vor mai exista.
Gasim din ce in ce mai des meniuri fast-food in hoteluri, gari,
aeroporturi, sau chiar pe cursele aeriene interne, astfel incat nu putem sa nu
fim afectati de acest fenomen. Incercarea de a-i atrage pe copiii de varsta
scolara la fast-food a atins apogeul in Illions, unde restaurantul McDonalds a
avut un program numit Un cheeseburger pentru calificativul A. Astfel elevii
care au obtinut calificativul A, au primit gratuit un cheeseburger, corelanduse astfel succesul scolar cu rasplata de la McDonalds[16].
In Romania, poti intalni, cel mai frecvent, restaurante McDonalds in
interiorul sau langa mall-uri, strategia dand rezultate foarte bune, intrucat
oamenii merg la cumparaturi si vor sa manance ceva rapid pentru ca nu au

timp, si cel mai probabil, parintii se ocupa de cumparaturi in timp ce copiii

pot manca si se pot distra in restaurantele, care le ofera cele mai multe
surprize. Pozitionarea acestor restaurante este intotdeauna strategica, le
intalnesti la iesirea sau intrarea intr-un oras, unde nu exista nici o alta sursa
de a-ti procura mancare, langa statiile de alimentare cu benzina, pentru cei
care fac drumuri foarte lungi, langa scoli, gradinite, licee, facultati pentru a
atrage nu doar copiii, ci si adolescentii, in cadrul aeroporturilor, a garilor, le
intalnesti practic peste tot.

5.

Avantajele si dezavantajele McDonaldizarii

Desi cunoastem cu totii dezavantajele mcdonaldizarii, credem ca

este mai interesant sa incepem cu avantajele acestui proces, pe care Ritzer

le considera ca fiind destul de importante si prin intermediul carora incearca
sa arate obiectivitatea cu care priveste mcdonaldizarea. Restaurantul
McDonalds ofera multe programe laudabile: Casele Ronald McDonald ,care,
in cazul unor probleme medicale serioase le permit copiilor sa stea cu parintii
in timpul tratamentului, programele de calificare pentru adolescenti,
programele de pregatire pentru proprii angajati, programele McMasters caresi propun angajarea persoanelor in varsta, angajarea persoanelor din randul
minoritatilor, toate acestea fiind domenii in care detin un record de invidiat,
ceea ce nu poate fi si cazul Romaniei, unde aceste programe nu sunt foarte
dezvoltate.
Putem spune ca procesul mcdonaldizarii a evoluat extraordinar
pentru ca a condus la schimbari pozitive, ca de exemplu: o gama variata de
bunuri si servicii care se afla la dispozitia unui numar mare de oameni,
oamenii pot obtine ce doresc sau ce au nevoie aproape instantaneu si mult
mai comod, bunurile si serviciile sunt mult mai uniforme calitativ, alternative
mult mai economice la bunuri si servicii la comanda, bunuri si servicii rapide
si eficiente sunt accesibile unei populatii care munceste mai mult si are mai
putin timp de irosit, produsele unei culturi sunt mult mai usor difuzate catre
alte culturi.
Pe de alta parte, desi mcdonaldizarea ofera avantaje serioase ea are
si aspecte negative. Vom incerca sa le prezentam pe cele mai importante.
De exemplu mcdonaldizarea a produs un numar mare de efecte negative

asupra mediului. Unul dintre ele fiind chiar efectul secundar al nevoii de a
cultiva cartofi uniformi, pentru a produce cartofi prajiti intr-un mod previzibil.
Altul ar fi taierea padurilor pentru a produce hartie pentru ambalaj, efectele
nocive ale polistirenului sau a altor materiale folosite la impachetat, si multe
altele.
Ritzer vorbeste si despre un efect irational al restaurantului fast-food,
si anume dezumanizarea mediului in care se serveste masa sau se
munceste. Atat clientii care asteapta la coada, in picioare sau in masina, cat
si angajatii care pregatesc mancarea, au adesea sentimentul ca fac parte
dintr-o linie de asamblare[17].
Sporirea populatiei planetei, accelerarea schimbarilor tehnologice si a
ritmului vietii- toate acestea fac imposibila intoarcerea la lumea meselor
pregatite acasa, a cinelor traditionale la restaurant. Acest fenomen este
valabil mai ales pentru societatea americana, noi putem spune ca ne mai
putem, inca, bucura de mancarurile traditionale, cu toate ca mai putin decat
inainte, pentru ca fenomenul mcdonaldizarii acapareaza din ce in ce mai
mult teren in societatea romaneasca.
In concluzie, putem spune ca trebuie sa privim mcdonaldizarea ca pe
un fenomen in acelasi timp stimulator si constrangator. Sistemele
mcdonaldizate ne permit sa facem multe lucruri pe care in trecut, nu le
puteam realiza. In acest sens, Ritzer numeste mcdonaldizarae un fenomen
cu doua fete[18].
6.

