Sunteți pe pagina 1din 14
po momntine sane an eR sam. Cpe Ls 41. Proiectared motoarelor’ fata perii oat ‘ fi teima de 80, obtin. pentra fnett, pornind-de Ia !Totalitatea relafiilor intye™ciractsristidile impuse proiectare gi dimonsiunile geometrice, ale motorului, 1 Sin particularizarea ecuatiilor -génetile ale ‘tusinior el Liccare tip in parte, si care sfat aranjate-fn asa datele do profectare, se deterimiit, ‘nl le. constructive nece- ‘saro 31 caracteristicile do TuncHonaréy.constituie.o melodied de proiectare. Pentru un tip de motor pot-éxista mial multe metodict de. proiee: tare, deoarece datele de proiectare de la: eare se’ pornaste pot fi diferite, impuse de modul concret ‘de. ytilizare:a motorului respectiv, diferenfa constind mai pufin in relafiile:tonfinute $f maf-mult fn suecesiunea lor. ‘Calcul cimpului magnétié, prezentat in capitolul 6;-caleulul para do regim statidnar gi-de rogim tfanzitoriu,-prezentatétn -capi- , mu constituie un scop in sing,-ci urmirese obtinerea uncr nfs grafice utile protettiril,” =" il de faf% se vor prezenta elteva ribiodiei-de proiettare, constructive prezentate in éapitolul 2, eare Gifetk intre ele in special”ptin.relatifle de. dimensionare, care dopind de solufia constructive aledst, de inddul ‘de plasare a magnsfilor perma- nenfi pe rotor, Exist ined o mXrime si anume volumul de magnet per- ‘inament necesar, care iit depinde do géouietria rotorulul. [G. 39] Fie expresiile curenfilor ,fransfon Rand) VK v oe = UVF asd Te RE 8 - Gia) F pe ‘yA xsi 5ER ‘ : Ce EE Dupi cum so stie, cuplul sinerox Toc ia‘un unghi intern 390°, -* L Daci so neglijeaz’ rezistonta’ indusulut R, curenfii transformafi i im regim de putere dezvoltat maxim& stat: Vie, Xe viv Tay atay Le 261 Jar, curentul:total absorbit maxim devi dole -grafice prezes corespunds - function? ‘eurentul:-de demaguet mnfinare atrium St Tela wes 5H ‘Ste volusiul total al majnefilor permarienti-diirmiotor, puterer maiimé se. giisesto ca ! . . wy Rew: = Pane Eh PEM GB Hing 068 96. (a7 Din’ relafitt (11.17), d¢"pot trage urbiatoatele! conclucti:* — la acoeasi putere, cu eft produsul BHT, este mai mare, deci un ‘magnet permanent mai bun, cu cit shergia siimagazinaté este mai mare, cu atft volumul necésar V,, este ial mic; i acglasi-volum do magnot permanent, en eft produsul (B,2.) este shal maré, eu-ailt-niotorul va dezvolta o puter? mai-maro, deci va x iste parametsi speeifici superfori; ” ~ it rlafin do definition coticientulnt kre (1.0) se observ es dack ripottul kya/hee ereste, -coeticiantul kp, creste. st Aexvoltath dé motor va -croste: si en. Prin, acest coeficient so eXprims, deci, tontributia reluctanfel variabile In putorea dezvoltata de ‘motor, —Ja un inaterial magnetic dat sf wir voli dat din abest nigterial: (doci B,H, dit si Vw dat), puteroa deavoltatide motor va fi eu atit mai maro cu cit coeficiontul’ do utilizare al magnetulai permanent yg: Va fi-mah.ridieat. Acest coelicient depinde de punetil de functio~ nafe pe cuxba do revenit,-deci do'miestria proiectantului de a proi an motor caté si aibi im’punct: de fanttionare optim. : Cocficientul do forma a, clmpului ‘maghetic petmanent (ke) este: k= Om eS . Se, - (ata) sina uhde a este coeficientul’ de Acéperire polara..Péntru motoarele cu magneti permanenti, plasefi sub forma unei configuratii de poli apa- care’ au-pe poll fixate wniste talpt polarey’ cdeficlental ay:esté mare, euprins intre 0,9 $i 0,98, - . fa proisctarea acestul tip da motor, se alege us $i apol, dupa ce-se.caleuloaz’ distanga , 0 ealeuleaza valoarea Ibj axacti.. i 3 3) : ‘ontru motoarele en-magacti permanent, plasati sub fotma uno Hiatal toe pastiles ayezats Inte poly anaieetirat umn; gotmrttacad ata ta are ilo - alego in intervatl (0,60,8)-functie de spatial a J ‘afi tal'pormi\ient. In aceasth, configurat : - Poitry predimensionaiea’ siotorulul; valoarea Ini © se deterinin’ ise 12 STI eras Uk ees he ‘i ptndtal de flintHonafe gol pe curba de revenii tia fe poles sotunat deindjhel méceer de sa finut cont ed: Pin KaPin ke kta i ‘putétea "nominal . DIMENSTONARES RoTORULUL Noo ot & eo lah Relafiile de dimensionare diferd ‘de, Ia solufia construetivi la alta . léaceea vor fi tratate separat. — * 7) 288 264 11.1.1, DIMENSIONAREA ROTOR’ i ULUI LA MO a4 CUMAGNESI DE TIP atNico Boar » solufia din ta forma de stea, Miturile de niste t&lpi © Diametrut magnetutui permanent Dy se caleulerz’ cu relatia: Dy=1,08 VES a 80 impune, fa general, © Calculal dlemeteuiat beneficiar, functie de destin: exterior al reo @ an Dy=Dm-+2h, ‘unde h, este inklfimea tilpii polare, iar unde} pentru 2P—2, ky=0,45—0,55, iar pentru 2P-=4, kp=0,55—0,65. @ Lungimea statorulud se in ceva mai mick decit a magnetului per- manent, pentru ca si ev ‘elmpul este mai slab si stator I eee (11.26) @ L&fimea polului magnetutat permat Ds =(0.0-+0,7) 22s. (11.27) 9 Inaltimea j ‘magnetului permanent: 4, bjq= (105+ 151) © Mérimea tntrefierutui: 9=(0,5-+-2)1044D,/400, unde D este in m. (11.28) © Diametrat az Daz=(0,2+0,25)D,. 11.29) ie potare « dol poti vecint by. Din fluxul magnetic, datorat magnetilor petmanenti, 0 parte troce prin intrelier si se inchide prin jugul statoric, Inlinfuind bobinele infi- surdrii statorice, aceasta reprezentind fluzul ul alti parte se in- chide prin spafiul dintre polii magnetulul permanent, san prin spafiul dintre talpi flind flux de atiulul di Notind cu Gy permeanta spatiului dintre aceste tilpi anja de baz’, permeanta specifici se defineste ca fiind: (11.30) 1.31) (11.82) (11.38) 267 de undo se poate determina by (11.34) unde: 1, reprezintai tungimea rotorului iar (, — lungimea magnetului permane — intifimea tilpii polare, 11.1.2. DIMENSIONAREA ROTORULUI LA MOTOARELE CU ROTOR CILINDRIC CU MAGNET! DIN FERITA PLASATT RADIAL y eS dric, avind configuratia geometriei Lae, cong mnfi din ferite, aliaje Mn-AL-C, Pentru un motor eu. rotor ci transversale ca coa prozentaté In figu nit in cazul utilizixii magnefilor por vs Geese [ [Sr Se Vie \ tg = Fig. 11.4, Sectiune transversald pentra motorul cu. ‘magneti din ferité plasati radial. sau paminturi rare, caleulul dimensiunilor rotorului inseamn& deter- minarea diametrului rotorului (D,), dimensiunile maguetulul perma ent (Ig, buy ty), diametrul interfor de plasare a maguotilor (Dix) si diemetrul axului (Dy). ‘intnd cont de relafia (1.21), eu datele din temi si o serie de coeti -eenfi care se estimenzii, se poate calcula volumul de magnet necesary 268 Din figura 11.4 se pot serie relafiile: Di=Din + 2b» (11.85) Vn=2PluDaltms (11.38) (1137) (11.38) Den 2P kins (11.39) Avind in vedere ci, coeficientul de acoperire polar (zp) si coefi- cientul care indie ponderarea bazei mici a piesei polare fata de lifimea magnetului (k,), se estimeazé, iar coeficientul de zveltefe al rotorulai (,) rezulti din tem’, volumul de magnet Vq rezultind din relatia (i.21), atunci sistemul format din relatiile (11.35—11.89) reprezinta tn sistem neliniar de cinci ecuafit cu cinct necunoscute, din care rezultl: Dex VS = (11.40) Pad —a)[1 — ky(l ~ a9) as Den =ky(1—ay)Dp (@141) t= Hl-htl—a,)1D,, 1.43) ham Z(1—a)D (184s) In h-Dy (144) Coeficientul , are yalori intre 1,5 5i 2 In motoarele cu magneti in ferit& gf intre 2 si 2,5 la motoarele eu magneti din piminturi rare. Goeficientul de sveltefe 2, are valori in intervalul (1-+4), functie de momentul de inerfie cerut prin tem& pentru, motor. Relatiile (11.40—11.44) stau la baza dimensionarii rotorului mo- toarelor care au magnefi permanenti plasafi radial. ‘Atit pentru motoarele cu. magnefi Alnico, eft si pentru cole eu magneti din ferit sau aliaje Mn-Al-C, de obicei se prevede 0 colivie rotoriek eu,tol de ecranare a maguetilor si amortizare. Numiral de crestituri rotoriee Z,, trebule st indeplineasc& anumite conditit. Pentru a obtine o colivie echilibrata, trebuie ca Z,/2P—k—numir Htntreg, pentru a se putea repartiza un numr egal de bare pe tofi poli, .Z, este, de fapt, un numir fictiv de crestituri, deoarece reprezinti umral de crest&turi pe care lar avea rotorul dack ar fi cllindric, fara it aparenti. 269 Daci avem o configurajie de rotor ex poli aparentl, atuncl po un pas polar +, aver numai k,

S-ar putea să vă placă și