Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Economia de Piață
Economia de Piață
mijloacelor de producie.
Este un sistem cooperativ n care fiecare individ se integreaz din i n vederea propriului interes.
Statul nu intervine n aciunile ce fac obiectul pieei. n viziunea lui Ludwig von Mises, virtuile
economiei de pia sunt:
1. se sprijin pe proprietatea privat,
2. suveranitatea consumatorului (esena capitalismului este dat de punerea produc iei
economice la dispoziia consumatorului),
3. capitalismul, prin sistemul concurenei sociale i asigur proprii stimului
(concurena catalactic),
4. aaz libertatea la baza edificiului economic i social (individul este n msur s aleag
felul n care dorete s se integreze n ansamblul societii, libertatea economic include i
libertatea de a grei),
5. face din profit i urmrirea acestuia de ctre ntreprinztor o for motrice perpetu,
6. i asigur dinamica i vitalitatea printr-un permanent proces de selec ie.
Piaa nu nseamna un loc, ci un proces, modul n care, prin vnzare i cumprare, prin produc ie i
consum, indivizii contribuie la mersul de ansamblu al societii (Ludwig von Mises, "Capitalismul i
dusmanii si").
O viziune opus lui Mises este cea a lui Karl Marx
1995, care impuneau dobnzi enorme, pe msura riscului i el mare), poate fi n sine o critic
justificat a libertarianismului dinspre stnga, dac aceste msuri n-ar fi fost la timpul lor, cel pu in la
nivel declarativ, totui bine-intenionate (n sensul promovrii binelui general, ba chiar al segmentelor
de populaie mai srace, cci msurile de extindere a creditrii pe termen lung i la straturile mai
srace ale populaiei, chiar dac este motivat de tendin a de a gsi noi piste de profit, rmne n
sine un fapt pozitiv).
Fapt rmne c modelul socio-economic liberal aplicat n Romnia dup 1989, fie el mai bastardizat
cu social-democraie, cum a fost n primi 15 ani, sau mai pur, cum a fost el n urmtorii 7-8 ani, n-a
produs pentru moment dect o srcire a celei mai mari pri a populaiei i o polarizare economic
demn de cele mai latino-americane republici bananiere. Chiar nainte ca criza global din 2007 s
ating hotarele Romniei, srcia n ar era, n opinia unor economiti, de 7 ori mai rspndit
dect la momentul cderii lui Ceauescu.[3] Salariul mediu n ianuarie 2007 - nainte de criz deci reprezenta aprox. 97 % din salariul mediu n octombrie 1990.[4] Societatea romneasc, lipsit fiind
de o veritabil clas mijlocie, ncepe s semene din ce n ce mai mult cu societ ile sub dictaturi de
dreapta din America Latin a ultimei jumti a secolului XX.[5]