In Romania Mall-urile contribuie la Mcdonaldizarea

societatii
In urma articolelor de presa cercetate pe Internet am observat ca
fenomenul mcdonaldizarii este puternic mediatizat in Romania, si cel mai
important este ca acest fenomen este pus, cel mai adesea, in legatura cu
existenta mall-urilor.
In Romania, fascinatia pentru mall-uri a inceput inainte ca un astfel de
loc sa existe, odata cu aparitia sitcomurilor cu si despre adolescenti: Salvati
de clopotel, Familia Bundy etc. Aparitia primului mall era deci un hit
garantat pe piata adolescentilor romani.Astazi gasim trei mall-uri in

Bucuresti: Bucuresti Mall, in Vitan, Plaza Romania, in Militari, City Mall

in Berceni, si multe altele in toata tara.
Este interesant de analizat un articol pe care l-am considerat a fi
reprezentativ pentru fenomenul mall-urilor, care se pare ca face parte din
procesul de mcdonaldizare: Mai funny decat in parc la gargarite[19]:
In City Mall i-am intalnit pe Alexandru, Maria si Monica, toti trei elevi in clasa a
X-a la Liceul Sincai, situat in apropiere. Mereu venim aici cand plecam de la scoala sau cand
chiulim, imi spun ei, cu un zambet vag conspirativ. Nu e greu sa-ti imaginezi de ce: e cel
mai aproape si e mai funny decat sa mergi in parc, in Tineretului, sa te dai in gargarite.
Pentru Alexandru, cel putin, sa mergi in parc e o chestie de ultimul loser in mall mai vezi
alti oameni, stai la o cafea, bagi un biliard, e mai misto oricum. Asteapta toti cu nerabdare
sa se deschida si multiplexul, ca sa poata merge la film. Alin, un prieten mai in varsta, imi
spune ca ii place sa mearga in mall mai ales pentru produsele de la Mc Donalds, mai bune
decat in alte parti. Atat ca prezenta adolescentilor galagiosi e putin iritanta.[20] (Sursa:
Prezent, 22 Septembrie 2006, autor: Ionut Chiva )

Astfel putem observa ca mall-ul nu este neaparat un loc unde sa-ti faci
cumparaturile. Inca de la inceput, aceste centre au fost concepute ca un
oras in oras[21], un loc in care oamenii sa interactioneze. Lucru pe care
adolescentii l-au inteles din plin, transformand mall-ul intr-un loc in care iti
petreci timpul, nu in care faci shopping.
Sociologul, Alfred Bulai, ne spune ca: Tinerii au nevoie de niste spatii
de socializare, or in Romania aceste spatii nu sunt foarte variate: discoteci,
stadioane etc. E firesc ca mall-urile sa-i atraga. In primul rand, e vorba de
prestigiu. Orice zona de consum in care se vehiculeaza preturi mai mari
decat media capata o valoare simbolica. Adolescentii, si nu numai ei, sunt
foarte receptivi la aceasta valoare chiar daca nu cumpara nimic, macar vad
ce mai apare.[22]
Primul Mall a fost construit in 1956, in Minneapolis, cam in acelasi timp
cu primul Mc Donalds. Sociologul american George Ritzer remarca ca cele
doua medii aseptice si previzibile se dezvolta impreuna, sprijinindu-se
reciproc. Tot aici, sociologul arata ca, mall-urile au devenit un fel de centru
comunitar(). Adolescentii se inghesuie aici dupa orele de scoala si la sfarsit
de saptamana in cautarea contactelor sociale, a distractiilor de masa si a
ultimei mode.[23]

Dar, desi adolescentii sunt o clasa speciala printre consumatorii din

mall-uri, ei nu sunt singurii care le populeaza: Deoarece unii parinti isi duc
copiii la mall sa se joace, acestea pun la dispozitie spatii de joaca (),
jocuri video si filme gratuite. Ca si alte fenomene care contribuie la
mcdonaldizarea societatii, mall-urile se straduiesc sa-si acapareze clientii din
momentul in care acestia se nasc si vor sa-i pastreze pana cand
mor[24], concluzioneaza apocaliptic George Ritzer.
7.

Concluzie

In final, putem spune ca societatea romaneasca este mcdonaldizata.

In urma cercetarii am putut observa ca ceea ce contribuie cel mai mult in
Romania, la fenomenul mcdonaldizarii sunt mall-urile, care detin o influenta
majora in special asupra tinerilor.
Cultura traditionala a societatilor dispare sau se preface in spectacol
si marfa (McDonaldizarea), cultura umanista e eliminata tot mai mult de
tehno-stiinta invadatoare si transformata intr-o pseudo-stiinta. Omul mondial
sau globalizat, omul centrat doar economic, risca sa devina omul atomizat
care traieste numai pentru productie si consum, golit de cultura, sens,
constiinta si orice transcendenta. Probabil acesta este ultimul stadiu in
evolutia umanitatii sau ultimul om.[25]
Pe scurt, putem spune ca modelul mcdonaldizarii a reusit pentru ca
ofera consumatorilor, angajatilor si managerilor eficienta, calculabilitate,
previzibilitate si control, ceea ce reprezinta principiile care stau la baza
mcdonalizarii.

II. STEREOTIPURI ALE

SUCCESULUI- BARONII
JAFULUI[26]
1.

Introducere

In aceasta parte a lucrarii vom incerca sa tratam tema baronilor

locali din Romania, asa cum aceasta este reflectata in presa, avand la baza
ca literatura de specialitate lucrarea lui Daniel Daianu si Radu Vranceanu
numita Frontiere etice ale capitalismului. Autorii incearca in aceasta
lucrarea sa defineasca sintagma de baron in spatul occidental, astfel incat
vom putea vedea daca, din nou, este vorba de influenta spatiului occidental
asupra societatii romanesti, ca in cazul mcdonaldizarii. Pe de alta, parte vom
incerca sa vedem daca putem vorbi despre o baronizare a societatii
romanesti, la fel cum vorbim si despre mcdonaldizare.
Obiectivul acestei parti, este de a vedea cum sunt perceputi baronii
locali din perspectiva presei, si care sunt caracteristicile definitorii atribuite
de presa, si nu in ultimul rand, daca se poate vorbi despre un fenomen in
societatea romaneasca, in care personajele principale sunt baronii locali.
2.

Baronii jafului si cautarea mantuirii[27]

Daniel Daianu defineste baronii jafului ca angajandu-se intr-o

lupta primitiva pentru supravietuire[28]. Mai mult, ei justificau goana
perpetua dupa bogatie si putere ca fiind parte a unui plan progresiv comunin care supravietuirea dadea masura superioritatii, iar superioritatea era
cuantificata luandu-se ca etalon factorul supravietuire [29]. Astfel incat,
universul social era o scena primitiva a evolutiei unde lupta nestanjenita
ducea la progres si la binele colectiv.
Autorii relationeaza baronii jafului cu capitalismul, si sustin ca in
viata privata multi dintre baronii jafului proveneau din familii protestante,
fiind de fapt, prin descendenta destul de receptivi la dimensiunile etice si
spirituale ale capitalismului. Pe de alta parte, in relatiile de afaceri, ei negau
sau respingeau dimensiunea spirituala si constrangerile de natura etica ce
stateau la baza comportamentului economic al inaintasilor.
Caracteristica principala a acestora, valabila si in societatea
romaneasca, era ca acestia nu jucau decat dupa regula maximizarii
interesului propriu[30]. Profesorul, Daianu sustine in continuare ca iubirea
aproapelui era ignorata cu desavarsire, nu numai in conduita economica, ci,
adesea, chiar si in viata cotidiana. Deci, putem spune ca baronii
jafului sunt caracterizati de egoism, iar daca mergem si mai departe, putem
vorbi despre starea hobbsiana in care toti se afla in acea lupta pentru

supravietuire, avand la baza egoismul. Analizand biografiile multora dintre

baronii jafului, autorii sustin ca acestea dovedesc o lipsa crunta a
iubirii aproapelui, iar in unele cazuri, chiar o violenta nemiloasa,
manifestata in relatie cu persoanele cele mai apropiate. Toate aceste
caracteristici fiind prezente doar in cea mai indelungata perioada a vietii lor perioada in care erau activi[31].
Catre sfarsitul vietii autorii identifica o noua etapa in care intrau
baronii, si anume etapa spiritului filantropic. Este o situatie ce
caracterizeaza o intreaga generatie, in perioada 1910-1930, atunci cand au
aparut majoritatea marilor fundatii particulare americane. Multi dintre
baronii jafului si-au petrecut ultimii ani ai vietii angajati activ in
redistribuirea unei parti din bogatia acumulata in scopuri caritabile. Cheltuiau
in domenii ca educatia sau sanatatea, finantand si anumite proiecte culturale
si sociale. In ceea ce priveste motivele pentru care acestia adoptau un astfel
de comportament, autorii vorbesc despre cautarea legitimitatii sociale, intr-o
perioada in care ziarele de scandal denuntau - in Statele Unite- caile prin
care multi dintre baronii jafului au facut avere. In aceasta parte autorii fac
trimitere la Weber, care punea la baza succesului profesional, religia
protestanta. Astfel, ei sustin ca nevoia de a fi dintre cei alesi si deci mantuit,
devenea tot mai stringenta, iar Dumnezeu protestant pretinde o viata plina
de fapte bune, ceea ce explica atitudinea baronilor in cea de-a doua
perioada a vietii lor.
In final, autorii sustin ca generatia baronilor jafului a accelerat in
mod brutal procesul de transformare a capitalismului intr-un sistem aetic[32], fiind pur si simplu preocupata de acumularea de bogatie ca scop in
sine. Totusi baronii jafului au fost o generatie de tranzitie, ramasa in
mostenirea spirituala ce a marcat capitalismul modern timpuriu. Pe scurt,
baronii jafului pot fi caracterizati prin: goana perpetua dupa bogatie si
putere, egoism, nu jucau decat dupa regula maximizarii interesului
propriu, acumularea de bogatie ca scop in sine[33].
3.

Fenomenul baronilor locali din Romania contemporana -

reflectat in presa
Pentru analiza fenomenului baronilor locali din Romania contemporana
am utilizat ca surse mai multe articole de presa de pe internet, pe perioada
2002-2007. Analiza articolelor consta in identificarea portretului-robot al

baronului local din Romania, a caracteristicilor definitorii, a unei scurte istorii

a baronilor, si o tipologie simpla a acestora. In cercetarea noastra ne-am
canalizat atentia pe anumite articole considerate reprezentative pentru
subiectul cercetat si anume: Vitrina cu baroni[34], 'Baroni au fost, baroni
sunt inca', Baronii vechi[35], Care baroni, ce corupti?[36], Baroni si
oligarhi[37], si cel mai important Despre baronii locali sau micii ceausisti ai
tranzitiei[38].

Scurta istorie a sintagmei de

baron
Profesorul, Florin Tudose, prezinta pe scurt in articolul Despre
baronii locali sau micii ceausisti ai tranzitiei, istoria sintagmei de baron, ca
avandu-si originea in Franta, Germania si Anglia Evului Mediu. El spune ca
titlul de baron le permitea unor nobili sa administreze autarhic o regiune,
ignorand puterea centrala a regelui. Baronii aveau puterea absoluta pe plan
local sau regional, ba chiar porneau razboi contra Centrului, ca lorzii englezi,
de multe ori angajati in lupte crunte, fratricide, contra regelui din Londra.
Abia pe la 1285, regele Frantei, Filip al IV-lea cel Frumos, un monarh dur si
rece, a trecut la centralizarea statului, executand baronii nesupusi. El a
desfiintat chiar si Ordinul Templierilor, care avea o enorma putere oculta,
confiscand averile membrilor sai in 1312. Evident ca titlul nobiliar nu a
disparut, dar puterea si privilegiile baronilor au fost foarte mult reduse [39].

Aparitia baronilor locali in viata sociala si politica romaneasca

In ultimii ani, in Romania a aparut o noua categorie de imbogatiti

atotputernici care au fost numiti baroni locali[40]. Nu se stie cine si de la

ce ziar a lansat pentru prima oara aceasta expresie, dar ea s-a raspandit
foarte repede in toate mediile, avand meritul de a sintetiza o realitate
pregnanta: noua patura de imbogatiti ai provinciei, clientelari neclintiti ai
puterii[41].

Profesorul, Florin Tudose pune aparitia acestui fenomen pe seama unui

cadru social puternic destructurat caracterizat de absenta unei scari reale
de valori, care a facut posibila aparitia acestor pseudo-identitati - niste
fantose lipsite de continut uman si psihologic[42].

Definirea baronilor locali romani- portretul robot

Portretul-robot al baronilor locali a fost alcatuit in diferite feluri, acestia

fiind definiti in mod diferit. Cea mai simpla definitie data de presa a fost:
baronii

sunt

acele

persoane

care

amesteca

functiile

cu

afacerile

personale[43]. Simplificand la maximum, vorbim despre un conducator

local intens mediatizat, care a ajuns bogat pe cai dubioase si care starneste
multe controverse prin comportamentul lui, dar continua sa aiba priza in
partid. Si poate si la alegatori.[44].
Baronul este un termen peiorativ folosit pentru politicienii sau
oamenii de afaceri care abuzeaza de prerogativele functiei. In general, acesti
baroni sunt persoane fara prea multa educatie, care isi doresc atentia
publica si incearca sa capteze aceasta atentie afisandu-si averea cu orice
ocazie.
Baronul local este la inceput un individ pe care nu il baga nimeni in
seama; fie timid, fie tupeist, el are, totusi, o mare calitate: este un excelent
oportunist si prima regula pe care o pune in practica este: capul plecat,
sabia nu il taie.
Pe baron il poti gasi, la inceput, in compania celor mai puternici decat
el, mai bogati sau mai influenti. Acumuleaza zi de zi relatii, ponturi despre
afaceri, informatii compromitatoare despre X sau Y, le stocheaza, stiind ca
mai tarziu acestea ii vor fi de folos. Legat de aceste relatii, Alex Muchielli in
lucrarea Arta de a influenta afirma ca in momentul in care comunici cu
cineva, stabilim cu persoana respectiva un anumit raport, o anumita relatie.
[] In orice sistem de comunicare, relatiile dintre actorii implicati capata o
anume calitate. Calitatea relatiilor acopera o gama extrem de larga,
putand merge de la opozitia neinduplecata pana la solidaritatea afectiva,
trecand prin neutralitate.[45] Cat despre relatiile baronilor locali nu poate fi
vorba decat despre o solidaritate afectiva castig eu, dar castigi si tu.

Despre baron se poate spune ca are fler, acesta reuseste sa ii simta de

la distanta pe cei care ar putea musca momeala, astfel incat nu are absolut
niciun scrupul in a-l calca in picioare sau ignora pe primul si va face tot ceea
ce este posibil pentru a se apropia de cel de-al doilea.
Baronul isi faureste relatiile printre judecatori, politisti, consilieri locali,
ziaristi si, nu in ultimul rand, printre interlopi. El stie sa socializeze in mod
diferit cu fiecare dintre acestia, abordand partituri conversationale limitate,
dar eficiente, de tipul: e loc pentru toata lumea, omul nu are decat o
singura viata, roata se invarte, dai un ban, dar face.
Afacerile lui sunt intotdeauna lipsite de transparenta, se fac departe de
ochii lumii. Fara prea multi martori, fara tam tam mediatic. Presa descopera
dupa luni sau ani de la incheierea unei profitabile afaceri In acest timp el
are ragaz sa-si cosmetizeze afacerea, sa-si creeze alibiuri, mai pe scurt sa
acumuleze alte complicatii necesare. Nu de putine ori afacerile baronului
sunt
Nu de putine ori afacerile baronului sunt drapate in servirea
interesului local, numai el poate investi intr-un proiect sau altul si, in
consecinta, o mica interventie in castigarea de catre baron a licitatiei nu va
fi o gaura in cer. Totul se face sub acoperire, cu hartii, cu acte, cu dovezi
semnate de ministri, secretari de stat, primari, prefecti sau directori generali.
El acumuleaza intr-o zi cat altul intr-o viata si intr-un an cat altul in
zece vieti. Simte nevoia de a deveni din ce in ce mai vizibil. Este nelipsit de
la receptiile notabilitatilor locale, de la nuntile sau botezurile odraslelor
acestora, darul lui fiind intotdeauna consistent, stiind ca i se va intoarce
cu varf si indesat. Va putea cumpara un teren sau un imobil cu pretul de zece
ori mai mic decat cel al pietii, va castiga urmatoarea licitatie indiferent de ce
contracandidati va avea, caietul de sarcini va fi facut asa cum trebuie,
mizeaza pe recunostinta.
Baronul local are un singur tel: sa acumuleze cat mai mult si sa
devina indispensabil. Se simte lezat atunci cand numele sau este amintit in
legatura cu vreo afacere necurata. Isi anunta imediat apropiatii (din politie,
justitie, presa, administratie, lumea interlopa) si le indica sursa pericolului.
Si mai face o donatie de un milion sau doua (de euro!) catre o scoala, un
camin sau un azil de batrani.Tot legat de aceaste donatii, Richard Sennett in

Le travail sans qualites da exemplul lui Bill Gates, accetuand ideea ca mai
mult conteaza imaginea pe care ti-o creezi in urma respectivei donatii, decat
milionul de dolari pe care il dai, atat timp cat averea ta este de miliarde.
[46] Astfel, baronul local prin intermediul donatiei capata o publicitatea
imensa la un post de televiziune sau un ziar local daca situatia este grava.
Apoi totul reintra in normal a doua zi, el isi mai cumpara 100 de ha de vie, o
vila pe litoral sau chiar un Porsche Boxter pentru fiul sau de 17 ani.
Baronul local este un personaj politic, dar poate fi in acelasi timp si
unul a-politic. El nu urmareste decat sa aiba puterea de a-si impune vointa
de a acumula, caci, asa cum spune si Serge Moscovici in Psihologia sociala
sau Masina de fabricat zei: dintotdeauna au izbucnit pasini incarnate de
bani. Inaintea obsesiei profitului, proprie capitalismului, umanitatea a
cunoscut febra aurului si a tezaurizarii sale in timpul Renasterii[47]. In
concluzie nu ar trebui sa ne mire deloc aceasta dorinta a baronilor pentru cat
mai mult in cel mai scurt timp, aceasta nu este decat o mosternire din partea
vechilor popoare. Pentru baronul local viata se desfasoara sub semnul lui
a avea nu al lui a fi.
Profesorul, Florin Tudose defineste baronii locali romani ca fiind in
esenta, niste mici ceausisti, sunt niste baroni kitsch.Trasatura lor comuna
este reactia agresiva, o agresivitate primara si vulgara, indreptata impotriva
tuturor celor care au o alta parere, care incearca o alta cale decat cea pe
care ei - baronii - au indicat-o supusilor fideli. Toti, fara exceptie, il au ca
model pe Ceausescu si, precum acesta, isi afiseaza numele in orice spatiu
public din oras. Nevoia de identitate si onorabilitate este enorma, deoarece
aceste atribute le sunt in mod vizibil straine. Isi emit diplome, certificate,
atestate de credibilitate, de prieteni ai artelor, ai puternicilor zilei, ai unor
persoane publice din strainatate, desi singurele documente care le-ar putea
purta numele intr-o lume dreapta si cinstita ar fi mandatele de aducere sau
de arestare sau, dupa caz, de eliberare din penitenciar. Baronii se amesteca
in viata cetatii, dar nu pentru a o imbunatati, ci pentru a culege multumirile
nenorocitilor carora le ofera cateva firimituri de paine si mai ales mult
circ. Toti detin echipe de fotbal, posturi de televiziune si de radio, ziare,
stadioane si bani, foarte multi bani.[48]
Astfel, spre deosebire de baronii de alta data putem spune ca baronii
de azi sunt priviti dintr-o perspectiva peiorativa, mai mult au ajuns sa

fie considerati ca un fenomen social exploziv, cel mai grav de dupa 1989.
Ei distrug totul, distrug orice probabilitate ca sansele indivizilor sa fie egale
in societate, submineaza autoritatea statului, distrug chiar ideea de
democratie si morala. [49]

Chestionar baronii locali

1. Care este, in opinia dvs., elementul care defineste cel mai bine un
baron local?
a)

puterea politica

b)

forta financiara

c)

ambele

d)

niciuna

2. Considerati ca baronii locali sunt caracterizati de stransa legatura

dintre politica si mediul de afaceri?
a)

da

b)

nu

c)

nu stiu/ nu raspund

3. Sunteti de parere ca baronii locali au vreo influenta in viata politica?

4.

a)

da

b)

nu

c)

nu stiu/ nu raspund

In care zona a tarii credeti ca baronii locali au cea mai mare putere?
a)

Muntenia

b)

Moldova

c)

Dobrogea

d)

Ardeal

5.

e)

Banat

f)

Oltenia

g)

nu stiu/ nu raspund

Baronul local reprezinta o influenta a spatiului occidental sau el a fost

produs de catre societatea romaneasca?
a)
b)
c)

O influenta a spatiului occidental

Este produs de catre societatea romaneasca

Nu stiu/ nu raspund
Acest chestionar a fost aplicat unui numar de 263 de subiecti. Rezultatele

au fost urmatoarele:

1.

Care este, in opinia dvs., elementul care defineste cel

mai bine un baron local?

a) puterea politica
b) forta financiara
c) ambele
d) niciuna

Din raspunsurile date de catre subiecti la prima intrebare reiese faptul ca

atat forta financiara, cat si puterea politica (varianta votata de 149 de subiecti,
adica 64% din nr. Total al acestora) contribuie decisiv la capatarea statutului de
baron public .

2.

Considerati ca baronii locali sunt caracterizati de stransa

legatura dintre politica si mediul de afaceri?
a) da
b) nu
c) nu stiu/ nu raspund

Legatura trainica din viata baronilor, aceea dintre scena politica si afacerile
mai mult sau mai putin curate a fost observata de cea mai mare parte din
subiectii chestionati. Foarte putini (28) sunt de parere ca cele doua aspecte nu au
legatura, mergand pe principiul ca politica e politica, iar afacerile sunt afaceri, iar
cele doua nu trebuie amestecate.

3.

Sunteti de parere ca baronii locali au vreo influenta in

viata politica?
a) da
b) nu
c) nu stiu/ nu raspund

In urma acestei intrebari se pare ca baronul local reuseste nu numai sa se

amestece in viata politica, ci si sa aiba un cuvant de spus in acest domeniu, asa
este de parere majoritatea subiectilor. Afacerile lor duc la obtinerea acelei asa
zise politici de cumetrie[50]. Baronii locali la ei in provincie reusesc sa puna
stapanire pe zone pline de oportunitati pentru afaceri, uneori ajungandu-i pe sefii
lor de partid din partid, dar nu este problema, caci nu dupa mult timp, prin
intermediul banilor si relatiilor lor ajung sa-si desfasoare activitatea in capitala.

4.

In ce zona tarii credeti ca baronii locali au cea mai mare

putere?
a) Muntenia
b) Moldova
c) Dobrogea
d) Ardeal
e) Banat
f)

Oltenia

g) nu stiu/ nu raspund

Se pare ca Moldova este zona cea mai prielnica pentru baronii

locali. Persoane de genul lui Dumitru Sechelariu Bacau, Marian Oprisan
Vrancea reusesc sa atraga atentia prin mediatizarea tuturor scandaluri la care iau
partea putin mai mult decat reusesc afacerile cu palmieri de pe litoralul
romanesc sa atraga atentia. In schimb zonele in care subiectii sunt de parere ca
exista o mai putina influenta sunt Banat cu 3% si Ardeal cu 8%.

5. Baronul local reprezinta o influenta a spatiului occidental

sau el a fost produs de catre societatea romaneasca?
a) o influenta a spatiului occidental 91
b) este produs de catre societatea romaneasca 162
c) nu stiu/ nu raspund 10

Putini din cei chestionati opineaza ca fenomenul baronilor locali a aparut

ca urmare a influentelor occidentale, el fiind mai degraba un efect al nesfarsitei
perioade de tranzitia de dupa 1989. In contextul tuturor privatizarilor,
retrocedarilor, baronii locali si-au gasit suficiente resurse pentru a-si duce
afacerile si relatiile mai departe.

Tipologia baronilor din Romania

In primul rand baronii pot fi clasificati in functie de diferite domenii. Profesorul,

Tudose sustine ca este ingrozitor ca au aparut baroni si in Alma Mater: rectorii pe

viata sau baronii universitari. Acestia gestioneaza titlurile universitare in mod
discretionar, introduc criterii arbitrare, oricare altele decat valoarea, in
promovarea intelighentiei romanesti, provoaca o paguba cu consecinte
inimaginabile pentru elita romaneasca, si asa atat de greu incercata. Au aparut,
de asemenea, baronii de elita, care isi permit sa se grupeze in tot felul de cluburi,
ca, de exemplu, Clubul Vanatorilor de Ursi, din care fac parte numai zece
persoane.[51]
O alta clasificare se poate face in functie de regiuni : astfel avem baroni
de Dobrogea, baroni de Moldova, baroni din Oltenia etc. In ceea ce priveste
Dobrogea, aici baroneste un domn care a cumparat cu banii obstii palmieri,
pentru a-i satisface fantasmele unui ministru al turismului bantuit de idei bizare.
[52] Baronul din Dobrogea mai ete numit si baronul de la Marea
Neagra.Moldova dupa aprecierile profesorului Tudose se pare ca este pe locul
intai, baroni sunt, ca toti ceilalti, sechele grave ale

comunismului [53]. Precum Lapusneanu, baronii de Moldova se bazeaza pe

cei multi si creduli care ii vor vota la nesfarsit. Personalitate dizarmonica, unul
dintre Miticii moldoveni afirma ca deviza lui, pe care ar vrea sa si-o puna chiar pe
blazon, este: Nici o placere in viata nu costa prea mult, dar noi facem
completarea de rigoare: cu conditia sa plateasca altii. [54]. Cat despre baronul
vrancean, profesorul Tudose sustine ca este destul de simplu sa-i facem
portretul psihologic: impertinenta uriasa, golanism absolut, cultura inexistenta,
activitate inainte de 1989 in general absenta[55].
In cele din urma observam ca putem vorbi despre o tipologie a baronilor
din Romania fie avand in vedere domeniile in care acestia activeaza, fie avand in
vedere regiunile asupra carora baronesc. Ceea ce este grav, este ca
fenomenul ia amploare acaparand din ce in ce mai multe domenii de activitate,
astfel incat putem vorbi cu usurinta despre o baronizare a societatii romanesti.
4. Concluzie
In urma cercetarii realizate putem observa ca fenomenul baronilor locali
este puternic mediatizat de presa, care pe langa faptul ca a definit acest
fenomen a reusit si sa construiasca un portret-robot al acestora, identificand,
practic, si scotand la lumina procesul de baronizare . In final putem spune ca
societatea romaneasca este afectata de baronizare, la fel cum este afectata si
de mcdonaldizare, nu stim cat de mult si-a pus amprenta spatiul occidental in
ceea ce priveste baronizarea, insa in cazul mcdonaldizarii acest lucru este clar.
Daca in spatiul occidental baronii erau definiti prin : goana perpetua dupa
bogatie si putere, egoism, nu jucau decat dupa regula maximizarii interesului
propriu, acumularea de bogatie ca scop in sine, este destul de clar ca aceste
elemente pot fi atribuite si baronilor locali din Romania, deci putem vorbi despre o
anumita influenta a spatiului occidental.

Cuprins

I. MCDONALDIZARAE SOCIETATII
ROMANESTI ?
1.Introducere

2.Definirea procesului de
McDonaldizare
3.McDonalds ca simbol planetar
4.Bratul lung al McDonaldizarii
5.Avantajele si dezavantajele McDonaldizarii
6. In Romania Mall-urile contribuie la Mcdonaldizarea societatii
7. Concluzie

II. STEREOTIPURI ALE

SUCCESULUI- BARONII JAFULUI
(BARONII LOCALI)
1.Introducere
2.Baronii jafului si cautarea mantuirii
3.Fenomenul baronilor locali din Romania contemporana- reflectat in presa

Scurta istorie a sintagmei de

baron

Aparitia baronilor locali in viata sociala si politica romaneasca

Definirea baronilor locali romani- portretul robot

Chestionar baronii locali

Tipologia baronilor din Romania

4. Concluzie

Bibliografie

Literatura de specialitate
DAIANU Daniel, VRANCEANU Radu, Frontiere etice ale capitalismului, Editura
Polirom, Iasi, 2006
HEINTZ Monica, Etica muncii la romanii de azi, Editura Curtea Veche,
Bucuresti, 2005
MOSCOVICI Serge, Psihologia sociala azi sau Masina de fabricat zei, Editura
Polirom, Iasi, 1997
MUCCHIELLII Alex, Arta de a influenta. Analiza tehnicilor de
manipulare, trad. Mihaela Calcan, Polirom, Iasi, 2002
RITZER George, McDonaldizarae societatii, trad. de Viorica Vuscan, Bucuresti:
comunicare.ro, 2003
SENNETT Richard, Les consequences humaines de la flexibilite,
Site-uri de Internet
http://www.pnl.ro/index.php?id=dp3156, accesat in data de 7 iunie 2007
http://arhiva.informatia.ro/Article2774.phtml, accesat in data de 9 iunie 2007
http://www.evenimentul.ro/articol/care-baroni-ce-corupti.html, accesat in data de 6
iunie 2007
http://www.ziua.ro/reader/chapter.php?book_id=3&chapter=179, accesat in data de
4 iunie 2007
http://www.formula-as.ro/articolprint.php?id=5310, accesat in 9 iunie 2007

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/43917/Copiii-supermagazinelor,
accesat in data de 5 iunie 2007

http://www.zf.ro/articol_70511/promisiuni_de_reforma_pe_toate_palierele_la_debutul
_sesiunii_parlamentare.html, accesat in data de 8 iunie

George Ritzer, McDonaldizarea societatii, traducere de Victoria Vuscan ,

Bucuresti: comunicare.ro, 2003, p. 18
[1]

[2]

Ibid p. 17

[3]

Ibid

[4]

Ibid

[5]

Ibid

[6]

Ibid p. 20

[7]

Ibid p. 21

[8]

Ibid

[9]

Ibid p. 22

[10]

Ibid

[11]

Ibid p. 24

[12]

Ibid

[13]

Ibid p. 25

[14]

Ibid p. 22

[15]

Ibid p. 23

[16]

Ibid p. 24

[17]

Ibid p. 30

[18]

Ibid p. 32

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/43917/Copiiisupermagazinelor, accesat in data de 5 iunie 2007

[19]

[20]

Ibid

[21]

Ibid

[22]

Ibid

[23]

George Ritzer op. cit. p. 45

[24]

Ibid

[25]

Ibid p. 47

Daniel Daianu, Radu Vranceanu, Frontiere etice ale capitalismului, Editura

Polirom, Iasi, 2006
[26]

[27]

Ibid p. 80

[28]

Ibid

[29]

Ibid

[30]

Schreiner, 1995, citat in Daniel Daianu, Radu Vranceanu, op. cit. p. 80

[31]

Daniel Daianu, Radu Vranceanu, op. cit. p. 80

[32]

Ibid p. 81

[33]

Ibid

[34]http://www.pnl.ro/index.php?id=dp3156,

accesat in data de 7 iunie 2007

[35] http://arhiva.informatia.ro/Article2774.phtml, accesat in data de 9 iunie 2007

[36] http://www.evenimentul.ro/articol/care-baroni-ce-corupti.html , accesat in data de 6

iunie 2007
[37] http://www.ziua.ro/reader/chapter.php?book_id=3&chapter=179 , accesat in data de 4

iunie 2007
[38] http://www.formula-as.ro/articolprint.php?id=5310, accesat in 9 iunie 2007
[39]

Ibid

[40]

Ibid

[41]

Ibid

[42]

Ibid

[43] http://www.evenimentul.ro/articol/care-baroni-ce-corupti.html, accesat in data de 6

iunie 2007
[44] http://www.ziua.ro/reader/chapter.php?book_id=3&chapter=179 , accesat in data de 4
iunie 2007
[45]

Alex Muchielli, Arta de a influenta, Ed. Polirom, Iasi, 2002, pag. 91

Richard Sennett, Le travail sans qualites, Editions Albin Michel, 2000,

pag. 84
[46]

Serge Moscovici, Psihologia sociala azi sau Masina de fabricat zei, Ed.
Polirom, Iasi, 1997, pag. 125
[47]

[48]http://www.formula-as.ro/articolprint.php?id=5310, accesat in 9 iunie 2007

[49]

Ibid

http://www.zf.ro/articol_70511/promisiuni_de_reforma_pe_toate_palierele_l
a_debutul_sesiunii_parlamentare.html
[50]

[51]

Ibid

[52]

Ibid

[53]

Ibid

[54]

Ibid

[55]

Ibid